AGRICULTURĂ CULTURA MARE
EVALUAREA PERFORMANȚEI PORUMBULUI TOLERANT LA SECETĂ Mircea Demeter
PORUMBUL ESTE O CULTURĂ MAJORĂ ATÂT PENTRU CONSUMUL UMAN, CÂT ȘI PENTRU HRANA ANIMALELOR. Seceta (DS) și stresul termic (HTS) sunt doi factori limitativi majori care afectează productivitatea în zonele sudice din Europa, unde vin ploi neregulate și apar frecvent temperaturi crescute. În urma schimbărilor climatice, este probabil ca temperaturile ridicate să apară mai des, iar perioadele de secetă extremă vor deveni mai intense și mai frecvente în multe regiuni, inclusiv în România. Pentru a veni în completarea informațiilor oferite de revista noastră în ultima perioadă, pe această temă, iată rezultatele studiului cu titlul ÒPerformance Assessment of Drought Tolerant Maize-Hybrids under Combined Drought and Heat StressÒ, realizat de cercetătorii de la Institutul Agronomic din Madrid în mai multe zone sudice din Europa, referitor la performanțele porumbului tolerant la secetă.
Scăderea semnificativă a producției de porumb Temperaturile ridicate și modificările tiparului de precipitații pot provoca o scădere semnificativă a producției de porumb în condiții de ploaie în zonele sudice. O creștere a temperaturii peste 3 C reduce randamentul de cereale cu 1% în condiții optime de ploaie și cu 1,7% sub DSși până la 40%, sub secetă combinată și stres termic. Odată cu schimbările actuale ale condițiilor climatice, se preconizează că până în 2030, seceta și temperaturile ridicate pot face ca 40% din suprafețele actuale de creștere a porumbului să nu fie adecvate soiurilor disponibil astăzi. Dacă nu se iau măsuri puternice de adaptare, se așteaptă ca aceste modificări să se reducă producțiile de porumb și alte culturi alimentare cu 10% până la 20%, provocând o scădere semnificativă a bunăstării oamenilor. Adaptarea la schimbările climatice poate implica utilizarea soiurilor de culturi care sunt dotate cu toleranță la temperaturi mai ridicate și secetă și rezistență la dăunători și boli emergente. Abordări care îmbunătățirea performanței genotipurilor de porumb sub secetă combinată și stres termic (DSHTS) sunt de aceea este esențial pentru a susține productivitatea și pentru a evita problemele pe scară largă. Porumbul este mai sensibil decât alte cereale la secetă la înflorire, deoarece anterele și mătasea sunt separate de aproximativ 1 m, iar polenul și stigmatul sunt expuse mediului. Recolta este deosebit de sensibilă la DS, cu o săptămână înainte și două săptămâni după înflorire, rezultând o pierdere medie de
22 infoFERMA - NOIEMBRIE 2021
randament de la 20% la 50%. Pe de altă parte, HTS în porumb este asociat cu temperaturile crescute peste un nivel optim de 30 C, care afectează negativ procesele fiziologice, rezultând creșterea respirației, ciclul de viață redus, interceptarea luminii, fotosinteza și creșterea sterilitatea polenului. Temperatura ridicată cu două săptămâni înainte de înflorire provoacă leziuni permanente ale țesuturilor, dezvoltarea frunzelor rezultând în arderea lor, accelerarea ratei de senescență a frunzelor și uscare prematură. Sablarea mugurilor Temperatura ridicată care apare la începutul înfloririi provoacă sablarea ciucurei care se reduce producția de polen, viabilitatea polenului și rata de polenizare. În stadiul de umplere a cerealelor, la temperaturi ridicate, temperatura duce la o perioadă lentă și scurtă de umplere a boabelor, set de miez redus și greutatea boabelor redusă, rezultând reducerea cu 10% a producției de cereale. Seceta și stresul termic apar simultan în câmpurile fermierilor în timpul sezonului de creștere, iar distribuția ploilor este neregulată. Heyne & Brunson au arătat că efectul combinat al secetei și al stresului termic la porumb a fost mult mai mare decât efectul fiecărui stres separat. Apariția simultană a secetei și a stresului termic în câmpurile fermierilor devine din ce în ce mai mare comun în zonele joase, în special în zonele de creștere a porumbului. Se știe că aceste regiuni sunt vulnerabile la climă, din cauza schimbărilor climatice ridicate, a dependenței ridicate de agricultura cu secerare pluvială, a economiei limitate și capacitatea instituțională de a răspunde schimbărilor climatice.
