Page 1

Comoara din satele Transilvaniei

Cum putem păstra patrimoniul și autenticitatea satelor noastre

Așa NU! PROIECTUL ROMÂNO-GERMAN ÎNTĂRIREA POTENŢIALULUI PENTRU TURISMUL CULTURAL ÎN SATELE TRANSILVANE Un proiect derulat de Consiliul Judeţean Sibiu şi Societatea Germană pentru Cooperare Tehnică (GTZ), cu sprijinul Ministerului Federal German pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (BMZ) 1

06 dorfbilderhalt 2010-05-21 CMYK.indd 1

04.07.2010 20:22:26


2

06 dorfbilderhalt 2010-05-21 CMYK.indd 2

04.07.2010 20:22:35


Cuprins

Cuprins Cuvânt de introducere

4

Introducere

5

Turismul rural ca sursă de venit Turismul rural în Europa Viscri - un exemplu de succes Sibiel - un exemplu de succes

6 7 8 9

Acoperișuri învelitori Culoarea fațadelor Fațade – Formă și materiale Ferestre Porți și uși Socluri Detalii Curte și grădină În fața casei

10 12 14 16 18 20 22 24 26 28

Un exemplu de succes Un exemplu de succes Recomandări

28 29 32

Casetă tehnică

35

3

06 dorfbilderhalt 2010-05-21 CMYK.indd 3

04.07.2010 20:22:42


Cuvânt de introducere

Dragi locuitori ai satelor, Mă bucur să vă pot prezenta un nou proiect la care Consiliul Judeţean Sibiu este partener, proiect care se va ocupa cu protejarea satelor şi, în acelaşi timp, cu dezvoltarea lor.

Păstrarea tradiţiilor şi a caselor vechi, valoroase nu intră în contradicţie cu modernizarea satelor. În plus, peisajul cultural al satelor noastre, rezultat al felului în care s-a construit vreme de secole, poate fi valorificat turistic.

zul în care sunteţi interesaţi să începeţi activităţi turistice. Vă punem la dispoziţie broşurile „Să păstrăm aspectul tradiţional al satelor“, “Oferte turistice mici”, cât şi “Case de oaspeţi şi alte forme de cazare”.

Vechile ocupaţii de la sate, cum sunt creşterea animalelor, prelucrarea lemnului şi agricultura sunt practicate în prezent din ce în ce mai puţin. Exista însă şi ocupaţii noi care pot aduce venituri. Satele, cu locuitorii lor ospitalieri, care păstrează tradiţiile şi peisajul unic al zonei sunt atracţii pentru turişti, iar pe această baza se pot dezvolta activităţi economice profitabile.

În acestea se explică de ce este bine să păstraţi aspectul tradiţional al casei dumneavoastră şi de ce turiştii nu sunt atraşi de casele cu faţade zugrăvite în culori ţipătoare, cu acoperişuri din materiale moderne, nepotrivite şi de ferestrele din sticlă termopan în rame de plastic albe. Veţi găsi şi exemple din alte ţări, dar şi din judeţul nostru, cazuri în care, printr-o ofertă turistică bine gândită, unele sate au reuşit să devină un adevărat magnet pentru turişti.

Pornind de la aceste considerente, am început împreună cu Societatea Germană de Cooperare Tehnică (GTZ) proiectul “Creşterea potenţialului satelor transilvane pentru turismul cultural”. Proiectul se adresează în primul rând locuitorilor satelor, dar şi primarilor din zona rurală. Prin mijloace diferite, proiectul va încerca să vă convingă că este important să păstraţi aspectul caselor vechi în care locuiţi. În acest fel atmosfera plăcută a satelor noastre poate fi păstrată. Proiectul vă va oferi şi asistenţă în ca-

Prin acest proiect vă propunem să ne unim eforturile pentru dezvoltarea zonelor rurale din judeţul şi regiunea noastră.

Martin Bottesch, Preşedintele Consiliului Judeţean Sibiu

4

06 dorfbilderhalt 2010-05-21 CMYK.indd 4

04.07.2010 20:22:44


Introducere

Daţi o şansă acestor sate cu case minunate! Puteţi câştiga bani cu „case vechi“? V-aţi gândit vreodată să modernizaţi sau să modificaţi ceva la casa în care locuiţi? Atunci vă oferim prin intermediul acestei broşuri câteva idei cu care am dori să vă încurajăm să păstraţi părţile vechi, istorice ale casei dumneavoastră. Nu vrem să împiedecăm intervenţiile de reabilitare, din contră

am vrea sa vă sprijinim în această iniţiativă. Dorim să vă arătăm cum se pot reabilita casele fără a le distruge.

casa îşi păstrează valoarea şi puteţi să contribuiţi la păstrarea unei imagini armonioase a satului.

Ceea ce mulţi proprietari de case nu ştiu, este că nu toate materialele şi tehnologiile se potrivesc caselor vechi. Preveniţi degradările la clădiri, pentru că repararea acestora vă poate costa ulterior mult mai mult. Păstraţi arhitectura tradiţională a casei! În acest fel

De ce ar trebui să faceţi acest lucru? Transilvania este căutată de tot mai mulţi turişti, atât români cât şi străini. Aceşti turişti vor să se relaxeze în atmosfera plăcută a satului. Ei caută acel

ceva care în alte locuri nu mai există demult. Puteţi face turiştilor o ofertă irezistibilă: cazarea în case tradiţionale şi istorice dotate conform standardelor moderne de confort. Răsfoiţi această broşura! Aici veţi găsi recomandări utile.

5

06 dorfbilderhalt 2010-05-21 CMYK.indd 5

04.07.2010 20:22:48


Turismul rural ca sursă de venit

A câștiga bani din tradiție și istorie Odată cu intrarea României în Uniunea Europeană concurenţa pentru produsele agricole autohtone a devenit tot mai acerbă. Atunci când producţia agricolă devine insuficientă pentru traiul zilnic, ţăranului nu îi mai rămâne nicio alternativă, doar să migreze către oraşe sau în străinătate, ca să îşi ofere acolo serviciile ca lucrător sezonier. Însă banii se află pe ulițele satului, trebuie doar să ştii cum să îi strângi, dacă putem spune aşa! În momentul de faţă mulţi turişti îşi petrec vacanţele în oraşe şi fac excursii de o zi în sate cu biserici fortificate pentru a le vizita. Astfel sătenii obţin doar un mic profit în legătură cu atracţiile culturale ale zonei şi nu pot profita şi din cazarea turiştilor. Acest lucru se datorează lipsei unei oferte turistice concrete. World Travel & Tourism Council situează industria turistică românească pe locul 11 din 181 de ţări în ceea ce priveşte dezvoltarea turistică în următorii 10 ani. Acest lucru presupune o creştere atât a numărului de turişti în anii ce vor urma, cât şi a interesului arătat de vizitatori satelor transilvanene şi culturii acestora. Astfel de oaspeţi sunt în cautarea ofertelor regionale autentice, care în satele româneşti sunt mai la locul lor decât orice hotel sau restaurant din oraş. Există numeroase posibilităţi de obţinere a unui venit suplimentar din turism, începând de la bucatele oferite unui călător flămând, băuturile răcoritoare pentru un biciclist obosit, până la cazarea în case tradiţionale ţăraneşti, inclusiv mic dejun sau cină.

6

06 dorfbilderhalt 2010-05-21 CMYK.indd 6

04.07.2010 20:22:49


turismul rural în europa

Turiștii în sate - Sursă de venit pentru sătenii din Europa Vná, Elveția

Fattoria La Vialla, Italia

Localitatea Vna este un sat de munte situat la 1650 de metri altitudine, de unde se deschide o superbă panoramă spre munţii din jur. Turiştii se pot caza în hanul Piz Tschütta, care are 9 camere de oaspeţi, în vreme ce alte 5 camere sunt disponibile în alte case din sat. Dar tot mai mulţi localnici doresc să ofere clienţilor cazare în camere de oaspeţi. Atât turiştilor, cât şi localnicilor din Vna le stau la dispoziţie sălile restaurantului Piz Tschütta ca loc de întâlnire şi centru cultural.

Ferma La Vialla din Toscana, condusă de fraţii Lo Franco poate fi luată drept un exemplu de succes, care ilustrează conceptul de turism rural.

Mult timp satul părea să fi intrat în declin: în 1962, şcoala din Vna a fost închisă, urmată apoi de hanul Piz Tschütta. În 1999 s-a închis şi ultimul magazin. Cu 60 de ani în urmă în sat trăiau aproximativ 200 de persoane. Astăzi mai sunt doar 60 de suflete. O localnică, d-na Urezza Famos a dorit să oprească degradarea satului, aşa încât a colectat bani pentru a pune în practică ideea sa - “un sat devine hotel”. Piz Tschütta, situat în centrul satului, a fost reamenajat şi redeschis. Oaspeţilor le sunt oferite mâncăruri pregătite din ingrediente cultivate pe plan local. În magazinul hotelului, turiştii pot cumpăra obiecte artizanale textile sau din lemn sculptat, pălării de fetru şi lână. În lunile de vară, gradul de ocupare ajunge până la 90% şi sătenii au decis să ofere un program cultural variat, care să atragă cât mai mulţi vizitator şi în lunile de iarnă.

Gama de produse agricole ecologice oferită de fermă este variată, începând de la măsline şi ulei de măsline, un sortiment bogat de legume, până la oferta de vinuri, toate produse după metode certificate. Aceste produse sunt ulterior preparate prin intermediul unor procedee tradiţionale şi vândute atât turiştilor pe plan local, cât şi în străinătate, unde sunt foarte apreciate. Numeroasele premii obţinute în ultimii ani dovedesc acest lucru. Pentru a-şi promova produsele şi pentru a oferi turiştilor posibilitatea de a observa procesul de producţie agricolă, fraţii Lo Franco au restaurat un număr de 23 de case ţărăneşti de diferite dimensiuni, construite pe la mijlocul secolului 19, pe care turiştii le pot închiria. Deşi fraţii Lo Franco au dotat casele ţărăneşti cu tot confortul, au exclus televizoarele, astfel încât turiştii care caută liniştea să nu fie distraşi şi să fie implicaţi în viaţa de zi cu zi a gospodăriei ţăraneşti. În funcţie de anotimp turiştii pot să participe la producerea brânzeturilor sau la recoltarea strugurilor. În anii ‘50 şi ‘60, odată cu procesul de depopulare rurală, multe sate toscane s-au degradat vizibil. Pentru a opri această degradare, mai multe gospodării mici au fost grupate în ferma de astăzi, ceea ce a permis oprirea degradării lor iar regiunea a fost mai bine pusă în valoare. Pentru a asigura o dezvoltare durabilă, proprietarii au investit în sisteme de canalizare moderne şi au instalat baterii de captare a energiei solare, cât şi staţii biologice de epurare a apelor uzate.

7

06 dorfbilderhalt 2010-05-21 CMYK.indd 7

04.07.2010 20:22:52


Viscri - Un exemplu de succes

Patrimoniul cultural baza dezvoltării satului Viscri Satul Viscri era şi acum 50 de ani, dar şi acum 15 ani ani cunoscut în zona Rupea şi Braşov, ca un sat mic, sărac, uitat de lume. Deşi nu era marcat pe harta României, asta nu a împiedicat regimul comunist să-l includă în 1987 pe lista celor 8.000 de sate care urmau să fie sistematizate, ceea ce ar fi dus la distrugerea lor. Noi am înţeles dezvoltarea satului ca fiind strâns legată de valorificarea patrimoniului existent, depinzând în bună măsură de iniţierea turismului cultural. Aveam premisele necesare pentru acest tip de turism: în Viscri există o biserică fortificată, multe case şi gospodării tradiţionale săseşti, un ambient deosebit, păstrat neatins. Însă toate aceste lucruri există şi în alte peste 200 de sate din Transilvania, aşadar nu erau suficiente pentru a ne diferenţia.

Cum credeţi că am făcut noi, comunitatea din Viscri, pentru a reuşi? Am ales să privim lucrurile altfel decât în mod obişnuit. Ne-am gândit că unica şansă pentru a îmbunătăţi calitatea vieţii pe termen lung era să implicăm cât mai mulţi locuitori. Şi am pus în aplicare această idee cu consecvenţă şi perseverenţă.

Pentru început era nevoie să conservăm în mod tradiţional cetatea fortificată, casele tradiţionale, şurile şi anexele gospodăreşti, dar şi să creăm infrastructura necesară pentru a începe dezvoltarea turismului. Astfel, în 1999 am reuşit să atragem Fundaţia Mihai Eminescu Trust să-şi înceapă activitatea în Viscri. Cu ajutorul MET am început să formăm tineri localnici în meserii tradiţionale – zidari, tâmplari, dulgheri, fierari care să lucreze cu materiale de construcţii locale, prin tehnici tradiţionale, asa cum s-au întreţinut şi conservat sute de ani construcţiile în satele noastre. Apoi Fundaţia a ajutat 10 familii să participe la cursuri de formare ca lucrători în agroturism şi să-şi deschidă camere de oaspeţi în gospodăriile lor. A fost foarte important faptul că aceştia nu au fost angajaţi de MET, ci au fost ajutaţi să-şi deschidă propria afacere – sub forma de PFA, ceea ce a dus la creşterea motivaţiei şi a spiritului de întreprinzator al sătenilor. În prezent, peste 150 de locuitori din Viscri beneficiază direct sau indirect de pe urma conservării şi valorificării patrimoniului cultural. Activitatea organizată de turism cultural a început în anul 2000, când am avut 400 de turişti care au vizitat satul şi doar 250 care au fost cazaţi la Viscri.

Anii următori au adus salturi uriaşe. În anul 2008 aveam în jur de 10.000 de turişti şi în jur de 7.900 de cazări. Iar în anul 2009 am avut peste 11.000 de turişti şi în jur de 8.000 de cazări.

De ce credeţi că vin turiştii români şi străini la Viscri ? Vin fiindcă aici găsesc un sat păstrat autentic, curat, unde se serveşte mâncare tradiţională din produse naturale culese din grădina localnicilor. Aici găsesc linişte şi locuri frumoase pentru plimbări pe jos şi cu căruţa. Întreg satul împărtăşeşte un mod de a trăi şi dorinţa de a-şi păstra identitatea istorică şi culturală. Acest succes se datorează în special faptului că la Viscri Fundaţia a conservat cu ajutorul localnicilor 65 de faţade ale clădirilor, 21 de şuri, 12 şoproane, 29 de poduri, 50 de băncuţe de lemn. Strada Bisericii a fost pavată cu piatră de râu, au fost plantaţi peste 100 de pomi. Au fost refăcute parţial zidurile cetăţii şi s-au făcut reparaţii la biserica

ortodoxă. Pe lângă acestea, ne mândrim cu construirea unui cuptor de făcut cărămidă şi ţiglă în mod tradiţional. Se poate spune că am reuşit şi fiecare locuitor din Viscri este conştient de acest lucru. Însă pentru noi reuşita nu a însemnat doar o idee frumoasă şi inspiraţie, ci mai ales muncă şi perseverenţă. Am învăţat unii de la altii, am învăţat din succese şi din greşeli. Aceasta poate fi cheia succesului şi pentru alte sate din Transilvania: protejarea aspectului satului, fără a face intervenţii de prost gust, cum ar fi geamurile termopan sau acoperişurile cu ţigle netradiţionale, deteriorarea şi schimbarea faţadelor tradiţionale, zugrăvirea lor în culori neadecvate…A da un scop comunităţii, a responsabiliza membrii ei astfel încât fiecare să simtă că viitorul său personal, cât şi al satului său deprinde de fiecare în parte… Reînvierea spiritului de comunitate şi identitate culturală este posibilă! Caroline Fernolend (Mihai Eminescu Trust)

8

06 dorfbilderhalt 2010-05-21 CMYK.indd 8

04.07.2010 20:22:56


Sibiel - Un exemplu de succes

Sibiel - Pesajul, oile și arhitectura tradițională atrag turiști

Acum 10 ani satul Sibiel nu era considerat ca fiind o atracţie pentru turiştii străini. În acest loc pitoresc, aşezat la poalele Carpaţilor, trăiau în case ţărăneşti apoximativ 80 de familii, care îşi câştigau existenţa în principal din agricultură. La sfârşit de săptămână satul era vizitat de către sibienii din apropiere. Mai târziu au venit în sat şi primii turişti străini. Dar toţi acesti turişti rămâneau în sat doar una sau cel mult două ore, savurau atmosfera pitorească şi părăseau satul. Alţii cumpărau o sticlă de apă sau o îngheţată de la magazinul din sat. Alte oferte nu existau. Apoi sătenilor le-a venit ideea de a amenaja camere de oaspeţi şi de a oferi posibilitatea de a servi masa. Reacţia a fost copleşitoare: puţinele camere erau insuficiente şi de multe ori rezervate încă din timp. Turiştii erau încântaţi de sortimentele rustice de mâncare şi de oferta de produse proaspete. Aşa încât mulţi turişti rămâneau pentru câteva nopţi în sat.

Succesul rapid i-a convins chiar şi pe acei ţărani care la început erau sceptici. În doar trei ani numărul pensiunilor a crescut la 25. Turismul a devenit în scurt timp o industrie aducătoare de venituri importante. Astăzi marea majoritate a ţăranilor trăiesc din veniturile obţinute din turism. Mulţi săteni şi-au extins casele pentru a putea oferi mai mult spaţiu de cazare. Datorită numeroaselor modificări şi construcţii noi au apărut şi voci de atenţionare: dacă prin intermediul acestor intervenţii se pierde caracterul aparte al satului, atunci probabil că nici turiştii nu vor mai veni.

9

06 dorfbilderhalt 2010-05-21 CMYK.indd 9

04.07.2010 20:23:01


Acoperișuri

Acoperișuri

Așa NU!

Prin modernizări greşit înţelese puteţi să faceţi mai mult rău decât bine. Nu distrugeţi aspectul istoric al casei dumneavoastră! Dacă modificaţi forma acoperişului, îi schimbaţi panta sau adaugaţi lucarne de forme atipice, casa şi satul dumneavoastră îşi vor pierde aspectul armonios şi nu vor mai atrage turişti.

Prin modificarea acoperişului casa dumneavoastră îşi pierde frumuseţea şi valoarea, iar satul devine neatractiv pentru turişti.

Casele cu acoperişuri fanteziste distrug aspectul armonios al satului şi deranjează ochiul. 10

06 dorfbilderhalt 2010-05-21 CMYK.indd 10

04.07.2010 20:23:06


Acoperișuri Acoperișuri

Așa DA!

Păstraţi forma acoperişului şi învelitoarea din ţiglă tradiţională.

Dacă acoperişul are nevoie de reparaţii, cereţi constructorilor să păstreze cât mai mult din lemnăria originală şi neapărat să păstreze forma veche a acoperişului. Forma veche a acoperişurilor din satele transilvane este foarte valoroasă şi în acelaşi timp atractivă pentru turişti. Astfel de acoperișuri cu formă frântă spre stradă se mai găsesc în număr atât de mare doar în Transilvania. Casa dumneavoastră va fi mai atractivă dacă se integrează armonios în peisajul sătesc. 11

06 dorfbilderhalt 2010-05-21 CMYK.indd 11

04.07.2010 20:23:10


învelitoRI învelitoRI

Așa NU!

O învelitoare nepotrivită la acoperiş vă urâţeşte casa! O învelitoare nepotrivită strică aspectul casei dumneavoastră. Ţiglele colorate nu sunt potrivite caselor din medul rural. Nu numai culoarea contează, ci şi materialul. Dacă folosiţi ţigle de beton sau învelitori din tablă casa și satul dumneavoastră îşi pierd atractivitatea pentru turişti. 12

06 dorfbilderhalt 2010-05-21 CMYK.indd 12

04.07.2010 20:23:14


învelitoRI învelitoRI

Așa DA!

Învelitorile tradiționale, chiar și cu materiale noi, sunt armonioase! Folosiţi ţigle de argilă arsă, dacă doriţi să vă înnoiţi acoperişul. O altă posibilitate este să folosiţi ţigle vechi, care se află încă în stare bună. Astfel economisiţi şi bani, iar turiştii vor fi bucuroşi să vină în satul dumneavoastră. 13

06 dorfbilderhalt 2010-05-21 CMYK.indd 13

04.07.2010 20:23:19


CULOAREA FAŢADELOR Fațade

Așa NU!

Zugrăvind faţada în culori stridente faceţi un rău casei dumneavoastră. Nu-i distrugeţi aspectul istoric! Casele vopsite strident distrug aspectul armonios al satului.

Zugrăvirea faţadelor în culori ţipătoare distruge aspectul satului şi este neplăcută pentru turişti.

Atunci când este nevoie să zugrăviţi, nu folosiţi culori puternice sau fluorescente. Casa şi satul dumneavoastră îşi vor pierde aspectul armonios şi nu vor mai atrage turişti. 14

06 dorfbilderhalt 2010-05-21 CMYK.indd 14

04.07.2010 20:23:23


CULOAREA FAŢADELOR Fațade

Așa DA!

Faţada casei trebuie zugrăvită cu var, în culori tradiţionale.

Pentru zugrăvit folosiţi culoarea veche a casei sau una din culorile pe care le cunoaşteţi din copilărie. Primăria sau arhitecţii noştri vă vor ajuta să alegeţi culoarea potrivită. Casa dumneavoastră va fi mai placută şi mai atractivă pentru turişti, dacă la zugrăvit folosiţi substanţele naturale folosite vreme de sute de ani. În acelaşi timp, varul colorat cu oxizi este mult mai ieftin decât vopselele lavabile. 15

06 dorfbilderhalt 2010-05-21 CMYK.indd 15

04.07.2010 20:23:27


FAŢADE – FORMĂ ŞI MATERIALE Ferestre

Așa NU!

Materialele şi tehnicile moderne pe faţada unei case istorice sunt ca florile de plastic în grădină. Nepotrivite.

Transformarea fațadelor istorice distruge imaginea idilică a satului dumneavoastră.

Nu radeţi toată tencuiala de pe faţadă, deoarece astfel pierdeţi toate reliefurile faţadei, care sunt foarte valoroase. Nu folosiţi tencuieli din răşini pentru faţadele caselor. Materialele vechi sunt cele mai potrivite pentru case istorice. 16

06 dorfbilderhalt 2010-05-21 CMYK.indd 16

04.07.2010 20:23:32


FAŢADE – FORMĂ ŞI MATERIALE Fațade

Așa DA!

Păstrați imaginea istorică a fațadei casei dumneavoastră. Astfel păstrați și chiar creșteți valoarea clădirii!

Atunci când retencuiţi casa, nu distrugeţi toată tencuiala de pe faţadă. Eliminaţi cu grijă doar tencuiala stricată, păstrând toate ornamentele care ies în relief pe faţadă: cornişe, ancadramente la ferestre, embleme etc. Economisiţi bani reparând ceea ce există, în loc să refaceţi totul. Astfel valoarea casei creşte. În acelaşi timp ea devine mai atractivă pentru turişti. 17

06 dorfbilderhalt 2010-05-21 CMYK.indd 17

04.07.2010 20:23:36


Ferestre

Ferestre

Așa NU!

Turistul care vizitează satul vrea să aibă ferestre din lemn. Plastic are şi acasă.

Turiştii vin să vadă o locuinţă care a rezistat sute de ani, nu un material modern care se găseşte peste tot. În plus, mucegaiul apare foarte uşor după montarea ferestrelor cu tâmplărie de PVC sau aluminiu. 18

06 dorfbilderhalt 2010-05-21 CMYK.indd 18

04.07.2010 20:23:41


Ferestre

Ferestre

Păstraţi şi întreţineţi ferestrele vechi. Dacă le înlocuiţi cu unele noi, păstraţi-le dimensiunile, împărţirea şi materialul.

Așa DA!

Păstraţi ferestrele istorice din lemn, reparaţi-le şi astfel veţi reduce pierderile de căldură şi veţi face şi economie de bani. Dacă ferestrele sunt foarte deteriorate şi nu se mai pot repara, înlocuiţi-le cu ferestre făcute la aceeaşi dimensiune, din lemn. 19

06 dorfbilderhalt 2010-05-21 CMYK.indd 19

04.07.2010 20:23:45


PORȚI ȘI UȘI

Porți și uși

Așa NU!

Porţile moderne, din metal, cu plexiglas şi uşile de PVC sau aluminiu pot să arate bine lîngă o casă nouă, dar distrug imaginea istorică a casei dumneavoastră şi ţin turiştii departe.

Înlocuirea porților originale înseamnă renunțarea la istoria casei.

Odată cu înlocuirea porţii, casa şi-a pierdut imaginea tradiţională, iar dumneavoastră aţi pierdut turişti, deci bani. 20

06 dorfbilderhalt 2010-05-21 CMYK.indd 20

04.07.2010 20:23:52


PORȚI ȘI UȘI

Porți și uși

Așa DA!

Ziua bună se cunoaşte de dimineaţă, iar casa primitoare de la poartă.

Porţile tradiţionale sunt pentru casele istorice ceea ce este vioara pentru lăutar: un semn de recunoaştere. Turiştii vor fi tentaţi să descopere curtea ţărănească din spatele porţii şi vor dori să vă treacă pragul. Nu înlocuiţi porţile istorice din lemn, ci mai bine reparaţi-le şi vopsiţi-le în culori tradiţionale. Întreţinute corect, porţile istorice vor rezista mult mai mult timp decât cele moderne. 21

06 dorfbilderhalt 2010-05-21 CMYK.indd 21

04.07.2010 20:23:57


SocluRI

SocluRI

Așa NU!

Marmura, modelele în ciment, piatra, faianța sunt materiale moderne, care afectează imaginea istorică a casei şi, în plus, agravează igrasia.

Turistul vrea să vadă gresie şi faianţă în baie, nu pe soclu!

Soclul trebuie să poată “respira”, pentru a putea fi eliminată umiditatea. Gresia lipită pe soclu nu lasă apa să se evapore, iar casa dumneavoastră devine și mai umedă! 22

06 dorfbilderhalt 2010-05-21 CMYK.indd 22

04.07.2010 20:24:04


SocluRI

SocluRI

Păstrați și întrețineți soclul casei dumneavoastră! Folosiți doar materiale potrivite, pentru a nu provoca degradări clădirii!

Așa DA!

Soclul casei dumneavostră este expus umidităţii şi are nevoie de o întreţinere specială. Folosiţi materiale naturale, ca tencuiala şi zugrăveala de var, sau piatra de râu, în loc de faianţă, gresie sau ciment. Casa va fi sănătoasă chiar de la “picioare”, iar turiştii vor aprecia soluţia simplă şi naturală. 23

06 dorfbilderhalt 2010-05-21 CMYK.indd 23

04.07.2010 20:24:07


DETALII Detalii

Așa NU!

Orice casă istorică are mici detalii care o fac deosebită: ornamente, elemente de lemn sculptat, țiglă cu forme deosebite, cahle, picturi, etc. Ca și o femeie elegantă, dar care rămâne fără bijuterii, casa va arăta sărăcăcioasă și neinteresantă. Așadar păstrați și nu distrugeți aceste detalii, care vă deosebesc de alții!

Fără ornamentele tradiționale și detaliile specifice, casa dumneavoastră își pierde atractivitatea și valoarea!

Decorațiunile moderne creează o imagine artificială casei dumneavoastră. 24

06 dorfbilderhalt 2010-05-21 CMYK.indd 24

04.07.2010 20:24:10


DETALII

Detalii

Așa DA!

Turiștii descoperă cu plăcere decorațiunile unei case și se bucură să vadă detalii neobișnuite!

De multe ori lucrurile mici creează diferențe mari. Păstrați ornamentele și detaliile deosebite ale casei dumneavoastră, pentru a vă diferenția de alții și pentru a vă face casa remarcată. Turiștii vor observa primii diferența și vor aprecia o casă istorică bine păstrată. 25

06 dorfbilderhalt 2010-05-21 CMYK.indd 25

04.07.2010 20:24:12


CURTE ȘI GRĂDINĂ Curte și grădină

Așa NU!

Turiştii vor să-şi petreacă timpul liber la sat ca să scape de betoanele din oraş.

O curte acoperită cu beton e la fel de primitoare ca o spălătorie auto.

Materialele moderne, precum cimentul, prefabricatele sau materialele plastice distrug atmosfera primitoare a unei curţi ţărăneşti şi se degradează în cel mult câţiva ani. Așadar fiţi pregătit pentru cheltuieli neprevăzute! 26

06 dorfbilderhalt 2010-05-21 CMYK.indd 26

04.07.2010 20:24:19


CURTE ȘI GRĂDINĂ Curte și grădină

Așa DA! O curte ţărănească autentică sporeşte valoarea casei.

Nu cheltuiţi bani pe ciment şi plastic, care oricum se vor degrada în scurt timp. Piatra de râu este gratuită şi durează o veşnicie. Lăsaţi iarba să crească, folosiţi doar ceea ce vă oferă natura şi turiştii vă vor fi recunoscători. În plus, aceștia se vor relaxa cu plăcere într-o curte umbrită. Îngrijiți copacii de pe proprietatea dumneavoastră, iar turiștii vor aprecia cu siguranță. 27

06 dorfbilderhalt 2010-05-21 CMYK.indd 27

04.07.2010 20:24:24


ÎN FAȚA CASEI

În fața casei

Așa NU! Un spațiu neprimitor în fața porții este o pată pe obrazul omului gospodar.

Culorile stridente, materialele lucioase, băncile reci din faţa casei sau lipsa lor pun turiștii pe fugă. Şi nici unul nu va mai fi tentat să vă treacă pragul. 28

06 dorfbilderhalt 2010-05-21 CMYK.indd 28

04.07.2010 20:24:27


ÎN FAȚA CASEI În fața cas

ei

Așa DA!

Casa omului gospodar de la intrare se cunoaşte!

O bancă din lemn, un pavaj de piatră, iarba şi florile din faţa casei îmbie oamenii să se apropie, iar turiştii să rămână. 29

06 dorfbilderhalt 2010-05-21 CMYK.indd 29

04.07.2010 20:24:31


Un exemplu de succes

Oaspeţi din toată Europa vin în casa noastră Mariana Purghel Str. Bisericii Nr. 44, RO-507039 Viscri, jud. Brașov Tel. 0788-527.974 Internet: www.viscri44.com

Doamna Mariana Purghel, administrator pensiune

“Am grijă de casă şi turişti. Anul trecut am avut cel puţin 280 de persoane care au venit la noi. Avem două dormitoare disponibile şi o baie, în general oferim şase paturi. Turiştii pot servi micul dejun şi cina, toate preparatele sunt proaspete, cu ingrediente primite din sat. Majoritatea turiştilor provin din Franţa, dar totuşi tot al zecelea oaspete este din România. Am păstrat vechea casă, pentru că ştim că oaspeţilor noştri aşa le place. În acest an dorim să amenajăm în hambar un fel de studio pentru a proiecta filme documentare. Turismul a început să se dezvolte cu aproximativ 6 ani în urmă, dar de 3 ani pot trăi destul de bine de pe urma lui.“

Curte amenajată în stil rustic

Acces spre camerele de oaspeţi

Această casă veche săsească a fost restaurată cu materiale şi tehnici tradiţionale

Bucătăria pentru turişti

Obiecte de artizanat destinate vânzării

30

06 dorfbilderhalt 2010-05-21 CMYK.indd 30

04.07.2010 20:24:40


Un exemplu de succes

În fiecare an oferim tot mai multe camere de oaspeţi Doamna Maria Panait, Proprietara pensiunii

Maria Panait RO-507039 Viscri, jud. Brașov Tel. 0748-126.616

“Am început în 2004 cu o cameră de oaspeţi. Dar am avut doar 10 vizitatori care aveau acces la bucătăria noastră şi cu care împărţeam baia. Apoi am amenajat fostul depozit de lapte situat lângă casa noastră: desigur, toate cu materiale tradiţionale. Şi noi toţi am obţinut ceea ce am dorit, pentru că ştim că turiştilor aşa le place. În 2005 aveam o cameră cu trei paturi în casa recent renovată. În fiecare an ne-am extins casa şi în acest an vom avea 3 camere, 2 băi şi o cameră comună. De asemenea oferim o sală de mese pentru aproximativ 40 de persoane. Familia noastră trăieşte din turism, este o afacere bună, iar munca noastră ne face plăcere. Satul nostru s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani.”

Casa din partea dreaptă este casa de oaspeţi, în partea stângă locuieşte familia Panait

Terasă în stil rustic

Sală de mese pentru 40 de persoane

31

06 dorfbilderhalt 2010-05-21 CMYK.indd 31

04.07.2010 20:24:50


Recomandări

Acoperișuri

Faţade

ƒƒ În cazul necesităţii unui acoperiş nou, folosiţi ţiglă ceramică. Ideal este să folosiţi ţiglă veche recuperată.

respectaţi forma, proporţiile şi modelele tradiţionale. Lucarnele triunghiulare nu sunt specifice satelor transilvane.

ƒƒ Cel mai important este să păstraţi forma originală a acoperişului şi să evitaţi fragmentarea acestuia cu ruperi de pantă, lucarne prea mari sau prea dese, sau cu interesecţii de pante.

ƒƒ Antenele nu au ce căuta pe un acoperiş tradiţional. Ele afectează imaginea satului istoric şi de aceea trebuie evitată instalarea acestora.

ƒƒ Pentru ventilarea podului nu amplasaţi ferestre tip Velux pe suprafaţa acoperişului. Acestea nu sunt potrivite pentru acoperişurile tradiţionale. Construiţi mai degrabă lucarne. ƒƒ Păstraţi lucarnele istorice. Dacă doriţi să construiţi lucarne noi,

ƒƒ Jgheaburile şi burlanele funcţionale sunt condiţia principală pentru o casă uscată. De aceea trebuie verificate periodic, curăţate şi reparate. Burlanele trebuie amplasate cât mai vertical posibil fiecare cot poate fi un loc unde stă apa. Burlanele trebuie să fie poziţionate discret pe faţade, la colţuri sau în intrânduri.

ƒƒ Nu folosiţi pe faţade finisaje care formează peliculă! Tencuielile de ciment şi vopselele pe bază de dispersie nu sunt indicate pentru reabilitarea caselor vechi, putând să ducă la degradări ale faţadei. Alternativa tencuielii şi zugrăvelii cu var este de preferat unei reabilitări cu tencuială modernă, scumpă şi care cel mai probabil nici nu vă ajută. ƒƒ Nu placaţi soclurile! Placarea cu gresie sau marmură a soclurilor afectează imaginea faţadelor istorice şi poate, de asemenea, duce la degradări grave ale construcţiei, provocând apariţia igrasiei sau agravând problemele

de igrasie existente. ƒƒ În caz de igrasie consultaţi neapărat un expert, înainte de a începe reabilitarea faţadei! ƒƒ Păstraţi elementele decorative ale faţadelor, pentru că ele dau personalitate casei. Reparaţi-le folosind tehnologii şi materiale adecvate. ƒƒ Cablurile şi conductele care atârnă liber şi vizibil sunt periculoase şi inestetice. Vorbiţi cu firma competentă, aceasta poate amplasa conductele ascunse în tencuială, în casete închise sau cel puţin să le comaseze şi să le amplaseze într-un loc mai puţin vizibil.

32

06 dorfbilderhalt 2010-05-21 CMYK.indd 32

04.07.2010 20:24:50


Recomandări

Ferestre şi obloane ƒƒ Întreţineţi corespunzător ferestrele originale din lemn ale casei! Verificaţi integritatea vopsitoriei. Revopsiţi periodic tâmplăria, îndepărtând resturile de vopsea veche înaintea aplicării stratului nou. Nu acoperiţi cu vopsea închizătorile. Acordaţi deosebită atenţie lăcrimarelor. Având funcţia de a îndepărta apa de ploaie de fereastră, acestea sunt extrem de solicitate de umezeală. Îndepărtaţi vopseaua scorojită, revopsiţi şi înlocuiţi lăcrimarele deteriorate. Cu astfel de măsuri ferestrele din lemn pot rezista timp îndelungat. ƒƒ Dacă ferestrele originale ale casei se închid greu sau nu se închid deloc, nu

le înlocuiţi. Cauzele pot fi prea multe straturi de vopsea, balamale slăbite sau elemente de feronerie deteriorate. Un specialist poate repara ferestrele originale, astfel încât, fără un efort financiar prea mare, funcţionalitatea lor va fi refăcută.

ƒƒ Dacă fereastra simplă este suficient de robustă şi nu este deformată, puteţi monta un geam izolant, (tip termopan), în canaturile existente. Această posibilitate va fi analizată la faţa locului de către o firmă specializată.

ƒƒ La confecţionarea ƒƒ Dacă ferestrele vechi nu ferestrelor noi păstraţi mai pot fi păstrate şi trebuie dimensiunile originale şi înlocuite cu altele complet respectaţi subîmpărţirea noi, alegeţi întotdeauna originală cu baghete. tâmplăriile din lemn. Confecţionarea profilelor Tâmplăria trebuie să fie o istorice pentru ferestre copie fidelă a celei originale, din lemn, conform celor iar în cazul geamului puteţi originale, nu este o opta pentru sticla obişnuită problemă. Aplicarea lor pe sau pentru geamul izolant. baghetele de subîmpărţire Ferestrele cu tâmplărie nu este costisitoare, dar din material plastic sau este hotărâtoare pentru aluminiu nu reprezintă o înfăţişare. Numai aşa alternativă pentru sate! fereastra nouă devine

o “bijuterie” a casei! ƒƒ Vopsirea tîmplăriei ferestrelor se va face conform culorii originale, în armonie cu faţada. ƒƒ Montarea corectă, profesională a tâmplăriei este esenţială. Dacă execuţia tâmplăriei şi etanşarea între toc şi zidărie sunt corespunzătoare, puteţi economisi până la 25% energie termică! ƒƒ Obloanele istorice şi grilajele ferestrelor nu sunt numai obiecte valoroase care trebuie păstrate şi protejate, ci au şi un rol de protecţie împotriva luminii soarelui, a intemperiilor, a pierderii căldurii şi mai ales la parter, contra efracţiei. 33

06 dorfbilderhalt 2010-05-21 CMYK.indd 33

04.07.2010 20:24:50


Recomandări

Porţi ƒƒ Restaurarea şi repararea sunt mai eficiente decât cumpărarea de porţi noi! Reparaţiile se vor executa doar cu metode tradiţionale, pentru a păstra valoarea acesteia. ƒƒ Semnele folosirii nu trebuie eliminate! Ele indică vechimea porţii, sunt martorele activităţii intense şi ale istoriei. Uzura nu trebuie să devină în nici un caz motivul pentru schimbarea porţii cu una nouă. ƒƒ Dacă este necesar ca poarta să se menţină deschisă, de exemplu dacă există spaţii de parcare în curte şi un acces frecvent al autoturismelor, canaturile trebuie fixate corespunzător pentru a nu fi deteriorate.

Curţi şi grădini ƒƒ Dacă doriţi adaptarea porţii la cerinţele moderne, nu o înlocuiţi! Feroneria istorică poate fi adaptată destul de uşor tehnicii moderne de securizare, cum ar fi montarea broaştelor cu cilindru.

ƒƒ Păstraţi curtea curată şi uscată! Dirijaţi apele pluviale în mod corect: Înclinaţia curţii interioare ar trebui să fie de aşa natură încât să dirijeze apele pluviale departe de clădire. O dirijare organizată a apelor pluviale, ca de exemplu prin jgheaburi sau şanţuri mici, ajută la îndepărtarea apei din curte. ƒƒ Păstraţi pereţii casei uscaţi! Verificaţi dacă îndepărtarea apei de ploaie de lângă pereţii exteriori este asigurată şi dacă aceasta nu se acumulează lângă clădire. Pentru aceasta pavajul de lângă casă trebuie să aibă o uşoară pantă spre curte, ca şi mica rigolă ce va trebui realizată la burlanele

cu scugere exterioară. ƒƒ Amenajaţi curtea astfel încât să devină un spaţiu plăcut, atragător. Creaţi o „oază verde“! Păstraţi straturile cu flori, viţa de vie şi restul zonei verzi. Şi pavajul istoric contribuie la atmosfera curţii şi ar trebui păstrat. Amenajaţi locuri adecvate pentru gunoiul menajer şi integraţi instalaţiile casnice decent în aspectul clădirii în ansamblu.

34

06 dorfbilderhalt 2010-05-21 CMYK.indd 34

04.07.2010 20:24:50


Caseta tehnică

PROIECTUL ROMÂNO-GERMAN ÎNTĂRIREA POTENŢIALULUI PENTRU TURISMUL CULTURAL ÎN SATELE TRANSILVANE Redactare Marius Constantin Michael Engel Steffen Mildner Autori Liliana Cazacu Marius Constantin Michael Engel Caroline Fernolend (MET) Steffen Mildner Johannes Sréter

Imagini Arhiva proiectului Stefan Jammer (fotograf) Fundația Au-Ro Mihai Eminescu Trust (MET) Mioritics Reky Travel Ștefan Vaida (Hosman Durabil)

Un proiect derulat de Consiliul Judeţean Sibiu şi Societatea Germană pentru Cooperare Tehnică (GTZ), cu sprijinul Ministerului Federal German pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (BMZ)

Grafică Liliana Cazacu Michael Engel

35

06 dorfbilderhalt 2010-05-21 CMYK.indd 35

04.07.2010 20:24:51


Partenerii noștri

Asociația județeană de turism Sibiu Sibiu Tel./Fax. +40 (0)269 -218.121 E-Mail office@sibiu-turism.ro Web www.sibiu-turism.ro

Mihai Eminescu Trust Sighișoara Tel. +40 (0)265 -506.024

Fundația Adept Saschiz Tel. +40 (0)265 -711.635 Web www.fundatia-adept.org

Asociația Mioritics Sibiu Tel. +40 (0)788 -301.830 +40 (0)727 -642.858 E-Mail mihai@mioritics.ro Web www.fortified-churches.com

Biroul de coordonare biserici fortificate Sibiu Tel. +40 (0)269 -221.010

Reky travel Sibiu Tel. +40 (0)269 -244.165 E-Mail info@reky-travel.de Web www.reky-travel.de

Fundația Au-RO Sibiu Tel./Fax. +40 -(0)269 -232.529 Web www.fundatia-au-ro.org

Ordinul Arhitecților din Romănia, Filiala Sibiu-Vâlcea Sibiu Tel. +40 (0)269 -215.251 E-Mail contact@oarsbvl.ro Web www.oarsbvl.ro

Asociaţia Hosman Durabil Hosman, Judeţul Sibiu Tel. +40 (0)748 -800.049 Fax. +40 (0)269 -583.153 Web www.hosman-durabil.org

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” București Tel. +40 (0)21 -315.5482 +40 (0)21 -307.7133 Web www.iaim.ro

Interpares Sibiu Tel. +40 (0)269 -228.610 E-Mail office@inter-pares.ro Web www.inter-pares.ro

E-Mail office@projekt-kirchenburgen.ro Web www.projekt-kirchenburgen.ro

E-Mail admin@mihaieminescutrust.org Web www.mihaieminescutrust.org

36

06 dorfbilderhalt 2010-05-21 CMYK.indd 36

04.07.2010 20:24:51

Profile for Fundatia Heritas

Comoara din satele Transilvaniei  

V-aţi gândit vreodată să modernizaţi sau să modificaţi ceva la casa în care locuiţi? Atunci vă oferim prin intermediul acestei broşuri câtev...

Comoara din satele Transilvaniei  

V-aţi gândit vreodată să modernizaţi sau să modificaţi ceva la casa în care locuiţi? Atunci vă oferim prin intermediul acestei broşuri câtev...

Profile for heritas
Advertisement