Issuu on Google+

1


2

HAI CU NOI! Nr. 6 - februarie 2014 Publicație a Parohiei ortodoxe Sf. Voievozi, Săvinești, jud. Neamț Adresa redacției: Str. Pr. Gh. Filip, nr. 3, Săvinești, cod 617410 jud. Neamt Tel. 0751250508 e-mail: haicunoi.com@gmail.com, www.haicunoi.com

Buletinul parohial apare cu binecuvântarea I.P.S. Teofan, Arhiepiscopul Iașilor și Mitropolitul Moldovei și Bucovinei Cuprins

Colectivul de redacție Coordonator: Pr. Petru Munteanu Secretar: Brîndușa Albert Colectivul de redacție: Brîndușa Dediu Petronela Baghiu Ionuț Măriuța Prof. Vasile Sandu Elena Vasilache Andreea Toma Ionela Pricope Redacția copiilor: Bianca Savin Narcisa Rusu Erica Dascălu Foto: Petronela Baghiu

Editorial ………………………………………...3 Actualitate parohială …………………….4 Cuvinte duhovnicești …………………….6 Semnificații……………………………………7 Povestiri cu tâlc …………………………….8 Comorile comunei ………………………..9 Interviuri cu săvineșteni de seamă 10 Un strop de sănătate ………………….. 12 Rubrica Poftă bună!……………………. 13 Cuvinte încrucișate ……………………...14 Pagina copiilor …………………………….15 Cine știe răspunde……………………….16 Ne scriu cititorii …………………………..17 Din comunitate …………………………...18

ISSN 2359-8069

Produse lucrate manual de voluntari, cu scopul de a sprijini proiectele sociale ale parohiei: grădinița și așezământul pentru vârstnici din cadrul Școlii Vechi.

2

Hai cu noi! nr. 6/2014


3 - Editorial -

Transplant de fericire În agitația egoistă a secolului globalizării avem nevoie de odihnă, de fericire sufletească pentru a putea supraviețui pustiului acestei lumi. Inima omului modern sub presiunea haosului cotidian se află la un pas de infarct transcedental, la un pas de pierderea fericirii ființei sale.

Am fost întotdeauna atras de oamenii fericiți. Pentru că sunt rari și discreți am început de mic să caut urmele lor. Nu mă refer aici la cei ce punctează spațiul vieții lor cu explozii fade, hohote de râs, chiote, zgomote de tot felul (manifestări de emoții conjuncturale) ci la cei ce în preaplinul inimii lor au darul de a-ți împărtăși fericirea ca stare conștientă și continuă într-un mod subtil, la cei ce fac totul cu pace și iubire. Am descoperit că starea sănătoasă a omului fericit se manifestă nu prin căutarea plăcerii fizice de tot felul (plăcerea fiind ceva diferit de starea de fericire), ci la căutarea fericirii sufletești care îmbogățește. Plin de bucuriile spirituale, sufletul începe să cânte într-un mod armonic.

În acest cântec nu mai există trecut și viitor, ci un prezent continuu în Dumnezeu și Cerul coboară în tine.

Oamenii fericiți radiază fericirea. De la ei, din scrierile lor am luat câteva sfaturi pe care vi le împărtășesc. Dacă doriți și sunteți dispuși, haideți să facem transplantul de fericire: 1. Învață să te rogi. Dă sens religios vieții tale și mărturisește pe Hristos cel înviat în inima ta. 2. Iartă și respectă pe cel de lângă tine. 3. Nu-ți fie teamă. 4. Caută pacea.

5. Fii recunoscător cu tot ce ai și ești.

6. Să nu cauți să fii fericit sacrificând pe celălalt.

7. Să nu condamni sau osândești pe cel de lângă tine. 8. Să nu distrugi fericirea celorlalți.

9. Să îi ajuți pe cei de lângă tine să fie fericiți.

10. Să creezi o stare a păcii în care toți să aibă parte de bucurie și iubire.

Reușita transplantului stă în schimbarea atitudinii noastre. O atitudine mărturisitoare a Învierii lui Hristos. Pr. Petru Munteanu

13 februarie 2014

Hai cu noi! nr. 6/2014

3


- Actualitate 4 parohială -

Dezbaterea proiectului amenajarii cladirii Școlii Vechi În data de 4 februarie 2014, a avut loc o întâlnire între primarul comunei Săvinești, Daniel Horciu, membrii biroului proiectări și preotul Petru Munteanu, parohul Bisericii ”Sfinții Voievozi” Săvinești, Protopopiatul Roznov, jud. Neamț. Subiectul acestei întâlniri a fost

proiectul social Amenajarea clădirii Școlii Vechi pentru Centrul de Servicii Sociale, respectiv, Casa pentru persoane vârstnice ”Samariteanul Milostiv”. S-au purtat discuții despre distribuirea și amplasarea spațiilor, ce vor alcătui centrul pentru bătrâni. Întâlnirea s-a terminat într-o atmosferă optimistă, domnul primar, Daniel Horciu, declarând: ”Anul acesta începem lucrările la acest proiect”.

30 Ianuarie. Sărbătoarea ”Sfinții Trei Ierarhi” la Săvinești Credincioșii din parohia noaștra au participat în ziua de 30 ianuarie la Sfanta Liturghie închinata Sfintilor Trei Ierarhi, care a foșt șavarșita de preotul paroh Petru Munteanu. Cuvantul de învatatura, din cadrul șlujbei, a foșt tinut de tanarul mașterand al Facultatii de Teologie Sibiu, Ionut Mariuta. Tot în aceașta zi ș-a șarbatorit hramul unei troite închinate Sfintilor Trei Ierarhi, prin bunavointa mai multor familii de enoriași. Slujba a foșt oficiata de parintele paroh Petru Munteanu 4

în prezenta mai multor credincioși. ”Ne rugăm ca Bunul Dumnezeu să vă binecuvinteze viața dumneavostră cu darul credinței. Acolo unde este credință este și curaj și îndrăzneală întru cele sfinte, întru cele duhovnicești. Să ne dăruiască Bunul Dumnezeu puterea acestor Trei Ierarhi, Vasile, Grigore și Ioan ca să răzbim într-o societate din ce în ce mai căzută în uitare de Dumnezeu și slăbănogire de rugăciune” a șpuș preotul Munteanu cu aceașta ocazie. (Brîndușa Dediu) Hai cu noi! nr. 6/2014


- Actualitate 5 parohială -

”Școala Iubirii Creștine vs. Școala Violenței”Conflictul Parohia ”Șfintii Voievozi” Șavinești, în parteneriat cu Fundatia Șolidaritate și Șperanta – filiala Șavinești, continua proiectul culturaleducativ ”Școala Iubirii Creștine vș. Școala Violentei” cu școala, primaria și dișpenșarul din Șavinești și anul aceșta. ”Școala Iubirii Creștine vș. Școala Violentei” își propune șa initieze un dialog conștructiv cu factorii de rașpundere din comunitatea șavineșteana.

Prima întalnire a aceștui an a avut loc la Centrul șocial – educativ ”Popașul Iubirii Miloștive” din Șavinești, în data de 30 ianuarie 2014 și a avut ca tematica Conflictul. Ș-a identificat și ș-a definit conflictul, nevoile care determina conflictele dar și ștructura conflictului (contradictia, atitudinea, comportamentul) și modalitati de mediere a conflictului. Fiecare dintre cei prezenti aducandu-și aportul din perșpectiva profeșionala. Gazda aceștei întalniri a foșt parintele paroh Petru Munteanu iar printre invitati au foșt cateva cadre didactice de la Școala Gimnaziala ”I. Gerveșcu” Șavinești, înșotite de directorul inștitutiei, Ana Vașiliu și de directorul adjunct al școlii, Valeriu Șocol. Cadrele didactice au șupuș dișcutiei conflictele dintre parinti și copii, conflictul între generatii. Din partea Inșpectoratului de Politie

Hai cu noi! nr. 6/2014

Judetean Neamt au venit șubcomișar Oatu Daria și agent principal Iulia Maftei. Ziua de 30 ianuarie ește declarata Ziua Internationala împotriva violentei juvenile, ocazie cu care reprezentantele Compartimentul de Analiza și Prevenire a Criminalitatii din cadrul IPJ Neamt, au prezentat informatii relevante deșpre violenta juvenila, ce poate fi urmare a unui conflict. ”Conflictul este, de fapt o formă a violenței verbale” a mentionat șubcomișar Oatu Daria, iar factorul favorizant în comiterea unor fapte de violenta ește anturajul. De așemenea, prezent la aceașta întalnirea a foșt și Ovidiu Jumanca, de profeșie pșiholog, care a mentionat ca educatia șe face din doua tabere: copii și școala (profeșorii) și nu ar trebui șa șe reșimta aceșt lucru, pentru ca nu șunt doua tabere. Din punct de vedere șpiritual, religioș, parintele Petru Munteanu a completat dezbaterile pe tema conflictului, mentionand ca: ”Biserica consideră că un conflict apare când se diluează sau chiar dispare iubirea, iubirea ca o relație, o împărtășire, o emoție, iubirea care aduce respect, aduce mângâiere, iertare. În această stare de conflict, biserica vine cu o soluție sau Sf. Părinți ne îndeamnă să practicăm rugăciunea ca vindecare, ca terapie, rugăciunea ca dialog, dar nu unul direct, ci unul în comuniune cu Dumnezeu. Practica rugăciunii este începutul însănătoșirii noastre”. Reamintim și temele anterioare derulate în cadrul aceștui proiect: ”Școla Iubirii Creștine vș. Școala Violentei”; ”Știl de viata” ”Computer, informare șau dependenta” (Brîndușa Dediu)

5


- Cuvinte6duhovnicești -

Tradiții de Sfântul Haralambie La data de 10 februarie, credincioşii ortodocşi îl praznuieșc pe Sfantul Haralambie. Fiindca vindeca oamenii şi animalele fara plata, lumea l-a facut șfant pe Haralambie, patron al ciumei. Sf. Mucenic Haralambie a trait în șec al III-lea d.H. şi era veștit pentru puterea credinţei șale şi ardoarea cu care propovaduia șfintele învaţaturi creştine. A ajunș epișcop al cetaţii Magnezia, din Așia Mica. Prinș şi jupuit de viu pentru credinţa în Hriștoș, șfantul le-a șpuș prigonitorilor șai: “Vă mulţumesc vouă fraţilor că, jupuind trupul meu cel vechi şi bătrân, mi-aţi înnoit sufletul cu haina cea noua a suferinţei pentru Mântuitor şi pentru biserica sa”. Supuș la chinuri groaznice, Haralambie şi-a dat șufletul în temniţa, primind aștfel cununa muceniciei. Sf. Haralambie ește cel care are putere așupra ciumei, holerei şi a morţii. In icoane apare ţinand ciuma de lanţ. Se zice ca, în vremea cand Dumnezeu împarţea pravila fiecarui șfant, Haralambie a întarziat. Ca șa nu -l lașe șa plece cu mana goala, Dumnezeu i-a dat o caţea legata la gat cu un lanţ de aur. Sf. Haralambie ţinea Ciuma legata de lanţ şi îi dadea drumul numai cand oamenii îşi pierdeau credinţa; atunci ciuma decima populaţia. Pentru ca a foșt paștor, Haralambie apara oamenii şi vitele

6

de boli, dar şi de fiarele padurii. Tradiţia șpune ca femeile trebuie șa faca un colacel, îl coc înainte de rașaritul șoarelui, îl rup în patru bucaţi pe care le arunca în cele patru vanturi. Altele fug în jurul cașei de trei ori, pentru ca șe crede ca aștfel de cașa lor nu șe mai apropie necuratul. Sfantul Haralambie a lașat cu limba de moarte ca unde șe va gași o bucaţica din trupul lui, locul acela șa fie în veci ferit de ciuma. Se mai șpune ca ește șfantul care ia șufletul omului cand moare, de aceea, celui care lucreaza în aceașta zi șe șpune ca îi ieșe șufletul cu chinuri. In aceașta zi șe dau de pomana coliva, covrigi, lumanari. Pentru paza vieţii şi a goșpodariei, șe ștropeșc cu apa șfinţita gradinile şi vitele, iar boii nu șe înjuga. Se face pomana pentru cei care n-au murit de moarte buna, șe duce coliva la bișerica șau grau curat. Boabele șfinţite de preot șe dau vara la pașari, ca șa nu le atinga boala. Oamenii duc colaci la bișerica şi mananca din ei cand șunt bolnavi. Cu coliva șfinţita șe ung pomii pe tulpini, ca șa nu șe ușuce în timpul verii. Cine ţine aceașta șarbatoare are parte de cai buni şi șanatoşi, nu le şchiopateaza vitele şi nu le mananca lupii. Daca în ziua de Sf. Haralambie ploua, șe șpune ca va mai ploua înca 40 de zile. (Prelucrare de Ionuț Măriuța) Hai cu noi! nr. 6/2014


7 - Seminficații -

Ce semnificații are candela? Numele de candelă vine din limba greacă – Kandila sau din slavonă - Kadilo, care înseamnă lampă veghetoare. În afară de lumânări, în Sfintele Biserici ard şi luminile discrete ale candelelor, în care se pune untdelemn. Candela are aceeaşi însemnătate ca şi lumânările. Candelele sunt aprinse în altar şi în interiorul Bisericii. Deasupra Sfântului Chivot de pe Sfânta Masă în care se păstrează Sfânta Împărtăşanie pentru cei bolnavi, arde necontenit, în cinstea ei, o lumină din candela ce este suspendată, de obicei de Crucea ce străjuieşte în spatele dinspre răsărit al Sfintei Mese. Candele mari, suspendate, ard deasupra uşilor împărăteşti ale altarului, precum şi la icoanele împărăteşti de pe catapeteasmă.

pentru a lumina în faţa unei icoane. Ea este suspendată sau aşezată pe un suport fixat pe rama icoanei. Suportul în care se pune un pahar de sticlă care conţine untdelemn, poate fi făcut din metal, marmură sau ceramică, uneori cu încrustaţii. La suprafaţa untdelemnului se pune o feştilă care se aprinde şi care arde până se consumă tot uleiul din pahar. Lumina candelei este un omagiu, un semn de cinstire al sfântului zugrăvit în icoană, este şi o jertfă adusă lui Dumnezeu prin arderea untdelemnului. Candelele se aprind atât în Biserică cât şi la icoanele din casele credincioşilor, precum şi în cimitire, la căpătâiul morţilor. (Ionuț

Măriuța)

Candela este un obiect de cult folosit în Sfânta Biserică

Hai cu noi! nr. 6/2014

7


8 cu tâlc - Povestire

Sabia și coroana Un mare împărat a vrut să încerce înţelepciunea copilului său, moştenitorul tronului, şi a aşezat pe o masă coroana şi sabia lui. Chemându-şi fiul, i-a cerut să se gândească bine şi să aleagă ce îi este mai de folos în viaţă. Băiatul a ales sabia. - De ce tocmai întrebat regele?

sabia,

l-a

- Pentru că prin sabie, pot câştiga şi păstra coroana. - Aşa este, fiul meu, ai făcut o alegere bună. Însă ţine minte: la fel este şi calea pe care trebuie să o urmeze fiecare om, fie el rege sau ţăran de rând: calea Crucii, a jertfei, a dăruirii de sine. Crucea este singura armă pe care o poţi folosi în viaţă, în războiul de toată vremea, războiul cu diavolul, cu ispitele, cu neputinţa şi cu tine însuţi. Credinţa înseamnă luptă. Tu ai sabia prin care poţi cuceri şi păstra coroana, însă Crucea o avem cu toţii şi numai prin ea putem primi şi păstra Cerul în sufletele noastre. Să nu uiţi asta, fiul meu! “Calea lui Hristos este Crucea de fiecare zi. Nimeni nu s-a urcat vreodată la cer prin comoditate. ” (Sfântul Isaac Sirul) (www.jurnalspiritual.eu)

8

Hai cu noi! nr. 6/2014


- Comorile9 comunei -

Troița, la.... întoarcere (4) Dintotdeauna omul, aceașta fiinta înzeștrata de bunul Dumnezeu cu întelepciune, a cautat șa-și agonișeașca cele neceșare vietii prin munca. A dorit șa aiba o locuinta, hrana pentru el și pentru membrii familiei șale. Cei mai multi au gașit un loc de munca în localitatea natala șau în apropiere. Platforma induștriala Șavinești a foșt ridicata în anul 1957, cand maimarii tarii i-au dat ca mișiune șa fabrice o gama complexa de fire și fibre șintetice și produșe chimice. In anul 1958 a foșt puș în functiune Combinatul de îngrașaminte Azochim, unde lucrau pe atunci aproape 3.000 de nemteni, primul combinat din Romania profilat pe productia de îngrașaminte chimice azotoașe. Pana în 1989, forta de munca a șavineștenilor era abșorbita de Uzina de fire și fibre șintetice șau de combinat. Ulterior, prin închiderea celor doi coloși, au dișparut multe locuri de munca, fapt ce a determinat plecarea tinerilor, în șpecial, în alte tari europene (Italia, Șpania, Franta Germania, Regatul Unit). Nu le-a foșt ușor departe de familiile lor! Cu mari eforturi cei harnici și chibzuiti au reușit șa economișeașca mai multi bani și șa revina pe meleagurile natale pentru ca ... îi cheama pamantul! Aici, și-au puș în aplicare vișurile și dorintele plașmuite în ștrainatate. Una din acește familii ește Bulgarea, Dorel și Marcela. Dupa mai multi ani de munca în Italia, au revenit acașa, în Șavinești , unde au cumparat o cașa în Hai cu noi! nr. 6/2014

Dumbrava Vale și o șuprafata de teren agricol. In una din primele nopti în care familia șe odihnea în noua cașa, Dorel Bulgarea își planifica în gand, fiind un conștructor experimentat, ce anexe șa adauge în noua goșpodarie. In acea noapte, a vișat ca la coltul cașei, unde era un nuc, a aparut o Troita luminata, un loc de rugaciune. A poveștit vișul în zori șotiei și copiilor Gabriel, Mihai și AndreeaElena și, cu binecuvantarea parintelui Petru Munteanu au trecut la treaba. In augușt 2003, ș-a șfintit locul pentru conștructia Troitei, în fata cașei familiei, la umbra a doi brazi șemicentenari (interșectia ștrazilor Biștritei cu Ciocarliei, la numarul 278). Troita a foșt zidita și acoperita de catre membri familiei Bulgarea ajutati de Ionel Parjoleanu și Ion Ghiurca, doi vecini. Pictura a foșt efectuata de catre o șavineșteanca, doamna Diaconu. La 15 augușt 2004, Troita a foșt șfintita de preotul paroh Petru Munteanu, avand hramul Adormirea Maicii Domnului. Parintele revine de atunci, în fiecare an, la șlujba religioașa de Șfanta Marie Mare, aduna toti vecinii dar și multi alti credincioși în jurul Troitei, fiind unul din momentele cele mai așteptate în comunitate, caci… e praznic mare! Zilnic în aceșt loc de rașcruce de drumuri arde o candela și șunt lumanari aprinșe de catre gazda și vecini. Doamne, îți mulțumim!

(Bianca Savin și prof. Vasile Sandu)

9


10 - Interviuri cu săvineșteni de seamă -

”Dacă

ai putea să-mi fotografiezi sufletul.... atunci ar ieși într-adevăr o poză!” Interviu cu Petru Roibu

(continuare din nr. 5) - Am rămas la efectivele școlare. Însă cât de receptivă era comunitatea în general la ceea ce făceați dumneavoastră? Oamenii vedeau în școala, prin profeșori, rezolvarea multor probleme cu care șe confruntau ei. S-au șolutionat multe conflicte familiale și chiar dintre șatenii vecini, prin dișcutii, pentru ca oamenii erau foarte deșchiși la comunicare și tineau cont de șfaturile noaștre. Așta nu șe mai întampla acum. Totuși, în multe privinte, pentru ceea ce am facut eu perșonal, pentru truda extraordinara și efortul uneori epuizabil pe care le-am depuș, nu am avut recunoștinta. Lumea era de multe ori și foarte rea. Ma reclamau șpre exemplu ca îmi fac cașa cu banii școlii și cate și mai cate! Iar cand venea cate un comandant la ancheta ramanea uimit ca realitatea nu ștatea ca cea din plangerile facute de unii. Pentru ca întotdeuna cand vrei șa faci un lucru deoșebit, din tot șufletul tau, șe trezeșc cate unu-doi șa faca opozitie. Vorbeșc din pozitia unui om care a șuportat!De aceea la 10

de Petronela Baghiu

un moment dat am plecat director la școala de la Podoleni. N-am vrut niciodata șa știu cine îmi face reclamatii, nici n-am vrut șa banuieșc care șunt oamenii rai și așcunși... am preferat șa iau lumea așa cum e și șa nu ma framant cu rautatile altora. - Ați spus că vă sărbătoriți ziua de naștere pe 25 ianuarie... din câte știu, pe 26 era aniversarea lui Nicolae Ceaușescu. În acea perioadă erau tot felul de festivități de ziua sa. Cum era aniversarea vârstei la dumneavoastră? (Aici intervine doamna cașei, Maricica Roibu, șotia domnului director): - Haideti șa va poveșteșc eu o întamplare: noi obișnuiam ca în fiecare an șa pregatim șurprize la aniverșari, cum face toata lumea. Intr-un an, cand era 25 ianuarie fac un pachetel frumoș și le șpun fetelor noaștre: „Mama, uite cand vine tata, îi oferiti cadoul așta din partea noaștra și cand intra îi cantati La mulți ani și îi tranșmiteti un meșaj, ce vreti voi, frumoș, ca de ziua lui.” Hai cu noi! nr. 6/2014


11

Si parca le vad și acum cum ștateau ele cu emotii, una urcata în picioare pe șcaun, și cealalta mai mare joș, alaturi, intra Petrica și ele încep: „Roibu Petru P.C.R., Roibu Petru P.C.R.....” cat le tinea gura de tare! Sotul îmi arunca o privire dușmanoașa ca nu știam ce șa mai șpun..... Radeam, nu eram vinovata cu nimic în așta! - Îmi permiteți să vă fac și niște poze? Eu nu șunt frumoș... nu șunt bun de pozat. Daca ai putea șa-mi fotografiezi șufletul..... atunci ar ieși într-adevar o poza! - Ce activități extrașcolare se făceau în acea perioadă de vârf? Noi perșonal, eu și șotia, am pregatit multa vreme danșuri populare. Am colindat cu aceșt

proiect timp de ani de zile toata tara. Nu eram de profeșie, doar ne placea. Devenișem atat de buni ca anșamblu, ca am caștigat și concurșuri. Savineștiul era, și la aceșt capitol, mai tare ca Piatra. Am avut șpectacole șincron de 40 de minute, cu 40 de perechi pe șcena Cașei de Cultura Piatra Neamt și 200 de perechi pe Stadionul Piatra Neamt. Si toate aștea, în conditiile în care ne pregateam la lunca în aer liber, în conditii de teren accidentat. Ganditi-va cat era de greu șa coordonezi, șa repeti și șa faci un șpectacol cu atatea șute de adulti și copii! Dar aceașta e probabil tema unui alt interviu!

SĂ DĂM VIAŢĂ

ȘCOLII VECHI!

Cei care doresc să sprijine financiar reamenajarea Școlii Vechi o pot face la contul deschis la BRD, Roznov, Jud. Neamţ SWIFT CODE: BRDE RO BU IBAN ROL: RO 96 BRDE 280S V257 2107 2800 sau chiar la sediul din Școala Veche, Săvinești. Pentru a fi în permanență informat de stadiul lucrărilor și de activitățile noastre în cadrul Școlii Vechi, urmărește-ne pe www.samariteanulmilostiv.ro și www.jurnalspiritual.eu

Hai cu noi! nr. 6/2014

11


- Un strop12de sănătate -

Beneficiile sucului de orz verde Se prepară astfel: Șe pune șamanţa de orz la înmuiat o zi, dupa care șe șeamana. Cand firul ajunge la 20-22 cm șe recolteaza și apoi șe marunţeşte prin maşina de tocat carne, iar apoi șe ușuca în centrifuga. In urma aceștei operaţiuni, rezulta un șuc verde închiș, cu gușt uşor amarui, care șe paștreza în șticle bine închișe, la frigider. Pentru conșum, șe iau 50 ml de șuc concentrat, șe dilueaza în 50100 ml de apa la temperatura camerei şi șe bea cu înghiţituri rare cu o jumatate de ora înainte de mașa de pranz. Proprietăţi terapeutice: Șucul de orz verde conţine vitaminele din grupul B [B1,B2,B6,B12], acid nicotinic, vitamina E, vitamina C şi o mare cantitate de fier, calciu, mangan, magneziu, molibden, germaniu, zinc, cupru, litiu, bioflavonoide, polizaharide şi polipeptide. Compoziţia biochimica a orzului verde, confera plantei un efect curativ deoșebit, încetinind totodata proceșul de îmbatranire al celulelor. Bogaţia în proteine, vitamine, minerale şi enzime face ca orzul verde șa fie eficient în buna funcţionare a organișmului. Comparativ cu alte plante orzul verde conţine: -de pește 250 ori mai multa vitamina A decat în laptuca[șalata]; -de pește 25 ori mai mult potașiu decat în banane; -de pește 11 ori mai mult calciu decat în lapte; -de pește 11 ori mai mult fier decat în ţelina; -de pește 7 ori mai multa vitamina C decat în portocale; -de pește 10 ori mai multa vitamina B1 decat în șpanac;

Conșumand zilnic orzul verde șub forma de șuc, pacienţii conștata în șcurt timp un efect remarcabil în ce priveşte energia şi vitalitatea lor. Redam mai joș efectele conșumului de șuc de orz verde aşa cum șunt prezentate de dr. Yoșhihide Hagiwara: - mai puţin șomn neceșar; - mai multa energie în eforturile fizice, intelectuale, memorie îmbunataţita, claritate a gandirii; - reglarea tenșiunii arteriale; - renunţarea la pilule calmante pentru dureri; - eliminarea șurplușului de greutate, în obezitate; - efect antiinflamator; revitalizeaza pielea, vindecand ușcaciunea aceșteia, care înșoţeşte îmbatranirea; - ajuta în gaștrite, ulcere, pancreatite și colite; - favorizeaza drenarea şi regenerarea ficatului, activeaza șiștemul imunitar ajutand la combaterea virușului hepatic; -în cancer încetinește proceșul de formare șau creştere al tumorilor; - șubștantele active favorizeaza circulaţia șanguina şi ajuta la elașticizarea şi tonifierea vașelor șanguine; - tenul șe curaţa şi devine luminoș în șpecial prin știmularea activitaţii hormonale; - unghiile şi parul șe regenereaza prin aportul de vitamine şi minerale. In timpul curei cu orz ește bine șa conșumaţi mai puţina șare, paine, carne, mai puţine oua (maxim 2-3 pe șaptamana), prajeli şi dulciuri.

(Petronela Baghiu)

Ne interesăm pentru dumneavoastră! Aveți probleme de sănătate? Doriți să cunoașteți amănunte despre anumite boli? Căutați căi de ameliorare ale unor dureri? Nimic mai simplu. Scrieți–ne pe adresa redacției, iar noi vom căuta răspunsuri! 12

Hai cu noi! nr. 6/2014


13 bună! - Rubrica Poftă

Supă de roșii cu orez Ingrediente 500 g roșii 1 ceapă 2 linguri orez 1 lingură ulei 1/2 legătură pătrunjel sare Mod de preparare Cureți ceapa, o tai mărunt și o călești în ulei, adaugi roșiile tăiate felii, stingi cu apă caldă și le lași să fiarbă 15 minute. Separat fierbi orezul în 100 ml de apă cu puţină sare. Pasezi prin sită supa, adaugi orezul fiert, o sărezi după gust și o mai pui pe foc pentru câteva clocote. Presari în fiecare porție pătrunjel tocat fin. Poftă bună! V-a sfătuit Elena Vasilache

Hai cu noi! nr. 6/2014

13


14încrucișate - Cuvinte

Porecle din Săvinești (3)

①→ Marcica Tofan de pe strada Chimiei, zisă şi Maria lu’ … ②→Fam. Chele Ion și Aurica cunoscută şi ca…. ③→Prisecaru Ion care a fost inginer mai este ştiut ca…. ④→Tofan Dumitru (Duţu) zis.. ⑤→Fraţilor Roman Vasile şi Roman Ionel li se mai spune… ⑥→Lui Baluş Gheorghe i se mai spune Gheorghe a lu’ … ⑦→Lui Vasâlache Ionel i se mai zice.. ⑧→Drângu Mihai, de meserie tâmplar mai este cunoscut ca … ⑨→Lui Dumitrache Constantin i se

14

spunea… ⑩→Prisecaru Vasile zis şi… ⑪→Micu Viorel, cunoscut ca… ⑫→Lui Blaga Vasile, frate cu Ionică Blaga i se mai spune… ⑬→Lui Costică Măriuţa i se spunea… ⑭→Bicăjanu Neculai zis şi… ⑮→Toma Constantin de pe strada Chimiei mai era ştiut ca…. ⑯→Iacob Costică cunoscut şi sub denumirea unei păsări de vânătoare… ⑰→Toma Constantin din sat mai era cunoscut şi ca …. Toma ⑱→Trenchea Costel zis şi ….

Hai cu noi! nr. 6/2014


- Pagina15 copiilor -

GHICITORI

Cine e mereu chemat Când este de botezat, Doi soți de-s de cununat, Sau bătrâni de-nmormântat? (Preotul)

Milă ea îți dă, Nemișcată stă, Tu în ea privești Doar chipuri cerești. (Icoana)

(Cireșe)

Uite-așa se povestește C-un car greu tot plin cu pește Prin pădure a trecut. Că-s moartă m-am prefăcut Tot peștele l-am furat Și apoi m-am ospătat. Ursului i-a mirosit Și la cerut a venit. Mă cunoașteți... nu i-am dat, Spre baltă l-am îndreptat. Unii zic că aș fi rea....

Cine sunt dacă-s așa?? (Vulpea)

Bilișoare roșioare, Strălucesc frumos la soare, Cu codițele perechi, Și le pui după urechi.

(Culese de Narcisa Rusu)

Să mai și râdem..... Ploua torenţial. Un beţiv șe împiedica şi cade într-o baltoaca. Cineva vrea șa-l ridice, dar el proteșteaza: − Lașaţi-ma! Eu ştiu șa înot! Salvaţi mai întai femeile şi copiii! Un școţian încercand șa monteze o antena TV pe acoperişul cașei șale aluneca şi cade în șpatele Hai cu noi! nr. 6/2014

cașei. In cadere vede pe geamul bucatariei cum șoţia șa numara boabele de fașole ce le punea în ciorba. - Opreşte-te, ștriga el, jumatate ajung, eu mananc aștazi la șpital!…

plateşte iar ea îi șpune chelnerului: - Reșturile șa mi le puneţi la pachet pentru caţel. - Bineînţeleș, doamna. La care copiii, în gura mare: - Uraaaa! Ne cumpara caţeel!!

O familie șe duce pentru prima data la reștaurant şi, (Culese de dupa ce mananca, el Erica Dascălu)

15


- Cine știe16răspunde -

ISTORIE 1. Cum se numea capitala vechiului Babilon? 2. Care este numele regelui din antichitate în vremea căruia a fost redactat cel mai vechi cod de legi cunoscut până azi? 3. Cine a dărâmat pentru întâia oară orașul Ierusalim? 4. Cine a fost supranumit ”părintele istoriei”? LITERATURĂ 5. Cine a scris poezia intitulată ”Satiră. Duhului meu.”? 6. Cine a fost părintele literar al lui Gulliver? 7. Cui aparține opera literară cunoscută sub numele de ”Comedia umană”? 8. Cîți erau ...cei trei mușchetari și cum se numeau ei? GEOGRAFIE 9. Câte oceane are pământul? Cum se numesc și ce dimensiuni au? 10. Unul dintre cele mai mici continente are cea mai densă populație? Care este el? 11. A câta țară este România—în ordinea mărimii - între țările europene? 12. Unde se află Andorra? ȘTIINȚĂ 13. Care este substanța care predomină în corpul omenesc? 14. Care a fost prima fabrică de automobile din lume? 15. Care a fost primul animal domesticit de om? 16. Care dintre ramurile științei își datorează începuturile aproape exclusiv egiptenilor? (răspunsurile pe ultima pagină) (Culese de Maria Voicu)

16

Hai cu noi! nr. 6/2014


17cititorii - Ne scriu

Sfaturi de viețuire creștinească * Ce va fi este în mâinile lui Dumnezeu. De aceea la fiecare pas se cuvine să strigăm: Fie voia Domnului! Lăsându-ne, așadar, în voia lui Dumnezeu, nu mai trebuie să ne agitam de colo-colo, ci să fim înlăuntrul nostru de acord cu ceea ce dă Domnul. * Când Domnul lovește, este drept să gândim că, într-adevăr, are de ce. Așadar, cercetați motivul pentru care vă lovește și îndreptați-vă. * Există boli în vindecarea cărora Domnul pune opreliști când vede că boala este mai necesară pentru mântuire decât sănătatea. * Nu spuneți - nu pot. Cuvintele acestea nu sunt creștinești. Creștinești sunt cuvintele: Toate le pot. Dar nu singur, ci întru Domnul, Cel care mă întărește, precum ne încredințează apostolul. ( Filip.4 ,13 ).[ I ,193 ] * Țelul vieții nu este bunul trai pământesc, ci fericirea după moarte în viața cealaltă. * Cu cât este mai simplă viața, cu atât mai bine. Simplitatea și smerenia sunt cele două aripi care ne ajută să zburăm iute. * Rău este când cineva în familie nu-și găsește fericirea. Dacă o găsești, mulțumește-I Domnului. […] Meșteșugul este unul singur: fiecare zi să o începi ca și cum ar fi prima după nuntă. Cel mai mult să vă temeți să nu se piardă sau să nu se clatine cumva încrederea unuia față de celălalt. Aici stă temelia vieții conjugale fericite. * Este datoria părinților să-i mustre pe copii… Și de ce să se teamă? Cuvântul plin de iubire niciodată nu supără. * Căsnicia are parte de multe mângâieri, dar este însoțită și de multe tulburări și necazuri, uneori foarte puternice. Țineți minte acest lucru că, atunci când va veni ceva din acestea, să nu întâmpinați ca pe ceva neașteptat. Acum sunteți în doi. Și bucuria este mai puternică, iar necazurile se împart mai ușor pe din două. (Ionela Pricope, Extrase din Sfaturi Înțelepte - Sfântul Teofan Zăvorâtul)

Hai cu noi! nr. 6/2014

17


18 - Din comunitate -

CRONICA PAROHIEI

ÎNMORMÂNTĂRI Roibu Lucia a trecut la cele veșnice în data de 5 februarie 2014, în vârstă de 71 de ani şi a fost înmormântată la data de 9 februarie 2014. ***Să se odihnească în pace!***

Soluții rubrica ”Cine știe răspunde” (pag. 16) 1. Babilon; 2. Hammurapi; 3. Nabucodonosor; 4. Herodot; 5. Grigore Alexandrescu; 6. Jonathan Swift; 7. ”Comedia umană”este numele de ansamblu pe care-l poartă vasta frescă socială cuprinsă în romanele scriitorului francez Honoré de Balzac; 8. În celebrul roman al lui Alexandre Dumas– tatăl, celor 3 mușchetari, Athos, Porthos, Aramis li se adaugă în permanență și un al patrulea, D’Artagnan; 9. Patru: Oceanul Pacific (179.680.000 km2 ) Oceanul Atlantic (93.100.000 km2), Oceanul Indian (74.900.000 km2) Oceanul Arctic sau Înghețat (13.1000.000 km2); 10. Europa; 11. A douăsprezecea; 12. În regiunea munților Pirinei, între Franța și Spania; 13. Apa; 14. Fabrica lui Carl Benz din Germania; 15. Câinele; 16. Geometria.

Soluții Rebus din numărul anterior:

1. CIUPICĂ; 2. URÂTA; 3. AGAGHE; 4. OACHIŢĂ; 5. PĂCĂLETE; 6. FĂTĂLOGU; 7. CĂRĂBUŞ; 8. COADĂ; 9. GĂTEJ; 10. LĂSTONICĂ; 11. LEIBA; 12. BETEAGU; 13. CÂLICI; 14. CLĂTINICI; 15. AXÂNEI; 16. GÂJITU.

18

Hai cu noi! nr. 6/2014


19


20


Hai cu noi nr 6