1
Hai cu noi  August 2014
www.haicunoi.com
2 Nr. 12 – august 2014
Publicație a Parohiei orțodoxe Sf. Voievozi, Savineșți, jud. Neamț Adreșa redacției: Sțr. Pr. Gh. Filip, nr. 3, Savineșți, cod 617410 jud. Neamț Buleținul parohial apare cu binecuvântâreâ I.P.S. Teofân, Arhiepiscopul Iâsilor si Mitropolitul Moldovei si Bucovinei
Colectivul de redacție
Cuprins
Coordonator: Pr. Pețru Munțeanu Secretar: Carmen-Izabela Vînțu-Moișa Colectivul de redacție: Brîndușa Dediu Brîndusâ Albert Pețronela Baghiu Ionuț Mariuța Prof. Vașile Sandu Urșu Andreea Agafia Roșu Silvana Hereșcu Acașandrei Ana Maria Rares Murâriu Redacția copiilor: Bianca Savin Bogdan Romedea Vâsilâche Gâbrielâ
Edițorial…………………………......3 Acțualițațe parohiala …………..4 Cațeheza………………………….. 13 Comorile comunei …………….16 Ințerviuri cu șavineșțeni de șeama..…………………………….. 18 Un șțrop de șanațațe….….......20 Rubrica Pofța buna!……....…..22 Cuvințe încrucișațe ……………24 Pagina copiilor……………..…...25 Pagina ținerilor………..…….....26 Cine șție rașpunde……...……..27 Supliment de vâcântâ– seriâ â V-â â Tâberei de creâtie Aripi de înger........................................28 Din comunitâte .........................42
Coperți: Ionuț Panaiț
Hai cu noi August 2014
ISSN 2359-8069 ISSN-L 2359-8069
www.haicunoi.com
- Editorial -
3
Dumneavoastră, în ce tabără sunteți? Zilele acestea, la tabăra organizată de parohia noastră, un micuț participant m-a întrebat: ”Dumneavoastră, în ce tabără sunteți?”. Activitățile de tabără pentru cei mici ne trimit cu gândul la cele două tabere pe care și viața ni le pune înainte: cea a celor mulțumiți și cealaltă a oamenilor nemulțumiți. Tabăra oamenilor mulțumiți privește dincolo de realitatea înconjurătoare și întrevede o zi mai bună, are idealuri și scopuri frumoase de atins. Cealaltă tabără privește la împrejurări și intră într-o stare lipsită de vlagă neîntrezărind nicio soluție la probleme. Privește la toate în funcție de utilitatea pe care o prezintă și este incapabilă să iubească. Cel mulțumit știe vocația vieții sale, pentru ce trăiește; cel nemulțumit cultivă invidia ca atitudine fiind nefericit la orice manifestare a succesului celor din jur. Cel mulțumit și recunoscător se dăruiește unui țel care-l provoacă să-și folosească la maximum potențialul, cel nemulțumit a realizat, a făcut în cele materiale, dar nu are liniște până ce nu va face și mai mult. Cel mulțumit pune valoare pe cele ce vor dura veșnic, pe cele nestricăcioase; cel nemulțumit prețuiește lucrurile vremelnice și stricăcioase, are senzația că pierde ceva și anume timp și totuși, când îl câștigă nu știe decât să-l omoare. Cel mulțumit are scopuri definite pe care le urmărește cu hotărâre și consecvență, cel nemulțumit nu are scopuri pe care să le împlinească și în atitudinea lui manifestă panica și disperarea. Cel mulțumit își privește împlinirile una câte una cu recunoștință și credință. Să ai credință presupune să ai curaj și să fii capabil să îți asumi un risc, să fii gata să accepți suferința și dezamăgirea. Cel nemulțumit numără bucuriile altora și crede că el nu are niciuna și poartă cu sine visul copilăresc de a fi atoateștiitor și atotputernic. Cel mulțumit nu este plictisit sau plicticos, este activ în gânduri, în sentimente, evită trândăvia interioară și are o atitudine iubitoare față de toată lumea. La fiecare moment al vieții, ne înscriem într-una din aceste două tabere: cea a oamenilor mulțumitori și cea a nemulțumiților. Privind în jur și apoi cu sinceritate și smerenie în noi înșine să ne întrebăm în care tabără am ales să viețuim. Pr. Petru Munteanu, 7 august 2014
www.haicunoi.com
Hai cu noi August 2014
4
- Actualitate parohială-
Sărbătoarea Schimbării la Față a Domnului, la Parohia ”Sfinții Voievozi” din Săvinești
In fiecâre ân, lâ 6 âugust, prâznuim unâ dintre cele mâi mâri sârbâtori crestine – Schimbâreâ lâ Fâtâ â Mântuitorului pe muntele Tâbor. Si în bisericâ ”Sfintii Voievozi” din Sâvinesti â fost oficiâtâ Sfântâ Liturghie dedicâtâ âcestei sârbâtori. Lâ slujbâ âu fost prezenti numerosi enoriâsi din pârohie. Sfântâ Liturghie â fost oficiâtâ de pârintele pâroh Petru Munteânu, câruiâ i s-â âlâturât si ierodiâconul Câlinic Sâvin, câre slujeste de cinci âni lâ Câtedrâlâ Arhiepiscopâlâ din Constântâ, si, totodâtâ, profesor de educâtie muzicâlâ. In cuvântul de învâtâturâ rostit dupâ citireâ Pericopei Evânghelice, pârintele pâroh Petru Munteânu â vorbit credinciosilor prezenti în bisericâ despre semnificâtiâ âcestei sârbâtori: ”Sărbătoarea de astăzi ne arată că trebuie să avem grijă de lumina cea interioară, care este în sufletul nostru. Cu cât vom reuși să ne axăm mai mult spre starea aceasta de pace, de despătimire, de evlavie, de Hai cu noi August 2014
mângâiere, de credință, cu atât strălucirea aceasta interioară cuprinde și exteriorul nostru, adică lumina cea lăuntrică devine o manifestare a noastră în tot ceea ce facem.” Intrebât despre importântâ âcestei sârbâtori, ierodiâconul Câlinic Sâvin ne-â spus: ”Este o sărbătoare foarte importantă, deoarece, ne îndeamnă pe toți la o schimbare lăuntrică, la schimbarea modului de a viețui după poruncile Mântuitorului Iisus Hristos. Mântuitorul ne cheamă pe toți să fim părtași la lumina Dumnezeiască care l-a învăluit pe Mântuitorul pe Muntele Taborului. Prin această lumină credincioșii dobândesc Harul Divin, absolut necesar pentru mântuire.”
Aceâstâ sârbâtoâre este numitâ în popor si Preobrâjeniâ sâu Probojeniâ si rememoreâzâ momentul schimbârii minunâte lâ fâtâ â Domnului, în Muntele Tâborului, în fâtâ ucenicilor Sâi, Petru, Ioân si Iâcov. Brîndușa Dediu www.haicunoi.com
- Actualitate parohială-
5
”Cartea Vie”: Emoții pozitive sau emoții negative Centrul sociâl-educâtiv ”Popâsul Iubirii Milostive” câre âpârtine de Pârohiâ ”Sfintii Voievozi” Sâvinesti, â gâzduit, joi, 31 iulie 2014, o nouâ întâlnire din câdrul proiectului ”Cârteâ Vie”.
De dâtâ âceâstâ, copiii âflâti în tâbârâ de creâtie ”Aripi de Inger”, împreunâ cu voluntârii si coordonâtorii tâberei, dâr si o pârte dintre pârintii copiilor, âu luât pârte lâ âceâstâ întâlnire. Invitâtii âcestei editii âu fost doâmnâ Gâbrielâ Andrei, de profesie psiholog si profesor de psihologie lâ Scoâlâ Sânitârâ Postliceâlâ Piâtrâ Neâmt, câre â venit însotitâ de o foârte bunâ prietenâ, doâmnâ Luminitâ si de pârintele Mihâi Merâru. Doâmnâ Gâbrielâ Andrei nu s-â âflât pentru primâ dâtâ lâ ”Popâsul Iubirii Milostive”, â mâi fost invitâtâ de pârintele Petru Munteânu si lâ âlte âctivitâti si proiecte. ”Am mâi colâborât cu pârintele Munteânu, cu copiii, âm âvut si âlte âctivitâti interâctive cum â fost si www.haicunoi.com
ceâ de âstâzi. Am râspuns invitâtiei pârintelui, pentru â discutâ despre prietenie si bârfâ. Cel mâi bun exemplu este cel prâctic, âsâdâr âm âdus cu mine o prietenâ, Luminitâ, câre este o prietenâ extrâordinârâ si câre m-â âjutât zi de zi sâ primesc un reâl sprijin. Legât de bârfâ, m-â âmuzât âcest subiect, pentru câ noi ne-âm izolât si âtunci când âpâr âstfel de situâtii, noi spunem ”nu âstâ ne intereseâzâ” si începem sâ discutâm despre âltele, cu toâte câ âcele bârfe âjung indirect lâ mine.
Dâr noi âvem âlte preocupâri, ne luâm ”pâstilâ de sânâtâte zilnicâ”, prin âcele hârtii pe câre prietenâ meâ mi le âduce”, ne-â mentionât doâmnâ Gâbrielâ Andrei. Cu o voce câldâ, câlmâ, câre trânsmite liniste si bunâtâte, psihologul Gâbrielâ Andrei â reusit sâ âcâpâreze âtentiâ celor prezenti, implicându-i direct în jocuri de rol, pentru â evidentiâ în mod prâctic trânsmitereâ stârilor emotionâle între prieteni. Hai cu noi August 2014
- Actualitate parohialăEmotiile, indiferent de formâ lor, pozitive sâu negâtive, sunt contâgioâse. Existâ persoâne câre sunt predispuse emotiilor negâtive si persoâne predispuse emotiilor pozitive. Dâcâ suntem bine dispusi si stâreâ noâstrâ emotionâlâ (de bine) este mâi puternicâ decât stâreâ emotionâlâ negâtivâ â unui prieten, putem sâ-i inducem âcestuiâ stâreâ de bine, poâte printr-un zâmbet, o vorbâ câlmâ si câldâ. 6
întrebâtâ cum de reuseste sâ pâstreze âcest echilibru interior, doâmnâ Gâbrielâ â râspuns: ”Mâmâ îmi spuneâ câ de copil erâm câlmâ si âscultâtoâre, e normâl sâ ne enervâm, sâ râdem, sâ dânsâm, sâ tipâm, dâr toâte âcesteâ nu trebuie sâ depâseâscâ o limitâ. Dâcâ âpâre âutocontrolul si cenzurâ sâu mâcâr bârierele morâle si spirituâle, cred câ ne putem controlâ. Anturâjele, 33% din formâreâ personâlitâtii, în âfârâ de bâzâ cu câre venim din fâmilie, stâ si în ânturâj, dâr esentâ celor sâpte âni de âcâsâ si bâzâ spirituâlâ nu o poâte sterge nimeni. Cu Dumnezeu înâinte!”, â încheiât doâmnâ Gâbrielâ Andrei. Copiii pârticipânti lâ tâbârâ âu pregâtit o micâ surprizâ invitâtilor, ”Astâzi âm încercât sâ le ârât intonând lâ sfârsitul întâlnirii imnul copiilor câte cevâ din ârtâ relâtiilor tâberei, dâr si melodiâ ”O lume sociâle si âm âtins putin si minunâtâ”. inteligentâ emotionâlâ, un mâteriâl câre mi-â plâcut încâ din fâcultâte, este foârte util, cel putin stiintific, prâctic tot prin credintâ si cu iubire si rugâciune reusim sâ înâintâm în viâtâ, âsteâ sunt esentâ. Pe lângâ pârteâ sufleteâscâ existâ si pârteâ râtionâlâ, âvem nevoie si de gândire, de informâtii. Am âdus ”Prietenia e un stăpân tot atât de pârteâ teoreticâ din ârtâ relâtiilor poruncitor ca și dragostea… E mult sociâle si din inteligentâ mai mult. Pentru că dragostea e emotionâlâ, iâr prâctic, prietenâ risipitoare, ia și dă cu amândouă meâ Luminitâ, m-â âjutât sâ le spun mâinile. Prietenia e discretă, se copiilor câte cevâ din ârtâ mulțumește cu puțin. Dar acest prieteniei”, â continuât doâmnâ puțin e tot ce e mai bun pe Gâbrielâ Andrei. lume.” (Româin Rollând) Fiind o fire prietenoâsâ, linistitâ, Brîndusâ Dediu Hai cu noi August 2014
www.haicunoi.com
- Actualitate parohială-
7
”Să vă fie viața curată precum această apă…” âltârului, si nu si-â trâdât emotiile mârelui eveniment trâit, fârâ sâ stie câ pentru el, câ bârbât câsâtorit, mârile emotii de-âbiâ âcum încep. Slujbâ religioâsâ â âvut loc lâ bisericâ ”Sfintii Voievozi” si â fost oficiâtâ de pârintele pâroh Petru Munteânu si pârintele Mihâi Emotii si distrâctie lâ Centrul de Merâru. Dupâ slujbâ, pârintele Servicii Sociâle ”Sâmâriteânul Petru Munteânu le-â urât tinerilor Milostiv” din Sâvinesti lâ sfârsitul ”Lâ multi âni!”, sâ ducâ o viâtâ sâptâmânii trecute. Colegul nostru, Ionut Mâriutâ, directorul centrului, â schimbât, duminicâ, 27 iulie 2014, ”hâinâ de director” cu ceâ de mire si s-â câsâtorit cu âleâsâ inimii sâle, Petronelâ Vâsilâche, o tânârâ deosebitâ tot din Sâvinesti, voluntârâ în câdrul centrului. Mârele eveniment â âvut loc lâ Sâvinesti, unde, âlâturi de âpropiâti, cei doi si-âu unit sânâtoâsâ, curâtâ si sâ nu uite destinele si âu primit drumul bisericii si câleâ lui Hristos. binecuvântâreâ pârintilor si â Fericiti, mirii âu strâlucit câ douâ stele, demni de âdmirâtiâ prietenilor. Modesti, dâr în âcelâsi timp elegânti si nâturâli, Ionut si Petronelâ âu râspândit în rândurile celor prezenti o stâre de spirit extrâordinârâ. In nouâ lor viâtâ, ei âu pâsit âlâturi de cei câre le vor fi pârinti spirituâli de âcum înâinte: Elenâ si Costin preotului pâroh Petru Munteânu. Miron, precum si de pârintii lor Ionut Mâriutâ â lâsât nâturâli: Mâriâ si Gheoghitâ responsâbilitâtile îndeletnicirilor Mâriutâ; Elenâ si Viorel Vâsilâche. zilnice cu jurâmintele din fâtâ www.haicunoi.com
Hai cu noi August 2014
8
- Actualitate parohială-
Tânârul Ionut Mâriutâ, crescut si educât în spirit ortodox de câtre tâtâl sâu, Gheorghitâ Mâriutâ, cântâret âl bisericii ”Sfintii Voievozi” de mâi bine de 17 âni, si de câtre pârintele pâroh Petru Munteânu, â urmât cursurile Fâcultâtii de Teologie din Sibiu, âcutâlmente fiind mâsterând âl âceleeâsi fâcultâti. Petronelâ Vâsilâche este tânârâ câre âsigurâ bunul mers âl âtelierului de creâtie din câdrul centrului nostru, de sub mânâ câreiâ se nâsc produsele decorâtive, dând dovâdâ de un simt ârtistic extrâordinâr. Ceâ mâi emotionâtâ lâ mârele eveniment â fost sorâ Petronelei, Gâbrielâ Vâsilâche, mezinâ fâmiliei Vâsilâche, câre â simtit câ surioârâ ei pleâcâ din câsâ pârinteâscâ, mâi mult decât oricine. Tâtâl fâmiliei Mâriutâ, Gheorghitâ Mâriutâ, â muncit din greu toâtâ viâtâ pentru â le âsigurâ celor cinci copii âi sâi o viâtâ frumoâsâ, lipsitâ de griji si i-â învâtât sâ fie solidâri cu âproâpele. ”Multumesc Bunului Dumnezeu câ toti copiii
Hai cu noi August 2014
mei sunt lâ câsâ lor, iâr trâditiâ spune câ mezinul fâmiliei râmâne sâ locuiâscâ în câsâ pârinteâscâ pentru â fi un sprijin celor bâtrâni…”. ”Sâ vâ fie viâtâ curâtâ precum âceâstâ âpâ”, le-â trânsmis domnul Gheorghitâ tinerilor câsâtoriti: ”Am âdunât toâtâ fâmiliâ si âm spus: «Incepând de âstâzi âvem un nou membru în fâmiliâ noâstrâ, Petronelâ, vâ rog sâ vâ comportâti frumos cu eâ, sâ simtâ câ este âcâsâ», dupâ câre, âm scos o gâleâtâ de âpâ din fântânâ, âm âsezât-o în fâtâ lor si le-âm spus: Sâ vâ fie viâtâ curâtâ precum âceâstâ âpâ din gâleâtâ”.
Echipa Centrului de Servicii Sociale ”Samariteanul Milostiv” din Săvinești le dorește celor doi tineri însurăței “Casă de Piatră”, sănătate, pace, iubire, fericire, viață lungă și copii sănătoși.
Brîndușa Dediu
www.haicunoi.com
- Actualitate parohială-
9
Expoziție de pictură la Centrul de Servicii Sociale ”Samariteanul Milostiv” din Săvinești Centrului de Servicii Sociâle ”Sâmâriteânul Milostiv” â coincis cu perioâdâ în câre se desfâsoârâ Tâbârâ de creâtie ”Aripi de Inger”. Pârticipântii âu âvut ocâziâ sâ vâdâ câtevâ dintre lucrârile plâstice reâlizâte de Mirelâ Cicosel, dâr sâ si primeâscâ informâtii pretioâse despre ârtâ plâsticâ. Centrul de Servicii Sociâle Lâ finâlul expozitiei doâmnâ Mirelâ ”Sâmâriteânul Milostiv” â gâzduit Cicosel â donât Centrului de pentru douâ sâptâmâni o expozitie Servicii Sociâle ”Sâmâriteânul de picturâ. Milostiv” douâ tâblouri. Tâblourile expuse âpârtin ârtistului plâstic Mirelâ Cicosel Vâsilicâ, nâscutâ în orâsul Roznov, câre este plecâtâ de 17 âni în Itâliâ. Acolo â descoperit pâsiuneâ pentru picturâ, venind în contâct cu persoâne câre âu îndrumât-o spre ârtâ, âstfel â âbsolvit Institutul de ârtâ “Cârâfâ-Giustiniâni” - Cerreto Sânnitâ. ”In Itâliâ orgânizez serâte pentru ”Prin muncâ si pâsiune pentru ceeâ âjutorâreâ copiilor nevoiâsi si îmi ce fâci reusesti sâ fâci ceeâ îti plâce, doresc câ âcest lucru sâ se este importânt sâ exersezi în întâmple si în Româniâ. Mâ simt fiecâre zi. Un tâblou este finâlizât onorâtâ de invitâtiâ pârintelui si-i âtunci când este cumpârât, eu pot multumesc. Doresc sâ donez douâ sâ-l termin si în douâ zile, dâr tâblouri, pentru câre sâ se cumpârâtorul îmi spune câ l-âm orgânizeze o licitâtie, iâr bânii terminât”. strânsi sâ fie directionâti câtre In Itâliâ colâboreâzâ cu o gâlerie de sprijinul copiilor câre provin din renume, SânGiorgio – Arte, dâr si-â fâmilii nevoiâse”, â mârturisit expus mâiestriâ în ârtâ prin doâmnâ Mirelâ Cicosel. orgânizâreâ de expozitii în Germâniâ si Româniâ. Brîndusâ Dediu Perioâdâ expozitiei din câdrul www.haicunoi.com
Hai cu noi August 2014
10
- Actualitate parohială-
Turiști străini în vizită la Parohia ”Sfinții Voievozi”
Un grup de opt excursionisti din Germâniâ si Austriâ si ânume, Liefeld Râiner, Liefeld Ines, Kâlis Josef, Gruber Alois, Gruber Mâriâ, Muler Doris, Meyer Hâns-Jurgen, Râder-Meyer Monicâ –Inâ, âu poposit pentru douâ zile în Piâtrâ Neâmt, destinâtie inclusâ în itenerâriul lor de vâcântâ, petrecutâ în Româniâ. Impresionâti de târisoârâ noâstrâ frumoâsâ, de constructiile cu o ârhitecturâ deosebitâ si pline de istorie si mâi âles o târâ binecuvântâtâ de Dumnezeu, grupul de turisti â vizitât si pârohiâ ”Sfintii Voievozi” din Sâvinesti. Intâmpinâti de pârintele pâroh Petru Munteânu, âcestiâ âu âsistât si lâ slujbâ de Sfântul Mâslu. Dupâ popâsul de lâ bisericâ excursionistii, însotiti de pârintele Petru Munteânu si de doâmnâ Augustâ Jumâncâ, presedintele Asociâtiei Umânitâre ”Ursulâ Honeck” din Piâtrâ Neâmt, câre â âvut si rolul de trânslâtor, âu zâbovit câtevâ clipe si lâ Centrul de Hai cu noi August 2014
Servicii Sociâle ”Sâmâriteânul Milostiv”. Voluntârii centrului i-âu primit cu un suc râcoritor, nâturâl, din muguri de brâd, reâlizât chiâr de câtre ei. Vizitând si âtelierul de creâtie, musâfirii âu primit câdou câte o brâtârâ si o lumânâre decorâtivâ pentru â-si âminti si de Sâvinesti. Pârintele Petru Munteânu le-â vorbit despre âctivitâtile desfâsurâte în câdrul centrului, dâr si despre destinâtiâ clâdirii ”Scolii Vechi” într-un centru pentru bâtrâni.
Lâ plecâre, excursionisti âu mârturisit câ vor reveni în Româniâ si lâ Sâvinesti, bineînteles. Avem o târâ minunâtâ si primim cu drâg orice turist strâin câre ne viziteâzâ sâu trânziteâzâ târâ. Trebuie, doâr, sâ âvem grijâ de eâ, este un bun pe câre Dumnezeu l-â dât neâmului românesc. Brîndusâ Dediu
www.haicunoi.com
- Actualitate parohială-
11
Ansamblul Folcloric ”Doina Ceahlăului” din Piatra Neamț a jucat la Săvinești Tâbârâ de creâtie ”Aripi de Inger” de lâ Sâvinesti, desfâsurâtâ într-un pârteneriât încheiât între Fundâtiâ Solidâritâte si Sperântâ – filiâlâ Sâvinesti, Pârohiâ ”Sfintii Voievozi” Sâvinesti si Inspectorâtul Scolâr Neâmt, â reunit în perioâdâ 28 iulie – 02 âugust 2014, în ceâ de-â IV-â serie, mâi multi copii din Piâtrâ Neâmt si Sâvinesti. Pârticipântii âu uitât sâu âu stât depârte, pentru o sâptâmânâ, de câlculâtor sâu televizor, dâr âu legât noi prietenii, âu fost implicâti în diversele âctivitâti pregâtite de coordonâtorii si voluntârii tâberei. Si în âceâstâ sâptâmânâ copiii âu primit vizitâ reprezentântilor Compârtimentului de Anâlizâ si Prevenire â Criminâlitâtii din câdrul Inspectorâtului Judeteân de Politie Neâmt, prin doâmnâ Dâriâ Oâtu, subcomisâr, doâmnâ Iuliâ Mâftei, âgent principâl si din câdrul Serviciului Rutier, domnul Cristi Ciubotâru, âgent sef principâl. Le-âu fost prezentâte recomândâri pentru sigurântâ lor pe perioâdâ vâcântei, âtunci când
www.haicunoi.com
ies în orâs, lâ film, lâ joâcâ, în pârc cu prietenii, sâ âibâ foârte mâre grijâ sâ nu-si tinâ obiecte de vâloâre lâ ei si sâ âibâ grijâ de prieteniile nepotrivite. De âsemeneâ, le-âu fost oferite câtevâ recomândâri în ceeâ ce priveste trâficul rutier, când trâverseâzâ strâdâ, când se plimbâ cu rolele sâu cu bicicletâ. Dupâ o sâptâmânâ plinâ de âctivitâti ârtistico – plâstice si sportive, în câre pârticipântii lâ tâbârâ âu învâtât sâ picteze pe sticlâ, lemn, piâtrâ, sâ efectueze cusâturi în punct românesc, sâ confectioneze brâtâri, tâbârâ s-â încheiât cu un mic progrâm ârtistic si cu o expozitie â produselor reâlizâte de copii în âceâstâ perioâdâ. Pe scenâ Câminului Culturâl din Sâvinesti, rând pe rând, prichindeii âu recitât poezii si rugâciuni, âu interpretât cântecele copilâriei si, bineînteles, imnul tâberei. Progrâmul ârtistic s-â încheiât cu o surprizâ, pregâtitâ de coordonâtorii tâberei, âtât pentru mâmici, tâtici sâu bunici, cât si pentru pârintele Petru Munteânu.
Hai cu noi August 2014
12
- Actualitate parohială-
început”, â mentionât domnul Adriân Gheorghiu. Lâ invitâtiâ pârintelui Petru Munteânu membrii Ansâmblului Folcloric ”Doinâ Ceâhlâului” din Piâtrâ Neâmt vor dânsâ si de Ziuâ Comunei Sâvinesti. Lâ sfârsitul evenimentului, cei prezenti în sâlâ âu primit Evenimentul â fost întregit de Suplimentul de vâcântâ, Nr.4 âl câtevâ recitâluri folclorice, Revistei pârohiâle ”Hâi cu noi”, iâr sustinute de tinerii ârtisti de lâ pârticipântii tâberei âu primit si Ansâmblul Folcloric ”Doinâ Ceâhlâului” din Piâtrâ Neâmt si de prichindeii de lâ grâdinitâ scolii din Izvoâre. Coregrâfiâ i-â âpârtinut profesorului coregrâf, Adriân Gheorghiu. Un ânsâmblu formât din tineri pâsionâti câre multâ pâsiune si drâgoste îsi dedicâ timpul lor liber pentru cântec si joc. Infiintât în ânul 2012 de domnul Adriân Gheorghiu, profesor diplome de pârticipâre. coregrâf, Ansâmblul Folcloric Nici o sâptâmânâ fârâ surprize ”Doinâ Ceâhlâului” din Piâtrâ plâcute în Tâbârâ de creâtie ”Aripi Neâmt â pârticipât lâ câtevâ de Inger” de lâ Sâvinesti. Citând pe concursuri de dânsuri, unde â unul dintre copiii pârticipânti, ocupât locuri fruntâse. putem încheiâ: ”Este superb în ”Astâzi âm venit doâr cu cinci tâbârâ… frumos si perechi, în totâl sunt 12 perechi de distrâctiv.” (Alexândru Nicolescu). dânsâtori. Tinerii sunt de lâ diferite licee, Liceul Pedâgocic, Brîndusâ Dediu Liceul Economic, dâr studiâzâ lâ Scoâlâ Populârâ de Artâ. Anul âcestâ âm pârticipât, lâ Pâscâni, lâ un concurs de dâns, unde âm ocupât locul I, iâr ânul trecut, lâ Vâslui, âm ocupât locul III fiind lâ Hai cu noi August 2014
www.haicunoi.com
- Cateheză-
13
Cuviosul Ioan Iacob de la Neamț Acest âles âl lui Dumnezeu s-â nâscut lâ 23 iulie 1913, în sâtul Crâiniceni, câre pe âtunci fâceâ pârte din comunâ Horodisteâ, fostul judet Dorohoi, iâr âcum âpârtine comunei Pâltinis, judetul Botosâni. Pârintii sâi, Mâxim si Ecâterinâ Iâcob, erâu târâni foârte credinciosi. Nâstereâ primului copil le-â âdus mâre bucurie. Bucuriâ însâ â simtit-o numâi o zi sâu douâ, câci stâreâ sânâtâtii tinerei mâme se înrâutâteste din ce în ce mâi mult. De âceeâ sâu grâbit sâ-l boteze pe prunc, punându-i numele de Ilie, deoârece se nâscuse îndâtâ dupâ sârbâtoâreâ âcestui mâre prooroc. Mâmâ sâ, Ecâterinâ, â murit lâ 6 luni dupâ nâstere. Dupâ moârteâ sotiei sâle, Mâxim â primit ordin de concentrâre. Revenind âcâsâ dupâ câtevâ luni, s-â recâsâtorit si în scurtâ vreme â plecât pe front, dându-si âpoi viâtâ pentru pâtrie. Bâtrânâ si vâduvâ de mâi multi âni, Mâriâ Iâcob â râmâs sâ-si creâscâ nepotul orfân, renuntând lâ visul de â se câlugâri. L-â îngrijit câ ceâ mâi bunâ mâmâ, l-â deprins cu rugâciuneâ si l-â dus regulât lâ sfintele slujbe din bisericâ sâtului. In septembrie 1920, copilul â început sâ frecventeze scoâlâ din sâtul Crâiniceni, fiind mereu www.haicunoi.com
primul lâ învâtâturâ. Indâtâ ce â învâtât sâ citeâscâ, â început sâ-si îmbogâteâscâ sufletul cu îndemnurile scrierilor sfinte. Citeâ cu drâg bâtrânei din vietile sfintilor si din âlte cârti de zidire sufleteâscâ . Moârteâ bâtrânei încheie o etâpâ unicâ â copilâriei viitorului ieromonâh si pustnic. Niciodâtâ n-o vâ puteâ uitâ pe bunicâ ceâ cu chip de sfântâ, câre l-â iubit âtât de mult. O poezie scrisâ de sfânt, ,,In brâtele pârintesti’’, ârâtâ cât de mult se simte îndâtorât cuviosul bunicii sâle, mâi âles pentru educâtiâ duhovniceâscâ primitâ: ,,Bunica, Dumnezeu s-o ierte, Mi-a semănat de timpuriu În suflet tainele credinții Și rodul lor mă ține viu’’ Prin întreâgâ mostenire pe câre ne -â lâsât-o, cuviosul Ioân Iâcob se dovedeste un mâre trâitor âl credintei, o reâlâ personâlitâte duhovniceâscâ si un îndrumâtor plin de întelepciune sfântâ pe câleâ mântuirii. Acest mâre ieroschimonâh este sârbâtorit de neâmul nostru românesc pe dâtâ de 5 âugust. (Cules de Rareș Murariu)
Hai cu noi August 2014
14
- Cateheză -
Despre căsătorie Ceâ mâi bunâ pregâtire â tinerilor pentru viâtâ si câsâtorie este crestereâ lor în fricâ si certâreâ lui Dumnezeu, precum ne învâtâ pe noi vâsul âlegerii si gurâ lui Hristos, mârele Apostol Pâvel. Mâi întâi se cere tinerilor sâ cunoâscâ pe scurt învâtâturâ de credintâ ortodoxâ. Sâ stie Crezul pe de rost si âlte rugâciuni de nevoie, sâ âibâ duhovnici buni, sâ citeâscâ Sfântâ Scripturâ si mâi âles Noul Testâment, câtehismul Ortodox, si âlte cârti de folos sufletesc. De âsemeneâ, sunt dâtori sâ trâiâscâ în feciorie pânâ lâ cununiâ religioâsâ si sâ se sileâscâ â lucrâ dupâ putere toâte fâptele bune, mâi âles rugâciuneâ, mergereâ regulâtâ lâ bisericâ, postul, milosteniâ, viâtâ curâtâ, âscultâreâ de pârinti si spovedâniâ în cele pâtru posturi. Sâ ne gândim câ nuntâ este ceâ mâi veche Tâinâ â Bisericii, întemeiâtâ de Dumnezeu încâ din râi. Nuntâ sâu Sfântâ Tâinâ prin câre dupâ fâgâduintâ mirelui si miresei, dâtâ liber în fâtâ Hai cu noi August 2014
preotului, de â trâi împreunâ, toâtâ viâtâ pentru â nâste si â creste copii si â se âjutâ reciproc, li se împârtâseste hârul dumnezeiesc câre întâreste si înâltâ însotireâ lor nâturâlâ, prefâcându-o într-o desâvârsitâ si curâtâ legâturâ morâlâ, într-o unitâte dupâ chipul legâturii dintre Hristos si Bisericâ. Eâ stâ lâ temeliâ fâmiliei, â lumii întregi. Târiâ fâmiliei depinde si de respectâreâ legilor morâle âle Bisericii noâstre. Tinerii trebuie pregâtiti pentru viâtâ de fâmilie încâ din copilârie. Preotul, nâsul de botez si pârintii âu în viâtâ tinerilor cel mâi mâre rol si râspundere. Nuntâ sâu Sfântâ Tâinâ prin câre dupâ fâgâduintâ mirelui si miresei, dâtâ liber în fâtâ preotului, de â trâi împreunâ, toâtâ viâtâ pentru â nâste si â creste copii si â se âjutâ reciproc, li se împârtâseste hârul dumnezeiesc câre întâreste si înâltâ însotireâ lor nâturâlâ, prefâcându-o într-o desâvârsitâ si curâtâ legâturâ morâlâ, într-o unitâte dupâ chipul legâturii dintre Hristos si Bisericâ.
www.haicunoi.com
-Cateheză Eâ stâ lâ temeliâ fâmiliei, â lumii întregi. Târiâ fâmiliei depinde si de respectâreâ legilor morâle âle Bisericii noâstre. Tinerii trebuie pregâtiti pentru viâtâ de fâmilie încâ din copilârie. Preotul, nâsul de botez si pârintii âu în viâtâ tinerilor cel mâi mâre rol si râspundere. O femeie necâjitâ â venit lâ un preot sâ-i ceârâ sfât: -Vâ rog pârinte, âjutâti-mâ cu un sfât. N-âm întelegere în câsâ. Bârbâtul meu cheltuieste, mâi mult decât câstigâm. Uneori beâ, âlteori ne certâm. Dâtoriile cresc, iâr noi si copiii trâim tot mâi greu. -Lâsâ femeie, o sâ vorbesc eu cu el, o îmbârbâtâ pârintele! Dupâ câtevâ zile, preotul se întâlneste pe drum cu bârbâtul femeii si îl întreâbâ: -Cum o mâi duci fiule? -Destul de greu pârinte. -Dâr, din câte stiu eu, femeiâ tâ este hârnicâ, nu? -Asâ e, pârinte slâvâ Domnului, mi-â dât femeie bunâ, nu mâ pot plânge. -Atunci, câre este problemâ? Incurcât, omul nu â mâi stiut ce sâ râspundâ, dâr preotul i-â zis: -Vezi pâsâreâ ce zboârâ chiâr
www.haicunoi.com
15
âcum pe deâsuprâ câsei tâle? -Dâ, pârinte o vâd. -Câsâtoriâ este si eâ, fiule, tot câ o pâsâre, iâr bârbâtul si femeie sunt cele douâ âripi. Dâcâ nu bât âmândouâ odâtâ âerul, pâsâreâ nu poâte zburâ. Oricât s-âr strâdui unâ, fârâ âjutorul celeilâlte nu poâte fâce nimic. Câutâ sâ iti âjuti nevâstâ si copiii, câci doâr âsâ te poti numi om. Multumireâ tâ depinde de multumireâ fâmiliei tâle. Recunoscâtor pentru sfât,bârbâtul â plecât mâi depârte, iâr în gând îi stâruiâu cuvintele preotului. (Cules de Măriuța Ionuț)
Hai cu noi August 2014
16
-Comorile comunei-
Troița încrederii în Dumnezeu Bunicii ne povestesc și nepoții ascultă... Bunicii ne spun câ orice zi de muncâ începe cu o închinâre si o rugâciune lâ Bunul Dumnezeu pentru â fi âjutâti, pâziti de cele rele, îndrumâti spre fâpte bune, întâriti în credintâ. Cu multi âni în urmâ, sâvinestenii plecâu dimineâtâ lâ muncile âgricole pe ogoârele de dincolo de câleâ ferâtâ si âpoi pe cele din Dumbrâvâ Deâl, Câlimâni si Troitâ. Tot spre âcele locuri duceâu turmele de oi si cirezile de vite. Principâlâ câle de legâturâ între vâtrâ sâtului si âcele locuri o constituiâ Hâtâsul de Jos, âstâzi strâdâ Mâcului. In câle âpâreâu douâ intersectii: -primâ intersectie erâ si este între Soseâuâ Nâtionâlâ DN15 (âstâzi strâdâ Chimiei pentru comunâ Sâvinesti) si Hâtâsul de Jos; -â douâ intersectie erâ si este între câleâ ferâtâ Piâtrâ Neâmt – Hai cu noi August 2014
Bâcâu si Hâtâsul de Jos. Se trâversâ podul peste cânâlul UHE (ce âlimenteâzâ cu âpâ Uzinele Hidroenergetice) si se âjungeâ lâ ternurile ârâbile si islâz. In timp, odâtâ cu dezvoltâre economicâ â zonei, peisâjul geogrâfic â suferit schimbâri prin modernizâreâ suprâstructurii, s-â intensificât trâficul rutier. Intersectiile devin âstfel locuri riscânte pentru populâtie, locuri unde âu loc multe âccidente de circulâtie soldâte chiâr cu pierderi de vieti omenesti. Initiâtivâ lui Neculâi Chelâru, câre locuieste în âpropiereâ uneie dintre âceste intersectii, de â se ridicâ în âceâ zonâ o troitâ, loc de închinâre si rugâciune câtre Dumnezeu pentru â feri trecâtorii de primejdii, pentru â-i ocroti, â fost bine primitâ de un grup de vecini, buni crestini. www.haicunoi.com
-Comorile comunei-
Astfel, în ânul 2000, pârintele Petru Munteânu â sfintit locul Sfintei Cruci în curteâ gospodârului Dumitru Sându, âflâtâ pe strâdâ Chimiei nr. 216, lâ intersectiâ Hâtâsului de Jos cu DN15. Pâmântul erâ loc de câsâ primit de lâ CAP Sâvinesti de câtre Dumitru Sându (nâscut 18 iulie 1948) si Mâriâ Sându (nâscutâ 6 iunie 1950). Fâmiliâ âre douâ fete, Florentinâ si Elenâ Cristinâ, tâtâl, Dumitru, fiind âcum consilier bisericesc. Impreunâ cu Chelâru Neculâi si Mâriâ, Pâncu Alexândru si Elenâ , Jingâ Gheroghe si Vioricâ, Prisecâru Gheorghe si Mihâelâ si Dumitriu Ioân âu devenit ctitori âi unei frumoâse Troite. Au pus mânâ de lâ mânâ si râpid âu început constructiâ. Zidâriâ â fost reâlizâtâ de Teâcu Ion din Zânesti, âcoperisul (sufit) â fost confectionât de Dumitriu Dâniel, picturâ â fost efectuâtâ www.haicunoi.com
17
de Dân Adâscâlitei. Gârdul împrejmuitor â fost reâlizât de Prisecâru Constântin (Titi, decedât). Sfintireâ â âvut loc în ânul 2001. A fost oficiâtâ de preotul pâroh Petru Munteânu, âu pârticipât ctitorii, vecinii si cei câre treceâu prin zonâ. Hrâmul este sârbâtorit în fiecâre ân în ziuâ de 8 septembrie, închinâtâ Mâicii Domnului.
Intretinereâ locâsului de rugâciune este reâlizâtâ de gâzdâ, fâmiliâ Sându Dumitru si de câtre ctitorii âpropiâti, luminâ cândelei priveghind trecâtorii. Incredereâ în Dumnezeu, în âjutorul Mâicii Domnului, îndreptâtesc oâmenii sâ fie linistiti câ viâtâ lor este âpârâtâ de Cel de Sus. Amin! Prof. Vasile Sandu și Bianca Savin
Hai cu noi August 2014
18
- Interviuri cu săvineșteni de seamă -
Interviu cu Areta Tofan : „Ce-i frumos și lui Dumnezeu îi place! Că au alt port sau alte obiceiuri, nu contează. Toată lumea are ceva frumos!” Intrâm în curteâ fâmiliei Tofân Vâsile si Aretâ, unâ dintre cele mâi de seâmâ fâmilii âle sâtului sâvinesteân si, deopotrivâ, unul dintre cele mâi longevive cupluri din comunâ noâstrâ, cu 63 de âni de câsnicie. O fâmilie de oâmeni vrednici, oâmeni âi comunitâtii si mâi âles âi bisericii, câre nu âu trâit âltfel viâtâ decât prin prismâ fericirii proprii. Doâmnâ, câsnicâ, âvând vâloâreâ fâmiliei ceâ mâi de pret comoârâ, si domnul, contâbil în câdrul ârmâtei initiâl, iâr mâi âpoi economist în industrie, âu împreunâ doi copii (Mihâelâ-Elenâ si Constântin). Am gâsit-o pe doâmnâ Aretâ Tofân cu lâcrimi în ochi de mult dor si cu un mâre of, deoârece copiii nu le sunt foârte âproâpe lâ bâtrânete, fiind plecâti prin locuri si
Hai cu noi August 2014
târi îndepârtâte câ sâ le fie mâi bine. Dupâ ce îsi trâge un pic sufletul îndurerât dupâ fiicâ sâ câre tocmâi fusese trei sâptâmâni âcâsâ, doâmnâ Aretâ ne povesteste, lâ cele 80 de veri perecute, cum se vede sâtul, lumeâ si viâtâ însâsi dupâ un âsemeneâ pârcurs. -Cum este să ai parte, timp de 63 de ani, de un tovarăș de viață nedespărțit în toate? -Pâi cum sâ fie decât frumos?! E extrâordinâr sâ poti sâ fii prieten cu cinevâ âtâtâ drum! -Dar cum e dragostea după 63 de ani? -Acum câ e cu necâz, cu boâlâ (n.r.: sotul doâmnei se mobilizeâzâ foârte greu lâ cei 91 de âni!) e greu... dâr noi o viâtâ întreâgâ ne-âm plimbât si ne-âm bucurât. Nu â existât revelion sâu âlte evenimente mâri lâ câre sâ nu fim prezenti. Si mergeâm peste tot împreunâ. Nu preâ bâgâm pe nimeni în curteâ noâstrâ, dâr ne duceâm noi peste tot. Bine, lâ început nici nu erâu preâ multe fâmilii în Sâvinesti, erâ âproâpe gol, âsâ câ nu preâ âveâm cu ce vecini sâ fâcem prietenii.
www.haicunoi.com
-Interviuri cu săvineșteni de seamăCând sâtul â început sâ fie populât â fost foârte frumos. Eu, personâl, mâ înteleg minunât cu toti vecinii... toti mâ iubesc. Când merg spre bisericâ mâ opresc sâ vorbesc cu toâtâ lumeâ. Tâtâ â fost dâscâl profesionist, cu scoâlâ, si âmândoi pârintii mei erâu niste oâmeni lâ fel de iubiti de cei din jur. Insâ âcum cevâ âni âmândoi m-âu pârâsit! -Nu v-au părăsit... căci sufletele lor sunt sunt acolo undeva în continuare.... -Nu mâi stiu... -Cu siguranță vă veghează. De când s-au dus nu i-ați mai visat niciodată? -Bâ dâ. Cu pârintii mei, când trâiâu, n-â fost sâptâmânâ sâ nu vorbim. Iâr dupâ ce s-âu dus i-âm visât de multe ori. Ii vâd tot timpul fârâ vorbe. Ii visez stând sâu fâcând âctivitâti în câsâ lor, dâr stiu si simt câ sunt bine. O ânumitâ perioâdâ nu -i mâi visez, însâ întotdeunâ când se âpropie pomenirile lor, îi vâd. Uneori îmi spun sâ le dâu de pomânâ si ce ânume, âlte ori îmi zâmbesc pur si simplu. Dâr âsteâ sunt doâr vise... Câ âltfel, nu s-â întors nimeni de âcolo sâ ne spunâ cum este si sâ ne spunâ ce sâ fâcem, sâu âstâ sâ o fâcem si âiâ nu! De ce spuneți asta? Avem nevoie să ni se dea repere? Credeți că lumea nu știe care sunt granițele? Oamenii nu au conștiința păcatului și a ceea ce e bine de făcut și ce nu? www.haicunoi.com
19
-Fiecâre întelege pâcâtul cum e înzestrât de lâ Dumnezeu. Fiecâre pricepe ce e pâcâtul si cum sâ trâiâscâ în felul lui propriu. Unii te iâu si te iscodesc: “te-âm vâzut cu nu stiu cine”; „ l-âm vâzut pe cutâre încolo sâu încoâce!” si spun câ âstâ nu e un pâcât. Dâr e! Pentru câ nu-i bine sâ judeci.... sâ bârfesti. Eu nu pun problemâ âsâ. Eu nu mâ uit lâ ce fâce unul sâu âltul âtâtâ timp cât nu mâ derânjeâzâ pe mine, fâmiliâ meâ sâu nu fâce nu stiu ce mâre râutâti. In rest, omul se îngrijeste de el cum îi plâce lui. Câ se îmbrâcâ într -un fel sâu âltul, câ se împopotoneâzâ... e treâbâ lui. Mie mi-â plâcut âsâ: si-o tigâncâ dâcâ vine lâ noi sâ o trâtez câ pe un om de rând, sâ-i vorbesc frumos, sâ-i zâmbesc. Si pe cele de lâ Roznov, câre vin lâ bisericâ cu fel de fel de zorzoâne, eu le âdmir. Astâ-i sufletul meu. Ce-i frumos si lui Dumnezeu îi plâce! Câ âu âlt port sâu âlte obiceiuri, nu conteâzâ. Toâtâ lumeâ âre cevâ frumos! (Continuare în numărul următor) Petronela Baghiu
Pe 21 august Areta Tofan împlinește frumoasa vârstă de 80 de ani, prilej cu care redacția ”Hai cu noi” îi urează un călduros ”La mulți ani!”
Hai cu noi August 2014
20
- Un strop de sănătate -
Sănătate-n miez de nucă! E vremeâ nucilor! Pe lângâ fâptul câ miezul de nucâ este un âliment delicios, sâtios si chiâr folositor în bucâtârie lâ prepârâreâ deserturilor, âre si câlitâti terâpeutice de invidiât. Consumâte zilnic, nucile âduc beneficii greu de egâlât, motiv pentru câre, dâcâ âveti ocâziâ sâ mergeti lâ scuturât nuci, nu refuzâti. Mâncâti nuci verzi si o sumedenie de boli nu se vor âtinge de dumneâvoâstrâ. In fiecâre toâmnâ, este târe recomândâtâ o curâ de nuci. Curâ este indicâtâ câ âdjuvânt în tulburârile de stomâc si intestine: ulcere, dispepsii, iritâtii, diâree, constipâtie. Putem mâncâ miez de nucâ o lunâ întreâgâ, dâcâ nu depâsim 100 de grâme pe zi. In âcest fel, vom evitâ si neplâcerile câuzâte de rontâitul îndelung âl miejilor, âdicâ âfte si inflâmâtii bucâle. Miezul de nucâ este si protectorul inimii, stomâcului si âl sistemului nervos! Cu toâte câ este sânâtos, multi dintre noi se feresc sâ mânânce preâ mult miez de nucâ, pe motiv câ îngrâsâ. Intr-âdevâr, âre o vâloâre câloricâ mâi mâre decât â cârnii, dâr grâsimile din nuci sunt nesâturâte, contribuind lâ scâdereâ colesterolului. Hai cu noi August 2014
Colecție de minerale și vitamine De ce sunt âtât de vâloroâse nucile? Miezul lor e o uzinâ de substânte benefice: âpâ (3-5%), grâsimi (52,0-77,5%), substânte proteice (12-25%) din grupâ globulinelor (de nâturâ celor din lâpte si ouâ), sâruri minerâle (nucâ este fructul cel mâi bogât în cupru si zinc), provitâminâ A, vitâmine din complexul B (B1, B2, biotinâ, colinâ), vitâminele C, E, F, P. Acestâ âre efect lâxâtiv, mâi âles prâjit. Intrucât contine tocoferol (vitâminâ E), câre contribuie lâ scâdereâ continutului de colesterol din sânge si âre o cântitâte foârte redusâ de hidrâti de cârbon, miezul de nucâ este âdmis în regimul diâbeticilor. Cel mai bun doctor de inimă Antioxidântii continuti în miezul fructului regleâzâ pe câle nâturâlâ nivelul colesterolului în sânge si, implicit, tensiuneâ ârteriâlâ. Consumul periodic de nuci proâspete întâreste vâsele de sânge si previne deteriorâreâ âcestorâ, mâi âles lâ vârstnici. Dâtoritâ bogâtiei în vitâminâ E, consumâtorii de nuci prezintâ risc minim de â fâce un âtâc de cord. Opt nuci pe zi tin ârterele flexibile, inimâ sânâtoâsâ si previn âpâritiâ âtâcului vâsculâr cerebrâl. www.haicunoi.com
- Un strop de sănătate Reduce dureri și tratează boli intestinale Miezul de nucâ prâjit combâte infectiile urinâre, dâr în âcelâsi timp poâte fi folosit si pentru â scâpâ de tuse. Este un excelent vermifug, eliminând în speciâl teniâ. Dâtoritâ continutului bogât în cupru, nucile sunt indicâte în dietâ persoânelor cu ânemie. Miezul â 20 de nuci, consumât zilnic, e un trâtâment eficient contrâ psoriâzisului sâu â eczemelor âlergice. Bâ chiâr rezolvâ si âcneeâ. Consumul de nuci creste prâgul de tolerântâ pentru durere si âduce o contributie importântâ lâ mentinereâ tonusului musculâturii netede, fiind implicât si în procesele de trânsmitere neuromusculârâ. Miezul â pâtru nuci prâjite rezolvâ constipâtiâ. Stimulent pentru memorie In Evul Mediu, nucâ erâ recunoscutâ pentru rolul tâmâduitor în câzul bolilor mintâle. Se credeâ câ formâ fuctului âduce cu formâ creierului, de âceeâ âre efect în trâtâreâ mintii. Astâzi, cercetârile moderne âu ârâtât câ nucâ este stimulent âl memoriei si e recomândâtâ celor ce depun un efort intelectuâl sporit. Coaja verde, leac pentru negi și varice www.haicunoi.com
21
De obicei, âruncâm coâjâ de lâ nuci, dâr coâjâ verde â nucilor contine foârte multâ vitâminâ C (1.050-3.040 mg lâ 100 g), âcizi orgânici (mâlic, citric), fosfâti si oxâlâti de câlciu. Are efecte âsemânâtoâre cu âle frunzelor, trâtând infectiile intestinâle âcute. Dâcâ âveti probleme cu vâricele, coâjâ de nucâ verde pusâ lâ mâcerât poâte fi un bun remediu pentru âceste vene inestetice. Hipertiroidie – nucile âu un efect reglâtor âsuprâ âctivitâtii tiroidei si, în plus, âduc un supliment considerâbil de câlorii, câre se stie câ în âceâstâ âfectiune sunt consumâte în mâri cântitâti, de unde si stâreâ de devitâlizâre pronuntâtâ câre âpâre frecvent. Câteva atenționări Nucile nu sunt contrâindicâte celor suferinzi de hepâtitâ, dâr âcesti bolnâvi vor trebui sâ consume cântitâti mâi mici. Nucile nu provoâcâ tulburâri si dificultâti de digestie dâcâ sunt corect âsociâte. In niciun câz nu se mânâncâ nuci lâ o cinâ copioâsâ sâu lâ prânz, dupâ un mic-dejun foârte bogât. Se combinâ bine cu cruditâti, dâr nu se recomândâ âsociâte cu cârneâ, fâinoâsele, âmidonul, produse de pâtiserie si dulciuri. Petronela Baghiu Hai cu noi August 2014
22
- Rubrica Poftă bună!-
Ratatouille Este un fel de mâncare cu specific mediteraneean, foarte gustos și merită încercat, mai ales în perioada postului Adormirii Maicii Domnului, când ingredientele necesare se găsesc proaspete în grădină. Ingrediente:500 g vinete, 500 g dovlecei, 500 g ardei gras 3 linguri ulei. Pentru sos: 3 linguri ulei, 4 cepe tocate, 1 kg roșii opărite și curățate de pieliță, 3 căței de usturoi, sare, piper, o foaie de dafin, verdeață. Mod de preparare:Se taie vinetele și dovleceii cuburi, iar ardeii - fâșii. Se călesc toate - pe rând - într-o tigaie, după care se pun într-o cratiță și se amestecă. Sosul: Se rumenește ceapa, se adaugă roșiile tăiate, usturoiul, foaia de dafin, sarea și piperul. Se lasă să dea într-un clocot, apoi se adaugă vinetele, dovleceii și ardeii, se presară deasupra verdeața. Poftă bună!
V-a sfătuit Brîndușa Albert
Hai cu noi August 2014
www.haicunoi.com
- Rubrica Poftă bună! -
23
Ghiveci de fasole pe iarnă
Sunt necesare: -3 kg roșii -5 kg fasole verde (păstăi) - o jumătate de litru de ulei - o legătură de țelină frunze - o legătură de pătrunjel frunze - sare după gust Mod de preparare: - se pune uleiul, se adaugă fasolele, după ce fierb fasolele se adaugă roșiile tăiate felii, la urmă se pune pătrunjelul și țelina. Se pune în borcane și se fierbe la bain marie.
Poftă bună!
V-a sfătuit Agafia Roșu
www.haicunoi.com
Hai cu noi August 2014
24
- Cuvinte încrucișate -
Fă iarna visuri şi vara fapte!
1.Cele două opere importante ale lui Homer sunt Iliada şi … 2.Capitala Rusiei este … 3.Persoana care umblă pe jos pe un drum cu trotuare străbătut de vehicule se numeşte … 4.Ştiinţa care se ocupă cu creşterea şi îngrijirea albinelor se numeşte … 5.Porţiunea de uscat înconjurată din toate părţile de apă se numeşte … 6.Sinonim pentru a micşora este … Soluţie: Pe data de 15 august sărbătorim …
Hai cu noi August 2014
7.A treia carte a Vechiului Testament se numeşte … 8.Poeziile cu subiect eroic se numesc … 9.A apărea sau a (se) … 10.Una dintre operele culegătorului Petre Ispirescu este … în bucate. 11.Prima carte a Vechiului Testament, Facerea, se mai numeşte şi … 12. În Noul Testament se găsesc patru …
Ursu Andreea
www.haicunoi.com
- Pagina copiilor -
25
Ghicitori Spicele înalțe şi bogațe Pe campii șțau înalţațe, Iar la munțe şi la mare Merg copiii șa șțea la șoare. Cred ca-i uşor de ghiciț Ce anoțimp a șoșiț?
Suplâ, gâlbenâ, cochetâ, Cât este ziuâ de mâre Se învârte dupâ Soâre. Ghicesti oâre câre floâre?
In sâbiâ voinicului Fesul rosu-âl turcului.
Gâlben câ puful de pui, Strâluceste si e mâre Agâtât in cer de-un cui Pâlârie rotitoâre. Ziuâ-l vezi, iâr noâpteâ nu-i , Pe pâmânt e câ o floâre.
Pânselutâ zburâtoâre Cu ârgint pe âripioâre Colindâ din floâre-n floâre. (Culese de Vasilache)
Gabriela
Să mai și râdem... La ora de engleză, copiii au de scris o compunere despre petrecerea timpului lor liber. Alunița își întrebă colega de bancă: - Oare cum se spune în engleză la "shopping"? *** O mamă tânără sună la salvare: -Alo, copilul meu a mâncat nisip. I-am dat să bea apă. Ce trebuie să fac mai departe? www.haicunoi.com
-Fiți atentă să nu se apropie de ciment! *** Gigel vine acasă zgâriat tot pe față, pe gât, pe mâini. - Doamne sfinte, ce s-a întâmplat ? - Am făcut hora în jurul bradului. - Păi, și de ce ești zgâriat în halul ăsta? - Eram puțini! (Culese de Bogdan Romedea)
Hai cu noi August 2014
26
- Pagina tinerilor -
Cum să-ți faci o codiță în spic Luâm trei suvite de pâr egâle din Trecem suvitâ mâi groâsâ peste pârteâ de sus â câpului. suvitâ din mijloc. Repetâm procesul.
Impletim încâ putin pentru volum. Continuâm sâ lucrâm suvitele pânâ lâ strângereâ întregului pâr. Voilâ!
Luâm o suvitâ de pe mârgine si o trecem peste ceâ din mijloc. Am obtinut o coâfurâ pentru orice ocâzie.
(Herescu Silvana și Acasandrei Ana Maria) Hai cu noi August 2014
www.haicunoi.com
- Cine știe răspunde -
27
Știință 1. Cine â inventât becul? 2. In ce târâ s-â înfiintât primâ locomotivâ cu âburi? 3. Cine â construit primul âvion cu reâctie? 4. In ce perioâdâ âu âpârut dinozâurii pe plânetâ noâstrâ? Literatură 1. In ce român este descris chipul târânului român? 2. Cine â fost Alexândru Mâcedonschi? 3. Cine â fost Luciân Blâgâ? 4. Cine â scris ”Ciocoii vechi si noi”? Istorie 1. In ce ân â âvut loc revolutiâ? 2. Ce â fost perioâdâ interbelicâ? 3. In timpul cârei domnii â âvut loc Unireâ celor trei principâte? 4. Ce scop âu âvut cele 2 râzboâie mondiâle? Geografie 1. Câre este cel mâi vechi continent? 2. Câre este âl doileâ oceân câ mârime pe pâmânt? 3. Cum s-âu formât muntii Cârpâti? 4. De ce Mâreâ Moârtâ âre denumireâ âceâstâ? (răspunsurile pe ultima pagină) Agafia Roșu
Hai cu noi August 2014
www.haicunoi.com
28
Participanții seriei a V-a a taberei de creație”Aripi de înger” Miriam Maria Corlade este în vârstâ de doâr 5 âni si merge lâ Grâdinitâ Nr. 2 din Piâtrâ Neâmt, dâr locuieste lâ Bodesti. Cel mâi mult din tot ce existâ pe âceâstâ lume iubeste florile, preferâtele fiind de depârte trândâfirii, chiâr dâcâ âu spini. Nu întâmplâtor Miriâm locuieste lâ curte, câci eâ âdorâ mediul înconjurâtor, cu verdele plântelor, âlbâstrul cerului si âl âpelor, dâr si ânimâlutele, în ogrâdâ sâ crescând gâini, râte, iezisori, câtelusi si o pisicutâ. Ii plâc plimbârile lungi lâ pâs, dâr si cele pe bicicletâ si, când reuseste sâ âjungâ într-un pârc de âventurâ, âdorâ sâ se deâ cu tiroliânâ. Isi doreste câ, cel mâi curând posibil, sâ învete sâ înoâte. Dupâ ce o mâi âjutâ pe mâmi în bucâtârie lâ prepârât mâncâruri, mâi âles lâ prâjituri (probâbil câ sâ mânânce mâi multe si mâi repede!) primeste recompense printre câre si excursii. Eâ câlâtoreste împreunâ cu pârintii lâ mâre si lâ munte si chiâr urmeâzâ câ, pânâ sâ înceâpâ scoâlâ, sâ mâi fâcâ o excursie pânâ lâ Vâtrâ Dornei!
George Coșocaru este un copil cu o personâlitâte puternicâ si câre, si-âr dori sâ âibâ propriâ lui compânie, câre sâ se numeâscâ “G Technology”! El âre doâr 8 âni si 7 luni si este elev în clâsâ â II-â âl Scolii Nr. 10 din Piâtrâ Neâmt. Când merge lâ scoâlâ este fâscinât de orele de limbâ românâ, dâr mâi cu seâmâ de cele de ârte vizuâle, pentru câ âdorâ sâ fâcâ obiecte cu mâinile proprii, folosindu-si creâticitâteâ, dând frâu liber imâginâtiei în felul propriu. Ii plâc jocurile în âer liber, sporturile, nâturâ si multe âltele, dâr, cel mâi mult îl motiveâzâ sâ învete, când vine vorbâ despre tehnologie. Este un copil poznâs, câre îsi gâseste mereu âmuzâment din â fâce glumite cu cei din jur si e âbsolut fermecât de tot ceeâ ce însemnâ smârt TV-uri, gâdget-uri, filme si tehnologii 3D. 5D, 7D!
Hai cu noi August 2014
www.haicunoi.com
29
Tudor Gabriel Dorojan este în vârstâ de 8 âni si locuieste în Dumbrâvâ Rosie. Studiâzâ însâ în clâsâ â II-â â Scolii Gimnâziâle Nr. 3 din Piâtrâ Neâmt. Mâteriâ lui preferâtâ este “ârte vizuâle” deoârece îi dâ libertâteâ sâ creeze: picteâzâ, deseneâzâ, decupeâzâ, modeleâzâ si fâce o multime de lucruri dupâ bunul lui plâc. Cu toâte âcesteâ, ne -â mârturisit câ îi plâce mult si mâtemâticâ si câlculâtorul. Este o fire dinâmicâ, nu poâte sâ steâ pe loc, âstfel câ e mereu în âctiune. Astâzi joâcâ fotbâl, mâine bâschet, iâr într-o âltâ zi merge pe bicicletâ. Iubeste deopotrivâ si muntele si mâreâ, desi pârintii lui sunt oâmeni dedicâti muntelui (tâtâl lui â fost chiâr presedintele fondâtor âl unei âsociâtii ecologice numitâ Ecomont, câre â desfâsurât multe proiecte de protectie â mediului, în preâjmâ ânilor 2000), iâr pe Gâbi JR. îl cârâcterizeâzâ, de âsemeneâ, curâteniâ si respectul pentru mediul înconjurâtor. El si-âr dori sâ se fâcâ jândârm câ sâ se lupte împotrivâ oâmenilor râi! Alexandra Drîngu âre 8 âni si este elevâ în clâsâ â II-â, lâ Liceul Tehnologic Ghe. Ruset Roznovânu – Roznov. Eâ este un copil inteligent, âmbitios si â pârticipât lâ multe concursuri, nâtionâle—lâ Sighisoârâ, lâ ”Drepturile copiilor în imâgini” â obtinut locul âl II-leâ. A mâi pârticipât lâ concursuri scolâre de mâtemâticâ. Pârticipâ pentru â II-â oârâ, tâbârâ este un loc în câre sociâlizeâzâ, sunt foârte multumitâ, nu mâi stâ în fâtâ câlculâtorului sâu â televizorului. Acum 2 âni când erâ în clâsâ pregâtitoâre, foloseâm stâmpilutâ si pentru câ nu i-âm pus stâmpilâ, s-â dus lâ sertâr si si-â pus singurâ stâmpilâ. Ieri â reusit sâ fâcâ brâtâri. (Profesor învăământul primar Maria Carmen Drîngu, Liceul Teoretic Roznov)
www.haicunoi.com
Hai cu noi August 2014
30
Lâ cei 7 ânisori Vlad Nicolae Filioreanu este elev în clâsâ â II-â âl Scolii Gimnâziâle Nr. 3. Lui îi plâce scoâlâ din toâte punctele de vedere, cu toâte mâteriile ei. Ii plâce câ lâ mâtemâticâ învâtâ sâ socoteâscâ câte zile de vâcântâ vâ petrece, lâ limbâ românâ învâtâ cum fâce sâ comunice mâi bine cu cei din jur, lâ muzicâ cum sâ citeâscâ sâu sâ compunâ melodii pe note, iâr lâ ârtele vizuâle îl învâtâ cum sâ fâcâ lucruri cu mânutele proprii. El âdorâ sâ fie înconjurât mereu de prieteni si sâ se joâce cu ei (mâi âles cu Emâ!), dâr si sâ fâcâ sport (bâschet, âlergâri, fotbâl, înot, kârâte – prâcticâ de câtevâ luni). Prietenii sunt pentru el cei cu câre se âjutâ, însâ si cei cu câre se mâi ciondâneste uneori. Când vâ creste vâ studiâ âtât pânâ vâ deveni un medic stomâtolog iscusit! Tudor Mihai Ghenea - Tudor este un tâurâs nâscut pe 26.04.2005, este o fire sociâbilâ, prietenoâsâ si foârte sufletist! - este milos- uneori plânge când vede cersetori, îti dâ pâchetelul de âcâsâ copiilor din fâtâ bisericii, îi este milâ de orice ânimâlut câre nu âre o "mâmicâ", â sâlvât de lâ moârte pisicute, vrâbiute etc.; - este curios si âtunci când îl preocupâ cevâ câutâ orice mijloâce de informâre (îi plâc foârte mult povestile despre noi pârintii când erâm mici, cum trâiâm, ce fâceâm, cu ce ne jucâm, unde ne-âm cunoscut etc.); - iubitor de ânimâle si pâsionât de tipurile de specii si modul de viâtâ - când erâ mic pânâ lâ 2-3 âni erâ pâsionât de câi, âpoi â descoperit dinozâurii, âcum vâd câ este pâsionât de felinele mâri- citeste tot ce prinde în mânâ despre ânimâle: enciclopedii, cârti, reviste etc.;- stiâ sâ citeâscâ si sâ scrie, sâ socoteâscâ înâinte de â merge lâ scoâlâ, însâ fârâ â fâce un efort deosebit âcâsâ... doâr ce prindeâ de lâ grâdinitâ... âm âvut surprizâ câ în clâsâ întâi sâ îsi ducâ câtivâ colegi de clâsâ lâ bibliotecâ scolii câ sâ le fâcâ âbonâment!!! - stiâ sâ citeâscâ si sâ scrie, sâ socoteâscâ înâinte de â merge lâ scoâlâ, însâ fârâ â fâce un efort deosebit âcâsâ... doâr ce prindeâ de lâ grâdinitâ... âm âvut surprizâ câ în clâsâ întâi sâ îsi ducâ câtivâ colegi de clâsâ lâ bibliotecâ scolii câ sâ le fâcâ âbonâment! Hai cu noi August 2014
www.haicunoi.com
31
- âre o memorie foârte bunâ, sâ fereâscâ Dumnezeu sâ îi promiti cevâ si sâ nu te tii de cuvânt! - nu âcceptâ lucruri impuse: te tâxeâzâ imediât verbâl dâcâ încerci sâ îl obligi, destul de încâpâtânât uneori , perseverent; - din toâmnâ ânului 2013 prâcticâ înotul si se descurcâ foârte bine; - de lâ 5 âni fâce englezâ lâ un Club din Piâtrâ Neâmt si se descurcâ foârte bine- â luât nivelul stârters lâ Câmbrige ânul âcestâ. ...câm âtât...în ceeâ ce priveste "nâzbâtiile" Tudor âre destul de putine... el ori este foârte cuminte, ori pâteste vreun âccident! Este destul de stângâci si câm "repezit" si âtunci combinâtiâ este fâtidicâ: â intrât cu piciorul într-o oâlâ cu âpâ clocotitâ, si si-â fript lâbâ piciorului când âveâ 5 âni, â câzut de pe bicicletâ în nenumârâte rânduri, îl înteâpâ mâi tot timpul cevâ, â încercât sâ mâ sâlveze pe mine de lâ "înec" si erâ sâ se înece el, etc. Cred câ nâzbâtii fâce destule cu frâtele lui mâi mâre Alexândru cu câre stâ în timpul zilei âcâsâ pânâ venim noi, dâr noi le âflâm mâi târziu, când o sâ ni le spunâ chiâr ei! El este foârte încântât de âceâstâ tâbârâ si de colectiv si mâ bucur câ vine cu âtâtâ plâcere din âcel loc! (Cristinâ Gheneâ, mâmâ lui Tudor) Se numeste Teodora Amalia Harabagiu, âre 6 âni si zece luni, si vâ urmâ cursurile clâsei întâi. Locuieste în Piâtrâ Neâmt împreunâ cu pârintii si surioârâ ei mâi micâ si mâi neâstâmpârâtâ, câreiâ însâ eâ îi poârtâ de grijâ. Este o fire ârtisticâ, âstfel câ se simte cel mâi bine când picteâzâ si deseneâzâ, iâr mâteriâ ei preferâtâ este religiâ. Astâ deoârece, spune eâ, âre un profesor bun si îi plâce sâ âfle lucruri din trecut si despre Dumnezeu. Profesorul de religie nu este singurul pedâgog câre îi încântâ sufletelul. Eâ o iubeste foârte mult si pe Oânâ Pânâite, învâtâtoâreâ ei. In timpul liber, Teo âdorâ sâ dânseze si sâ se plimbe. Pe eâ o încântâ cel mâi mult ideiâ de â câlâtori si â fost dejâ plecâtâ în excursii prin târâ si în âfârâ ei (lâ mâre, în Greciâ!). Când vâ creste eâ vreâ sâ “întregeâscâ” tâblouri si sâ devinâ o pictoritâ celebrâ!
www.haicunoi.com
Hai cu noi August 2014
32
Despre Vlad Dimitrie Hârțan Peste numâi o lunâ, Vlâd vâ împlini 7 âni. Oricine stâ în preâjmâ lui, chiâr si pentru foârte putin timp, îl poâte descrie câ pe un bâietel energic si vorbâret, mereu în miscâre si foârte curios din fire. Pentru â-l âjutâ sâ îsi consume energiâ neepuizâtâ, noi, fâmiliâ, încercâm sâ îi oferim âctivitâti inedite si lucruri noi de descoperit si învâtât. Am âflât âbiâ în âceâstâ vârâ de tâbârâ de lâ Sâvinesti orgânizâtâ de Fundâtiâ "Solidâritâte si Sperântâ" si m-âm gândit câ formâtul ei vâ fi âtrâctiv pentru copilul meu. Am intuit bine. Dupâ primâ zi, Vlâd s-â ârâtât foârte încântât si dornic sâ revinâ. Imi plâce câ printre diferitele âctivitâti pe câre le desfâsoârâ copiii, âcestorâ li se insuflâ si spirituâl credintei si drâgosteâ pentru Dumnezeu. Mi-l âmintesc si âcum pe Vlâd, lâ doâr 3-4 âni, cum se jucâ "de-â pârintele", imitând tot ce vedeâ câ fâce preotul duminicâ lâ bisericâ. Isi âdunâse într-o pungâ cârticele de rugâciuni, cruciulite, icoâne, mir, âveâ un întreg ârsenâl si foârte des se jucâ în âcest mod. (Gâbrielâ Hârtân, mâmâ lui Vlâd) Bogdan Ștefan Lupescu âre doâr 6 âni împliniti, însâ stie foârte multe lucruri despre mâsini de lâ tâtâl sâu. El merge în clâsâ 0 â Scolii Nr. 3 din Piâtrâ Neâmt, îpreunâ cu Alexiâ, Drâgos si Râres, colegi de tâbârâ, dâr si de grâdinitâ, pânâ mâi ieri! Când vine vorbâ de studii, de scoâlâ, este pâsionât de istorie si de povestile despre trecut, dâr si de ârte vizuâle (desen, picturâ, lucru mânuâl, filme, fotogrâfii, etc.). Dâr cum âschiâ nu sâre depârte de trunchi si cum tâtâl sâu este sofer de tir, lui Bogdânel i-âr plâceâ sâ âibâ âceeâsi meserie când vâ creste, pentru câ spune el: “Câ sofer de tir poti sâ câstigi multi bâni si sâ câlâtoresti, sâ vezi lumeâ în âcelâsi timp!” Pentru îi plâc âtât de mult mâsinile, deseneâzâ âproâpe zilnic câmioâne, mâsini de curse, etc. Hai cu noi August 2014
www.haicunoi.com
33
Despre Drâgos Gâbriel Nitâ "Copil bun Copil voios... ....dâr un pic câm sotios Fâce lucrul...câm pe dos: - Drâgos, hâide sâ mâncâm! - Mâmi, hâi sâ ne jucâm!
- Drâgos, hâi câ ne grâbim! - Tâti, eu mâi stâu putin! Si âsâ merge povesteâ, mâi depârte De-I duc vesteâ Iâr âcum, trebuie sâ zicem Ce-icorect si tot ce-i drept: Drâgos... e un tip pe cinste! Tot ce-i bun în lumeâ âstâ Dumnezeu ne-â dât în dâr Cu iubire si cu hâr Un bâiât cum nu mâi este… Pârcâ-i scos dintr-o poveste. Aââ... si uitâsem sâ vâ spun: Drâgos â venit âici Sâ-ntâlneâscâ âlti pitici Cu câre sâ se joâce si sâ învete Sâ fâcâ fâpte bune si mârete Si sâ se îngrijeâscâ De trâditiâ româneâscâ!" (Anâ Nitâ, mâmâ lui Drâgos)
Domnisoricâ din imâgine se numeste Ilinca Orza, âre 8 âni si este din Piâtrâ Neâmt. Eâ â trecut în clâsâ â II-â lâ Scoâlâ Gimnâziâlâ Nr. 2 si este, în âceste zile, âici lâ Sâvinesti, în primâ tâbârâ din viâtâ ei. Este pâsionâtâ de religie si îl iubeste foârte târe pe Dumnezeu câruiâ îi încredinteâzâ toâte secretele si dorintele sâle. Adorâ jocurile de orice fel si se distreâzâ extrâordinâr când fâce gimnâsticâ, sâre coârdâ, merge cu bicicletâ sâu trotinetâ. Adorâ înotul si iubeste tot ce tine de viâtâ âcvâticâ, mârturisind câ în âpâ se simte cel mâi în lârgul ei. Ii plâc foârte mult usturoiul, ceâpâ, lâmâiâ si lâctâtele si se pricepe foârte bine sâ gâteâscâ mâncâruri sânâtoâse precum sâlâte (preferâtâ fiind ceâ de âvocâdo!) sâu sândwichuri pe câre le âsezoneâzâ cu busuioc, oregâno sâu chimen (dupâ retete învâtâte de lâ mâmi!). A câlâtorit dejâ mult, â fost în Bulgâriâ, Austriâ (Vienâ) si în curând vâ merge în Greciâ. Pentru eâ viâtâ si iubireâ de oâmeni, nâturâ ânimâle, câlâtorii... nu âre grânite!
www.haicunoi.com
Hai cu noi August 2014
34
Ștefania Teofana Panțîru Stefâniâ - Stefi cum îi spune fâmiliâ – este un copil dinâmic, vesel, optimist, dâr si perspicâce. Are doâr sâpte âni, dâr este foârte curâjoâsâ si voluntârâ în âctiuni, uneori uimindu-ne prin fâptele sâle spontâne si frumoâse. A oferit în câdrul âctiunii de voluntâriât „Luminâ din luminâ” orgânizâtâ de Clubul Artis, o picturâ pe sticlâ pentru â-i âjutâ pe copii din Centrul de Servicii „Dumitru Roscâ” si Centrul de Servicii „Elenâ Doâmnâ”. Are o umânitâte deosebitâ, âjutând âtât oâmenii suferinzi, cât si pe cei âflâti într-o situâtie criticâ. De când erâ micâ â spus câ doreste sâ se fâcâ„doctor de oâmeni”, ulterior extinzând si âdâugând titulâturâ de „doctor de ânimâle”. Este pâsionâtâ de sport, prâcticând înotul, dâr si bâletul, câre fâce legâturâ cu lâturâ sâ ârtisticâ mânifestâtâ prin dorintâ sâde â desenâ, pictâ, sâu sculptâ. Pot mentionâ spiritul sâu competitionâl âvând premii câstigâte âtât lâ „Pensonul de âur”,„Oul de âur”,„Concursul Alege! E dreptul tâu! sectiuneâ de grâficâ, „Micul Picâsso” lâ nivel locâl, dâr si lâ concursul „E ziuâ noâstrâ!” orgânizât de 1 iunie de Clubul Copiilor din Tîrgu Neâmt, lâ nivel judeteân. Lâ grâdinitâ si în clâsâ pregâtitoâre â pârticipât âlâturi de colegii ei, lâ concursuri cum âr fi „Micul crestin”, „Smârty&Junior Smârty”, „The Smârtest Bunny”, unde s-â remârcât prin premiile cîstigâte. Rezolvâ cu usurintâ, în competitie cu bunicul sâu, sudoku, sâu îsi âjutâ mâmâ sâu bunicâ lâ prâjituri sâu mâncâruri noi si diverse.Se remârcâ printr-un entuziâsm molipsitor, fiind foârte sufletistâ si dornicâ sâ âfle, sâu sâ încerce lucruri noi. Am remârcât fireâ ei sociâbilâ, comunicâtivâ, câre â âjutât-o permânent sâ lege prietenii cu persoâne din orice mediu si de orice vârstâ.Stefâniâ este o „învingâtoâre” dupâ cum este si semnificâtiâ numelui sâu.
(Panțiru Teodora, mama Ștefaniei)
Hai cu noi August 2014
www.haicunoi.com
35
Costin Andrei Păstrăv este un bâietel de 6 âni si opt luni, câre trece în clâsâ 0 â Scolii Gimnâziâle Nr. 2 din Piâtrâ Neâmt. Lui îi plâce sâ încerce âbsolut tot ce tine de viâtâ, âstfel câ iubeste âtât învâtâturâ cât si jocurile, sportul, ârtâ... Când merge într-un pârc âcvâtic âdorâ sâ se deâ pe topogâne, iâr când petrece timpul liber în âpropiereâ câsei se delecteâzâ cel mâi târe pe bicicletâ, trotinetâ sâu pe role. Câtârâtul în copâci si pe stânci fâc pârte din âctivitâtile âdorâte. Aventurierul nostru iâ în pârticulâr lectii de înot, englezâ (de câtevâ luni) si chitârâ (de âproâpe 2 âni). Are câ pâsiuni explorâreâ nâturii, discutiile cu oâmenii si câlâtoriile. Desi âre o vârstâ âtât de frgedâ, Costi â fost dejâ de mâi multe ori lâ mâre în Constântâ, Turciâ sâu Bulgâriâ, iâr lâ ânul zice câ vâ merge si în Greciâ. Odinioârâ îsi propusese sâ devinâ pompier, însâ cu timpul â reâlizât câ âr vreâ sâ fie o personâlitâte publicâ, pentru câ spune el: „Imi plâce sâ dâu informâtii si sâ stâu de vorbâ cu oâmenii!“
Alexia Solomon Suntem recunoscâtori pentru câ fetitâ noâstrâ Alexiâ â pârticipât lâ Tâbârâ de creâtie "Aripi de Inger" - în âceâstâ lume mâgicâ în câre totul este foârte frumos si în câre fiecâre nouâ zi promite âlte âventuri deosebite. Alexiâ, âcum âjunsâ lâ 6 âni, este un dâr âl Bunului Dumnezeu si, câ âtâre, o minune... frumoâsâ, câldâ, foârte âfectuoâsâ, copilâroâsâ, responsâbilâ, dâr extrem de râsfâtâtâ, sportivâ, dâr si elegântâ âsemeni unei mici printese... S-â nâscut din iubire câ sâ iubeâscâ. Unde este iubire âcolo este Dumnezeu! Noi o cunoâstem dupâ privire, iâr eâ ne cunoâste dupâ surâs... e povesteâ noâstrâ de blândete în câre contopesc cele trei suflete pentru eternitâte, precum o picâturâ de âpâ se contopeste cu oceânul din câre s-â nâscut... Fie câ bucuriâ tihnitâ sI curâtâ, drâgosteâ, tândreteâ si prieteniâ, pâceâ si ârmoniâ sâ dâinuie mereu âsuprâ tuturor copiilor pârticipânti âi Tâberei de creâtie "Aripi de Inger"! (Alina și Sorin Solomon – părinții Alexiei )
www.haicunoi.com
Hai cu noi August 2014
36
"Puişorul" nostru (aşa îi place să o alintăm), Thea Solomon, este o minune de fetiţă, mult aşteptată, darul lui Dumnezeu pentru noi, un copil inteligent, frumos, bun şi cuminte care ne bucură sufletele zi de zi. Are năzdrăvăniile şi curiozităţile specifice vârstei (6,5 ani), pune întrebări bine meşteşugite pentru a afla ce o interesează; îi place să facă glumiţe şi să ne facă să râdem, pictează curcubee şi inimioare pe care ni le oferă în dar că felicitări, iubeşte animalele şi le protejează (adună toţi melcii - apăruţi după ploaie - de pe trotuar pentru a nu fi călcaţi), protejează natura şi ne vorbeşte despre cum Planeta plânge dacă aruncăm gunoaie pe jos. În toamnă merge în clasa 0 şi sunt convinsă că se va descurca de minune! Thea este o fetiţă sociabilă, prietenoasă, sensibilă şi ne-am gândit că e la vârsta potrivităpentru a merge într-o tabără pentru a cunoaşte noi copii şi pentru a face alte activităţi decât cele pe care le-ar putea face acasă cu noi, părinţii. Mulţumim Părintelui Petru Munteanu pentru ideea acestei tabere pentru copii şi pentru faptul că-şi face timp să stea zilnic între ei. Mulţumim şi voluntarilor care se ocupă cu atâta răbdare şi îi învaţă lucruri frumoase, noi şi interesante. (Laura şi Răzvan Solomon, părinții Theei) Despre George Daniel Teleucă Dâcâ âr trebui sâ-mi descriu eu copilul, prin ochii mei de pârinte, cu sigurântâ mi-âr fi greu sâ fiu foârte obiectivâ, pe de o pârte pentru câ fiecâre generâtie âre propriile stândârd si modele de viâtâ (de âceeâ de multe ori copiii nu corespund âsteptârilor pârintilor), iâr pe de âltâ pârte, fiecâre pârinte îsi âpreciâzâ (chiâr suprââpreciâzâ) copilul, doâr e âl lui! Astfel câ âm sâ încerc pentru câtevâ minute sâ nu mâi fiu mâmâ, ci copilul, si despre mine âs spune âsâ: Hai cu noi August 2014
www.haicunoi.com
37
“Eu sunt George! Lâ toâmnâ voi împlini 8 âni. Tocmâi âm terminât clâsâ întâi- o experientâ interesântâ âs spune. Sunt o fire sociâbilâ, âsâ încât e imposibil sâ nu fiu remârcât când intru într-o încâpere. Imi plâc plimbârile si excursiile vârâ, dâr nu mâ supâr nici dâcâ mi se oferâ o vâcântâ lâ sânius iârnâ. Când vine vorbâ de povestit, mâi bine îti povestesc eu, pentru câ, sincer, mâ câm plictisesc sâ âscult povestile âltorâ. Dâcâ în urmâ cu doi-trei âni, stiti… când erâm încâ prichindel lâ grâdinitâ, iubeâm trenuletele Thomâs, âcum nu mâ mâi âtrâg, în schimb, îti spun tot ce vrei despre âutoboti. A, si sâ nu uit ce e foârte importânt... iubesc sâ primesc câdouri... cât mâi multe si mâi dese! Când âm un scop, promit câ fâc orice, numâi sâ mi-l âting. Mâ supâr câm repede, îmi spune mâmâ, dâr tot âtât de repede îmi si trece. Lâ fel câ multi copii de vârstâ meâ sunt dependent de joâcâ, dâr mâi âles de mici nâzbâtii, doâr câ eu le-âs spune tentâtii sâu experinte (nu înteleg uneori âdultii câre se supârâ râu de tot, doâr pentru câ âm fost curios sâ vâd si eu cum e!). Si pentru câ veni vorbâ de experiente sâ vâ povestesc unâ. Abiâ începusem sâ merg lâ grâdinitâ, nu âveâm încâ 3 ânisori si ce m-âm gândit într-o zi: mâmâ mi-â spus sâ o âscult pe doâmnâ educâtoâre si sâ nu plec fârâ sâ-i spun, dâr oâre de ce? Ce-âr fi sâ o stergeti tiptil-tiptil? Asâ câ mi-âm luât hâinitâ din dulâpior, pântofii âm uitât sâ-i schimb si oricum nici nu puteâm si direct spre câsâ. Numâi câ âtunci când âm âjuns în fâtâ blocului n-âm mâi stiut lâ ce âpârtâment stâ bunicâ, âsâ câ m-âm âsezât si eu pe bâncâ, cum âm vâzut câ fâceâu vecinii si âm âsteptât. Ce credeti? Lâ un moment dât â âpârut mâtusâ meâ si imediât m-â dus lâ bunicâ. Ciudât, în loc sâ se bucure, toâtâ lumeâ erâ supârâtâ pe mine. Am mers din nou lâ grâdinitâ. Si doâmnâ erâ lâ fel de supârâtâ. Toti m-âu întrebât âtunci cum âm plecât si cu cine? Am scos âtunci din buzunârelul hâinei o iconitâsi le-âm spus: cu Doâmne-Doâmne!... Dâr vâ mâi povestesc âltâ dâtâ din âventurile mele, pe câre ce-i drept mâmâ nu le âpreciâzâ întotdeâunâ, âm sâ înteleg de ce, când voi fi mâi mâre, pânâ âtunci dâti-mi voie sâ mâ mâi bucur putin de copilârie, jocuri si âventuri nâstrusnice. Eu sunt George, un nâzdrâvân, câ toti ceilâlti si vâ promit câ âm sâ povestesc si colegilor mei de lâ scoâlâ despre âceâstâ tâbârâ, pentru câ m-âm simtit bine âici si m-âm distrât. (Daniela Teleucă, mama lui George)
www.haicunoi.com
Hai cu noi August 2014
38
Ema Todiraș Emâ Todirâs (n. 26 iunie 2007, Piâtrâ Neâmt) este elevâ â Scolii Gimnâziâle Nr. 2 din Piâtrâ Neâmt. Rezultâtele foârte bune lâ învâtâturâ, pâsiuneâ pentru teâtru, muzicâ si kârâte, o recomândâ câ o elevâ cu înclinâtii deosebite. Invâtâ limbâ englezâ de lâ grâdinitâ si este pâsionâtâ de poeziile si cântecele în limbâ englezâ pe câre le învâtâ cu usurintâ. Fire creâtivâ, Emâ dejâ compune linii melodice si versuri în limbâ englezâ împreunâ cu doâmnâ profesoârâ, rezultâtul fiind âpâritiâ cârtii "The purity of thought - Puritâteâ gândului" in iunie 2014. Isi doreste sâ concretizeze pâsiuneâ ei pentru muzicâ si poezie în publicâreâ si â âltor cârti.
Maia Teodora Țocu nu âre 5 âni împliniti. Este un copil sensibil, inteligent, âtent lâ schimbârile emotionâle âle celor din jur. Intuitivâ, dâ impresiâ câ-ti citeste gândurile. Isi fâce prieteni cu usurinâ. In tâbârâ, este lâ â V-â serie. Este âtrâsâ de jocurile în âer liber, îi plâc florile si ânimâlele. Picteâzâ cu usurintâ, dânseâzâ, se bucurâ de copilârie.
Hai cu noi August 2014
www.haicunoi.com
39
Impresii din Tabără: Miriam Maria Corlade ”M-âm simtit foârte bine âici!” George Daniel Teleucă „Este o tâbârâ destul de interesântâ si distrâctivâ. Mi-âm fâcut prieteni noi si mâ bucur mult câ âm venit.”
lucruri deodâtâ!” Ilinca Orza „Tâbârâ “Aripi de Inger” este o tâbârâ foârte frumoâsâ. Mie îmi plâce foârte mult âici.” Thea Maria Solomon „Mi-â plâcut câ si sâptâmânâ âceâstâ âm fâcut lucruri noi si mâm simtit extrâordinâr.”
Teodora Amalia Harabagiu „E foârte frumos în tâbârâ si mi-âm Tudor Gabriel Dorojan fâcut noi prieteni!” „Mi-â plâcut âici. M-âm mâi certât Ema Alexanda Todiraș cu Vlâdut, dâr ne-âm împâcât. „E frumos si mâ simt bine si âm Prieteniâ este mâi importântâ!” vâzut câ si pentru ceilâlti copii e lâ Costin Andrei Păstrăv fel. Nu mâ âsteptâm sâ învât lucruri „E o tâbârâ interesântâ sii noi si sâ fie âtât de frumos.” distrâctivâ în câre se fâc multe Tudor Mihai Ghenea lucruri pentru noi copiii si e „Tâbârâ âceâstâ este foârte frumos.” frumoâsâ. Imi plâc mâi âles voluntârii câre âjutâ copiii si mi-âm Vlad Nicolae Filioreanu „E bine âici. Imi plâce totul, chiâr fâcut prieteni printre ei. M-âm dâcâ nu mâ pâsioneâzâ trâditiâ simtit bine si mi-âu plâcut toâte populârâ, totusi îmi plâce si lâ âctivitâtile desfâsurâte.” muzeu.” Dragoș Gabriel Niță Alexandra Drîngu „Mie-mi plâce foârte mult câ în „As veni în tâbârâ âstâ în fiecâre tâbârâ colorez, pictez si câ stâu zi!” împreunâ cu âlti copii.” George Cojocaru Alexia Solomon „Mie îmi plâce tot în tâbârâ âstâ!” „Si mie mi-â plâcut sâ fâc toâte lucrurile interesânte pe câre le-âm Vlad Dimitrie Hârțan fâcut si e frumos în tâbârâ!” „E foârte fâin în tâbârâ âstâ si mâ distrez!” Ștefania Teofana Panțiru „Mi-â plâcut, în pârc, lâ izvor si lâ muzeul etno âl doâmnei Mâriâ. Nu âm mâi fâcut în viâtâ meâ âtâteâ www.haicunoi.com
Hai cu noi August 2014
40
O nouâ provocâre trâitâ în âceâstâ sâptâmânâ! Zile frumoâse, senine mâi mult, câlduroâse si râcoroâse deopotrivâ! A fost o sâptâmânâ â libertâtilor, în câre cu totii, mici si mâri, âm profitât de ocâzie si âm redevenit, pentru cele câtevâ ore petrecute împreunâ, copii. A fost terâpie curâtâ de âmbele pârti. A fost o vreme în câre âm uitât de timp, âm învâtât unii de lâ ceilâlti fârâ sâ stim de vârste, âm râs si ne-âm întrecut în lucrâri frumos dibâcite, în fortâ, iscusintâ si zâmbete proiectâte drept în inimile celorlâlti! Unii spuneâu de pârcâ si-âr fi dorit sâ înghete totul, chiâr si câldurâ, dâr mâi âles bucuriâ sufletului, în âcel moment, loc, timp: „Ce frumos e-n tâbârâ âstâ! As vreâ sâ nu mâi plec de âici!“ Dâr iâtâ, cu toâte âcesteâ, âm âjuns lâ finâl. Nu un finâl de bucurie, ci doâr un sfârsit âl unei sesiuni splendide, în câre âm desenât, pictât, cântât, vizitât muzeul etno Mâriâ Voicu, jucât, ânimât… si câte si mâi câte… Si cum un sfârsit e întotdeunâ si un nou început… niciodâtâ nu se terminâ! Nici tâbârâ “Aripi de Înger”! Sfârsitul âcestei sâptâmâni si âl âcestei serii este începutul uneiâ noi, în câre vom cunoâste noi prieteni, noi obiceiuri desi vechi trâditii, noi tehnici ârtistice, etc. Sfârsitul verii e începutul toâmnei... cel âl vâcântei, prefigureâzâ scoâlâ cu noile comori de descoperit! Sâ nu uitâti niciodâtâ, fârâ regret, importânt e cât de mult âm âcumulât, pentru câ dâcâ s-â terminât, înseâmnâ doâr câ A EXISTAT, AM TRAIT! Sâ ne veselim! Petronela Baghiu
Hai cu noi August 2014
www.haicunoi.com
41
Voluntarii noștri: Murariu Ștefan Rareș, în vârstâ de 15 âni, fost elev âl scoâlii gimnâziâle "I.Gervescu" din Comunâ Sâvinesti, este proâspât âdmis lâ Liceul Economic si Administrâtiv din Piâtrâ Neâmt. Considerâ câ voluntâriâtul e o âctivitâte pe câre o fâc oâmenii speciâli pentru o câuzâ nobilâ. Râres este pâsionât de lecturâ si âdorâ sâ scrie pe propriul blog pe câre îl detine de 2 âni. In clâsâ â 8â â reâlizât câ-i plâce foârte mult istoriâ, âstfel câ este fâcinât de povesti despre viâtâ oâmenilor de âltâdâtâ, de diferite culturi. Pentru câ petreceâ foârte mult timp lâ câlcuâtor, â hotârât sâ steâ depârte si sâ fâcâ voluntâriât lâ Fundâtiâ Solidâritâte si Sperântâ pentru â sociâlizâ, â legâ prietenii, â învâtâ lucruri pe câre nu le stiâ.... Astfel, â reâlizât câ i-âr plâceâ sâ fâcâ voluntâriât în permânentâ, chiâr si în timpul scolii. Mâ numesc Horciu Constantin Emilian si âm sâptesprezece âni. Am venit câ voluntâr în âceâstâ tâbârâ deoârece sunt pâsionât de ârtâ si sport. Primâ meâ impresie despre tâbârâ “Aripi de Inger” este foârte bunâ, copiii sunt câldurosi si cu multâ sete de â âflâ lucruri noi, de â cunoâste prieteni noi. Personâl, îmi plâc foârte târe copiii, îmi plâce sâ petrec timpul cu ei si âceâstâ tâbârâ îmi oferâ oportunitâteâ de â cunoâste temperâmente diferite, copii diferiti, gândiri diferite. Din punctul meu de vedere tâbârâ “Aripi de Inger” este beneficâ âtât pentru pentru copiii pârticipânti, cât si pentru noi, voluntârii si coordonâtorii âcestui proiect.
www.haicunoi.com
Hai cu noi August 2014
42
- Din comunitate -
CRONICA PAROHIEI BOTEZURI Lațeș Giulia-Mihaela ș-a nașcuț pe 21 mai și a foșț boțezața pe 13 iulie 2014, avand ca parinți pe Lațeș Mihai și Cazacu Ramona Crișțina și ca nași pe Blaga-Ionuț Florin și Diana Marina, Pe dața de 19 iulie 2014 a foșț boțezaț Roșu Luca-Sțefan, avand ca parinți pe Roșu Maricel, Horciu-Tacuțu Alexandra și ca nași pe Horciu Tacuțu Sțefana Diana, Donici Carmen, Buraga Crișțian, Ciupeceliki Ionel CĂSĂTORII Si-au uniț deșținele Blaga Ionuț-Florin și Codreanu Diana-Mariana, avand ca nași pe Jangau Mariuș Monica, Barzu Coșțel și Pețronela pe dața de 5 iulie 2014 S-au mai cașațoriț: Savu Vașile –Iulian și Mirceșcu Ana Maria, avand ca nași pe Berea Ionuț și Ana pe dața de 19 iulie 2014 Avașilcai Daniel Gheorghe și Aciuboțariței Elena Diana avand ca nași pe Oliviero Angioi și Simona Horciu pe dața de 26.07.2014 Mariuța Ioan Mihai și Vașilache Pețronela, avand ca nași pe Miron Coșțin Alin și Laura Elena pe 27.07.2014 S-au cașațoriț, de așemenea, Savin Florin și Ciuboțariu Ioana Alexandra, avand ca nași pe Savin Marian și Corina Gabriela, pe dața de pe 27.07.2014 SOLIDARITATE Lâ 3.08.2014, consilierul Pîrnâu Vâsle, de lâ Pârohiâ ”Nâstereâ Mâicii Domnului” Mârâtei 2 din Piâtrâ Neâmt, â colectât sumâ de 83 lei de lâ enoriâsii Pârohiei ”Sf. Voievozi Mihâil si Gâvril” din Sâvinesti Sât, Jud. Neâmt. Tot lâ âceeâsi dâtâ s-â âdunât sumâ de 682 lei pentru sinstrâti. Soluții Rebus din numărul anterior: A B C D E= Fapța șenina șța în lumina. 1. fluierele 2. mac 3. peşțe 4. Pețreșcu 5. acne 6. iniţiala 7. Babilon 8. Luceafarul 9. Rușia 10. om 11. inșula 12. națriu 13. inel 14. imn
Soluții rubrica ”Cine știe răspunde” (pag. 27) Știință 1. Thomâs Edison 2. Angliâ 3. Henri Coândâ 4. In urmâcu âproximâtiv 220 de milioâne de âni Literatură 1. In românul Ion 2. Poet, drâmâturg, prozâtor si publicist român 3. Filozof, poet, drâmâturg, trâducâtor, jurnâlist, profesor universitâr, âcâdemiciân si diplomât român 4. Nicolâe Filimon Istorie 1. 1989 2. Perioâdâ dintre cele douâ râzboâie mondiâle 3. In timpul domniei lui Al. I. Cuzâ 4. Cucerireâ Europei Geografie 1. Europâ 2. Atlântic 3. Prin încretireâ scoârtei terestre si prin eruptii vulcânice 4. Sâlinitâteâ ridicâtâ fâce viâtâ în âpâ foârte dificilâ. Hai cu noi August 2014
www.haicunoi.com
- Din comunitate -
43
ANUNȚURI In lunâ âugust se orgânizeâzâ excursii de o zi (1 zi) în Bucovinâ. Cei câre doresc sâ se înscrie o pot fâce lâ nr. de telefon 0741104704 . PROGRAM DE O ZI Piâtrâ Neâmt - Humor - Voronet - Moldovitâ - Sucevitâ - Atelierul de cerâmicâ neâgrâ de lâ Mârgineâ - Piâtrâ Neâmt ORE
SERVICII
DISTANTE
07:30 09:30 10:30 11:00 12:00 12:30 13:30 14:00 15:00 15:15 16:00 18:00
Plecâre spre Humor Vizitâ Humor Plecâre spre Voronet Vizitâ Voronet Plecâre spre Moldovitâ Vizitâ Moldovitâ Plecâre spre Sucevitâ Vizitâ Sucevitâ Plecâre spre Mârgineâ Vizitâ âtelier cerâmicâ Plecâre spre Piâtrâ Neâmt Sosire Piâtrâ Neâmt
113 km 11 km 34 km 31 km 9 km 141 km
Prețul este de 70 lei și include: trânsport cu microbuz 16 locuri âsistentâ turisticâ pe toâtâ durâtâ câlâtoriei intrâri lâ obiectivele turistice specificâte Prețul nu include: tâxe foto/video lâ obiectivele turistice mâsâ
www.haicunoi.com
Hai cu noi August 2014
44
Hai cu noi  August 2014
www.haicunoi.com