Almanah Hai cu noi

Hai cu noi Almanah 2016

2 CUPRINS Buletinul parohial apare cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Teofan, Arhiepiscopul Iașilor și Mitropolitul Moldovei și Bucovinei Ediție specială ianuarie 2015 - decembrie 2015

Colectivul de redacție Coordonator Preot Petru Munteanu Secretar Preot George Ovidiu Chirița Carmen Vîntu Moisă Colectivul de redacție Brîndușa Dediu Emanuela Popa Alexandra Gîrbea Mihai Parfeni Preot George Ovidiu Chirița Preot Mihai Meraru Preot Ioan Măriuţa Preot Ciprian Ungureanu Prof. Vasile Sandu Bianca Savin Maria Voicu Iulia Romedea Vasâlca Tincuța

Cuprins Editorial pag. 3 Activitate parohială pag. 5

Un strop de sănătate

Cateheză

pag. 225 pag. 167

Interviuri cu săvineșteni de seamă pag. 199 Comorile comunei

Coperți și grafică Lorian Apopei Pruteanu

www.haicunoi.com

pag. 234 Pagina tinerilor pag. 242

pag. 215 Ne scriu cititorii

Redacția tinerilor și copiilor Andreea Ursu Andra Avasilcăi Bogdan Romedea Gabriela Vasilache Anca Aode Eliza Cojocaru Ștefan Murariu

Rubrica Poă bună!

Pagina copiilor pag. 247

pag. 223

Cronca parohiei pag. 253

ISSN 2359-8069 ISSN-L 2359-8069

Adresa redacției: Str. Pr. Gh. Filip, nr. 3, Săvineşti, cod 617410, jud. Neamţ Tel. 0751 250508 e-mail: haicunoi@gmail.com Hai cu noi - Almanah 2016

Editorial 43

N

Când se face risipă de cuvinte? imic nu doare mai mult decât sentimentul că oamenii la care ținem nu ne ascultă cu adevărat.

Simțim nevoia de a ne face cunoscute emoțiile, trăirile. Uneori, această nevoie duce la o risipă de cuvinte, cuvinte ce se aruncă peste tot.

Când vorbești fără să asculți este ca și cum ai avea speranța că poți purta o conversație cu cineva la un telefon fără semnal. „Dialogul surzilor” cu care ne con untăm duce la o răcire a relațiilor, fiecare dintre cei implicați percepe atitudinea celuilalt ca o absență a interesului.

Când ascultăm cu atenție, putem spune că existăm pentru celălalt. Nu poți afirma că asculți când te gândești să-ți pregătești răspunsul, fără să aștepți să înțelegi conturul sau imaginea pe care dorește să ți-o transmită celălalt prin veșmintele cuvintelor împletite cu emoția ce le însoțește. Ascultatul pe care nu-l primim este ascultatul pe care la rândul nostru nu-l oferim. De aceea, putem spune că esența ascultatului stă în amânarea propriilor preocupări și în atenția sporită la experiența celuilalt, ce se vrea împărtășită.

Să asculți înseamnă să fii atent, interesat, să îți pese, să recunoști și să apreciezi, să nu judeci sau osândești.

A liniști pe cineva nu este același lucru cu a-l asculta. Să fii auzit înseamnă să fii luat în serios.

Fără această înțelegere a semenului (și ne-am dori să fie și a noastră pentru el), suntem bântuiți de un disconfort care ne face să ne simțim agitați și singuri. Acest sentiment greu de suportat duce la căutarea consolării prin fuga de realitate. Cel afectat începe să se uite haotic la televizor, să mănânce peste măsură sau să refuze mâncarea, să caute scăparea, citind despre viața celorlalți.

Fără echilibrul dat de dialogul autentic, mulți vor căuta să acopere tăcerea cu ajutorul divertismentului electronic de tot felul. (Dacă acesta ar fi să tacă, s-ar auzi țipătul strident al disperării.)

Hai cu noi - Almanah 2016

www.haicunoi.com

4

Editorial

Prin lipsa dialogului autentic, omul modern se înstrăinează de ceilalți. Limbajul devine din ce în ce mai sărăcăcios, ignoranța, insensibilitatea, teama sunt dileme ce îl copleșesc. Îi este ică de contactul cu celălalt și la fel de ică să fie singur.

Singura întrebare care-l macină este aceasta: Cum să rămână singur fără a fi un înstrăinat? În această problematică, practica vorbirii se transformă într-o dependență. Dacă vorbesc, știu că exist, că am un trecut, relații și vorbind despre ele, mă afirm pe mine. Am nevoie de cineva doar să mă asculte.

Astfel, ascultătorul creează iluzia unui dialog când, în realitate, este doar un monolog.

Orice dialog presupune un contact între ființe și orice contact ne afectează. De aceea, mulți preferă monologurile.

Orice discuție, cât de mică, chiar și o întâlnire întâmplătoare, când este tratată cu atenție, poate avea un impact considerabil. Cine nu a fost atins și transformat măcar o dată de chipul umos și blând al unei persoane pe care a văzut-o doar pentru câteva clipe și cu care n-a vorbit niciodată? Înțelegem, deci, că dialogul presupune atenția care ne poate descoperi subtilitățile lui, subtilități ce sunt măsura unui angajament moral al unora pentru alții.

Iată de ce ascultarea presupune sentimentul valorii celuilalt, respectarea demnității sale. Când îți faci timp pentru a-l asculta pe celălalt, este bine să fii conștient că Dumnezeu este de față și te ascultă. A fi conștient de tine, de lumea (de oameni și natura) din jurul nostru, înseamnă a vedea limpede. Deslușim esența sau rădăcina lucrurilor, începem să percepem lumea reală, unde fiecare detaliu este semnificativ.

Când privim și ascultăm cu atenție, vedem omul, nu problemele lui, trecutul lui sau altceva care să ne conducă spre considerații teoretice.

A asculta, a purta un dialog, înseamnă a fi conștient de celălalt, de prezența lui ce se dorește a fi descoperită. Ascultarea nu este o nevoie pe care o simțim, ci un dar pe care îl oferim.

Orice dialog scripturistic ne mărturisește o înălțătoare experiență a întâlnirilor conștiente și responsabile. Am putea spune că toate aceste întâlniri relatate sunt și devin o sărbătoare, un ospăț al veștilor celor bune și veșnice, care se adună în starea umoasă a comuniunii cu Dumnezeu și semenii.

Preot Petru Munteanu

www.haicunoi.com

Hai cu noi - Almanah 2016

ACTUALITATE PAROHIALĂ 5

„Binecuvintează, Doamne, cununa anului bunătăţii Tale”

Hai cu noi - Almanah 2016

Emanuela Popa

ACTUALITATE PAROHIALĂ

Noaptea de trecere dintre ani este momentul ın ̂ care facem bilanțul, duhovnicesc ș i material al anului vechi ș i deschidem uș a anului nou. Este timpul câ nd mulț u mim pentru ı̂nvă țăturile pe care ni le-a adus 2014 ș i ne punem toate speranțele ın ̂ Noul An, pe care ıl̂ dorim mai bogat ı̂ n ı̂ m pliniri, mai ı̂ n alt ı̂ n aspirații ș i ın ̂ cununat de bucurie ș i generozitate cu oameni dragi ală turi.

In această noapte de trecere, zeci de credincioș i s-au reunit ı̂ n biserica „S inț i i Voievozi” din Să vineș ti, cu linişte ș i bucurie su letească , pentru a ı̂ n ă lț a un gâ nd de rugă ciune, mulț u mire pentru binefacerile primite ın ̂ anul care tocmai se ın ̂ cheie ș i pentru a p r i m i b i n e c u v â n t a r e p e n t r u n o u l a n calendaristic.

Preotul paroh Petru Munteanu a o iciat slujba Acatistului Domnului nostru Iisus Hristos, urmată de rugă ciunea de mulţumire ș i de două rugă ciuni speciale pentru intrarea ın ̂ Noul An.

I n a i n t e d e a d a b i n e c uvâ n t a re a p e n t r u citirea Acatistului Domnului n o s t r u I i s u s H r i s t o s , pă rintele a rostit „Mă rire ı̂ n t r u c e l e d e s u s l u i Dumnezeu şi pe pă mâ nt p a c e , ı̂ n t r e o a m e n i bună voire”, imnul câ ntat de ı̂ngeri ı̂n Sfâ nta Noapte a

Naș terii Domnului.

La inalul slujbei, pă rintele a ım ̂ pă rtă ș it cuvâ ntul de ı̂nvă ţă tură , ı̂n care a evidenț iat importanţa s inţirii timpului ın ̂ Iisus Hristos, „darul lui Dumnezeu”, ș i a amintit enoriaș ilor cele mai importante evenimente petrecute ın ̂ viața bisericii să vineș tene ın ̂ decursul anului care s-a ın ̂ cheiat. In continuarea cuvâ ntului să u de ın ̂ vă țătură , pă rintele a subliniat puterea ș i importanț a rugă ciunii ș i a ı̂ n crederii ı̂ n Dumnezeu, că ci „acolo unde există rugă ciune ș i credință, se gă seș te cea mai mare forță a omului ın ̂ această viață”.

De asemenea, acesta a ı̂ndemnat la o rugă ciune personală , la cumpă na dintre ani, ın ̂ care „să -i privim pe cei de lâ ngă noi cu recunoştinţă ș i iertare ș i să -i primim ın ̂ su letul nostru, ı̂ntr-un ceas de emoț ie ș i de iubire profundă ”.

La sfâ rș itul cuvâ ntului să u, pă rintele i-a binecuvâ ntat pe credincioș ii prezenți ș i le-a urat „ani mulţi, cu ajutor de la Dumnezeu!”, iar toți au câ ntat la unison „La Mulți Ani!”.

La doar câ teva minute distanță de anul civil 2015, ın ̂ tr-un spațiu al credinței ș i bucuriei su leteș ti, toț i cei prezenț i ș i-au ı̂ m pă rț i t zâ mbete curate ș i ı̂mbră ţişă ri sincere ș i au ciocnit, ın ̂ mod simbolic, o cupă de ș ampanie.

www.haicunoi.com

6 ACTUALITATE PAROHIALĂ

Sărbătoarea Sf. Vasile cel Mare, la Săvinești

Anul calendaristic a ı̂nceput astă zi, 1 ianuarie 2015, cu să rbă toarea Sfâ ntului Vasile cel Mare – episcop de Cezareea Capadociei, unul dintre cei mai importanţi s inţi ai Bisericii Ortodoxe şi, ın ̂ acelaşi timp, primul ierarh care a ın ̂ temeiat, pe lâ ngă biserici, spitale şi aziluri pentru să raci.

Cu emoția trecerii ın ̂ Noul An civil sau administrativ, oamenii de bună credință au pă ș it ın ̂ anul 2015 cu ın ̂ crederea că dorințele sau aspiraț iile lor prind contur ı̂n lucrarea lui Dumnezeu.

Astfel, numeroș i credincioș i ai parohiei „S inții Voievozi” din Să vineș ti au fost prezenți la Sfâ nta Liturghie ın ̂ chinată Tă ierii ım ̂ prejur cea după trup a Domnului ș i Sf. Ierarh Vasile cel Mare, ın ̂ că de la primele ore ale zilei noului an.

Sfâ nta Liturghie a fost o iciată de pă rintele paroh Petru Munteanu ım ̂ preună cu ierodiaconul Calinic Savin, slujitor la Catedrala Arhiepiscopală din Constanța ș i profesor de educație muzicală .

După citirea pericopei Evanghelice de la Luca, capitolul 2, versetele 20 - 52, pă rintele Petru Munteanu a ținut cuvâ ntul de ın ̂ vă țătură ș i a explicat importanța zilei de 1 ianuarie, dar a vorbit ș i despre atenția pe care trebuie să o acordă m la alegerea numelui de botez, nume care are o pecete asupra vieții noastre.

„Intră m ın ̂ Noul An cu rugă ciunea de Te Deum, o rugă ciune de binecuvâ ntare a Noului An ș i nu intră m oricum, pentru că astă zi, Biserica noastră ıl̂ celebrează pe Sfâ ntul Vasile www.haicunoi.com

cel Mare.

To t o d a t ă , B i s e r i c a n e s c o a t e ı̂ n ın ̂ tâ mpinarea acestei zile o Evanghelie deosebit de importantă prin mesajul ei. Mesajul E va n g h e l i e i d e a s t ă z i n e v o r b e ș t e c ă Mâ ntuitorului nostru Iisus Hristos I se pune nume. (…) Punerea numelui ın ̂ Biserică ș i ın ̂ toată creația lui Dumnezeu ın ̂ seamnă , de fapt, cunoaș terea; prin nume ı̂l cunoaș tem pe cel care-l poartă . Tot ceea ce numim ın ̂ seamnă că noi cunoaș tem. De aceea ș i numele pe care noi ıl̂ purtă m are o pecete, este o forță extraordinară , ne schimbă ın ̂ mod existențial viața, pentru că ne leagă de cel al că rui nume noi ıl̂ purtă m”, a menționat pă rintele Petru Munteanu.

La inalul S intei Liturghii, pă rintele paroh i-a felicitat pe toți cei care poartă numele Sfâ ntului Vasile cel Mare, iar credincioș ii s-au ală turat corului bisericii, câ ntâ nd să rbă toriților tradiționalul „La mulți ani!”.

După să vâ rș irea S intei Liturghii, p ă r i n t e l e Pe t r u M u n t e a n u , ı̂ n s o ț i t d e credincioș i, a mers la s ințirea unei troițe cu hramul Sfâ ntului Vasile cel Mare, unde a o iciat o slujbă .

Sfâ ntul Vasile cel Mare a tră it ın ̂ secolul al IV-lea şi provenea dintr-o familie creştină deosebită : sora, Macrina, şi fratele să u, Grigore de Nyssa, au devenit, de asemenea, s inţi. Sf. Vasile a urmat şcoli ın ̂ Cezareea, Bizanţ şi Atena, remarcâ ndu-se de tâ nă r prin profunde cunoştinţe ın ̂ iloso ie, astronomie, geometrie, medicină şi retorică .

Hai cu noi - Almanah 2016

ACTUALITATE PAROHIALĂ 7

Scrierile sale stră lucite pun bazele vieţii monahale sistematice, Sf. Vasile iind considerat pă rintele monahismului oriental. La 1 ianuarie, de Sfâ ntul Vasile cel Mare, aproape 600.000 de româ ni, ın ̂ majoritate bă rbaţi, ış̂i să rbă toresc onomastica, potrivit statisticilor.

Din totalul celor 587.327 de româ ni să rbă toriţi de Sf. Vasile, 500.146 sunt bă rbaţi, iar 87.181, femei.

Cele mai multe româ nce care ı̂ ş i să rbă toresc onomastica ın ̂ prima zi a anului, respectiv peste 83.000, poartă numele Vasilica, alte 1.800, pe cel de Vasilca, peste 900 se numesc Sica, iar 528, Vasila.

Dintre bă rbaţi, 478.715 se numesc Vasile, circa 20.000, Vasilică , iar alţi peste 1.100

au numele Silică , Sile, Vasi sau Sică .

Numele de bă iat Vasile, frecvent ın ̂ toate regiunile româ neș ti, continuă la noi numele grecesc Basileios. Semni icația numelui grecesc este aceea de regal, de la basileus – rege, conducă tor. In antichitate, basileul era conducă tor al tribului.

Prin originea ș i semni icația sa inițială , Vasile este strâ ns ın ̂ rudit ș i cu termenul biserică : basilike – basilica.

Ală turi de nume precum Ion, Gheorghe sau Dumitru, numele de bă iat Vasile este unul dintre numele cunoscute ca pur româ neș ti ș i cu vechime pe teritoriul țării noastre.

Brîndușa Dediu

Este la ı̂ndemâ na simț ului comun că frumosul, respectiv esteticul, se numă ră printre preferințele noastre atunci câ nd vine vorba despre artă . Fie că vorbim despre dans, muzică , pictură ori sculptură , totdeauna ne raportă m la

tehnici ș i tactici de ieș ire din tipare, din cotidian.

Spre exemplu, artă a volumelor ı̂ n spaț i u, sculptura ın ̂ cearcă să atingă coarda sensibilă a persoanelor umane prin expunerea spațială a diferitelor obiecte reale, tridimensionale.

Printre promotorii sculptorilor româ ni care au adus contribuții covâ rș itoare la ın ̂ noirea limbajului ș i viziunii plastice ı̂ n sculptura contemporană se numă ră Constantin Brâ ncuș i.

Hai cu noi - Almanah 2016

C u o m i c ă experienț ă ı̂ n acest d o m e n i u , a r t i s t u l Focș ă neanu Dinu din Piatra Neamț , micul „Brâ ncuș i” al zilelor n o a s t r e , a v i z i t a t C e n t r u l d e s e r v i c i i sociale „Samariteanul Milostiv” din Să vineș ti.

Lucră rile sculptorului Focș ă neanu se axează pe realizarea unor reprezentă ri clasice ale formei umane: forme feminine sau masculine.

In plus, prin mâ inile „micuțului˝ Brâ ncuș i au trecut lucră ri precum pă să ri cu un mic suport, realizate din lemn.

„ A m a b s o lv i t Ș c o a l a Populară de Arte, terminată cu 10 ı̂ n 1981; am avut câ teva lucră ri ın ̂ «Galeriile de Artă » din Bacă u ı̂ n 1979, ș i de atunci cioplesc aș a dimensiuni mai mici, pe care le pot vinde mai uș or. Deci lucrez statuete cu dimensiuni de 30 centimetri care nu necesită mult spaț iu pentru orice iubitor de frumos, www.haicunoi.com

ACTUALITATE PAROHIALĂ

Focșăneanu Dinu: „Micul” Brâncuși

8 ACTUALITATE PAROHIALĂ care pot i puse pe un birou, nu neapă rat pentru a colecționa astfel de lucră ri. Eu mai am ın ̂ jur de 30 de lucră ri realizate din lemn, tei şi cireș ”, a precizat Dinu Focș ăneanu.

Aș adar, printre obiectele sculptate de domnul Focș ăneanu se numă ră pă să rile ın ̂ tr-o continuă miș care, ele reprezentâ nd un zbor ın ̂ spațiu. Ca element suplimentar, enunțăm o fată care se antrena ın ̂ dans, un bă iat care se roagă , ș i nu ın ̂ ultimul râ nd numeroase obiecte feminine realizate doar din cuțit.

Toate aceste materiale abstracte sunt realizate din lemn de tei ș i cireș , ele iind

dedicate oamenilor obiș nuiți, care ıș̂i doresc foarte mult să dețină o mică statuetă ın ̂ casele lor.

Prin toate aspectele prezentate mai sus, putem lesne observa că sculptorul Focș ăneanu Dinu a ı̂ncercat să surprindă realitatea prin intermediul lucră rilor sale minunate. De asemenea, prin opera sa, „micuţul Brâ ncuș i” se stră duieș te să creeze unitatea dintre sensibil ș i spiritual. Totodată , el ı̂ncearcă să delimiteze granița dintre aparență ș i esență.

Alexandra Gîrbea

„Aici vezi viața cu alți ochi – totul se schimbă!”

Centrul de Servicii Sociale „Samariteanul Milostiv” de la Să vineș ti a fost joi, 15 ianuarie 2015, gazda unei noi activită ți cu scop recreativ p e n t r u t i n e r i i d e ț i n u ț i d i n c a d r u l Penitenciarului de Minori ș i Tineri din Bacă u.

Vizita de să ptă mâ na aceasta a coincis cu ı̂mplinirea unui numă r de 165 de ani de la naș terea luceafă rului poeziei româ neș ti, motiv pentru care doamnele prezente astă zi la Să vineș ti ș i-au amintit cu drag de poeziile lui Eminescu.

Nici nu s-a topit bine ză pada, că tinerele din cadrul instituției bă că uane au ı̂nceput o nouă activitate, ș i anume au purces la realizarea unor obiecte handmade cu ocazia Mă rțiș orului.

Aș a cum v-am obiș nuit, vă vom relata ın ̂ cele ce urmează povestea unei doamne a late ı̂ n detenț i e ș i că reia experienț a din spatele gratiilor i-a schimbat total viziunea asupra vieții.

www.haicunoi.com

Condamnată la 9 ani ș i 8 luni de detenție, dar bene iciind de o eliberare condiționată la 6 ani ș i 4 luni, tâ nă ra cu care am stat de vorbă a ajuns ın ̂ această situație ın ̂ urma unui lagrant de tra ic de droguri.

In spatele acestei lamentabile poveș ti se ascunde un su let de femeie, care a lâ ndu-se ı̂ntr-un impact economic, a ales să plece la muncă ın ̂ Belgia. Acesta a fost momentul ın ̂ care omul cifrelor – meseria doamnei iind de economist – a trecut peste principiile unei vieți morale ș i etice.

Astfel, datorâ ndu-i o sumă de bani unui prieten, a fost pusă ın ̂ situația de a comercializa droguri.

Fiind un om ce deț ine pe deplin proprietatea termenilor ș i este ı̂ n totală cunoș tință de cauză , tâ nă ra doamnă regretă faptul că nu a luat ın ̂ considerare consecințele actelor sale.

Acum, a lâ ndu-se la jumă tatea pedepsei, este de pă rere că experiența actuală este cu adevă rat o lecție de viață. In acest spațiu a deprins foarte multe lucruri pe care nu credea că le poate desfă ș ura. De pildă , a devenit foarte activă ın ̂ atelierul de creație, pictura ș i lucrul manual a lâ ndu-se prin activită țile sale zilnice.

De asemenea, ș i-a dezvoltat pasiunea pentru tranda iri ș i coș ulețe cu lori.

„Terapia prin muzică mă ajută să trec peste această situație.”

Hai cu noi - Almanah 2016

ACTUALITATE PAROHIALĂ 9

Muzica, lectura, scrisorile că tre cei dragi se a lă printre activită țile sale cotidiene, iar Mihai Eminescu ș i Micea Eliade ıî ın ̂ frumusețeză ziua. In prezent urmează un curs de zidă rie - construcț ii ș i se pregă teș te din plin pentru expoziț ia de pictură pe care urmează să o lanseze.

Stă rile de tristețe ș i dor față de familie ș i copii ș i le alină prin intermediul poeziei. Inițial a ın ̂ ceput prin lectura de poezii, dar apoi a purces la scrierea câ torva versuri, Frumoasa mea cu păr bălai iind una dintre ele.

Este la ı̂ndemâ na simț ului comun că societatea actuală are o in luență nefastă asupra destinului trist al acestor tinere a late ı̂ n detenț i e, dar cu ajutorul acestor activită ț i cultural - educative se ın ̂ cearcă o schimbare ın ̂ bine a acestora. Se doreș te ca după eliberarea lor din penitenciar, reintegrarea ın ̂ societate să nu ie o misiune imposibilă .

Dorim să menționă m că protocolul de colaborare dintre instituț i a bă că uană ș i

Fundaț i a Solidaritate ș i Speranț ă – iliala Să vineș ti este valabil pâ nă la inele anului 2015 ș i are ca scop crearea unui cadru favorabil de petrecere a timpului liber ș i de satisfacere a nevoilor de socializare, dar ș i facilitarea contactului dintre persoanele private de libertate.

Alexandra Gîrbea

„Sfinții Trei Ierarhi, apărătorii Ortodoxiei”

Hai cu noi - Almanah 2016

„seculariză ri”, am putea numi-o, şi anume reminiscenţe ale pă gâ nismului care ı̂ n că in luenţau Biserica. Toţi trei au apă rat s inţenia Bisericii şi s inţenia la care trebuie să ajungă iecare creştin botezat. Prin aceasta ei apă rau scopul vieţii creştine, şi anume dobâ ndirea Duhului Sfâ nt şi a s inţirii omului pentru a ajunge la asemă narea cu Dumnezeu“, a spus

ACTUALITATE PAROHIALĂ

Biserica Ortodoxă i-a să rbă torit la 30 ianuarie pe S inţii Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur.

Prin această să rbă toare, a subliniat Intâ istă tă torul Bisericii Ortodoxe Româ ne, Pă rintele Patriarh Daniel, se face ı̂mpreuna pomenire a celor Trei Mari Cască li şi Ierarhi pentru că au avut o contribuţie semni icativă la formularea şi apă rarea ın ̂ vă ţă turii Bisericii şi la ı̂ n tă rirea vieţii duhovniceşti a creştinilor. „Prima lor tră să tură comună este apă rarea dreptei credinţe, iindcă ei erau pă stori de su lete şi aveau datoria de a pă stra pe pă storiţii lor ı̂ n dreapta credinţă , pentru că numai cine are dreapta credinţă poate d o b â n d i m â n t u i r e a . A d o u a tră să tură comună a celor Trei S inţi Mari Ierarhi este dragostea lor pentru Biserică . Ei au apă rat Biserica ın ̂ faţa pă gâ nilor, ın ̂ faţa ereticilor, dar şi ı̂ n faţa unei

www.haicunoi.com

10 ACTUALITATE PAROHIALĂ Patriarhul Româ niei.

C re d i n c i o ș i i d i n p a ro h i a „ S i n ţ i i Voievozi” din Să vineș ti au participat ın ̂ ziua de 30 ianuarie la Sfâ nta Liturghie ı̂ n chinată S inților Trei Ierarhi, care a fost să vâ rș ită de preotul paroh Petru Munteanu.

După rostirea S intei Evanghelii, cuvâ ntul de ın ̂ vă țătură din cadrul slujbei a fost ț inut de tâ nă rul masterand al Facultă ț ii de Teologie din Sibiu, Ionuț Mă riuța. Acesta a fă cut referire la faptul că omul nu mai are frică de Dumnezeu: „Din zi ın ̂ zi creș te pă catul, omul a ajuns să nu-i mai ie frică de Dumnezeu, a ajuns să nu-i mai ie ruș ine de nimeni ș i să nu se mai poată ı̂ n frâ na de la distracț i i ș i plă ceri pă că toase. Omenirea a decă zut, ın ̂ câ t ferirea de desfrâ nare a unor creș tini este luată ın ̂ râ s ș i socotită lipsă de bă rbă ție. La sfâ rș itul S intei Liturghii, pă rintele Petru Munteanu le-a ım ̂ pă rtă ș it celor prezenți câ teva cuvinte despre ceea ce am moș tenit de la S inții Trei Ierarhi, Vasile, Grigore ș i Ioan: „Au statornicit teologia Bisericii noastre, au scris ș i au lă sat nouă ın ̂ vă țătura Bisericii Ortodoxe, care este tră ită .

Sfâ ntul Vasile cel Mare a statornicit mă nă stirile ș i regulile acestora, ne-a lă sat Sfâ nta L i t u rgh i e , a fă c u t p r i m e l e a ș e z ă m i n te ilantropice, spitale, aziluri pentru bă trâ ni, nu le-am inventat noi. Sf. Grigorie ne-a lă sat tratatul despre preoție, despre importanța teologului.

De la Sf. Ioan Gură de Aur am primit predicile. Au aș ezat ın ̂ vă țătura bisericească ın ̂ tr-o perioadă de erezii ș i ră tă ciri”.

In parohia „ Sf. Voievozi” Să vineș ti, a fost ridicată o troiță ın ̂ chinată S inților Trei Ierarhi prin bună voința mai multor familii de enoriaș i.

La data de 30 ianuarie se să rbă toreș te hramul troiței. Slujba a fost o iciată de pă rintele paroh Petru Munteanu ș i de pă rintele Mihai Meraru, ın ̂ prezența mai multor credincioș i.

La sfâ rș itul slujbei, pă rintele Mihai Meraru a adresat un cuvâ nt de ın ̂ vă țătură celor prezenți.

„Pentru noi este o bucurie nespusă să avem ın ̂ Biserica noastră asemenea s inți, care au fost ca lumină torii de pe cer. Ne reamintim că toți aceș ti mari Trei Ierarhi au tră it ın ̂ aceeaș i perioadă istorică , ın ̂ sec. al IV-lea al erei creș tine, epoca de aur, după cum o numesc S inții Pă rinți ai Bisericii noastre. (…)”

Sfâ ntul Vasile cel Mare a fost cel care a ın ̂ iințat primele societă ți ilantropice pe lâ ngă zidurile bisericii, primele azile de bă trâ ni, primele spitale, primele cantine sociale. El s-a ı̂ngrijit de femeile vă duve, de orfani. Sfâ ntul Grigorie a fost un mare teolog al Bisericii noastre, un mare apă ră tor al Ortodoxiei. Sfâ ntul Ioan Gură de Aur, un mare predicator al Bisericii Ortodoxe, ne lasă o Sfâ ntă Liturghie care se să vâ rș eș te cel mai des ın ̂ Biserica noastră , ın ̂ acele duminici ș i să rbă tori câ nd nu se să vă rș eș te Liturghia Sfâ ntului Vasile. Impreună , aceș ti mari Trei Ierarhi, au fost apă ră tori ai Ortodoxiei.”

Brîndușa Dediu

Întâmpinarea Domnului: „pentru noi, Mântuitorul a plătit preț de sânge și ne-a răscumpărat”!

„Şi câ nd s-au ım ̂ plinit zilele cură ţirii lor, după legea lui Moise, L-au adus pe Prunc la Ierusalim, ca să -L pună ı̂naintea Domnului, precum este scris ın ̂ Legea Domnului, că orice ın ̂ tâ i nă scut de parte bă rbă tească să ie ın ̂ chinat Domnului, şi să dea jertfă , precum s-a zis ın ̂ Legea Domnului, o pereche de turturele sau doi pui de porumbel. Şi iată era un om ın ̂ Ierusalim, cu numele Simeon; şi omul acesta era drept şi www.haicunoi.com

temă tor de Dumnezeu, aşteptâ nd mâ ngâ ierea lui Israel, şi Duhul Sfâ nt era asupra lui. Şi lui i se vestise de că tre Duhul Sfâ nt că nu va vedea moartea pâ nă ce nu va vedea pe Hristosul Domnului.” (Ev. Luca 2, 22-40)

După patruzeci de zile de la să rbă torirea Naşterii Domnului Iisus Hristos, mai exact pe data de 2 februarie, Biserica Ortodoxă pră znuieș te Intâ mpinarea Domnului de că tre Hai cu noi - Almanah 2016

S i m e o n , l a T e m p l u l d i n Ierusalim.

Ca ın ̂ iecare an, cu evlavie ș i cu smerenie, credincioș ii Bisericii „S inț ii Voievozi” din Să vineș ti au participat ș i de data aceasta la Sfâ nta Liturghie o iciată de preotul paroh Petru Munteanu.

„Praznicul Intâ mpină rii Domnului ne dă prilejul să a lă m mai multe lucruri folositoare pentru mâ ntuirea noastră ; ı̂ n primul râ nd vedem că Sfâ nta Fecioară Maria ın ̂ deplinea toate obiceiurile Legii Vechi ș i că uta să respecte ın ̂ tocmai ın ̂ vă țătura Bisericii Vechiului Testament.

Aș a cum era scris ș i poruncit de Dumnezeu, orice femeie care va naș te prunc, după 40 de zile de la naș terea lui să ie adus la biserică , pentru ca preotul să -l ı̂ n chine Domnului. Ș i odată cu aducerea pruncului ın ̂ biserică , era obiceiul să ie aduse ın ̂ dar două turturele sau doi porumbei. Acolo, ın ̂ Ierusalim, ne spune evanghelia de astă zi că era un om pe care-l chema Simeon. Acestuia ı̂i fă gă duise Duhul Sfâ nt să nu moară pâ nă câ nd nu-l va vedea pe Mâ ntuitorul Iisus Hristos cu trup pe pă mâ nt (…)”, a propovă duit tâ nă rul masterand al Facultă ții de Teologie din Sibiu, Ionuț Mă riuța.

Hai cu noi - Almanah 2016

La inalul S intei Liturghii, pă rintele Petru Munteanu a adresat câ teva cuvinte tuturor celor prezenț i: „Iubiț i credincioș i ș i credincioase, ıî mulțumim Bunului Dumnezeu că ne-a ı̂nvrednicit să ajungem astă zi la o importantă să rbă toare a Bisericii noastre, ș i anume Intâ mpinarea Domnului.

Prin această relatare evanghelică , ne ın ̂ ș tiințăm că Mâ ntuitorul este dus la Templu ș i se respectă râ nduiala de atunci, aceea de a duce jertfă doi pui de porumbei, jertfă ce ne aduce aminte de un eveniment tragic al poporului evreu: acel Faraon care folosea mâ na de lucru ieftină a acestui popor pentru a construi piramide ș i oraș e, peste poporul egiptean au venit niș te plă gi, ultima i i n d c e a m a i d u r e r o a s ă ; i e c a r e fă ptură este un dar de la Dumnezeu, iecare om are unicitatea lui, noi suntem unici, avem amprente unice, viața noastră este un dar al l u i D u m n e z e u ; i a r atunci câ nd a murit primul nă scut de parte bă rbă tească din casa i e c ă r u i e g i p t e a n , ı̂ncepâ nd din casa lui Faraon, Dumnezeu i-a spus lui Moise: pentru www.haicunoi.com

ACTUALITATE PAROHIALĂ

ACTUALITATE PAROHIALĂ 11

12 ACTUALITATE PAROHIALĂ

că s-a ın ̂ tâ mplat acest lucru ca să ieș iți din robie, țineți minte: primul nă scut de parte bă rbă tească ım ̂ i aparține mie, lui Dumnezeu cel care v-am scos din robie; dacă vreți să -l ră scumpă rați, aduceți niș te porumbei ș i turturele ca jertfă de ră scumpă rare; acum ne ı̂ntrebă m, oare noi trebuie să facem la fel? Pentru că ı̂n Sfâ nta

Liturghie, ca ș i ın ̂ Sfâ nta Evanghelie de astă zi, se vorbeș te că pentru noi Mâ ntuitorul Iisus Hristos a plă tit preț de sâ nge ș i ne-a ră scumpă rat; de aceea, acum nu se mai aduc jertfe la Biserică : că se jertfeș te cineva pentru mine ș i pentru tine continuu, pentru ca tu să intri ın ̂ familia cea mare a creș tină tă ț i i ș i să ii iu al lui Dumnezeu prin har.”

Odată cu ı̂ n cheierea slujbei ı̂nchinată Intâ mpină rii Domnului, enoriaș ii parohiei „S inții Voievozi” din Să vineș ti s-au ı̂ndreptat că tre casele lor, dar nu ın ̂ ainte de a primi binecuvâ ntarea pă rintelui Petru Munteanu. Odată cu participarea la Sfâ nta Slujbă , să vineș tenii au ın ̂ țeles că ın ̂ tâ lnirea cu Dumnezeu a iecă ruia dintre noi are loc ı̂n iecare clipă a vieții, deș i uneori nu ne dă m seama de acest lucru.

Alexandra Gîrbea

Jurnalul unui copil

Povestea Simonei este una dintre cele 87 de poveș ti ale unor copii cu vâ rste cuprinse ın ̂ tre 6 şi 14 ani şi ale celor 103 de familii afectate de situaţii sociale di icile, asistaț i de Fundaţia Solidaritate ș i Speranţă – iliala Să vineș ti ı̂n parteneriat cu Centrul social – educativ „Popasul Iubirii Milostive”, unde au acces la educație ș i suport emoțional.

Simona are 12 ani, este un copil vesel, ı̂ i plac comediile, dansul, atletismul ș i matematica.

Ar vrea să devină profesor de sport.

Face parte din Trupa „ I n g e r a ș i i ”, ı̂ n i i n ț a t ă ı̂ n noiembrie 2013 ș i formată din 16 copii, bene iciari ai cantinei sociale a late ı̂n grija fundației.

Trupa a pregă tit numeroase programe artistice pe care le-a prezentat cu diferite ocazii la www.haicunoi.com

Biblioteca Județeană „G. T. Kirileanu“ din Piatra Neamț , pe scena Că minului Cultural al comunei Să vineș ti, la Centrul Social „Popasul Iubirii Milostive” din Să vineș ti.

In luna decembrie, trupa a prezentat un program de gimnastică ritmică ın ̂ cadrul unui spectacol organizat la Că minul Cultural din Să vineș ti.

Este a patra din clasă ș i a luat premiul I ı̂n cadrul unui concurs de cros organizat de ș c o a l ă . I ș i d o r e ș t e s ă s e autodepă şească ș i să ajungă prima din clasă : „anul acesta am avut note mai bune, dar să vedem… cred că voi lua premiu”.

Cu o situaț i e materială precară , ım ̂ preună cu cei trei frați ș i tată l lor, locuieș te ı̂ n tr-o garsonieră , iind pă ră siţi de mamă acum trei ani. Singura lor Hai cu noi - Almanah 2016

ACTUALITATE PAROHIALĂ 14 sursă de venit sunt alocațiile celor patru copii ș i puținul pe care ıl̂ obține tată l care munceș te cu ziua.

In iecare zi merge, ală turi de cele două surori, la Centrul social – educativ „Popasul Iubirii Milostive”, care aparţine parohiei „S inţii Voievozi” din Să vineşti, unde serveș te masa de prâ nz. Vine aici de aproape zece ani: „mergem acolo ın ̂ iecare zi. Doamnele sunt dră guțe ș i bune. Cred că mă simpatizează .”

S i m o n a b e n e i c i a z ă d e p ro i e c t u l „Dezvoltare comunitară prin educaț i e ș i cultură ”, inanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, unde pe lâ ngă activită ț ile de asistare psiho-educaţională şi atelierele de creaţie la care participă , a ın ̂ vă țat la râ ndul ei să se implice ın ̂ activită ţile sociale. „Imi place la after school.

Aici mi-am fă cut mulți prieteni. Imi place, mai ales, că aici pot ș i eu să ajut alți copiii. Ii ajut pe

cei mai mici la temele de la matematică . Imi place să fac calcule”, ne-a povestit Simona.

Intrebată ce ıî place să facă cel mai mult, Simona ne-a relatat că ıî place să ıș̂i petreacă timpul ală turi de prietena sa, Maria. „Câ nd e frumos afară mergem să alergă m. Acum că e frig, ne place să ne uită m la comedii.”

O poveste de viață spusă de un copil care provine dintr-un mediu defavorizat economic ș i social, dintr-o familie dezbinată , fă ră mamă , dar care ș i-a pă strat ı̂ n privire stră lucirea şi candoarea speci ică vâ rstei.

Emanuela Popa

Pregătiri pentru mărțișor, la Speranța

Hai cu noi - Almanah 2016

cartierul Speranța, județul Neamț . Astfel, au purces la confecționarea unor mă rțiș oare ș i felicită ri, pe care le-au dă ruit pă rinț ilor ș i bunicilor.

Pentru confecț ionarea mă rț iș oarelor, micii „meș teri" au avut nevoie ın ̂ primul râ nd de imaginație, ș i apoi de câ teva mă rțiș oare pilon din lori, hâ rtie creponată , cartoane reciclate, pistol cu silicon, ață de mă rțiș oare, etamină .

Procesul de confecționare s-a desfă ș urat după cum urmează : pe un carton de mă rțiș or au

ACTUALITATE PAROHIALĂ

„Mă rțiș orul - scopul purtă rii lui este să -ţi apropii soarele, purtâ ndu-i cu tine chipul; prin asta te faci prieten cu soarele, ţi-l faci binevoitor să -ţi dea ce-i stă ın ̂ putere, mai ın ̂ tâ i frumuseţe ca a lui, apoi veselie şi să nă tate, cinste, iubire şi cură ţie de su let." (Tudor Arghezi)

Martie… din timpuri stră vechi, această lună este ı̂n zestrată cu semni icaț ii aparte referitoare la bună starea preconizată pentru anul ın ̂ curs. Odată cu 1 Martie, intră ın ̂ scenă ș i mă rțiș orul, acel obiect artizanal ın ̂ soțit de un ș nur alb ș i roș u, cu rol primordial ın ̂ echilibrarea luptei dintre bine ș i ră u.

Pentru un numă r de 21 de copilaș i, cu vâ rste cuprinse ın ̂ tre 3 ș i 15 ani, din cadrul parohiei „Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul" din cartierul Speranța din Piatra Neamț , primă vara a venit mai devreme.

Sâ mbă tă , 21 februarie 2015, Centrul de Servicii Sociale „Samariteanul Milostiv” din S ă v i n e ș t i , ı̂ n p a r t e n e r i a t c u F u n d a ț i a Solidaritate ș i Speranță – iliala Să vineș ti, a desfă ș urat o activitate educativ - recreativă la biserica „Sfâ ntul Prooroc Ilie Tesviteanul" din

www.haicunoi.com

15 ACTUALITATE PAROHIALĂ

lipit loricele cu ajutorul unui perforator, iar apoi au decorat, utilizâ nd ața de mă rțiș or.

„Ne-am bucurat astă zi că am putut varia substanț i al conț i nutul ı̂ n tâ lnirii, atâ t prin activitatea de confecționare a felicită rilor ș i mă rț iș oarelor de 1 ș i 8 martie, câ t ș i prin intermediul coordonatorului activită ț i i, doamna Andra Avasilcă i, cu care copiii au relaționat foarte bine. Ii mulțumim pe această cale ș i ıî dorim să -ș i pă streze apetitul pentru voluntariat . Mulț umim de asemenea ș i pă rintelui Petru Munteanu pentru materialele didactice oferite cu generozitate; speră m să ne ım ̂ bogă țim paleta de activită ți, astfel ın ̂ câ t copiii să -ș i dorească să participe ın ̂ tr-un numă r câ t mai mare”, a menționat pă rintele paroh George Chiriț a, de la Biserica „Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul“ din Piatra Neamț .

Cu emoție ș i bucurie, copilaș ii au fost foarte ın ̂ câ ntați de activitatea de sâ mbă tă ș i s-au descurcat de minune: cei mici au desenat felicită ri; au lipit loricele pe prima pagină , iar ın ̂ interior au ataș at un mesaj emoțional dedicat pă rinților ș i bunicilor.

„A fost o activitate foarte interesantă , prin intermediul că reia am reuș it să adună m câ ț i va copilaș i talentaț i , care au realizat ı̂mpreună mă rțiș oare, respectiv felicită ri; ne bucură m că am reuș it să colaboră m cu pă rintele Chiriț a , iar pe această cale ne exprimă m aprecierea pentru munca acestor copii; speră m să repetă m astfel de activită ți, iindcă este destul de important ca aceș tia să ducă mai departe tradiț i ile ș i obiceiurile“, a subliniat Andra Avasilcă i, voluntar ın ̂ cadrul departamentului www.haicunoi.com

de creație al Fundației Solidaritate ș i Speranță – iliala Să vineș ti.

Prin mă rțisor ıț̂i dă ruieș ti o pă rticică de su let, de aceea procesul de confecționare a acestora implică dă ruire, ră bdare ș i multă pasiune. Micii „creatori“ au dat dovată de mult entuziasm ș i implicare ın ̂ ceea ce au ın ̂ treprins, dovadă iind numă rul impresionant de mă rțiș oare realizat ın ̂ acest weekend.

In parteneriat cu Primă ria Municipiului Piatra Neamț , parohia „Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul“ din cartierul Speranța din Piatra N e a m ț d e s f ă ș o a ră u n p ro i e c t s o c i a l - educațional intitulat „Copiii noș tri - viitorul comunită ții” .

In cadrul acestuia se coagulează ATOS - Adunarea Tinerilor Ortodocș i din Speranța, un grup de copii cu vâ rste cuprinse ın ̂ tre 5 ș i 15 ani.

Sub ı̂ n drumarea pă rintelui George Chiriț a , copilaș ii se ın ̂ tâ lnesc ın ̂ iecare sâ mbă tă după - amiaza ș i desfă ș oară diferite activită ț i cu caracter religios, cultural, patriotic şi civic.

Alexandra Gîrbea

Hai cu noi - Almanah 2016

ACTUALITATE PAROHIALĂ 16

In iecare zi, la sediul Centrului social – educativ „Popasul Iubirii Milostive”, care aparține parohiei „S inții Voievozi” din Să vineș ti, un numă r de 87 d e c o p i i c a r e p r o v i n d i n f a m i l i i vulnerabile au asigurat un prâ nz cald.

Ac ț i u n e a s o c i a l - i l a n t ro p i c ă s e desfă ș oară ı̂n parteneriat cu Fundația „Solidaritate ș i Speranț ă ” – iliala Să vineș ti, ın ̂ grija că reia se a lă cantina.

C o n t i n u ă m s ă p r e z e n t ă m poveș tile unor copii nevoiaș i, asistaț i social de Fundaț i a „Solidaritate ș i Speranță” – iliala Să vineș ti, cu frâ nturi din viața Anei Maria B., ın ̂ vâ rstă de 10 ani.

Pentru fetița veselă , jovială ș i plină de energie, viața nu a fost deloc uș oară . Mama, iința care ar i trebuit să ıî ie mereu aproape, a plecat să lucreze ın ̂ stră ină tate acum trei ani ș i a dat uită rii familia. Ana-Maria, ım ̂ preună cu cele două surori, fratele ș i tată l să u, tră ieș te ın ̂ tr-o garsonieră minusculă . Cei cinci tră iesc la limita să ră ciei, singurele surse de venit iind alocațiile copiilor ș i câ ș tigul provenit din munca cu ziua, adus de tată .

Zi de zi, Ana Maria, ım ̂ preună cu cele două surori, Simona ș i Florentina, servesc gratuit masa de prâ nz la Centrul social – educativ „Popasul Iubirii Milostive“ al parohiei „S inţii Voievozi” din Să vineşti. „Imi place ciorba de la cantină , seamă nă la gust cu cea pe care o face bunica. Doamnele de acolo ne vorbesc frumos, ne servesc, de iecare dată , cu mâ ncare gustoasă .”

Visul Anei este să devină profesoară de matematică : „cel mai mult ım ̂ i place matematica, apoi ım ̂ i place şi româ na”. Se pregă teș te pentru asta ın ̂ că de pe acum: „ın ̂ timpul liber fac teste la matematică ș i româ nă , pentru alți copii”.

Impreună cu prietenele sale, Eliza, Ilinca ș i Andreea, se joacă de-a ș coala: „le dau teste ș i ele trebuie să le rezolve. Apoi le dau note.”

In cadrul Taberei de creație „Aripi de Inger”, desfă ș urată sub ın ̂ drumarea pă rintelui Hai cu noi - Almanah 2016

Petru Munteanu, care anul trecut a ajuns la ediţia a IX-a, Ana Maria, componentă a grupei Piticot, a luat premiul al II-lea pentru pictură ș i lucru manual.

Ana Maria bene iciază de proiectul „Dezvoltare comunitară prin educație ș i cultură ”, inanţat prin granturile SEE 2009 – 2014 ı̂n cadrul Fondului ONG ı̂n Româ nia, prin care Fundaţia Solidaritate şi Speranţă din Să vineşti ıș̂i propune să reducă excluziunea socială şi rata de abandon şcolar şi să crească gradul de implicare ın ̂ comunitate. Aici, prin programul de after school derulat, copii au posibilitatea unui mediu ı̂ n care să -şi facă temele şi să ı̂ ș i ı̂ m bună tă ţească cunoştinţele. In iecare zi, participă cu entuziasm la activită țile de after school, unde ıî ın ̂ curajează pe ceilalți să ın ̂ vețe: „ș coala este importantă . Mă bucur că la after school pot să ım ̂ i fac temele. Uneori, la ș coală nu ın ̂ țeleg. Aici doamna mă ajută ș i ım ̂ i explică . Dacă termin mai repede, ım ̂ i place să pictez. Vin ın ̂ iecare zi ș i le spun celorlalți că timpul petrecut aici este important ș i venim să ın ̂ vă țăm multe lucruri folositoare.”

Cu ochi negri şi stră lucitori, Ana Maria ne-a povestit că ıî lipseș te ım ̂ bră țiș area caldă a mamei, dar că se bucură că ıî are ală turi pe frații să i ș i pe tată l să u care „ne iubeș te ș i care ne vrea doar bine”, ș i pe fața tristă a reapă rut un zâ mbet.

Emanuela Popa www.haicunoi.com

ACTUALITATE PAROHIALĂ

Viața prin ochi de copil

17 ACTUALITATE PAROHIALĂ

„Cine nu are bătrâni, să-și cumpere!”

„Bă trâ neț e a ı̂ n cepe ca toamna, cu melancolii, cu umbre care se lungesc, cu reverii ș i doruri vagi.” (Octavian Paler)

Atunci câ nd stă m de vorbă cu un vâ rstnic, ne ın ̂ tă rim convingerea că de iniția bă trâ neții nu stă ın ̂ cuvinte aș ternute pe hâ rtie.

De cele mai multe ori, bă trâ neii pe care ıî vizită m ı̂n spitale, că mine de bă trâ ni sau la domiciliul propriu sunt singuri ș i abandonați. In acele momente, ne gâ ndim la proprii noș tri bunici sau pă rinți, care s-ar putea a la foarte uș or ın ̂ această situație.

Din pă cate, acesta este tabloul pe care cei mai mulți dintre noi ıl̂ descriu atunci câ nd vine vorba de ideea propriei ın ̂ aintă ri ın ̂ vâ rstă .

Ireversibilitatea timpului este greu de perceput atâ t de că tre cei mai ın ̂ vâ rstă , câ t ș i de că tre persoanele a late ın ̂ că la prima tinerețe.

Singură tatea ș i deznă dejdea sunt aspecte care pun un stigmat negativ asupra acestei perioade, motiv pentru care mulți bă trâ ni descriu această perioadă ca iind un chin.

Atunci câ nd avem ocazia să ne ın ̂ tâ lnim cu bă trâ ni veseli ș i ı̂ncreză tori, care au dus povara multor primă veri, ne ın ̂ trebă m: oare care este secretul longevită ții?

Mai mult, unii dintre aceș tia manifestă o atitudine pozitivă , sunt binedispuș i, fapt ım ̂ bucură tor de altfel.

Acesta este unul dintre momentele ı̂n care ne ın ̂ trebă m cum reuș esc aceș ti oameni minunați să -ș i pă streze zâ mbetul pe buze, chiar ș i ın ̂ momentele grele.

Ei bine, a lă m că se poate, ı̂ n ciuda prejudecă ților promovate de societatea actuală , care consideră bă trâ nii un segment inactiv din punct de vedere social. Aceasta este o atitudine total eronată , iindcă ın ̂ țelepciunea, sfaturile ș i ın ̂ vă țăturile lor pot i valori icate la maximum.

Astfel, multe dintre persoanele ı̂ n vâ rstă consideră senectutea ca pe un dar de la Dumnezeu, o perioadă ın ̂ care ne putem ın ̂ drepta atenția spre liniș te ș i pace su letească .

Cei care nu privesc bă trâ nețea doar ca pe o colecție de boli ș i suferințe sunt ș i soții Plă cintă www.haicunoi.com

Ecaterina ș i Vasile, din satul Să vineș ti, județul Neamț .

A lâ ndu-se ın ̂ vizită la soții Plă cintă , unul dintre voluntarii Fundaț i ei Solidaritate ș i Speranță – iliala Să vineș ti ne-a mă rturisit: „sunt un cuplu admirabil, prototipul oamenilor gospodari, care cu stoicism au fă cut faț ă greută ț i lor; mulț i ne-am dori să ajungem venerabila lor vâ rstă de 85 de ani nedespă rțiți”.

Cu privirea pierdută spre un tablou vechi, dar zâ mbind, doamna Ecaterina retră ieș te vremurile de demult cu o uș oară nostalgie: „pe vremea aceea tinerii mergeau la bal, la horă – aș a ne-am cunoscut ș i noi ș i de atunci tot ım ̂ preună suntem, ș i la bine ș i la greu”.

To t ı̂ m p r e u n ă a u p u s u m ă r u l l a construirea unei case frumoase ș i spațioase, dedicate celor doi copii (o fată ș i un bă iat), de care ın ̂ să nu s-au bucurat, iindcă Dumnezeu i-a chemat la El mai devreme decâ t ș i-ar i imaginat.

Acum, pe timp de iarnă , s-au retras ın ̂ spațiul că lduros al bucă tă rioarei din lemn, plină de tablouri vechi, poze ale familiei… o comoară .

Au ı̂ n să o nepoată ș i doi stră nepoț i frumoș i, plecați ın ̂ Italia cu mama lor, care ıî vizitează ı̂ n iecare vară . Pe noptieră , ı̂ n apropierea patului, telefonul pare a i accesoriul cel mai iubit, acesta iind singurul mijloc de comunicare cu nepoțica.

Anii au trecut, iar soții Plă cintă ıș̂i dau seama că valurile vieții ș i-au pus amprenta ie ın ̂ viața profesională , ie ın ̂ viața familială .

Timp de 33 de ani, domnul Vasile ș i-a desfă ș urat activitatea ı̂ n cadrul fostului combinat de Fibre ș i Fire Sintetice din Să vineș ti, Hai cu noi - Almanah 2016

ACTUALITATE PAROHIALĂ 18 ̂ ainte de trecerea la cele ocupâ nd postul de operator chimist: „erau mii etapă din viața omului ın s inte. De asemenea, pentru dâ nș ii reprezintă o de angajaț i; dacă aruncai o monedă ı̂n sus, ̂ plinire, liniș te ș i pace n-avea loc să cadă ; erau câ te 50 de autobuze la perioadă guvernată de ım su letească . ieș irea din schimbul de la ora 14.00”.

Menționă m că , ın ̂ perioada 1 noiembrie

In schimb, doamna Ecaterina a lucrat la cooperativă : „de câ nd a ın ̂ ceput ș i pâ nă n-a mai 2014 – 28 februarie 2015, Fundația Solidaritate fost; munca la câ mp nu era uș oară , dar ce ș i Speranț ă Iaș i dezvoltă cursul de formare profesională „Ingrijitori bă trâ ni la domiciliu”, puteam face?”

Intrebat cum erau vremurile de demult, adresat unui numă r de 16 cursanți din mediul domnul Vasile ı̂și gă seș te cu greu cuvintele. rural, ș omeri ș i persoane inactive. Proiectul se Oftâ nd, ne spune: „pă i era bine că aveai de desfă ș oară cu implicarea locală a Fundaț iei muncă ; acum, nu vezi, tinerii stau pe stradă , Solidaritate ș i Speranță – iliala Să vineș ti.

Scopul cursului este dezvoltarea n-au unde să se ducă să câ ș tige o pâ ine; trebuie abilită ților cursanților de a supraveghea starea să plece departe să poată tră i”. ̂ grijite, cunoaș terea

Un cuplu de bă trâ ni admirabili, familia de să nă tate a persoanei ın Plă cintă este un exemplu de ră bdare, decență ș i simptomelor de ordin somatic, evaluarea stă rii ̂ grijire perseverenț ă . Ei sunt conș tienț i că unica de dependență, realizarea tehnicilor de ın modalitate de a ı̂ n nobila senectutea este ș i de prim ajutor. credința ın ̂ Dumnezeu.

Alexandra Gîrbea & Mihaela Bulai

Intrebați cum privesc senectutea, soții Plă cintă au ră spuns că ei o vă d ca iind ultima

Deseori auzim vorbindu-se despre copii necă jiți, uitați de societate ș i izolați undeva la marginea satelor sau oraș elor. Este su icient să deschidem televizorul ș i imediat ne sunt livrate informații ce privesc aceste su lete nevinovate, care, din pă cate, zi de zi sunt atrase ın ̂ tr-un cerc vicios, cel al să ră ciei.

Iar dacă evadă m din spațiul virtual ș i aruncă m un ochi ın ̂ jurul nostru, ne dă m seama că problema copiilor să rmani este una reală , ce face parte din peisajul nostru cotidian.

Impresionaț i de poveș tile de viaț ă n e f e r i c i t e a l e a c e s t o r a , ın ̂ trebarea de pe buzele multora dintre noi este cum putem noi, comunitatea, să le dă m o mâ nă de ajutor, să le oferim o ș ansă de viitor ș i de ce nu, să -i sprijinim să -şi dezvolte talentele?

I n s p r i j i n u l a c e s t o r c o p i l a ș i v i n e ș i F u n d a ţ i a Solidaritate ș i Speranţă – iliala Să vineș ti ı̂ n parteneriat cu Hai cu noi - Almanah 2016

Centrul social – educativ „Popasul Iubirii Milostive”, care derulează proiectul „Dezvoltare comunitară prin educație ș i cultură ”, inanţat prin granturile SEE 2009 – 2014. Acesta ı̂și propune să amelioreze situația ın ̂ care se a lă un numă r de 87 de copii proveniți din categorii sociale vulnerabile din comuna Să vineș ti, activită țile principale iind acordarea zilnică de hrană gratuită ș i organizarea de activită ţi educativ-recreative.

Printre copiii asistați social din Să vineș ti, județul Neamț , se numă ră ș i Andreea Nicoleta B., o fetiț ă de 10 ani, care locuieș te cu pă rinții ș i cu fratele s ă u ı̂ n t r - o c a m e ră m i c u ț ă , singurul lor venit iind alocațiile lunare.

Să ră cia ș i deznă dejdea sunt cuvintele de ordine cu care se confruntă zi de zi familia Andreei. Cu toate acestea, fetița cu ochi mici ș i expresivi nu ș i-a pierdut nă dejdea ș i speră că www.haicunoi.com

ACTUALITATE PAROHIALĂ

Suflet de copil

19 ACTUALITATE PAROHIALĂ ın ̂ tr-o zi o „să devină educatoare”.

Impreună cu fratele să u, Mihă iț ă , ș i veriș oara sa, Simona, ea merge ın ̂ iecare zi la cantina socială ș i iau masa de prâ nz gratuită : „ı̂mi place foarte mult salata de legume ș i pră jiturile fă cute de doamnele de aici; mă bucur foarte mult că am ș ansa să vin zi de zi la centru, ım ̂ preună cu fratele meu”.

După ce degustă din bună tă țile pregă tite cu atâ ta dragoste la Centrul social – educativ „Popasul Iubirii Milostive“ al parohiei „S inții Voievozi” din Să vineşti, Andreea participă la toate ș edințele de afterschool, ală turi de ceilalți copii. Aici, ı̂n cearcă să desluș ească tainele ascunse ale matematicii, iindcă „ș tiinț a cifrelor” le dă multora bă tă i de cap. Limba româ nă se a lă ș i ea printre materiile preferate

ale micuței Andreea, compunerile ș i expresiile frumoase iind apanajul să u.

La inalul programului, aceasta iese la plimbare cu prietenele sale, iar atunci câ nd vremea este prielnică preferă jocurile ın ̂ natură , printre favorite numă râ ndu-se de-a v-aț i ascunselea.

Disney Junior este postul să u favorit, se ım ̂ bracă ın ̂ haine colorate, roș u iind culoarea sa preferată , iar atunci câ nd are ocazia joacă baschet.

Chiar dacă Andreea se a lă momentan ın ̂ tr-o situație delicată , ancorată ın ̂ tr-un drum ın ̂ tortocheat al vieții, noi, ceilalți din jurul ei, ıî putem face copilă ria câ t mai frumoasă , lipsită de griji ș i nevoi.

Alexandra Gîrbea

Activitățile de reintegrare socială continuă

Inceput de aprilie… O dimineață liniș tită de primă vară , ın ̂ care soarele de-abia s-a trezit din somnul să u adâ nc. Dacă aruncă m o privire ın ̂ jur, observă m că deja au ı̂nceput să -ș i facă apariția muguraș ii copă ceilor.

O nouă zi de joi dedicată activită ților educativ - recreative la Centrul de Servicii Sociale „Samariteanul Milostiv”, care aparține Parohiei „S inții Voievozi” din Să vineș ti.

O să ptă mâ nă ne mai desparte de Sfâ nta Să rbă toare a Invierii Domnului Nostru Iisus Hristos, motiv pentru care tinerele deținute din cadrul Penitenciarului de Minori ș i Tineri din Bacă u au venit cu drag la sediul centrului social de la Să vineș ti pentru a realiza activită ți de lucru manual speci ice Să rbă torilor Pascale.

I m p r e u n ă c u v o l u n t a r i i departamentului de creaț ie al Fundaț iei Solidaritate ș i Speranță – iliala Să vineș ti, fetele au purces la decorarea ouă lelor confecț i onate din polistiren, respectiv d e c o ra re a u n o r c o ș u l e ț e c e c o n ț i n ornamente pascale.

„Aș a cum v-am obiș nuit, am venit cu drag ș i astă zi la Centrul de Servicii Sociale « Samariteanul Milostiv » din Să vineș ti.

Fetele sunt foarte ın ̂ câ ntate de activită țile care se desfă ș oară aici. Menț i onă m că www.haicunoi.com

să ptă mâ na asta, de luni pâ nă vineri, a avut loc o expoziț ie la Muzeul «Iulian Antonescu» din Bacă u, cu picturile ș i lucră rile realizate la noi, la penitenciar. Fetele au avut parte de o surpriză , ș i anume au primit permisiunea de a ieș i ı̂n comunitate ș i de a mai socializa. Mai mult, ele au avut ocazia de a sta de vorbă cu un critic de artă ș i de a primi ră spunsuri la ı̂ n trebă ri ș i curiozită ț i”, a menț ionat doamna Aursulesei A l e x a n d r a , a g e n t p r i n c i p a l ı̂ n c a d r u l Penitenciarului de Minori ș i Tineri din Bacă u.

Este un fapt deja arhicunoscut că privarea de libertate schimbă su lete, destine.

Realizâ nd că existența lor este condiționată de gratiile penitenciarului, tinerele doamne ı̂și

Hai cu noi - Almanah 2016

ACTUALITATE PAROHIALĂ 20 exprimă regretul față de situația ın ̂ care se a lă .

„Aici am reuș it să -mi dau seama cu adevă rat ce ın ̂ seamnă să ii condiționat, să -ți ie luată libertatea”, a mă rturist cu lacrimi ın ̂ ochi o tâ nă ră a lată ın ̂ că ın ̂ detenție.

Aceasta a fost condamnată la 2 ani de ın ̂ chisoare pentru o activitate de ın ̂ ș elă ciune.

Zilele au trecut, ș i iată că mai sunt doar două luni pâ nă câ nd tâ nă ra ıș̂i va putea revedea famila ș i cei trei copii. Intrebată ce a ın ̂ vă țat din această experiență, aceasta ne-a spus: „oricâ nd de greu ți-ar i, să nu recurgi la minciună ș i ın ̂ ș elă ciune; am ın ̂ vă țat multe din această experiență; câ nd ies de aici vreau să duc o viață liniș tită , vreau să -mi caut un loc de muncă , pentru a-mi putea ın ̂ treține copiii.”

I n c a d r u l r e g i m u l u i d e s c h i s a l penitenciarului, parteneriatul cu iliala din Să vineș ti a fundației ieș ene le permite tinerelor să desfă ș oare tot felul de activită ți cultural -

educative, de la activită ți de lucru manual pâ nă la pictură , desen, iconogra ie sau activită ț i handmade.

Reamintim că scopul colaboră rii dintre instituția bă că uană ș i Fundația „Solidaritate ș i Speranță” – iliala Să vineș ti este dezvoltarea unor atitudini prosociale, precum ș i formarea unor abilită ți ș i deprinderi care să contribuie la ım ̂ bună tă țirea imaginii de sine a persoanelor private de libertate. Aș adar, prin intermediul protocolului de colaborare ın ̂ cheiat ın ̂ tre cele două instituț ii, valabil pâ nă la inele anului 2015, se doreș te oferirea unui cadru favorabil de sprijin moral pentru persoanele private de libertate, de promovare a ș anselor de incluziune socială a persoanelor a late ın ̂ detenție, precum ș i formarea unor abilită ți ș i deprinderi care să contribuie la ım ̂ bună tă țirea imaginii de sine a acestora.

Alexandra Gîrbea

Preș colarii din grupa mare de la Gră dinița „Vincenzina Cusmano” din Piatra - Neamț s-au bucurat vineri, 3 aprilie 2015, de o excursie ın ̂ comuna Să vineș ti. Timp de câ teva ore, micuții au vizitat Parohia „S inții Voievozi”, unde s-au ı̂mpă rtă ș it, au vizitat atelierul de creaț i e de la Centrul de Servicii Sociale „Samariteanul Milostiv”, iar la inal au luat masa la Centrul social - educativ „Popasul Iubirii Milostive”.

Copiii au fost ın ̂ soțiți de sora Monica ș i sora Andreea ș i au fost coordonați de că tre Aga ia Ramona Roș u, asistent social ın ̂ cadrul Hai cu noi - Almanah 2016

Parohiei „S inții Voievozi” din Să vineș ti.

Cu ochii mari, curioș i, ın ̂ tr-o simplitate ș i o cură ție aparte, copiii sunt cel mai bun exemplu că Dumnezeu adresează chemarea spre s inț e nie tuturor. Entuziaș ti ș i veseli sau p re o c u p a ț i ș i t ă c u ț i , c o p i i i ex p r i m ă o sensibilitate aparte ș i o predispoziț ie spre crearea legă turilor de su let.

Cu privirea ațintită spre icoane ș i ın ̂ tr-o linș te absolută , copiii parcă sorb iecare cuvâ nt al pă rintelui Petru Munteanu. „Chiar dacă iarna copacii nu au frunze, totuș i ei nu sunt morți, ci primă vara ın ̂ muguresc ș i ın ̂ loresc. Dacă ei au ın ̂ mugurit, ın ̂ seamnă că au ın ̂ viat, au prins viață.

Natura ı̂ntreagă ne vorbeș te despre viață ș i despre ın ̂ viere, noi trebuie doar să putem să ın ̂ țelegem aceste lucruri.

Hristos Domnul ne vorbeș te despre minunea vieț ii, iar noi mergem la Biserică pentru că Fiul lui Dumnezeu a ın ̂ viat. Cine crede ın ̂ ın ̂ vierea Mâ ntuitorului că lă toreș te ım ̂ preună cu El ș i este mai bun, mai iertă tor ș i mai credincios. Atunci câ nd spunem rugă ciunea Tată l nostru, ne dă m seama că toți suntem frați unii cu alții ın ̂ Domnul Hristos. Mă bucur că ați www.haicunoi.com

ACTUALITATE PAROHIALĂ

Bucuria copilăriei trăite în credință

21 ACTUALITATE PAROHIALĂ fost atenț i , să facem sfâ nta cruce ș i să -I mulțumim lui Hristos că a ın ̂ viat pentru noi ș i ne-a dă ruit bucuria vieții veș nice”, le-a transmis pă rintele Petru Munteanu copiilor prezenți la Sfâ nta Biserică . După acest cuvâ nt de ın ̂ vă țătură , copiii au rostit ın ̂ cor rugă ciunea Tată l Nostru ș i au fost ım ̂ pă rtă ș iți, pe râ nd, de că tre pă rintele Mihai Meraru de la parohia Dragomireș ti.

A urmat apoi vizita la Centrul de Servicii Sociale „Samariteanul Milostiv”, unde asistentul social Aga ia Roș u a prezentat invitaț i lor activită țile desfă ș urate de iliala din Să vineș ti a Fundaț i ei Solidaritate ș i Speranț ă Iaș i ı̂ n parteneriat cu Parohia „S inții Voievozi”. La inal, toți invitații s-au oprit la Centrul social - educativ „Popasul Iubirii Milostive” al parohiei, unde au luat masa ș i au avut prilejul de a comunica.

„Noi am venit la Să vineș ti, ın ̂ principal, pentru a-i ım ̂ pă rtă ș i pe copii, deoarece toți din grupă sunt ortodocș i, dar scopul nostru a fost ș i unul de cunoaș tere ș i de ı̂ m pă rtă ș ire a activită ților. Ne bucură m că am fost primiți cu că ldură ș i vom avea grijă să transmitem ș i celorlalți că se poate face mult bine fă ră zgomot.

Ne bucură m să vedem că fundaț i ile noastre se aseamă nă foarte mult ın ̂ activită țile social - educative, ambele ın ̂ cercâ nd să -l ridice pe cel să rac ș i să -l sprijine la nivel material ș i spiritual”, a declarat sora Monica, responsabila comunită ții „Surorilor Slujitoarele Să racilor” ș i preș edinte al Fundației „Vincenzina Cusmano” din Piatra-Neamț .

Daria are cinci ani ș i spune că este foarte bucuroasă că a venit să se ı̂mpă rtă ș ească la Să vineș ti: „Mi-a plă cut ș i pă unul ș i chiar i-am dat puțină pâ ine să mă nâ nce. Vrem să facem ș i noi la

gră diniță coș ulețe cum am vă zut la creație, iar la vară ne dorim să revenim aici”. „Eu m-am ım ̂ pă rtă ș it ș i acum două să ptă mâ ni; am mers cu mama. Aici la Să vineș ti mi-a plă cut să vă d biserica de sus, iar la cantină siropul a fost cel mai bun suc”, a declarat micuța Rebeca.

Gră diniţa particulară „Vincenzina Cusmano” face parte din fundația cu acelaș i nume, ce a fost fondată de preotul italian Giacomo Cusmano (15 martie 1834 – 14 martie 1888), denumirea provenind de la sora clericului romano - catolic. Instituț i a de ın ̂ vă țămâ nt are iliale ın ̂ mai multe țări, printre care Italia, Mexic, Congo, Camerun, Brazilia, India, Filipine ș i Uganda. In Piatra - Neamț , Gră dinița cu program prelungit are un numă r de 75 de copii, dintre care majoritatea sunt ortodocș i, doar cinci copii sunt romano - catolici ș i trei musulmani. Sunt patru grupe, iecare cu educatorul să u: două mă icuțe ș i două tinere educatoare laice. Printre copiii ı̂ n scriș i la această gră diniță se numă ră ș i persoane care provin din familii defavorizate, care sunt ajutați ș i integrați ı̂n permanență cu toți copiii. De asemenea, se doreș te crearea unei legă turi de ajutorare ın ̂ tre pă rinții ș i copiii cu posibilită ți materiale ș i cei cu probleme sociale, iecare avâ nd câ te ceva de ın ̂ vă țat de la ceilalți. La Piatra - Neamț , ı̂ n cadrul fundaț i ei „Vincenzina Cusmano” funcționează ș i o cantină socială , ce deserveș te ın ̂ jur de 70 de persoane zilnic, iar membrii instituț i ei efectuează vizite la domiciliul persoanelor defavorizate, cu scopul ajutoră rii ș i comunică rii e iciente.

Mihai Parfeni www.haicunoi.com

Hai cu noi - Almanah 2016

ACTUALITATE PAROHIALĂ 22

Pelerinajul de Florii este un semn de nădejde sau de speranță, pentru că întocmai ca Lazăr cel înviat de Hristos din morți după patru zile și noi așteptăm cu nădejde sărbătoarea învierii lui Hristos, care este temelia învierii noastre a tuturor. (…) Acest pelerinaj duhovnicesc are loc după ce s-au terminat cele patruzeci de zile de post, numit şi Postul Păresimilor, când ne pregătim să intrăm în taina Săptămânii S intelor Pa t i m i a le M â n t u i to r u lu i I i s u s H r i s to s .

(Preafericitul Pă rinte Patriarh Daniel)

Pelerinajul de Florii ış̂i are originea ın ̂ că din perioada secolului al IV-lea, câ nd creştinii celebrau Floriile ın ̂ tr-un mod cu totul special.

Unele menţiuni fac referire la felul pră znuirii Intră rii Mâ ntuitorului ı̂n Ierusalim. Pelerina apuseană Egeria (alias Silvia sau Etheria), ın ̂ jurnalul să u de că lă torie la Locurile S inte, ne vorbeşte despre procesiunea ce se organiza ın ̂ această zi după să vâ rşirea S intei Liturghii. Toţi creştinii se strâ ngeau pe la orele 13:00 şi mergeau ı̂mpreună cu slujitorii şi episcopul cetă ţii pe Muntele Mă slinilor, pâ nă la locul de unde Domnul S-a Ină lţat la Cer. De aici, pe la orele 17:00, coborau că tre Sfâ nta Cetate, iar creştinii de toate vâ rstele şi copiii, mergâ nd ı̂naintea episcopului cu ramuri de inic şi de mă slin, strigau: „Binecuvâ ntat este Cel ce vine ın ̂ Numele Domnului“.

Ajungâ nd ın ̂ cetate, mergeau la Biserica S intei Invieri unde să vâ rşeau slujba Vecerniei.

Această frumoasă tradiţie s-a transmis şi la poporul nostru pâ nă astă zi. Ultima sâ mbă tă dinaintea Să ptă mâ nii Patimilor Domnului este cunoscută ın ̂ tradiţia creştină ca „Sâ mbă ta lui Lază r”.

Tradiţia spune că ın ̂ sâ mbă ta dinainte de Duminica Floriilor, credincioşii duc ramuri de salcie la mormintele celor dragi care nu mai sunt printre noi. Cunoscută ca şi Sâ mbă ta lui Lază r, ın ̂ această zi Biserica face pomenirea ın ̂ vierii lui Lază r de că tre Domnul Iisus Hristos ın ̂ fă ptuită ın ̂ Betania. Creştinii se roagă Domnului ca toţi cei adormiţi să ie aşezaţi „ın ̂ loc luminat, ın ̂ loc cu verdeaţă , ın ̂ loc de odihnă , de unde a fugit toată Hai cu noi - Almanah 2016

durerea, ın ̂ tristarea şi suspinarea”.

Pelerinajul de Florii aduce aminte de drumul parcurs de Mâ ntuitorul Iisus Hristos din Betania la Ierusalim cu o să ptă mâ nă ın ̂ ainte de Patimile şi Invierea Sa din morţi.

Să rbă toarea Intră rii Domnului ı̂ n Ierusalim a fost cinstită ın ̂ că din ajunul acestui praznic de enoriaș ii Parohiei „S inții Voievozi” – Să vineș ti, care aparț i ne de Protopopiatul Roznov, jud. Neamț .

Procesiunea este o mă rturisire publică , prin rugă ciuni şi câ ntă ri bisericeşti, a credinţei ın ̂ Jertfa şi Invierea Mâ ntuitorului Iisus Hristos.

Ca ș i ın ̂ anii precedenți, ș i de această dată ın ̂ dreptul iecă rei troiţe a fost citit un condac şi un icos din Acatistul Invierii lui Lază r. Pelerinii au ascultat pericopele evanghelice legate de Duminica Floriilor şi au primit ramuri de salcie şi lori binecuvâ ntate. La una dintre troițe, cea care are hramul de Sf. Cruce, credincioș ii l-au aș teptat pe pă rintele Petru Munteanu cu câ teva câ ntă ri bisericeș ti, cum ar i „O, Minune!”, pe care le-au intonat ım ̂ preună : I. „Azi cu toții pră znuim Pe Iisus Il preamă rim!

Hristos vine-ncetinel Spre patimă , ca un miel.

O, minune! O, minune!

II. La poartă e-ntâ mpinat Toți Osana I-au câ ntat Osana dintru ’nă lțime Că Hristos Impă rat vine!

O, minune! O, minune!

III. Azi intră -n Ierusalim www.haicunoi.com

ACTUALITATE PAROHIALĂ

Procesiunea de Florii, o mărturisire publică a credinței

23 ACTUALITATE PAROHIALĂ Că lare pe mâ nz de asin, De popor e aș teptat Ca un mare ım ̂ pă rat.

O, minune! O, minune!

IV. Pruncii cu stâ lpă ri ın ̂ mâ nă Câ ntă cu toții, ım ̂ preună .

Osana dintru 'nă lțime Că Hristos Impă rat vine!

O, minune! O, minune!”

„Hristos Domnul intră ı̂ n cetatea Ierusalimului (care se traduce Oraș ul Pă cii) pentru a ne aminti tuturor care este chemarea - vocația noastră : Cea de ii ai lui Dumnezeu prin har. Uitâ ndu-şi chemarea, ajuns la stadiul de cerș etor, privind doar spre cele vremelnice şi strică cioase, omul s-a ı̂nstră inat de sine, de s e m e n i ş i d e D u m n e z e u . I n C e t a t e a Ierusalimului poporul, odinioară strigâ nd «Osana! Osana!», nă dă jduia ın ̂ darul şi ajutorul strică cios dorit de iecare ın ̂ spațiul - timp al

vremelniciei sale. Noi, astă zi, plecâ nd de la Sfâ nta Biserică , am parcurs un drum cu Hristos la troiţele parohiei unde, câ ntâ nd şi rugâ ndu-ne cu credincioşii, am redescoperit calitatea - vocația noastră de « ii ai Impă ră ţiei Cerurilor» la c a re s u n t e m c h e m a ț i p r i n I n t r u p a re a Mâ ntuitorului şi prin Să rbă toarea Floriilor.

Hristos Domnul, prin intrarea ı̂ n Ierusalim, doreș te să ne spună că nu suntem cerşetori, ci ii de Impă rat, chemați la ospă ţul u n e i ı̂ m p ă ră ţ i i ve ş n i c e . Pa rc u r g e m c u credincioşii un drum cu Hristos Domnul ı̂n Să ptă mâ na Patimilor pentru a tră i ım ̂ preună marele dar al Invierii, ce ne introduce ın ̂ tr-un nou spațiu, numit de Biserica noastră «spațiul Invierii», unde minunea este posibilă ”, ne-a spus pă rintele paroh Petru Munteanu.

Brîndușa Dediu

De Florii la Săvinești – „Noi nu suntem oricine, ci suntem fii ai lui Dumnezeu”

Ortodocşii pră znuiesc, duminică , 5 aprilie 2015, Floriile sau Duminica Stâ lpă rilor.

Floriile deschid să ptă mâ na cea mai importantă pentru pregă tirile de Paşte, cunoscută sub numele de Să ptă mâ na Mare. Din această zi ın ̂ cepe Să ptă mâ na Patimilor, ın ̂ amintirea că rora ın ̂ biserici se o iciază ın ̂ iecare seară Deniile.

Intrarea Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos în Ierusalim este o sărbătoare a biruinţei Sale asupra morţii lui Lazăr şi o pre igurare sau anticipare a biruinţei Sale asupra propriei Sale morţi, prin învierea Sa din morţi. Această sărbătoare, a Intrării Domnului în Ierusalim, este o deschidere spre Săptămâna S intelor Pătimiri ale Domnului nostru Iisus Hristos, pătimiri ca iind confruntări ale Lui cu mai-marii cărturarilor şi ai fariseilor care Îl invidiau şi Îl urau, dar şi pătimiri ca suferinţe pricinuite trupului Său prin umilirile şi lovirile pe care le îndură ca urmare a răutăţii şi violenţei oamenilor vicleni, aroganţi şi ignoranţi. Toată această prevestire a Săptămânii S intelor www.haicunoi.com

Pătimiri ale Domnului Iisus Hristos este cuprinsă în textul Evangheliei din această zi ca un început al tensiunii şi con lictului dintre Iisus şi căpeteniile preoţilor care s-au hotărât să-L omoare pe El şi pe Lazăr, deoarece mulţi iudei credeau în Iisus mai ales după ce El a înviat pe Lazăr. (Preafericitul Pă rinte Patriarh Daniel)

Strâ ns legată de minunea ı̂nvierii lui Lază r din Betania, această duminică ı̂ i pregă teşte pe credincioşii ortodocşi pentru

Hai cu noi - Almanah 2016

bucuria pe care o aduce biruinţa lui Hristos asupra morţii din duminica urmă toare, cea a Invierii.

Totodată , Floriile deschid să ptă mâ na cea mai importantă pentru pregă tirile de Paşti, cunoscută sub numele de Să ptă mâ na Mare.

Din punct de vedere liturgic, din această zi ı̂ncepe Să ptă mâ na Patimilor, ı̂n amintirea că rora ın ̂ biserici se o iciază ın ̂ iecare seară Deniile, slujbe prin care credincioşii ıl̂ „petrec” pe Hristos pe drumul Crucii, pâ nă la moarte şi Inviere.

Enoriaș ii Parohiei „S inții Voievozi” din Să vineș ti, ș i nu numai, au pră znuit Intrarea Mâ ntuitorului ın ̂ Ierusalim participâ nd la Sfâ nta Liturghie să vâ rș ită de pă rintele paroh Petru Munteanu ș i au ım ̂ podobit cu ramuri de salcie s inţită icoanele, uşile şi ferestrele gospodă riilor lor şi pă strâ nd râ nduiala postului.

Aceste ramuri s inţite se pă strează peste an, iind folosite cu credinţă la tă mă duirea diferitelor boli. Oamenii obişnuiesc şi să ın ̂ igă aceste ramuri ın ̂ straturile proaspă t semă nate, să le pună ın ̂ hrana animalelor sau să le aşeze pe morminte. Ramurile verzi simbolizează castitatea, dar şi renaşterea vegetaţiei, amintind totodată de ramurile cu care a fost ın ̂ tâ mpinat Iisus la intrarea ın ̂ Ierusalim, ın ̂ această zi.

Legat de importanța acestei zile de Florii, pă rintele Petru Munteanu, ı̂ n cuvâ ntul de ın ̂ vă țătură pe care l-a adresat credincioș ilor, a menționat:

„Este o duminică deosebit de importantă pentru că ea marchează ı̂ncheierea Postului Mare ș i intrarea ın ̂ tr-o să ptă mâ nă numită de Biserica noastră Să ptă mâ na Patimilor. Este o

Hai cu noi - Almanah 2016

să ptă mâ nă ın ̂ care la biserică se fac slujbe, Denii, se citesc Sf. Evanghelii care ne descriu ș i ne i n t r o d u c ș i p e n o i ı̂ n t r - o p r e z e n ț ă a evenimentelor petrecute, devenim ș i noi contemporani cu Hristos, la patimile Sale, la judecata Lui, la osâ ndirea Lui, la ră stignirea Lui, la punerea ın ̂ mormâ nt ș i la slă vita Lui Inviere”.

In continuarea cuvâ ntului de ın ̂ vă țătură , pă rintele Petru Munteanu a subliniat mesajul t r a n s m i s d e I n t r a r e a ı̂ n I e r u s a l i m a Mâ ntuitorului Nostru Iisus Hristos: „Intrarea Mâ ntuitorului ın ̂ Ierusalim, ca ș i mesajul S intei Sale Evangheliei, este acela de a ne trezi pe noi la calitatea de ii ai Impă ră ției, de a ne descoperi noblețea ș i aristocrația noastră . Noi nu suntem oricine, ci suntem ii ai lui Dumnezeu prin har”.

La inalul S intei Liturghii, pă rintele Petru Munteanu i-a felicitat pe toți cei care poartă nume de loare, iar credincioș ii s-au ală turat corului bisericii câ ntâ nd să rbă toriților tradiționalul „La mulți ani!”: „Astă zi s-au adunat credincioș i, mai mulți ca niciodată , mulți dintre ei ıș̂i cinstesc numele astă zi, cei ce poartă nume frumoase de lori ș i astă zi ın ̂ tâ mpină cu lorile cele alese ale virtuților lor pe Hristos, care intră ı̂n cetatea Ierusalimului. De aceea, astă zi le spunem, din partea credincioș ilor ș i a parohiei noastre, ca Dumnezeu să -i miluiască ș i să -i binecuvinteze. La mulți ani!”.

După Sfâ nta Liturghie, enoriaș ii Parohiei „S inții Voievozi” din Să vineș ti s-au ın ̂ dreptat că tre casele lor, dar nu ı̂nainte de a primi binecuvâ ntarea pă rintelui Petru Munteanu ș i o crenguță de salcie, pe care să o pună la icoana din casă . www.haicunoi.com

ACTUALITATE PAROHIALĂ

ACTUALITATE PAROHIALĂ 24

25 ACTUALITATE PAROHIALĂ Care sunt cele mai populare nume de femei. Urmează Florentina, nume pe care-l poartă 129.947 de femei şi Florica, 91.751. Alte

Conform unei statistici de la Ministerul 73.637 de româ nce au numele Camelia.

De asemenea, 336.793 de bă rbaţi se Administraţiei şi Internelor, aproximativ un milion şi jumă tate de româ ni ış̂i serbează ziua numesc Florin, 145.673 sunt Viorel şi 54.608 Florian. Alţi 9.065 sunt Mugurel, iar 2.300 de numelui cu ocazia Floriilor.

Cel mai des ın ̂ tâ lnit nume de loare din bă rbaţi se numesc Tranda ir.

Româ nia este Viorica, pe care-l au 145.020 de Brîndușa Dediu

lori?

Să dăruim… o speranță!

Ce ın ̂ seamnă să faci acte de caritate, să ii generos ș i să dă ruieș ti? Există anumite momente ın ̂ viață ın ̂ care ın ̂ cercă m să gă sim ră spunsul la aceste ın ̂ trebă ri.

Caritatea, milostenia sau compasiunea se ın ̂ scriu pe lista virtuților individuale care, ală turi de liberul arbitru, pot constitui temelia unei societă ți etice ș i morale.

Odată asimilat termenul de caritate, individul va ș ti să evalueze mai bine nevoile m e m b r i l o r c o m u n i t ă ț i i , d i r e c ț i o n â n d milostenia că tre acele segmente vulnerabile.

In sprijinul atitudinii de ajutor ș i solidaritate față de semenii noș tri vine Fundația Solidaritate ș i Speranță – iliala Să vineș ti, ın ̂ parteneriat cu Parohia „S inții Voievozi” din Să vineș ti, care organizează ın ̂ perioada martie 2015 – octombrie 2015 evenimentul social ilantropic intitulat „Bazar Caritabil”.

A lat la a treia ediție, evenimentul social - i l a n t r o p i c ı̂ ș i p r o p u n e s ă c o m e r c i a l i z e z e bunuri donate de p a r t e n e r i i ș i c o l a b o r a t o r i i c r e d i n c i o ș i , i a r fondurile obț i nute vor i direcț ionate că tre organizarea celei de-a X-a ediții a Taberei de creaț ie „Aripi de ı̂ n ger” – tabă ră gratuită , care se va desfă ș ura pe t o a t ă p e r i o a d a vacanței de vară . www.haicunoi.com

In aceeaș i mă sură , acest eveniment caritabil ı̂și propune ș i susținerea Centrului social - educativ „Popasul Iubirii Milostive” din Să vineș ti, unde un numă r de 87 de copii care provin din familii defavorizate bene iciază de o masă caldă gratuită .

„Atunci câ nd eşti copil şi urci ın ̂ podul bunicii, eşti fascinat de mă runț işurile descoperite ș i te pierzi ı̂n oaza trecutului.

Bazarul caritabil a ră mas pentru clienții noș tri ideli o astfel de bucurie, a descoperirii de lucruri noi şi vechi, dar toate deosebite. Unora le stâ rnesc nostalgii, altora pofta de cumpă ră turi gospodă reşti.

Am fost surprinș i ı̂ n mod plă cut de că ldura cu care clienții noştri dragi revin: «Ce mă bucur că ați revenit»; «V-am aşteptat, mă ın ̂ trebam oare câ nd veți reveni»; «Ce bine că ați redeschis», sunt cuvintele pe care le auzim frecvent.

Hai cu noi - Almanah 2016

ACTUALITATE PAROHIALĂ 26

Descoperim şi noi ală turi de ei poveşti din trecut legate de obiecte unicat ce doar ın ̂ magazinele de antichită ți de renume mai poți gă si. Acest bazar este menit să susț i nă activitațile caritabile ale Fundației Solidaritate şi Speranță – iliala Să vineşti. Astfel, necesitatea clienților de a achiziționa anumite obiecte le oferă o dublă satisfacție: utilul cumpă ră turilor ș i plă cerea de a dă rui, banii strâ nşi din vâ nzarea produselor iind bineveniți pentru proiectele social-educative ale fundației.

Câ t despre noi, voluntarii care activă m la bazar, avem şi noi o dublă bucurie să im aici: clienții ne devin prieteni şi munca noastră e motivată de plă cerea de a dă rui prin efortul depus pentru a dezvolta activitatea ce va da naştere mai departe proiectelor frumoase ale Fundaț i ei Solidaritate şi Speranț ă – iliala Să vineşti”, a mă rturisit Mihaela Bulai, voluntar al departamentului de marketing al fundației amintite.

Menționă m că cei care doresc să sprijine această acțiune de strâ ngere de fonduri pot achiziționa ın ̂ iecare zi, ın ̂ cepâ nd cu ora 9.00, obiecte de uz casnic, bunuri din ceramică ,

ustensile pentru bucă tă rie, obiecte decorative şi artizanat, sau articole vestimentare pentru copii dar ș i pentru adulți, ın ̂ că lțăminte, jucă rii ș i nu numai.

Pe această cale le mulț umim tuturor celor care au ı̂ n ț eles apelul Fundaț iei Solidaritate ș i Speranță – iliala Să vineș ti din ediț iile anterioare ș i au ră spuns pozitiv la susținerea acestui proiect.

Bazarul este situat pe Str. Mihai Eminescu, nr. 26, Piatra Neamț (lâ ngă televizinea TVM Neamț ș i Direcț ia Agricolă Neamț).

Alexandra Gîrbea

Din sertarul copilăriei

Hai cu noi - Almanah 2016

Dar, din pă cate, nu toț i copiii se pot bucura de inocența ș i puritatea pe care această minunată vâ rstă o oferă . Situația delicată cu care se confruntă aceș ti copii poate in luența ın ̂ mod negativ atâ t dezvoltarea lor personală , câ t ș i profesională .

ACTUALITATE PAROHIALĂ

Când nu mai eşti copil, ai murit demult.

(Constantin Brâ ncuşi)

Pe foarte mulți dintre noi, atunci câ nd vorbim despre copilă rie, ne cuprinde o stare de melancolie. Aceasta a fost ș i va ră mâ ne ın ̂ mintea noastră o perioadă a vieții ın ̂ care lucrurile erau simple, lipsite de ră utate, motiv pentru care ne vom aduce mereu aminte cu drag de aceste momente.

„Jocul ș i joaca” erau cuvintele de ordine ale acestei perioade frumoase din viața iecă ruia dintre noi. A i copil ı̂ n seamnă a-ț i pă stra bucuria ș i puritatea privirii interioare, dar ș i exterioare. Aș adar, copilă ria nu este numai o vâ rstă biologică , ci şi o stare de spirit. A i copil nu ın ̂ seamnă neapă rat a i infantil, ci ın ̂ seamnă a privi lumea cu ochi plini de bucurie şi de curiozitate.

www.haicunoi.com

27 ACTUALITATE PAROHIALĂ

In sprijinul acestor copii vine Fundația Solidaritate ș i Speranţă – iliala Să vineș ti, care ın ̂ parteneriat cu Centrul social – educativ „Popasul Iubirii Milostive”, care aparț ine Parohiei „Sf. Voievozi” din Să vineș ti, a derulat ın ̂ perioada iulie 2014 – februarie 2015, proiectul „Dezvoltare comunitară prin educație ș i cultură ”, inanţat prin granturile SEE 2009 – 2014.

Scopul acestui proiect a fost sprijinirea unui numă r de 87 de copii proveniți din familii vulnerabile din comuna Să vineș ti, activită țile principale iind acordarea zilnică de hrană gratuită ș i organizarea de activită ţi educativ - recreative.

„Chiar dacă s-a ın ̂ cheiat ın ̂ luna februarie, acest proiect are o continuitate, ın ̂ sensul că activită țile de tip afterschool se desfă ș oară ș i ın ̂ prezent; astfel, ın ̂ cadrul Fondului ONG a fost acceptat un nou proiect, care vine să dezvolte proiectul precedent, prin ın ̂ iințarea unui centru comunitar la Ș coala Veche din Să vineș ti”, ne informează Brı̂ n duș a Albert, coordonator proiecte sociale ın ̂ cadrul Fundației Solidaritate ș i Speranță – iliala Să vineș ti.

Rafael - Andrei B. este unul dintre copiii asistaț i social din Să vineș ti, care locuieș te ım ̂ preună cu bunica ș i fratele să u mai mic. Are o relație foarte bună cu bunica sa, „pe care o iubeș te foarte mult”, ne-a relatat micuțul. In timpul liber ıî place să citească , să se joace pe calculator sau la playstation. Câ nd vremea este prielnică , se joacă cu prietenii prin ım ̂ prejurimi,

www.haicunoi.com

cu care se ın ̂ țelege foarte bine: „Că tă lin este cel cu care mă ın ̂ țeleg cel mai bine; avem aceleaș i preocupă ri, atâ t la ș coală , câ t ș i ın ̂ timpul liber”, ne-a povestit ș colarul.

Este un copil isteț , ın ̂ dră zneț , dar sensibil.

Ii plac sportul ș i matematica, motiv pentru care s-a clasat pe primele locuri ın ̂ cadrul concursului organizat ı̂n luna ianuarie de că tre Fundația Solidaritate ș i Speranță – iliala Să vineș ti.

A s t fe l , ı̂ n c a d r u l p ro g ra m u l u i d e afterschool: „Ne pregă tim pentru viitor”, elevii claselor a doua ș i a treia din cadrul Ș colii Gimnaziale „I. Gervescu” din Să vineș ti au fost „provocaț i ˝ să participe la un concurs de aritmetică .

„Imi place foarte mult la afterschool; aici am ocazia să aprofundez cunoș tinț e le de matematică ; acum facem fracții, care sunt puțin mai grele, dar cu ajutorul Andrei o să descifră m tainele noii materii; aici ı̂ n vă ț ă m lucruri interesante, iar vinerea avem parte ș i de timp liber, ın ̂ care putem să ne jucă m, să socializă m”, ne-a mă rturisit micuțul Rafael.

Mai mult, acesta este pasionat ș i de geometrie. Nu mică ne-a fost mirarea atunci câ nd, ı̂ntr-o după amiază , ı̂naintea ı̂nceperii programului de afterschool, l-am surprins desenâ nd forme geometrice (pă trat, cerc, romb, triunghi etc.).

Programul zilnic al lui Rafael include ș i vizita la Centrul social-educativ „Popasul Iubirii Milostive” al Parohiei „S inț ii Voievozi” din Să vineşti, unde, ală turi de alți 86 de copii asistaț i social, bene iciază de o masă caldă gratuită : „mâ ncarea mea preferată este tocana de legume ș i orezul cu ciuperci; iar ca desert ım ̂ i plac gogoș ile pregă tite de doamnele de aici; vin ı̂ n iecare zi cu drag; mâ ncarea este gustoasă ; le mulț umim doamnelor că au grijă de noi ș i ne ră sfață”.

Intrebat dacă s-a gâ ndit ce p r o f e s i e d o r e ș t e s ă ı̂mbră ț iș eze pe viitor, acesta ne-a spus că vrea să devină Hai cu noi - Almanah 2016

ACTUALITATE PAROHIALĂ 28 polițist, iindcă aceș tia: „protejează cetă țenii, ıî apă ră de hoți ș i veghează la liniș tea semenilor noș tri”.

Povestea de viață a micuțului Rafael, pe care am aș ternut-o pe hâ rtie ın ̂ râ ndurile de mai sus, reliefează situaț i a tristă cu care se

confruntă societatea actuală . In ciuda faptului că provine dintr-o familie vulnerabilă , iată că Rafael, la fel ca mulți copilaș i, nu ș i-a pierdut speranța ș i nici zâ mbetul de pe buze.

Alexandra Gîrbea

In perioada 18 – 25 martie 2015, ı̂n Româ nia ș i Republica Moldova, a avut loc Să ptă mâ na pentru viață 2015 – „Fiecare viață este un dar”, al că rei eveniment central este Marș ul pentru viață 2015, organizat pe data de 21 martie.

La nivel național, Marș ul pentru viață se a lă la ediția a V – a, ın ̂ Piatra Neamț la a II – a ediție, iar ın ̂ Republica Moldova la prima ediție.

Mesajul care se doreș te a i transmis prin tema acestui an, „Fiecare viață este un dar”, este că iecare persoană este unică ș i are o valoare in inită , iar societatea are doar de câ ș tigat dacă sprijină persoanele cu nevoie speciale ș i, ı̂n particular, dacă sprijină o femeie a lată ın ̂ criză de sarcină să nască ș i să crească persoana pe care o poartă ın ̂ pâ ntece, un dar că tre ea ș i un dar al ei că tre familie ș i că tre ın ̂ treaga societate.

Hai cu noi - Almanah 2016

In Piatra Neamț , Marș ul pentru viață s-a desfă ș urat ın ̂ data de 21 martie 2015 ș i a fost organizat de Protopopiatul Piatra Neamț , Protopopiatul Roznov, Asociaț i a Tineretul Ortodox Româ n, iliala Piatra Neamț , Asociația pentru Cultură , Tradiții ș i Spiritualitate „Leru-i Doamne”.

Manifestarea a ın ̂ ceput ın ̂ jurul prâ nzului cu un Te Deum o iciat ı̂ n Biserica „Sfâ ntul Spiridon”, a lată ı̂ n apropierea Spitalului Județean Neamț . La slujbă au participat peste 50 de preoți din protopopiatele Piatra Neamț şi Roznov. Din soborul slujitorilor au fă cut parte pr.

Valentin Tofan, protopop al Protopopiatului Piatra Neamţ, pr. Vasile Ț oc, protopop al Protoieriei Roznov, pr. Bogdan Fră silă , inspector misionar al Arhiepiscopiei Iaș ilor, pr. Vasile Pă vă leanu de la Biserica „Mă ră ței 1”, pr. Petru Munteanu, de la B i s e r i c a „ S f .

Vo i e v o z i ” d i n Să vineș ti, dar ș i pr. Petrariu Ioan, d e l a B i s e r i c a „Precista 1”.

M a r ș u l pentru viaț ă a p o r n i t d e l a biserica „Sfâ ntul S p i r i d o n” ş i a c o n t i n u a t p e traseul: Muzeul de Istorie – Casa d e C u l t u r ă – C o n s i l i u l Judeţean Neamţ – biserica „Sfâ ntul Ioan Domnesc”. www.haicunoi.com

ACTUALITATE PAROHIALĂ

Procesiune pentru viață – Fiecare viață este un dar

29 ACTUALITATE PAROHIALĂ

Pă rintele protopop Valentin Tofan a amintit că această manifestare are loc c u b i n e c u v â n t a r e a Inaltpreas inţitului Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei ș i a mulț u mit tuturor celor care au fost ală turi la acest marș . „La Piatra Neamț , marș ul este la a d o u a e d i ț i e , c u b i n e c u v â n t a r e a Inaltpreas inţitului Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei. M-aș bucura nespus de mult să nu mai ie nevoie să facem ı̂ n că un marș pentru viaț ă, dar la felul cum decurg lucrurile cu siguranță va i nevoie, cred eu, ın ̂ iecare an să amintim despre acest lucru, că viața este cel mai frumos dar pe care ni l-a oferit Dumnezeu. Este important să im, ın ̂ iecare an, câ t mai mulți. M-aș bucura dacă ar avea ecou acest mesaj, că iecare viață este un dar de la Dumnezeu ș i iecare, acolo unde se a lă , să facă ceva, să nu ne aș teptă m ca cei mai mari să facă ceva. Să ın ̂ cercă m noi, ın ̂ primul râ nd, dacă vom face noi cu siguranță vor face ș i ceilalți, pentru că nu au altă posibilitate, pentru că cei mai mulți suntem noi, cei mai mici, iar atunci lucrurile sunt evidente. Foarte mulți tineri au fost prezenți anul acesta, mulți ım ̂ bră cați ın ̂ haine populare, ceea ce ın ̂ seamnă că este necesar să promovă m lucrurile frumoase, care ț i n de identitatea noastră ”, ne-a menț ionat pă rintele Valentin Tofan, protopopul Protopiatului Piatra Neamț .

Prezent la eveniment, pă rintele protopop Vasile Ț oc, de la Protopopiatul Roznov, a precizat că : „Naș terea de prunci, aș a cum Dumnezeu a dat prima poruncă lui Adam ș i Evei – «creș teți ș i vă ı̂nmulț iț i, umpleț i pă mâ ntul ș i-l stă pâ niț i» – această poruncă nu trebuie să o ı̂ n că lcă m, indiferent de motive, pentru că Dumnezeu Iș i retrage binecuvâ ntarea Sa, iar noi ieș im din binecuvâ ntarea Lui.”

Pă rintele Bogdan Fră silă , inspector misionar al Arhiepiscopiei Iaș ilor, care a fă cut parte din grupul organizator al acestui www.haicunoi.com

eveniment, ne-a mă rturisit că : „Marș ul pentru viaț ă este expresia cea mai simplă pe care Biserica o aduce ı̂ n societatea româ nească actuală , ın ̂ trucâ t, prin tot ceea ce promovează ș i mă rturiseș te, Biserica face lucruri mult mai profunde ș i mai durabile. Biserica promovează viața, pentru că se ım ̂ pă rtă ș eș te din viața lui Dumnezeu ș i ıș̂i manifestă vocația de a promova viața atâ t pe pă mâ nt câ t ș i dincolo de moarte.

Concret, Biserica asumă pentru a vindeca toate formele de moarte din societate, forme care-l a g r e s e a z ă p e o m u l c o n t e m p o r a n , ı̂ l ın ̂ să nă toș eș te emoțional, psihic ș i spiritual ș i-l face capabil să nă dă jduiască ı̂ntr-o fericire eternă . Biserica nu face doar marș uri, ci construieș te adă posturi pentru mamele cu risc de avort, sprijină familiile cu mulți copii ș i, mai mult decâ t atâ t, renaș te spiritual chiar persoanele care au trecut prin drama unui avort.”

Urmă rile ı̂ntreruperii vieții unui copil nenă scut sunt multiple. Fiecare copil este mai prețios decâ t orice bogă ție materială din lumea aceasta. Nici urmă rile psihice nu sunt de neglijat, depresii, sentimentul de vinovă ț ie, tristeț e, insomnii ș i visuri grele, frustră ri, pierderea respectului față de sine, distrugerea psihicului propriu sunt câ teva din efectele pe care avortul le are asupra psihicului uman. Avortul are urmă ri ș i asupra familiei, datorită urmă rilor izice sau psihice care apar la pă rinți, se ivesc Hai cu noi - Almanah 2016

tulbură ri ale relațiilor dintre membrii familiei.

Pierderea motivației, dezamă girile ș i alte stă ri nevrotice cauzate de omor simt ș i copiii nă scuți.

Porunca lui Dumnezeu este: „Să nu ucizi!”, ea iind ın ̂ tipă rită ın ̂ ın ̂ să ș i conș tiința omului.

A lat la această manifestare, pă rintele Dumitru Florin Lază r, coordonatorul biroului Pro Vita Roznov, a remarcat faptul că : „Familiile sunt atacate de tot felul de informații negative, iar cei mai mulți dintre familiș ti nu cunosc bucuriile care pot izvorı̂ dintr-o familie autentică .

Marș ul pentru viață s-a axat pe bucuria naș terii de copii. Un copil aduce mulțumire.

Dacă doreș ti să -L vezi pe Dumnezeu te poți uita la chipul unui copil, acolo izvoră ș te o rază din Dumnezeu. Femeile care nasc un copil zidesc lui Dumnezeu o Biserică . Pentru că ın ̂ iecare copil să lă ș luieș te Hristos. Fiecare copil este ca un potir, care adună ı̂n el bucuria pă rinț ilor ș i bucuria lui Dumnezeu, iubirea pă rinț ilor ș i iubirea lui Dumnezeu.”

Preoţii a lați la eveniment au fost ın ̂ soţiţi de numeroşi credincioşi din parohiile pe care le pă storesc, care şi-au exprimat susţinerea pentru viaţă .

Intrebat despre importanț a acestui marș , pă rintele Ioan Petrariu ne-a declarat: „Acest marș Pro Vita, organizat de asociațiile de tineri ș i de pă rinți, are o importanță deosebită ın ̂

Hai cu noi - Almanah 2016

societatea de astă zi. Pentru că vedem, aș a cum s-a spus ın ̂ cuvâ ntă rile celor care au vorbit la acest eveniment, tră im ın ̂ tr-o lume ın ̂ care se promovează o cultură a morț i i, acesta era principalul motiv al marș ului, deci să demonstră m că viața e darul lui Dumnezeu ș i trebuie prețuit. Este ș i un manifest ım ̂ potriva avortului, să ne ın ̂ țelegem. Ș i prin toate acestea, preoții, tinerii care au participat ș i concomitent organizat acest marș Pro Vita ın ̂ 60 de oraș e din țară ș i ın ̂ Republica Moldova, tocmai aceasta doresc să arate, că tinerii vor să prețuiască viața, să ie educați ın ̂ spiritul acesta ș i viața iind darul lui Dumnezeu, s-a plecat ș i frumos s-a cuvâ ntat de la o expresie biblică pe care o auzim la să rbă toarea Bunei Vestiri: «Binecuvâ ntat este rodul pâ ntecelui tă u». Deci, ın ̂ pâ ntecele Maicii Domnului s-a nă scut acolo viaț ă nouă , dumnezeiască , pentru că pruncul Iisus, Dumnezeu iind, ın ̂ dumnezeirea Sa ș i-a asumat ș i natura umană ș i frumos s-a spus că ș i-a asumat ș i trupul uman ș i su letul din om, care este de la Dumnezeu. Tocmai acest lucru ı̂l preț u im, că nu putem lupta ı̂ m potriva lui Dumnezeu, este singurul care are dreptul de a dispune de viața noastră ”.

Pă rintele paroh Petru Munteanu, că ruia i s-au ală turat enoriaș i din parohie ș i voluntari ai acesteia, precum ș i ai Fundației Solidaritate ș i Speranță – iliala Să vineș ti (Chele Constantin, Mă riuța Ionuț , Mă riuța G h e o r g h e , R o m a n T e o d o r a , D r ı̂ n g u Carmen, Toma Vasile, Dumitrache Liviu, Zota Marcela, Roman Ionel, G r i g o r a ș M i h a i , Trenchea Ion, Lupoi Geta, Iacob Victoraș , Podaru Marius, Enachi Nadia, Enache Alin, O j i c a M i h a i , I l i s e i F l o r i n , G ı̂ r b e a A l e x a n d r a ) , a u s o l i d a r i z a t c u c e i p r e z e n ț i ș i s - a u a l ă t u r a t m a r ș u l u i pentru viață. www.haicunoi.com

ACTUALITATE PAROHIALĂ

ACTUALITATE PAROHIALĂ 30

31 ACTUALITATE PAROHIALĂ

„Marș ul pentru viață este marș ul care ı̂ncepe ș i care se continuă la iecare Sfâ ntă Liturghie. Credinciosul, câ nd pleacă de acasă spre Sfâ nta Biserică , intră ın ̂ acest marș pentru viață. Drumul spre biserică este drumul pentru viață. Hristos Domnul este Calea, Adevă rul ș i Viața ș i de aceea, noi am pornit acest marș , ın ̂ Piatra Neamț , unind două biserici, biserica «Sf. Spiridon» de la spital cu biserica monument istoric, care ne vorbeș te prin arhitectura ei, «Sf. Ioan Domnesc». Tot ce este moarte sau spațiul morții stă sub pecetea omorului fratricid dintre Cain ș i Abel. Câ nd mama pierde copilul ın ̂ tr-un mod voluntar, prin avort, ea recapitulează această crimă , această dramă a omorâ rii care a avut loc, ș i este consemnată ı̂ n Vechiul Testament, dintre Cain ș i Abel, iar fă tul, cel avortat este un nou Abel, care se repetă ș i repetă istoria aceasta, a umanită ții. De aceea, Biserica, prin marș ul acesta, mă rturiseș te că ș ansa ı̂ n v i e r i i u n u i n e a m s t ă ı̂ n descoperirea femeii ca iind o catedrală a neamului ș i nu un cimitir al neamului. Pâ ntecele femeii este chemat să devină o catedrală a neamului. Suntem conș tienț i câ nd a irmă m: catedrala neamului ın ̂ cepe cu femeia creș tină .

Mulțumim tuturor celor care au solidarizat ș i au avut timp să p a r t i c i p e l a a c e s t e v e n i m e n t www.haicunoi.com

important ın ̂ perioada pascală , pentru că la acest eveniment, ım ̂ preună cu cei care au mers pe stradă a fost Mâ ntuitorul Iisus Hristos. Cei care au participat la acest marș nu au venit singuri, ci ei sunt, de fapt, reprezentaț ii neamului lor, ai moș ilor ș i stră moș ilor, care au avut loc la masă pentru ın ̂ că un copil, astfel s-au nă scut generații ș i seminții, care, astă zi, adunâ ndu-se la marș , mă rturisesc drumul pascal cu Hristos, care este Calea, Adevă rul ș i Viaț a . Ii felicită m pe toți participanții ș i ne-am dori ca acest marș care s-a fă cut astă zi să ie continuat de iecare credincios, duminica ș in să rbă tori pe drumul că tre Sfâ nta Biserică ”, a subliniat pă rintele Petru Munteanu.

O parte dintre participanții să vineș teni ș i-au exprimat impresiile lă sate de acțiunea „Marș ul pentru viață 2015 – Fiecare viață este un dar”:

„Astă zi, 21 martie, am participat la un marș al vieții organizat de Protopopiatul Piatra Neamț ș i Protopopiatul Roznov. Ne bucură m că am fost ș i noi invitați ș i că facem parte din parohia noastră . A fost o acțiune reuș ită . Ceea ce m-a impresionat a fost faptul că toată lumea vorbeș te de lucruri frumoase, dar nimeni nu se gâ ndeș te la viața de mâ ine, la viitorul țării, viitor care ın ̂ seamnă , de fapt, copiii. In ziua de astă zi

Hai cu noi - Almanah 2016

tineretul nu mai are timp să -ș i ın ̂ temeieze o viață bazată ș i pe viitor, adică cu câ t mai mulți copii. Pentru ei poate ș i situația socială de astă zi ıî duce cu gâ ndul ca mai ın ̂ tâ i să -ș i asigure un trai al lor, decent, ș i dacă mai au timp, pentru a avea urmaș i.

E dureroasă situația ın ̂ care ne a lă m, aproape 400 de avorturi pe zi, aș a cum reiese din statistici, cu aproape 22 de milioane de avorturi ın ̂ tr-o perioadă nu prea lungă de timp, este ceva dureros. Omul are o viață trupească , dar are ș i o viață spirituală . Noi ce putem vorbi despre viața spirituală , pentru că avem grijă de viața trupului, dar de cea spirituală câ nd ne

ocupă m?! Viaț a spirituală , ı̂n gâ ndirea mea, ın ̂ seamnă ș i ca o mamă să poarte un prunc ın ̂ pâ ntece, pe parcursul vieții să dea naș tere la mai mulț i copii, astfel se creează viitorul. Câ nd ajungem la o vâ rstă ın ̂ aintată , la ce ne gâ ndim, ne gâ ndim la copii, la nepoți, dar dacă nu avem copii, sigur că nu vom avea nici nepoți. Marș ul e s t e b i n e v e n i t p e n t r u c ă a ș v r e a s ă conș tientizeze lumea, bă rbații, femeile, familiile tinere ca ın ̂ tr-adevă r să nu se mai petreacă acest fenomen al avorturilor. Dacă mesajul acestui marș a ajuns la su letul mamelor, eu mă bucur, asta ın ̂ seamnă că o pă rticică din ceea ce se va ın ̂ tâ mpla este ș i datorită nouă , celor din parohia «S inții Voievozi», condusă de preotul Petru Munteanu” – Chele Constantin.

„Mi-a plă cut foarte mult procesiunea la care am participat anul acesta, am sesizat că au fost prezenț i foarte mulț i copii, mame ı̂ n să rcinate, ceea ce m-a bucurat”, ne-a mă rturisit doamna Drın ̂ gu Carmen.

Hai cu noi - Almanah 2016

„Apreciez acest marș organizat de Protopopiatele Piatra Neamț ș i Roznov, cu binecuvâ ntarea IPS Teofan, Mitropolitul Moldovei ș i Bucovinei, pentru mamele care trebuie să dea viață, să nască prunci. Mulțumim pă rintelui Petru Munteanu pentru această invitație, de a participa ală turi de parohiile din Piatra Neamț ș i Roznov ș i să ne ajute Bunul Dumnezeu ca neamul româ nesc să prospere cu mame să nă toase, creș tine, să ducă steagul româ nesc mai departe” – Mă riuța Gheorghe.

„Mulțumim pă rintelui Petru Munteanu pentru inițiativă ș i invitație; mă rturisesc că am participat cu multă dragoste la această acțiune; m-a impresionat foarte mult, a fost foarte interesant, de aceea doresc să mai particip ș i ı̂ n viitor la astfel de activită ț i ” – Liviu Dumitrache.

„Ii mulțumim pă rintelui paroh pentru că a organizat această acț i une; speră m ca tineretul să i ın ̂ vă țat ceva, pentru binele lor ș i al societă ții actuale” – Zota Marcela.

„A fost o acț i une cu impact asupra mamelor, dar ș i a ın ̂ tregii omeniri; ie ca ceea ce s-a pus azi ı̂n discuție să aibă efecte pozitive” – Trenchea Ion.

„Avortul este o crimă ș i nu este normal să curmă m viața unui prunc” – Roman Teodora.

„Viața ın ̂ seamnă lumină , dragoste, lori.

Mulțumim Bunului Dumnezeu că ne-a oferit astă zi o zi atâ t de frumoasă ș i ın ̂ sorită ș i am reuș it să reprezentă m cu cinste parohia noastră .” – a spus unul dintre enoriaș i.

„Din punctul meu de vedere a fost o activitate bene ică pentru tineri ın ̂ principal.

Speră m să se mai repete astfel de acț iuni, iindcă , poate aș a, poate conș tiința unora va i sensibilizată , viața unui copil este extrem de importantă , noi nu avem dreptul să o luă m.” – domnul Mihai.

Pentru voluntarii din Parohia „S inț ii Voievozi” din Să vineș ti, ziua s-a ın ̂ cheiat cu o agapă fră ț ească . Insoț iț i de pă rintele Petru Munteanu, aceș tia ș i-au ım ̂ pă rtă ș it impresiile asupra evenimentului la Restaurantul „Ceahlă u” din Piatra Neamț .

Brîndușa Dediu www.haicunoi.com

ACTUALITATE PAROHIALĂ

ACTUALITATE PAROHIALĂ 32

33 ACTUALITATE PAROHIALĂ

Buna Vestire – Momentul în care istoria intră în veșnicie

Miercuri, 25 martie 2015, comunitatea din Să vineș ti s-a reunit pentru a celebra o dublă să rbă toare ı̂n Parohia „S inț ii Voievozi”. Este vorba despre pră znuirea Bunei Vestiri, ca ı̂ n ceput al mâ ntuirii neamului omenesc, ș i despre a n ive r s a re a u n u i d e c e n i u d e activitate neı̂ntreruptă ı̂n cadrul Centrului social-educativ „Popasul Iubirii Milostive”. Cu dor de s ințenie ș i gâ nd de mâ ntuire, cu lumina ın ̂ p r iv i re ș i z â m b e t u l p e b u z e , credincioș ii au pă ș it ı̂ n biserică p e n t r u a m a r c a s ă r b ă t o a r e a milostivirii lui Dumnezeu asupra oamenilor.

Sărbătoarea Bunei Vestiri – Darul lui Dumnezeu pentru făptura Sa

Termenul de „Buna Vestire”, ca de iniţie teologică şi lingvistică , nu exprimă doar momentul ı̂ntâ lnirii dintre ı̂nger şi Fecioara Maria, ci este şi numele generic dat Evangheliei lui Hristos, ca arvună a ım ̂ pă că rii aduse de El ın ̂ tre Dumnezeu şi oameni. Să rbă toarea Bunei Vestiri arată că Dumnezeu consultă libertatea omului ș i o invită la participare. Astă zi, Dumnezeu a propus, iar fecioara a hotă râ t.

Această acceptare a alegerii divine devine un eveniment cu consecinț e pâ nă la sfâ rș itul veacurilor. Dumnezeu are nevoie de om pentru a deveni om, are nevoie de noi pentru a ne face nemuritori.

In Pa rohia „ S inț ii Voievozi” din Să vineș ti, Sfâ nta Liturghie a fost o iciată de pă rintele paroh Petru Munteanu, ală turi de p ă r i n te l e M i h a i M e ra r u d e l a Pa ro h i a Dragomireș ti. Cuvâ ntul de ın ̂ vă țătură de după citirea S intei Evanghelii a fost rostit de că tre pă rintele Mihai Meraru, care a ț i nut să accentueze că această să rbă toare a Maicii Domnului arată misiunea nobilă a S intei Fecioare Maria.

„Să rbă torile ın ̂ chinate Maicii Domnului ne amintesc cinstea de care se bucură Sfâ nta www.haicunoi.com

Fecioară ı̂naintea lui Dumnezeu ș i ı̂naintea oamenilor, iar ziua de astă zi ne vorbeș te despre vestea cea bună primită de neamul omenesc de la Arhanghelul Gavriil. Solul lui Dumnezeu este trimis la Fecioara Maria pentru a-i ın ̂ credința cea mai importantă misiune: aceea de a primi ın ̂ pâ ntecele ei pe Fiul lui Dumnezeu. De aceea, Sfâ nta Fecioară a fost ın ̂ tâ mpinată cu mesajul de bucurie pentru ın ̂ treg neamul omenesc. Vedem ı̂n referatul biblic faptul că Fecioara Maria, ne iind vinovată ı̂ n aintea Domnului ș i a o a m e n i l o r, c e re l ă m u r i r i c u p r iv i re l a posibilitatea acestei naș teri. Cunoaș tem că Sfâ nta Maria a fost logodită cu bă trâ nul Iosif, bă rbat drept ș i temă tor de Dumnezeu, după o veche râ nduială iudaică pentru fecioarele care doreau să tră iască ın ̂ cură țenie. Arhanghelul ıî spune că «Duhul Sfâ nt se va pogorı ̂peste tine ș i puterea Celui Preaın ̂ alt te va umbri. De aceea ș i Sfâ ntul care se va naș te din tine Fiul lui Dumnezeu se va chema». Primind această misiune, Fecioara ră spunde: «Iată roaba Domnului! Fie mie după cuvâ ntul tă u!» In acel moment, Maria devine Maică a Domnului, ră mâ nâ nd ın ̂ să rcinată . Tot ın ̂ această zi, Maria mai primeș te o veste bună , referitoare la ruda sa Elisabeta, care purta ın ̂ pâ ntece pe Sfâ ntul Ioan Boteză torul”.

A p o i , p ă r i n t e l e M i h a i M e r a r u a prezentat-o pe Maica Domnului ca ocrotitoare a Hai cu noi - Almanah 2016

ACTUALITATE PAROHIALĂ 34 Dumnezeu. S inții Pă rinți ne spun că dacă Maica Domnului ar i refuzat chemarea ı̂ngerului, Hristos Domnul nu s-ar i ı̂ntrupat. Astfel, ı̂ n truparea apare ca o cooperare ı̂ n tre Dumnezeu ș i om, Fecioara Maria iind darul nostru, al umanită ții. Prin să rbă toarea de astă zi, noi intră m ın ̂ spațiul pă cii, iar pe acest altoi suntem chemați să rodim mesajul iubirii”, a declarat pă rintele Petru Munteanu.

„Impreună cu să rbă toarea de astă zi intră m ı̂ntr-un eveniment festiv al parohiei, intitulat «Zece ani de activitate de tă râ m socialilantropic». In urmă cu un deceniu, ı̂n ziua Bunei Vestiri avea loc deschiderea Centrului social - educativ «Popasul Iubirii Milostive». Imi amintesc că am fost invitat la s ințirea locului pe care a fost construit acest aș eză mâ nt. Era soare ın ̂ acea zi, iar locul semă na cu un tă pș an pe care pă ș teau vacile.

D u p ă c e s - a f ă c u t s i n ț i r e a untdelemnului ș i a apei, s-a să pat simbolic o groapă cu un hâ rleț , cerâ ndu-se ca Hristos să binecuvinteze un loc ın ̂ care să ie El Insuș i c o n t i n u u p r e z e n t . N e g ă s i n du-se o piatră pentru a i pusă ca simbol al temeliei, s-a să pat pâ nă ce a fost descoperită una. Această piatră a fost specială ın ̂ trucâ t avea pe ea semnul s intei cruci, anunțând că acolo se va să vâ rș i o lucrare deosebită . După câ teva să ptă mâ ni, priveam cu emoție locul pentru că

ACTUALITATE PAROHIALĂ

familiei creș tine ș i a vorbit despre cinstirea S intei Fecioare de-a lungul istoriei. In inal, predica s-a axat pe opoziția dintre Vestea cea Bună ș i veș tile triste de astă zi ș i a prezentat să rbă toarea Bunei Vestiri ca pe o mă rturie peste veacuri a iubirii lui Dumnezeu pentru creația Sa ș i ca pe un prilej ın ̂ plus de a spori dragostea noastră unii față de alții.

Un deceniu de activitate sub semnul iubirii milostive

La inalul S intei Liturghii, pă rintele paroh Petru Munteanu a rostit o scurtă cuvâ ntare, fă câ nd legă tura dintre Buna Vestire ș i s ă r b ă t o r i r e a a z e c e a n i d e a c t i v i t a t e neı̂ n treruptă la Centrul social-educativ „Popasul Iubirii Milostive” din Să vineș ti. „Să rbă toarea de astă zi este una a pă cii ș i a bucuriei, a Veș tii celei Bune, pe care poporul româ n o câ ntă pe 25 decembrie ı̂n colinda intitulată «O, ce veste minunată !»

Intre toate veș tile care caută să ne tulbure pacea ș i liniș tea interioară , vestea de astă zi ne descoperă că Hristos Domnul Se ın ̂ trupează avâ nd ca tron al slavei Sale trupul Preas intei Nă scă toare de Dumnezeu. De aceea, Maica Domnul este zugră vită deasupra Sfâ ntului Altar cu Mâ ntuitorul Hristos ın ̂ brațe, să vâ rș ind ală turi de ın ̂ treaga umanitate Sfâ nta ș i Dumnezeiasca Liturghie. Ea este cea care a acceptat ı̂ n mod liber darul iubirii lui

Hai cu noi - Almanah 2016

www.haicunoi.com

35 ACTUALITATE PAROHIALĂ

nu ın ̂ cepuseră ın ̂ că niciun fel de lucră ri. Dar după ce fondurile au fost aprobate, s-au ridicat trei clă diri, iar cea din mijloc, unde s-a gă sit piatra cu semnul crucii, a ajuns să ie centru social. Insă după ce a fost construit, acesta s-a ș i ın ̂ chis, din cauza lipsei fondurilor. De aceea, prin hotă râ rea Consiliului Local din Să vineș ti, spațiul a fost ın ̂ credințat Parohiei „S inții Voievozi”, aici urmâ nd să se desfă ș oare o serie neın ̂ treruptă de activită ți sociale ș i educative. Acest centru a crescut sub ochii noș tri, iar zece ani au trecut ca o clipă . Amintirile acestui centru au fost adunate ın ̂ tr-un volum special, ș i iată că s-au strâ ns 300 de pagini, care ar face cinste bibliotecii orică rei familii din Să vineș ti. Ceea ce este mai important este faptul că ın ̂ această lucrare vă regă siți cu

toții. Sunteți prezenți iecare ın ̂ această poveste de iubire, ın ̂ care i-am ajutat pe copiii noș tri să crească lâ ngă noi. Prin susțină torii discreți ș i hotă râ ți s-au pus pietre vii la zidirea su letească a multor oameni. Ș i astfel, avâ nd aceeaș i țintă , putem să ne urmă m iecare dintre noi drumul nostru spre desă vâ rș ire”, a adă ugat pă rintele Petru Munteanu.

După discursul pă rintelui paroh, credincioș ii prezenți au pornit ın ̂ procesiune că tre Centrul social - educativ, unde s-au bucurat de agapa fră țească special pregă tită .

Totodată , a fost prezentată ș i Ediția Specială a Buletinului Parohial „Hai cu noi”, care include toate activită ț ile Centrului social - educativ „Popasul Iubirii Milostive” desfă ș urate ı̂ n comunitate ın ̂ cepâ nd cu anul 2005.

Ziua de 25 martie 2015 este importantă ș i pentru faptul că se ım ̂ plinesc ș ase ani de la ı̂n iinț area ilialei din Să vineș ti a Fundaț iei Solidaritate ș i Speranță ș i doi ani de activitate a revistei online de dialog etic, estetic ș i social intitulată „Jurnal Spiritual”. De asemenea, domnul Gheorghe Mă riuța, câ ntă rețul bisericii „S inț i i Voievozi” din Să vineș ti, ș i-a serbat aniversarea.

Mihai Parfeni

Copii din Speranța în vizită la Parohia „Sfinții Voievozi” din Săvinești

In binecuvâ ntata zi de 28 martie, Parohia al Parohiei Să vineș ti II. Aici vizitatorii au stat la „S inții Voievozi” din Să vineș ti a primit oaspeți masă ı̂n Casa Praznicală ș i i-au ı̂ncâ ntat pe de seamă . Preotul George Chirița de la Parohia „Sfâ ntul Ilie Tesviteanul” din cartierul Speranța, Piatra Neamț , a ră spuns pozitiv la invitaț ia pă rintelui Petru Munteanu ș i le-a oferit copiilor din parohia pe care o pă storeș te bucuria unei mici excursii. Insoțit de 28 de copii ș i de două ajutoare de nă dejde, doamna Violeta Bă luș escu ș i Alexandru Bă luș escu, dască lul parohiei din Speranța, pă rintele Chirița a pornit spre plaiuri să vineș tene.

Ajunș i ın ̂ Să vineș ti, prima oprire a fost Biserica „S inții Voievozi”, unde micii pelerini au fost ın ̂ tâ mpiați de Aga ia Roș u, asistentul social www.haicunoi.com

Hai cu noi - Almanah 2016

enoriaș ii prezenți ın ̂ Sfâ nta Biserică cu un mic recital de câ ntece religioase, precum „Sus ın ̂ Ţara minunată ” ș i „Tot ce e pe lume”. Apoi, pă rintele Petru Munteanu a stat de vorbă cu cei mici, le-a povestit frâ nturi din istoria bisericii din Să vineș ti ș i le-a explicat de ce biserica din parohia Să vineș ti II nu are turlă .

Prezent ı̂ n Sfâ ntul Lă caș , domnul Gheorghe Dumitrache, unul dintre oamenii de seamă ai satului, le-a ım ̂ pă rtă ș it oaspeților o poveste din istoria comunei Să vineș ti ș i a ın ̂ cheiat cu un ın ̂ demn: „Copii, să iți să nă toș i ș i cu credință”.

La inal, copiii au fost miruiți ș i au primit din partea pă rintelui Petru Munteanu iconițe ș i numă rul curent al buletinului parohial „Hai cu Noi”.

Inainte ca micii pelerini să pă ră sească Sfâ nta Biserică , toț i cei prezenț i au rostit rugă ciunea domnească „Tată l Nostru”.

Insoț i ț i de Aga ia Roș u ș i de Ionuț Mă riuța, musa irii s-au ın ̂ dreptat spre Centrul de Servicii Sociale „Samariteanul Milostiv”, unde au vizitat atelierul de creație ș i au a lat de la Hai cu noi - Almanah 2016

asistentul social al parohiei activită țile pe care le desfă ș oară voluntarii Fundației Solidaritate ș i Speranță – iliala Să vineș ti, ım ̂ preună cu copiii comunei Să vineș ti. Micuții din Speranța au fost entuziasmați de cele vă zute ș i ș i-au experimat dorința de a desfă ș ura ș i ei astfel de activită ți.

Fiecare oaspete a primit, ca amintire, câ te o bră țară confecționată manual de voluntari ın ̂ atelierul fundaț i ei. Aici, doamna Violeta Bă luș escu, membră a Comitetului Parohial, ne-a ım ̂ pă rtă ș it din experiența dâ nsei ca voluntar ın ̂ cadrul activită ț ilor ATOS: „cred că su letul, dă ruirea, ră bdarea ș i bună voința, pot i de mare ajutor unui su let de copil. Iată de ce, dacă toți vom că uta ın ̂ lă untrul nostru aceste calită ți, vom putea face mă car un copil mai fericit. In acest scop mă implic câ t pot ın ̂ activită țile organizate cu aceș ti copii.”

Urmă toarea oprire a fost Centrul social - educativ „Popasul Iubirii Milostive”, unde micii musa iri au schimbat impresii despre cele vizitate ș i au fost serviți cu pră jituri preparate ın ̂ atelierul de patiserie - cofetă rie al Parohiei „S inții Voievozi”. Cu toate că vizita la Să vineș ti www.haicunoi.com

ACTUALITATE PAROHIALĂ

ACTUALITATE PAROHIALĂ 36

37 ACTUALITATE PAROHIALĂ s-a ı̂ncheiat, pă rintele Petru Munteanu le-a pregă tit oaspeț i lor o surpriză : aventură ș i distracție. Nespusă a fost bucuria copiilor câ nd au a lat că se vor plimba cu telegondola, deasupra oraș ului, pâ nă la pâ rtia de ski de pe dealul Cozla.

Aș adar, de la centrul social - educativ al Parohiei „S inții Voievozi”, autocarul a pornit spre Piatra Neamț, unde s-a oprit chiar ın ̂ fața telegondolei.

L a i n a l u l e x c u r s i e i p e p l a i u r i să vineș tene, micuții au mulțumit gazdelor ș i au promis că vor reveni curâ nd cu noi programe artistice.

In urma vizitei, Aga ia Roș u a precizat că „astă zi, ım ̂ preună cu pă rintele Petru Munteanu ș i enoriaș ii parohiei «Sf. Voievozi» din Să vineș ti, am avut bucuria de a primi vizita unui numă r de 28 de copii care au venit ın ̂ soțiți de preotul paroh George Chirița. Ne-am bucurat cu toții de venirea ı̂ngeraș ilor din cartierul Speranța ș i speră m să le ie utile toate informațiile primite.

A fost o zi frumoasă , ın ̂ ciuda vremii mohorâ te, ın ̂ care le-am prezentat o mică parte din comuna Să vineș ti ș i le-am ı̂mpă rtă ș it din activită țile desfă ș urate ın ̂ cadrul Fundației Solidaritate ș i

www.haicunoi.com

Speranț ă iliala Să vineș ti cu copiii din comunitatea să vineș teană ș i voluntarii care ne sunt ală turi. Ii mai aș teptă m cu drag la noi ș i speră m că data viitoare vor veni cu lucruri handmade cofecționate chiar de ei. ”

La inalul zilei, pă rintele Chirița a trasat câ teva din concluziile vizitei micilor pelerini ın ̂ Parohia „S inții Voievozi” din Să vineș ti: „Folosim orice prilej pentru a varia activită țile realizate cu aceș ti copii ș i pentru a câ ș tiga experiență ın ̂ vederea acț iunilor viitoare. Mulț umim pă rintelui Petru Munteanu pentru ospitalitate, pentru daruri, pentru schimbul de experiență.

Nă dă jduim să ın ̂ fră țim parohiile ș i la un moment dat să avem ș i activită ț i sociale destul de consistente pentru a le ın ̂ fră ți ș i pe acelea. Ne bucură m că aceș ti copii se simt iubiți, simt interes pentru viața lor, ıș̂i gă sesc un loc ș i un grup ı̂n care să se integreze armonios, fă ră consecințe negative, iar faptul că pot vedea interesul Bisericii de pretutindeni ș i al mai multor preoți pentru ei, ıî va apropia pe termen lung de Biserica lor mamă .”

Emanuela Popa

Hai cu noi - Almanah 2016

ACTUALITATE PAROHIALĂ 38

Ce este tra icul de persoane ın ̂ râ ndul copiilor? Tu ș tii ce este o victimă a tra icului de persoane? Ați auzit la televizor de tra ic de copii? Aveți colegi la ș coală care cerș esc? Ș tii că un copil cu mâ na ın ̂ tinsă poate deveni victima tra icului de persoane?

Ac e s te a s u n t d o a r c â teva d i n t re ın ̂ trebă rile care s-au adresat joi, 26 martie 2015, ı̂ntr-o nouă ı̂ntâ lnire din cadrul proiectului „Cartea Vie”, ce a avut loc la Centrul social - educativ „Popasul Iubirii Milostive”, care aparține de Parohia „S inții Voievozi” Să vineș ti.

Invitații acestei ediții provin din domenii de activitate similare. Astfel, doamna avocat Andreea Florea, o doamnă polițist din cadrul S e r v i c i u l u i C o m b a t e re a C r i m i n a l i t ă ț i i Organizate Neamț , doamna psiholog Marilena Mocanu din cadrul Direcț i ei Generale de Asistență Socială ș i Protecție a Copilului Bacă u, respectiv doamna Aniței Daniela, din cadrul Agenț i ei Naț i onale ı̂ m potriva Tra icului de Persoane – Centrul Regional Bacă u au ră spuns pozitiv invitaț i ei preotului paroh Petru Munteanu.

Printre participanții acestui eveniment s-au numă rat copiii asistați de Centrul social - educativ „Popasul Iubirii Milostive” din Să vineș ti, dar ș i voluntari ai Fundaț iei Solidaritate ș i Speranță – iliala Să vineș ti.

Hai cu noi - Almanah 2016

Exploatarea ucide su lete, aceasta a fost fraza cu care a debutat acțiunea de informare ș i prevenție.

Aș adar, ı̂ n cadrul unei campanii a Agenț i ei Naț i onale Impotriva Tra icului de Persoane, distinsele doamne au ın ̂ cercat să le explice copiilor bene iciari ai Centrului social - educativ „Popasul Iubirii Milostive” ce ın ̂ seamnă tra icul de copii ș i care sunt consecinț e le acestui fenomen ın ̂ plan social ș i psihologic.

„Ne bucură m enorm că am reuș it să ajungem astă zi la Să vineș ti; am ı̂ncercat să le povestim acestor copii minunaț i care sunt consecinț ele tra icului de iinț e umane ı̂n râ ndul copiilor; iar, iindcă auditoriul a fost aș a de fraged, am ın ̂ cercat să transpunem totul ın ̂ tr-o poveste cu inal nefericit; astfel, am ı̂ncercat să le explică m că există persoane care fac ră u altora ș i ıî ın ̂ deamnă pe alții la ră u, iar această ră utate poate merge chiar pâ nă la a distruge victima.

Totodată , le-am oferit câ teva informații despre mijloacele ș i modalită ț i le de exploatare a copilului ș i despre pro ilul tra icantului de minori. Pe inal am tras concluzii ș i am emis câ teva sfaturi despre cum s-ar putea semnala existența unui posibil tra icant ın ̂ comunitate.

Aceste tipuri de ı̂ntâ lniri sunt primordiale, iindcă fenomenul tra icului de copii ș i al exploată rii minorilor a luat amploare. Vom reveni cu drag, peste ceva timp, câ nd vor mai creș te puțin, pentru a le putea reliefa ș i cazuri concrete, iindcă puterea exemplului face minuni”, a subliniat doamna Aniței Daniela, din cadrul Agenției Naționale ım ̂ potriva Tra icului de Persoane – Centrul Regional Bacă u.

Copiii au fost informați ș i cu privire la distincția pe care trebuie să o facă ın ̂ tre ajutorul oferit pă rinților la treburile casnice ș i noțiunea de exploatare prin muncă . De asemenea s-a pus ın ̂ discuție ș i tema cerș etoriei, iar micuții au ın ̂ țeles că acei pă rinți care ıș̂i ın ̂ deamnă copiii să www.haicunoi.com

ACTUALITATE PAROHIALĂ

„Cartea Vie: Alege să cunoști, alege să previi, alege să nu judeci”

39 ACTUALITATE PAROHIALĂ cerș ească ar trebui decă zuți din drepturile pă rinteș ti.

Un tra icant plă nuieș te, stă ascuns, pâ ndeș te, mai ales ın ̂ m e d i u l o n l i n e , ș i a p o i acționează !

Mai mult, s-au adus ı̂n d i s c u ț i e ș i a v a n t a j e l e ș i dezavantajele mediului virtual, iindcă ın ̂ spatele unui pro il de facebook, de exemplu, se poate ascunde pro ilul unei persoane ră u - intenționate. Aș a cum am amintit mai sus, totul ın ̂ cepe ca o poveste frumoasă , ın ̂ câ ntă toare pentru victimă , iar apoi se transformă ı̂ n tr-un ilm de groază , ı̂ n tr-un coș mar.

Cei prezenți la eveniment au avut parte de o surpriză , ș i anume au fost ın ̂ câ ntați de vocile suave ale ș colarilor. Impreună cu Eliza Cojocaru, voluntar ı̂n cadrul programului de afterschool organizat de Fundația Solidaritate ș i Speranță – iliala Să vineș ti, copiii au pregă tit câ teva câ ntecele, pe care le vor rosti ș i la Biserica „S inții Voievozi”, cu ocazia S intelor Să rbă tori Pascale.

La inalul ı̂ n tâ lnirii, pă rintele Petru Munteanu a mulț u mit invitatelor pentru colaborarea e icientă ș i e icace pe care Fundația Solidaritate ș i Speranță – iliala Să vineș ti o are cu instituțiile din care acestea fac parte.

„Pe această cale mulțumim Serviciului de Combatere a Criminalită ții Organizate Neamț , Direcț i ei Generale de Asistenț ă Socială ș i Protecție a Copilului Bacă u, respectiv Agenției Naționale ım ̂ potriva Tra icului de Persoane – Centrul Regional Bacă u, pentru sprijinul acordat ı̂ n cadrul tuturor campaniilor de ajutorare a persoanelor vulnerabile, a campaniilor de prevenire ș i informare privind protecția ș i siguranța minorilor”, a concluzionat pă rintele Petru Munteanu.

P r i n t r e a c ț i u n i l e ı̂ n t r e p r i n s e ı̂ n parteneriat cu organizaț iile ce vizează a s i g u r a r e a ș i d e z v o l t a r e a s e r v i c i i l o r specializate privind protecț i a ș i asistarea copiilor a laț i ı̂ntr-o situaț ie vulnerabilă se www.haicunoi.com

numă ră ș i activitatea demarată de că tre Complexul de servicii pentru intervenț i e specializată ın ̂ domeniul protecției familiei ș i a drepturilor copilului Bacă u.

Scopul complexului este de a veni ı̂n sprijinul copiilor abuzaț i ( izic, psihic, emoţional), neglijaț i sau exploataț i, copii ai stră zii care pot deveni cu uș urință victime ale tra icului de persoane sau al cerș etoriei.

Menționă m că ın ̂ ultima zi de joi a iecă rei luni, Parohia „S inții Voievozi” – Să vineș ti, din cadrul Protopopiatului Roznov, județul Neamț , ı̂ n parteneriat cu Fundaț i a Solidaritate ș i Speranță – iliala Să vineș ti, organizează această activitate cultural - educativă .

Scopul acestui proiect este oferirea de informații ș i sfaturi din partea unei persoane, care doreș te să ı̂ m pă rtă ș ească opinii din experienț a sa de viaț ă, ie profesională , ie personală .

Alexandra Gîrbea

Hai cu noi - Almanah 2016

ACTUALITATE PAROHIALĂ 40

În lumea copiilor „Dezvoltare comunitară prin educaț i e ș i cultură ”, inanţat prin granturile SEE 2009 – 2014. Prin activită țile derulate ın ̂ cadrul acestui proiect, fundaț i a ș i-a propus reducerea excluziunii ș i ratei de abandon ș colar, ım ̂ bună tă țirea abilită ților de viață a 30 de copii ș i 20 de adulț i romi ș i româ ni din comuna S ă v i n e ș t i , p re c u m ș i re s p o s a b i l i z a re a comunită ții pentru viața iecă rui copil ın ̂ parte.

Printre bene iciarii acestui proiect, se numă ră ș i T. Dumitrița, o fetiță sensibilă , cu o personalitate sclipitoare. Iubeș te valsul, muzica ș i literatura. Pasiunea sa este lectura: „ım ̂ i place foarte mult să citesc. Personajul meu preferat este Degețica. O apreciez pentru curajul de care a dat dovadă ș i pentru că face fapte bune.”

Dumitriț a provine dintr-o familie monoparentală . Tată l i-a pă ră sit ș i a trecut ın ̂ lumea celor drepți, mama, afectată de moartea soț ului, a suferit o depresie. Ajutorul ei de

ACTUALITATE PAROHIALĂ

Copilă ria este o lume a miracolelor, o lume a bucuriei ș i inocenț e i. Este lumea jocurilor ș i a poveș tilor, o lume lipsită de griji ș i ın ̂ că rcată de zâ mbete ș i voie bună . Este o lume reală , plină de armonie ș i iubire.

Pentru unii copii ı̂nsă , copilă ria este tulburată de nevoi, temeri ș i griji. Aceste su lete s e l u p t ă c u s ă ră c i a , m a rg i n a l i z a re a ș i excluziunea socială .

Toți copiii sunt frumoș i ș i speciali, dar diferiți. Fiecare are o personalitate unică ș i drepturi egale cu ceilalți. Toți au dreptul la educație, ın ̂ funcție de nevoile lor, indiferent de etnie sau mediul din care provin.

In sprijinul unor astfel de copii, Fundația Solidaritate ș i Speranță Iaș i – iliala Să vineș ti, ın ̂ parneneriat cu Centrul social – educativ „Popasul Iubirii Milostive”, care aparț i ne Parohiei „Sf. Voievozi” din Să vineș ti, a derulat, ın ̂ perioada iulie 2014 – februarie 2015, proiectul

Hai cu noi - Almanah 2016

www.haicunoi.com

41 ACTUALITATE PAROHIALĂ nă dejde este Dumitrița, care ın ̂ că de pe acum se ın ̂ grijeș te de bunul mers al gospodă riei ș i poartă de grijă celor doi frați mai mici Ana Maria, ın ̂ vâ rstă de 3 ani ș i Florin de 7 ani.

Venitul ı̂ n tregii familii se rezumă la alocaț iile copiilor, ajutorul social ș i ajutorul neprețuit al bunicii dinspre mamă , care a plecat la muncă ın ̂ Italia pentru a le asigura nepoților un trai mai bun.

Situaț i a di icilă ı̂ n care se a lă nu a ı̂mpiedicat-o nici o clipă să obțină rezultate foarte bune la ın ̂ vă țătură : „ım ̂ i place să merg la ș coală ș i ım ̂ i place să mă ım ̂ brac ın ̂ iecare zi ın ̂ uniformă ”. Apreciată de colegi ș i de doamna ı̂nvă ț ătoare, Dumitriț a a luat anul trecut, la sfâ rș itul clasei a III-a, diplomă pentru merite deosebite la matematică ș i româ nă .

In iecare zi, indiferent de vreme, fetița de numai 10 ani se trezeș te la 6 dimineața ș i parcurge pe jos o distanță considerabilă pentru a ajunge la ș coală . După terminarea orelor, Dumitrița merge ı̂mpreună cu fratele să u la Centrul social – educativ „Popasul Iubirii Milostive” al parohiei „S inț ii Voievozi” din Să vineşti, unde primeș te masa de prâ nz ın ̂ mod gratuit, ală turi de alți 85 de copii: „mâ ncarea mea preferată este supa de pui ș i negresa cu cocos. Doamnele de acolo sunt bune ș i ın ̂ țelegă toare. Le doresc să ie să nă toase ș i să ne ajute ın ̂ continuare.”

După masă , ın ̂ soțită de colegi ș i alți copii, Dumitrița participă la programul ș coală după ș coală care se desfă ș oară la Centrul de Servicii Sociale „Samariteanul Milostiv”. Dumitrița vine aici de la ın ̂ ceputul clasei a IV-a: „ım ̂ i place de Andra, doamna de la afterschool. Este bună la su let ș i serioasă . Ne ajută la teme, ne explică unde nu ın ̂ țelegem ș i are ră bdare cu noi”. Pe lâ ngă teme ș i alte activită ț i care implică incursiuni ın ̂ lumea limbii româ ne ș i a ș tiinței numerelor, copii participă la activită ți creative ș i recreative unde se organizează ateliere de pictură ș i lucru manual.

Uneori, câ nd ajunge acasă , Dumitrița ıș̂i ın ̂ suș eș te atribuții casnice pentru a-i veni ın ̂ ajutor mamei sale: „O ajut pe mama, dau cu mă tura, spă l vase ș i ș terg praful.” www.haicunoi.com

Ca orice copil, Dumitrița iubeș te jocurile.

Printre preferatele sale ın ̂ aer liber se numă ră „Ț ară , ț ară vrem ostaș i!” ș i ș otronul. Câ nd vremea nu le permite activită ți ın ̂ aer liber, cei trei frați joacă că rți: „Imi place să merg ın ̂ parc, acolo sunt mulți copii ș i e mai distractiv”.

V i s u l D u m i t r i ț e i e s t e s ă d e v i n ă câ ntă reaț ă, artista sa preferată este Indila.

Talentul este de partea ei, membra grupului „Ingeraș ii” ne cucereș te de iecare dată câ nd corul trupei ıș̂i prezintă programele artistice sau ın ̂ câ ntă enoriaș ii parohiei „S inții Voievozi” cu sunetul duios al colindelor ș i câ ntecelor cu diferite tematici.

Viața Dumitriței este povestea unui copil care a trecut ș i a depă ș it momente grele, pă strâ ndu-ș i zâ mbetul candid pe buze. Un copil care a gă sit puterea de a merge mai departe ș i care la vâ rsta de 10 ani a ı̂nvă ț at bucuria lucrurilor mă runte, ală turi de membrii familiei sale. Ințelegă toare ș i cuminte, generoasă ș i optimistă , ıș̂i doreș te să nă tate ș i multă fericire pentru singurul pă rinte care i-a mai ră mas, mama.

Emanuela Popa

Hai cu noi - Almanah 2016

ACTUALITATE PAROHIALĂ 42

„Crede că poți și vei fi deja la jumătatea drumului!”

Hai cu noi - Almanah 2016

persoanelor vâ rstnice, cu nevoi speciale, cunoaș terea simptomelor de ordin somatic, evaluarea stă rii de dependență sau realizarea tehnicilor de ın ̂ grijire ș i de prim ajutor.

De asemenea, voluntarul nostru s-a implicat ș i ı̂ n activitatea numită Oglinda Parohiei, program care ı̂ ș i propune să contribuie la sporirea coeziunii ı̂ n cadrul comunită ții.

Un alt proiect care se leagă de numele voluntarului nostru talentat este ș i cursul de frizerie, desfă ș urat ın ̂ cadrul acţiunii social – educative „Mă soară timpul cu faptele tale”.

Aceasta a fost o iniț iativă a Parohiei „S inții Voievozi” din Să vineș ti ın ̂ parteneriat cu Fundaț i a Solidaritate ș i Speranț ă – iliala Să vineș ti. Scopul acestei acț iuni a fost sprijinirea celor care doresc să urmeze această meserie, ın ̂ speță a pă rinților ai că ror copii sunt bene iciari ai Centrului social – educativ „Popasul Iubirii Milostive”.

Cu o experiență ın ̂ acest domeniu, Lili a fost unul dintre formatorii cursului amintit mai sus, pentru partea de frizerie ș i coafură : „Practic această meserie din pasiune, doar de doi ani; participanții au ın ̂ vă țat, ın ̂ prima parte, puțină teorie, iar ı̂n a doua parte au fă cut practică (tunsori, ı̂ m pletituri)”, a relatat tâ nă ra voluntară .

ACTUALITATE PAROHIALĂ

Succesul orică rei organizații se a lă ın ̂ relație de interdependență cu munca ın ̂ echipă , iar ın ̂ orice activitate succesul este, de cele mai multe ori, rodul efortului comun, al spiritului de echipă .

Fiecare membru al echipei ıș̂i are rolul să u ın ̂ tr-o entitate, iar comunicarea este liantul c a r e a s i g u r ă a t i n g e r e a o b i e c t i v e l o r organizaționale.

V-aț i pus vreodată ı̂ n trebarea ce ı̂ n seamnă pentru dumneavoastră o echipă e icientă ? Sau ce reprezintă pentru noi oamenii cu care lucră m zilnic? Ori ce ı̂ n seamnă colegialitatea?

La câ teva dintre aceste ı̂ntrebă ri ne-a ră spuns Lili Bordea, unul dintre voluntarii Fundaț i ei Solidaritate ș i Speranț ă – iliala Să vineș ti, pentru care cooperarea ș i colaborarea reprezintă luxul vital care face posibilă atingerea performanțelor unei organizații.

După o perioadă de 10 luni ın ̂ care a fost unul dintre voluntarii entuziaș ti al fundației să vineș tene, Lili a decis să -ș i continue activitatea profesională ın ̂ afara granițelor țării.

Pe această cale, ne ın ̂ clină m ın ̂ fața ajutorului acordat ın ̂ această perioadă ș i ıî transmitem că o aș teptă m cu drag ın ̂ mica noastră familie, ori de câ te ori va avea ocazia.

S p i r i t u l d e e c h i p ă , e n t u z i a s m u l , ră bdarea, implicarea ș i sâ rguința sunt doar câ teva dintre atributele ce o descriu pe Lili, un voluntar pasionat de domeniul asistenței sociale ș i dedicat muncii sale.

Licențiată ın ̂ domeniul asistenței sociale ș i absolventă a programului de master Familia şi Managementul Resurselor Familiale, al Facultă ț ii de Filoso ie ș i Ș tiințe Social-Politice, din cadrul Universită ț ii „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaș i, colega noastră s-a implicat ı̂ n n u m e ro a s e a c t iv i t ă ț i s o c i a l - ilantropice. Prin mâ inile sale au trecut proiecte sociale, cum ar i Ingrijitori bă trâ ni la domiciliu, al că rui scop a fost supravegherea stă rii de să nă tate a

www.haicunoi.com

43 ACTUALITATE PAROHIALĂ

S-a implicat de asemenea ș i ın ̂ cadrul departamentului de vâ nză ri al atelierului de patiserie al Fundației Solidaritate ș i Speranță – iliala Să vineș ti, unde a contribuit cu succes la promovarea e icientă a produselor realizate cu dragoste ș i dă ruire.

Nici tă râ mul Jurnal Spiritual nu ıî este stră in, iindcă , atunci câ nd ıî permitea timpul, aș ternea pe hâ rtie gâ nduri, tră iri ș i emoții – toate adunate ın ̂ paginile revistei de dialog etic, estetic ș i religios, Jurnal Spiritual.

Intrebată ı̂n ce activită ți ș i-a mai pus amprenta, tâ nă ra voluntară ı̂și aminteș te cu drag de momentele ın ̂ care a pus umă rul la procesul de creație al lumâ nă rilor ș i a diferitelor obiecte ce se confecț ionează ı̂ n cadrul departamentului de creaț i e al fundaț i ei să vineș tene.

„Mă bucur foarte mult că am fă cut parte din echipa Fundației Solidaritate ș i Speranță – iliala Să vineș ti. Aici am ın ̂ vă țat lucruri noi ș i folositoare. Ii mulț u mesc pe această cale pă rintelui Petru Munteanu pentru ın ̂ crederea acordată , le mulțumesc tuturor colegilor iindcă au fost ală turi de mine ș i m-au sprijinit ın ̂ toate

activită țile ın ̂ treprinse. A fost o onoare să fac parte din această frumoasă familie. Unul dintre principiile după care mă ghidez ın ̂ viață este cel al lui Theodore Roosevelt, «Crede că poți ș i vei i deja la jumă tatea drumului!», motiv pentru care nu mi-am spus niciodată NU POT. Voi reveni cu drag ori de câ te ori voi avea ocazia. Vă mulțumesc ș i vă ım ̂ bră țisez cu drag”, a reliefat Lili Bordea, voluntar ın ̂ cadrul departamentului de asistență socială al fundației să vineș tene.

Crescută ș i educată ın ̂ spiritul ortodox, L i l i B o r d e a , u n u l d i n t r e v o l u n t a r i i departamentului de asistenț ă socială , a dat dovadă de talent, pasiune ș i dragoste ın ̂ tot ceea ce a ın ̂ treprins ın ̂ cadrul echipei de la Să vineș ti.

Acestea iind spuse, nu ne ră mâ ne decâ t să ne manifestă m mulțumirea ș i recunoș tința pentru implicarea sa ı̂ n toate activită ț i le fundației, atâ t social- ilantropice, câ t ș i cultural - educative.

Ii dorim să nă tate, fericire ș i mult succes ın ̂ carieră , iar Bunul Dumnezeu să -i că lă uzească paș ii ın ̂ marea că lă torie a vieții.

Alexandra Gîrbea

Speranța unui copil

Să ră cia, marginalizarea ș i excluderea socială par a i cuvintele de ordine ce guvernează societatea româ nească actuală .

Conform Dicț ionarului de Sociologie, „să ră cia desemnează o stare ın ̂ care individului ı̂ i l i p s e s c r e s u r s e l e n e c e s a r e p e n t r u supraviețuire”.

Există situații ın ̂ care trecem nepă să tori pe lâ ngă semenii noș tri. Ori suntem foarte gră biț i , ori suntem ancoraț i ı̂ n realitatea cotidiană , prinș i cu problemele care ne ocupă tot timpul. Acesta este unul dintre motivele pentru care, de pildă , existența copiilor să rmani care provin din familii defavorizate ne este uneori stră ină .

Avâ nd la bază de iniț i a solidarită ț i i, Uniunea Europeană a decis ca ın ̂ cepâ nd cu anul 2009 să se pună bazele unei lupte ım ̂ potriva să ră ciei ș i a excluziunii sociale. Acesta este ș i un motiv pentru care Fundaţia Solidaritate ș i www.haicunoi.com

Speranţă – iliala Să vineș ti, ın ̂ parteneriat cu Centrul social – educativ „Popasul Iubirii Milostive”, care aparține Parohiei „Sf. Voievozi” din Să vineș ti, a derulat, ın ̂ perioada iulie 2014 – fe b r u a r i e 2 0 1 5 , p ro i e c t u l „ D e z vo l t a re comunitară prin educație ș i cultură ”, inanţat prin granturile SEE 2009 – 2014.

Acesta ș i-a propus să amelioreze situația ın ̂ care se a lă un numă r de 87 de copii proveniți

Hai cu noi - Almanah 2016

ACTUALITATE PAROHIALĂ 44 din categorii sociale vulnerabile din comuna Să vineș ti, activită țile principale iind acordarea zilnică de hrană gratuită ș i organizarea de activită ţi educativ - recreative.

Mihă iță - Alexandru B. este unul dintre aceș ti copii asistați social, iar ın ̂ cele ce urmează vom aș terne pe hâ rtie povestea impresionantă a acestui copil, pe chipul că ruia se citesc speranța ș i multe visuri. La doar 9 ani, acesta locuieș te cu pă rinții ș i cele două surori ın ̂ tr-o garsonieră minusculă , cu doar două paturi. De ceva vreme, familia sa trece prin momente mai di icile, iindcă nu mai bene iciază de agent termic, acesta iind un aspect destul de delicat, mai ales ı̂n această perioadă , câ nd iarna ı̂ncă nu ș i-a ın ̂ cheiat socotelile cu noi.

Cu o situație materială precară , copilul de lâ ngă noi nu ș i-a pierdut ın ̂ că speranța ș i visează că ın ̂ tr-o zi va deveni pompier.

Impreună cu sora sa Andreea, Mihă iță merge ın ̂ iecare zi la ș coală , iar apoi merge la Centrul social – educativ „Popasul Iubirii Milostive” al Parohiei „S inț ii Voievozi” din Să vineşti, unde serveș te masa de prâ nz ın ̂ mod gratuit. Ritualul de zi cu zi continuă cu prezența sa la orele suplimentare din cadrul programului de afterschool ce au loc la Centrul de Servicii Sociale „Samariteanul Milostiv”.

Ală turi de ceilalț i colegi, participă la toate activită țile cultural – educative ș i este sprijinit ı̂ n soluț i onarea problemelor de aritmetică ș i inițiat ın ̂ lumea limbii ș i literaturii

româ ne; ın ̂ tr-un cuvâ nt, ıș̂i petrece timpul liber ın ̂ tr-un mod educativ.

M i h ă i ț ă e s t e p a s i o n a t d e a r t a frumosului: pictează foarte frumos ș i este ın ̂ zestrat cu excelente abilită ți de lucru manual, el participâ nd ın ̂ luna iunie 2014 la o expoziție cu obiecte de lucru manual. Tot ın ̂ acea perioadă a fă cut parte dintr-un grup vocal ș i dansuri populare, unde a interpretat foarte frumos câ ntecul „Ce mică -i vacanța mare”.

Toate activită ț ile menț ionate mai sus s - a u d e s f ă ș u ra t ı̂ n c a d r u l p r o i e c t u l u i „Indră zneș te! Talentul tă u poate schimba destine!”, inanțat de Comisia europeană prin programul „Tineret ı̂ n Acț iune”. Scopul proiectului derulat de Fundația Solidaritate ș i Speranță – iliala Să vineș ti a fost dezvoltarea spiritul de inițiativă ș i antreprenoriat ın ̂ râ ndul tinerilor, ın ̂ acelaș i timp cu creș terea gradului de integrare a copiilor ș i dezvoltarea aptitudinilor pentru viață. Tot mai des auzim ın ̂ jurul nostru oameni care doresc să se implice ın ̂ proiecte social - ilantropice care au ı̂ n subsidiar campanii de ajutorare a celor nevoiaș i.

Fie că vorbim de bă trâ ni neajutoraț i, copii abandonați de pă rinți, oameni ai stră zii, sau copii ce provin din familii greu ın ̂ cercate, este esențial să reuș im să le acordă m o mâ nă de ajutor, să le redă m zâ mbetul pe față.

Alexandra Gîrbea

Lumina lui Hristos luminează tuturor și la Văleni

Hai cu noi - Almanah 2016

ACTUALITATE PAROHIALĂ

Incă din perioada Postului Mare, Parohia „S inții Voievozi” din Să vineș ti, ın ̂ parteneriat cu Fundaț i a Solidaritate si Speranț ă – iliala S ă v i n e ș t i , d e s fă ș o a ră a c ț i u n e a s o c i a l ilantropică „Lumina lui Hristos luminează tuturor”.

Cum Să rbă toarea Paș telui este una a ın ̂ noirii, copiii de la ș coala din Vă leni au primit, la data de 8 aprilie 2015, vizita voluntarilor Fundaț i ei Solidaritate si Speranț ă – iliala Să vineș ti, Aga ia Roș u, Anamaria Armenici ș i Andra Avasilcă i ș i a viceprimarului Aurelia Simionică , de la Primă ria Piatra-Neamț . www.haicunoi.com

45 ACTUALITATE PAROHIALĂ

Bucuria s-a ară tat pe chipul angelic al copiilor câ nd le-au fost ım ̂ pă rțite pachete cu produse de ım ̂ bră că minte ș i rechizite ș colare oferite de Fundația Solidaritate ș i Speranță – iliala Să vineș ti.

„Este un parteneriat ı̂ n tre Primă ria Piatra Neamț ș i Fundaț i a Solidaritate ș i Speranță – iliala Să vineș ti, acum suntem la debutul acestei colaboră ri. Am avut discuții cu reprezentantul Fundaț i ei din Să vineș ti, cu pă rintele Petru Munteanu, am vorbit despre zonele mai defavorizate ale primă riei noastre, Vă leni 1, Vă leni 2, dorim să stabilim o cooperare pe termen lung ın ̂ ceea ce ın ̂ seamnă o susținere a nevoilor cetă țenilor noș tri.

Am ın ̂ ceput cu ș coala din Vă leni ș i pentru că vin să rbă torile de Paș te, era normal ca aceș ti copii să primească ceva, să se bucure, să vadă că sunt ın ̂ atenția noastră ”, a declarat viceprimarul Aurelia Simionică .

„Am pregă tit 170 de pachete pentru copiii de la ș coala din Vă leni, ı̂ n cadrul companiei «Lumina lui Hristos luminează tuturor», ne bucură m că putem aduce un zâ mbet pe chipurile acestor copii. In perioada să rbă torilor se spune să im mai buni unii cu ceilalț i , dar ne dorim să ı̂ n senină m zilele copiilor nevoiaș i câ t mai des cu putință”, a spus Aga ia Roș u, asistent social ın ̂ cadrul Parohiei „S inții Voievozi” din Să vineș ti.

Brîndușa Dediu

Dăruiești un zâmbet, primești unul în schimb

A lați ın ̂ „Să ptă mâ na altfel”, prichindeii de la Gră dinița cu Program Prelungit Nr. 2, Piatra Neamț , de la grupa mică , au vizitat, pentru a treia oară , Centrul social-educativ „Popasul Iubirii Milostive”, care aparține Parohiei „S inții Voievozi” din Să vineș ti, la data de 8 aprilie 2015.

Acest eveniment s-a desfă ș urat ı̂ n cadrul campaniei care se derulează prin protocolul ı̂ncheiat ı̂ntre Inspectoratul Ș colar Județean Neamț ș i Fundația Solidaritate ș i Speranță – iliala Să vineș ti, „Dă ruieș te o jucă rie pentru o copilă rie”.

Gră dinița cu Program Prelungit Nr. 2 din Piatra Neamț nu este la prima manifestare de acest gen față de copiii asistați de Centrul social - educativ „Popasul Iubirii Milostive”.

Cadrele didactice din această instituție de ın ̂ vă țămâ nt reuș esc să transmită acestor micuț e su lete bucuria de a dă rui.

„Suntem grupa mijlocie de la Gră diniț a cu Program Prelungit Nr. 2 din Piatra Neamț ș i ım ̂ preună cu colega mea, Oana Maria Tă nasă , suntem pentru a treia oară la Să vineș ti, ın ̂ cadrul acestui proiect „Dă ruieș te o www.haicunoi.com

jucă rie pentru o copilă rie”.

Ală turi de pă rinț ii copiilor de grupă mijlocie am pregă tit câ teva surprize pentru copilaș ii din acest centru. Copiii au fă cut-o cu drag ș i promitem că vom reveni câ nd vremea va i frumoasă , câ nd vom putea să desfă ș ură m activită ți ș i ın ̂ curtea centrului social - educativ, ı̂ n jurul datei de 1 iunie”, a menț ionat educatoarea Maria Tă taru. Dă ruieș ti un zâ mbet, primeș ti unul ı̂n schimb. Putem face lucruri extraordinare, depinde doar de noi.

Brîndușa Dediu

Hai cu noi - Almanah 2016

ACTUALITATE PAROHIALĂ 46

fost ı̂n temniț ă ș i L-a descoperit pe Dumnezeu acolo. In loc să scrie un jurnal despre ı̂nchisoare, a scris un jurnal despre fericire, ı̂nțelegâ nd că Dumnezeu este peste tot”, a declarat pă rintele Petru Munteanu.

In continuare, pă rintele paroh a prezentat istoria construirii bisericii „S inț i i Voievozi”, a adresat câ teva ın ̂ demnuri pentru perioada ce urmează ș i i-a ın ̂ credințat că Dumnezeu are un plan pentru iecare persoană ın ̂ parte. A urmat apoi rostirea ı̂ n comun a rugă ciunii Tată l nostru, rugă ciune care ıi ̂ uneș te pe toți ın ̂ acelaș i Duh, după

In după - amiaza zilei de 9 aprilie 2015, ın ̂ ̂ pă rțit celor Joia Mare a Să ptă mâ nii Patimilor, Parohia care pă rintele Petru Munteanu a ım prezenț i

lori ș i

coș u ri decorative cu speci ic „S inții Voievozi” din Să vineș ti a primit o vizită specială din partea persoanelor private de pascal.

Vorbind despre vizita la Parohia „S inții libertate de la Penitenciarul de Minori ș i Tineri din Bacă u. Ală turi de tinerele deț i nute au Voievozi”, câ teva tinere private de libertate au participat ș i comisar - ș ef Sorin Dır̂țu, Directorul subliniat importanț a morală ș i educativă a Penitenciarului de Minori ș i Tineri din Bacă u, acestei ı̂ n tâ lniri desfă ș urate ı̂ n preajma subcomisar Geanina Ș tefan, director adjunct să rbă torii Invierii. „Astă zi la Să vineș ti ne-am i n t e r v e n ț i e p s i h o s o c i a l ă ı̂ n c a d r u l relaxat, ne-am luminat, ne-am ı̂ n că rcat cu Penitenciarului de Minori ș i Tineri din Bacă u ș i energie pozitivă ș i am primit putere pentru a ̂ pă rtă ș im cu pă rintele Adrian Bâ rgu, preot capelant ın ̂ cadrul merge mai departe. Incercă m să ım ceilalț i Invierea Domnului ș i să renaș tem ș i noi aceleiaș i instituț i i. Pă rintele paroh Petru Munteanu a stat de vorbă cu grupul bă că uan, cu prilejul acestei s inte să rbă tori”, a declarat o le-a oferit sfaturi speci ice acestei perioade, iar tâ nă ră deținută . „Pentru mine este prima ieș ire ı̂n comunitate ș i nu există cuvinte pentru a la inalul ın ̂ tâ lnirii s-au oferit daruri. exprima ceea ce simt acum. E un sentiment de

In debutul ın ̂ tâ lnirii a fost rostită poezia „Ș tergarul” a lui Costache Ioanid, după care a liniș te su letească , de lumină pă trunză toare. urmat cuvâ ntul de ın ̂ vă țătură rostit de pă rintele Paș tele ıl̂ voi petrece ală turi de colege, cu gâ ndul la familie ș i la copiii care mă aș teaptă acasă ”, a paroh.

„Ne pregă tim ın ̂ aceste zile pentru marea a irmat vizibil emoționată o altă doamnă a lată ̂ detenție. bucurie a creș tină tă ț ii, a Invierii Domnului ın nostru Iisus Hristos, pe care ne dorim să o Mihai Parfeni simțim câ t mai intens. Trebuie să ın ̂ țelegem că Dumnezeu este prezent peste tot, iar atunci c â n d s i m ț i m p re z e n ț a L u i , n e s i m ț i m ră spunză tori pentru că noi putem face un mic rai oriunde ne a lă m. Noi putem lua rugă ciunea oriunde pentru că Dumnezeu Se descoperă ın ̂ rugă ciune. Imi aduc aminte de cartea «Jurnalul Fericirii», scrisă de Nicolae Steinhardt care a Hai cu noi - Almanah 2016

www.haicunoi.com

ACTUALITATE PAROHIALĂ

Întâlnire la ceas de taină în Joia Mare

47 ACTUALITATE PAROHIALĂ

Prinos de rugăciune la sărbătoarea Izvorul Tămăduirii

In iecare an, credincioș ii Parohiei „S inții Voievozi”- Să vineș ti aduc un prinos de rugă ciune ș i osteneală la să rbă toarea Izvorului Tă mă duirii, ce se desfă ș oară la prima troiță ridicată ı̂n parohie prin implicarea familiilor Aneta ș i Costică Dumitrache, Ileana ș i Gheorghiț ă Baluș , Rodica Acojocă riței, Ileana Paisa, Angelica ș i Costică Acojocă riței, Ileana ș i Mihai B a l u ș . P ă r i n t e l e p a r o h P e t r u Munteanu a o iciat slujba Tainei Sf. Maslu ș i a Aghiezmei Mici la troița cu h r a m u l s ă r b ă t o a r e a I z v o r u l Tă mă duirii, avâ nd ală turi numeroș i credincioș i din parohie, dar ș i pelerini, sosiți din Bacă u ș i Piatra-Neamț . La inalul slujbei, pă rintele paroh a rostit cuvâ nt de ın ̂ vă țătură , menționâ ndu-le credincioș ilor că ı̂ n Să ptă mâ na Luminată ș i chiar pâ nă la Ină lțarea Domnului, credincioș ii poartă veș mâ nt alb, ın ̂ amintirea crijmei de la Botez.

Credincioș ii ș i-au exprimat mulțumirea, recunoș tința ș i ın ̂ câ ntarea de a participa an de an la o icierea S intei Liturghii la prima troiță din parohie.

„De câ nd s-a fă cut troiț a asta, noi, permanent, am venit aici cu colivă , am stat la slujbă ș i am aș teptat ca pă rintele să s ințească apa, să luă m ș i noi acasă pentru a ne tă mă dui de toate bolile, să ne binecuvâ nteze ș i să ne miruiască ”, ne-a spus doamna Silvia Vă duva, o credincioasă a Parohiei „S inții Voievozi”.

Doamna Dorina ne-a mă rturisit că : „Dacă nu putem ajunge la Constanț a , unde sunt izvoare mai multe, venim aici, la noi (râ de), cum să nu venim aici, e foarte frumos, avem multe troițe ın ̂ comuna noastră ”.

„Imi amintesc de bunicul Hanganu, cu care mergeam la Inviere, iar la ın ̂ toarcere am vă zut un foc ın ̂ locul acesta (locul troiței) ș i i-am spus bunicului meu, iar el a spus ca e un semn.

După Paș te, bunicul a aș ezat două lemne ı̂n formă de cruce ı̂n acest loc, s-a mai adus o mă suț ă , după care, ı̂ n cet–ı̂ n cet s-au adus www.haicunoi.com

ım ̂ bună tă țiri, s-a ın ̂ locuit crucea de lemn cu una de piatră , s-a construit o masă din beton ș i tot aș a avem grijă de ea, cu toții, an de an”, a povestit doamna Ileana Paisa, unul dintre ctitorii troiței.

„Am venit să ı̂mpletim rugă ciunea cu toții, aici, pentru că nu putem să stă m acasă câ nd este un pic de rugă ciune aș a frumoasă la troiță, vremea este minunată , ține cu noi”, a menționat doamna Marcela Lază r, credincioasă a parohiei.

Povestea troiței ne-a relatat-o, pe scurt, ș i doamna Aneta Dumitrache: „Ghiță Burluță a cumpă rat acest teren de la cineva de la Roznov, terenul avea o cruce pe el ș i aș a a fost vâ ndut, iar de câ nd sunt eu aici, de 58 de ani, a existat această troiță cu hramul la să rbă toarea Izvorul Tă mă duirii. Tot i-am fă cut ım ̂ bună tă țiri, dar o bună perioadă de timp, de prin 1986 pâ nă ın ̂ 1990, nu am mai avut voie să ne ocupă m de ea.

După revoluție, ne-am adunat toți vecinii ș i ne-am sfă tuit, am pus bani cu toții ș i am adus ım ̂ bună tă țiri troiței. An de an se face o slujbă foarte frumoasă , vin foarte multi credincioș i, iar noi ne bucură m de această să rbă toare mare. Noi ın ̂ cercă m să ne pă stră m tradițiile, lumea este educată , toț i tinerii au ı̂nvă ț at, au lucrat ș i speră m că ș i de acum ın ̂ colo să se țină cont de obiceiurile noastre stră bune”.

Brîndușa Dediu Hai cu noi - Almanah 2016

ACTUALITATE PAROHIALĂ 48

Sărbătoare fericită și binecuvântată!

La inalul S intei Liturghii, pă rintele paroh Petru Munteanu a adresat cuvâ nt de ı̂nvă ț ătură celor prezenț i ı̂n biserică . „Iubiț i credincioș i ș i credincioase, avem astă zi printre noi să rbă toriți de seamă , cei care poarta numele Sfâ ntului Mare Mucenic Gheorghe. Cu acest prilej ne aducem aminte ș i de cei care au fost câ ndva printre noi: de pă rintele Gheorghe Filip, un preot destoinic ș i ră bdă tor, de domnul epitrop Radu Gheorghe, care a plecat dintre noi, dar ne-a lă sat ın ̂ dar pe iul dâ nsului ș i a dă ruit comunită ț ii să vineș tene o troiț ă cu hramul Sfâ ntul Mare Mucenic Gheorghe, Purtă tor de biruință.

N e g â n d i m l a m o ș i i ș i s t r ă m o ș i i n o ș t r i c a r e a u f o s t binecuvâ ntați cu acest nume biruitor, precum ș i la cei care astă zi sunt ın ̂ Sfâ nta Biserică să aducă prinos de recunoș tință Marelui Mucenic ș i ın ̂ tre s inți lă udat, Sfâ ntul Gheorghe.”

In continuarea cuvâ ntului de ın ̂ vă țătură , pă rintele Petru Munteanu a v o r b i t d e s p r e i m p o r t a n ț a Hai cu noi - Almanah 2016

recunoș tinței: „Ne bucură m că există oameni recunoscă tori. Orice troiță, precum ș i iecare drum spre Biserică , este un pas al recunoș tinței noastre. Cei mai mulți oameni recunoscă tori sunt ın ̂ Biserică . Credincioș ii sunt recunoscă tori pentru pă rinții lor, pentru mila lui Dumnezeu peste noi ș i iată că astă zi aducem recunoș tință Marelui Mucenic Gheorghe.” In cinstea credincioș ilor care poartă numele de Gheorghe sau derivate ale acestuia, corul bisericii, ım ̂ preună cu enoriaș ii prezenți la slujbă , a câ ntat tradiționalul „La Multi Ani”.

După Sfâ nta Liturghie, enoriaș ii Parohiei „S inții Voievozi,” ım ̂ preună cu pă rintele Petru Munteanu, au pornit ı̂ntr-o mică procesiune spre cele două troiț e ridicate de enoriaș ii să vineș teni pentru a cinsti numele Sfâ ntului Mare Mucenic Gheorghe. Troiț a domnului epitrop Radu Gheorghe, ridicată ın ̂ cinstea soției sale Ana, ș i o troiță ridicată de un credincios pentru a mulțumi Sfâ ntului că l-a ın ̂ tă rit la timp de boală ș i i-a alinat suferințele trupeș ti. „Ne-am adunat aici ca prinos de recunoș tință pentru ın ̂ aintaș ii noș tri, pentru a ın ̂ vă ța din exemplul lor să tră im frumos. Mai devreme sau mai tâ rziu ș i noi vom trece la cele s inte ș i nu luă m cu noi decâ t lumina faptelor bune”, a menț i onat pă rintele Petru Munteanu după s ințirea troiței.

Emanuela Popa

ACTUALITATE PAROHIALĂ

Biserica Ortodoxă pră znuieș te ın ̂ iecare an, la 23 aprilie, pe Sfâ ntul Mare Mucenic Gheorghe, Purtă torul de biruință, unul dintre cei mai cunoscuți s inți martiri. In această mare zi de să rbă toare, pă rintele paroh Petru Munteanu a o iciat Sfâ nta Liturghie la Parohia „S inț ii Voievozi” din Să vineș ti ın ̂ prezența a numeroș i credincioș i.

www.haicunoi.com

49 ACTUALITATE PAROHIALĂ

Manifestare câmpenească la Duminica femeilor purtătoare de mir

In Duminica a treia după S intele Paș ti, numită ș i Duminica Mironosiț elor, Biserica Ortodoxă Româ nă cinsteș te pomenirea femeilor purtă toare de mir (Maria Magdalena, Maria lui Cleopa ș i Salomeea), care la revă rsatul zorilor au mers să ungă trupul Mâ ntuitorului nostru Iisus Hristos ı̂n ziua Invierii Sale din morți.

Această frumoasă să rbă toare a fost pră znuită ș i de că tre enoriaș ii Parohiei „S inții Voievozi” din Să vineș ti, din cadrul Protopopiatului Roznov, care s-au adunat ı̂n numă r mare la Sfâ nta Liturghie o iciată de pă rintele paroh Petru Munteanu.

Respectâ nd tradiț i a, după o icierea S intei Liturghii, toți enoriaș ii prezenți la Sfâ nta Slujbă , ım ̂ preună cu pă rintele Petru Munteanu, au pornit ın ̂ tr-o procesiune ın ̂ Lunca Bistriței, care este situată pe un teren de aproximativ 10 ha, care aparține Parohiei „S inții Voievozi” din Să vineș ti. Menționă m că acest peisaj miri ic se a lă la aproximativ 500 de metri de lă caș ul de cult.

Astfel, bucurâ ndu-se de vremea ın ̂ sorită , credincioș ii au ră spuns pozitiv iniț i ativei pă rintelui Petru Munteanu ș i au admirat frumusețile naturii. Au ciocnit câ te un ou roș u, au degustat din pasca ș i cozonacii pregă tiți cu

www.haicunoi.com

atâ ta dragoste de că tre credincioasele parohiei si nu ın ̂ ultimul râ nd au socializat, amintindu-ș i de vremurile de demult.

„Hristos a ın ̂ viat! Mă bucur foarte mult că sunteți ală turi de noi astă zi, ın ̂ această zi de să rbă toare a femeilor creș tine; aș adar să ne bucură m cu toții de această minunată zi, iar pe această cale ı̂ i mulț u mim pă rintelui Petru Munteanu pentru această frumoasă inițiativă .

Doamnelor, domniș oarelor, mă micilor, soțiilor, surorilor, bunicilor, vă doresc multă să nă tate, tot ce vă doriț i , bucurii din partea copiilor, a familiilor. Să să rbă torim ı̂ m preună câ teva momente frumoase. Vă urez poftă bună !”, ne-a mă rturisit Ana Chele, o credincioasă a Parohiei „S inții Voievozi” din Să vineș ti.

Mai mult decâ t atâ t, vocile suave ale copilaș ilor bene iciari ai Centrului social educativ „Popasul Iubirii Milostive” din Să vineș ti, ın ̂ drumați de doamna pedagog social Andra Avâ silcă i, au ın ̂ câ ntat ș i au mâ ngâ iat prin câ ntecele interpretate su letele să vineș tenilor p a r t i c i p a n ț i l a a c e a s t ă m a n i f e s t a r e câ mpenească .

Alexandra Gîrbea

Hai cu noi - Almanah 2016

ACTUALITATE PAROHIALĂ 50

J o i , 3 0 a p r i l i e 2 0 1 5 , ı̂ n c e p â n d c u o r a 1 6 : 0 0 , r e p r e z e n t a n ț i i F u n d a ț i e i Solidaritate ș i Speranță – iliala Să vineș ti, ın ̂ colaborare cu cei ai parohiei „S inț ii Voievozi” din Să vineș ti, au demarat acțiunea intitulată „O casă curată pentru i e c a r e ”. A c e s t p r o i e c t ı̂ ș i propune susț i nerea familiilor nevoiaș e din comuna Să vineș ti prin oferirea de materiale pentru i g i e n i z a r e a ș i r e n o v a r e a locuințelor. Astfel, ın ̂ prima zi a campaniei, au fost oferiț i câ te cinci litri de var lavabil pentru amenajarea iecă rei camere a bene iciarilor.

„Este un lucru minuna t că avem posibilitatea să sprijinim copiii cu o situație materială precară , dar venim ș i ın ̂ susținerea pă rinților pentru a-ș i face cură țenie ın ̂ propriul că min. Aceste tipuri de acț iuni au ca scop i m p l i c a r e a p ă r i n ț i l o r ı̂ n a c t i v i t ă ț i l e gospodă reș ti. Vă zâ ndu-ș i proprii pă rinț i muncind, copiii vor urma exemplul lor. Aș adar, această acțiune nu are doar un scop ilantropic, ci ș i unul educativ”, a declarat Aga ia Roș u, asistent social al Parohiei „S inții Voievozi” din

Să vineș ti.

Constantin Chele, epitrop al Parohiei „S inții Voievozi” din Să vineș ti, a sprijinit ı̂ n mod d i re c t a c e a s t ă a c ț i u n e . „ O locuinț ă curată creează un oarecare confort, un trai decent.

De aceea, am mers la fostele b l o c u r i a l e U z i n e i ș i Combinatului din Să vineș ti, unde am ı̂mpă rț it var lavabil, urmâ nd ca acțiunea să se extindă ș i ın ̂ alte zone ale comunei. La ı̂nceputul să ptă mâ nii viitoare vom efectua ș i un scurt control p e n t r u a c o n s t a t a d a c ă materialele ı̂ m pă rț i te au fost folosite. Noi spunem ca aceste acț i uni sunt binevenite, speră m să ie ș i apreciate, iar ın ̂ funcție de ră spuns ș i de nevoi, le vom extinde ș i diversi ica”, a a irmat Constantin Chele.

„Sunt foarte mulțumit de acest ajutor.

Fă ră aceste materiale nu aș avea ș ansa să renovez câ t de puțin. Ultima dată câ nd am reuș it să facem cură țenie generală a fost tot cu ajutorul pă rintelui Petru Munteanu ș i de aceea ı̂ i mulțumim ın ̂ mod deosebit”, a declarat unul dintre pă rinții bene iciarilor Centrului social - educativ „Popasul Iubirii Milostive” din Să vineș ti.

Campania „O casă curată pentru iecare” va continua, ın ̂ perioada urmă toare urmâ nd s ă i e ı̂ m p ă r ț i t e ș i a l t e materiale persoanelor a late ı̂ n d i i c u l t a t e . A c ț i u n e a umanitară a mai avut loc ș i ın ̂ anul 2012, câ nd familiile cu o situație materială precară ce locuiesc ı̂ n două blocuri dezafectate din Să vineș ti au primit produse de igienă .

Mihai Parfeni Hai cu noi - Almanah 2016

www.haicunoi.com

ACTUALITATE PAROHIALĂ

„O casă curată pentru fiecare”

51 ACTUALITATE PAROHIALĂ

Cartea vie: „Iubirea față de copii se măsoară în clipele petrecute alături de ei”

Parohia „S inții Voievozi” din Să vineș ti, ı̂ n parteneriat cu Fundaț i a Solidaritate ș i Speranță – iliala Să vineș ti, a organizat joi, 30 aprilie 2015, ın ̂ cepâ nd cu ora 15.00, o nouă ın ̂ tâ lnire educativă ın ̂ cadrul proiectului „Cartea Vie”.

Invitata evenimentului desfă ș urat la Centrul social - educativ „Popasul Iubirii Milostive” din Să vineș ti a fost Lavinia Apopei Pruteanu, preș edinta Asociației Riana din Piatra Neamț , organizație care sprijină dezvoltarea vieții ș i asigură sprijin familial sub deviza „Vezi dincolo de aparențe”.

Manifestarea a reunit copii ș i pă rinți din categorii sociale defavorizate, precum ș i v o l u n t a r i a i F u n d a ț i e i Solidaritate ș i Speranță – iliala Să vineș ti.

Intâ lnirea a debutat cu o serie de jocuri desfă ș urate ın ̂ aer liber, menite să -i aș eze ın ̂ centrul atenției pe copii. A urmat apoi un dialog ın ̂ tre invitata zilei, pă rinți ș i copii, avâ nd ı̂n centru teme p r e c u m c o m p o r t a m e n t u l copiilor, legă tura dintre joc ș i d e z v o l t a r e a a b i l i t ă ț i l o r, m o d a l i t ă ț i a l t e r n a t i v e d e ın ̂ vă țare ș i educația nonformală .

„Am venit astă zi pentru a vorbi ı̂n calitate de pă rinte, o www.haicunoi.com

meserie care ne ocupă 24 de ore dintr-o zi. A i pă rinte ın ̂ seamnă nu doar a-i hră ni, spă la ș i ım ̂ bră ca pe copii, ci ș i a petrece timp cu ei ș i a-i educa.

Un copil este o binecuvâ ntare ș i ne poate ajuta ı̂n foarte multe feluri. Ideal este ca atunci câ nd ne luă m ın ̂ brațe copilul, să ne gâ ndim că e copilul perfect, să ın ̂ cercă m să ne apreciem copiii pentru ceea ce sunt ș i nu pentru ceea ce noi ne-am dori ca ei să ie.

Trebuie să ın ̂ cercă m să petrecem câ t mai mult timp cu copiii, dar nu un timp numă rat ın ̂ ore: degeaba stă m 2 ore cu un copil ș i ne uitam la un ilm, câ nd putem să stă m 20 de minute să ne jucă m cu el. Nu trebuie urmă rită cantitatea, ci calitatea. De multe ori observă m că generația de astă zi a uitat să se joace, poate ș i pentru că nimeni nu a ș tiut să o ın ̂ vețe. Veți vedea câ t de fericit este copilul dumneavoastră dacă mă car zece minute vă jucați cu el ın ̂ iecare zi. Iubirea față de copii se mă soară ın ̂ clipele petrecute ală turi de ei. Mereu au nevoie de atenț i e, iar un gest simplu, cum ar i o ım ̂ bră țiș are ın ̂ ainte de culcare, poate să le dea forț a ș i ı̂ncredera de care au nevoie să se dezvolte. Uneori, copiilor le este mai uș or să petreacă timpul la calculator sau ı̂ n faț a televizorului pentru că sunt activită ți pe care le

Hai cu noi - Almanah 2016

ACTUALITATE PAROHIALĂ 52 cunosc ș i ın ̂ care se regă sesc, ın ̂ condițiile ın ̂ care pă rinții nu au timp de petrecut cu ei, copiii neș tiind la ce să se aș tepte din partea pă rinților.

Pentru a evita aceste lucruri, trebuie să -i avem aproape câ t mai mult timp ș i să -i implicam ın ̂ activită țile noastre. De exemplu, atunci câ nd gă tim la bucă tă rie, putem să -i lă să m ș i pe copii sa se joace ın ̂ tr-un vas cu apă ș i fă ină pentru că astfel ıș̂i dezvoltă ș i abilită țile motorii, iar peste trei luni vom constata că vor scrie mult mai frumos”, a a irmat Lavinia Apopei Pruteanu, preș edintă a Asociației Riana din Piatra Neamț .

Au urmat apoi discuții despre educația prin joc, importanța fondului muzical pentru

copii, modalită ț i de dezvoltare a memoriei vizuale ș i auditive ș i metode de lucru e icient cu copiii, concluzia generală iind că „trebuie să ț ineț i cont de pă rerea copilului referitor la activită țile pe care doreș te să le facă ”. La inalul m a n i fe s t ă r i i , re p re z e n t a n ț i i Fu n d a ț i e i Solidaritate ș i Speranță — iliala Să vineș ti ș i ai Parohiei „S inții Voievozi” au oferit pă rinților bene iciarilor Centrului social-educativ „Popasul Iubirii Milostive” var lavabil pentru amenajarea ș i igienizarea caselor.

Mihai Parfeni

Vineri, 1 mai 2015, Centrul de S e r v i c i i S o c i a l e „ S a m a r i t e a n u l Milostiv” ș i Centrul social – educativ „ Po p a s u l I u b i r i i M i l o s t ive ” d i n Să vineș ti au fost gazdele unei vizite surpriză : invitaț i de seamă , sosiț i tocmai de la Ră dă uți, județul Suceava.

Printre oaspeț ii Centrului de S e r v i c i i S o c i a l e „ S a m a r i t e a n u l Milostiv” din Să vineș ti s-au numă rat pă rintele Angel Prelipcean, din cadrul Parohiei „Sfâ nta Cuvioasă Parascheva” din Ră dă uți, ım ̂ preună cu soția ș i cei trei copii; doamna Cornelia Ungurean, vicepreș edintele Asociației de Pă rinți a Colegiului Tehnic Ră dă uți, ım ̂ preună cu bă iatul să u; Simona Mihalescu – voluntar al Miș că rii ProVita; Dorel Luță, preș edintele Asociației de Pă rinți a Colegiului Tehnic Ră dă uți, ım ̂ preună cu soția ș i cu patru dintre cei ș ase copii ai să i, precum ș i un grup de elevi de la Colegiul Tehnic Ră dă uți.

„Suntem onorați că vă a lați astă zi ı̂n mijlocul nostru ș i ne-am bucura să veniți câ t mai des. Vă mai aș teptă m cu drag ın ̂ acest loc al prieteniei ș i suntem convinș i că ı̂mpreună putem face lucruri frumoase. Aceste tipuri de ın ̂ tâ lniri cultural - recreative creează prietenii ș i n e u n e s c . F a p t u l c ă d u m n e a v o a s t r ă ı̂ntreprindeț i activită ț i cu tinerii ne creează Hai cu noi - Almanah 2016

sentimentul apartenenței – noi facem lucruri similare. Este esenț ial să punem accent pe educația tinerilor, ară tâ ndu-le care este drumul spre Biserică . In toate aceste acțiuni, Biserica are rolul să u, iindcă asistența socială trebuie să ie umplută cu propovă duirea Bisericii ș i cu hrană spirituală . Să nu uită m că Hristos este Calea, Adevă rul ș i Viața”, a reliefat pă rintele Pe t r u M u n te a n u , d i re c to r u l Fu n d a ț i e i Solidaritate ș i Speranță – iliala Să vineș ti.

Simona Mihalescu, voluntar al Miș că rii ProVita, a menționat: „ne bucură m foarte mult că am ajuns astă zi la Să vineș ti. Noi ın ̂ cercă m să demară m activită ți cu scop educativ, să -i ajută m pe tineri să -ș i traseze o direcție. Copiii cu care www.haicunoi.com

ACTUALITATE PAROHIALĂ

„Este esențial să punem accent pe educația tinerilor!”

53 ACTUALITATE PAROHIALĂ

am venit sunt deja incluș i ın ̂ tr-un cerc intitulat „Colocviile tinerilor”, iar ın ̂ cadrul companiei ProVita desfă ș ură m acț i uni cu caracter informativ - educativ. In cadrul ı̂ntâ lnirilor discută m despre tot ceea ce ı̂i interesează : despre familie, anturaj, efectele televizorului asupra individului, dar ș i despre probleme mai delicate, cum ar i avortul sau viața intimă . Am ın ̂ ceput o luptă pe care o ducem mai departe, iar prin intermediul joculețelor ș i a ilmulețelor ın ̂ cercă m să explică m ce este bine ș i ce este ră u.

Ne bucură foarte mult că după ı̂ n cheierea iecă rei campanii, tinerii ıș̂i arată dorința de a mai discuta ș i de a ț i ne legă tura. Astfel, Dumnezeu a râ nduit să ajungem ș i la Să vineș ti, iar de aici o să poposim ș i la Mă nă stirea Pâ ngă rați, Mă nă stirea Petru - Vodă , dar ș i Bicaz Chei”.

In cadrul acestei mini-excursii pe tă râ mul social - ilantropic de la Să vineș ti, invitaț i i au vizitat atelierul de creaț i e al Fundaț i ei Solidaritate ș i Speranț ă – iliala Să vineș ti, unde au ră mas plă cut impresionați de obiectele decorative expuse: sticle decorative, ı̂ngeraș i din ipsos, cruci din ipsos, obiecte decorative din semințe, lumâ nă ri din ceară ș i nu numai. www.haicunoi.com

Au vizitat apoi ș i redacția revistei de dialog etic, estetic ș i religios, Jurnal Spiritual, unde li s-a prezentat activitatea de zi cu zi. Mai mult, le-a fost supus atenției ș i proiectul social - educativ „Borcanul cu Ințelepciune”. După ce le-a fost explicat proiectul, invitații au ales câ te unul dintre cele 33 de ră vaș e condimentate cu ı̂ n ț e lepciune (proverbe sau citate pentru musa iri) ș i le-au rostit cu voce tare.

După popasul de la „Ș coala Veche”, sediul Fundaț i ei Solidaritate ș i Speranț ă – iliala Să vineș ti, musa irii au vizitat Atelierul de prescuri „Sf. Minodora, Mitrodora ș i Nimfodora” ș i Atelierul de broderie „Sf. Parascheva” din cadrul Centrul social - educativ „Popasul Iubirii Milostive” din Să vineș ti. Apoi, la sediul centrului, au luat masa de prâ nz, ım ̂ preună cu angajații ș i voluntarii prezenți.

La inalul ı̂ n tâ lnirii, pă rintele Petru Munteanu le-a mulțumit invitaților pentru că au poposit la Centrul de servicii sociale de la Să vineș ti, lansâ nd totodată copiilor ș i invitația de a participa la cea de-a X-a ediție a Taberei de creație „Aripi de ın ̂ ger”, care se va desfă ș ura ın ̂ mai multe serii, pe toată durata vacanței de vară .

Alexandra Gîrbea Hai cu noi - Almanah 2016

ACTUALITATE PAROHIALĂ 54

Vizită de onoare pe tărâm social-filantropic coordonate de preotul paroh Petru Munteanu de la Parohia „S inții Voievozi” din Să vineș ti.

„Dragi prieteni, vă mulțumim din su let pentru primirea pe care ne-ați fă cut-o, pentru ospitalitate. Putem spune că este foarte important pentru noi să vedem visul nostru ı̂mplinit, acela de a contribui la ajutorarea comunită ților defavorizate; ne bucură să vedem că toate ajutoarele noastre au ajuns acolo unde trebuie. Eu vin deja de 25 de ani ın ̂ Româ nia.

Sigur că sunt foarte mulț i oameni cu care colaborez ın ̂ Germania, care se ın ̂ treabă cum de mai este nevoie de un ajutor pentru Româ nia, după atâ ția ani de sprijin. Dar iată că sunt foarte mulți copii, bă trâ ni ș i oameni să raci care ın ̂ că mai au nevoie de ajutor. Acest lucru ne doare, de aceea dorim să ajută m ın ̂ continuare. Dacă pot ajuta puțin, eu cred că merită să facem eforturi.

Chiar dacă facem aceste drumuri de atâ ția ani de zile, colegii mei ın ̂ că mă ajută ș i mă sprijină ; de aceea am decis să ne continuă m munca, deș i nu mai suntem aș a de tineri. Am fost entuziasmați astă zi să vedem că pă rintele Munteanu are un sprijin atâ t de mare ș i ne dorim să aibă putere să ducă mai departe această muncă . Cu acest prilej le mulț u mesc ș i colegilor mei ș i doamnei Jumanca, cu care lucrez de atâ ția ani de zile”, a declarat doamnă Ursula Honeck, primpreș edintele Organizației Umanitare „Hilfe fü r Osteuropa Todtnau – Seelscheid e.V.” din

ACTUALITATE PAROHIALĂ

Caritatea, milostenia sau compasiunea se ın ̂ scriu pe lista virtuților individuale care, ală turi de liberul arbitru, pot constitui temelia unei societă ț i etice ș i morale. In traducere liberă , verbul „a ajuta” ın ̂ seamnă a sprijini, a susține, a i de folos, a servi, a avea capacitatea izică sau intelectuală de a face un anumit lucru.

Despre noțiunea de ajutor umanitar ș i sprijin social - ilantropic au vorbit luni, 4 mai 2015, ș i reprezentanții Organizației Umanitare „Hilfe fur Osteuropa Todtnau – Seelscheid e.V.” din Germania, ın ̂ cadrul unei vizite de onoare la Centrul social-educativ „Popasul Iubirii Milostive” din Să vineș ti.

Delegaț i a a fost formată din primpreș edintele organizației „Hilfe fur Osteuropa Todtnau – Seelscheid e.V.” din Germania, doamna Ursula Honeck, domnul Gunther Kö llner – secretar al asociației mai sus amintite, Thomas Honeck, Josef Schneider, Erich Steck, Manfred Dietsche, Jana Kollner, Cornelia Schneide ș i Paul Klingele.

A lați pentru o să ptă mâ nă pe plaiurile nemțene, reprezentanții delegației au vizitat atelierul de creaț ie al Centrului de Servicii Sociale „Samariteanul Milostiv”, atelierul de broderie „Sf. Parascheva”, dar ș i atelierul de p a t i s e r i e „ S f . M i n o d o ra , M i t ro d o ra ș i Nimfodora” din cadrul centrului de la Să vineș ti.

Cele două centre menț ionate anterior sunt

Hai cu noi - Almanah 2016

www.haicunoi.com

55 ACTUALITATE PAROHIALĂ

Germania.

Vizita oaspeților din Germania a avut dublu scop: educativ, iindcă s-a discutat despre toate activită țile educativ - recreative care au loc la Fundația Solidaritate ș i Speranță – iliala Să vineș ti, ș i social - ilantropic, ın ̂ sprijinul celui din urmă deziderat venind toți voluntarii ș i angajaț ii fundaț iei să vineș tene care au contribuit la procesul de descă rcare a ajutoarelor umanitare. Acestea sunt destinate Forumului Democrat German din Piatra Neamț , r e p r e z e n t a t p r i n p e r s o a n a d o m n u l u i preș edinte, Dan Matzner, ș i Asociației „Ursula Honeck” din Piatra Neamț , a că rei preș edinte este doamna Augusta Jumanca.

„A fost o activitate bene ică – totul a decurs foarte bine. Am fost ı̂ntâ mpinaț i cu aceeaș i ospitalitate cu care am fost obiș nuiți. Ne bucură m că a fost prezentă foarte multă lume, care a ră spuns pozitiv iniț iativei noastre. Ii mulțumim pă rintelui Petru Munteanu pentru

www.haicunoi.com

s p r i j i n ș i p e n t r u fa p t u l c ă a gă s i t ı̂ntotdeauna soluț ia potrivită pentru ca aceste ajutoare, ı̂nainte de a ajunge la persoanele nevoiaș e, sa ie depozitate ın ̂ condiții optime. De asemenea, ıî mulțumim ș i domnului primar pentru că a fost ală turi de noi ș i speră m că vom mai derula aceste tipuri de acț i uni ș i pe viitor”, ne-a mă rturisit doamna Augusta Jumanca, preș edintele Asociației „Ursula Honeck” din Piatra Neamț .

„Dorim să spunem că activitatea noastră s-a extins foarte mult de câ nd am cunoscut-o pe doamna Augusta Jumanca, motiv pentru care ı̂ i mulț u mim. Prin susț i nerea Organizației Umanitare «Hilfe fur Osteuropa Todtnau – Seelscheid e.V.» din Germania ș i prin acest frumos parteneriat cu primarul, am reuș it să avem ın ̂ mijlocul nostru un numă r de 32 de oameni care lucrează ın ̂ iecare zi pentru noi.

Dezvoltă m ı̂n comuna Să vineș ti o economie socială , care susț i ne persoane care nu au posibilitatea de a activa pe piața muncii, cum ar i cele aproape de vâ rsta pensionă rii. Tot cu sprijinul organizaț iei din Germania am mai dezvoltat un atelier protejat de broderie ș i unul de patiserie-cofetă rie, unde susținem persoane care se integrează destul de greu pe piaț a muncii. De asemenea, avem ș i personal specializat care ıî ajută pe copiii bene iciari să -ș i facă lecțiile după programul de ș coală . Aș adar, pe lâ ngă o masă caldă gratuită la prâ nz, noi ıî

Hai cu noi - Almanah 2016

ACTUALITATE PAROHIALĂ 56 sprijinim ș i pe plan educațional – dorim să investim foarte mult ın ̂ educație”, a menționat pă rintele Petru Munteanu, directorul Fundației Solidaritate ș i Speranță – iliala Să vineș ti.

P r e z e n t l a e ve n i m e n t u l s o c i a l - ilantropic din data de 4 mai 2015, primarul comunei Să vineș ti, domnul Daniel Horciu, a reliefat: „Bine ați venit ın ̂ comuna Să vineș ti, o zonă din apropierea oraș ului Piatra Neamț care după ultimul recensă mâ nt ın ̂ sumează un numă r de 6.600 de locuitori. In trecut, această comună s-a dezvoltat foarte mult datorită platformei chimice – Combinatul de Fibre ș i Fire Sintetice Să vineș ti, construită chiar de o companie germană . La momentul de față, nivelul de trai a scă zut ı̂n mod considerabil, iindcă de ceva

vreme s-a redus activitatea platformei chimice.

Acest aspect a adus cu sine un grad mare de ș omaj, motiv pentru care, prin intermediul parteneriatului cu Fundaț i a Solidaritate ș i Speranță – iliala Să vineș ti, ın ̂ cercă m să -i ajută m pe cei care ın ̂ momentul de față nu dispun de resurse pentru a-ș i duce traiul zilnic. In mă sura ın ̂ care putem, ın ̂ cercă m să sprijinim activitatea fundației prin asigurarea utilită ților zilnice. Le mulțumim celor din Germania pentru ajutorul oferit, iar reprezentanții primă riei le vor oferi o diploma de recunoș tință, ca semn de mulțumire pentru tot ceea ce fac pentru comunitatea să vineș teană ”.

Alexandra Gîrbea

În pași de recunoștință Osteuropa Todtnau – Seelscheid e.V” din Germania – doamna Ursula Honeck, domnul Gunther Kö llner – secretarul organizaț i ei, Thomas Honeck, Josef Schneider, Erich Steck, Manfred Dietsche, Jana Kö llner, Cornelia Schneide ș i Paul Klingele.

Oaspeț ii au avut parte de mai multe surprize oferite de Forumul Democrat al Germanilor din Piatra Neamț ș i de Asociația „Ursula Honeck“ – Piatra Neamț . Astfel, ın ̂ tr-un

ACTUALITATE PAROHIALĂ

A lați pentru o să ptă mâ nă ın ̂ Româ nia, membrii delegaț iei Organizaț iei Umanitare „Hilfe fur Osteuropa Todtnau – Seelscheid e.V” din Germania au ım ̂ binat utilul cu plă cutul pe parcursul acestei perioade. Pe lâ ngă asigurarea transportului de ajutoare umanitare, au simțit din plin ș i aerul curat de munte de la PiatraNeamț .

Componența delegației a fost formată din prim-preș edintele organizației „Hilfe fur

Hai cu noi - Almanah 2016

www.haicunoi.com

57 ACTUALITATE PAROHIALĂ

cadru festiv, corul Edelweiss, care anul acesta ım ̂ plineș te 10 ani de la ın ̂ iințare, a interpretat mai multe câ ntece ı̂ n limba germană , iar ansamblul de dansuri al Forumului a jucat ın ̂ ritm nemțesc.

In cadrul acestei ı̂ n tâ lniri, echipa Forumului Democrat al Germanilor din Piatra Neamț a acordat membrilor delegaț iei din Germania diplome de recunoș tinț ă . „Drept mulțumire pentru sprijinul pe care ıl̂ acordă Asociaț i ei «Ursula Honeck» ș i Forumului.

Costumele tradiționale germane, pe care noi le purtă m la diferite evenimente, cum este ș i cel de astă zi (06.05.2014), le-am confecț ionat din materialele primite de la Organizația Umanitară «Hilfe fur Osteuropa Todtnau – Seelscheid e.V.» din Germania. Pentru că ın ̂ luna iunie, corul Edelweiss ım ̂ plineș te 10 ani de existență, am fă cut mici broș e inscripționate «Cel mai bun prieten al Forumului Democrat al Germanilor din Piatra Neamț », pe care le-am ı̂nmâ nat Preas inției Sale pă rintelui Nicodim, episcop de Edineț ș i Briceni, pă rintelui Petru Munteanu, parohul Bisericii «Sf. Voievozi» din Să vineș ti ș i directorul Fundației Solidaritate ș i Speranță – iliala Să vineș ti ș i pă rintelui Adrian Cotelea, secretar al Episcopiei de Edineț ș i Briceni, ne-a m e n ț i o n a t d o a m n a A u g u s t a J u m a n c a , vicepreș edintele Forumului ș i preș edintele Asociației „Ursula Honeck“. www.haicunoi.com

Prezent la acest eveniment, Preas ințitul p ă r i n t e N i c o d i m , episcop de Edineț ș i B r i c e n i , a a v u t amabilitatea de a ne r ă s p u n d e l a c â t e v a ın ̂ trebă ri.

P r e a s i n ț i a V o a s t r ă , c â t d e importantă este această c o l a b o r a r e c u Organizația Umanitară „Hilfe für Osteuropa Todtnau – Seelscheid e.V.” din Germania, în ceea ce p r i veș te a c t i v i tă ț i l e ilantropice desfășurate de episcopia de Edineț?

„ H i l f e f u r O s t e u r o p a To d t n a u – Seelscheid e.V.” este o organizație deosebită , ın ̂ fruntea ei stă prim preș edinta, doamna Ursula Honeck, cu care avem o colaborare de mai bine de 20 de ani. Pentru Ț ara Moldovei are o importanț ă foarte mare, pentru că noi nu primim fonduri, cum primiți voi ș i nu ș tiți cum să le cheltuiți, noi suntem foarte limitați ın ̂ toate ajutoarele, practic, organizația din Germania aduce de ani de-a râ ndul ajutoare pentru Spitalul Republican, Spitalul Oncologic, Spitalul pentru copii Cotaga, Spitalul din Orhei ș i de câ țiva ani, de câ nd sunt eu la Edineț , includem pe listă ș i Spitalul R a i o n a l Edineț . Câ nd a venit, doamna Ursula a spus c ă n u m a i p o a t e l ă r g i activitatea ș i l a o r a ș u l E d i n e ț , d a r câ nd a intrat ı̂ n secț ia de traumatologie ș i a v ă z u t p a t u r i l e l e g a t e c u Hai cu noi - Almanah 2016

sâ rmă , cu ață, a ın ̂ ceput să plâ ngă . Câ nd a mers ın ̂ sala de operație, a vă zut o masa de operație din 1947, care era ruginită ș i pe alocuri vopsită de sute de ori, atunci a spus că -ș i schimbă pă rerea ș i va ajuta ș i Spitalul din Edineț . Astă zi (06.05.2015) a fost ș i a controlat doua secții din spital, de la Edineț , ș i i-a plă cut că toate lucrurile, paturile au fost reparate, iar acum sunt ın ̂ tr-o situaț i e ideală . Doua secț i i sunt renovate, celelalte ı̂ncă nu, dar nă dă jduim că Ursula Honeck este ın ̂ că tâ nă ră ș i prin organizația ın ̂ care activează vom mai gă si vreo 200 de paturi ș i pentru celelalte secții. In ziua de astă zi, ın ̂ Republica Moldova este nevoie de mult ajutor pentru că nu este ca la voi, să le schimbați pe cele noi cu mai noi, la noi există paturi de după ră zboi. Doamna Ursula este o prietenă veche, cetă ț ean de onoare al oraș ului Orhei, este decorată cu două Ordine de la Patriarhul Alexei.

Soțul ei, domnul Thomas Honeck, a fost decorat cu cea mai ın ̂ altă decorație, medalia Sfâ ntului ș i dreptului Nicodim.

Ați vorbit de fonduri externe limitate, dar există sentimentul solidarității în rândul oamenilor din Republica Moldova?

Este. De exemplu, ı̂n eparhia noastră avem o societate a tinerilor pe care ıî ın ̂ vă țăm să -i ajute pe cei bă trâ ni. Au trecut trei ani ș i Hai cu noi - Almanah 2016

programul a fost ı̂ n cheiat , iar cea mai importantă ın ̂ trebare a fost de la copii, că au cerut binecuvâ ntarea, chiar dacă nu vor primi fonduri din stră ină tate, ca ei sa activeze ı̂n domeniul ın ̂ grijirii de bă trâ ni. Au un entuziasm deosebit, nici nu ne-am gâ ndit că -ș i vor dori să facă această activitate. La ın ̂ ceput ș i bă trâ nii erau reticenți, „Ce sa caute ın ̂ casă la mine, să cotrobă ie...?”, dar câ nd au vă zut că aceș ti copii vin de la biserică cu o bucată de pâ ine, ın ̂ iecare lună primeau pachete cu alimente, au ın ̂ ceput să aibă ın ̂ credere. Dacă se ın ̂ tâ mpla să nu ajungă copiii la ei, ı̂și fă ceau griji. Interesant, s-a organizat o gală a voluntariatului, cu spectacole, iar fondurile strâ nse le dă deau bă trâ nilor.

Preas inția Voastră, în încheiere, ce gânduri le transmiteți credincioșilor?

Noi avem un gâ nd bun, sa tră im ın ̂ pace cu toți cei care ne ın ̂ conjoară . Ne pare ră u de ce se ın ̂ tâ mplă ın ̂ Ucraina, despre dezbină rile care sunt acolo, ın ̂ familiile lor, ın ̂ națiunea lor. Noi vrem pace ș i liniș te cu toată lumea, prietenie ș i bună ın ̂ țelegere.

Brîndușa Dediu

www.haicunoi.com

ACTUALITATE PAROHIALĂ

ACTUALITATE PAROHIALĂ 58

59 ACTUALITATE PAROHIALĂ

O nouă zi dedicată activităților cultural - educative

Timpul petrecut ın ̂ spatele gratiilor se ră sfrâ nge de cele mai multe ori asupra comportamentului psihologic al individului.

Statisticile ne arată că de icitul de integrare socială al persoanelor private de libertate este ın ̂ creș tere, de aceea, desfă ș urarea activită ților cultural - recreative, precum ș i identi icarea nevoii de formare a unor abilită ți ș i deprinderi care să contribuie la ım ̂ bună tă țirea imaginii de sine sunt primordiale.

In sprijinul reducerii efectelor negative ale situației ın ̂ care se a lă persoanele private de libertate vine ș i Fundaț i a Solidaritate ș i Speranț ă – iliala Să vineș ti, prin iniț iativele pă rintelui Petru Munteanu, directorul ilialei fundației.

Filiala fundației să vineș tene a ın ̂ cheiat un protocol de colaborare cu Penitenciarul de Tineri ș i Minori din Bacă u, ın ̂ urma că ruia ın ̂ iecare zi de joi se desfă ș oară anumite activită ți cultural - educative. Devenită deja tradiție, vizita unui numă r de opt doamne a late ı̂ n că ı̂ n detenție a onorat ș i astă zi, 7 mai 2015, sediul Centrului de Servicii Sociale „Samariteanul Milostiv”, care aparț i ne Parohiei „S inț i i Voievozi” din Să vineș ti.

Incă din primele clipe ın ̂ care au pă ș it pe tă râ mul social - ilantropic de la Să vineș ti, doamnele s-au ară tat interesate de activitatea educativ - recreativă pe care o vor desfă ș ura ın ̂ această după - amiază . Pentru a nu le mai ține ın ̂ suspans, Anamaria Armenici, director al departamentului de creaț i e al Fundaț i ei Solidaritate ș i Speranță – iliala Să vineș ti, a dezvă luit: „astă zi, ım ̂ preună cu cele opt doamne a late ı̂ncă ı̂n detenț ie, vom lucra sticle de diverse forme ș i dimensiuni, decorate cu sfoară de câ nepă ș i alte diverse tipuri de sfoară (ca material, grosime ș i culoare). Incepâ nd cu decorarea primei sticle, totul se rezumă la ı̂nfă ș urarea acestor sfori câ t mai strâ ns, iar pentru ixarea capetelor folosim câ teva pică turi de aracet. Pornim de la gâ tul sticlei, ın ̂ fă ș urâ nd sfoară ( ie drept, ie ın ̂ clinat), combinâ nd astfel două tipuri de sfoară . Ș i uite-aș a, cu ră bdare ș i www.haicunoi.com

timp de aproximativ 30 de minute la iecare sticlă , reuș im să dă m naș tere unor creaț i i originale – mai ales că acestea pornesc din su let. O idee care prinde viață ș i se exprimă ın ̂ acest mod.”

La inalul activită ții, Anamaria Armenici a menționat: „Fetele ın ̂ vață din mers ș i partea bună a acestui lucru este că niciodată nu te opreș ti să ın ̂ veți lucruri noi, tehnici noi. Ș i-au pus imaginaț i la ı̂ n cercare, iecare creâ nd modelul dorit. Nu a fost nevoie de o super inisare, iindcă rusticul sau meș teș ugul nu ın ̂ seamnă neapă rat perfecțiunea. Acestea pot i umplute cu diverse bă uturi sau siropuri, ori pot i folosite ca simplu element de decor. Eu consider că este o activitate bene ică pentru aceste tinere, iindcă orice te poate inspira: o stare, o zi frumoasă , o dimineață liniș tită , un apus de soare, un parfum, un gâ nd, un zâ mbet – toate acestea ım ̂ preună pot da viață unei creații.

Un proverb latin ne spune că lucrul bine fă cut e spre lauda meș terului, iar pe această cale felicită m tinerele deținute, care ın ̂ această zi de joi au creat modele deosebite.”

Prezent la acest eveniment cultural - educativ, pă rintele George Ovidiu Chirița, paroh la Parohiei „Sfâ ntul Ilie Tesviteanul” (din cartierul Speranța din Piatra Neamț) s-a ară tat foarte interesat de acțiunile care au loc prin intermediul acestui protocol de colaborare ș i ne-a mă rturisit: „ iind a treia ı̂ n tâ lnire cu tinerele deținute, am avut o senzație de irească Hai cu noi - Almanah 2016

ACTUALITATE PAROHIALĂ 60

revedere cu niș te enoriaș i veniți cu problemele lor, dar care se mai hotă ră sc ın ̂ că dacă le lasă ın ̂

urmă sau nu, dacă se spovedesc sau nu, dacă ıș̂i schimbă viața ori ıș̂i mai urmă resc conș tiința ș i vă d apoi ce fac; oricum, sunt convinș i că trebuie să schimbe ceva. Activitatea pe care au desfă ș urat-o pă rea un pretext pentru a gusta o fă râ mă de realitate, pentru a crea ceva frumos cu mâ inile lor”.

Speră m că , ın ̂ ciuda faptului că privarea de libertate poate schimba su lete ș i uneori chiar destine, aceste tipuri de activită ți reuș esc să creeze o anumită solidaritate socială ı̂ n tre instituțiile cu impact ın ̂ comunitate. Mai mult decâ t atâ t, infracționalitatea ș i delicvența pot i reduse doar dacă oamenii, organizaț i ile ș i instituț i ile colaborează pentru atingerea obiectivelor comune.

Alexandra Gîrbea

Prietenia, mărgăritarul vieții Să vineș ti ș i Parohia „S inții Voievozi” tot din Să vineș ti.

Astfel, la data de 07.05.2015, micuții poznaș i au primit vizita delegației germane, a late pentru o să ptă mâ nă ın ̂ Româ nia, avâ nd-o a l ă t u r i p e d o a m n a A u g u s t a J u m a n c a , preș edintele Asociaț iei „Ursula Honeck“ din Piatra Neamț , dar ș i a voluntarilor Fundației Solidaritate ș i Speranț ă – iliala Să vineș ti,

ACTUALITATE PAROHIALĂ

Vă mai amintiți de perioada copilă riei, câ nd aș teptam cu neră bdare vizita unui musa ir, a unui prieten?! Ș tiam că vom primi ceva ın ̂ dar, un dulce sau o jucă rie. Ei bine, prichindeii de la Gră dinița Dumbrava Vale din Să vineș ti ıș̂i vor aminti cu drag de prietenii lor mai mari de la Organizaț ia Umanitară „Hilfe fur Osteuropa Todtnau – Seelscheid e.V.” din Germania, Fundaț i a Solidaritate ș i Speranț ă – iliala

Hai cu noi - Almanah 2016

www.haicunoi.com

61 ACTUALITATE PAROHIALĂ ı̂ n soț i ț i de directorul ilialei, pă rintele Petru Munteanu, precum ș i a e d i l u l u i c o m u n e i , primarul Daniel Horciu.

De iecare dată câ nd vizitează Româ nia, membrii organizației din Germania nu-i uită pe prichindeii din comuna S ă v i n e ș t i . C â t e v a c â n t e c e l e d e - a l e c o p i l ă r i e i a u f ă c u t deliciul vizitei, printr-un program artistic, organizat ad hoc de doamnele educatoare Maria Voicu ș i Mihaela Smochină ım ̂ preună cu cei mici. La sfâ rș itul programului artistic, copiii au primit, spre ın ̂ câ ntarea lor, câ te un cadou din partea Fundației Solidaritate ș i Speranță – iliala Să vineș ti ș i a Parohiei „S inții Voievozi”. Pachetele, ın ̂ sumâ nd suma de 510 lei, au conținut dulciuri ș i jucă rii. Totodată , a fost donată Gră diniței Dumbrava Vale suma de 400 de euro, pentru a putea acoperi o parte din necesită țile copiilor.

„Copilaș ii noș tri aș teaptă de mult vizita partenerilor din Germania. Acum, recent, am avut o activitate la care au participat mai multe doamne de la gră dinițele din Piatra Neamț , iar copiii aș teptau cu neră bdare acei musa iri,

www.haicunoi.com

crezâ nd că vin din Germania. Ne bucură m de iecare dată câ nd vizitați gră dinița noastră ”, a menționat educatoarea Mihaela Smochină .

„ A j u t o r u l o f e r i t d e O r g a n i z a ț i a Umanitară «Hilfe fur Osteuropa Todtnau – Seelscheid e.V.» din Germania este foarte important pentru comunitatea noastră , deoarece, din cauza lipsei locurilor de muncă , există foarte mulți ș omeri, foarte multe familii care nu mai bene iciază de ajutorul social minim garantat de că tre statul româ n, iar suma (ajutorul social) nici nu satisface nevoile minime ale unei familii. Sprijinul venit din partea organizației aduce un plus ın ̂ viața de zi cu zi a celor defavorizaț i social. Mulț umim, astfel, Fundației Solidaritate ș i Speranță – iliala S ă v i n e ș t i ( F S S ) , r e p r e z e n t a t ă d e pă rintele paroh Petru Munteanu, ı̂n calitate de director, pentru că d a t o r i t ă a c e s t e i a , c o m u n a S ă v i n e ș t i p r i m e ș t e a j u t o r u l

o r g a n i z a ț i e i d i n Germania. La râ ndul ei, Administraț ia Publică Locală sprijină pe câ t posibil FSS – iliala Să vineș ti. Organizaț ia d i n G e r m a n i a e s t e s i n g u r a l e g ă t u r ă e x t e r n ă p e c a r e c o m u n i t a t e a d i n Hai cu noi - Almanah 2016

ACTUALITATE PAROHIALĂ 62 Să vineș ti o are”, a declarat primarul Daniel Horciu.

Thomas Honeck, soțul doamnei Ursula Honeck, preș edinta Organizaț iei Umanitare „Hilfe fur Osteuropa Todtnau – Seelscheid e.V.”, ın ̂ soțeș te delegația din Germania de iecare dată c â n d v i n e ı̂ n Ro m â n i a . I n t re b a t c e l - a impresionat cel mai mult de câ nd vine pe plaiurile româ neș ti, acesta a mă rturisit: „An de an observ ı̂ m bună tă ț i rile care s-au adus stră zilor din Româ nia, casele sunt mult mai curate, mai ı̂ngrijite, iar ı̂n ceea ce priveș te populația nu se poate spune că este mai bine.

Pentru țările care abia au intrat ın ̂ democrație, legile ș i regulile sunt diferite ș i oamenii le interpretează diferit, dar la noi este o vorbă , dacă iecare ș i-ar mă tura ın ̂ fața porții sau ș i-ar ın ̂ griji casa, toată țara ar ară ta altfel, mai frumos, deci iecare ar trebui să contribuie la ım ̂ bună tă țirea condițiilor de viață, prin muncă ”.

Acest eveniment s-a derulat ın ̂ cadrul proiectului „Educație prin credință”, printr-un parteneriat ın ̂ cheiat ın ̂ tre Gră dinița Dumbrava Vale ș i Parohia „S inții Voievozi”.

Brîndușa Dediu

Lumina lui Hristos luminează tuturor enoriaș ii Parohiei „Sf. Gheorghe” din Piatra Neamț , precum ș i cei din comunitatea să vineș teană : Baghiu Elena, Pleș ca Elena, Chiriac Vasile, Roș u Constantin. Valoarea bunurilor donate este de 20.447 lei.

„Suntem ın ̂ câ ntați că reuș im să dă ruim din ceea ce avem. Câ nd te uiți ın ̂ jur, observi ori un chip de ın ̂ geraș , un copil, cu ochii ın ̂ lă crimați, care ıș̂i doreș te o jucă rie sau un dulce, sau un chip trecut prin viaț ă , ajuns la vâ rsta pensionă rii, care aș teaptă o mâ ngâ iere din partea celor dragi. Ne bucură m să le aducem o rază de lumină ”, a subliniat Aga ia Roș u.

Puterea de a dă rui vine de la Dumnezeu, de noi depinde dacă folosim această putere.

Hai cu noi - Almanah 2016

Brîndușa Dediu ACTUALITATE PAROHIALĂ

Plăcerea oamenilor cu adevărat mari e să facă oamenii fericiţi. — Blaise Pascal

Fundația Solidaritate ș i Speranță – iliala Să vineș ti a derulat la data de 11 mai 2015 o nouă activitate ı̂ n cadrul campaniei „Lumina lui Hristos luminează tuturor”.

Iniț iatorul acestei campanii este pă rintele director Petru Munteanu, iar cu ajutorul asistentului social din cadrul fundaț iei, Aga ia Roș u, au fost donate pachete cu lenjerii ș i pă turi, baxuri cu alimente (spaghete ș i lapte praf) produse igienico – sanitare (pampers), var lavabil, că rucioare cu rotile ș i cadre de mers.

Bene iciarii acestor daruri sunt membrii Seminarului „Sf. Ioan Iacob de la Neamţ”, reprezentați de pă rintele director Ioan Mihoc,

www.haicunoi.com

63 ACTUALITATE PAROHIALĂ

Lumina lui Hristos luminează tuturor II

Marți, 12 mai 2015, o dimineață ın ̂ sorită p e r s o n a l ă care te ım ̂ bie să ieș i din casă . La sediul Fundației (pamperș i), să mai Solidaritate ș i Speranță din comuna noastră era schimbă m o vorbă o forfotă ca ın ̂ tr-un stup de albine. „Albinuța” cu ei, să le ascultă m Aga ia Roș u nu mai prididea să distribuie ın ̂ n e c a z u r i l e , s ă - i maș ini colete cu diverse materiale de ın ̂ grijire ı̂ n c u r a j ă m c u o v o r b ă b u n ă , c u personală pentru bă trâ nii satului.

In urmă cu două zile, duminică ș i luni, am p ro m i s i u n e a c ă fă cut o identi icare a bă trâ nilor neputincioș i ș i vom reveni.

A c ț i u n e a netransportabili din comuna noastră , iar marți ı̂mpreună cu „albinuț a” Aga ia am pornit la s-a desfă ș urat sub ̂ drumarea atentă drum pe la iecare că suță pentru a le dă rui ın a pă rintelui nostru paroh Petru Munteanu care, aceste materiale atâ t de necesare lor.

Nu am cuvinte să descriu bucuria ca de iecare dată câ nd se primesc materiale la ̂ tâ i de bă trâ nii, copiii ș i acestora la vederea noastră , chipul lor slă bit ș i fundație, are grijă mai ın toți cei a lați ın ̂ necaz din comuna noastră . c u p r i v i r e a c a l d ă ș i p ă t r u n z ă t o a r e

Vă mulț umim, pă rinte, pentru tot ce ın ̂ trebâ ndu-ne „câ nd mai veniți pe la noi?”.

Am reuș it ı̂n cadrul acestei campanii faceți pentru noi ș i vă dorim să iți să nă tos ș i să umanitare numită „Lumina lui Hristos aveți multă putere de muncă . luminează tuturor“ să vizită m 15 bă trâ ni din comuna noastră , să donă m materiale de igienă Ana Chele

„Dăruieşte cu respect”: empatie, încredere, sprijin

Nu judeca iecare zi după recolta pe care o culegi, ci după semințele pe care le cultivi.

(Robert Louis Stevenson)

Se spune adesea că dă ruind, vei simț i o bucurie lă untrică ș i un sentiment de ı̂ m plinire su letească . Câ ț i dintre noi dă ruim câ te ceva ın ̂ iecare zi fă ră să aș teptă m o recompensă ? Sau la ce ne gâ ndim atunci câ nd oferim un sprijin, o vorbă bună , un zâ mbet, un gâ nd bun sau o ın ̂ curajare?

Acesta este unul dintre motivele pentru care Fundaț i a Impreună pentru Solidaritate Socială , prin iniț iativele pă rintelui director Petru Munteanu, desfă ș oară ı̂ncepâ nd cu luna mai campania umanitară „Dă ruieș te cu respect”. www.haicunoi.com

In cadrul acesteia s-au donat bunuri, precum pampers, cadre cu roți, scaune de duș pentru persoane cu dizabilită ț i, detergenț i, haine pentru copii ș i tineri, scaun WC pentru persoane cu dizabilită ți, perne pentru scaune, Hai cu noi - Almanah 2016

ACTUALITATE PAROHIALĂ 64 cutii detergent, scaun pentru cadă , cadre de mers, saci tinci, var lavabil, uș i, lenjerii de pat, saci cu pă turi ș i lenjerii, paste fă inoase, produse de igienizare, pluș uri sau că rucioare.

Valoarea totală a bunurilor oferite pâ nă ın ̂ prezent este de 67.763, 02 lei.

Bene iciarii acestor daruri au fost persoane din comunitatea să vineș teană (Solomon Elena, Dră guț a Că priț a , Blă naru Virgil, Rotaru Elena, Murariu Dan, Kisă liț ă Liliana, Simion Valentina, Pâ rvu AdrianDumitru, Epure Virgil, Că ldă raru Ion, Pă duraru Cezar, Roman Marius - Că tă lin, Pleș ca Elena, Zargiu Niculina).

De asemenea, printre bene iciarii acestei campanii umanitare se numă ră Spitalul Județean de Urgență Piatra Neamț , Mitropolia Moldovei ș i Bucovinei, Asociaț ia Riana din Piatra Neamț , Asociația „Sf. Avram“ Dumbrava Roș ie, Piatra Neamț , dar ș i câ teva parohii din județul Neamț (Parohia Dâ rloaia, Parohia „Sf. Cuvioasă Parascheva“, Parohia „Adormirea Maicii Domnului“ din Podoleni, Parohia „Buna Vestire“, Dă rmă neș ti, Parohia Bețeș ti, comuna Rediu).

„In su letul iecă ruia dintre noi stă

puterea de a dă rui sau de a empatiza cu neputinț e le celuilalt. Ne bucură m că prin intermediul campaniei «Dă ruieș te cu respect» reuș im să aducem o rază de soare ın ̂ su letul bene iciarilor noș tri. Vom continua, pe toată durata verii, să o r g a n i z ă m acțiuni social - i l a n t r o p i c e care să vină ın ̂ s p r i j i n u l c o m u n i t ă ț i i .

Bucuria de a d ă r u i s e regă seș te ın ̂ iecare individ ș i este o adevă rată binecuvâ ntare pentru iecare ı̂ n parte”, a subliniat Aga ia Roș u – asistent social ın ̂ cadrul Parohiei „S inții Voievozi” din Să vineș ti.

Menț ionă m că această campanie umanitară va continua pe toată perioada verii, cu acț i uni educativ - caritabile, precum „ F e s t i v a l u l s a n d a l e l o r ”, „ F e s t i v a l u l ghiozdanelor” ș i nu numai.

Alexandra Gîrbea

Foarte mulț i dintre noi au auzit de existența unor campanii care ne ın ̂ deamnă să luptă m ım ̂ potriva microorganismelor care ne pun ı̂n pericol să nă tatea. Liberul arbitru ne ı̂ndeamnă să respectă m normele de igienă personală ș i colectivă ș i să reuș im să ne contură m schița unui trai decent.

Miercuri, 20 mai 2015, voluntarii Fundaț i ei Solidaritate ș i Speranț ă – iliala Să vineș ti, prin iniț i ativele pă rintelui Petru Munteanu, ı̂ n parteneriat cu Primă ria din Să vineș ti ș i cu Parohia „S inții Voievozi” din Să vineș ti au demarat acț i unea intitulată „Dă ruieș te cu respect”, ı̂n cadrul că reia s-au oferit materiale necesare igieniză rii ș i renovă rii locuințelor – var lavabil pentru amenajarea iecă rei camere a bene iciarilor.

Această activitate face parte din cadrul campaniei umanitare intitulată „O casă curată Hai cu noi - Almanah 2016

pentru iecare” ș i are ca scop susț i nerea familiilor cu o situație materială precară din comuna Să vineș ti.

Devenită deja tradiție, această campanie contribuie la creș terea gradului de informare ș i conș tientizare a comunită ț i i cu privire la importanța igienei ș i a să nă tă ții, mai ales la

www.haicunoi.com

ACTUALITATE PAROHIALĂ

„Curățenie, igienă, sănătate”

65 ACTUALITATE PAROHIALĂ

dezvoltarea abilită ților de menținere a igienei proprii ș i a celorlalți.

„Ne a lă m astă zi ı̂ n mijlocul acestor familii nevoiaș e, pe care ı̂ n cercă m să le implică m ın ̂ activită țile gospodă reș ti. In a doua parte a acestei acțiuni am mai distribuit var lavabil pentru igienizarea camerelor.

Menț ionă m că vom continua această activitate ș i mâ ine, câ nd vom distribui ș i câ teva uș i. Prin intermediul activită ților pe care le ı̂ n treprindem ı̂ n cercă m să le ı̂ m bună tă ț i m condițiile de trai ș i să le asigură m un mediu câ t mai prielnic bene iciarilor noș tri.

In aceeaș i mă sură intenț i onă m să contribuim ș i la informarea comunită ții asupra necesită ț i i respectă rii normelor de igienă .

Aplicate constant, acestea reduc substanț ial riscul de ım ̂ bolnă vire ș i pe cel de transmitere a

microbilor. Acestea iind spuse, ın ̂ cercă m să ne implică m activ ın ̂ responsabilizarea comunită ții ș i să le trasă m coordonatele unui trai decent”, ne-a mă rturisit Aga ia Roș u, asistent social ın ̂ cadrul Parohiei „S inții Voievozi” din Să vineș ti.

Prezent la această activitate, domnul Urdă Neculai, viceprimarul comunei Să vineș ti, a declarat: „Primă ria din Să vineș ti sprijină inițiativa Fundației Solidaritate ș i Speranță – iliala Să vineș ti de a veni ın ̂ sprijinul acestor familii nevoiaș e. Un trai decent este primul lucru la care ne gâ ndim cu toț ii. De aceea, ın ̂ cercă m să oferim o mâ nă de ajutor pentru igienizarea acestor locuințe. Pe această cale ıî mulțumim pă rintelui Petru Munteanu pentru devotamentul, implicarea ș i sprijinul oferit comunită ții să vineș tene. Ne ı̂nclină m ı̂n fața tuturor acțiunilor ın ̂ treprinse de că tre Fundația Solidaritate ș i Speranță – iliala Să vineș ti ș i speră m la o colaborare fructuoasă ș i pe viitor.˝

Vă reamintim că activitatea umanitară intitulată „O casă curată pentru iecare” are loc ın ̂ cepâ nd cu anul 2012, moment ın ̂ care familiile cu o situaţie materială precară ce locuiesc ın ̂ două blocuri dezafectate din Să vineşti au primit produse de igienă .

Alexandra Gîrbea

Înălțarea Domnului și încununarea omului

Înălţarea cu trupul la cer a Mântuitorului Înălţării Domnului? Pentru ca să ne arate că nu nostru Iisus Hristos reprezintă în primul rând există Înălţare fără smerenie, că nu există ridicarea irii umane la slava divină, la o Preaslăvire fără jert ire. Că Hristos S-a înălţat demnitate şi o cinste nemaiîntâlnite până atunci.

Această înălţare a umanului a fost posibilă pentru că Hristos Cel înălţat întru slavă nu a lepădat irea umană, ci a asumat-o total şi a condus-o în însuşi centrul vieţii S intei Treimi.

Hristos nu Se întoarce la ceruri şi nu Se înfăţişează Tatălui numai ca Dumnezeu, ci şi ca Om, ca pe noi, oamenii, să ne facă ii după har ai Tatălui ceresc în slava împărăţiei cerurilor.

(Preafericitul Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Româ ne)

De ce Biserica a rânduit ca ziua de pomenire a eroilor să ie tocmai la Sărbătoarea www.haicunoi.com

Hai cu noi - Almanah 2016

întru slavă după ce S-a smerit pe Sine până la moarte trecând prin moarte pe Cruce, prin Îngropare şi apoi prin Înviere şi Înălţare a fost preaslăvit. Deci, pe aceşti eroi români care cu multă iubire jertfelnică smerită şi-au dăruit viaţa pentru credinţă, pentru patrie şi pentru popor pe aceştia îi cinstim în Ziua preaslăvirii Înălţării Domnului la Ceruri. (Preafericitul Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Româ ne)

S inţii Împăraţi Constantin şi Elena au o legătură deosebită cu Hristos Cel răstignit, înviat şi înălţat întru slavă, deoarece Sfântul Constantin a văzut pe Cer ziua în amiaza mare semnul Crucii format din lumină, adică semnul lui Hristos Cel răstignit, înviat şi înălţat întru slavă care se a lă în Ceruri şi prin semnul Crucii l-a chemat la biruinţă împotriva adversarului său Maxenţiu lângă Roma şi la convertire pentru că el a devenit primul împărat creştin al Imperiului Roman.

Sfânta Elena a descoperit Crucea în mormânt la Ierusalim. Sfântul Constantin a văzut Crucea pe Cer. De aceea, Crucea este pictată între ei, ei ţinând Crucea şi unul şi altul. Sfântul Constantin iindcă a văzut-o pe Cer şi Sfânta Elena pentru că a descoperit Crucea pe care a fost răstignit Mântuitorul la Ierusalim. (Preafericitul Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Româ ne)

Să rbă torile Ină lţarea Domnului şi S inţii Mari Impă raţi şi Intocmai cu Apostolii Constantin cel Mare şi mama sa Elena au fost cinstite joi, 21 mai 2015, ın ̂ Biserica Ortodoxă Româ nă . Cu acest prilej, credincioș ii parohiei „S inții Voievozi” din Să vineș ti au participat la slujba S intei Liturghii o iciate pe pă rintele Hai cu noi - Almanah 2016

paroh Petru Munteanu, au comemorat pe pă rintele Gheorghe Filip ș i au primit vizita reprezentanț i lor Televiziunii Româ ne de la Bucureș ti.

După citirea Evangheliei de la Sfâ ntul Evanghelist Luca de că tre pă rintele Petru Munteanu, tâ nă rul Ioan Mă riuț a , masterand al Facultă ț i i de Teologie „Andrei Ș aguna” din Sibiu, a rostit un cuvâ nt de ın ̂ vă țătură despre importanța praznicului ı̂mpă ră tesc al Ină lțării Domnului, despre semni icația Zilei eroilor ș i despre grija pentru mâ ntuirea su letului.

„Domnul şi Mâ ntuitorul nostru Iisus Hristos, după 40 de zile de la Inviere, s-a suit la ceruri şi a şezut de-a dreapta Tată lui. Cu puterea dumnezeiască cu care a ı̂nviat şi a pă ră sit mormâ ntul, tot cu aceeaşi putere s-a ın ̂ ă lţat de pe pă mâ nt la cer; s-a ın ̂ ă lţat cu acelaşi trup cu care s-a ră stignit şi a ın ̂ viat. Mâ ntuitorul ım ̂ plinise opera divină pentru care venise ın ̂ lume, ne-a adus ın ̂ vă ţă tura mâ ntuitoare, s-a dat ca pildă de ım ̂ plinire prin ın ̂ treaga Sa viaţă şi mai ales prin jert irea de pe Crucea Golgotei. Dacă vrem să ocupă m locul pe care ni l-a pregă tit Mâ ntuitorul, trebuie să -L imită m ın ̂ purtarea Sa şi să luă m parte la amă ră ciunea paharului Să u.

Dacă vrem să ne suim cu El ın ̂ tru slavă , trebuie mai ın ̂ tâ i să -L ın ̂ soţim pe Golgota, să ne pironim cu El pe Cruce să suferim nedreptă ţile, calomniile şi hulele vră jmaşilor noştri fă ră câ rtire. Viaţa noastră pe pă mâ nt este o viaţă de luptă .

Noi trebuie să renunţă m la desfă tă rile lumeşti şi la tot pă catul, ră stignindu-ne trupul nostru, adică pironind patimile şi poftele pă că toase.

Locul pe care ni l-a pregă tit Domnul Iisus este o ım ̂ pă ră ţie cerească , s inţită , curată şi mai presus de toate veşnică , de aceea trebuie s-o cucerim. Odată cu Ină lţarea Domnului, noi creştinii mai să rbă torim şi Ziua Eroilor. Este o faptă ın ̂ ţeleaptă ca să ne aducem aminte de toţi cei ce s-au jert it pentru dreapta credinţă , pentru ţară şi neamul româ nesc. Noi pomenim eroii ın ̂ această zi a Ină lţă rii Domnului pentru că avem credinţă sfâ ntă şi credem ın ̂ nemurirea www.haicunoi.com

ACTUALITATE PAROHIALĂ

ACTUALITATE PAROHIALĂ 66

67 ACTUALITATE PAROHIALĂ

su letului, aşa cum au crezut toţi adevă raţii creştini, moşii şi stră moşii noştri, şi chiar dacii şi romanii ın ̂ ainte de a se ın ̂ creştina”, a subliniat Ioan Mă riuța.

Oaspeți de seamă la Parohia „S inții Voievozi”

La inalul S intei Liturghii, pă rintele paroh Petru Munteanu a adresat celor prezenți un scurt cuvâ nt de folos ș i i-a felicitat pe cei care poartă numele S inților Impă rați Constantin ș i Elena. „Câ nd spui cuiva «mulțumesc», ıî faci de fapt urarea «la mulți ani» ș i e bine să folosim câ t mai des această urare. Astă zi, vrem să le mulțumim oaspeților noș tri de la Televiziunea Româ nă , doamnei Anna de Hillerin, care doresc să prezinte activită ț i le noastre”, a a irmat pă rintele Petru Munteanu.

„Ceea ce am remarcat este faptul că aveți o comunitate extraordinar de unită , că sunteț i oameni foarte credincioș i ș i că faceți lucruri care sunt vrednice de atenție. Il aveți ın ̂ m i j l o c u l d u m n e avo a s t r ă p e pă rintele Petru ș i sunteți oameni deosebiț i pentru că reuș iț i să realizați astfel de lucruri. Eu vă mulț u mesc pentru primirea pe care ne-ați fă cut-o ș i sper ca peste c â t e v a z e c i d e a n i , c o p i i i dumneavoastră să ră mâ nă ı̂ n comună , să continue să clă dească ș i să nu risipească harul pe care l-am gă sit noi aici”, a declarat Anna www.haicunoi.com

d e H i l l e r i n , d e l a e m i s i u n e a „Universul Credinței”- TVR. La inal, pă rintele Petru Munteanu a oferit Almanahul „Jurnal Spiritual“ ș i Buletinul parohial „Hai cu noi” r e p r e z e n t a n ț i l o r Te l e v i z i u n i i Româ ne.

Ziua Eroilor și comemorarea părintelui Gheorghe Filip.

Pomenirea eroilor neamului româ nesc la praznicul Ină lţă rii Domnului a fost hotă râ tă de Sfâ ntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Româ ne ın ̂ anul 1920. Această decizie a fost cons inţită prin alte două hotă râ ri sinodale recente din anii 1999 şi 2001 prin care această zi a fost proclamată ca să rbă toare națională bisericească .

La iecare Sfâ ntă Liturghie, dar ın ̂ mod deosebit ı̂n această zi, sunt pomeniţi eroii, ostaşii şi luptă torii româ ni din toate timpurile şi din toate locurile, care s-au jert it pe câ mpurile de luptă , ın ̂ lagă re şi ın ̂ ın ̂ chisori pentru apă rarea patriei şi a credinţei stră moşeşti, pentru ın ̂ tregirea neamului, libertatea şi demnitatea poporului româ n. Grupuri de elevi de la ș colile din comuna Să vineș ti au vizitat monumentul eroilor din curtea Centrului de Servicii Sociale „Samariteanul Milostiv” ș i apoi au poposit ın ̂ curtea bisericii „S inț i i Voievozi”, unde au interpretat câ ntece patriotice precum, „Ș tefan, Ș tefan”, „Ridicați-vă eroi”, „Treceți batalioane româ ne Carpaț ii”, „Drum bun, toba bate” ș i

Hai cu noi - Almanah 2016

poezia „Dragilor eroi”.

Copiii au fost ın ̂ soțiți de domniș oara Ana Vasiliu, director al Ș colii Gimnaziale „I. Gervescu” din Să vineș ti ș i de domnul Daniel Horciu, primarul comunei Să vineș ti.

„Ca ın ̂ iecare an de ziua Eroilor, elevii ș colilor din comuna Să vineș ti depun lori ș i coroane din partea Consiliului Local la toate monumentele eroilor din comună . Primul astfel de monument vizitat a fost cel din curtea Ș colii Vechi, acolo unde se a lă sediul Fundaț i ei Solidaritate ș i Speranță – iliala Să vineș ti, după care copiii vor ajunge la toate cele patru biserici din comună pentru a cinsti memoria eroilor neamului. Este o zi deosebită pentru că ne amintim de ceea ce a ın ̂ semnat jertfa eroilor ș i ın ̂ cercă m să clă dim sentimente de patriotism pentru copiii noș tri. Aceasta este doar una dintre acțiunile cu caracter educativ ı̂n care colaboră m cu Fundația Solidaritate ș i Speranță – iliala Să vineș ti, ın ̂ cadrul parteneriatelor pe care le desfă ș ură m cu instituțiile de ın ̂ vă țămâ nt din comuna Să vineș ti”, a declarat Ana Vasiliu, director al Ș colii gimnaziale „I. Gervescu” din Să vineș ti.

„Astă zi cinstim trei să rbă tori dragi su letelor noastre de româ ni: Ină lț a rea Domnului – o să rbă toare creș tină pentru noi, Ziua eroilor neamului – o să rbă toare istorică ș i Ziua S inților Impă rați Constantin ș i Elena – o să rbă toare de su let.

Faptul că ın ̂ iecare an ne adună m ın ̂ curtea frumoasei noastre biserici denotă că suntem persoane cu credință ın ̂ Dumnezeu ș i ne amintim cu recunoș tință de cei care s-au jert it pentru noi, astă zi, să im liberi, ca țara noastră să ie independentă , iar noi să ne putem creș te copiii ın ̂ liniș te. Precum Domnul Hristos stă de-a dreapta Tată lui, avem convingerea că ș i eroii

Hai cu noi - Almanah 2016

neamului nostru au un loc de seamă ı̂ n Impă ră ț ia Cerurilor”, a spus Daniel Horciu, primarul comunei Să vineș ti.

„Noi avem ın ̂ parohia noastră pe lâ ngă mormâ ntul generalului Buniș , ș i pe cel al pă rintelui Gheorghe Filip, pă rintele nostru de su let care a format această parohie, ș i care iind atâ t de aproape de biserica noastră , aude slujba S intei Liturghii. De aceea, cu emoție slujim, după cum, cu emoție intrâ nd ın ̂ sfâ nta biserică , credincioș ii aprind apoi o lumâ nare la că pă tâ iul p ă r i n t e l u i . D e a s e m e n e a , l u c r a r e a monumentală din curtea bisericii, coloana in initului pe care s-a pus o cruce, care să trimită la eroii ș i martirii neamului, aceasta iind luată , de fapt, de la morminte. Astfel, toate se leagă ın ̂ tr-o spiritualitate româ nească frumoasă , ın ̂ care ș i cei vii ș i cei adormiți sunt ım ̂ preună ın ̂ s p a ț i u l l u m i n o s a l s i n t e i b i s e r i c i ”, a concluzionat pă rintele Petru Munteanu.

Zeci de persoane, venite special la Să vineș ti pentru a-l comemora pe pă rintele Gheorghe Filip, au evocat amintiri despre duhovnicul lor iubit ș i i-au cinstit memoria la aproape 18 ani de la trecerea la cele veș nice. De asemenea, pă rintele Petru Munteanu a rostit o scurtă biogra ie a preotului Gheorghe Filip.

Tot astă zi au fost serbate hramurile a trei dintre cele 26 de troițe din Parohia „S inții Voievozi”, locuri de rugă ciune ın ̂ chinate S inților Impă rați Constantin ș i Elena. Pă rintele Petru Munteanu a să vâ rș it slujba sfeș taniei ș i i-a binecuvâ ntat pe cei prezenți la momentele de rugă ciune organizate la casele credincioș ilor Constantin Paisa, Dorina Negoiu ș i Elena Vasıl̂ca.

Mihai Parfeni

www.haicunoi.com

ACTUALITATE PAROHIALĂ

ACTUALITATE PAROHIALĂ 68

69 ACTUALITATE PAROHIALĂ

Activitate educativ-recreativă la Speranța

Sâ mbă tă , 23 mai 2015, Biserica „Sfâ ntul Prooroc Ilie Tesviteanul” din cartierul Speranța, județul Neamț, a fost gazda unei noi activită ți cultural-recreative, care a reunit copii ș i tineri ai grupulului ATOS (Adunarea Tinerilor Ortodocș i din Speranța).

Astfel, reprezentanț i i Centrului de Servicii Sociale „Samariteanul Milostiv”, care aparține de Parohia „Sf. Voievozi” din Să vineș ti, ı̂ n parteneriat cu Fundaț i a Solidaritate ș i Speranță – iliala Să vineș ti, a că rei director este pă rintele Petru Munteanu, s-au reunit pentru a desfă ș ura o activitate de lucru manual.

Imaginație ș i creativitate – acestea sunt doar câ teva dintre cuvintele care descriu acț i unea de sâ mbă tă după -amiaza. Tinerii ın ̂ vă țăcei s-au adunat ın ̂ tr-un numă r câ t mai mare pentru a purcede la decorarea ș i ım ̂ podobirea unor sticle, folosind ațe de diferite culori ș i grosimi. Pentru confecționarea acestor minună ț i i, s-au utilizat diverse materiale didactice, cum ar i sticle, aț e sau semințe decorative.

„Ne-am adunat ın ̂ această după amiază ım ̂ preună cu «atoniții» pentru a contribui la inițierea copiilor ın ̂ taina activită ț i lor de lucru manual. Unii dintre copilaș i au preferat să umple sticluțe cu straturi ș i semințe ın ̂ diferite culori ș i mă rimi. La inal, au lipit alte semințe de porumb, fasole, loareasoarelui ș i bostan peste aț ă, efectul estetic iind unul deosebit”, ne-a www.haicunoi.com

mă rturisit Andra Avasilcă i, pedagog social ın ̂ cadrul Fundației Solidaritate ș i Speranță – iliala Să vineș ti.

Prezent activ ı̂n cadrul acestei activită ți recreative, pă rintele George Chiriț a din cadrul Parohiei „Sf. Ilie Testiveanul” – cartier Speranța, Piatra - Neamț , a declarat: „Am observat această a c t i v i t a t e ı̂ n c a d r u l f u n d a ț i e i să vineș tene, iind martor la vizitele deținutelor din Penitenciarul Bacă u la Ș coala Veche, ı̂n baza parteneriatului d i n t r e P e n i t e n c i a r ș i F u n d a ț i a Solidaritate ș i Speranță- iliala Să vineș ti. M-am gâ ndit că sticle avem, ațe ș i semințe se gă sesc, copiii preferă activită ț i de lucru manual ı̂n cadrul ın ̂ tâ lnirilor ATOS, de ce să nu facem ș i noi?

Cu ajutorul doamnei Andra, care a ră spuns invitaț iei noastre cu entuzismul ș i amabilitatea obiș nuite deja, am putut organiza astă zi o activitate frumoasă . Speră m să mai culegem idei de pe la fundație, să le adaptă m ș i să le implementă m pentru a varia câ t de mult programul copiilor ș i să -i menținem pe lâ ngă biserică .”

Vă reamintim că ı̂ n parteneriat cu Primă ria Municipiului Piatra - Neamț , Parohia „Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul” derulează un proiect social-educaț i onal intitulat „Copiii noș tri – viitorul comunită ții”.

Alexandra Gîrbea

Hai cu noi - Almanah 2016

ACTUALITATE PAROHIALĂ 70

O dimineaț ă ı̂nsorită de mai… razele soarelui ın ̂ cep să -ș i facă simțită prezența, iar ın ̂ treaga natură s-a trezit la viață. In aer pluteș te o mireasmă ım ̂ bietoare ș i o adiere uș oară de vâ nt. Câ teva minute ne mai despart de ora 9, m o m e n t ı̂ n c a r e v o l u n t a r i i F u n d a ț i e i Solidaritate ș i Speranță – iliala Să vineș ti sunt prezenți la „datorie”.

Zumzet, forfotă ș i agitație… acestea pot i cuvintele ce descriu atmosfera de pe Strada Mihai Eminescu nr. 26 din Piatra Neamț , lâ ngă televizinea TVM Neamț ș i Direcț ia Agricolă Neamț – locul unde este situată această activitate ilantropică .

Fie că sunt deja clienți ideli, ie că de abia se familiarizează cu acest concept, clienții ın ̂ cep să apară unul câ te unul. „Ce-aț i mai adus frumos?

Vreau să ajut – să aduc o b u c u r i e a c e s t o r c o p i i minunaț i . Ne bucură m să a lă m că ın ̂ treprindeți acțiuni care au ecou ș i care pot p ro d u c e o s c h i m b a re ” – aceasta este ı̂ n trebarea cu care am fost ın ̂ tâ mpinați ș i ın ̂ această minunată dimineață.

Aș a cum am menționat ın ̂ materialele anterioare, ı̂n perioada martie - octombrie 2015, Fundația Solidaritate ș i Speranță – iliala Să vineș ti, a că rei director este pă rintele Petru Munteanu, ı̂n parteneriat cu Parohia „S inții Vo i e v o z i ” d i n S ă v i n e ș t i , o r g a n i z e a z ă evenimentul social- ilantropic intitulat „Bazar Caritabil”.

A lat la a treia ediție, evenimentul social - ilantropic, care ia forma unui bazar caritabil, ıș̂i propune achiziționarea ș i comercializarea unor produse donate de ostenitorii ș i donatorii cu su let mare.

Menț i onă m că fondurile obț i nute ı̂ n u r m a a c e s t e i a c ț i u n i c a r i t a b i l e vo r i direcționate că tre organizarea celei de-a X-a ediții a Taberei de creație „Aripi de ın ̂ ger” – tabă ră gratuită , care se va desfă ș ura pe toată perioada vacanței de vară .

Hai cu noi - Almanah 2016

„Este un lucru extraordinar ceea ce se ı̂ n tâ mplă aici; vă admir foarte mult. Toate lucrurile sunt foarte utile ın ̂ gospodă rie; sunt convinsă că iecare produs ın ̂ parte ıș̂i gă seș te locul ın ̂ gospodă ria iecă ruia. Pot să vă spun cu franchețe că produsele de igienă sunt foarte utile. Am remarcat cu mare drag că zilnic se gă sesc lucruri noi, prin urmare gă sim diversitate ș i asta ne bucură . Este lă udabil ceea ce faceți; să vă ajute Dumnezeu să mergeți mai departe. Acțiunea pe care o desfă ș urați are un dublu scop: pe de o parte ne bucură m de produse de calitate, iar pe de altă parte putem contribui la ajutorarea unor su lete greu ın ̂ cercate”, ne-a mă rturist o clientă idelă .

Cei care doresc să sprijine acț iunile Fu n d a ț i e i S o l i d a r i t a te ș i Speranță – iliala Să vineș ti au ocazia să achiziț i oneze la prețuri modice jucă rii de pluș , ı̂mbră că minte, ı̂ncă lț ăminte, obiecte decorative, produse de sticlă rie ș i porțelan, obiecte de uz casnic, bunuri din ceramică , ustensile pentru bucă tă rie, obiecte decorative şi artizanat, sau articole vestimentare pentru copii, dar ș i pentru adulți.

Mai mult decâ t atâ t, dacă aveț i prin gospodă rie obiecte pe care nu le mai utilizați, uitate undeva ın ̂ tr-un colțiș or, vă invită m să le donați Tâ rgului de mă runțiș uri de pe strada Mihai Eminescu, nr. 26, Piatra-Neamț .

Acestea vor putea oferi unui copil ș ansa de a participa la tabă ra „Aripi de ın ̂ ger”, care va avea loc pe tă râ mul social - ilantropic de la Să vineș ti, pe toată durata vacanței de vară .

Menționă m că anul precedent, un numă r de 162 de copii au participat la activită țile cultural - educative organizate ın ̂ cadrul taberei.

Vă reamintim că Bazarul Caritabil este deschis ı̂n iecare zi, de luni pâ nă sâ mbă tă , ın ̂ cepâ nd cu ora 9.00.

Vă aș teptă m!

Alexandra Gîrbea www.haicunoi.com

ACTUALITATE PAROHIALĂ

„Bazar caritabil”: diversitate și prietenie

71 ACTUALITATE PAROHIALĂ

Terapie cu flori de soc și muguri de brad

Inceput de să ptă mâ nă , mai exact 1 iunie – Ziua Internaț i onală a Copilului.

B u c u r o ș i ș i p l i n i d e e n t u z i a s m , v o l u n t a r i i Fundaț iei Solidaritate ș i Speranță – iliala Să vineș ti au retră it momentele copilă riei ș i au ră spuns pozitiv unei drumeții prin ım ̂ prejurimi.

Cum perioada mai - iunie este numită „vremea mugurilor de brad, a socului sau a salcâ mului”, voluntarii au pornit cu mult entuziasm ı̂ntr-o miniexcursie ı̂n zona Mă nă stirii Bistrița, dar ș i prin ı̂ m p r e j u r i m i l e c o m u n e i Să vineș ti.

Cum spiritul ludic este omniprezent ın ̂ iecare dintre noi, voluntarii au pro itat din plin de această ieș ire ın ̂ natură , de aerul curat de munte ș i de priveliș tea feerică oferită de natură .

O terapie de care te poț i bucura, o plimbare printre lori, a că ror mireasmă ne ı̂mbie su letul – aș a putem descrie această acțiune.

Mirosul discret al socului - acele lori de un alb imaculat, dar ș i ră bdarea de care au dat dovadă voluntarii ın ̂ desprinderea lorilor de pe crenguțe, nu pot i trecute cu vederea. Imediat ce a ajuns lâ ngă brazii veseli, echipa s-a gâ ndit instant la gustul excepț i onal al siropului preparat din mugurii fragezi.

Menționă m că atâ t lorile de soc, câ t ș i muguraș ii de brad, vor lua drumul siropului ș i al dulceții, ală turi de celelalte bună tă ți pregă tite la Centrul social – educativ „Popasul Iubirii Milostive” din Să vineș ti, care aparține parohiei „Sf. Voievozi” din Să vineș ti.

Opiniile voluntarilor implicați în această acțiune recreativă

„Se spune că ın ̂ iecare dintre noi există spiritul de copil. De 1 iunie, ı̂ m preună cu voluntarii Fundației Solidaritate ș i Speranță – www.haicunoi.com

i l i a l a S a v i n e ș t i a m participat la cules de soc, respectiv muguri de brad. A fo s t o a c t iv i t a te fo a r te frumoasă , soarele a fost de partea noastră , iar pă lă riile socului zâ mbeau spre noi.

Scopul acestei activită ț i a fost cel de strâ ngere a câ t mai m u l t e p ă l ă r i i d e s o c .

Totodată , a fost ș i o acțiune cu rol recreativ” – Aga ia Roș u, asistent social ı̂ n cadrul Parohiei „S inț ii Voievozi” din Să vineș ti. „Cu prilejul zilei copilului, ne-am gâ ndit să organiză m o ieș ire ın ̂ aer liber, care să aibă dublu scop. Buna - dipoziție ș i spiritul de echipă au caracterizat ın ̂ treaga activitate. Mă bucur că am ră spuns pozitiv acestei invitații ș i sper să mai organiză m astfel de tipuri de ieș iri”, Cristina Petrariu – din cadrul departamentului de contabilitate al Fundației Solidaritate ș i Speranță – iliala Să vineș ti.

„Mi-a plă cut foarte mult la cules de muguri de brad. Am avut prilejul de a ieș i puțin ın ̂ natură , la aer curat, de pă dure. Mugurii de brad ne-au oferit o stare de liniș te su letească .

Mă bucur că am reuș it să organiză m astfel de activită ți ș i speră m că vom repeta această ieș ire ı̂ n n a t u r ă ” – L u m i n i ț a Corduneanu, din c a d r u l departamentului Administrativ al fundației.

„Imi pare b i n e c ă a m p a r t i c i p a t l a această acțiune. A f o s t a e r c u ra t , n e - a m r e l a x a t .

Ne-am ș i distrat, a Hai cu noi - Almanah 2016

ACTUALITATE PAROHIALĂ 72

Hai cu noi - Almanah 2016

anume am cules lori de soc, respective muguri de brad, din care va i preparat deliciosul şi binecunoscutul sirop. Fiind Ziua copilului şi o zi toridă , am petrecut o după -amiază frumoasă şi minunată ın ̂ care am ım ̂ binat efortul izic cu câ ntece speci ice copilă riei, drumeţia şi voia bună . Din punctul meu de vedere, orice ieşire ın ̂ natură este bene ică pentru să nă tate, că ci ne deconectează de la grijile cotidiene şi ne ajută să ne menţinem un tonus ridicat. Fiind abia la ın ̂ ceput de vară , ne dorim să organiză m câ t mai dese astfel de activită ţi cu dublu scop”, Iulia Romedea, voluntar al Fundației Solidaritate ș i Speranță – iliala Să vineș ti.

„Am participat la această activitate deoarece ım ̂ i place să mă plimb ș i să explorez natura. Mi-a plă cut compania ș i m-am simțit bine ın ̂ cadrul grupului de voluntari. A fost o zi deosebită ș i de neuitat” – Bogdan Romedea, voluntar al Fundației Solidaritate ș i Speranță – iliala Să vineș ti.

Este la ın ̂ demâ na simțului comun că din diverse fructe ș i plante putem prepara siropuri dulci, aromate, cu rol de medicament. In sp ri j i n u l a c e ste i a i rm a ț i i v i n e o p i n i a specialiș tilor conform că reia siropul de brad are n u m e r o a s e p r o p r i e t ă ţ i t e r a p e u t i c e (expectorant, antiseptic, uşor diuretic, antitusiv, vitaminizant ș i tonic general). Totodată , socul e s t e c u n o s c u t c a a v â n d p r o p r i e t ă ț i antiin lamatoare ș i ajută la digestie, iar siropul preparat din lorile sale este excepțional.

Alexandra Gîrbea ACTUALITATE PAROHIALĂ

fost plă cut. A fost o ieș ire bene ică ın ̂ aer liber” – doamna Rodica Mă riuț a, bucă tar la Centrul „Popasul Iubirii Milostive” din Să vineș ti.

„A fost o acțiune frumoasă , ın ̂ aer liber; o dimineaț ă frumoasă , plă cută , iar aerul de pă dure ne-a adus o stare de liniș te su letească ” – doamna Jana Craivan, bucă tar la Centrul „Popasul Iubirii Milostive” din Să vineș ti.

„Am participat la această activitate ın ̂ aer liber cu mult drag. Mă bucur că am reuș it să ne adună m ın ̂ tr-un numă r atâ t de mare ș i sper să mai repetă m această acțiune ș i pe viitor”, Daniel Jingoi, voluntar al Atelierului de broderie „Sf. Parascheva”, din cadrul Fundației Solidaritate ș i Speranță – iliala Să vineș ti.

„Imi place foarte mult natura, de aceea am ră spuns pozitiv invitaț i ei voluntarilor Fundaț i ei Solidaritate ș i Speranț ă – iliala Să vineș ti. A fost o acțiune frumoasă , mi-a plă cut foarte mult. S-a lucrat foarte mult ın ̂ echipă , ceea ce a oferit acestei acțiuni un caracter special” – Carmen Vın ̂ tu, gra ician - calculator, ın ̂ cadrul Fundaț i ei Solidaritate ș i Speranț ă – iliala Să vineș ti.

„Am participat ca voluntar la această acțiune, unde ne-am simțit foarte bine. Sper ca pe viitor să mai particip la astfel de activită ți cu aceș ti colegi minunaț i” – Liviu Dumitrache, voluntar al Fundației Solidaritate ș i Speranță – iliala Să vineș ti.

„Impreună cu voluntarii fundaț i ei să vineș tene am pornit la o acțiune ın ̂ aer liber.

Voie bună , distracție, dar ș i implicare – acestea sunt doar câ teva dintre cuvintele care descriu această acț i une. Imi doresc să mai particip ș i pe viitor la astfel de activită ți” – M i h a e l a D u m i t ra c h e , vo l u n t a r a l Fundației Solidaritate ș i Speranță – iliala Să vineș ti.

„ S u n t fo a r te fe r i c i t ă c ă a m participat la această acțiune ın ̂ natură , la cules de soc. Mi-aș dori ca pe viitor să participe câ t mai mulți copii” – Ș tefania Dumitrache, voluntar al Fundaț i ei Solidaritate ș i Speranță – iliala Să vineș ti.

„In prima zi de vară , 1 iunie, am participat ı̂ m preună cu voluntari şi prieteni la o acţiune plă cută ın ̂ aer liber, şi

www.haicunoi.com

73 ACTUALITATE PAROHIALĂ

„Încercăm să le oferim suportul afectiv-emoțional de care au nevoie și să reducem din conformismul în care se află!” ̂ care am oferit comunită ții,

M i e rc u r i , 3 i u n i e 2 0 1 5 , t i n e re l e massmedia locale ın absolvente ale cursului de formare profesională serviciile proaspetelor absolvente. Aș a cum am ̂ a „Ingrijitori bă trâ ni la domiciliu” au trecut iară ș i mai menționat, doamnele sunt certi icate ın prin emoțiile unei testă ri, de data aceasta ın ̂ vederea acordă rii avizelor psihologice.

Examinarea psihologică ș i consilierea pe baza rezultatelor primite a avut loc la sediul Fundaț i ei Solidaritate ș i Speranț ă – iliala Să vineș ti, ın ̂ prezența doamnei psihoterapeut Gabriela Andrei ș i a domniș oarei Aga ia Roș u, asistent social ın ̂ cadrul Parohiei „Sf. Voievozi” din Să vineș ti.

„Iată că am ajuns la o nouă ın ̂ tâ lnire ın ̂ care ne-am propus să analiză m dimensiunea psihologică a celor nouă doamne prezente.

Scopul acestei testă ri este ș i asigurarea unei calită ț i optime de ı̂ n grijire a bă trâ nilor ș i oferi servicii pentru persoanele vâ rstnice ș i cele evitarea unei situaț i i ı̂ n care persoanele a late ı̂n di icultate, ı̂n oferirea de asistenț ă vâ rstnice să ie puse ın ̂ pericol. Astfel, am stat de medicală persoanelor imobilizate la pat. v o r b ă c u i e c a r e p e r s o a n ă ı̂ n p a r t e , Momentan, avem două cursante care ș i-au pus explicâ ndu-le totodată ș i rezultatele obținute. ı̂ n practică toate cunoș tinț e le teoretice ̂ grijeș te o doamnă Din punctul meu de vedere, doamnele au acumulate: una dintre ele ın a lată

ı̂ n

fază

terminală , iar cealaltă oferă ră spuns pozitiv ș i au fost foarte ın ̂ câ ntate de ̂ vâ rstă de 70 ideea de a discuta individual. Am descoperit asistență medicală unui bă trâ n ın de ani, imobilizat la pat. Speră m ca prin aceste ulterior că , din cauza emotivită ț ii crescute, doamnele aveau o oarecare reținere de a purta o t e s t ă r i p s i h o l o g i c e s ă c o n t r i b u i m l a discuție liberă , dar ın ̂ cele din urmă , am reuș it să ı̂ m bună tă ț i rea stimei de sine a tinerelor doamne”, a menț ionat Aga ia Roș u, asistent le identi ică m propriul pro il psihologic. social ı̂n cadrul Parohiei „Sf. Voievozi” din

Menț i onă m că peste ș ase luni, vom repeta experimentul de astă zi pentru a evalua Să vineș ti. „Am dorit să purtă m o discuție cu iecare situaț i a”, a declarat doamna psihoterapeut persoană ın ̂ parte, iindcă ne interesează foarte Gabriela Manuela Andrei.

Proaspetele absolvente ale cursului mai mult să a lă m modul de gâ ndire ș i de afectivitate sus amintit au bene iciat de o sesiune de a doamnelor. Totodată , am urmă rit starea consiliere individuală , ı̂ n urma că reia s-a emoțională a iecă reia, modurile personale de a identi icat pro ilul ș i stilul personal de adaptare acționa ı̂n situații delicate, dar ș i tendințele la stres ș i cauzele gradului de emotivitate psihice ale iecă ruia. Astfel, am reuș it să le c r e s c u t ă . I n u r m a a c e s t o r e x a m i n ă r i , asigură m suportul afectiv - emoțional de care au cursantelor li se va elibera un aviz psihologic, nevoie ș i credem noi că am redus orice urmă de dar ș i câ teva recomandă ri pe baza rezultatelor anxietate legată de procesul testă rii psihologice.

Am ın ̂ cercat să mai reducem din conformismul obținute. ın ̂ care se a lau – mulți oameni au tendința de a

„In urma absolvirii cursului de Ingrijitori bă trâ ni la domiciliu, am lansat un anunț ı̂n face pe plac altei persoane, de a se conforma la www.haicunoi.com

Hai cu noi - Almanah 2016

ACTUALITATE PAROHIALĂ 74 aș teptă rile celorlalți ș i de a nu i ei ın ̂ ș iș i. Noi Gabriela Manuela Andrei. ın ̂ cercă m să le motivă m să facă ceea ce simt cu adevă rat”, a continuat doamna psihoterapeut

Alexandra Gîrbea

Vineri, 5 iunie 2015, enoriaș ii parohiei „S inții Voievozi” din Să vineș ti au participat la să vâ rș irea Tainei Sfâ ntului Botez, slujbă o iciată de pă rintele Petru Munteanu ș i pă rintele IoanMihai Mă riuța.

Hirotonit diacon pe data de 31 mai 2015, iar pe 1 iunie 2015 preot ın ̂ cadrul parohiei „Sf. Ilie Tesviteanul” din localitatea Bor, Valea Timocului din Serbia, pă rintele Ioan-Mihai Mă riuț a a o iciat pentru prima dată Taina Sfâ ntului Botez.

După ce Preas inț itul Pă rinte Daniil, Episcop-locţiitor al Episcopiei Ortodoxe Româ ne a Daciei Felix, l-a hirotonit preot, pă rintele Ioan-Mihai Mă riuț a face parte din clerul protopopiatului ortodox româ n al Daciei Ripensis.

„Astă zi am participat la o nouă Taină a Sfâ ntului Botez ș i ı̂l avem ală turi de noi, ı̂n biserică , pe pă rintele Ioan-Mihai Mă riuța, care iată , de câ teva zile este angajat al Patriarhiei Româ ne, al Bisericii noastre Ortodoxe. In prima duminică după Rusalii, numită Duminica Tuturor S inț ilor, pă rintele Mă riuț a va sluji pentru prima dată ca preot. Atunci câ nd se va face instalarea ın ̂ biserica pe care o va pă stori, vom organiza o excursie la parohia «Sf. Ilie T e s v i t e a n u l » , localitatea Bor, din Serbia.

P ă r i n t e l e M i h a i M ă r i u ț a , ı̂mpreună cu tâ nă ra preoteasă Petronela, sunt la ı̂ n ceput de drum ș i au nevoie de rugă ciunile noastre, aș a cum ș i el ne va p o m e n i ı̂ n rugă ciunile lui. Bunul Hai cu noi - Almanah 2016

Dumnezeu să ne binecuvâ nteze pe noi, pe toți ș i să ne dă ruiască puterea de a ne duce crucea”, a menționat pă rintele paroh Petru Munteanu. Cel care i-a insu lat spiritul credinței ortodoxe a fost tată l să u, Gheorghiț ă Mă riuț a , câ ntă reț al bisericii „S inții Voievozi” din Să vineș ti de mai bine de 17 ani, iar pă rintele paroh Petru Munteanu a fost cel care i-a că lă uzit paș ii că tre Hristos.

Fiu al satului Să vineș ti, pă rintele IoanMihai Mă riuța a urmat cursurile Seminarului Teologic „Veniamin Costachi” de la Mă nă stirea Neamț ș i apoi cursurile de licență ș i de masterat ale Facultă ț ii de Teologie Ortodoxă „Andrei Ș aguna” din Sibiu.

In anul 2014, s-a că să torit cu tâ nă ra Petronela, o tâ nă ră credincioasă , muncitoare, cu idei inovative care ș i-au pus amprenta asupra evoluț i ei departamentului de creaț i e al Fundaț i ei Solidaritate ș i Speranț ă – iliala Să vineș ti.

„Iată că a râ nduit Dumnezeu să urmez drumul Bisericii ș i calea lui Hristos ș i astă zi am participat la o icierea primei slujbe a Tainei Sfâ ntului Botez, ın ̂ calitate de preot. Mă bucur că am luat parte la această Sfâ ntă Taină ală turi de pă rintele paroh Petru Munteanu, că ruia ı̂ i mulț u mesc pentru tot sprijinul acordat.

P ă r i n t e l e a f o s t p e n t r u m i n e u n model, am avut ș i am de la cine ın ̂ vă ța; am crescut sub aripa s inției sale, de mic c o p i l . A f o s t u n m o m e n t p l i n d e emoție ș i bucurie – acesta este un vis devenit realitate. Din www.haicunoi.com

ACTUALITATE PAROHIALĂ

„Iată că a rânduit Dumnezeu să urmez drumul Bisericii și calea lui Hristos!”

75 ACTUALITATE PAROHIALĂ copilă rie am fost crescut ın ̂ spiritul credinței ortodoxe ș i am fost ın ̂ drumat să urmez această cale. Imi doresc ca ın ̂ parohia pe care o voi pă stori să pun ın ̂ practică tot ceea ce am deprins ală turi de pă rintele Munteanu, ın ̂ Biserica „Sf. Voievozi”, a mă rturist pă rintele Mihai Mă riuța.

Hirotonia sau Preoția este a cincea sfâ ntă Taină a Bisericii, ın ̂ care, prin punerea mâ inilor

ș i rugă ciunea arhiereului, se ım ̂ pă rtă ș eș te unor bă rbați, ce s-au pregă tit pentru aceasta, harul dumnezeiesc care dă puterea de a propovă dui cuvâ ntul lui Dumnezeu, de a să vâ rș i S intele Taine ș i slujbele bisericeș ti si de a conduce pe cei credincioș i la mâ ntuire.

Alexandra Gîrbea

Procesiune pentru ploaie la Duminica Tuturor Sfinților

În această zi, Duminica întâi după Rusalii, cinstim praznicul Tuturor S inților, celor de pretutindeni, din toată lumea, din Asia, Libia și Europa, de la Miazănoapte și de la Miazăzi.

Dumnezeieștii noștri Părinți au așezat să prăznuim, după Pogorârea Sfântului Duh, sărbătoarea de azi, ca și cum ar i voit să arate că venirea Preasfântului Duh a lucrat prin Apostoli niște lucruri atât de mari, încât a s ințit și a înțelepțit pe cei de un aluat cu noi și, așezându-i din nou în locul cetei aceleia îngerești căzute, i-a adus, prin Iisus Hristos, la Dumnezeu: pe unii, adică, prin mucenicie și sânge, iar pe alții prin trăire și viață virtuoasă, Duhul Sfânt săvârșind, astfel, fapte mai presus de ire. (Sinaxar)

Ca ın ̂ iecare zi de să rbă toare, duminică , 7 iunie 2015, enoriaș ii Parohiei „S inții Voievozi” au participat la Sfâ nta Liturghie o iciată de pă rintele paroh Petru Munteanu ș i pă rintele Ioan Mă riuța ș i s-au rugat la Bunul Dumnezeu pentru ploaie.

După citirea pericopei Evanghelice de la Matei, cap. 10, vers. 32-35, 37-38 ș i cap. 19, vers.

27-30, preotul Ioan Mă riuța a adresat cuvâ nt de ın ̂ vă țătură celor prezenți ın ̂ sfâ ntul locaș . „Noi www.haicunoi.com

creș tinii ortodocș i cinstim pe S inț i i lui Dumnezeu, ș tiind că Dumnezeu să vâ rș eș te ın ̂ chip minunat voia Sa cu dâ nș ii. Biserica Ortodoxă face deosebire ın ̂ tre adorare, care se cuvine numai lui Dumnezeu, ș i venerare sau cinstire pe care o dă m S inților ș i Ingerilor Să i, care slujesc la mâ ntuirea su letelor noastre.”

Hirotonit diacon pe data de 31 mai 2015, iar pe 1 iunie 2015 preot ın ̂ cadrul parohiei „Sf. Ilie Tesviteanul” din localitatea Bor, Valea Timocului din Serbia, pă rintele Ioan-Mihai Mă riuț a a o iciat ală turi de pă rintele Petru M u n t e a n u S f â n t a L i t u r g h i e . D u p ă c e Preas ințitul Pă rinte Daniil, Episcop-locţiitor al Episcopiei Ortodoxe Româ ne a Daciei Felix, l-a hirotonit preot, pă rintele Ioan-Mihai Mă riuța face parte din clerul protopopiatului ortodox româ n al Daciei Ripensis.

La sfâ rș itul slujbei, pă rintele paroh Petru Munteanu a fă cut cunoscut credincioș ilor prezenți ı̂n biserică noul drum duhovnicesc râ nduit de Dumnezeu preotului Ioan Mihai Mă riuț a , iu al satului, ı̂ n drumat ı̂ n că din copilă rie pe calea bisericii de că tre pă rintele paroh. „Iată , un iu al parohiei noastre ș i al

Hai cu noi - Almanah 2016

ACTUALITATE PAROHIALĂ 76

Hai cu noi - Almanah 2016

apă ”, a mă rturisit epitropul Constantin Chele.

Praznicul „Tuturor S inţilor“, pe care Biserica noastră l-a râ nduit spre cinstire ı̂n prima duminică după Rusalii, este ș i prilej de popas duhovnicesc. Frumuseţea acestei să rbă tori este sporită şi de faptul că ın ̂ parohie există o troiţă ocrotită de toți s inții.

După o icierea S intei Liturghii, pă rintele paroh Petru Munteanu ș i pă rintele Ioan Mă riuța, ın ̂ soțiți de credincioș i, au mers la troița cu hramul la Duminica Tuturor S inților, unde au o iciat slujba de s inț ire. „Ne a lă m ı̂ntr-un moment emoționant pentru că iată -ne adunați la o troiță ridicată cu multă dragoste ș i jertfă de ctitorii ei. Ne-am reunit aici, ı̂ntr-un peisaj deosebit de frumos, este cel mai frumos loc al parohiei noastre, ı̂n foș netul ș i frumuseț ea naturii. Inconjurați de minună ția acestui loc ne rugă m ctitorilor acestui loc, care sunt S inții Bisericii noastre. Toț i S inț ii s-au adunat la

ACTUALITATE PAROHIALĂ

comunei Să vineș ti pleacă să slujească Sfâ nta Biserică , pe Hristos Domnul nostru, nu departe de noi, pentru că atunci câ nd suntem ı̂ n rugă ciune distanț e le se comprimă , spaţiul nu mai există . Câ nd ne rugă m unii pentru ceilalți nu mai există nici America, nici Româ nia, totul este ım ̂ preună . Pleacă aproape de noi, tocmai ın ̂ Serbia, ın ̂ oraș ul Bor. Ii dorim ca Bunul Dumnezeu să -l ın ̂ tă rească ın ̂ activitatea lui, care o are pentru comunitatea lui, comunitatea româ nilor de lâ ngă noi, din Serbia.”

Totodată , pă rintele Munteanu a amintit enoriaș ilor de frumosul proiect Tabă ra de creație „Aripi de ın ̂ ger”, organizat de Parohia „S inții Voievozi”, anul acesta, tabă ra ajungâ nd la a X-a ediție. „Pentru aceste comunită ți din jurul țării noastre, după cum ș tiți, parohia noastră dezvoltă un proiect social numit Tabă ra de creație «Aripi de ın ̂ ger». In iecare an poposesc la noi tineri din Republica Moldova, din afara țării noastre, care petrec clipe frumoase ală turi de tineri din comuna noastră sau din zonele limitrofe, care doresc să ın ̂ vețe din frumusețea ın ̂ vă țăturii s intei noastre Biserici, să dezvolte prietenii noi, să petreacă o vacanță frumoasă ın ̂ comunitatea noastră .”

După Sfâ nta Liturghie, credincioș ii a lați ın ̂ lă caș ul de cult au adus prinos de rugă ciune pentru ploaie. Au mers ın ̂ procesiune ın ̂ jurul bisericii, purtâ nd icoana Maicii Domnului. Pe parcursul procesiunii au fost citite rugă ciuni la vreme de secetă şi acatistele mai multor s inţi ai Bisericii noastre, s-a citit din S intele Evanghelii şi s-au intonat câ ntă ri religioase.

„Este a doua oară câ nd ieș im ın ̂ tr-o astfel de procesiune cu icoana Maicii Domnului de la noi din biserică . Inainte se aducea icoana Sf. Ana de la Mă nă stirea Bistrița. A fost necesară această procesiune, binevenită , pentru că seceta ne afectează culturile. Bă trâ nii satului spun că dacă nu plouă ı̂ n tr-o să ptă mâ nă , o să ne confruntă m cu mari probleme. Avem nevoie de

www.haicunoi.com

77 ACTUALITATE PAROHIALĂ această troiță ș i sunt ocrotitorii ei. S inții sunt cei care că lă toresc ın ̂ viața lor cu rugă ciunea că tre Dumnezeu ș i cu credința ın ̂ El. In primele veacuri, toți credincioș ii Bisericii erau numiți s inț i , Liturghia toată era ı̂ n Duhul Sfâ nt, chemarea era aceasta, de a i s ințitor. Sfâ ntul nu este cineva care este retras de comunitate, cineva special, ci toț i suntem chemaț i să

dobâ ndim harul s ințitor prin prezența Duhului Sfâ nt. Toți suntem chemați să ne mâ ntuim”, a predicat pă rintele paroh Petru Munteanu.

Frumuseţea acestui popas su letesc ș i duhovnicesc stă atâ t ın ̂ slujba să vâ rşită , câ t şi ın ̂ faptul că ın ̂ jurul troiţei se ın ̂ tâ lnesc credincioș ii, se bucură şi socializează .

Brîndușa Dediu

„Dacă avem credință, Dumnezeu ne ajută”

S inții Români, mijlocitori în fața P r e a s i n t e i T r e i m i p e n t r u p o p o r u l dreptcredincios. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în ședința sa de lucru din 1920 iunie 1992, după ce a mai trecut în rândul s inților o mulțime de oameni duhovnicești, de la călugări simpli și țărani până la domnitorul Ștefan cel Mare, binecredinciosul voievod martir Constantin Brâncoveanu, cuvioși și cuvioase, s-a considerat că este potrivit ca să avem și o Duminică a S inților Români, iar aceasta să ie Duminica a doua după Rusalii, adică Duminica imediat următoare Duminicii Tuturor S inților.

Astăzi, prin s inții români, noi avem mai mulți mijlocitori în fața Preas intei Treimi și rugători pentru poporul român, ca el să-și păstreze credința ortodoxă, să transmită generațiilor tinere credința dreaptă, singura prin care primim mântuirea, și să-și înalțe demnitatea sa ca neam de voievozi, de cuvioși, de martiri, de creștini s inți care cresc copiii în credință, care transmit credința, care zidesc biserici și altare s inte, care ajută pe bătrâni, pe bolnavi și pe cei săraci, prin opera ilantropică. (Preafericitul Pă rinte Patriarh Daniel) www.haicunoi.com

La să rbă toarea Duminica S inț i lor Româ ni, instituită de Sfâ ntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Româ ne ın ̂ 1992, sunt cinstiți ın ̂ mod special toți s inții neamului româ nesc.

In Biserica „S inții Arhangheli Mihail ș i Gavriil” din Să vineș ti, Sfâ nta Liturghie ın ̂ chinată S inților Româ ni a fost o iciată de pă rintele paroh Petru Munteanu ș i de pă rintele Ioan Mă riuța.

In timpul S intei Liturghii a avut loc ș i s ințirea unui obiect de cult, o că delniță, primită de preotul Ioan Mă riuța de la oameni credincioș i din comuna Să vineș ti. Hirotonit diacon pe data de 31 mai 2015, iar pe 1 iunie 2015 preot ın ̂ cadrul Parohiei „Sf. Ilie Tesviteanul” din localitatea Bor, Valea Timocului din Serbia, pă rintele Ioan-Mihai Mă riuța a o iciat ală turi de

Hai cu noi - Almanah 2016

ACTUALITATE PAROHIALĂ 78

Hai cu noi - Almanah 2016

„Dacă avem credinț ă , Dumnezeu ne ajută . Participă m cu toț ii la această slujbă pentru ploaie, chiar dacă mai suntem ș i pă că toș i din câ nd ın ̂ câ nd, Dumnezeu nu ne lasă , trebuie să credem cu tă rie că El ne va trimite ceea ce avem nevoie”, a menționat Ioan Corduneanu, un credincios al parohiei.

Brîndușa Dediu www.haicunoi.com

ACTUALITATE PAROHIALĂ

pă rintele Petru Munteanu Sfâ nta Liturghie.

După ce Preas ințitul Pă rinte Daniil, Episcoplocțiitor al Episcopiei Ortodoxe Româ ne a Daciei Felix l-a hirotonit preot, pă rintele Ioan-Mihai Mă riuța face parte din clerul protopopiatului ortodox româ n al Daciei Ripensis.

După citirea pericopei evanghelice, pă rintele Petru Munteanu a ținut un cuvâ nt de ın ̂ vă țătură celor a lați ın ̂ locaș ul de cult, ın ̂ care le-a vorbit despre spaţiul Bisericii ca recunoș tinț ă a noastră faț ă de Dumenzeu, precum ș i despre S inții Româ ni ș i Apostolii Mâ ntuitorului nostru Iisus Hristos. „Oare ș i astă zi Mâ ntuitorul are nevoie de apostoli? Oare ș i astă zi are nevoie Mâ ntuitorul nostru Iisus Hristos de ucenici? Sigur că da! Sunt ș i astă zi gospodari care merg la câ mp, la muncă ı̂n fabrică ș i ım ̂ pletesc rugă ciunea cu acțiunea lor, cu munca lor. Vedem astă zi oameni din diverse domenii de activitate, care prin felul muncii lor devin o binecuvâ ntare pentru națiune, sunt o rugă ciune ım ̂ pletită cu o acțiune frumoasă . (…)

Cel care este ın ̂ Hristos, este omul comuniunii ș i comunită ț i i, este omul prieteniei ș i omul responsabil, este omul care se roagă pentru celă lalt ș i care se simte responsabil pentru celă lalt. Sfâ nta Evanghelie de astă zi ne arată care este criteriul chemă rii la apostolat ș i cum ș i noi suntem chemați, ca ın ̂ slujba pe care o facem să o facem pentru Dumnezeu”, a predicat pă rintele paroh Petru Munteanu.

Seceta din ultima perioadă a afectat culturile comunită ții să vineș tene ș i nu numai.

Cu ı̂ n crederea că Dumnezeu le va asculta rugă ciunea, enoriaș ii Parohiei „S inții Voievozi” au participat pentru a treia oară la o procesiune

pentru ploaie. Ca de iecare dată , au ı̂ n c o n j u r a t biserica purtâ nd i c o a n a M a i c i i D o m n u l u i . P e p a r c u r s u l procesiunii au fost citite rugă ciuni la vreme de secetă şi a c a t i s t e l e m a i multor s inţi ai Bisericii noastre, s-a citit din S intele Evanghelii şi s-au intonat câ ntă ri religioase.

„Ne rugă m să plouă . Dacă nu aducem prinos de rugă ciune, Dumnezeu nu ne ajută , fă ră rugă ciune nimic nu reuș im. Avem ın ̂ crederea că Bunul Dumnezeu ne va ajuta”, a mă rturisit Ileana Dumitrache, o credincioasă din Parohia „S inții Voievozi”.

„Nu plouă de atâ ta timp, am ieș it cu icoana Maicii Domnului ș i ne rugă m la Dumnezeu pentru câ țiva stropi de ploaie. Vă d oameni pe câ mp, care se roagă sau ın ̂ gră dini, avem nevoie de apă ”, a susținut un alt enoriaș ın ̂ grijorat de recoltele din acest an.

79 ACTUALITATE PAROHIALĂ

Corul „Edelweiβ” din Piatra-Neamț – un deceniu de activitate

Sâ mbă tă , 20 iunie 2015, sala de festivită ți a Colegiului Național Petru-Rareș din Piatra-Neamț a gă zduit evenimentul de celebrare a 10 de ani de existență a corului „Edelweiβ” al Forumului Democrat German din Piatra Neamț .

Zumzet, forfotă ș i agitație… acestea pot i cuvintele ce descriu atmosfera care s-a instalat ın ̂ sală , ın ̂ că de la primele ore ale dimineții, iar emoț ia, bucuria ș i neră bdarea se citeau pe chipurile iecă rui participant.

La eveniment au participat membri ai Forumurilor Democrate Germane din mai multe regiuni ale țării: Iaș i (unul dintre cele mai vechi forumuri din regiunea extracarpatică ), Câ mpulung Moldovenesc, Bucovina, Bistrița, Piteș ti, Râ mnicu Vâ lcea, Tulcea, Bacă u, Galați, Reș ița ș i Piatra-Neamț .

Printre cei care au ră spuns pozitiv invitației Forumului Democrat German din Piatra-Neamț au fost ș i voluntarii Fundației Solidaritate ș i Speranță – iliala Să vineș ti, a că rei director este pă rintele Petru Munteanu.

„ L a a c e s t c e a s a n ive r s a r, n e bucură m că am reuș it să im ală turi de membrii Forumului Democrat German din Piatra-Neamț . Cu această ocazie ıî felicită m ș i le dorim ca Bunul Dumnezeu să le că lă uzească paș ii pe acest drum ș i să le ră splă tească munca lor” , a mă rturisit Pr. www.haicunoi.com

Ioan-Mihai Mă riuța, iu al satului Să vineşti, hirotonit diacon pe data de 31 mai 2015, iar pe 1 iunie 2015 preot ın ̂ cadrul parohiei „Sf. Ilie Tesviteanul” din localitatea Bor, Valea Timocului din Serbia.

Prezent la această manifestare, Liviu Dumitrache, voluntar al Fundației Solidaritate ș i Speranță – iliala Să vineș ti, a opinat: „A fost un eveniment deosebit, ıî felicit pe toți membrii corului «Edelweiβ» din ın ̂ treaga țară , iindcă ceea ce fac este un lucru minunat. Mă bucur că am avut ocazia să particip la acest eveniment, ocazie cu care ıî mulțumesc pă rintelui Petru Munteanu, iindcă de iecare dată reuș este să adune comunitatea la cele mai frumoase activită ți”.

Pentru a celebra fericitul eveniment, s-a organizat un concert de muzică uș oară ș i t ra d i ț i o n a l ă g e r m a n ă , d e d i c a t t u t u ro r participanților, dar ș i o paradă a costumelor tradiț ionale germane, prin centrul oraș ului Piatra-Neamț . Parada a fost ın ̂ soțită de că tre acompaniamentul muzical al fanfarei Liceului de Artă „Victor Brauner” din Piatra-Neamț .

„ A ș v r e a s ă m u l ț u m e s c t u t u r o r participanților care au venit astă zi la PiatraNeamț să ne serbeze ı̂n mod deosebit. De asemenea, aș dori să mulțumesc colegilor mei de la grupul «Edelweiβ», pentru că reuș im de iecare dată să im ca o familie; am muncit foarte mult ı̂mpreună , dar merită , zic eu. Felicită ri tuturor că au pus umă rul atâ ț ia ani la

Hai cu noi - Almanah 2016

consolidarea acestui proiect minunat”, a m e n ț i o n a t D a n M a t z n e r, p re ș e d i n t e l e Forumului Democrat German din Piatra-Neamț .

„Prin manifestarea de astă zi am dorit o ın ̂ tâ lnire interregională a formațiilor muzicale ș i de dansuri. Totodată , am aniversat 10 ani de activitate a corului «Edelweiβ» (Floare de colț), al Forumului Democrat German din PiatraNeamț . Am invitat colegi, prieteni, atâ t din regiunea noastră , câ t ș i din alte regiuni: de la Bistriț a , Câ mpulung Moldovenesc, Tulcea, Reș ița, Suceava, Moineș ti, Iaș i, Bacă u, Piatra Neamț . S-a creat o atmosferă de să rbă toare aș adar. Ne-am atins ș i scopul propus, le-am fă cut ș i o surpriză la inal, iindcă nu cred că se aș teptau. Am organizat de asemenea ș i o paradă a costumelor tradiționale germane ın ̂ centrul oraș ului Piatra-Neamț , unde ne-a ın ̂ soțit fanfara Liceului «Victor Brauner» din Piatra-Neamț”, a reliefat Carmen Cobliș , director executiv al Forumului German din Româ nia – regiunea Extracarpatică .

Evenimentul de celebrare a 10 ani de activitate a corului „Edelweiβ” din Piatra-Neamț s-a ın ̂ cheiat cu vernisajul a două expoziții: una a pictorilor Doina ș i Gustav Hlinka de la Forumul Democrat din Reș ița, ș i expoziția de fotogra ie a domnului doctor Dr. Klaus Fabritius, preș edinte al Forumului Democrat German din regiunea extracarpatică , intitulată „25 de ani ım ̂ preună ”, Hai cu noi - Almanah 2016

dedicată aniversă rii a 25 de ani de la ı̂ n i i n ț a r e a Forumului Democrat al Germanilor din Româ nia. „Pentru n o i , F o r u m u l Democrat German din Piatra-Neamț , a fost o să rbă toare deosebită . Celebră m 10 ani de activitate a corului Edelweiβ, dar ș i 25 de ani de e x i s t e n ț ă a F o r u m u l u i .

Participarea atâ tor persoane din oraș , dar ș i din ın ̂ treaga țară , ne-a fă cut o deosebită onoare. Speră m că muzica noastră a adus o bucurie pe chipurile celor prezenți. Ne bucură m că am avut-o pe scenă invitată ș i pe fosta noastră junioară – micuța Mara Iliescu, care a ın ̂ ceput să câ nte cu noi de câ nd avea vâ rsta de 3 aniș ori. Mai avem doi copilaș i, pe Andrei ș i pe Ingrid, care ın ̂ că sunt ın ̂ cepă tori, dar ne dau mari speranțe.

Mulțumim tuturor pentru participare ș i speră m că muzica noastră a adus o bucurie pe chipurile celor prezenț i”, a declarat doamna Augusta Jumanca, vicepreș edintele Forumului Democrat German Piatra Neamț .

Menționă m că la inalul evenimentului s-au oferit plachete ș i medalii jubiliare tuturor membrilor Forumurilor Democrate din țară , s-au oferit diplome ș i s-a câ ntat urarea de „La mulți ani”.

Vă reamintim că grupul „Edelweiβ” din Piatra Neamț este format din Augusta Jumanca, vicepreș edintele Forumului Democrat German Piatra-Neamț , Dan Rudy Matzner, preș edintele Forumului Democrat German Piatra Neamț , Ana Ciutea, Erika Ciobanu, Stela Gaș pari, Rodica Bumbu, Mara Iliescu (un ın ̂ ger de copil, membră a corului „Edelweiβ“ de la vâ rsta de 3 ani), Marieta Donda, Alexandru Veleș cu, Michael Gaș par ș i Gheorghiță Ciobanu.

Alexandra Gîrbea www.haicunoi.com

ACTUALITATE PAROHIALĂ

ACTUALITATE PAROHIALĂ 80

81 ACTUALITATE PAROHIALĂ

Vizita Înaltpreasfințitului Nicolae, Arhiepiscopul Ortodox Român al celor două Americi, la Săvinești

Duminică , 21 iunie 2015, credincioș ii Parohiei „Sf. Voievozi” din Să vineș ti ș i membrii Fundaț i ei Solidaritate ș i Speranț ă – iliala Să vineș ti au primit vizita ș i binecuvâ ntarea Inaltpreas inț i tului Nicolae, Arhiepiscop Ortodox Româ n al celor două Americi. A lat ın ̂ vizită ın ̂ Româ nia, Inaltpreas inția Sa a slujit ın ̂ Duminica a III-a după Rusalii la mă nă stirea Popă uți, după care a poposit ın ̂ comunitatea din Să vineș ti.

„Mă bucur că am ı̂ n tâ lnit astă zi la Să vineș ti o comunitate vie, condusă de un preot devotat, care reuș eș te să organizeze foarte multe activită ți ilantropice ș i educative. Am v i z i t a t to a te d e p a r t a m e n te l e , a m fo s t impresionat de partea de creație, de croitorie ș i patiserie, dar ș i de activită țile educative. Cred că pă rintele ș i credincioș ii au descoperit adevă rata misiune ș i au ı̂nț eles importanț a educaț iei copiilor pentru viitorul țării. Chiar activită țile de care mi-au povestit voluntarii, cum ar i culesul plantelor medicinale, sprijină formarea unei familii ș i ajută la dezvoltarea unei comuniuni ın ̂ jurul Bisericii.

De aceea, ıî felicit pe toți cei implicați ın ̂ proiectele fundației ș i ale parohiei ș i ıî ın ̂ demn să mă rturisească ș i altora despre activită țile lor pentru a ın ̂ vă ța unii de la alții ș i a avea iecare folos de mâ ntuire”, a declarat IPS Nicolae,

A r h i e p i s c o p u l Ortodox Româ n a l c e l o r d o u ă A m e ri c i . Du p ă vizita la Centrul d e S e r v i c i i S o c i a l e „ S a m a r i t e a n u l M i l o s t i v ”, I P S N i c o l a e a l u a t masa la Centrul social - educativ „Popasul iubirii milostive”, iar la inal a vizitat Parohia „S inț ii Voievozi” din Să vineș ti.

Nă scut ın ̂ Constanța, la 15 aprilie 1967, Inaltpreas inț itul Nicolae Condrea este Arhiepiscopul Ortodox Româ n al celor două Americi ș i membru al Sfâ ntului Sinod al Bisericii Ortodoxe Româ ne. A urmat cursurile Facultă ții de Teologie Ortodoxă „Andrei Ș aguna” din Sibiu, iar ın ̂ anul 1997 a fost hirotonit diacon ș i apoi preot celib la Parohia „Naș terea Domnului” din Stuttgart, de că tre mitropolitul Sera im Joantă al Germaniei ș i Europei Centrale ș i de Nord. După susținerea tezei de doctorat, pă rintele Nicolae depune voturile monahale la mă nă stirea Radu Vodă din Bucureș ti ș i devine secretar patriarhal.

La 9 martie 2002, pă rintele Nicolae Condrea a fost ales ın ̂ scaunul vacant al Arhiepiscopiei Ortodoxe Româ ne din America ș i Canada, iind validat ca arhiepiscop de că tre Sfâ ntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Româ ne la data de 13 martie a aceluiaș i an. Hirotonirea ș i instalarea noului arhiepiscop ales a avut loc ı̂ n cadrul Congresului anual al Arhiepiscopiei, gă zduit de Parohia „Sf. Ioan Boteză torul” din Montreal, Canada, din delegaț ia o icială fă câ nd parte ș i Preafericitul Pă rinte Patriarh Teoctist.

Mihai Parfeni www.haicunoi.com

Hai cu noi - Almanah 2016

ACTUALITATE PAROHIALĂ 82

Tabăra de creație „Aripi de înger” – Dincolo de granițe

ACTUALITATE PAROHIALĂ

Cu binecuvâ ntarea Inaltpreas ințitului Teofan, Arhiepiscopul Iaș ilor ș i Mitropolitul Moldovei ș i Bucovinei, Tabă ra de creație „Aripi de Inger”, ajunsă la a X-a ediție, ș i-a deschis porț ile marț i, 23 iunie 2015, la Centrul de Servicii Sociale „Samariteanul Milostiv” din Să vineș ti. Prima serie a Taberei de creație „Aripi de ın ̂ ger” a debutat cu prezența unui numă r de 10 participanți din cadrul Asociaței Lumina din Bacă u. Incă de la primele orele ale dimineții, tinerii participanți au pă ș it pe tă râ mul social - ilantropic de la Să vineș ti.

Mai ın ̂ tâ i au vizitat Centrul de Servicii Sociale „Samariteanul Milostiv”, iar apoi, cu emoție ș i bucurie, au mers ın ̂ parcul din comună ,

unde au repetat Imnul taberei ș i au participat la câ teva joculeț e de socializare. Una dintre noută țile ediției a X-a Taberei de creație „Aripi de ın ̂ ger” de la Să vineș ti a fost includerea ın ̂ program a plimbă rilor cu calul. Partenerii de la Clubul Sportiv Ecvestru „Decebal” din Bacă u, prin reprezentanț i i Radu Mihai Cosmin ș i Pintilie Cezar, au adus zâ mbetul pe feț e le copiilor atunci câ nd i-au urcat ın ̂ ș a.

După ce au luat prâ nzul la Centrul social - e d u c a t i v „ P o p a s u l I u b i r i i M i l o s t i v e ”, participanții de la Asociația Lumina din Bacă u s-au ı̂ndreptat spre Complexul de agrement Ș trandul Tineretului din Piatra - Neamț , unde au fost cazați ın ̂ cartierul Riviera.

In a doua zi a taberei, tinerii participanți la tabă ră au pă ș it pragul atelierului de creație al Fundaț i ei Solidaritate ș i Speranț ă – iliala Să vineș ti. După ce s-au familiarizat cu mediul de lucru, au purces la realizarea unor rame din gips - carton, decorate rustic cu seminț e. Apoi, fascinați de ideea de lucru manual, au fă cut câ teva tablouri 3D decorate cu lori uscate ș i câ teva picturi cu animale decorate cu plante ș i ațe colorate. După ce ș i-au demonstrat talentul artistic, bene iciarii primei serii a Taberei de creație „Aripi de Inger” - ediția a X-a au mers la

Hai cu noi - Almanah 2016

www.haicunoi.com

83 ACTUALITATE PAROHIALĂ

Biserica „S inții Voievozi” din Să vineș ti pentru a participa la Sfâ nta Liturghie o iciată de că tre pă rintele paroh Petru Munteanu, cu ocazia Să rbă torii Naș terii Sfâ ntului Ioan Boteză torul.

La amiază , tinerii au mers la „Popasul Iubirii Milostive” din Să vineș ti, unde au bene iciat de o masă caldă , iar la sfâ rș it, copiii au mulțumit doamnelor bucă tă rese pentru bună tă ț ile pe care le-au pregă tit.

După ce au luat micul - dejun la Centrul social - educativ „Popasul Iubirii Milostive” din Să vineș ti, ı̂n a treia zi, tinerii participanți la prima serie a ediției de anul acesta a taberei au m e r s l a C e n t r u l d e S e r v i c i i S o c i a l e „Samariteanul Milostiv” din Să vineș ti, unde au desfă ș urat activită ți comune de lucru manual.

Au pictat, au confecționat obiecte de ornament, au confecționat bră țări ș i sticle decorative ș i au pregă tit un scurt program artistic pentru festivitatea de premiere, care va avea loc vineri.

Intreaga după -amiază ș i-au rezervat-o unor jocuri outdoor, de tipul „Ș oarecele ș i pisica”, „Schimbul de culori”, „Rechinul ș i salvamarul” sau jocul de grup cu mingea, intitulat „Bomba”. In după -amiaza zilei de joi, 25 iunie 2015, un grup de 16 elevi cu vâ rste cuprinse ın ̂ tre 14 ș i 16 ani de la York Manor CE Academy, ın ̂ soțiți de coordonatorul de voluntari Beth Johnson ș i de Steve Cooper – preș edintele Asociației Lumina din Bacă u au pă ș it pe tă râ mul social - ilantropic de la Să vineș ti.

După ce au servit masa de www.haicunoi.com

prâ nz la Centrul social - educativ „Popasul Iubirii Milostive” din Să vineș ti, voluntarii din cadrul York Manor CE Academy au participat ım ̂ preună cu tinerii din prima serie a Taberei de creație „Aripi de ın ̂ ger”– ediția a X-a la confecționarea de sticle ș i bră țări decorative ș i a u j u c a t ı̂ m p re u n ă d i fe r i te j o c u r i distractive.

Vineri, 26 iunie 2015, a avut loc festivitatea de ı̂ncheiere a primei serii a Taberei de creație „Aripi de ın ̂ ger”- ediția a X-a, organizată de Parohia „S inții Voievozi” Să vineș ti, care aparț ine de Protopopiatul Roznov, județ u l Neamț , ı̂ n parteneriat cu Fundaț i a Solidaritate ș i Speranț ă – iliala Să vineș ti ș i cu Fundaț i a Impreună pentru Solidaritate Socială Piatra-Neamț . Toț i participanții acestei serii (din cadrul Asociației Lumina din Bacă u) au fost invitați la Centrul de Servicii Sociale „Samariteanul Milostiv” din Să vineș ti pentru a tră i momente unice ș i pline de emoții. A urmat o expoziție a lucră rilor pe care tinerii le-au realizat zilele trecute, apoi un program artistic, care a inclus interpretarea câ ntecelelor „Aripi de-aș avea” ș i „Oglinda” ș i o piesă de teatru - improvizaț i e, intitulată „Cerș etorul”. Programul artistic s-a ın ̂ cheiat cu interpretarea Imnului taberei, sub atenta ın ̂ drumare a Mihaelei Bulai, coordonatorul de voluntari a acestei serii. La inalul programului artistic, tinerii au primit câ te o diplomă de participare ș i un buletin parohial „Hai cu noi” – supliment de vacanță nr. 1.

Mihai Parfeni și Alexandra Gîrbea

Hai cu noi - Almanah 2016

ACTUALITATE PAROHIALĂ 84

„Dăruiește cu respect” – uctul văzut și hrănitor al dragostei creștine

„Am ajuns aici, la dumneavoastră , pentru că suntem un oraș foarte să rac, din pă cate, ș i foarte ın ̂ vâ rstă , un oraș plin de pensionari, dar totodată un oraș liniș tit. Gră dinița noastră are 156 de copii care provin din familii care au câ te opt copii sau 12 copii. Câ ndva, erau două

gră dinițe, dar numă rul copiilor a scă zut, iar acum am ajuns să im doar o gră diniță ș i să aparținem de liceul din oraș . Ne-a fost permis să ră mâ nem ı̂ n clă direa destinată gră diniț e i noastre.

Desfă ș ură m ș i noi activită ți pe perioada vacanței, chiar pe 1 iulie, cu ajutorul campaniei Misiunea OvidiuRo, avem un program „Ș coala de vară – Ș otron zero”, de 10 zile.

Cei care au primit aceste ajutoare umanitare au fost impresionaț i de faptul că ne-am reın ̂ tors ın ̂ mijlocul lor doar după două să ptă mâ ni, simț i nd ı̂ n privirea lor bucuria revederii”, a reliefat Ana Chele, o credincioasă a Parohiei „S inții Voievozi” din Să vineș ti.

A dă rui ı̂ n seamnă a avea credinț ă ,

Generozitatea sau milostenia, fructul ̂ țelegere, speranță, ș i nu ın ̂ ultimul râ nd iubire. vă zut ș i atâ t de hră nitor al dragostei creș tine, ın Iar atunci câ nd oferim semenilor noș tri un atunci câ nd este fă cută dezinteresat, nu are odihnă , nu caută loc sau persoane anume pentru a se manifesta, ci ea se ın ̂ dreaptă , ın ̂ cele din urmă , că tre Dumnezeu.

Fundația Impreună pentru Solidaritate Socială din Piatra Neamț , ı̂n parteneriat cu Fundaț i a Solidaritate ș i Speranț ă – iliala Să vineș ti, desfă ș oară ın ̂ că din luna mai 2015 campania umanitară „Dă ruieș te cu respect”.

P e n t r u a v e n i ı̂ n ı̂ n t â m p i n a r e a persoanelor defavorizate social, voluntarii fundației, prin inițiativele pă rintelui director Petru Munteanu, pregă tesc donaț i i pentru diferite organizații nonguvernamentale, ș coli, sprijin, su letul ni se umple de bucurie. De aceea gră dinițe, parohii. ș i voluntarii Fundaț i ei Impreună pentru

In data de 24 iunie, de Naș terea Sfâ ntului Solidaritate Socială , prin inițiativele pă rintelui Ioan Boteză torul, administratorul gră diniț ei director Petru Munteanu, desfă ș oară ın ̂ această „Floarea de colț” din localitatea Balan, județul perioadă campania umanitară „Dă ruieș te cu Harghita, doamna Kaszta Ilona, a vizitat Centrul respect”. de Servicii Sociale „Samariteanul Milostiv” din Să vineș ti.

Alexandra Gîrbea

ACTUALITATE PAROHIALĂ

Cel ce gândește la Dumnezeu cinstește pe orice om, a lă ajutor de la orice om prin voința ascunsă a lui Dumnezeu. Și cel ce apără pe cel asuprit are pe Dumnezeu de partea sa. Iar cel ce întinde brațul său spre ajutorul aproapelui primește brațul lui Dumnezeu în ajutorul său.

(Sfâ ntul Isaac Sirul)

Hai cu noi - Almanah 2016

www.haicunoi.com

85 ACTUALITATE PAROHIALĂ

Sfântul Ioan Botezătorul – rod al credinței părinților săi

Sfântul Ioan Botezătorul, ca rod al rugăciunilor multe și ierbinți ale părinților săi, preotul Zaharia și soția sa Elisabeta, este o mare încurajare pentru cei care ar dori să aibă copii și nu au. Acatistul S inților Ioachim și Ana, dar și Acatistul Sfântului Ioan Botezătorul, sunt de mare folos pentru cei care doresc să aibă copii și nu-i au. Pe de altă parte, vedem că numele copilului care se naște nu trebuie pus la întâmplare. Evanghelia ne arată că Dumnezeu, când ixează un nume pentru o persoană, în nume este cuprins și programul duhovnicesc al vieții.

Deci, când noi avem de dat nume, trebuie să dăm numele unor s inți din Sfânta Scriptură și din viața Bisericii, ca în viitor, copilul și tânărul să aibă un model, să aibă un protector, un ocrotitor și să trăiască în comuniune cu s inții în lumina învățăturii lor, în lumina viețuirii lor s inte și în lumina ajutorului harului lui Dumnezeu care ne v i n e a d e s e a p r i n r u g ă c i u n i l e s i n ț i l o r.

(Preafericitul Pă rinte Patriarh Daniel)

La data de 24 iunie, Biserica Ortodoxă s ă r b ă t o r e ș t e N a ș t e r e a S f â n t u l u i I o a n Boteză torul, să rbă toare cunoscută ı̂n tradiția populară româ nească drept „Sâ nzienele” sau „Dră gaica”.

Miezul calendaristic al verii, Sâ nzienele, reprezintă momentul de cotitură al verii că tre iarnă , inalul muncilor agricole ș i pregă tirea pentru recoltat (care de altfel se ın ̂ tinde pe o

www.haicunoi.com

perioadă foarte mare: seceriș , culesul legumelor, al fructelor, al viței de vie etc.).

Să rbă toarea a fost cinstită ș i de enoriaș ii Parohiei „S inții Voievozi” din Să vineș ti, care au participat ı̂ n tr-un numă r mare la Sfâ nta Liturghie o iciată de preotul paroh Petru Munteanu. După citirea pericopei evanghelice de la Luca, capitolul I, versetele 1-25; 57-68, 76, 80, pă rintele paroh a adresat un cuvâ nt de ın ̂ vă țătură credincioș ilor a lați ın ̂ lă caș ul de cult.

Pă rintele Petru Munteanu a precizat: „Sfâ nta Evanghelie de astă zi ne spune să avem ın ̂ credere ın ̂ planul sau lucrarea lui Dumnezeu ș i dacă vrei ca rugă ciunea ta să ie puternică , câ nd ın ̂ cepi rugă ciunea, prima dată , adu-ț i aminte de ajutorul lui Dumnezeu din viața ta”.

A laț i ı̂n Tabă ra de creaț ie „Aripi de ı̂ n ger”, a lată la a X-a ediț i e anul acesta, participanții ın ̂ scriș i au vizitat Biserica „S inții Voievozi” din Să vineș ti, unde au primit binecuvâ ntarea pă rintelui Petru Munteanu.

După o icierea S intei Liturghii, la Naș terea Sfâ ntului Ioan Boteză torul, pă rintele Petru Munteanu, ın ̂ soțit de enoriaș i, a o iciat slujba de hram la una dintre troițele din parohie.

La inalul slujbei de hram, pă rintele paroh a menționat: „Ziua de astă zi este zi de să rbă toare mare, pentru că Naș terea Sfâ ntului Ioan Boteză torul marchează ın ̂ această perioadă ziua cea mai lungă . Incepâ nd cu Sfâ ntul Ioan Boteză torul, ziua ın ̂ cepe să scadă , p e n t r u c a l a N a ș t e r e a Mâ ntuitorului nostru Iisus H r i s to s z i u a s ă ı̂ n c e a p ă s ă crească . (…)

In această zi mare ș i sfâ ntă credincioș ii aduc plante de leac.

Sunt plante care vindecă ș i tă mă duiesc cu această putere ș i acest dar al vindecă rii pe care Dumnezeu l-a dat naturii ın ̂ tregi, câ nd este privită ca dar de la Dumnezeu. Astă zi, Sfâ ntul Ioan B o t e z ă t o r u l , S â n z i e n e l e ș i plantele de leac ne ın ̂ deamnă să Hai cu noi - Almanah 2016

ACTUALITATE PAROHIALĂ 86

im cu atenție la natura care ne ın ̂ conjoară , să im responsabili, să ın ̂ țelegem că tră im cu ceea ce ne hră nim”.

In numă r de 26, troiţele care se regă sesc ı̂n Parohia „S inții Voievozi” vă desc cinstirea deosebită pe care a acordat-o mereu creș tinul să vineș tean principalului semn creştin. La intersecţii, precum şi la ieşirile şi intră rile din sat, se ın ̂ tâ lnesc troițe pentru ca omul care iese

din spaţiul familiar ș i nu numai să se ın ̂ chine şi să rostească o rugă ciune pentru sprijin, iar la ın ̂ toarcere să spună o rugă ciune de mulţumire pentru ajutorul dat.

Ca iecare troiț ă ridicată ı̂n comuna Să vineș ti, ș i cea cu hramul de Naș terea Sfâ ntului Ioan Boteză torul are o poveste ın ̂ spate. Ctitorul troiței este Ioan Ciocoiu, care a istorisit vecinilor că l-a visat pe tată l să u, decedat iind, care ıș̂i exprima dorința de a avea un loc sfâ nt, respectiv o troiță.

Vecinii, Zam ira Tofan, Gheorghe Ciubotaru ș i familia Neculai ș i Elena Aurâ tei, au cedat o suprafață de teren, iar Ioan Ciocoiu a reuș it să inalizeze construcția troiței ın ̂ anul 1999, ridicată ın ̂ cinstea tată lui să u. La data de 24 iunie 1999, pă rintele paroh Petru Munteanu a o iciat slujba de s ințire a troiței.

Brîndușa Dediu

„Viața cu Hristos ne trece fără spaimă în Împărăția cerurilor”

În primul rând, Sfântul Apostol Petru și Sfântul Apostol Pavel mărturisesc dumnezeirea lui Hristos. Sfântul Petru a văzut un om și a mărturisit: Tu ești Hristos, Fiul lui Dumnezeu celui viu. Iar Hristos Domnul i-a spus: Nu trup și sânge ți-au descoperit ție aceasta, ci Tatăl Meu cel din ceruri. De aceea, pe baza mărturisirii acestei credințe în dumnezeirea lui Hristos, el a fost considerat drept cel care a exprimat piatra Hai cu noi - Almanah 2016

mărturisirii credinței și Mântuitorul Hristos a spus: Pe această piatră voi zidi Biserica Mea. Sfântul Apostol Pavel, de asemenea, mărturisește că Iisus Hristos este Dumnezeu adevărat, este Fiul lui Dumnezeu cel veșnic care S-a făcut om din iubire pentru oameni și pentru mântuirea lor. De aceea, în Epistola către Coloseni, Sfântul Apostol Pavel spune în capitolul 2, versetul 9: Căci întru El, în Hristos, locuiește trupește toată plinătatea Dumnezeirii, iar în Epistola I către Timotei, capitolul 3, versetul 16 spune: Cu adevărat mare este taina dreptei credințe, Dumnezeu s-a arătat în trup, S-a îndreptat în Duhul, a fost văzut de îngeri, S-a propovăduit întru neamuri, a fost crezut în lume și s-a înălțat întru slavă.

(Preafericitul Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Româ ne)

Biserica Ortodoxă a să rbă torit luni, 29 iunie 2015, pe S inții Apostoli Petru ș i Pavel, doi stâ lpi ai Bisericii noastre. Cei doi s inți au fost martirizaț i la Roma ı̂ n timpul persecuț i ei ı̂mpă ratului Nero din anul 67, ı̂nsă cei doi apostoli au primit moarte martirică ı̂n mod www.haicunoi.com

ACTUALITATE PAROHIALĂ

Sărbătoarea Sfinților ce ne vorbesc despre bucuria vieții cu Hristos cel Înviat

87 ACTUALITATE PAROHIALĂ

diferit: Pavel, pentru că era cetă țean roman, a fost omorâ t prin decapitare, iar Petru a fost ră stignit cu capul ın ̂ jos.

In iconogra ie, Petru este pictat bă trâ n ș i cu barba rotundă , iar Pavel pleș uv, cu barba cenuș ie.

In această zi de mare să rbă toare, pă rintele Petru Munteanu a slujit Sfâ nta Liturghie ı̂ n Biserica „S inț i i Voievozi” din Să vineș ti. In cuvâ ntul de ın ̂ vă țătură , pă rintele paroh a vorbit despre importanța să rbă torii care a dat numele acestui al treilea post al Bisericii noastre ș i despre rolul celor doi Apostoli ın ̂ ră spâ ndirea creș tinismului. „Acest post este o axă verticală care uneș te cerul cu pă mâ ntul. Astă zi, Biserica cinsteș te doi dintre cei mai importanți s inți apostoli, urmâ nd ca mâ ine să serbeze Soborul tuturor apostolilor care au urmat drumul cu Hristos. Cuvâ ntul «apostol» ın ̂ seamnă ın ̂ limba greacă «trimis», misionar al lui Hristos ș i al Evangheliei Sale.

După cum am vă zut ın ̂ Sfâ nta Evanghelie, Petru ră spunde ı̂n numele tuturor celorlalț i Apostoli la ı̂ntrebarea Mâ ntuitorului despre cine spun ei că este El. Prin ră spuns, Petru mă rturiseș te că Hristos este Fiul lui Dumnezeu, iar pe această mă rturisire se va zidi Biserica noastră vă zută , piatra de temelie a mâ ntuirii noastre.

Tot pe baza acestei mă rturisiri, Apostolii primesc puterea de a lega ș i de a dezlega pă catele, puterea pe care ne-au lă sat-o ș i nouă www.haicunoi.com

astă zi prin succesiune apostolică . Sfâ ntul Apostol Petru vorbeș te ın ̂ activitatea sa despre taina iubirii ș i a ım ̂ bră țiș ării pe care a primit-o de la Hristos. […] Celă lalt stâ lp al Bisericii pră znuit astă zi este Sfâ ntul Apostol Pavel (numit inițial Saul din Tars). El s-a nă scut ın ̂ tr-o familie de cetă țeni romani respectabili din zona Asiei Mici, iar pentru a i respectat ș i el, Pavel a urmat ș coala rabinică . La inalul studiilor, Saul a fost trimis la Ierusalim să propovă duiască evreilor Legea ș i voia lui Dumnezeu. După ce a asistat la moartea Sfâ ntului Arhidiacon Ș tefan, Saul Il vede pe Hristos cel Inviat pe drumul Damascului. Intâ lnirea cu Hristos ıî oferă lui Saul o altă ordine a vieții sale, pă strâ nd această lumină pâ nă ce este botezat ș i primeș te numele de Pavel. […] Prin viața ș i moartea lor, S inții Apostoli Petru ș i Pavel ne spun să nu ne ie frică de moarte, ci să ne temem dacă la sfâ rș itul vieții nu-L vom ın ̂ tâ lni pe Hristos cel Inviat. Ei devin niș te lumină tori care ne vorbesc despre bucuria vieții cu Hristos cel Inviat. Viața cu Mâ ntuitorul Hristos este o respirație să nă toasă a su letului, care ne trece pe noi fă ră spaimă ın ̂ Impă ră ția lui Dumnezeu. Să -L că ută m ı̂n rugă ciune, să ne apropiem de El prin S intele Taine, pentru ca viața noastră să devină o binecuvâ ntare ș i o pregustare a vieții veș nice”, a a irmat pă rintele Petru Munteanu.

La inalul slujbei, Constantin Chele, epitrop al Parohiei „S inții Voievozi”, a adresat, ın ̂ numele comunită ții din Să vineș ti, un cuvâ nt Hai cu noi - Almanah 2016

ACTUALITATE PAROHIALĂ 88 de mulțumire pă rintelui Petru Munteanu cu prilejul serbă rii zilei sale onomastice. „Vă oferim un cadou de su let, cu o simbolistică deosebită , care să vă ajute să creș tinați mulți copii de acum ın ̂ ainte. Vă dorim să aveți o viață precum lorile pe care le avem ın ̂ față, să aveți parte de bucurii, de să nă tate, de ım ̂ pliniri, de putere pentru a duce la bun sfâ rș it toate proiectele pe care le desfă ș uraț i ș i să gâ ndiț i altele noi. Vă ı̂mbră ț iș ăm cu drag!”, a declarat Constantin

Chele, epitropul parohiei „S inții Voievozi” din Să vineș ti.

„Dorim tuturor celor care poartă aceste frumoase nume ale s inților serbați ın ̂ această zi, credincioș i vrednici ai parohiei noastre, ca Bunul Dumnezeu să -i binecuvinteze cu ın ̂ tâ lnirea lui Hristos cel Inviat”, a concluzionat pă rintele Petru Munteanu.

Mihai Parfeni

Tabăra de creație „Aripi de înger” – Ediția a X-a Experiențe noi și emoții creative

După ce s-au familiarizat cu noii prieteni, ın ̂ prima zi a taberei toți participanții au vizitat Atelierul de creație al Fundației Solidaritate ș i Speranță – iliala Să vineș ti, unde iecare ș i-a ales activitatea preferată ( ie au pictat, ie au fă cut colaje), iar apoi au luat parte la câ teva jocuri distractive, respectiv jocuri de intercunoaș tere.

La ora prâ nzului, toții copiii ș i tinerii au mers la Centrul social - educativ „Popasul Iubirii Milostive” din Să vineș ti, unde au degustat din bună tă țile pregă tite cu multă dragoste de că tre doamnele bucă tă rese. Cu mic, cu mare au pornit apoi spre parcul din centrul comunei Să vineș ti, u n d e , ı̂ m p r e u n ă c u A n d ra Ava s i l c ă i – coordonator de voluntari ın ̂ cadrul Taberei de

ACTUALITATE PAROHIALĂ

A doua serie a Taberei de creație „Aripi de ın ̂ ger” – Ediția a X-a s-a desfă ș urat la Să vineș ti ı̂n perioada 29 iunie - 4 iulie. Activită ț ile, entuziasmul ș i bucuria participanților au fă cut ș i din această tabă ră o perioadă memorabilă pentru iecare copil, voluntar ș i organizator.

A doua serie a taberei a reunit 55 de tineri participanți (20 de voluntari ș i 33 de copii participanți, dintre care 15 copii din cadrul Centrului Social „Impreună ” din Piatra-Neamț , ală turi de doi ın ̂ soțitori), din județul Neamț ș i nu numai, care au petrecut o să ptă mâ nă minunată de vacanţă . Coordonatorii taberei le-au pregă tit ș i lor, ca ș i colegilor din prima serie, foarte multe surprize de neuitat.

Hai cu noi - Almanah 2016

www.haicunoi.com

89 ACTUALITATE PAROHIALĂ al parohiei Dragomireș ti.

A patra zi de tabă ră a fost una minunată pentru voluntarii ș i participanț ii la Tabă ra „Aripi de ın ̂ ger” din Să vineș ti. Inceputul zilei a fost marcat de o ı̂ n tâ lnire de lucru cu coordonatorii de voluntari, ı̂n care copiii au realizat mici lucră ri artistice pentru expoziția de la inalul seriei de tabă ră .

A urmat apoi o introducere ın ̂ tainele desenului, coordonată de artistul plastic Crin Oglage. La inalul cursului de inițiere ın ̂ desen, creație „Aripi de ın ̂ ger”, au participat la câ teva cele mai reuș ite lucră ri au fost premiate, toți jocuri interactive, după cum urmează : copiii primind câ te o jucă rie de pluș . După masa „Statuile”, „Rațele ș i vâ nă torii” sau „Ț ară -țară de prâ nz, toți au participat la a treia ın ̂ tâ lnire a vrem ostaș i”. cursului de cateheză susținut de pă rintele Mihai

Marți, 30 iunie 2015, ın ̂ a doua zi a celei de-a doua serii a Taberei de creație „Aripi de ın ̂ ger”, copiii au ın ̂ vă țat să deseneze ș i să picteze icoane, au participat la un program de cateheză , au bene iciat de un curs de educație pentru să nă tate, au că lă rit, au servit prâ nzul ș i s-au bucurat de jocuri distractive ș i educative.

In a treia zi, după ce participanții ș i voluntarii s-au ı̂ n tâ lnit pentru discuț i ile preliminare ș i instructajul necesar, au pornit cu toții ın ̂ colonați spre lunca Bistriței. Prima oprire Meraru, preot al parohiei Dragomireș ti. De au fă cut-o ın ̂ să la biserica „S inții Voievozi” din această dată , pă rintele le-a vorbit celor prezenți Să vineș ti, unde au putut să se reculeagă ș i să se despre importanța cinstirii S intei Cruci ș i a roage. Apoi, toți s-au oprit la izvor, unde, strâ nș i s intelor moaș te. Pe inalul zilei, voluntarii ș i ın ̂ jurul coordonatorilor de voluntari, au intonat copiii participanți au repetat Imnul Taberei ș i Imnul prieteniei ș i s-au pregă tit sâ rguincios Imnul Taberei ș i Imnul Prieteniei. pentru spectacolul pe care ı̂l vor susține la

Fiecare a putut să se bucure de apa rece a izvorului ș i de umbra revigorantă a copacilor sfâ rș itul celei de-a doua serii a Taberei de ̂ ger”. Ultima activitate a zilei a din zonă . Drumul de ın ̂ toarcere a avut un dublu creație „Aripi de ın scop, iind deopotrivă concentrat pe acțiunea de inclus jocuri distractive ș i educative, care i-au ecologizare a luncii Bistriței ș i pe adunarea de implicat pe toți participanții.

In prima parte a zilei de vineri, 3 iulie pietre potrivite pentru pictură , materiale pe care copiii le vor folosi ulterior pentru pictarea 2015, voluntarii ș i copiii ș i-au de initivat de icoane. După masa de prâ nz de la Centrul social - educativ „Popasul Iubirii Milostive”, copiii au avut parte de jocuri ı̂n parcul din centrul comunei Să vineș ti, sub atenta s u p r a v e g h e r e a v o l u n t a r i l o r ș i a coordonatorilor de voluntari. Ultima activitate a zilei s-a desfă ș urat la Centrul de Servicii Sociale „Samariteanul Milostiv” ș i a reprezentat o continuare a cursului de cateheză ținut marți, 30 iunie, de că tre pă rintele Mihai Meraru, preot www.haicunoi.com

Hai cu noi - Almanah 2016

ACTUALITATE PAROHIALĂ 90 lucră rile pentru expoziția de la inalul seriei taberei, au repetat principalele momente artistice ale spectacolului de inal ș i au câ ntat cu zâ mbetul pe buze „Imnul Taberei” ș i „Imnul Prieteniei”. După masa de prâ nz, a urmat un m o m e n t d e d i c a t j o c u r i l o r o u t d o o r ș i activită ților recreative ı̂n parcul din centrul comunei Să vineș ti. Fiecare copil a avut posibilitatea să participe la jocuri distractive ș i educative („Jocul ı̂ n crederii”, „Dragonul”, „Pă ianjenul” etc.), dar ș i să se bucure de

leagă nele, toboganele ș i aparatele de itness din parc.

Sâ mbă tă , 4 iulie, a avut loc festivitatea de ın ̂ cheiere a celei de-a II-a serii a Taberei de creație „Aripi de ın ̂ ger” la Centrul de Servicii Sociale „Samariteanul Milostiv” din Să vineș ti.

La inalul evenimentului, participanții au primit diplome de participare, precum ș i revista parohială „Hai cu noi” – Supliment de vacanță numă rul 2.

Mihai Parfeni și Alexandra Gîrbea

Fundația Impreună pentru Solidaritate Socială Piatra-Neamț , ın ̂ parteneriat cu Parohia „S inții Voievozi” din Să vineș ti, a desfă ș urat ın ̂ perioada 1-2 iulie 2015 o nouă activitate din cadrul campaniei umanitare „Dă ruieș te cu respect”.

Dis-de-dimineță, un grup de voluntari ı̂ n soț iț i de că tre doamna Ana Chele, o credincioasă a Parohiei „S inții Voievozi” din Să vineș ti, au pă ș it pragul unui numă r de aproximativ 350 de copii, respectiv persoane ın ̂ vâ rstă din comunitatea să vineș teană ș i le-au oferit o alinare, o mâ ngâ iere su letească ș i un numă r de 182 de cutii de lapte praf, ın ̂ valoare de 27.300 lei.

„Astă zi este zi plină de activită ț i frumoase ın ̂ cadrul fundației noastre, una dintre ele este donarea de lapte praf ın ̂ comunitatea să vineș teană .

Hai cu noi - Almanah 2016

Mulțumim pe această cale familiei Chele, care a ră spuns a irmativ invitației noastre de a sprijini această activitate umanitară . Copiii ș i persoanele vâ rstnice ne-au primit cu brațele deschise ș i au fost ın ̂ câ ntați de vizita noastră – au mulțumit pă rintelui Munteanu ș i au fost plă cut surprinș i că le-am că lcat pragul ș i ı̂n această frumoasă zi de vară ”, a reliefat Aga ia Ramona Roș u, asistent social ın ̂ cadrul Parohiei „S inții Voievozi” din Să vineș ti.

Fiindcă puterea de a dă rui stă ın ̂ irea iinței umane, iată că de data aceasta Fundația Impreună pentru Solidaritate Socială din Piatra N e a m ț a d e s f ă ș u ra t o a c ț i u n e s o c i a l ilantropică , care are un scop nobil – oferirea unui mic ajutor familiilor ce provin din medii sociale defavorizate din comuna Să vineș ti.

„La ı̂ n ceputul lunii iulie am reluat această frumoasă acț i une, «Dă ruieș te cu respect», inițiată de Fundația Impreună pentru Solidaritate Socială , de data aceasta ım ̂ pă rțind consă tenilor noș tri cutii cu lapte praf. Am mers aproape din casă ın ̂ casă , dă ruind ın ̂ special bă trâ nilor, dar nu am uitat nici familiile cu mulți copii ș i venituri mici.

In decurs de două zile, am reuș it să intră m ın ̂ casele a peste 200 de familii. De data aceasta am devenit un «Moș Cră ciun», ın ̂ plină vară pentru zecile de copii pe care i-am vă zut ș i le-am citit pe chip bucuria ș i curiozitatea la primirea unui dar.

O fetiță de opt aniș ori ce o ținea strâ ns de mâ nă pe bunicuța ei ne-a mă rturisit că a recitat www.haicunoi.com

ACTUALITATE PAROHIALĂ

„Dăruiește cu respect” – O nouă acțiune umanitară

91 ACTUALITATE PAROHIALĂ

o poezie ı̂n biserică ı̂n să ptă mâ na Paș telui (miercuri seară ), iar pentru anul urmă tor deja ne-a pregă tit o altă surpriză .

La ın ̂ trebarea noastră ce rugă ciuni ș tie, un pitic cu ochii albaș tri ca cerul senin ș i peltic la vorbă ne-a spus „Inger, ın ̂ geraș ul meu” ș i ne-a promis că data viitoare va ș ti ș i „Tată l nostru”.

Tanti Maria, la cei 90 de ani pe care nu-i arată , s-a bucurat vă zâ ndu-ne ș i ne-a primit cu

zâ mbetul pe buze, ne-a ım ̂ bră țiș at rugâ ndu-ne ca noi să -i transmitem ım ̂ bră țiș area pă rintelui Munteanu.

Cei care au primit aceste ajutoare umanitare au fost impresionați de faptul că ne-am reın ̂ tors ın ̂ mijlocul lor doar după două să ptă mâ ni, simț ind ı̂n privirea lor bucuria revederii”, a reliefat Ana Chele, o credincioasă a Parohiei „S inții Voievozi” din Să vineș ti.

A dă rui ı̂ n seamnă a avea credinț ă , ın ̂ țelegere, speranță, ș i nu ın ̂ ultimul râ nd iubire.

Iar atunci câ nd oferim semenilor noș tri un sprijin, su letul ni se umple de bucurie. De aceea, ș i voluntarii Fundaț i ei Impreună pentru Solidaritate Socială , prin inițiativele pă rintelui director Petru Munteanu, desfă ș oară ın ̂ această perioadă campania umanitară „Dă ruieș te cu respect”.

Alexandra Gîrbea

„Mă motivează familia și speranța că într-o zi îmi voi găsi echilibrul!”

Joi, 2 iulie 2015, Centrul de Servicii Sociale „Samariteanul Milostiv”, care aparține Parohiei „S inț i i Voievozi” din Să vineș ti, a gă zduit o nouă activitate cu scop recreativ p e n t r u t i n e r e l e d e ț i n u t e d i n c a d r u l Penitenciarului de Minori ș i Tineri din Bacă u.

In această ı̂nsorită zi de joi, un grup format din ș apte doamne a late ın ̂ detenție s-au bucurat de câ teva ore de activită ți de lucru manual. Ală turi de voluntarii centrului social de la Să vineș ti ș i de Anamaria Armenici, director al

www.haicunoi.com

departamentului de creaț i e al Fundaț i ei Solidaritate ș i Speranț ă – iliala Să vineș ti, tinerele deținute au tă iat ș i au lipit etichete pentru a „ı̂ m bră ca” siropurile proaspă t preparate la Centrul social - educativ „Popasul Iubirii Milostive” din Să vineș ti. Menționă m că , ın ̂ prealabil, voluntarii centrului au cules lorile pentru prepararea siropului de soc, pă pă die, cireș e amare, că pș uni sau coarne.

„Aș a cum vă spuneam ș i data trecută , mă bucur enorm că putem ajuta fetele să se detaș eze de problemele cotidiene. Speră m că ș i activitatea de astă zi a contribuit la dezvoltarea abilită ților de lucru manual, de lucru ın ̂ echipă ș i de ce nu, de socializare. Astă zi am tă iat ș i lipit câ teva etichete – am adus produsul ın ̂ stadiul inal, spun eu, iindcă acum siropurile pregă tite cu atâ ta dă ruire de că tre voluntarii noș tri sunt pregă tite să ne susțină cauza noastră , aceea de a contribui la derularea celei de-a X-a ediție a Taberei de creație «Aripi de ın ̂ ger», care anul acesta se desfă ș oară pe toată perioada vacanței de vară ”, a menț i onat Anamaria Armenici, Hai cu noi - Almanah 2016

director al departamentului de creaț i e al Fundaț i ei Solidaritate ș i Speranț ă – iliala Să vineș ti.

Intrebată ce ı̂ n seamnă privarea de libertate pentru iința umană , o tâ nă ră a lată ı̂ncă ı̂n detenț ie ne-a mă rturisit: „Totul s-a petrecut ın ̂ primul an de studenție – urmam cursurile Facultă ții de administrare a afacerilor – secția Finanțe-Bă nci. Am ın ̂ ceput apoi o altă facultate aici – Facultatea de Management – anul acesta mi-am susținut lucrarea de licență. Sunt de cinci ani ın ̂ regim de detenție ș i pot să vă spun că mai am de stat ceva timp.

Privarea de libertate ın ̂ seamnă ın ̂ primul râ nd pedeapsa su letului, iindcă tot ce ține de relații se pierde; asta este ceea ce te afectează cel mai mult. Faptul că nu poți i cu familia ta ș i cu prietenii tă i te afectează cel mai mult.

Imi doresc să vină o zi ın ̂ care pă rinții mei să ie mâ ndri de mine ș i să le ș terg puțin din suferinț a pe care le-am provocat-o. In penitenciar am participat la mai multe activită ți, cum ar i: quilling, pictură , desen; astfel mi-am dat seama că pot face lucruri de acest fel. Fac sport, particip la orice activitate ș i ın ̂ cerc să depă ș esc momentul detenț iei. Mă motivează familia ș i speranț a că ı̂ntr-o zi ı̂mi voi gă si echilibrul. Am ın ̂ vă țat să -mi controlez irea ș i r ă b d a r e a , m - a m d e z v o l t a t p e p a r t e a comunicațională ”.

Deținuții sunt persoane valoroase, sunt persoane care au emoții ș i care ș tiu să -ș i tră iască emoțiile, ș tiu să -ș i exprime gâ ndurile ș i să -ș i construiască un viitor!

„Ca de iecare dată , venim cu drag la Să vineș ti, iar câ nd plecă m o parte din su letul Hai cu noi - Almanah 2016

nostru ră mâ ne angrenat ın ̂ acest mediu. Pentru tinerele deținute, această ieș ire ın ̂ seamnă foarte mult; aici regă sesc acea parte de realitate care le redă speranța.

Faptul că sunt tratate cu demnitate, respect ș i ın ̂ țelegere le dă puterea să meargă mai departe. Ne propunem să venim cu câ t mai multe deținute ın ̂ această vară , să le oferim tuturor posibilitatea de a desfă ș ura activită ți recreative.

Recent am desfă ș urat ș i noi o activitate inedită , intitulată «Biblioteca Vie». Aceasta este o activitate promovată de că tre Direcț i a de Reintegrare Socială ı̂n cadrul Administraț iei Naționale a Penitenciarelor ș i a fost organizată ın ̂ iecare zi de că tre toate penitenciarele din țară . Noi am ales ca locație de derulare a acestei ın ̂ trevederi biblioteca, am avut «că rți» pe care să le citim, precum ș i «cititori». A fost o experiență deosebită atâ t pentru că rți, câ t ș i pentru noi ca ș i organizatori, dar mai ales pentru cititori.

Toți au apreciat modul inedit de a citi o carte, dar ș i de a putea să acceseze o parte din ceea ce ın ̂ seamnă povestea acelei că rți. Au gă sit ră spunsuri ș i au constatat că deț inuț ii sunt persoane valoroase, că sunt persoane care au emoții ș i care ș tiu să -ș i tră iască emoțiile, ș tiu să -ș i exprime gâ ndurile ș i să -ș i construiască un viitor. Pentru noi a fost un lucru extraordinar, i-am vă zut ı̂n altă postură , iar noi la râ ndul nostru am avut parte de o nouă experiență. Cu toții am avut de câ ș tigat”, a declarat doamna Geanina Ș tefan, director adjunct Educaț ie ș i Asistență Psihosocială ın ̂ cadrul Penitenciarului de Minori ș i Tineri din Bacă u.

Vă reamintim că aceste ı̂ n tâ lniri se derulează ın ̂ baza unui protocol de colaborare ın ̂ cheiat ın ̂ tre Fundația Solidaritate ș i Speranță – iliala Să vineș ti ș i Penitenciarul de Tineri ș i Minori Bacă u, valabil pâ nă la inele anului 2015.

Scopul acestor ın ̂ trevederi este oferirea unui sprijin moral pentru persoanele private de libertate, promovarea ș anselor de incluziune socială a persoanelor a late ın ̂ detenție precum ș i formarea unor abilită ți ș i deprinderi care să contribuie la ım ̂ bună tă țirea imaginii de sine a acestora.

Alexandra Gîrbea www.haicunoi.com

ACTUALITATE PAROHIALĂ

ACTUALITATE PAROHIALĂ 92

93 ACTUALITATE PAROHIALĂ

Să dăruim, să zâmbim, să iubim

D e s e o r i , o a m e n i i uită să ofere un zâ mbet sau o vorbă bună ș i pierd din atenț i e lucrurile care au esență, concentrâ ndu-se pe aparenț ă . Cu siguranț ă , realitatea cotidiană ar suferi modi ică ri pozitive dacă n e - a m ı̂ n c o n j u r a d e zâ mbete, gâ nduri bune ș i bucurie. Pentru a veni ı̂n sprijinul semenilor noştri, ne putem ın ̂ drepta atenţia spre realizarea faptelor bune, care să aibă ecou ın ̂ societate.

In acest sens, Fundaţia Impreună pentru Solidaritate Socială Piatra Neamț , prin inițiativele pă rintelui director Petru Munteanu, a desfă ș urat joi, 9 iulie 2015, o nouă acțiune social - ilantropică din cadrul campaniei umanitare intitulată „Dă ruieș te cu respect”.

Pe lâ ngă sprijinul moral, această c a m p a n i e ı̂ ş i d o re ş te s ă c o n t r i b u i e l a remedierea problemelor din comunitate şi la ajutorarea familiilor cu o situaţie materială precară . Aşadar, printre darurile oferite enoriaşilor Parohiei „Ină lț a rea Domnului” Paș cani s-au numă rat lenjerii de pat, detergent, jucă rii sau ım ̂ bră că minte.

„Sunt numeroase familii nevoiaș e, iar prin intermediul acestor acțiuni de voluntariat

venim ı̂ n sprijinul familiilor cu o situaț i e materială precară . Faptul că putem veni ı̂n sprijinul comunită ț ii din Paș cani ne bucură foarte mult. Abandonul ș colar ș i lipsa locurilor de muncă ș i-au spus cuvâ ntul. De aceea, noi c o n s i d e ră m c ă o r i c e a j u t o r c o n t e a z ă .

Dă ruindu-le un zâ mbet acestor oameni, vom dobâ ndi Impă ră ția lui Dumnezeu”, a reliefat pă rintele diacon Dimitriu Sı̂rghie Daniel, din cadrul Parohiei „Ină lțarea Domnului” Paș cani.

„Ne bucură m că am reuşit să continuă m acţiunea umanitară «Dă ruieşte cu respect», iindcă este foarte important să dă m o mâ nă de ajutor oamenilor a laţi ın ̂ necaz. Este trist să a lă m că există tot mai multe cazuri cu probleme sociale: copii ce provin din familii defavorizate, bă trâ ni a laţi ı̂ n suferinţă . Dar, prin intermediul acestor activită ţi, ın ̂ cercă m să aducem un zâ mbet şi o rază de lumină pe chipurile acestor oameni să rmani. Speră m că iniţiativa noastră a fost ı̂nţeleasă , iar darurile vor bucura nişte su lete inocente”, a menționat Aga ia Roș u, asistent social ın ̂ cadrul Parohiei „S inț i i Voievozi” din Să vineș ti.

Menţionă m că valoarea bunurilor donate a fost de 4.050 lei.

Alexandra Gîrbea www.haicunoi.com

Hai cu noi - Almanah 2016

ACTUALITATE PAROHIALĂ 94

Radio Jurnal Spiritual Un radio pentru tine și prietenii tăi

De curâ nd, ın ̂ comuna Să vineș ti a fost inaugurat un studio de radio, Radio Jurnal Spiritual. Fundația Solidaritate ș i Speranță – iliala Să vineș ti a obținut ın ̂ primă vara acestui an fonduri norvegiene pentru acest studio de radio.

Echipa redacțională , formată din tineri entuziaș ti, a acceptat provocarea de a promova valorile culturale, spirituale, educaț i onale, ală turi de invitaț i de seamă ı̂ n cadrul emisiunilor.

„Matinalul” va aduce ș tiri din diverse domenii, „Dialoguri provocate” include diferite conversații radiofonice pe teme psihologice, sociale, cultură (artă , istorie, muzică ), „Că lă uza biblică ”, „Meditaț ii scripturistice”, „Mozaicul cunoaș terii”, „Testamentul anticilor”, sunt câ teva dintre emisiunile difuzate de Radio Jurnal Spiritual.

Radio Jurnal Spiritual s-a ın ̂ iințat din dorinț a de a reda valoare esteticii ș i eticii.

Radioul ı̂nseamnă , pe lâ ngă muzică ș i ș tiri, oameni — cei care te ascultă . Lumea se schimbă ș i evoluează , oamenii ș i ın ̂ tâ mplă rile care trec prin viața noastră ıș̂i lasă amprenta ș i nici nu ne dă m seama, doar realiză m la un moment dat că

ne-am schimbat modul de gâ ndire ș i reacționă m diferit ın ̂ fața unor situații mai mult sau mai puțin plă cute. Publicul unui post de radio este constant ın ̂ cea mai mare majoritate a lui ș i mereu există noi veniț i sau persoane care renunță să asculte un anumit tip de radio. Un radio de succes formează trenduri, schimbă mentalită ți ș i setează un ritm de viață.

Obiectivul Radio Jurnal Spiritual este acela de a dezvolta o comunitate activă , de aceea vă invită m să pă ș iți pe „corabia” noastră , să ne iți ală turi ș i să ne bucură m de clipe radiofonice minunate. www.radiojurnalspiritual.ro

Brîndușa Dediu

„Normalitatea vieții noastre începe cu căutarea Împărăției lui Dumnezeu”

Hai cu noi - Almanah 2016

ACTUALITATE PAROHIALĂ

Căutați mai întâi Împărăția lui Dumnezeu și dreptatea Lui și toate acestea se vor adăuga vouă. (Mt. 6, 33)

La Duminica a treia după Rusalii, Biserica Ortodoxă Româ nă caută locul grijilor vieții ın ̂ existența creș tinului. In Biserica „S inții Vo i e v o z i ” d i n S ă v i n e ș t i , d i n c a d r u l Protopopiatului Roznov, Sfâ nta Liturghie dedicată grijilor vieții a fost o iciată de pă rintele paroh Petru Munteanu ș i de pă rintele IoanMihai Mă riuța.

Vă reamintim că pă rintele Ioan-Mihai Mă riuța a fost hirotonit diacon pe data de 31 mai 2015, iar pe 1 iunie 2015 preot ı̂n cadrul www.haicunoi.com

95 ACTUALITATE PAROHIALĂ parohiei „Sf. Ilie Tesviteanul” din localitatea Bor, Va l e a T i m o c u l u i d i n S e r b i a . D u p ă c e Preas ințitul Pă rinte Daniil, Episcop - locțiitor al Episcopiei Ortodoxe Româ ne a Daciei Felix, l-a hirotonit preot, pă rintele Ioan-Mihai Mă riuța face parte din clerul protopopiatului ortodox româ n al Daciei Ripensis.

După citirea pericopei evanghelice, pă rintele Petru Munteanu a ținut un cuvâ nt de ın ̂ vă țătură credincioș ilor, ın ̂ care a vorbit despre priorită ți, griji, ın ̂ credere ın ̂ ajutorul ș i lucrarea l u i D u m n e z e u , d a r ș i d e s p r e d r u m u l recunoș tinț ei că tre Sfâ nta Biserică : „Sfâ nta Evanghelie de astă zi ne vorbeș te despre priorită țile noastre. Normalitatea vieții noastre ın ̂ cepe cu că utarea Impă ră ției Lui Dumnezeu, care ın ̂ seamnă intrarea ın ̂ normalitate.

Paș ii că tre Sfâ nta Biserică sunt paș ii

recunoș tinței noastre – ca să intri ın ̂ Impă ră ția L u i D u m n e z e u , p r i m u l p a s e s t e p a s u l recunoș tinței. Omul recunoscă tor creș te ın ̂ el niș te virtuți care ıl̂ fac fericit, el priveș te cu alți ochi pe semeni, frați, surori, rude, iar viața lui d e v i n e o b i n e c uvâ n t a re . Pe p ă m â n t u l recunoș tinței cresc cele mai frumoase lori ale virtuții. Nicio virtute nu poate să crească fă ră de pă mâ nt, iar pă mâ ntul ei este recunoș tința. Nu www.haicunoi.com

poț i vorbi de dragoste, iertare, iubire de Dumnezeu, dacă nu ai recunoș tință. Primul pas pentru intrarea ın ̂ Impă ră ția lui Dumnezeu este pasul recunoș tinței, ș i de aceea sesiză m că omul devine nefericit câ nd el ș i-a pierdut pă mâ ntul pe care cresc alte virtuți. Doar cei care iau drumul recunoș tinței au bucuria vieț ii ca dar de la Dumnezeu ș i ın ̂ credere. Să luă m aș adar drumul recunoș tinței că tre Sfâ nta Biserică ș i apoi să luă m drumul recunoș tinței că tre viața noastră .”

„Iubiț i credincioș i ș i credincioase, această duminică este trecută ın ̂ calendar cu titulatura Despre grijile vieții. Sfâ nta Evanghelie, prin glasul Mâ ntuitorului Iisus Hristos, prezintă un capitol din cuvâ ntarea de pe Muntele Fericirilor, unde se vorbeș te despre priorită ți, griji, ı̂ n credere ı̂ n ajutorul ș i lucrarea lui Dumnezeu. Sfâ nta Evanghelie ne oferă un ră spuns la toate ı̂ n t r e b ă r i l e : că utaț i mai mult I m p ă r ă ț i a Cerurilor; că utați mai mult iubirea de Dumnezeu.

In viața de zi cu zi, omul este s u p u s i n l u e n ț e l o r externe, practică ın ̂ trebă ri care cer ră spunsuri sau priorită ți. In viața n o a s t r ă s e ın ̂ tâ mplă să avem priorită ț i de tot felul: copii care merg la facultate, datorii de plă tit, rate ın ̂ bancă . Omul nu ș tie cum să le aș eze, dar Sfâ nta Evanghelie de astă zi ne spune să că ută m mai ı̂ntâ i dreptatea lui Dumnezeu, ș i toate celelalte se aș ează de la sine. Omul se limitează la fră mâ ntă rile lui ș i la problemele lui, ș i nu priveș te dincolo să vadă lucrarea lui Dumnezeu.

Imbolnă virea spirituală ıl̂ face pe om să intre ı̂ntr-o alergare spre cele strică cioase. Omul credincios are principii ș i valori, ș tie ce caută ș i Hai cu noi - Almanah 2016

pe unde merge”, a continuat pă rintele Petru Munteanu.

O r i c e d o n a ț i e e s t e r o d u l u n e i recunoș tințe dintr-un su let plin de noblețe!

La inalul slujbei, pă rintele paroh Petru Munteanu a anunțat că a fost ultima zi ın ̂ care iul satului, Pr. Ioan-Mihai Mă riuța, a slujit ın ̂ Biserica „S inții Voievozi”, motiv pentru care le-a mulțumit enoriaș ilor pentru sprijinul ș i ajutorul oferit pă rintelui Ionuț : „Mulț umim Bunului Dumnezeu că ne-a ajutat să ajungem astă zi la slujba despre grijile vieții, unde am ın ̂ vă țat că e bine să ne ın ̂ grijoră m, dar nu atâ t de mult ın ̂ câ t să intră m ı̂n disperare. Marea majoritate a bolilor care ne afectează au ca ră dă cină disperarea sau slaba credință ı̂n Dumnezeu.

Mulțumim pă rintelui care a sluijit astă zi cu noi, Pr. Mihai-Ioan Mă riuța, care va pleca să ptă mâ na viitoare ın ̂ Serbia, ın ̂ Timocul Româ nesc. Acolo sunt româ ni care ıl̂ aș teaptă cu mult drag, ın ̂ tru pă storirea unei parohii. Credincioș ii parohiei noastre au dorit să -l susțină pe pă rintele IonuțMihai Mă riuța cu un mic ajutor: o cristelniță, o că delniță etc. Acolo ıî va sluji lui Hristos cu credinț ă, dar are nevoie ș i de recunoș tinț a noastră . Iată că avem su lete nobile ș i ın ̂ parohia noastră , motiv pentru care le mulț u mim credincioș ilor că au susținut această frumoasă inițiativă a domnului epitrop de a ajuta un iu al satului care a plecat să -l slujească pe Hristos”.

Hai cu noi - Almanah 2016

Implicat direct ı̂n acț iunea de ajutorare pe care credincioș ii Bisericii „S inț i i Voievozi” din Să vineș ti au organizat-o ı̂ n sprijinul pă rintelui Ioan-Mihai Mă riuța, domnul epitrop Constantin Chele a dorit să ne adreseze câ teva cuvinte de mulț umire: „Este greu să mai gă sesc câ teva cuvinte după ce vorbeș te pă rintele nostru. Dar o să fac un mic efort, pentru ca mesajul meu să ajungă la su letele dumneavoastră .

Rostea pă rintele astă zi cuvinte adâ nci: pă să rile, cloș ca cu pui. Eu aș spune că avem ș i noi acum o pasă re – un porumbel care ș i-a luat zborul din acest cuib, care va pleca ș i va duce solul de pace ș i binecuvâ ntare la enoriaș ii pe care ıî va pă stori. Să -i dea Dumnezeu multă să nă tate. Ț in să mulțumesc consilierilor ș i enoriaș ilor care mi-au oferit sprijinul ș i ajutorul pentru inițiativa noastră . Ii vom dă rui aș adar un mic ajutor pă rintelui Ionuț cu dragoste, din tot su letul: să -i folosească cu har ș i cu dar”.

Vizibil emoționat, pă rintele Ioan-Mihai Mă riuța a mulțumit tuturor celor prezenți la Sfâ nta Slujbă : „Mulțumesc pă rintelui Munteanu, domnului epitrop, consilierilor ș i enoriaș ilor, care m-au sprijinit. Este greu la ın ̂ ceput, merg pe un nou drum ın ̂ formare. O să vă pomenesc pe toți ın ̂ rugă ciunile noastre. Ii mulțumesc ın ̂ că o dată pă rintelui Munteanu iindcă mi-a oferit posibilitatea de a sluji ı̂ n Biserica «S inț i i Voievozi»”.

Aș a cum s-a obiș nuit ș i ı̂n duminicile anterioare, la inalul S intei Liturghii, credincioș ii a lați ın ̂ lă caș ul de cult au participat la o slujbă de rugă ciune pentru ploaie: au mers ın ̂ procesiune ın ̂ curtea Bisericii, purtâ nd icoana Maicii Domnului.

Menț i onă m că luni, 22 iunie 2015, Biserica „S inții Arhangheli Mihail ș i Gavril” din S ă v i n e ș t i va p r i m i v i z i t a d e o n o a re a Inaltpreas ințitului Nicolae Condrea, Episcopul celor două Americi ș i membru al Sfâ ntului Sinod al Bisericii Ortodoxe Româ ne.

Alexandra Gîrbea www.haicunoi.com

ACTUALITATE PAROHIALĂ

ACTUALITATE PAROHIALĂ 96

97 ACTUALITATE PAROHIALĂ

Curs dedicat dezvoltării aptitudinilor de animație socio - educativă, la Săvinești

In perioada 11-12 iulie 2015, Centrul de Servicii Sociale „Samariteanul Milostiv” organizează la Să vineș ti un Training pentru dezvoltarea aptitudinilor ș i capacită ț ilor de animaț ie. Programul este dedicat ı̂n special instruirii voluntarilor privind animația socio - educativă ın ̂ cadrul taberelor de vară ș i va i susținut de Flavius-Ș tefan Popa, animator socio- educativ.

Scopul acestui training este formarea ș i deprinderea unor aptitudini ș i capacitați de animație ce au ca țintă exercitarea lor ın ̂ cadrul taberelor de vară inițiate ș i realizate de Parohia „Sf. Voievozi”, dar ș i ın ̂ cadrul altor tabere de tineret. Acest workshop este binevenit tuturor voluntarilor ș i membrilor din diferite asociații ce doresc să lucreze cu tinerii, cu copiii, la sfâ rș itul acestei acțiuni participanții bene iciind de adeverințe semnate ce atestă implicarea ın ̂ cadrul trainingului.

Un alt scop privind desfă ș urarea acestei activită ți constă ın ̂ faptul că iecare organizator de t a b e r e d e s f ă ș o a r ă l a ın ̂ ceputul iecă rei sesiuni de vară un instructaj p r i v i n d f o r m a r e a ș i p e r f e c ț i o n a r e a voluntarilor pentru lucrul cu tinerii.

Acest program nu are ca scop reamintirea

unor lucruri deja ș tiute, ci ı̂ m bună tă ț i rea serviciilor oferite de voluntarii animatori.

„La inițiativa pă rintelui Petru Munteanu ș i avâ nd binecuvâ ntarea s inției sale, am hotă râ t ım ̂ preună cu cei de la Centrul de Servicii Sociale «Samariteanul Milostiv» derularea unui program de training pentru voluntarii din cadrul Taberei de Creație «Aripi de ın ̂ ger». In general, iecare organizator de tabere, la ın ̂ ceputul verii, organizează pentru animatori ateliere ș i traininguri de instruire. Cred că este necesar să desfă ș ură m acest tip de program ș i la noi acasă . Acest proiect are ca scop prezentarea unor tehnici de animaț i e voluntarilor ce lucrează cu participanții taberei. Sper ca acest workshop să trezească interesul tinerilor ș i că aceș ti voluntari să poată da mai departe ceea ce vor ı̂nvă ț a”, a declarat Flavius-Ș tefan Popa, animator socio-educativ.

Desfă ș urarea proiectului va include prezentarea unor clipuri video motivaționale, e x e r c i ț i i d e t e a m b u i l d i n g , prezentarea tehnicilor d e a n i m a ț i e ( j o c u r i e n e r g i z a n t e , d e c o m u n i c a r e , d e t e a m b u i l d i n g e t c ) , debrie ing-uri etc.

Mihai Parfeni

Povestea unei prietenii adevărate la Tabăra „Aripi de înger”

In să ptă mâ na 13 iulie – 18 iulie 2015, Centrul de Servicii Sociale „Samariteanul Milostiv” din Să vineș ti a gă zduit cea de-a patra serie a Taberei de creație Aripi de ın ̂ ger – ediția a X-a. Această serie a reunit la Să vineș ti un numă r de 20 de copii din Piatra Neamț , dar ș i 15 tineri din Republica Moldova. Ziua de luni, 13 iulie 2015, a debutat cu ın ̂ tâ lnirea de dimineață, care www.haicunoi.com

a inclus punerea ın ̂ scenă a unor joculețe de intercunoaș tere. După ce au servit masa de prâ nz la Centrul social - educativ „Popasul Iubirii Milostive” din Să vineș ti, tinerii participanți, ı̂mpreună cu voluntarii, au avut parte de un program educativ - recreativ, care a inclus numeroase jocuri distractive ın ̂ parcul din centrul comunei Să vineș ti.

Hai cu noi - Almanah 2016

Să vineș ti a devenit neın ̂ că pă tor, iindcă tinerii au desfă ș urat o activitate de pictură ș i de abilită ț i practice (au desenat, colorat ș i au ım ̂ pletit bră țări).

In prima parte a zilei de miercuri, 15 iulie 2015, participanții la Tabă ra de creație „Aripi de ın ̂ ger”, seria a IV-a, ediția a X-a, au bene iciat de o oră de educaț ie preventivă susț i nută de Lobodă Alexandra, Inspector Principal, ș i de că tre Daria Oatu, subcomisar ın ̂ cadrul Departamentului de Prevenire ș i

A doua zi de tabă ră , marți 14 iulie 2014, a C o m b a te re a C r i m i n a l i t ă ț i i d i n c a d r u l debutat cu ı̂ n tâ lnirea de cunoaș tere ı̂ n tre Inspectoratului de Poliție Neamț . organizatori, participanți ș i voluntari. Prima activitate a fost susținută de doamna psiholog Gabriela Andrei, care a realizat o ș edință de consiliere ș i orientare pentru copiii din Republica Moldova, grupa Senior. Scopul acestei ın ̂ tâ lniri a fost dezvoltarea gâ ndirii raționale, iar ın ̂ acest sens tinerii au realizat un desen pornind de la cifra 8, iar apoi au interpretat desenele după tră să turile speci ice iecă ruia. Au fă cut Inainte de masa de prâ nz, copiii ș i jocuri de perspicacitate, cu chibrituri, dar ș i voluntarii au avut parte de o iniț iere ın ̂ tainele jocuri de cuvinte, formâ nd fraze a că ror cuvinte ın ̂ cepeau cu aceeaș i literă . Participanții au fost jocului de rugby, realizată de profesorul Eusebiu foarte creativi, ș i-au dat frâ u liber imaginației, Popa, preș edinte ș i manager al Clubului de descoperind multe lucruri despre propria Rugby Venus Temad din Piatra-Neamț . Au jucat diferite jocuri interactive ș i distractive, care i-au persoană .

După ce au servit masa de prâ nz la implicat pe toți copiii ș i i-au determinat să se ̂ tre ei ș i să interacționeze ın ̂ tr-un Centrul social - educativ „Popasul Iubirii cunoască ın Milostive” din Să vineș ti, tinerii participanț i, mod creativ. După masa de prâ nz, participanții ım ̂ preună cu voluntarii, au participat la un curs la tabă ră au bene iciat de o oră de cateheză , de educație pentru să nă tate, susținut de Daniela susținută de pă rintele George-Ovidiu Chirița de Ciucan, asistent medical comunitar ın ̂ cadrul la Parohia „Sfâ ntul Ilie Tesviteanul” din cartierul Primă riei Să vineș ti. Apoi, Atelierul de creație al Speranța – Piatra-Neamț . Finalul zilei a fost Fundaț i ei Solidaritate ș i Speranț ă – iliala dedicat unor jocuri outdoor, precum „Rațele ș i vâ nă torul”, „Scaunele muzicale” sau „Statuile

Hai cu noi - Almanah 2016

www.haicunoi.com

ACTUALITATE PAROHIALĂ

ACTUALITATE PAROHIALĂ 98

99 ACTUALITATE PAROHIALĂ muzicale”. De asemenea, voluntarii i-au inițiat pe tinerii din Republica Moldova ın ̂ tainele unor d a n s u r i c u s p e c i i c ro m â n e s c p re c u m „Braș oveanca” sau „Dansul pinguinului”.

Prima parte a zilei de vineri, 17 iulie 2015, a fost dedicată unei acțiuni de prevenție asupra tra icului de persoane, exploată rii prin muncă , cerș etoriei sau existenței unor grupuri de crimă organizată , susț i nută de că tre comisarul ș ef Munteanu Ion, din cadrul Agenției Naț ionale Impotriva Tra icului de Persoane Bacă u. A urmat apoi vizita la Muzeul Etnogra ic al Mariei Voicu-Macovei, unde doamna educatoare „a scos din lada de zestre” cele mai frumoase secrete ale istoriei, culturii ș i civilizației româ neș ti. După ce au servit masa de prâ nz la Centrul social - educativ „Popasul Iubirii Milostive” din Să vineș ti, tinerii participanți la cea de-a patra serie a Taberei de

creaț i e „Aripi de ı̂ n ger” – ediț i a a X-a au de initivat lucră rile pentru expoziț i a de sâ mbă tă ș i au pregă tit spectacolul pentru festivitatea de premiere.

După o să ptă mâ nă de activită ți educativ - recreative, tinerii participanț i au susț inut sâ mbă tă , 18 iulie, un mic program artistic, care a inclus câ ntece, dansuri, testimoniale ale p a r t i c i p a n ț i l o r, ı̂ n t re b ă r i d e l o g i c ă ș i matematică distractivă , dar ș i o demonstrație de karate susținută de Rareș ș i Smaranda. După prezentarea lucră rilor artistice pe care tinerii le-au realizat ın ̂ această să ptă mâ nă , a urmat interpretarea Imnului taberei ș i a Imnului prieteniei, iar la inal, toț i copiii au primit diplome de participare ș i un numă r al Buletinului de vacanță „Hai cu noi” – nr. 4.

Mihai Parfeni

O nouă activitate educativ - recreativă la Săvinești

Centrul de Servicii Sociale „Samariteanul Milostiv” din Să vineș ti a gă zduit joi, 16 iulie 2015, o nouă activitate educativ - recreativă .

Aș adar, un numă r de ș apte tinere a late ın ̂ că ın ̂ regim de detenție au pă ș it pragul atelierului de creație al Fundației Solidaritate ș i Speranță – iliala Să vineș ti ș i au desfă ș urat o nouă activitate de lucru manual.

Sub atenta ın ̂ drumare a Andrei Avasilcă i, voluntar al atelierului de creație al Fundației Solidaritate ș i Speranț ă – iliala Să vineș ti, tinerele au continuat să decupeze ș i să lipească etichete pentru a „ım ̂ bră ca” siropurile de soc, pă pă die, cireș e amare, că pș uni sau coarne – toate aceste produse iind proaspă t preparate la

www.haicunoi.com

Centrul social - educativ „Popasul Iubirii Milostive” din Să vineș ti.

„Ziua de astă zi a fost una de relaxare ș i destindere. Impreună cu tinerele deț inute, ne-am eliberat minț i le ș i am socializat decupâ nd etichete pentru siropurile natural preparate ın ̂ cadrul Centrului social - educativ «Popasul Iubirii Milostive» din Să vineș ti. Ne-am destă inuit ș i am ı̂mpă rtă ș it impresii despre activită țile pe care le desfă ș ură m ım ̂ preună ”, a menționat Andra Avasilcă i, voluntar ın ̂ cadrul departamentului de creaț i e al Fundaț i ei Solidaritate ș i Speranță – iliala Să vineș ti.

Ca de iecare dată , tinerele deținute au avut o surpriză pentru voluntarii ilialei fundației să vineș tene: au adus un coș uleț cu lori realizate de ele ın ̂ cadrul activită ților de lucru manual pe care le desfă ș oară ın ̂ cadrul regimului deschis al Penitenciarului din Bacă u.

La inalul ın ̂ tâ lnirii, domniș oara Aga ia Roș u, asistent social ın ̂ cadrul Parohiei „S inții Voievozi” din Să vineș ti, a ı̂ m pă rț i t câ teva tricouri atâ t doamnelor prezente, dar ș i reprezentanților Penitenciarului de Tineri ș i Minori Bacă u. Totodată au fost donate tricouri ș i colegelor de cameră ale tinerelor sosite astă zi la Hai cu noi - Almanah 2016

ACTUALITATE PAROHIALĂ 100 Să vineș ti, bunuri ın ̂ valoare de 1206 lei.

„Mă bucur că ne-au vizitat ș i astă zi tinerele doamne. Este esențial să contribuim la dezvoltarea personală a doamnelor a late ın ̂ că ın ̂ detenție. Fie că le oferă un zâ mbet, o vorbă bună sau o alinare, echipa Fundației Solidaritate ș i Speranță – iliala Să vineș ti ı̂ncearcă să se implice ın ̂ soluționarea acestor cazuri sociale”, a reliefat Aga ia Roș u, asistent social ın ̂ cadrul Parohiei „S inții Voievozi” din Să vineș ti.

Aceste activită ți educativ - recreative au ca scop oferirea unui sprijin moral pentru

persoanele private de libertate, promovarea ș anselor de incluziune socială a persoanelor a late ı̂n detenție, precum ș i formarea unor abilită ț i ș i deprinderi care să contribuie la ım ̂ bună tă țirea imaginii de sine a acestora.

Vă reamintim că aceste ı̂ n tâ lniri se derulează ın ̂ baza unui protocol de colaborare ın ̂ cheiat ın ̂ tre Fundația Solidaritate ș i Speranță – iliala Să vineș ti ș i Penitenciarul de Tineri ș i Minori Bacă u, valabil pâ nă la inele anului 2015.

Alexandra Gîrbea

„Când omul așează în credința lui pe Dumnezeu ca centru al vieții, omul acela înțelege care este chemarea lui”

Hai cu noi - Almanah 2016

Duminica a VII–a după Rusalii a adunat numeroș i enoriaș i ai Parohiei „S inții Voievozi” din Să vineș ti, care aparține de Protopopiatul Roznov, județul Neamț , pentru a lua parte la slujba bisericească , cinstind vindecarea celor doi orbi din naș tere ș i a unui mut din Capernaum, minuni să vâ rș ite de Mâ ntuitorul nostru Iisus Hristos.

Sfâ nta Liturghie a fost o iciată de pă rintele paroh Petru Munteanu ım ̂ preună cu ierodiaconul Calinic Savin de la Catedrala Arhiepiscopală din Constanța, ș i profesor de educație muzicală la Ș coala nr. 39 din Constanța.

După citirea pericopei Evangelice de la Matei, cap. 19, vers. 27-35, pă rintele paroh Petru Munteanu a adresat un cuvâ nt de ın ̂ vă țătură celor prezenți ın ̂ lă caș ul de cult, vorbindu-le despre importanța credinței ın ̂ Domnul nostru Iisus Hristos, prezent ın ̂ viața iecă ruia.

„Credinț a este ceea ce noi primim ș i consideră m a i adevă rat ș i ne structurează activitatea vieții noastre. Orbii aceș tia, ne spune www.haicunoi.com

ACTUALITATE PAROHIALĂ

Evanghelia care se citește la Sfânta Liturghie în Duminica a VII-a după Rusalii înfățișează două vindecări minunate, săvârșite de Mântuitorul Iisus Hristos asupra a doi orbi și a unui mut. Cu toate că Sfântul Evanghelist Matei p rez i n tă fo a r te s u cc i n t a ce s te m i n u n i , prezentarea sa conține multe și profunde înțelesuri, deosebit de folositoare vieții noastre duhovnicești.

În prim-plan este prezentată vindecarea a doi orbi care, auzind de minunile săvârșite de Mântuitorul, Îl urmau și Îi cereau cu stăruință să-i vindece. Ca și în alte cazuri, Mântuitorul Iisus Hristos arată importanța credinței în primirea vindecării. De aceea, El îi întreabă pe cei doi orbi: «Credeți că pot să fac Eu aceasta?» (Matei 9, 28).

Iar ei au răspuns: «Da, Doamne!»Atunci Iisus a zis către ei: «După credința voastră ie vouă» (Matei 9, 29). Și în clipa aceea «s-au deschis ochii lor» (Matei 9, 30). (Preafericitul Pă rinte Patriarh Daniel)

101 ACTUALITATE PAROHIALĂ Sfâ nta Evanghelie că au primit mai mult, crezâ nd ın ̂ cele ce au fost descoperite lor de alții, au primit darul ı̂ n care L-au aș ezat pe Dumnezeu ca centru al existenței lor. Câ nd omul aș ează ın ̂ credința lui pe Dumnezeu ca centru al vieții, ș i pe Mâ ntuitorul Iisus Hristos ıl̂ aș ează hristocentric ın ̂ viața lui, omul acela ın ̂ țelege care este chemarea lui. Ce ne doreș te Mâ ntuitorul ca o chemare a vieții noastre? Să im fericiț i ș i acum ș i o veș nicie ı̂ntreagă .

Credința ın ̂ Mâ ntuitorul Iisus Hristos ne face fericiți pentru că noi nu mai depindem de cele strică cioase, de cele vremelnice, noi trecem dincolo d e e l e ı̂ n t r - o credință a spațiului celui să nă tos al vieț i i noastre, al su letului nostru ın ̂ c a r e H r i s t o s Domnul este cu noi ș i ne că lă uzeș te viața ș i paș ii vieții noastre, pentru că noi credem ın ̂ El”, a m e n ț i o n a t p ă r i n t e l e Pe t r u Munteanu.

Nă scut ı̂n Piatra Neamț , ierodiaconul Calinic Savin se reın ̂ toarce cu drag la locurile natale, ori de câ te ori are posibilitatea, ı̂n p r e z e n t i i n d d i a c o n l a C a t e d r a l a Arhiepiscopală din Constanța, dar totodată ș i profesor de educație muzicală la Ș coala nr. 39 din acelaș i oraș .

A lat astă zi, 19 iulie 2015, ı̂ n zona Neamț u lui, pă rintele ierodiacon a slujit ı̂ m preună cu pă rintele Petru Munteanu ı̂ n Biserica „S inții Voievozi” din Să vineș ti. „Vin cu mare drag la parohia pă storită de pă rintele paroh Petru Munteanu. De iecare dată , câ nd vin acasă , la pă rinții mei, vin ș i slujesc ală turi de pă rintele. Aici (ın ̂ parohie) mă simt ca acasă , chiar dacă nu sunt iu al satului, dar ım ̂ i face o deosebită plă cere să mă a lu aici, oamenii sunt deosebiți ın ̂ această comunitate creș tină ș i cu multă evlavie ș i frică de Dumnezeu. Pe pă rintele www.haicunoi.com

Petru Munteanu ıl̂ cunosc de foarte mult timp, ın ̂ că de pe vremea câ nd eram elev la Seminarul Teologic, de mai bine de 10 ani. La ın ̂ ceput veneam ca ș i câ ntă reț bisericesc, iar după ce am fost hirotonit diacon, vin ș i slujesc ală turi de pă rintele ori de câ te ori am ocazia. Slujba de astă zi a fost deosebită , Evanghelia de astă zi ne reaminteș te că suntem datori să ră mâ nem ın ̂ stare de veghe ș i cu luare - aminte la viața noastră pentru a nu deveni orbi su leteș te. Tema principală a pericopei Evanghelice, care s-a citit ın ̂ această Duminică , a VII-a după Rusalii, este

credința ș i sunt ilustrate două minuni să vâ rș ite de Mâ ntuitorul nostru Iisus Hristos, cea legată de vindecarea celor doi orbi din naș tere ș i unui om mut. Invă țătura pe care noi o extragem din pericopa evanghelică este de a avea credință ın ̂ Hristos Domnul ș i atunci toate vor i cu putință, astfel vom putea trece peste toate problemele vieț ii ș i vom putea ajunge ı̂n Impă ră ț ia lui Dumnezeu, acolo unde ne dorim cu toții”, a declarat ierodiaconul Calinic Savin.

La inalul S intei Liturghii, pă rintele Petru Munteanu le-a prezentat enoriaș ilor numă rul 23 al Buletinului Parohial „Hai cu noi”, precum ș i câ teva dintre produsele realizate la Centrul social-educativ „Popasul Iubirii Milostive”, care aparț ine de Parohia „S inț ii Voievozi”.

Brîndușa Dediu Hai cu noi - Almanah 2016

ACTUALITATE PAROHIALĂ 102

„În casa omului milostiv vine peste el și harul și binecuvântarea lui Dumnezeu”

Hai cu noi - Almanah 2016

ACTUALITATE PAROHIALĂ

Credincioș ii ortodocș i ıl̂ să rbă toresc la 20 iulie pe Sfâ ntul slă vit Proroc Ilie Tesviteanul.

S f â n t u l P r o r o c I l i e e s t e n u m i t Înaintemergător al celei de-a doua veniri pentru că la prima venire a Mântuitorului Iisus Hristos, Î n a i n t e m e r g ă t o r a f o s t p r o r o c u l I o a n Botezătorul, care însă, ni se spune în s intele cărți ale S intei Scripturi, lucra cu puterea lui Ilie. Deci avea aceeași râvnă pentru Dumnezeu, aceeași iubire profundă, ierbinte față de Dumnezeu și aceeași viață sfântă; focul prezent era s ințenia vieții lui care era un dar de la Dumnezeu, pe care el însă l-a cultivat cu stăruință, cu post și cu rugăciune. Deci, el este înaintemergător al celei de-a doua veniri a Mântuitorului Iisus Hristos.

(Patriarhul Româ niei, Preafericitul Pă rinte Daniel)

Mulț i credincioș i ai Parohiei „S inț i i Voievozi” din Să vineș ti, care aparț i ne de Protopopiatul Roznov, județ u l Neamț , au participat astă zi la Sfâ nta Liturghie o iciată ın ̂ cinstea Sfâ ntului Proroc Ilie. Ei au luat parte la sfâ nta slujbă ș i s-au rugat Sfâ ntului Proroc Ilie.

Sfâ nta Liturghie a fost să vâ rș ită de pă rintele paroh Petru Munteanu, avâ ndu-l ală turi pe ierodiaconul Calinic Savin de la Arhiepiscopia Constanței.

In cuvâ ntul de ı̂nvă țătură rostit după Sfâ nta Evanghelie, pă rintele paroh a evidențiat faptul că noi credincioș ii trebuie să că ută m să im mai milostivi pentru a primi harul lui Dumnezeu.

„Dumnezeu se descoperă prin Ilie, iar Ilie este cel care ın ̂ toarce poporul la credință că tre Dumnezeu. Sfâ nta Evanghelie de astă zi ne

vorbeș te despre un alt eveniment parcurs din viața prorocului Ilie, câ nd intră la o vă duvă din Sarepta Sidonului. Această vă duvă avea un iu, care ne spune ın ̂ Cartea Regilor, că din cauza foametei ș i a secetei din ținut, ıș̂i pusese ın ̂ gâ nd să facă ultima ei turtă să mă nâ nce cu copilul ei, după care să moară . Ni se descrie această stare a vă duvei care ıș̂i fră mâ nta puțina turtă , puținul aluat cu lacrimile ei de disperare ș i de iubire maternă , privindu-ș i copilul ș i tră indu-ș i durerea aceasta, a foametei ș i a să ră ciei extreme. De ea se apropie un necunoscut, Ilie Tesviteanul, care ı̂i spune: Femeie, dă -mi să mă nâ nc! Iar femeia aceasta ıî spune: Nu am nimic să ofer, decâ t acest puțin aluat, pe care am să -l coc ș i apoi am să mor. Dar din starea ei de credință milostivă rupe din această turtă ș i ıî dă unui stră in, adică lui Ilie Tesviteanul. Ne spune sfâ nta carte a Vechiului Testament că Ilie a ră mas ın ̂ casa ei ș i câ t timp a stat acolo uleiul din vasul ei nu a secat, fă ina din că mara ei nu s-a ı̂mpuț inat. Ară tă m prin aceasta că , ı̂n casa omului milostiv, care-ș i face timp de stră ini, ıș̂i face timp de rugă ciune pentru celă lalt, vine peste el ș i harul ș i binecuvâ ntarea lui

www.haicunoi.com

103 ACTUALITATE PAROHIALĂ Dumnezeu”, a menț i onat pă rintele Petru Munteanu.

In continuarea cuvâ ntului de ın ̂ vă țătură , pă rintele paroh a subliniat celor prezenți ı̂n lă caș ul de cult că „Ilie Tesviteanul este pentru noi, cei din zilele noastre, un model de credință fă ră echivoc, o credință mă rturisitoare care nu face compromisuri. Este model pentru noi de credinț ă , de rugă ciune, de iubire faț ă de Dumnezeu ș i de iubire față dreptatea ș i mila lui Dumnezeu”.

Troița, intersecția dintre cer și pământ

Să rbă toarea Sfâ ntului Proroc Ilie Tesviteanul s-a ı̂ n cheiat ı̂ n Parohia „S inț i i Voievozi” din Să vineș ti cu un popas duhovnicesc la Troița „Sfâ ntul Ilie”, iind una din cele 26 de troiț e ridicate de familii credincioase din parohie.

Sfâ nta Troiț ă a fost fă cută cu multă dragoste pentru ca iecare să se poată ruga lui Dumnezeu pentru să nă tate, pentru a mulțumi Celui de Sus pentru darul vieții ș i pentru tot ce avem, aprinzâ nd o lumâ nare, lumină atâ t pentru noi, câ t ș i pentru su letele celor trecuți la cele veș nice.

Ctitorul Troiței ın ̂ chinate Sfâ ntului Ilie, Georgeta Paisa, o credincioasă a parohiei, crede că „soțul meu, Ghiță Paisa, s-a bucurat din ceruri câ nd a vă zut că , lâ ngă fâ ntâ na cu apă rece ș i bună de la poarta casei lui, am ridicat un frumos loc de ın ̂ chină ciune pentru su letul lui, al socrilor ș i pă rinților, al fraților ș i surorilor decedate”.

Slujba de s ințire s-a o iciat pe 20 iulie 1998 de pă rintele Petru Munteanu, care a s ințit cu această ocazie ș i apa fâ ntâ nii ală turate.

După slujba de hram, o iciată de pă rintele paroh Petru Munteanu ș i ierodiaconul Calinic Savin, pă rintele paroh a adresat un

www.haicunoi.com

cuvâ nt celor prezenți: „Parohia noastră este ın ̂ tr-o haină de să rbă toare mare, o să rbă toare ın ̂ doită , deoarece ım ̂ preună cu toată Biserica cinsteș te să rbă toarea Sfâ ntului mare Proroc Ilie Tesviteanul, dar ı̂ n acelaș i timp se bucură ı̂mpreună cu credincioș ii ei de hramul unei t r o i ț e b i n e c u v â n t a t e , c a r e a r e c a ocrotitor pe Sfâ ntul mare Proroc Ilie T e s v i t e a n u l .

Această troiță este a ș e z a t ă l a o r ă s c r u c e , d a r dumneavoastră vă ın ̂ trebați unde este ră scrucea, pentru că vedem drumul d r e p t . E x i s t ă o r ă s c r u c e p e v e r t i c a l ă , c a r e uneș te cerul cu pă mâ ntul. Troița aceasta leagă cele două dimensiuni, una verticală ș i cealaltă orizontală , care ne leagă pe noi, pe toți. La acest ceas de să rbă toare nu putem să nu-i cerem Sfâ ntului Ilie Tesviteanul să ocrotească zona noastră , locul nostru. Să ne binecuvâ nteze pe noi cu această putere a credinței pe care a primit-o de la Dumnezeu ın ̂ că din pâ ntecele maicii sale”.

In ın ̂ cheierea cuvâ ntului să u, pă rintele paroh i-a felicitat pe ctitorii troiței, care se ı̂ngrijesc de ea, aducâ nd lori alese, care ne amintesc de Gră dina Raiului.

Hramul se pră znuieș te ın ̂ iecare an de Sâ nt Ilie ın ̂ casa gospodinei Georgeta Paisa, care ın ̂ treține cu drag troița, mâ ndrindu-se cu ea, avâ nd o mare mulțumire su letească atunci câ nd vede credincioș i oprindu-se să aprindă o lumâ nare ș i să se roage.

La mulți ani, Ilie!

Să rbă toare ı̂ n casele româ nilor care poartă numele de Ilie ș i derivate ale acestuia. La 20 iulie, creș tinii ortodocș i ıl̂ să rbă toresc pe, sfâ ntul Ilie Tesviteanul.

In această zi, peste 127.000 de româ ni ıș̂i să rbă toresc onomastica. Dintre aceș tia, aproximativ 114.000 sunt bă rbați ș i au nume Hai cu noi - Almanah 2016

ACTUALITATE PAROHIALĂ 104 precum Ilie, Iliuț ă, Iliuț ș i Iliuș . Restul de 14.000 sunt f e m e i ș i poartă numele s fâ n t u l u i ı̂ n forme derivate precum: Ilinca sau Ilia.

In tradiția populară , Sf. Mare Prooroc Ilie este considerat ocrotitorul recoltelor, iar să rbă toarea Sfâ ntului Ilie marchează miezul verii pastorale, câ nd ciobanii separă oile, iar pe munți se organizează vestitele Nedei ș i Sâ ntilii.

Brîndușa Dediu

Povestea merge mai departe – Seria a V-a a Taberei de creație „Aripi de înger” ın ̂ ger“, condusă de voluntarul Rareș Murariu, a ı̂ m p i n s b a r i e re l e s p o r t ive a l e m i c i l o r participanț i spre limite competiț i onale.

Incepâ nd cu seria curentă , voluntarii s-au ı̂ m pă rț i t ı̂ n 3 grupe: cei responsabili cu d i v e r t i s m e n t u l , c e i c u o r g a n i z a r e a administrativă ș i cei cu colectarea impresiilor.

Cei responsabili cu organizarea jocurilor s-au ară tat mulțumiți de bucuria copiilor ș i energia cu care au participat la activită țile propuse.

Cea de-a doua zi a taberei a debutat cu o sesiune de ın ̂ viorare, apoi cu o mică drumeție ın ̂ Lunca Bistriț ei, unde au admirat un peisaj miri ic ș i au inspirat cu nesaț aerul proaspă t.

După ce au servit masa la prâ nz la Centrul socialeducativ „Popasul Iubirii Milostive” din Să vineș ti, tinerii participanț i, ı̂mpreună cu voluntarii, au ı̂mpletit bră ț ări ș i au realizat câ teva jocuri distractive ș i energizante, care le-au captat toată atenț i a. Apoi, copiii ș i voluntarii au mers ın ̂ parcul din centrul comunei Să vineș ti ș i au practicat diverse activită ț i sportive ș i recreative.

ACTUALITATE PAROHIALĂ

In perioada 20 – 25 iulie 2015, Fundația Impreună pentru Solidaritate Socială , ı̂ n colaborare cu Parohia „S inț ii Voievozi” din Să vineș ti ș i cu Fundația Solidaritate ș i Speranță – iliala Să vineș ti, a organizat cea de-a V-a serie a Taberei de creație „Aripi de ın ̂ ger”- ediția a X-a.

I n p r i m a z i d e t a b ă r ă a s e r i e i , Să rbă toarea „Sfâ ntului Ilie“ nu a trecut neobservată ı̂ n râ ndurile copiilor, aceș tia primind informaț i i despre semni icaț i a religioasă a zilei, dar au a lat ș i câ teva obiceiuri româ neș ti speci ice zilei de astă zi. Ulterior, participanț i i au avut ocazia să -ș i testeze abilită țile de ın ̂ țelegere a unei poveș ti ( „Regina Albinelor“) recitată de Claudiu Ladan, unul dintre voluntari. Cei mai mici au ră spuns cu succes cerințelor redactate pe baza poveș tii.

Pentru a iniția participanții ın ̂ tainele sportului ș i ale jocului de echipă , s-au desfă ș urat diferite ș tafete, concursuri cu mingea, aruncă ri la poartă , pase consecutive ș i multe altele.

O activitate speci ică bă ieților a atras cele mai multe cuvinte de laudă . „Cupa Aripi de

Hai cu noi - Almanah 2016

www.haicunoi.com

105 ACTUALITATE PAROHIALĂ

Urmă toarele zile au inclus ın ̂ tabă ra de la Să vineș ti inițiere ın ̂ tainele rugbyului, ore de

cateheză , seminarii de prevenție cu privire la tra icul de persoane, hipoterapie, vizionare de ilme, jocuri distractive ș i ateliere de creație. In ultima zi de tabă ră a seriei, sâ mbă tă , 25 iulie 2015, copiii au repetat programul artistic, iar după servirea mesei de prâ nz la Centrul socialeducativ „Popasul Iubirii Milostive” a avut loc festivitatea de premiere, ın ̂ cadrul că reia iecare copil a primit o diplomă de participare ș i un Supliment de Vacanț ă al Taberei de creaț ie „Aripi de ın ̂ ger” – Ediția a X-a, seria a V-a.

Mihai Parfeni

Bucuria din ochii copiilor, descoperită în tabără După ce s-au cunoscut prin intermediul

A ș asea serie a Taberei de creație „Aripi de ı̂nger” de la Să vineș ti s-a desfă ș urat ı̂n unor joculețe de interrelaționare, copiii au mers ̂ parcul din centrul comunei Să vineș ti, unde perioada 27 iulie – 1 august. Astfel, o nouă zi de ın activită ți educativ-recreative a debutat, luni, 27 s-au relaxat ș i au socializat. După ce au mers să iulie 2015, la Centrul de Servicii Sociale mă nâ nce masa de prâ nz la Centrul social - „Samariteanul Milostiv” din Să vineș ti. Incepâ nd educativ „Popasul Iubirii Milostive” din cu ora 9, tinerii participanți ai celei de-a ș asea Să vineș ti, copiii ș i voluntarii au pă ș it pragul ediție a Taberei de creație „Aripi de ın ̂ ger” s-au Atelierului de creație al Fundației Solidaritate ș i adunat la Să vineș ti pentru a se cunoaș te ș i a da Speranță – iliala Să vineș ti, unde ș i-au exprimat startul unei noi să ptă mâ ni de distracț ie ș i talentul desenâ nd icoane.

Cu speranță ș i bucurie ın ̂ su let, micuții voie-bună . participanț i la tabă ră au pă ș it pragul Centrului de Servicii Sociale „Samariteanul Milostiv” din Să vineș ti. Dis-de-dimineață au socializat ș i au continuat jocurile de intercunoaș tere, pe care le-au ı̂nceput ı̂n prima zi de tabă ră . In jurul prâ nzului, Lunca Bistriței i-a „primit” cu brațele deschise, creâ nd momentul prielnic de a se relaxa ș i de a uita de problemele cotidiene. Apa limpede a Izvorului i-a ră corit, iar peisajul miri ic le-a captivat ın ̂ treg universul.

După ce au gustat din preparatele gă tite cu multă dragoste la Centrul social - educativ „Popasul Iubirii Milostive” din Să vineș ti, copiii ș i voluntarii au pă ș it pragul Atelierului de creaț i e al Fundaț i ei Solidaritate ș i Speranță – iliala Să vineș ti, al că rei director este pă rintele Petru Munteanu. Acolo, activitatea de ım ̂ pletire a bră țărilor ș i pictare a icoanelor a devenit deja tradiție, motiv pentru care tinerii au continuat-o cu bucurie. www.haicunoi.com

Hai cu noi - Almanah 2016

ACTUALITATE PAROHIALĂ 106

Hai cu noi - Almanah 2016

Spectacolul a inclus intonarea imnului Ș colii de vară „Aripi de ı̂nger”, interpretarea melodiei „Scrisoare că tre Dumnezeu” de că tre Alexandra Pintea ș i a unui vals la acordeon de că tre Sebastian Boboc. Pe lâ ngă momentele muzicale, au mai existat exerciții de dicție ș i dansuri energice: „Am o că suț ă mică ” sau „Dansul ciocolatei”.

După momentele artistice a urmat festivitatea de premiere, ın ̂ cadrul că reia iecare copil a primit o diplomă de participare ș i un Supliment de Vacanță al Ș colii de Vară „Aripi de ın ̂ ger” – Ediția I, respectiv al Taberei de creație „Aripi de ın ̂ ger” – Ediția a X-a, seria a VI-a.

Mihai Parfeni www.haicunoi.com

ACTUALITATE PAROHIALĂ

Joi, 30 iulie 2015 , a avut loc o altă serie de activită ți educative la Centrul de Servicii Sociale „Samariteanul Milostiv” din Să vineș ti. In cea de-a patra zi a Taberei de creație „Aripi de ın ̂ ger”, seria a VI-a, copiii au bene iciat de o lecț ie de rubgy, susț inută de că tre domnul profesor Eusebiu Popa, preș edinte ș i manager al Clubului de Rugby Venus Temad din PiatraNeamț . Apoi, micuții participanți au poposit ın ̂ Lunca Bistriței din Să vineș ti, unde au desfă ș urat diverse jocuri de animație.

După ce au mâ ncat la Centrul social - educativ „Popasul Iubirii Milostive” din Să vineș ti, copiii, ın ̂ soțiți de coordonatorul de tabă ră Andra Avasilcă i, au pă ș it pragul Atelierului de creaț ie al Fundației Solidaritate ș i Speranță – iliala Să vineș ti, al că rei director este pă rintele Petru Munteanu.

Aici au ım ̂ pletit bră țări, au decorat rame cu semințe ș i au ın ̂ vă țat câ ntecele.

Ultima zi din luna iulie a ı̂ n semnat pentru copiii participanți ai celei de-a ș asea ediție a Taberei de creație „Aripi de ın ̂ ger” o oază de liniș te petrecută ın ̂ că minul doamnei ı̂nvă ț ătoare Maria Voicu-Macovei. Aceasta a scos din lada de zestre toate bunurile bunicilor noș tri ș i a prezentat cu multă dragoste micul Muzeu Etnogra ic – un colț de rai, amenajat ın ̂ propria casă .

Copiii participanți au mai bene iciat ș i de o oră de cateheză susținută de pă rintele Mihai Meraru din cadrul Parohiei Dragomireș ti, jud.

Neamț , ș i pă rintele Ciprian Ungureanu, din

cadrul Parohiei Dâ rloaia, acelaș i județ .

Ultima parte a zilei de vineri, 31 iulie 2015, a fost destinată unor jocuri distractive. De asemenea, tinerii participanț i ș i voluntari au oferit c â t e v a t e s t i m o n i a l e p r i v i n d experiența ın ̂ tregii să ptă mâ ni.

S â m b ă t ă , 1 a u g u s t 2 0 1 5 , ı̂ncepâ nd cu ora 12.30, Centrul de S e r v i c i i S o c i a l e „ S a m a r i te a n u l Milostiv” din Să vineș ti a fost gazda unui emoționant spectacol artistic, ın ̂ care copiii au transmis tuturor celor prezenți sentimentul bucuriei ș i al purită ții. Inceputul lunii lui Gustar a marcat la Să vineș ti o dublă să rbă toare: spectacolul de ın ̂ cheiere a grupei pentru seria a VI-a a Taberei de creație „Aripi de ın ̂ ger” – ediția a X-a ș i pentru ediția I a Ș colii de Vară „Aripi de ı̂ n ger” din Piatra-Neamț .

107 ACTUALITATE PAROHIALĂ

Schimb de experiență între parohiile din România, Republica Moldova și Serbia

Marț i, 28 iulie 2015, Parohia „S inț ii Voievozi” din Să vineș ti ș i Fundația Solidaritate ș i Speranță – iliala Să vineș ti au primit vizita a două grupuri din Republica Moldova ș i din Serbia. Astfel, un numă r de aproximativ 20 de preoți ș i alte persoane implicate ı̂n proiecte sociale ș i educative au sosit la Să vineș ti pentru a bene icia de un schimb de experiență ın ̂ cadrul proiectului „Prin dezvoltare la sustenabilitate”.

Intâ lnirea s-a desfă ș urat la Centrul de Servicii Sociale „Samariteanul Milostiv”, unde cei prezenți au putut a la mai multe detalii despre proiectele desfă ș urate de Fundația Solidaritate

cu autorită țile locale, greută țile ı̂ntâ mpinate de-a lungul timpului ș i soluțiile de rezolvare a problemelor ș i perspectivele de viitor ale comunită ții.

„Ne a lă m la Ș coala veche din sat, unde au ın ̂ vă țat bunicii din comunitate. S-a a lat ın ̂ tr-o stare de degradare pâ nă acum doi ani, câ nd Primă ria a decis să o dea ı̂n ı̂ntrebuinț are fundației noastre, iind transformată ın ̂ Centrul de Servicii Sociale «Samariteanul Milostiv». Aici au loc activită țile din cadrul programului de after-school, activită ți de oferire de ajutoare, prin intermediul partenerilor noș tri. Tot aici se

ș i Speranță – iliala Să vineș ti ın ̂ parteneriat cu Parohia „S inții Voievozi”, dar ș i la Centrul social- educativ „Popasul Iubirii Milostive”, unde participanții au vizitat atelierul de croitorie ș i atelierul de patiserie, după care au stat la masă .

Intâ lnirea de lucru din cadrul schimbului de experienț ă a inclus, pe lâ ngă vizitarea principalelor departamente ale Fundaț i ei Solidaritate ș i Speranț ă – iliala Să vineș ti, descrierea principalelor proiecte desfă ș urate pentru comunitatea din Să vineș ti, prezentarea tipurilor de resurse folosite ın ̂ aceste proiecte, menț i onarea parteneriatelor dezvoltate ı̂ n cadrul proiectelor, dar ș i discuții despre relația

desfă ș oară ș i Tabă ra de creație „Aripi de ın ̂ ger”.

Am dezvoltat ș i un club de teatru ș i muzică , un post de radio ș i nu numai. Toate aceste acțiuni s-au derulat sub egida campaniei «Să dă m viață Ș colii Vechi»”, a menț ionat Brı̂nduș a Albert, coordonator de proiecte ı̂n cadrul Fundației Solidaritate ș i Speranță – iliala Să vineș ti.

„Prima activitate pe care am inițiat-o a fost cantina socială , ın ̂ urmă cu zece ani. De aici s-au dezvoltat celelalte activită ți ın ̂ mod iresc ș i armonios. Noi am preluat clă direa ridicată cu bani europeni, apoi am preluat Ș coala Veche ș i am ı̂nceput să dezvoltă m proiecte sociale ș i educative cu o echipă bine pregă tită . Acum

www.haicunoi.com

Hai cu noi - Almanah 2016

ACTUALITATE PAROHIALĂ 108

„ A m r ă m a s i m p r e s i o n a t d e multitudinea de activități și de felul în care se reușește motivarea oamenilor”

Participanții din Republica Moldova au venit ın ̂ Româ nia pentru un amplu schimb de experienț ă organizat sub umbrela Misiunii Sociale „Diaconia” a Mitropoliei Basarabiei ș i coordonat de Monica Costea ș i Cristina Elena Neguț din cadrul irmei Learning Ecosystem, ın ̂ c a d r u l p ro i e c t u l u i „ P r i n d e z vo l t a re l a sustenabilitate”. „Diaconia” este structura socială a Mitropoliei Basarabiei care activează pe ın ̂ treg teritoriul Republicii Moldova din anul 2001 ș i este membră a Federației „Filantropia” (Patriarhia Româ nă ) ș i a Alianței ONG-urilor active ın ̂ domeniul Protecției Sociale a Copilului ș i Familiei. Printre reprezentaț i i centrelor parohiale ș i ai structurii centrale a Misiunii Sociale „Diaconia” care au participat la schimbul de experiență de la Să vineș ti s-au numă rat Oleg Paraschiv, director executiv al Misiunii Sociale „Diaconia”, pă rintele Gheorghe Untilă , protopop de Cahul, pă rintele Mihail Cı̂șlaru, preot ı̂n oraș ul Că uș eni, pă rintele Ioan Cosoi, preot slujitor la Capela Liceului „Prometeu” din Chiș ină u, pă rintele Andrei Popovici, preot al parohiei Coș calia, pă rintele Ioan Croitoru, preot ın ̂ oraș ul Că lă raș i, pă rintele Ș tefan Eftodi, preot Hai cu noi - Almanah 2016

ın ̂ oraș ul Soroca, pă rintele Serghei Ceban de la parohia Că uș eni ș i pă rintele Eugen Balan de la parohia Hın ̂ ceș ti.

„Am cunoscut Fundația Solidaritate ș i Speranță – iliala Să vineș ti prin intermediul unei colaboră ri recente, prin care ni s-a oferit posibilitatea de a trimite copii ı̂n Tabă ra de creație «Aripi de ın ̂ ger». Sunt foarte ın ̂ câ ntat că am reuș it să ajung la Să vineș ti cu echipa de preoți pentru a putea vedea ș i alte activită ți pe care le desfă ș urați ın ̂ comunitate. Am ră mas impresionat de multitudinea de activită ți ș i de felul ın ̂ care se reuș eș te motivarea oamenilor.

Pornesc spre casă cu mai mult entuziasm ș i sunt convins că se pot realiza lucruri mă rețe, de aceea vom colabora ın ̂ continuare”, a a irmat Oleg Paraschiv, director executiv al Misiunii Sociale „Diaconia”.

Pă rintele Gheorghe Untilă , protoiereu al protopopiatului Cahul, a ră mas plă cut impresionat de proiectele de la Să vineș ti, mă rturisindu-ne că ș i s inț i a sa dezvoltă proiecte similare ı̂n comunitatea pe care o pă storeș te. „Ajungâ nd la Să vineș ti, am descoperit activită ți pe care le desfă ș ură m ș i noi ın ̂ Republica Moldova. Am gă sit aici proiecte diverse ș i bine puse la punct ș i speră m să avem o relație de consultanță reciprocă pentru a ne putea dezvolta iecare”, a menționat pă rintele Untilă Gheorghe, protopop de Cahul.

Pentru că ın ̂ urmă cu câ teva să ptă mâ ni a trimis un grup de copii la Tabă ra de creație

„Aripi de ın ̂ ger”, pă rintele Andrei Popovici ș i-a dorit să ajungă ș i personal ın ̂ comuna Să vineș ti. „Este o bucurie pentru că am creat această legă tură ș i ne-am dori chiar să ı̂ n fră ț i m comunitatea din Coș calia ș i cea din Să vineș ti.

Am vă zut multe lucruri frumoase pe care le www.haicunoi.com

ACTUALITATE PAROHIALĂ

desfă ș ură m două proiecte ın ̂ paralel, aducem bani europeni ș i luptă m pentru iniț iativele noastre. Dacă doreș ti să realizezi un lucru ș i crezi ı̂n el, e imposibil să nu gă seș ti ș i alte persoane care să solidarizeze cu inițiativa ta”, a declarat pă rintele Petru Munteanu, directorul Fundaț i ei Solidaritate ș i Speranț ă – iliala Să vineș ti.

109 ACTUALITATE PAROHIALĂ faceți aici ș i de aceea ne dorim o colaborare pentru Tabă ra de creație «Aripi de ın ̂ ger», dar ș i pentru alte proiecte sociale ș i educative”, a spus pă rintele Andrei Popovici, preot al parohiei Coș calia.

„Am observat la Să vineș ti cum foarte mulți tineri se implică activ ın ̂ diferite proiecte.

Pă rintele Petru Munteanu a că utat persoane potrivite la locurile potrivite ș i astfel a contribuit la buna funcționare a proiectelor. Am observat aici o doză foarte mare de optimism, dar, ın ̂ acelaș i timp, ș i o experiență vastă . Cu aceste gâ nduri vreau să plec ın ̂ parohia mea ș i să ın ̂ cerc să pun ın ̂ practică mă car o mică parte din ceea ce am vă zut ı̂n comunitatea de aici”, a

a irmat pă rintele Ș tefan Eftodi, preot ın ̂ oraș ul Soroca.

Delegaț i a din Serbia i-a inclus pe pă rintele Ș tefan Ș arampoi, preot la parohia Ș ipicova ș i secretar al protopopiatului Daciei Ripensis ș i pă rintele Ovidiu-Doru Ursu, preot la parohia Gorneana ș i inspector bisericesc al protopopiatului Daciei Ripensis, Episcopia Daciei Felix, ală turi de iul satului Să vineș ti, pă rintele Ioan-Mihai Mă riuța, preot ın ̂ cadrul parohiei „Sf. Ilie Tesviteanul” din localitatea Bor, Valea Timocului din Serbia. Oaspeții de seamă au poposit pentru câ teva ore la Să vineș ti, unde au discutat ın ̂ cadrul ın ̂ tâ lnirilor de lucru cu reprezentații din Republica Moldova ș i cu cei din Să vineș ti.

Mihai Parfeni

„Ne amintim de Hristos doar când valurile se ridică”

Creș tinii ortodocș i se a lă la data de 2 august 2015 ın ̂ Duminica a IX-a după Rusalii.

Biserica a râ nduit să se citească la Sfâ nta Liturghie pericopa evanghelică de la Sfâ ntul Evanghelist Matei, capitolul 14, versetele de la 22 la 34, care ne prezintă Umblarea pe mare ș i Potolirea furtunii.

La Parohia „S inț ii Voievozi” din Să vineș ti, care aparț i ne de Protopopiatul Roznov, județul Neamț , slujba S intei Liturghii a fost o iciată de pă rintele paroh Petru Munteanu, avâ ndu-l ală turi pe tâ nă rul diacon George Soponaru de la Parohia „Sf. Apostol Andrei” din Ladispoli, Roma.

După citirea pericopei evanghelice, diaconul George Soponaru a ținut un cuvâ nt de www.haicunoi.com

ın ̂ vă țătură ın ̂ care a vorbit despre importanța unei vieț i să nă toase spiritual: „Pericopa evanghelică de astă zi ni-i ın ̂ fă țiș ează pe Apostoli prinș i ın ̂ mijlocul unei furtuni pe mare. Marea Hai cu noi - Almanah 2016

ACTUALITATE PAROHIALĂ 110 poate i asemuită cu viaț a noastră uneori liniș tită ș i calmă , alteori cuprinsă de valurile necazurilor ș i de furtunile greută ț ilor.

Mâ ntuitorul Hristos, ș tiind pericolul ș i primejdia ın ̂ care se a lă ucenicii să i, vine la ei umblâ nd pe mare, ca pe uscat, ară tâ ndu-ș i prin aceasta puterea, irea dumnezeiască . La botez, El face acelaș i lucru, pă ș eș te pentru prima dată ın ̂ marea vieții noastre, ın ̂ să noi uită m că El ar trebui să ră mâ nă centrul vieții noastre, că Lui i-am ın ̂ chinat viața noastră , iar atunci marea se ın ̂ volburează pentru că Cel care ar trebui să ̂ țară . ocâ rmuiască viața noastră a fost dat la o parte. ales că a fost prima dată câ nd am slujit ın Emoț i ile au fost dublate ș i de faptul că am slujit Dar câ nd valurile se ridică , noi ne aducem aminte de Hristos Domnul, ceea ce arată că avem ı̂n biserica ș i ală turi de pă rintele care mi-a o dragoste interesată ș i Il că ută m doar la nevoi. că lă uzit paș ii de mic copil. Am simțit din plin Insă Domnul nu ț ine seama de aceasta, ci că ldura oamenilor, iar bucuria de a-i revedea, de ̂ mijlocul lor, este de nedescris”. asemenea Apostolului Petru ne cheamă la El, să a sluji ın Prezent ı̂ n strana Parohiei „S inț i i nu ne temem, să nu luă m seama că marea este Voievozi” din Să vineș ti, printre ceilalți câ ntă reți ı̂ n volburată . Iar atunci câ nd rată m ș i ne afundă m, cuprinș i de frică ș i necredință, trebuie bisericeș ti, s-a a lat ș i domnul Că tă lin să strigă m ca ș i Petru: «Doamne ajută -mă !», iar Condurache, iul al satului, dar plecat de ș apte ̂ Statele Unite. Stabilit la New York, este Hristos Domnul nu va ın ̂ tâ rzia să ne ın ̂ tindă ani ın câ ntă reț bisericesc al Parohiei „Buna Vestire” mâ na, să potolească furtuna din viața noastră , ın ̂ credințându-ne că ori de câ te ori vom striga, El din acelaș i oraș .

La inalul S intei Liturghii, pă rintele este ș i va i mereu ală turi de noi”, a ară tat ın ̂ cuvâ ntul de ın ̂ vă țătură , tâ nă rul diacon, George paroh Petru Munteanu le-a mulț umit iilor satului, plecați ın ̂ afara granițelor țării noastre, Soponaru.

Plecat din vara anului 2014 ın ̂ Italia, să pentru participarea activă la slujbă ș i le-a oferit slujească ca diacon la Parohia „Sf. Apostol câ te un exemplar din Buletinul Parohial „Hai cu Andrei” din Ladispoli, Roma, ș i ın ̂ trebat iind noi”. cum este să slujeș ti „acasă ”, diaconul George Brîndușa Dediu Soponaru a menționat: „Este emoționant, mai

In primă vara lui 2015 s-a dat startul celei de-a treia ediții a Bazarului Caritabil, organizat de Fundația Solidaritate ș i Speranță – iliala Să vineș ti ı̂ n colaborare cu Parohia „S inț i i Voievozi” din Să vineș ti, care aparț i ne de Protopopiatul Roznov, județul Neamț .

„Bazarul Caritabil” este o acț iune de strâ ngere de fonduri, urmâ nd ca banii colectați să ie folosiți ı̂n scop caritabil. Cei care trec pragul „Bazarului” pot achiziț i ona articole vestimentare pentru copii, dar ș i pentru adulți, ı̂ncă lț ăminte, jocuri educative sau jucă rii ș i Hai cu noi - Almanah 2016

obiecte din ceramică , ustensile pentru bucă tă rie, obiecte decorative şi artizanat, la prețuri permisive orică rui buzunar.

De ce Bazar Caritabil?

Echipa Fundației Solidaritate ș i Speranță – iliala Să vineș ti, sub coordonarea pă rintelui director Petru Munteanu, a plecat de la ideea de a ajuta copiii bene iciari ai fundației, precum ș i de a extinde un proiect ș i anume, Tabă ra de creație „Aripi de ın ̂ ger”, care anul acesta a ajuns la a X-a ediție. Extindere, deoarece, ın ̂ cepâ nd cu acest an, tabă ra se desfă ș oară pe toată perioada www.haicunoi.com

ACTUALITATE PAROHIALĂ

De ce „Bazar Caritabil”?

111 ACTUALITATE PAROHIALĂ

vacanței de vară , ın ̂ 11 serii să ptă mâ nale, pâ nă acum avâ nd loc ș ase serii.

De-a lungul timpului, fundația a primit bunuri donate de credincioș ii colaboratori, donații ce au constat atâ t ın ̂ haine pentru copii, femei sau bă rbați ș i obiecte pentru bebeluș i, jocuri educative ori jucă rii de pluș , motiv pentru care s-a gâ ndit o activitate complexă ș i pe termen lung ın ̂ vederea susținerii din punct de vedere material.

„Acest bazar caritabil are un scop nobil, acela de a ajuta câ teva su lete care au nevoie de sprijinul nostru. Sunt produse de calitate, care ıș̂i gă sesc utilitatea ın ̂ casa iecă ruia, vase pentru bucă tă rie, jucă rii, haine. Produsele le-am gă sit la u n p re ț l a ı̂ n d e m â n a o r i c u i . L u â n d ı̂ n considerare expresia «Dar din dar se face Rai», ofer atâ t copilului meu o jucă rie câ t ș i altui copil ocazia de a se bucura de copilă rie”, ne-a spus doamna Maria, un client idel al bazarului.

Dacă doreș ti s ă a c h i z i ț i o n e z i b u n u r i d i n ceramică , ustensile pentru bucă tă rie, obiecte decorative şi artizanat, articole v e s t i m e n t a r e p e n t r u c o p i i ș i p e n t r u a d u l ț i , ın ̂ că lțăminte, jocuri e d u c a t i v e s a u jucă rii, „Bazarul Caritabil” vine cu o ofertă de nerefuzat. www.haicunoi.com

În zilele de sâmbătă și luni ale iecărei săptămâni, pot i cumpărate produse cu o reducere de 50% din prețul de la raft. „Speră m că ideea noastră , optimismul ș i dorința de a le pregă ti copiilor participanți la Tabă ra de creț i e «Aripi de ı̂ n ger» o vacanț ă minunată , va i ı̂ m pă rtă ș ită ș i s u s ț i n u t ă ș i ı̂ n c a d r u l c o m u n i t ă ț i i .

Mulțumim celor ce susțin inițiativa noastră pentru donațiile fă cute, dar ș i celor care pă ș esc pragul Bazarului nostru, pentru a achiziț i ona din produsele expuse”, a declarat Aga ia Roș u, asistent social ı̂n cadrul Fundației Solidaritate ș i Speranță – iliala Să vineș ti.

Campania se a lă ın ̂ plină desfă ș urare, iar pâ nă acum multe persoane au că lcat pragul bazarului, situat pe Str. Mihai Eminescu, nr 26, Piatra Neamț , (lâ ngă televizinea TVM Neamț ș i Direcția Agricolă Neamț).

Fă-ți o bucurie … dăruind!

Brîndușa Dediu

Hai cu noi - Almanah 2016

ACTUALITATE PAROHIALĂ 112

cine este Maica Domnului ș i de ce este important să ne rugă m ei. Pentru a mă face ı̂nțeles, le-am povestit copiilor o istorioară din viața Maicii Domnului ș i i-am ın ̂ vă țat rugă ciunea «Cuvine-se cu adevă rat». Totodată , le-am explicat că Maica Domnului este Mama noastră , a tuturor, cea care se roagă pentru noi că tre Domnul nostru Iisus Hristos”, a subliniat diaconul George Soponaru.

Dimineaț a zilei de miercuri, 5 august 2015, a ın ̂ ceput cu distracție ș i voie bună

ın ̂

Lunca Bistriței, la Izvor,

Zile că lduroase de vară , zile de vacanță, ̂ vă țat să joace zile de bucurie… In perioada 3-8 august 2015 unde, la umbra să lciilor, copiii au ın rugby sub ı̂ n drumarea profesorului Eusebiu s-a desfă ș urat, la Să vineș ti, a VII-a serie a Taberei de creație „Aripi de ın ̂ ger”, a lată anul Popa de la Clubul de Rugby Venus din Piatra Neamț . acesta la a X-a ediție. „După ce am obosit din cauza alergatului,

Organizată de Fundaț i a Impreună am poposit cu toț ii la Biserica «S inții Voievozi» pentru Solidaritate Socială din Piatra Neamț ın ̂ colaborare cu Parohia „S inț ii Voievozi” din u n d e n e - a m ı̂ n c h i n a t ș i a m p r i m i t Să vineș ti ș i Fundația Solidaritate ș i Speranță – binecuvâ ntarea pă rintelui paroh Petru iliala Să vineș ti, tabă ra a reunit, pâ nă ın ̂ prezent, M u n te a n u , s u b c o o rd o n a re a c ă r u i a s e un numă r de 242 de participanți, cu vâ rste desfă ș oară toate activită ț i le noastre”, a menționat Andra Avasilcă i. cuprinse ın ̂ tre 4 ș i 18 ani.

După ce au stat la masă ș i au degustat din

Copiii ı̂ n scriș i, ală turi de voluntarii energici, care ı̂ i supraveghează , tră iesc merindele proaspă t pregă tite de doamnele de la momente de neuitat, care se ı̂ncadrează ı̂n Centrul social-educativ „Popasul Iubirii peisajul miri ic al zonei. Zi de zi, tinerii iau parte la activită ți educativ - recreative, pictură pe piatră , lucru manual, ore de cateheză , jocuri de intercunoaș tere.

Zilele acestea, participanții acestei serii de tabă ră au primit vizita lui „Pitbull”, că luțul care ıî plimbă pe copii prin parcul comunei Să vineș ti. „O zi fantastică am petrecut astă zi, ală turi de «Pitbull», care i-a plimbat pe copii ın ̂ ș aua sa, chiar ș i cei mai timizi ș i fricoș i ș i-au depă ș it emoțiile ș i au luat contact cu acest animal nobil”, a povestit doamna Andra Avasilcă i, M i l o s t i v e ”, c o p i i i a u p r i m i t v i z i t a coordonator de voluntari ın ̂ cadrul taberei. re p re z e n t a n t e l o r D e p a r t a m e n t u l u i d e

Orele de cateheză petrecute ală turi de Prevenire ș i Combatere a Criminalită ț ii din diaconul George Soponaru au adus un plus de cadrul Inspectoratului de Poliț i e Neamț ș i cunoș tințe despre Maica Domnului ș i despre anume, doamna Lobodă Alexandra, Inspector importanța rugă ciunii. „Le-am explicat copiilor Principal, ș i doamna Daria Oatu, subcomisar ın ̂ Hai cu noi - Almanah 2016

www.haicunoi.com

ACTUALITATE PAROHIALĂ

Bucuria vacanței, bucuria copilăriei

113 ACTUALITATE PAROHIALĂ distracț ie”, a menț ionat Mihaela Bulai, coordonator de voluntari. La inalul evenimentului, tinerii participanți au primit diplome ș i Suplimentul de vacanță „Hai cu noi”.

Iniț i ativa Fundaț i ei Impreună pentru Solidaritate Socială , ı̂ n colaborare cu Fundația Solidaritate ș i Speranță – iliala Să vineș ti ș i cu Parohia „S inț i i Voievozi” din Să vineș ti, reprezentate de pă rintele paroh Petru Munteanu, de a organiza Tabă ra de creație „Aripi de cadrul departamentului amintit. Cele două Inger”, a pornit din dorința de a-i scoate pe copii cetă ț ene au acordat informaț ii esenț iale ı̂n din casă , din faț a calculatorului sau a vederea prevenirii anumitor infracțiuni sau accidente.

Ultima parte a zilei de miercuri a fost destinată unor jocuri distractive. De asemenea, tinerii participanți ș i voluntarii au oferit câ teva testimoniale privind experiența ın ̂ tregii să ptă mâ ni.

Sâ mbă tă , 1 august 2015, ın ̂ cepâ nd cu ora 12.30, Centrul de Servicii Sociale „Samariteanul Milostiv” din Să vineș ti a fost gazda unui spectacol artistic ın ̂ care copiii au transmis tuturor celor prezenți sentimentul bucuriei.

Astfel, să ptă mâ na s-a ın ̂ cheiat ın ̂ tr-un cadru festiv, ın ̂ cadrul că ruia mulți participanți televizorului, pentru a socializa, pentru a lega au promis că vor reveni ș i ı̂n să ptă mâ nile prietenii, de fapt, pentru a-ș i tră i copilă ria. urmă toare. „Cu dragoste ne-am luat la revedere Brîndușa Dediu ș i cu speranța că ne vom vedea de luni, pentru a ı̂ncepe o nouă să ptă mâ nă de creativitate ș i

www.haicunoi.com

Hai cu noi - Almanah 2016

ACTUALITATE PAROHIALĂ 114

Sărbătoarea Schimbarea la Față a Mântuitorului are loc la puţină vreme înainte de suferinţele Mântuitorului Iisus Hristos şi ea trebuia să ie rânduită în calendar înainte de S intele Paşti, dar pentru ca să se arate şi un alt aspect şi anume că slava Mântuitorului Iisus Hristos de pe muntele Taborului are legătură nu numai cu Învierea lui, ci şi cu a doua Sa venire întru slavă la sfârşitul lumii, S inţii Părinţi ai Bisericii au ixat această sărbătoare în ultima lună a anului bisericesc şi anume în luna lui august, în ziua de 6. Deci, această lună ultimă din anul bisericesc vorbeşte despre ultimele realităţi ale istoriei, despre sfârşitul lumii şi despre intrarea drepţilor în slava Împărăţiei Cerurilor. (+Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Româ ne)

Biserica Ortodoxă Româ nă să rbă toreș te la 6 august Schimbarea la Față a Domnului.

Această să rbă toare este numită ı̂n popor ș i Preobrajenia sau Probojenia ș i rememorează momentul schimbă rii minunate la faț ă a Domnului, ı̂ n Muntele Taborului, ı̂ n faț a ucenicilor Să i, Petru, Ioan ș i Iacov.

In această zi de mare să rbă toare, pă rintele paroh Petru Munteanu a slujit Sfâ nta Liturghie ı̂ n biserica „S inț i i Voievozi” din Să vineș ti, ală turi de numeroș i enoriaș i din parohie.

In cuvâ ntul de ı̂ nvă ț ă tură , pă rintele paroh a vorbit despre importanța comuniunii cu Dumnezeu: „Să rbă toarea Schimbă rii la Față a Mâ ntuitorului nostru Iisus Hristos este un popas duhovnicesc pentru noi ș i pentru viața

noastră . (…) Să rbă toarea de astă zi este o pregustare a slavei Mâ ntuitorului Iisus Hristos de că tre S inții Apostoli. Ei au vă zut această lumină taborică sau Schimbarea la Faț ă a Mâ ntuitorului Iisus Hristos deoarece ș i ei erau ın ̂ duh de rugă ciune. In duh de rugă ciune sau de comuniune cu Dumnezeu, omul vede realitatea care-l ın ̂ conjoară cu totul altfel decâ t cel care nu are duhul rugă ciunii. In această stare, omul descoperă universul ın ̂ treg ca un miracol plin de taine ș i de ș oapte, un loc ın ̂ care Dumnezeu ıț̂i vorbeș te ș i te ı̂mbră ț iș ează , un loc ı̂n care Dumnezeu vrea să ii fericit ș i să intri ın ̂ tr-o viaț ă veș nică . In marele tâ rg al lumii, unde re lectorul este din afară , omul pierde lumina aceasta a comuniunii cu Dumnezeu ș i darul s ințitor al Duhului Sfâ nt ș i cade ș i decade din starea lui ın ̂ izolare ș i ın ̂ tră inare de Dumnezeu ș i de semeni ș i nu mai ın ̂ țelege nimic. Lumea ın ̂ treagă , pentru omul care nu are rugă ciune ș i credință, este o lume fă ră rost, este o lume fă ră logică . Omul fă ră credință intră ș i pă ș eș te ın ̂ viața aceasta ın ̂ starea disperată a celui care ș tie că va muri ș i moartea lui este o inalitate, nu este o trecere”, a subliniat pă rintele Petru Munteanu.

Schimbarea la Faţă a fost asimilată în popor ca zi ce marchează despărţirea de vară

Pe lâ ngă semni icaţia religioasă , Schimbarea la Faţă a fost asimilată ın ̂ popor ca zi ce marchează desparţirea de vară , altfel spus, schimbarea veşmintelor naturii, dar şi ale oamenilor, cu cele ale noului anotimp care se

Hai cu noi - Almanah 2016

www.haicunoi.com

ACTUALITATE PAROHIALĂ

Hristos Domnul – Izvorul vieții noastre

115 ACTUALITATE PAROHIALĂ pregă teşte să sosească . De-acum, frunzele ın ̂ cep a se ı̂ngă lbeni, apele a se ră ci, iar pă să rile migratoare ın ̂ cep a-şi pregă ti plecarea.

In această zi nu se lucrează , iar credincioşii duc la biserică fructe din noua recoltă , care se binecuvâ ntează şi apoi se

ım ̂ part. Tot acum se adună şi plante de leac.

Pâ nă ın ̂ 6 august, agricultorii trebuie să i terminat cositul şi pregă titul fâ nului pentru că iarba ım ̂ bă trâ neşte.

Brîndușa Dediu

„Doamna Ana ne va dirija de acum din Împărăția Cerurilor”

Duminică , 9 august 2015, Ana Tofan, dirijoarea corului Bisericii „S inții Voievozi” din Să vineș ti, a trecut la cele veș nice. Slujba ın ̂ mormâ ntă rii pentru enoriaș a parohiei a avut loc joi, 13 august, ș i a fost o iciată de pă rintele Petru Munteanu ı̂ n prezenț a a numeroș i credincioș i ș i rude ın ̂ durerate. In vâ rstă de 80 de ani, doamna Ana Tofan era descrisă drept o „credincioasă cu su let mare, crescută ı̂ntr-o familie care a iubit Biserica”.

I n n e c r o l o g u l r o s t i t l a s l u j b a ın ̂ mormâ ntă rii, pă rintele Petru Munteanu a scos ın ̂ evidență câ teva dintre tră să turile dominante ale cele care a fost dirijoarea corului bisericii „S inț ii Voievozi”. „In aceste ultime zile din postul Adormirii Maicii Domnului, o conducem pe ultimul drum pe doamna Ana, coristă ș i dirijoare a parohiei noastre. Ne luă m ră mas bun ın ̂ lumea aceasta vremelnică , cu dorința de a ne regă si cu dâ nsa ı̂n Impă ră ția lui Dumnezeu.

Clopotele bisericii au ın ̂ ș tiințat comunitatea zile ın ̂ tregi cu privire la plecarea ei la Domnul. Tată l dumneaei, Constantin, a fost câ ntă reț al bisericii, iar doamna Ana a auzit de mică rugă ciuni alese ale S intei Biserici. Dumnezeu a binecuvâ ntat-o cu doi frați: Ion, care a plecat la ceruri, ș i Vasile, care astă zi o ı̂nsoț eș te ı̂n rugă ciune. Ingrijindu-ș i cu mult devotament soțul bolnav, sora Ana era o c re d i n c i o a s ă c a re ı̂ i p u n e a p e c e i l a l ț i p e primul plan. Cei doi copii ai familiei i-au oferit trei nepoți care i-au luminat viața doamnei Ana. A fost o credincioasă care avea ı̂ n totdeauna uș a casei www.haicunoi.com

deschisă pentru cei ce Il iubeau pe Hristos.

Poarta ei deschisă ș i brațele ei primitoare ne ın ̂ soțeau drumul ș i paș ii din parohie, iar privirea ră mâ nea ațintită asupra noastră mult timp după ce plecam de la dâ nsa. A fost un exemplu de soție iubitoare ș i de mamă jertfelnică ; n-a avut multe servicii, dar a avut un serviciu pe care l-a dus pâ nă la capă t. Astă zi, vedem că rugă ciunea este mai puternică decâ t moartea ș i ne uneș te pe toți oriunde am i. Ră mâ ne ca doamna Ana să ne cerceteze la iecare Sfâ ntă Liturghie ș i să ne dea tonul din Impă ră ția Cerurilor.

Ne rugă m ca Bunul Dumnezeu, prin mila ș i iubirea Sa cea veș nică , să o aș eze ın ̂ sâ nurile s inților, iar pe noi să ne miluiască , ca un Bun ș i de oameni iubitor”.

La inal, domnul epitrop Constantin Chele a adă ugat câ teva cuvinte despre viața doamnei Ana. „Vecina mea, doamna Ana, a fost o femeie desă vâ rș ită , o femeie cu o cură țenie su letească aparte. Câ nd intra dâ nsa ın ̂ sfâ nta biserică , apă reau raze de bucurie, mâ ngâ iere ș i credință. Era o femeie harnică , că reia ıî plă ceau lucrurile bine fă cute. La cel puț i n două să ptă mâ ni tundea iarba la poartă , vopsea gardul ș i vă ruia casa la intervale regulate de timp ș i menținea o cură țenie exemplară . Dumnezeu să ne dea să nă tate să o pomenim pe doamna Ana, iar dâ nsa, din ceruri, să ne privească ș i să se roage pentru noi. Dumnezeu să o odihnească cu drepții!”

Mihai Parfeni Hai cu noi - Almanah 2016

ACTUALITATE PAROHIALĂ 116

Activită țile Fundației Impreună pentru Solidaritate Socială din Piatra Neamț urmă resc slujirea celor mai nobile principii de caritate ș i ajutorare a persoanelor marginalizate, a late ın ̂ stare de di icultate socială .

Generozitatea sau milostenia, fructul vă zut şi atâ t de hră nitor al dragostei creştine, atunci câ nd este fă cută dezinteresat, nu are odihnă , nu caută loc sau persoane anume pentru a se manifesta, ci ea se ın ̂ dreaptă , ın ̂ cele din urmă , că tre Dumnezeu.

P e n t r u a v e n i ı̂ n ı̂ n t â m p i n a r e a persoanelor defavorizate social, voluntarii fundaț i ei, prin iniț i ativele preș edintelui, pă rintele Petru Munteanu, pregă tesc donații pentru diferite organizații nonguvernamentale, ș coli, gră dinițe, parohii, precum ș i persoanelor izice.

Astfel, la data de 11 august, voluntarii fundaț i ei au pregă tit pachete de pampers, lenjerii de pat, materiale igienico-sanitare – d e t e r g e n t , ı̂ m b r ă c ă m i n t e ș i j u c ă r i i bene iciarilor Centrului maternal din cadrul D.G.A.S.P.C. – Bacă u ș i persoanelor vâ rstnice din comuna Să vineș ti.

„ C o n t i n u ă m a c e a s t ă f r u m o a s ă ş i bene ică campanie umanitară , «Dă ruieşte cu respect», iniţiată de preș edintele fundaț iei, pă rintele paroh Petru Munteanu. Impreună cu dna Maria Voicu, voluntară ın ̂ cadrul fundaţiei, am reuşit să lumină m chipurile unor bă trâ ni din parohia pă rintelui Grigoraș . In aceste zile că lduroase din luna lui Gustar, am bă tut la porţile celor a laţi ın ̂ suferinţă , singuri, bolnavi,

cu venituri precare, pentru a le aduce un strop de bucurie, o mâ ngâ iere, şi nu ın ̂ ultimul râ nd un mic ajutor constâ nd ın ̂ lenjerii de pat şi produse igienico - sanitare, detergenţi. Ne-au primit cu multă că ldură su letească exprimată ın ̂ privirea lor blajină , au mulţumit pentru darurile primite pă rintelui Munteanu Petru, urâ ndu-i să nă tate, multă putere de muncă ın ̂ tot ceea ce face pentru comunitate, har de la Dumnezeu pentru a-şi duce la bun sfâ rşit misiunea sa”, a evidențiat doamna Ana Chele, o credincioasă a Parohiei „S inții Voievozi” din Să vineș ti, care a ın ̂ soțit voluntarii fundației pentru a distribui bunurile donate.

„Aș a cum spune Blaise Pascal: «Plă cerea oamenilor cu adevă rat mari e să facă oamenii fericiți», dă ruind aducem un strop de bucurie celor a lați ın ̂ situații «limită », atâ t din punct de vedere inanciar câ t ș i al să nă tă ții. Reuș im să le acordă m ın ̂ crederea noastră , să conș tientizeze că nu sunt singuri la greu ș i că primesc un sprijin material, o vorbă bună , un gâ nd bun, o ın ̂ curajare de la semenii lor”, a subliniat Aga ia Roș u, asistent social ın ̂ cadrul Parohiei „S inții Voievozi”.

„Dă ruieș te cu respect“ este campania care se desfă ș oară pe toată perioada de vară a acestui an, are un scop nobil, social- ilantropic, care vine atâ t ı̂ n sprijinul comunită ț ii să vineș tene, câ t ș i altor bene iciari din județul Neamț , dar ș i din alte județe.

Brîndușa Dediu Hai cu noi - Almanah 2016

www.haicunoi.com

ACTUALITATE PAROHIALĂ

„Plăcerea oamenilor cu adevărat mari e să facă oamenii fericiți”

117 ACTUALITATE PAROHIALĂ

Zece zile pe aripi de înger la Săvinești doua zi, marți, 18 august 2015, participanții au intrat deja ın ̂ programul stabilit de organizatori, ın ̂ cele trei grupe de vâ rstă : piticoți, juniori ș i

Parohia „S inții Voievozi" - Să vineș ti din Protopopiatul Roznov, județ u l Neamț , a organizat ș i gă zduit timp de zece zile Tabă ra de creație „Aripi de ın ̂ ger". Peste 250 de copii ș i tineri au bene iciat de activită ț i le taberei gratuite, oferite prin amabilitatea preotului seniori. paroh Petru Munteanu ș i a partenerilor ș i Ei au avut diferite locaț ii unde s-au sponsorilor. ı̂ntâ lnit, activită ț ile ı̂n aer liber neputâ nd i desfă ș urate din cauza ploii. Ziua de miercuri, 19 august 2015, a fost dedicată prevenirii consumului de droguri ș i alte substanț e , activitatea iind coordonată de Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog al judeţului Neamţ. In aceeaşi zi, am ajuns la Şcoala „Nicu Albu" din Piatra Neamţ, unde activită ţile

Prima zi a taberei de creație „Aripi de ın ̂ ger", luni, 17 august 2015, a fost plină de emoție ș i bucurie, atâ t pentru participanți, câ t ș i pentru cei implicați ın ̂ coordonarea activită ților. ̂ bune condiţii.

Copiii s-au acomodat cu spațiile unde urmau să grupei „Piticot" s-au desfă şurat ın Aceasta deoarece echipa minunată de voluntari se ın ̂ tâ lnească , atâ t pentru a ın ̂ vă ța lucruri noi, ̂ permanenţă de prichindeii câ t ș i pentru a se recrea. Incepâ nd cu cea de-a s-au preocupat ın a laţi ı̂ n tabă ră . Soarele a ın ̂ cercat să -şi facă loc printre nori ı̂ n ziua de 20 august 2015, câ nd trei mijloace de transport i-au dus pe copii ın ̂ pelerinaj la mă nă stirile din jurul oraşului Tâ rgu Neamț şi la obiectivele turistice.

I n a c e e a ş i z i , s - a u desfă şurat activită ţile cu caracter preventiv organizate www.haicunoi.com

Hai cu noi - Almanah 2016

ACTUALITATE PAROHIALĂ 118

Penultima zi a taberei, marți, 25 august, a fost intensă ı̂n activită ț i deoarece copiii au trebuit să termine lucră rile din cadrul atelierelor de creaț i e ș i repetiț i ile pentru festivitatea din ultima zi a taberei gratuite.

Ziua de miercuri, 26 august, a fost pusă sub semnul să rbă torii, deoarece ın ̂ apropierea Centrului social - educativ „Popasul iubirii milostive“ – Să vineș ti a fost organizat un eveniment festiv, prilejuit de ın ̂ cheierea ediției jubiliare a taberei. S-au transmis gâ nduri de recunoș tință ș i de apreciere față de toți cei implicați ș i s-au oferit numeroase premii ș i daruri.

Ediț ia din 2016 ı̂i aș teaptă cu multe surprize pe copiii ș i tinerii care se vor ın ̂ scrie, mai ales că locațiile desfă ș ură rii taberei vor i multiple, iar activită țile ıî vor antrena mai mult pe frații din Basarabia.

Constantin Ciofu ACTUALITATE PAROHIALĂ

de Compartimentul de analiză ș i prevenire a criminalită ții Neamţ. Chiar dacă cei mai mulţi au fost plecaţi ı̂n excursie, voluntarii ră maşi la Să vineşti au continuat pregă tirea activită ţilor pentru zilele urmă toare. Copiii din Tabă ra „Aripi de Inger” au mers vineri, 21 august 2015, ın ̂ vizită la muzeele din Piatra Neamț . O zi mai tâ rziu, a avut loc un itinerariu pentru membrii Platformei Unioniste Acțiunea 2012, reuniţi ın ̂ cadrul Ș colii de vară „Primul pas unionist”.

Duminică , 23 august 2015, tinerii de pe ambele maluri ale Prutului s-au ı̂ntâ lnit cu enoriaș ii Parohiei „S inții Voievozi" - Să vineș ti, pentru a ım ̂ pă rtă ș i impresii de la Podul de Flori din 1990 ș i din 2015, dar ș i pentru a aborda subiectul unirii celor două teritorii despă rțite abuziv. Pe 24 august 2015, tinerii Ș colii de vară „Primul pas unionist" s-au ı̂ n tâ lnit cu reprezentanț i i județ u lui Neamț (Consiliul Județean Neamț ș i Prefectura Neamț).

Hai cu noi - Almanah 2016

www.haicunoi.com

119 ACTUALITATE PAROHIALĂ

„Festivalul Ghiozdanelor – Fără carte nu avem viitor”

O d i p l o m ă î n s e a m n ă ce r t i i ca re a cunoştinţelor şi joacă un rol important în viața socială și profesională. O diplomă îți poate deschide multe uși, îți poate oferi multe oportunități de pe piața locurilor de muncă și implicit posibilitatea de a câștiga mai mult.

Prin parteneriatul ı̂ n cheiat ı̂ n tre Fundația Impreună pentru Solidaritate Socială din Piatra Neamț ș i Parohia „S inții Voievozi” din S ă v i n e ș t i , j u d e ț u l N e a m ț , s e d o r e ș t e ameliorarea situaț iilor de criză ale copiilor proveniți din medii vulnerabile prin sprijinirea acestora ın ̂ educație ș i nu numai.

Astfel, joi, 17 septembrie 2015, a avut loc la Centrul social – educativ „Popasul Iubirii Milostive” din Să vineș ti o acț iune intitulată „Festivalul Ghiozdanelor”, din cadrul campaniei „Mă soară timpul cu faptele tale”.

In cadrul acestui eveniment au fost oferite unui numă r de 83 de copii, ghiozdane, rechizite ș colare ș i jocuri, ca ı̂nvă ț ăceii din

www.haicunoi.com

comuna Să vineș ti să poată studia la fel ca ș i ceilalț i colegi ai lor.

„O să primiți din partea noastră câ te un ghiozdan pentru iecare copil ı̂ n scris la Centrul nostru, iar această frumoasă acț i une i n t i t u l a t ă « F e s t i v a l u l Ghiozdanelor» are loc ı̂n cadrul campaniei «Mă soară timpul cu faptele tale». Ele vor i ın ̂ mâ nate de doamna Ana Chele, soția domnului epitrop, Constantin Chele, copiilor prezenți aici”, a menționat pă rintele paroh Petru Munteanu, preș edintele fundației.

Prezentă la eveniment, doamna Ana Chele, de profesie economist, după ce a ım ̂ pă rțit gențile de ș coală copiilor, ne-a declarat: „Deș i sunt ani buni de câ nd am absolvit ciclul primar al ș colii generale Să vineș ti, tră iesc aceleaș i emoții acum, la ın ̂ ceput de an ș colar, a lâ ndu-mă ın ̂ preajma copiilor. Sigur aceste emoţii sunt la un alt nivel de ın ̂ ţelegere, dar sunt tot emoţii …

La ı̂nceput de an ș colar, Fundația Impreună pentru Solidaritate Socială condusă de pă rintele director Petru Munteanu ș i prin grija acestuia, copiii asistați social de Centrul social - educativ

Hai cu noi - Almanah 2016

ACTUALITATE PAROHIALĂ 120

Hai cu noi - Almanah 2016

obiecte care vă pot lovi. Dacă vă a laț i ı̂ n interiorul unei clă diri, nu ieș iți ș i nu fugiți pe scă ri! Nu utilizați liftul! Protejați-vă sub tocul uș ii, sub o grindă , lâ ngă un perete de rezistenţă sau sub un obiect de mobilier solid”, le-a explicat doamna Popa Irina.

In continuarea prezentă rii, membrii ISU „Petrodava” le-au explicat copiilor care sunt efectele pozitive, dar ș i negative, generate de un apel la numă rul de urgență 112.

„Ș tiț i la ce numă r sună m ca să vină pompierii? La 112! Dar voi nu trebuie să vă jucați cu focul ș i să nu sunați la 112 fă ră a avea nevoie. Pentru că , ın ̂ timp ce voi dați un telefon, ın ̂ joacă , o casă poate să ardă , iar pompierii nu pot ajunge ı̂n timp util, iind preocupaț i de apelul vostru greș it. Copii, ın ̂ cercați să ın ̂ vă țați să ajungeți mai sus decâ t sunteți, mai sus decâ t mine, decâ t pă rintele, decâ t toată lumea, pentru că fă ră carte nu avem viitor, nu degeaba există proverbul «Cine are carte, are parte». Dați-vă silința să ın ̂ vă țați câ t mai bine, mai ales că aveți sprijinul pă rintelui, să reuș iți să inalizați cu bine studiile”, a concluzionat plutonierul major, Popa Irina.

In ı̂ncheierea evenimentelor, pă rintele paroh Petru Munteanu a dorit să precizeze: „Mulțumim celor de la Inspectoratul pentru Situaț ii de Urgenț ă «Petrodava» din Piatra Neamț ș i doamnei Ana Chele, precum ș i credincioș ilor care au fă cut posibilă această acțiune”.

Brîndușa Dediu

www.haicunoi.com

ACTUALITATE PAROHIALĂ

«Popasul Iubirii Milostive», unde bene iciază de o masă caldă la ora prâ nzului, au primit ın ̂ dar câ te un ghiozdan echipat cu ceea ce este necesar pentru ș coală (penar, creioane, pixuri, stilouri, creioane colorate). Este trist să vedem câ ți copii sunt fă ră posibilită ți materiale, copii ce provin din familii defavorizate, dar ne bucură m câ nd ză rim ı̂n ochiș orii lor frumoș i acel lică r de bucurie la primirea unui dar ș i curiozitatea lor pentru cercetarea acestuia. Consider că este de datoria noastră , a cetă țenilor, să ajută m aceș ti copii să urmeze o cale dreaptă ın ̂ viață, ın ̂ primul râ nd ın ̂ curajâ ndu-i să ın ̂ vețe, să ajungă ii demni ai societă ții de mâ ine ală turi de ceilalţi copii, să -i ı̂ n conjură m cu că ldura su letească , să le ascultă m doleanțele lor, necazurile, bucuriile, să nu se simtă frustrați de lipsurile pe care le vă d ın ̂ familiile lor. Acț iunile care se desfă ș oară ı̂n cadrul fundației vin ın ̂ sprijinul acestor copii ș i preiau o parte din obligațiile ce revin de fapt societă ții noastre ș i nu ın ̂ ultimul râ nd statului româ n.”

Centrul Social Educativ „Popasul Iubirii Milostive” a gă zduit un dublu eveniment, „Festivalul Ghiozdanelor”, dar ș i vizita reprezentaților Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Petrodava” din Piatra Neamț , a plutonierului major Popa Irina ș i domnul Bența Alexandru, plutonier major la aceeaș i instituție.

In cadrul unui control efectuat pe raza comunei Să vineș ti, delegaț ii inspectoratului au desfă ș urat o acțiune de informare preventivă , derulată prin campania națională „Nu tremur la cutremur”.

Intrebaț i iind: „Ș tiț i ce-ar trebui să facem dacă este un cutremur?”, prichindeii au ră spuns ın ̂ cor: „Ne adă postim!”.

Printre informaț iile primite, elevii au a lat cum se pot pregă ti pentru un cutremur, câ teva reguli de comportament ın ̂ timpul unui cutremur, ce ar trebui să facă după terminarea cutremurului. „Dacă vă a laț i ı̂ n exterior, ı̂ndepă rtați-vă pe câ t este posibil de clă diri, stâ lpi ș i cabluri de electricitate, copaci sau alte

121 ACTUALITATE PAROHIALĂ

„Maica Domnului este dăruitoarea vieții noastre”

Maica Domnului este muntele cel sfânt, întru care a binevoit Dumnezeu (Isaia 2, 2). Maica Domnului este norul cel în chipul por irii, cu raze de aur, întru care s-a ascuns soarele cel înțelegător, Hristos Dumnezeul nostru. Maica Domnului a fost închipuită și prin chivotul Legii Vechi înaintea căruia a săltat de bucurie David proorocul și împăratul (II Regi 6, 2-5). (Pr. Ilie Cleopa)

S inții ș i dumnezeieș tii Pă rinți care au alcă tuit sinaxarul au râ nduit ca praznicele ım ̂ pă ră teș ti, care ım ̂ podobesc crugul anului, să ın ̂ ceapă cu Naș terea Maicii Domnului ș i să se sfâ rș ească cu Adormirea ei.

După cum se cunoaș te, ın ̂ a opta zi a lunii s e p t e m b r i e , p r i m a l u n ă a a n u l u i n o u b i s e r i c e s c , c r e ș t i n i i o r t o d o c ș i p r ă z n u i e s c Naș terea Maicii Domnului, iar ı̂n u l t i m a l u n ă a anului bisericesc, l a 1 5 a u g u s t , p r ă z n u i e s c Adormirea ei. www.haicunoi.com

La această mare să rbă toare, Sfâ nta Liturghie a fost o iciată la Pa r o h i a „ S i n ț i i Vo i e vo z i ” d i n Să vineș ti, din Protopopiatul Roznov, județ u l Neamț , de că tre pă rintele p a r o h P e t r u M u n t e a n u , i i n d ın ̂ conjurat de credincioș i din parohie ș i nu numai.

In cuvâ ntul de ın ̂ vă țătură rostit după citirea pericopei evanghelice (Luca 10, 38 – 42; 11, 27-28), p ă r i n t e l e p a ro h l e - a t ra n s m i s credincioș ilor că avem datoria de a o cinsti pe Maica Domnului.

„Maica Domnului este dă ruitoarea vieții noastre. (…) Inceputul mâ ntuirii noastre stă prin această să rbă toare ș i prin cinstirea Preas intei Nă scă toare de Dumnezeu. Astă zi, mai mult ca oricâ nd, Biserica creș tină , bună ș i stră bună , este supusă unor presiuni de a scoate maternitatea sau cinstirea femeii, care-i urmează chipului Maicii Domnului, din Sfâ nta Biserică . Astă zi, bisericile, care se numesc creș tine, se leapă dă de Maica Domnului. Suntem singura Biserică sau printre singurele biserici ră mase care cinsteș te pe Maica Domnului, ın ̂ celelalte culte, protestante sau neoprotestante, Maica Domnului este scoasă din biserică , chipul ei nu mai devine o pecete pentru su letul credincioaselor, care nemaiavâ nd model ș i chip intră ın ̂ tr-o stare de confuzie, aș a cum ın ̂ treaga

Hai cu noi - Almanah 2016

ACTUALITATE PAROHIALĂ 122 mijlocirea Maicii Domnului, P re a m i l o s t iv u l D u m n e z e u a binevoit a ı̂ n cepe ș i a termina p l a n u l m â n t u i r i i n e a m u l u i omenesc din robia diavolului ș i din munca iadului.

La mulți ani, de Sf. Maria!

Hai cu noi - Almanah 2016

ACTUALITATE PAROHIALĂ

Uniune Europeană ș i ın ̂ treaga lume se scufundă ș i se zbate ın ̂ că utarea identită ții chipului. In bisericile care au scos pe Maica Domnului din ele, din comunitate, femeia nu mai are model ș i chip. De aceea, vedem ı̂ n această zbatere modernă că femeia caută să ia chipul bă rbatului, iar uneori vedem că bă rbatul caută să ia chipul femeii. In acest amestec ș i ın ̂ această ră tă cire stă , iată , lepă darea cinstirii Preas intei Nă scă toare de Dumnezeu. Intrâ nd ın ̂ Biserica noastră , bună ș i stră bună , credincioasele privesc ı̂ n tr-o oglindă a su letului, care este Sfâ nta icoană a Maicii Domnului, ș i ea devine o pecete ș i un ın ̂ drumă tor pentru viața lor. In Biserica noastră există starea aceasta, a echilibrului ș i complementarită ții, pe care familia, bă rbatul ș i femeia o au, urmâ nd chipul Mâ ntuitorului ș i a Preas intei Nă scă toare de Dumnezeu. In cinstirea Maicii Domnului de fapt, intră m ın ̂ tr-o normalitate ș i ın ̂ tr-o stare de s ințenie ș i de binecuvâ ntare.

(…) La acest ceas de bucurie ș i de fericire, la acest ceas de ın ̂ ceput al unei naș teri, să punem ın ̂ ceput al vieții noastre ș i să aș eză m ca icoană su letului – loc de cinste ș i luminos – icoana Preas intei Nă scă toare de Dumnezeu”, s-a ară tat ı̂n cuvâ ntul de ı̂nvă țătură rostit de pă rintele Petru Munteanu.

Anul bisericesc ın ̂ cepe ș i se sfâ rș eș te cu praznicele Maicii Domnului, deoarece prin

La inalul S intei Liturghii, pă rintele paroh a felicitat pe toți c r e d i n c i o ș i i c a r e a s t ă z i ı̂ ș i serbează onomastica: „Celor care p o a r t ă a c e s t f r u m o s ș i binecuvâ ntat nume, dă -le Doamne să nă tate, ın ̂ tru toate bună sporire, mulți, fericiți ș i binecuvâ ntați ani! Mulți ani tră iască !”

Dintre cei peste 2,2 milioane care au numele Maria sau derivate ale acestuia, 1.819.378 sunt femei ș i 416.844 bă rbați, se arată ın ̂ tr-un comunicat de presă M.A.I..

D i n t re fe m e i l e c a re ı̂ ș i s e rb e a z ă onomastica, 1.398.464 se numesc Maria, 273.454 Mariana, 51.620 poartă numele Marinela ș i alte 31.149 Mioara. De asemenea, 25.947 de femei au numele Marina, 25.447 se numesc Marilena, 10.834 Mă rioara, 1.685 Mă riuca ș i 162 Mă ria.

De Sfâ nta Maria ıș̂i serbează onomastica ș i 310.751 de bă rbaț i care poartă numele Marian, 102.620 care se numesc Marin ș i 3.332 care au fost botezați Marinică .

www.haicunoi.com

123 ACTUALITATE PAROHIALĂ

Tradiții și obiceiuri de Sf. Maria

In credinț a populară , să rbatoarea Naș terii Maicii Domnului reprezintă hotarul astronomic dintre vară ș i toamnă , momentul ın ̂ care se dă startul lucrurilor agricole de toamnă ș i momentul ın ̂ care noul anotimp ın ̂ cepe să ıș̂i intre ın ̂ drepturi.

De asemenea, 8 septembrie este ziua ın ̂ care plantele nu mai sunt bune de leac ș i ıș̂i pierd ș i plante medicinale, bă tutul nucilor, recoltarea puterile tă mă duitoare. Este ziua ın ̂ care vremea ogoarelor, semă natul cerealelor de toamnă . ın ̂ cepe să se strice, devenind capricioasă ș i mai ră coroasă , cum se ın ̂ tâ mplă ın ̂ iecare toamnă .

Brîndușa Dediu Din această zi ın ̂ cepe culesul viilor, al unor fructe

„Celui ce are i se va mai da, iar celui care nu are i se va lua și ceea ce are”

S inții Părinți Ioachim și Ana au avut o binecuvântare deosebită de la Dumnezeu ca, la adânci bătrâneți, ca urmare a posturilor și rugăciunilor neîncetate, să primească un dar, și anume nașterea Maicii Domnului. S inții Ioachim și Ana sunt prăznuiți în calendarul nostru pe 9 septembrie, imediat după sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului. S inții Părinți Ioachim și Ana ne arată că, dacă omul are credință puternică și dorință ierbinte să primească un dar de la Dumnezeu, Dumnezeu ascultă rugăciunea www.haicunoi.com

stăruitoare și ierbinte, însoțită de post și milostenie. (Preafericitul Pă rinte Patriarh Daniel)

In prima zi de după pră znuirea Naș terii Maicii Domnului, marți, 9 septembrie, Sfâ nta noastră Biserică a râ nduit slă vita pomenire a S inților Ioachim ș i Ana, pă rinții după trup ai Preacuratei Fecioare.

O să rbă toare plină de ı̂ n că rcă tură duhovnicească , ı̂ n cinstea că reia zeci de credincioș i din comuna Să vineș ti au trecut pragul s intei biserici construită ın ̂ cimitirul din comună . In chip deosebit, praznicul a fost aș teptat cu bucurie de obș tea să vineș teană , a că ror capelă ș i-a să rbă torit hramul.

Sfâ nta Liturghie a fost o iciată de un sobor de preoți de la parohiile din Să vineș ti ș i anume, pă rintele paroh Petru Munteanu de la Parohia „S inț i i Voievozi”, pă rintele paroh Constantin Lupu de la Parohia „Sf. Mucenic Dimitrie” ș i pă rintele paroh Iulian Grigoraș de la Parohia „Sf. Inviere”.

După citirea pericopei evanghelice, pă rintele paroh Petru Munteanu a adresat un cuvâ nt de ın ̂ vă țătură celor prezenți la slujbă , iar Hai cu noi - Almanah 2016

ın ̂ deschiderea predicii a amintit istoria capelei din Să vineș ti.

„Mulț umim Bunului Dumnezeu, care ne-a ajutat astă zi să ajungem la o zi mare ș i sfâ ntă a comunei noastre. In inima comunei stră juieș te de ani de zile, de zeci de ani, o bisericuță mică ș i modestă , aș a cum a fost ın ̂ istorie viața româ nilor ș i a stră moș ilor noș tri. In jurul ei s-au adunat, ı̂ n cetul cu ı̂ n cetul, mormintele celor dragi ai noș tri, care au plecat dintre noi ș i ne-au lă sat iubirea lor nouă , care ne-au adunat astă zi, aici, ım ̂ preună ”, ș i-a ın ̂ ceput predica pă rintele Petru Munteanu.

In continuarea cuvâ ntului de ın ̂ vă țătură , pă rintele Munteanu a tâ lcuit pericopa evanghelică , menționâ ndu-le credincioș ilor: „Se spune ın ̂ Sfâ nta Evanghelie că Mâ ntuitorul a spus «Nimeni nu aprinde o lumină ș i o pune sub obroc». Cuvâ ntul acesta lumină , ın ̂ limba latină se cheamă lumen ș i de la acest cuvâ nt de lumină sau lumen, poporul nostru din ginta latină a luat cuvâ ntul de lume, deci lumea ș i numele de lume vine de la lumină , iar lumina este rea? Lumina este bună . Tot Sfâ nta Evanghelie ne aminteș te de lumea ș i lumina care vine de la Hristos, Lumina vieții noastre. Ne ın ̂ deamnă Sfâ nta Evanghelie ca să avem grijă cu darurile pe care Dumnezeu - Lumina lumii, ni le-a dat nouă , pentru că ni se atrage atenția astă zi că «Celui care are i se va mai da, iar celui care nu are i se va lua ș i ceea ce are», Hai cu noi - Almanah 2016

s p u n e S f â n t a E v a n g h e l i e .

Invă ț ă tura stră moș ilor noș tri spune aș a: că omului nemulțumit Dumnezeu ıî ia darul. Iată , astă zi ne-am adunat la sfâ nta slujbă cu recunoș tință ș i mulțumire pentru c a d a r u r i l e n o a s t r e s ă s e ın ̂ mulțească , astă zi, cei ce poartă numele dumnezeieș tilor Pă rinț i Ioachim ș i Ana s-au adunat tot cu recunoș tinț ă aici, astă zi ne-am adunat cu recunoș tinț ă ı̂n jurul celor dragi, care au plecat din mijlocul nostru ș i ı̂n starea de recunoș tință omul devine fericit, pentru că darurile lui se ın ̂ mulțesc”.

A lată printre pelerinii prezenț i la mormintele celor dragi, doamna Geta Roman, enoriaș ă a Parohiei „S inții Voievozi”, a stat de vorbă cu noi ș i ne-a prezentat ın ̂ câ teva cuvinte povestea capelei din cimitirul să vineș tean.

„Inainte era o capelă din scâ ndură , iar aici doar se tră gea clopotul câ nd cel adormit ın ̂ tru Domnul venea la groapă . In anul 1986 s-a cumpă rat teren, pentru că cimitirul trebuia mă rit, ș i s-a construit capela care o vedeți astă zi.

In anul 1987 a avut loc s ințirea capelei ș i a avut loc o slujbă arhierească foarte frumoasă . De atunci, râ nd pe râ nd, au ın ̂ ceput să -ș i gă sească locul cei adormiți din comunitatea noastră . Sunt anumite zile de să rbă toare, Moș ii de vară , Moș ii de iarnă , ziua S inților Pă rinți Ioachim ș i Ana, trei zile importante pentru cei adormiți ın ̂ tru

www.haicunoi.com

ACTUALITATE PAROHIALĂ

ACTUALITATE PAROHIALĂ 124

125 ACTUALITATE PAROHIALĂ noastră , a tuturor, după cum biserica ridicată nu este a mea, ci este a tuturor”, a subliniat pă rintele Petru Munteanu ın ̂ cuvâ ntul rostit la una dintre troițe.

Părinții Maicii Domnului și-au dorit un copil toată viața

Domnul, este ziua lor, pomenirea tuturor celor adormiți din acest cimitir ș i atunci se adună toată comuna Să vineș ti, toți cei care au rude, prieteni ın ̂ mormâ ntați aici. Totodată , la aceste zile de să rbă toare ne ın ̂ tâ lnim, comunică m, ne amintim de vremurile frumoase petrecute cu cei ră posaț i, iar asta ne face foarte bine. După slujbă , pră znuim acasă cu toate neamurile ș i cu toț i vecinii, sunt momente frumoase”, ne-a povestit doamna Geta Roman, care stă tea la că pă tâ iul mormâ ntului soț ului ș i al tată lui socru.

După cum s-a mai menționat, ın ̂ Parohia „S inții Voievozi” din Să vineș ti sunt construite 26 de troițe care poartă numele S i n ț i l o r. L a d a t a d e 9 septembrie, de ziua S inț ilor Pă rinț i Ioachim ș i Ana, ı̂ ș i să rbă toresc hramul trei dintre ele. Loc de rugă ciune ș i popas duhovnicesc, acestea au fost c o n s t r u i t e d e f a m i l i i credincioase, care au dorit să ofere un spațiu de rugă ciune pentru toți trecă torii din zonă .

„Astă zi suntem adunați la una dintre cele mai frumoase troiț e ale parohiei noastre. Dumneavoastră ș i ctitorii care o ı̂ngrijiț i, dintr-o dragoste pentru S inț ii ș i dumnezeieș tii Pă rinți Ioachim ș i Ana, ați ridicat aici loc de ın ̂ chină ciune. Terenul acesta donat de o familie binecuvâ ntată de Dumnezeu, pe care e s t e c o n s t r u i t ă t r o i ț a ș i ı̂ n g r i j i t ă d e dumneavoastră , nu mai este a lor, ci este a www.haicunoi.com

Drepții Ioachim ș i Ana, pă rinții Fecioarei Maria, erau oameni foarte religioș i. Ei s-au că să torit la Nazaret, iar după cincizeci de ani de că să torie, cei doi soți nu aveau un copil, dar tră iau cu speranț a că Dumnezeu le va binecuvâ nta casa cu un prunc. Ioachim ș i Ana tră iau ın ̂ credință față de Dumnezeu ș i duceau o viaț ă cumpă tată . Deș i se numă rau printre familiile ın ̂ stă rite, duceau un trai modest ș i doar o mică parte din venitul lor era folosit pentru traiul zilnic. In acelaș i timp, Ioachim ș i Ana dă ruiau să racilor o treime din venitul lor ș i o altă treime o donau Templului din Ierusalim.

Cei doi soți ș i-au dorit toată viața ca Dumnezeu să le binecuvâ nteze casa cu un copil, dar dorința lor, multă vreme, nu s-a ım ̂ plinit.

Totuș i, iind oameni cu credință ın ̂ Dumnezeu, Drepții Pă rinți ș i-au pus speranța că Pă rintele ceresc are să le asculte rugă ciunile.

După rugă ciunile rostite de Ioachim ș i Ana, Arhanghelul Gavriil s-a ară tat celor doi soți ș i le-a spus că rugă ciunea lor a fost ascultată de Tată l ceresc ș i ei vor avea un prunc ce se va numi Maria. Ingerul le-a mai spus că iica lor va i Hai cu noi - Almanah 2016

ACTUALITATE PAROHIALĂ 126 binecuvâ ntată ș i prin intermediul ei toate veș tii, Ana a promis că acel copil va i ın ̂ chinat lui neamurile se vor binecuvâ nta. După a larea Dumnezeu, ca acesta să slujească ın ̂ biserica Slavei Sale.

Brîndușa Dediu

Sărbătoarea Înălțării S intei Cruci este preamărirea iubirii smerite și jertfelnice pe care Dumnezeu o prețuiește și o binecuvântează.

Adevărata iubire nu este posesivă și mândră, ci iubirea milostivă și smerită, care deschide su letul omului spre a iubi pe Dumnezeu și pe s e m e n i . S f â n t a C r u c e e s t e l u m i n ă ș i binecuvântare pentru viața creștină, de aceea, pretutindeni unde locuiesc creștinii adevărați, întâlnim semnul S intei Cruci, deoarece ea este și semnul iubirii Preas intei Treimi pentru noi și al credinței noastre în Preasfânta Treime.

(Preafericitul Pă rinte Patriarh Daniel)

Spre deosebire de alte să rbă tori, Ină lț area S intei Cruci se cinsteș te cu post

Hai cu noi - Almanah 2016

pentru că aduce aminte de patimile ș i moartea Mâ ntuitorului pe Golgota. Astfel, Crucea a devenit un simbol al victoriei asupra morții ș i pă catului.

Astă zi, 14 septembrie, ı̂ n Biserica Ortodoxă Româ nă se face pră znuirea Ină lțării S intei Cruci, să rbă toare care aminteș te de a larea lemnului Cinstitei Cruci pe care a fost ră stignit Domnul Hristos ș i ın ̂ ă lțarea ei ın ̂ fața p o p o r u l u i d e P a t r i a r h u l M a c a r i e a l Ierusalimului ın ̂ anul 335.

S ă r b ă t o a re p l i n ă d e ı̂ n c ă rc ă t u ră duhovnicească , Ină lțarea S intei Cruci a fost pră znuită ș i de enoriaș ii Parohiei „S inț i i Voievozi” din Să vineș ti, ce aparț ine de Protopopiatul Roznov, județ ul Neamț . De la primele ore ale dimineț ii, credincioș ii ș i-au ın ̂ dreptat paș ii că tre sfâ nt lă caș ul de cult, unde au participat la Sfâ nta Liturghie să vâ rș ită de pă rintele paroh Petru Munteanu.

După citirea pericopei evanghelice (Ioan 19, 6-11, 13-20, 25-28, 30-35), pă rintele Petru Munteanu a adresat un cuvâ nt de ın ̂ vă țătură numeroș ilor credincioș i prezenți ın ̂ lă caș ul de cult. www.haicunoi.com

ACTUALITATE PAROHIALĂ

„Sfânta Cruce ne dezvăluie identitatea noastră”

127 ACTUALITATE PAROHIALĂ

„Am ajuns astă zi la cea de-a doua să rbă toare cu cruce roș ie de la ın ̂ ceputul anului calendarului bisericesc. Intră m ın ̂ tr-o perioadă de ın ̂ ceput ın ̂ anul bisericesc ș i nu oricum, ci intră m cu să rbă toarea Naș terii Maicii Domnului ș i să rbă toarea Ină lțării S intei Cruci, această să rbă toare iind pregă tită de că tre Sfâ nta Biserică cu o duminică ın ̂ ainte ș i importanța ei iind atâ t de mare ın ̂ câ t ș i duminica urmă toare este trecută ın ̂ calendar ca Duminica de după Ină lț a rea S intei Cruci. De ce este această să rbă toare importantă pentru noi, iată , pentru vindecă rii noastre.”

In continuarea cuvâ ntului să u, pă rintele că Sfâ nta Cruce ın ̂ Biserica noastră este un loc de paroh a evidenț iat faptul că Sfâ nta Cruce este o ın ̂ tâ lnire a noastră , pentru că ea este un altar, emblemă a pă cii ș i a ın ̂ țelegerii ın ̂ tre oameni ș i popoare, nu un semn al con lictelor.

„Crucea nu este un simbol al diferențierii ın ̂ tre mine ș i tine, ci crucea este un spaț iu al ın ̂ tâ lnirii noastre. Sfâ nta Cruce ne uneș te pe noi, nu ne separă , Sfâ nta Cruce ne dezvă luie identitatea noastră comună ı̂n Hristos cel ın ̂ trupat, pentru mine ș i pentru tine. Simbolul S intei Cruci este simbolul pă cii ș i al ı̂nțelegerii.

Astă zi ı̂n numele S intei Cruci este un loc de jertfă . După cum am auzit popoarele poartă ră zboaie, ceea ce este un lucru citindu-se ı̂ n cadrul S intei Evanghelii, Mâ ntuitorul se jertfeș te pe Sfâ nta Cruce din iubire pentru noi ș i această iubire dovedită , poate pentru ın ̂ ceput privită ca iind neputință, ea se descoperă ca smerenie adâ ncă ın ̂ iubirea față de noi ș i ın ̂ această smerenie ne cuprinde pe noi iubirea t a i n i c ă ș i m i l o s t i v ă a Mâ ntuitorului nostru Iisus Hristos ș i pe jertfa sa, pe altarul jertfei, pe sfâ nta cruce, această cruce devine pentru noi scară că tre Dumnezeu sau ın ̂ ceput al www.haicunoi.com

Hai cu noi - Almanah 2016

ACTUALITATE PAROHIALĂ 128

Câ rstovul Viilor ș i Ziua Ș arpelui. Sub prima denumire, ziua este cunoscută mai ales ın ̂ zonele deluroase ș i sudice, ın ̂ zonele viticole, marcâ nd ın ̂ ceputul culegerii viilor. A doua denumire este legată de faptul că , din această zi, se crede că ș erpii ș i alte reptile ı̂ncep să se retragă ı̂n ascunziș urile subterane, hibernâ nd pâ nă ı̂n primă vară . La sate, ın ̂ că se mai crede că ș erpii, ın ̂ ainte de a se retrage, se strâ ng mai mulți la un loc, se ın ̂ colă cesc ș i produc o mă rgică numită „piatra nestemată ”, ce ar folosi pentru

Tradiții și obiceiuri vindecarea tuturor bolilor.

Potrivit altor tradiții, de Ziua Crucii se

Calendarul popular consemnează strâ ng ultimele plante de leac (boz, micș unele, această zi ș i sub alte denumiri, cum ar i mă tră guna, nă valnic), c a r e s u n t d u s e , ım ̂ preună cu buchet de l o r i ș i b u s u i o c , l a biserică , pentru a i puse ın ̂ jurul crucii ș i a i s inț ite. Plantele a s t f e l s i n ț i t e s e pă strează apoi ın ̂ casă , la icoane sau ı̂ n alte l o c u r i f e r i t e , i i n d f o l o s i t e p e n t r u vindecarea unor boli, dar ș i la farmecele de dragoste.

Hai cu noi - Almanah 2016

www.haicunoi.com

ACTUALITATE PAROHIALĂ

de neın ̂ țeles, nu are nicio ră dă cină adâ ncă Sfâ nta Cruce ın ̂ lupta ım ̂ potriva c e l u i l a l t . I u b i re a l u i Hristos ră stignită ne uneș te pe noi, pe toți, ne ım ̂ pacă pe noi, ne adună pe noi ın ̂ tr-un spațiu pe care S inț ii Pă rinț i ı̂ l numesc Biserica Cosmică s a u s p a ț i u l ı̂ n v i e r i i noastre“.

L a d a t a d e 1 4 s e p t e m b r i e , d e z i u a Ină lțării S intei Cruci, una dintre troițele ridicate ın ̂ parohia pă storită de pă rintele Petru Munteanu ș i-a să rbă torit hramul. Loc de rugă ciune ș i popas duhovnicesc, aceasta a fost construită de Dorina Negoiu, care a dorit să ofere un spațiu de rugă ciune ın ̂ chinat Ină lțării S intei Cruci. Pă rintele Petru Munteanu a să vâ rș it slujba sfeș taniei ș i i-a binecuvâ ntat pe cei prezenț i la momentele de rugă ciune organizate la casa credincioasei Dorina.

129 ACTUALITATE PAROHIALĂ

Înălțarea S intei Cruci – un nou început de an școlar

Este septembrie! Elevii din ın ̂ vă țămâ ntul primar, gimnazial ș i liceal au ın ̂ ceput luni, 14 septembrie 2015, cursurile ș colare. Anul ș colar 2015 – 2016 a dat ș i startul emoțiilor copiilor de la ș colile din Să vineș ti ș i nu numai.

Ziua de 14 septembrie, de să rbă toarea Ină lțării S intei Cruci, a marcat ș i ın ̂ ceputul de an ș colar pentru trei milioane de elevi din Româ nia. Aș a cum se obiș nuieș te la iecare ı̂nceput de an ș colar, ı̂nvă ț ăceii din Parohia

„ S i n ț i i Vo i e v o z i ” d i n S ă v i n e ș t i s u n t binecuvâ ntaț i de pă rintele paroh Petru Munteanu.

„Există o diferenț ă ı̂ntre instrucț ie ș i educaț i e, instrucț i a constă ı̂ n dezvoltarea abilită ților intelectuale ın ̂ diverse domenii de ı̂nvă țămâ nt, educația constâ nd ı̂n ı̂mpletirea cunoș tințelor cu un comportament ș i sentiment religios care se re lectă ın ̂ nota de la purtare. Ne dorim la acest ın ̂ ceput de an ș colar câ ți mai mulți elevi eminenți atâ t ın ̂ instrucție câ t mai ales ın ̂ educație”, a reliefat pă rintele Petru Munteanu.

Brîndușa Dediu

„Țara noastră este un pământ al prieteniei”

Indiferent de momentul anului sau de anotimp, zona Moldovei este deschisă circuitului turisitc ș i pelerinii stră ini vin ın ̂ numă r foarte mare.

Cei mai mulț i stră ini care intră pe poarta unui lă caș de ı̂nchină ciune sunt la vâ rsta senectuții. Prea puțini tineri sunt atraș i de astfel de obiective, iar dacă aleg să le viziteze, o fac pentru că sunt parte integrantă a peisajelor.

Din categoria acestora fac parte ș i cei 20 de turiș ti din Germania (printre c a r e a m i n t i m : H e l m u t h R o c c o , R o s e m a r i e Spickermann, familia A u s t D i e t e r , Odebrecht Brigitte, Rehfeld Klaus, fam.

Scheidbach Joachim, Schmith-Mathieu, Klothilde), care au că lcat pragul bisericii „S inții Voievozi” din Să vineș ti, județ ul www.haicunoi.com

Neamț , vineri, 25 septembrie 2015, iind ı̂ n soț i ț i de doamna Augusta Jumanca ı̂ n calitate de translator. A fost primul popas duhovnicesc al zilei, unde au ză bovit pentru câ teva clipe pentru a admira, fotogra ia icoanele din sfâ ntul lă caș de cult, dar ș i a-i mulțumi pă rintelui paroh Petru Munteanu că le-a fă cut cunoscută , pe scurt, istoria bisericii.

„Ne bucură m că aț i poposit la noi pentru câ teva clipe ș i că zona Moldovei vi se

Hai cu noi - Almanah 2016

dezvă luie acum prin frumoasele mă nă stiri ș i schituri pe care o să le vizitați. Aici sunteți ın ̂ tr-o biserică parohială ; ı̂n comuna Să vineș ti sunt patru biserici, unde slujesc patru preoți ș i aici avem doi pă rinț i slujitori, pă rintele Mihai Meraru ș i pă rintele Ciprian Ungureanu, care au ș i ei parohie, dar au venit astă zi la noi să o iciem ım ̂ preună slujba Sfâ ntului Maslu. Noi vă dorim toate cele bune ș i vă transmitem toate gâ ndurile de bine din partea credincioș ilor ș i am i onorați să ne spuneț i câ teva cuvinte”, le-a transmis pă rintele Munteanu vizitatorilor.

„Noi vă mulțumim pentru invitație, că avem voie să fotogra iem ı̂ n tr-o biserică frumoasă . Ne cerem scuze că v-am deranjat ın ̂ timpul slujbei, dar nu puteam veni altă dată . Este deosebit de impresionant pentru noi să vedem că ı̂ntr-o comunitate sunt patru preoț i care slujesc ș i chiar vin preoți ș i din altă parte să slujească ș i să vă sprijine biserica. La noi, la catolici, nu este aș a, preoții sunt din ce ın ̂ ce mai puțini ș i suntem plă cut surprinș i că ın ̂ tr-o zi de lucru, nu doar duminica, vin atâ t de mulț i credincioș i la slujbă ”, a venit ră spunsul turiș tilor nemți.

La sfâ rș itul ın ̂ trevederii, pă rintele Petru Munteanu le-a oferit pelerinilor câ te un mic cadou, ca amintire de la Să vineș ti, după care i-a miruit ș i le-a urat o excursie frumoasă .

Hai cu noi - Almanah 2016

„Din partea parohiei ș i din partea credincioș ilor, ca amintire că ați venit la noi, ın ̂ dră znim să vă dă ruim câ te un semn de carte, care să vă amintească de această vizită ı̂n mijlocul nostru ș i pentru cei care folosesc telefonul mobil, o husă pentru telefon. Vă dorim o excursie frumoasă ș i ne bucură m, suntem onorați că vizitați această zonă a Moldovei, ș i vă rugă m să transmiteți ș i acasă , câ nd ajungeți, salută rile noastre ș i toate ură rile de bine familiei dumneavoastră . Ț ara noastră este o țară ș i un pă mâ nt al prieteniei, al pă cii ș i al credinței ș i totdeauna ne bucură m câ nd suntem vizitați ș i putem să transmitem acest mesaj al credinței prin bisericile pe care le vizitați”, a concluzionat pă rintele paroh.

Dacă pentru mulți dintre ei excursia ın ̂ Româ nia este vă zută ca o experiență inedită , la plecare, stră inii sunt nevoiți să ne recunoască meritele ı̂n materie de ospitalitate, istorie, bogă ție a spațiului geogra ic ș i cultural. Ei ın ̂ ș iș i o spun ș i, lucru ı̂mbucură tor, transmit mai departe impresiile pozitive. Trebuie remarcat interesul stră inilor pentru bisericile, schiturile, mă nă stirile ș i catedralele noastre, pe care le marchează ın ̂ că lă toriile lor.

Brîndușa Dediu www.haicunoi.com

ACTUALITATE PAROHIALĂ

ACTUALITATE PAROHIALĂ 130

131 ACTUALITATE PAROHIALĂ

Excursie catehetică pentru tineri din județul Neamț

Parohia „S inții Voievozi” din Să vineș ti, județul Neamț , prin inițiativa pă rintelui paroh Petru Munteanu, a organizat, sâ mbă tă , 26 septembrie 2015, o excursie catehetică la mai multe obiective cultural – religioase din județul Neamț .

Excursia a fă cut parte ș i din proiectul „Județul Neamț prin ochii tinerilor”, derulat de Fundația Impreună pentru Solidaritate Socială din Piatra Neamț , program inanțat de Consiliul Județean Neamț .

Drumeț ia a avut mai multe popasuri duhovniceș ti, dar ș i culturale. Dis d e d i m i n e a ț ă , c e i 3 4 d e participanți au pornit la drum s p r e a v i z i t a m ă n ă s t i r e a Sihă stria, mă nă stirea Secu, mă nă stirea Neamț , mă nă stirea Agapia, mă nă stirea Vă ratec, dar ș i Zimbră ria „Dragoș Vodă ”, Casa memorială Ion Creangă , precum ș i Cetatea Neamț .

„După cum ı̂ i spune ș i numele, Sihă stria, a fost un loc unde au tră it sihaș trii. Cuvâ ntul sihă strie vine de la cuvâ ntul grecesc isihie, care ı̂ n seamnă www.haicunoi.com

liniș te. Aici veneau cei care d o r e a u s ă - ș i g ă s e a s c ă liniș tea, sute de ani aici au tră it pustnici din mă nă stirea Neamțului ș i câ teodată , chiar de la Secu. Prima biserică care s-a construit aici, pentru aceș ti că lugă ri, a fost o mică biserică ı̂ n chinată Maicii Domnului ș i se ș tie că ș apte pustnici, veniți de la Neamț , a u p u s i c o a n a M a i c i i Domnului ın ̂ tr-un brad ș i s-au ın ̂ chinat ei, rugâ ndu-se să ia sub ocrotire ei acest loc. Ei au fă cut ș i un legă mâ nt, ca ın ̂ acest loc să ie o râ nduială de viață mai aspră , să nu se mă nâ nce carne, să nu aibă nimeni avere proprie ș i să nu facă pă cate trupeș ti. Cei care nu au reuș it să respecte această râ nduială , după aceea, nu au putut să ră mâ nă ın ̂ acest loc. Pă rintele Cleopa a venit aici la vâ rsta de 17 ani, a fost din județul Botoș ani, localitatea Sulița, ș i s-a nă scut dintr-o familie de țărani foarte credincioș i. Aveau casa ca ș i o biserică , chiar dacă tată l era neș tiutor de carte, avea marea ș tiinț ă a cunoaș terii lui Dumnezeu, astfel ın ̂ câ t au dat naș tere la 10 copii, dintre care cinci au ales drumul monahal ș i cinci au murit la vâ rste mici”, a istorisit profesorul care a dorit să ră mâ nă anonim.

C i n e n u a a u z i t d e p ă r i n t e l e C l e o p a , d e „Mâ nca-v-ar Raiul!”, aș a cum ıî binecuvâ nta pă rintele pe cei care-i că lcau pragul ș i-i cereau o vorbă pentru su let, mii de pelerini l-au că utat ș i i-au cerut o mâ ngâ iere su letească .

„Pă rintele Cleopa, câ nd s-a Hai cu noi - Almanah 2016

ACTUALITATE PAROHIALĂ 132

Hai cu noi - Almanah 2016

puternice, ın ̂ mai multe versiuni, ca ș i inscripția de pe un clopot din veacul al XIX-lea («Acest clopot s-au vă rsat din materialul clopotului fă cut la 1393 de domnul Ș tefan cel dintâ i ș i care s-au topit la arderea mă nă stirii Neamțu 1862 noiembrie 20» ) dovedesc existența mă nă stirii la sfâ rș itul celui de-al XIV-lea secol. In tradiția locală , ın ̂ registrată ș i de cronicari, se pomeneș te ın ̂ să de niș te că lugă ri care ar i venit de prin pă rțile Dună rii (unii spun că aceș ti că lugă ri ar i fost discipolii lui Nicodim, organizatorul vieții mă nă stireș ti ı̂ n Tara Româ nească ) ș i ar i ın ̂ temeiat un schit chiar cu un veac mai ın ̂ ainte.

Ei au ridicat aici o biserică din lemn, numită de istorici «Biserica albă », pe locul de azi al bisericii «Bogoslovul» din cimitirul mă nă stirii, construită mult mai tâ rziu, ı̂n 1835. Primul document scris ce ni s-a pă strat despre mă nă stirea Neamț este actul din 7 ianuarie

ACTUALITATE PAROHIALĂ

nă scut, era foarte bolnav, iar mama lui nu ș tia ce să facă cu el, l-a dus la o mă nă stire din apropiere, pentru că pe vremea aceea nu erau aș a mulț i medici ca ın ̂ ziua de astă zi, oamenii ı̂ ș i gă seau alinarea la m ă n ă s t i r i , p r i n c re d i n ț ă . L a a c e a m ă n ă s t i re a a l a t ră spunsul la ın ̂ trebarea ce să facă cu acel copil bolnav, un preot i-a dat un sfat care mama l-a urmat ș i anume, să meargă la icoana Maicii Domnului, să se ı̂nchine ș i să spună : Maica Domnului nu ș tiu ce să fac cu acest copil, el moare, ți-l dă ruiesc ție, râ nduieș te cum ș tii pentru el, sfat pe care mama l-a urmat. Zis ș i fă cut, iar copilul a ın ̂ ceput să -ș i revină , a ın ̂ ceput să mă nâ nce ș i toată viața lui a purtat o mare evlavie că tre Maica Domnului. A fost dă ruit cu o memorie extraordinară , era su icient să citească o singură dată o carte ș i să o ın ̂ vețe pe de rost.

Ș tia foarte multe acatiste pe de rost, toate rugă ciunile că tre Maica Domnului ș i nu era zi ın ̂ care să nu citească din Canoanele Maicii Domnului. In toată viața lui, prin rugă ciunile pe care le fă cea, a dobâ ndit ajutorul Maicii Domnului, care l-a salvat din multe situaț i i limită ”, le-a povestit domnul profesor, a lat la mă nă stirea Neamț , tinerilor excursioniș ti.

Drumeții ș i-au ı̂ndreptat paș ii ș i spre mă nă stirea Neamț , d o r n i c i s ă d e s c o p e r e s a u redescopere valorile spirituale ale poporului româ n.

„Izvoare istorice, care să determine cu exactitate timpul ș i ı̂mprejură rile ı̂n care ea a luat iinț ă nu există . Tradiț ii locale

www.haicunoi.com

133 ACTUALITATE PAROHIALĂ 1407, din vremea lui Alexandru cel Bun, dat de acel «Vlă dica Iosif », rudă apropiată a lui Petru Muș at, a j u n s p r i m u l m i t r o p o l i t a l Moldovei. Acest act arată că la data pomenită , m ă n ă s t i r e a N e a m ț e r a ı̂ n z e s t r a t ă c u două sate dă ruite de că tre Petru Muș at, două mori, două vii ș i mai avea ș i că rți, odă jdii ș i vase.

Faptul acesta vine să con irme existența ei cu un personal destul de numeros ın ̂ că la acea dată , ceea ce face pe unii cercetă tori să a irme că mă nă stirea iința cu mult ı̂nainte. Tot Petru Muș at a zidit ș i prima biserică din piatră , pe locul unde se gă sea pâ nă nu demult biserica Sf. Gheorghe. După cutremurul din 1471, ctitoria lui iind zdruncinată din temelii, Ș tefan cel Mare (1457-1503) va ın ̂ ă lța o nouă biserică ală turi de cea veche ș i care va i s ințită cu alai mare după izbâ nda de la Codrii Cosminului. Ș tefan cel Mare va avea o deosebită grijă pentru mă nă stire, ın ̂ tă rindu-i privilegiile acordate de domnitorii

de dinaintea lui, ı̂nzestrâ nd-o cu u n c l o p o t ı̂ n 1 4 8 5 , c u u n pangar ı̂n 1502 ș . a .”, a u f o s t informaț i copiii a s u p r a i s t o r i c u l u i m ă n ă s t i r i i Neamț de că tre i e r o m o n a h u l Eufrosin.

D u p ă s c u r t a o ră d e istorie despre mă nă stirea Neamț , tinerii au luat drumul altor lă caș uri de cult din județul natal, de unde au plecat cu tolba plină de povestiri rostite de tră itorii monahali ai zonei.

Renumitele mă nă stiri din Moldova reprezintă o destinație turistică la care trebuie să ajungeți mă car o dată ın ̂ viață. O că lă torie ın ̂ județul Neamț vă va oferi posibilitatea să vizitați o parte din aceste mă nă stiri, să admiraț i arhitectura religioasă moldovenească ș i să vă bucurați de bogă ția spirituală a oamenilor din această zonă .

Brîndușa Dediu

„Motorul vieții este iubirea de Dumnezeu și iubirea de semeni”

Sfânta Cuvioasă Parascheva și Sfânta Maria Magdalena ne învață că prin credință, omul poate dobândi bucuria și viața veșnică.

Sfântul Ioan Gură de Aur, declarat de Sfântul Sinod ca ocrotitor al acestui an, vorbind despre credința și evlavia femeilor mironosițe, spune: «Femeile care suferiseră alături de Hristos, care plânseseră alături de El, uitați-vă cât de mare este stăruința lor! Ele au fost cele dintâi care L-au văzut înviat și neamul acesta femeiesc, osândit până atunci, s-a bucurat cel dintâi de vederea www.haicunoi.com

bunătăților cerești. Ucenicii au fugit, dar femeile au rămas». (Preafericitul Pă rinte Patriarh Daniel)

Biserica Ortodoxă să rbă toreș te astă zi, 14 octombrie 2015, pe Sfâ nta Cuvioasă Parascheva. In chip deosebit, ea este cinstită ın ̂ Moldova, ın ̂ trucâ t de mai bine de 350 de ani, moaș tele ei se gă sesc la Iaș i, iind izvor de binecuvâ ntare ș i ın ̂ să nă toș ire duhovnicească ș i trupească pentru toț i cei care o cheamă ı̂n r u g ă c i u n e s ă i e m i j l o c i t o a r e c ă t r e Hai cu noi - Almanah 2016

ACTUALITATE PAROHIALĂ 134

Hai cu noi - Almanah 2016

ACTUALITATE PAROHIALĂ

Preamilostivul Dumnezeu.

La Parohia „S inț ii Voievozi” din Să vineș ti, Sfâ nta Liturghie a fost o iciată de pă rintele paroh Petru Munteanu, avâ ndu-l ală turi pe pă rintele Mihai Ioan Mă riuț a , hirotonit diacon pe data de 31 mai 2015, iar pe 1 iunie 2015 devenit preot ın ̂ cadrul parohiei „Sf. Ilie Tesviteanul” din localitatea Bor, Valea Timocului din Serbia.

După citirea pericopei evanghelice, pă rintele Petru Munteanu a adresat un cuvâ nt de ı̂ nvă ț ă tură credincioș ilor a laț i ı̂ n sfâ nt lă caș ul de cult, ın ̂ care a subliniat importanța ș i necesitatea iubirii lui Hristos ın ̂ viața iecă ruia.

„Pentru această mare să rbă toare a C uv i o a s e i m a i c i i n o a s t r e Pa ra s c h e va , ocrotitoarea Moldovei, Sfâ nta noastră Biserică a râ nduit ca taină adâ ncă , Sfâ nta Evanghelie de astă zi, o Evanghelie deosebit de importantă pentru noi toți, ca să ı̂nțelegem mila ș i lucrarea lui Dumnezeu, prin starea de pocă ință a noastră , a tuturor”, ș i-a ın ̂ ceput predica pă rintele paroh.

In continuarea cuvâ ntului de ı̂nvă țătură , pă rintele Munteanu a tâ lcuit pericopa evanghelică , menț i onâ ndu-le credincioș ilor: „Mâ ntuitorul nu a venit ca să ne acuze pe noi, să ne pedepsească peste mă sură , ci să descopere care este motorul vieții, iar motorul vieții noastre este iubirea

de Dumnezeu ș i iubirea de semeni. Nu poți să faci nimic constructiv ın ̂ viața ta, decâ t ın ̂ iubire. Dacă crezi că faci ceva ın ̂ viața ta din ură , din ambiție, din invidie, din ră zbunare opreș te-te, că paș ii tă i duc spre nică ieri, nu creș ti nimic ș i nu faci nimic. Mâ ntuitorul s-a ın ̂ trupat ș i gă seș te scuze, o iubire gă seș te scuze. Câ nd există iubire, există scuze, există explicații: Lasă -l, poate era obosit, poate era gră bit, poate nu a fost atent. Câ nd nu mai este iubire sunt o gră madă de acuze.

Sesiză m dialogul acesta al acuzelor ș i sesiză m uscă ciunea iubirii din jurul nostru: Acela e vinovat, ba celă lalt e vinovat, noi simț i m că nu e iubire deloc acolo, este ră zbunare, invidie, minciună , nu-i Hristos. Unde este Hristos este că ldură , iar că ldura aceasta este prezența iubirii, a vieții, a pă cii, a liniș tii.

Omul ın ̂ starea iubirii este omul lui Dumnezeu.

Criza Bisericii noastre astă zi este criza iubirii, noi ı̂ n ț e legem iubirea greș it, noi nu mai ın ̂ țelegem nimic din iubirea lui Hristos ș i astă zi ne spune Sfâ nta Cuvioasă Parascheva despre iubirea lui Hristos, iar noi nu mai ın ̂ țelegem pentru că iubirea noastră este diferită de iubirea lui Hristos. O iubire posesivă , egoistă , certă reață, bâ r itoare, o iubire ră zbună toare, o iubire care te bagă ın ̂ tr-o cuș că ș i te ın ̂ cuie acolo, asta este o iubire bolnavă , pă timaș ă. Iubirea lui Hristos este iubirea care doreș te ca cel de lâ ngă el să ie fericit, dar nu fericit cu cele strică cioase.

Iubirea lui Dumnezeu se ın ̂ vață ș i se descoperă ,

www.haicunoi.com

135 ACTUALITATE PAROHIALĂ Voievozi”, loc de rugă ciune ı̂ n chinat Cuvioasei Parascheva. Pă rintele Petru Munteanu a să vâ rș it slujba sfeș taniei ș i i-a binecuvâ ntat pe cei prezenți la momentele d e r u g ă c i u n e o r g a n i z a t e l a c a s e l e credincioș ilor.

Sfâ nta Cuvioasă Parascheva, numită ın ̂ popor Sfâ nta Vineri, este considerată a i ocrotitoarea Moldovei, câ t ș i a să rmanilor.

Ea a tră it ın ̂ prima jumă tate a secolului al XIlea ș i s-a nă scut ın ̂ Epivat (azi Boiados) ın ̂ Tracia, pe ț ă rmul Mă rii Marmara, ı̂ n apropiere de Constantinopol. Sfâ nta este iubirea care vindecă , iar ı̂ n această vindecare omul devine fericit. Despre iubirea lui Cuvioasă Parascheva a fost canonizată ı̂ n Hristos ne spune astă zi ș i Cuvioasa Parascheva”, ș edința din 28 februarie 1950 a Sfâ ntului Sinod al Bisericii Ortodoxe Româ ne. a concluzionat pă rintele Munteanu.

Tot astă zi a fost serbat hramul uneia Brîndușa Dediu dintre cele 26 de troițe din Parohia „S inții

Onoarea și recunoștința, manifestate la Săvinești

Dacă toată subzistenţa ta se reduce la o singură pâine şi un sărac vine la uşa ta să-ţi ceară de mâncare, scoate din cămara ta acea unică pâine şi, ridicând mâinile spre cer, adresează lui Dumnezeu acest cuvânt pe cât de mişcător, pe atât de nobil: «N-am decât o pâine, Doamne, primejdia îmi stă în faţă; dar eu dau, din puţinul pe care-l am, fratelui înfometat; ajută Tu Însuţi pe robul Tău care este în pericol».(Sf. Vasile cel Mare, Omilia la secetă)

C e n t r u l d e S e r v i c i i S o c i a l e „Samariteanul Milostiv” din Să vineș ti, care aparț i ne Parohiei „S inț i i Voievozi” din aceeaș i comună , a primit ın ̂ perioada 18 – 24 octombrie 2015 vizita unei delegații din Germania ș i anume a doamnei Ursula Honeck, preș edinta Organizației Umanitare „Hilfe fü r Osteuropa Todtnau – Seelscheid e.V” ș i domnul Gunther Kö llner – secretar al asociaț i ei mai sus amintite, ı̂ n soț i ț i de doamna Augusta Jumanca, preș edintele Asociației Ursula Honeck din Piatra Neamț . www.haicunoi.com

A lați pentru o să ptă mâ nă pe plaiurile nemțene, reprezentanții delegației au vizitat, pentru ı̂ n ceput, sala de clasă din cadrul Centrului de Servicii Sociale „Samariteanul Milostiv” unde se desfă ș oară programul de Afterschool, a telierul de b roderie „ Sf. Parascheva”, dar ș i atelierul de patiserie ”Sf. Minodora, Mitrodora ș i Nimfodora”, din cadrul Centrului social-educativ „Popasul Iubirii Milostive” de la Să vineș ti. Cele două centre

Hai cu noi - Almanah 2016

menționate sunt coordonate de pă rintele paroh Petru Munteanu de la Parohia „S inții Voievozi” din Să vineș ti.

Cu braț ele deschise, pă rintele Petru Munteanu a ın ̂ tâ mpinat delegația din Germania, menționâ nd că : „Organizația Umanitară «Hilfe fü r Osteuropa Todtnau – Seelscheid e.V» dezvoltă ım ̂ preună cu parohia noastră , de peste trei ani de zile, activită ți de asistență socială ș i a c t iv i t ă ț i c u l t u ra l - e d u c a t ive p e n t r u credincioș ii parohiei ș i nu numai. Incă rcați ș i plini de generozitate, am descoperit ım ̂ preună că darul iubirii este ș i un dar al vindecă rii, atâ t pentru cei care-l oferă , câ t ș i pentru cei care-l primesc. Le mulț u mim ı̂ n numele tuturor bene iciarilor noș tri ș i ne rugă m ca Bunul Dumnezeu să le binecuvinteze jertfa ș i osteneala”.

Vizita oaspeților din Germania a avut dublu scop: atâ t unul educativ, iindcă s-au purtat discuț ii despre activită ț ile educativrecreative care au loc la centrele să vineș tene, câ t ș i cel social- ilantropic, membrii delegației din Germania au dorit să viziteze mai mulți bene iciari ai ajutoarelor donate de organizația umanitară , pe care o reprezintă ș i, totodată ,de a a la care sunt necesită țile acestora pentru a putea organiza urmă torul transport.

Prima ın ̂ tâ lnire a avut loc la Centrul de servicii sociale „Samariteanul Milostiv”, loc ın ̂ care s-au adunat, ală turi de pă rintele Petru Munteanu, voluntari ș i angajați ai parohiei ș i fundației cu iliala ın ̂ Să vineș ti, care au avut un Hai cu noi - Almanah 2016

schimb de informații cu doamna Ursula Honeck, domnul Gunther Kö llner ș i cu doamna Augusta Jumanca.

„Dragi prieteni, vă mulțumim din su let pentru primirea pe care ne-ați fă cut-o, pentru ospitalitate. Putem spune că este foarte important pentru noi să vedem visul nostru ı̂mplinit, acela de a contribui la ajutorarea comunită ților defavorizate; ne bucură să vedem că toate ajutoarele noastre au ajuns acolo unde trebuie. Eu vin deja de 25 de ani ın ̂ Româ nia.

Sigur că sunt foarte mulț i oameni cu care colaborez ın ̂ Germania, care se ın ̂ treabă cum de mai este nevoie de un ajutor pentru Româ nia, după atâ ția ani de sprijin. Dar iată că sunt foarte mulți copii, bă trâ ni ș i oameni să raci care ın ̂ că mai au nevoie de ajutor. Acest lucru ne doare, de aceea dorim să ajută m ın ̂ continuare. Dacă pot ajuta puțin, eu cred ca merită să facem eforturi, pentru că ultima că maș ă nu are buzunare, spune o vorbă , la noi, adică nu luă m nimic cu noi, câ nd vom ră spunde pentru faptele noastre, lui Dumnezeu. Chiar dacă facem aceste drumuri de atâ ția ani de zile, colegii mei ın ̂ că mă ajută ș i mă sprijină ; de aceea am decis să ne continuă m munca, chiar dacă nu mai suntem aș a de tineri.

Am fost entuziasmaț i astă zi să vedem că pă rintele Munteanu are un sprijin atâ t de mare ș i ne dorim să aibă putere să ducă mai departe această muncă . Cu acest prilej le mulțumesc ș i colegilor mei, ș i doamnei Jumanca, cu care lucrez de atâ ția ani de zile”, a declarat doamna Ursula Honeck, prim-preș edintele Organizației

www.haicunoi.com

ACTUALITATE PAROHIALĂ

ACTUALITATE PAROHIALĂ 136

137 ACTUALITATE PAROHIALĂ

Umanitare „Hilfe fü r Osteuropa Todtnau – Seelscheid e.V” din Germania.

„Ne bucură m de vizita reprezentanților organizației din Germania ș i le mulţumim pe această cale pentru raza de lumină pe care reuș esc să o aducă ı̂n su letul bene iciarilor noș tri, pentru că prin această instituție izbutim să ım ̂ plinim câ teva vise. Putem menționa că prin sprijinul acordat de Organizaț ia Umanitară «Hilfe fü r Osteuropa Todtnau – Seelscheid e.V» din Germania, Parohia «S inții Voievozi» din Să vineș ti a derulat mai multe campanii social – ilantropice. In primul râ nd, campania «Lumina lui Hristos luminează tuturor», care a avut ca scop oferirea de sprijin material şi suport spiritual cu ocazia să rbă torilor pascale unui numă r câ t mai mare de persoane vulnerabile, instituţionalizate sau aparţinâ nd unor comunită ţi să race. In perioada aprilie - iunie 2015 s-au donat articole de ı̂mbră că minte, ın ̂ că lţă minte, produse de uz casnic şi de igienă , ın ̂ valoare de 80.066,07 lei unui numă r de 16 parohii şi organizaţii nonguvernamentale, care au distribuit la râ ndul lor aceste bunuri persoanelor din categorii sociale dezavantajate din judeţele Neamţ, Bacă u, Iaşi şi Vaslui.

Amintim de campania «Dă ruieşte cu respect», ın ̂ cadrul că reia s-au distribuit materiale igienicosanitare, var lavabil, lenjerii, pentru organizații nonguvernamentale, şcoli, gră diniţe, parohii din ın ̂ treaga regiune. Au fost distribuite bunuri ın ̂ valoare de 70.236,07 lei că tre 16 instituţii. In total, s-au oferit bunuri valoare de 102.073,07 www.haicunoi.com

lei. Cea mai recentă activitate a fost «Festivalul ghiozdanelor», prin care s-au distribuit 76 de ghiozdane şi rechizite copiilor din comuna Să vineşti, care bene iciază de o masă de prâ nz la Centrul social-educativ «Popasul Iubirii Milostive», ın ̂ valoare totală de 3800 lei. In luna septembrie 2015 au fost donate bunuri ı̂n valoare de 9.180 lei (materiale igienicosanitare, lenjerii de pat, haine, medicamente) că tre două instituţii, din care una medicală , care la râ ndul lor le-au distribuit bene iciarilor lor.

Dar nu trebuie să uită m de Tabă ra de creație «Aripi de ın ̂ ger», care anul acesta a reunit pe plaiurile să vineș tene 674 de tineri participanți, din mai multe zone din Româ nia, dar ș i din afara granițelor”, a subliniat Aga ia Roș u, asistent social ın ̂ cadrul Parohiei „S inții Voievozi” din Să vineș ti.

Studioul de radio amenajat ın ̂ clă direa Ș colii Vechi din Să vineș ti a fost ca o surpriză oferită musa irilor. „Din ı̂ n credinț area pă rintelui Petru Munteanu, am prezentat oaspeților studioul de producție ș i emisie ș i cel de ın ̂ registră ri, cu tehnica speci ică iecă ruia, oferind ș i câ teva informații despre speci icul cultural al Radioului ș i despre politica sa editorială , orientată spre social, educație, ș i comunitatea locală . Doamna Ursula s-a ară tat i m p r e s i o n a t ă d e p r o i e c t u l n o s t r u ș i deasemenea interesată de a ne urmă ri pe Internet ș i a fost plă cerea noastră să o inițiem ın ̂ felul ın ̂ care telefonul mobil ș i computerul pot traduce automat ın ̂ germană site-urile noastre”,

Hai cu noi - Almanah 2016

ACTUALITATE PAROHIALĂ 138

lucră rile realizate de mâ nuța lor.

„Bine ați venit ın ̂ mijlocul nostru, sunt mama a 11 copii, care sunt ı̂ n ı̂ n grijirea pă rintelui Schiman Constantin. Sunt ın ̂ ın ̂ grijire permanentă , merg la ș coală , ın ̂ vață foarte bine.

Copiii provin din familii cu probleme sociale, noi le suntem mamă , tată , avem doi copii din Să vineș ti, Ana ș i Fabian. Colaboră m cu parohia pă storită de pă rintele Petru Munteanu, de la care primim donaț i i care vin ı̂ n sprijinul activită ț i lor noastre”, le-a spus doamna Verginica, ce se interesează ın ̂ deaproape de cele 11 su lete.

Nu a fost ocolită nici parohia pă rintelui Ciprian Ungureanu, din satul Dı̂rloaia, care pă storeș te o comunitate mică , ım ̂ bă trâ nită ș i cu foarte multe familii defavorizate social. „In parohia noastră sunt 65 de case locuite, iar familii care au copii sunt 26, restul persoanelor sunt bă trâ ni ș i singuri. Enoriaș ii s-au bucurat de iecare dată câ nd le-am oferit ajutoarele primite de la parohia pă rintelui Munteanu, dă ruite de organizaț ia dumneavoastră . Nu există nicio Hai cu noi - Almanah 2016

instituție de ın ̂ vă țămâ nt ın ̂ satul nostru, merg ın ̂ satul vecin, la Bı̂ rgă oani ș i nici dispensar.

Suntem onorați că ne-ați vizitat ș i că vă gâ ndiți la noi”, a spus pă rintele Ungureanu.

Vineri, 23 octombrie, doamna Ursula Honeck, domnul Gunther Kö llner, ı̂nsoțiți de doamna Augusta Jumanca, au venit să aducă prinos de recunoș tinț ă Maicii Domnului ı̂n Biserica „Sf. Voievozi” din Să vineș ti.

„Sunt din nou foarte impresionată de biserica frumoasă , de atâ t de multă lume care se gă seș te acum ı̂n biserică , sunt convinsă că trebuie să credem ın ̂ Dumnezeu ș i sigur că noi ı̂ncercă m să ajută m mai departe pe cei din Româ nia, pe cei cu probleme sociale. Vă mulțumim foarte mult, pă rintelui Munteanu, pă rintelui Mihai Meraru, pă rintelui Ciprian Ungureanu, dorim ca munca pe care v-a dat-o Dumnezeu, să -i pă storați pe cei tineri, pe cei bă trâ ni, indiferent de statulul lor social, să o duceț i mai departe, pâ nă la capă t aș a cum doreș te Dumnezeu. Noi am promis ș i o să vă ajută m ı̂ n continuare câ t timp vom putea.

Consider că este un fapt creș tinesc să ım ̂ parți cu cel care este la nevoie ceea ce ai tu ș i de aceea sunt convinsă că vom reuș i. Vă dorim toate cele bune, să nă tate, binecuvâ ntarea Domnului ș i ră mâ neț i ideli Bisericii”, le-a menț i onat doamna Ursula Honeck credincioș ilor a lați ın ̂ sfâ nt lă caș ul de cult.

„Vă mulț u mesc ı̂ n numele Parohiei «Izvorul Tă mă duirii» de la Dragomireș ti,

ACTUALITATE PAROHIALĂ

a declarat pă rintele Chirița George, colaborator ın ̂ cadrul proiectului Radio Jurnal Spiritual.

Vizitele au continuat spre alte instituții bene iciare, precum Asociația „Sfâ ntul Avraam” din Dumbrava Roș ie, care adă posteș te 11 su lete ș i le poartă de grijă preotul Schiman Constantin, ca ın ̂ tr-o adevă rată familie. Alex, Ela, Valentin, bucuroș i de musa iri, i-au invitat pe aceș tia la un tur al casei, ară tâ ndu-le o parte din

www.haicunoi.com

139 ACTUALITATE PAROHIALĂ parohia pe care o pă storesc de 16 ani, prin intermediul Parohiei «S inț ii Voievozi» din Să vineș ti ș i Fundației Solidaritate ș i Speranță – iliala Să vineș ti, reprezentate de pă rintele Petru Munteanu, noi am primit ajutorul organizației dumneavoastră . Aș a cum ați vă zut ș i la fața locului ın ̂ parohia noastră , trei familii primesc ajutorul fundației printr-o bursă lunară , dar ș i prin ajutoarele materiale (haine, jucă rii, ı̂ncă lț ăminte, dulciuri, detergenț i, materiale igienico - sanitare) oferite acestor trei familii, precum ș i celorlalți enoriaș i care provin din medii defavorizate”, a reliefat pă rintele Mihai Meraru.

Totodată , pă rintele Meraru a amintit ș i de motoul organizației din Germania „Mai bine să aprinzi o lumină mică , decâ t să blestemi ın ̂ tunericul”. „Sincer vă spun, m-a impresionat mult acest motto, ne dă de gâ ndit iecă ruia dintre noi că ı̂n aceste cuvinte se regă sesc cuvintele S intei Evanghelii ı̂n care Hristos spune: «Eu sunt Lumina lumii, cel ce crede ın ̂ Mine nu va ră mâ ne ı̂ n ı̂ n tuneric» ș i tot Mâ ntuitorul spune: «Aș a să lumineze lumina voastră ın ̂ aintea oamenilor, ca vă zâ nd faptele voastre cele bune să slă vească pe Tată l cel din Ceruri». Această lumină mică din partea dumneavoastră a ajuns ca o lumină mare ın ̂ mijlocul enoriaș ilor noș tri ș i ın ̂ ziua Judecă ții lui Hristos, El ne va dă rui ră spuns bun la judecată pentru toate aceste lumini pe care le-am dă ruit oamenilor prin faptele noastre bune. Dumnezeu să vă binecuvâ nteze. Mulț umim ș i doamnei Augusta Jumanca, pentru că prin intermediul dumneaei putem lua legă tura cu cei din Germania”, a ın ̂ cheiat pă rintele Mihai Meraru.

„Este o bucurie pe care o ım ̂ pă rtă şesc astă zi, pentru că astă zi reuș esc să le mulțumesc celor care, prin intermediul pă rintelui M u n t e a n u , p r i n o r g a n i z a ț i i l e p e c a re coordonează , au oferit daruri ș i parohiei pe care o pă storesc, Parohia Dı̂ r loaia, comuna Bı̂rgă oani. Parohia noastră este una mică ș i după cum ați vă zut, ım ̂ bă trâ nită ș i care au parte www.haicunoi.com

de stare materială precară . Tot ceea ce faceți pentru enoriaș ii noș tri este de un real folos, pentru că au nevoie de ajutorul nostru. Vă

mulț u mesc ı̂ n că o dată , Dumnezeu să vă binecuvâ nteze ș i să vă ră splă tească efortul pe care-l faceți ș i să vă ajute să realizați tot ceea ce v-aț i propus pentru perioada urmă toare”, a menționat pă rintele Ciprian Ungureanu.

A l a ț i ı̂ n s f â n t l ă c a ș u l d e c u l t , colaboratori ș i angajați ai parohiei ș i fundației să vineș tene au dorit să -ș i exprime recunoș tința față de membrii organizației germane, a lați ın ̂ Româ nia.

„Vă mulțumesc ın ̂ numele organizației Inner Wheel din Bacă u, o organizație de femei, care, ș i prin ajutorul pă rintelui Munteanu, am reuș it să donă m bunuri materiale, oferite de asociaț ia dumneavostră , mai multor familii nevoiaș e din județul Bacă u”, a spus doamna Nicoleta Alexa, de la organizația Inner Wheel din Bacă u.

„Mulț u mesc Bunului Dumnezeu că suntem aici, astă zi, pentru că venind de la un drum mai lung am avut probleme tehnice cu maș ina. Cu ajutorul lui Dumnezeu putem face foarte multe lucruri ım ̂ preună , ım ̂ i pare foarte ră u că sunt mulți oameni ın ̂ jurul nostru care uită că putem face mult mai mult bine ım ̂ preună ș i că ne amintim de puterea lui Dumnezeu doar câ nd suntem ın ̂ necazuri. Dacă am i mai uniți ș i ne-ar interesa ce se ın ̂ tâ mplă ın ̂ jurul nostru, noi ș i cu ajutorul Bisericii am face mult mai mult. Nu Hai cu noi - Almanah 2016

ACTUALITATE PAROHIALĂ 140

sunt mâ ndră că sunt româ ncă , sunt mâ ndră că v-am cunoscut ș i vă doresc să iți binecuvâ ntați de Dumnezeu, cu toții”, a subliniat doamna Cecilia Ghiorghiu, membru al consiliului director al fundaț iei conduse de pr. Petru Munteanu.

Ultimul cuvâ nt de recunoș tinț ă l-a adresat domniș oara Cristina Petrariu, contabil ın ̂ cadrul Fundației Solidaritate ș i Speranță – iliala Să vineș ti: „In primul râ nd trebuie pomenite bursele acordate cu suț i nerea organizației pe care o reprezentați, 54 de copii se bucură lunar de un sprijin inanciar. De a s e m e n e a , t r e b u i e p o m e n i t a j u t o r u l considerabil acordat cantinei sociale, unde bene iciază de o masă caldă mai mulți copii nevoiaș i, dar nu ın ̂ ultimul râ nd trebuie să amintim de jucă riile, hainele, rechizitele care sunt oferite copiilor bene iciari cu ajutorul dumneavostră . Valoarea c a m p a n i i l o r d e s fă ș u ra te d e fundația de la Să vineș ti ın ̂ sumează 60.000 euro ș i vă mulțumim ı̂n numele bene iciarilor noș tri, dar ș i d e l a c e l e l a t e i n s t i t u ț i i bene iciare.”

In râ ndurile de mai jos, vă r e d ă m c â t e v a m ă r t u r i i a l b e n e i c i a r i l o r O r g a n i z a ț i e i Hai cu noi - Almanah 2016

Umanitare „Hilfe fü r Osteuropa Todtnau – Seelscheid e.V”, din Piatra Neamț .

„Colaboră m cu Organizația Umanitară «Hilfe fü r Osteuropa Todtnau – Seelscheid e.V» din Germania de zece ani, prin Forumul Democrat al Germanilor din Piatra Neamț .

Colaborarea cu ei a ridicat foarte mult standardul Centrului de Ingrijiri Comunitare din Piatra Neamț , ın ̂ trucâ t, datorită ajutoarelor materiale, sanitare de calitate ș i foarte moderne, astfel ne-am permis să prestă m ın ̂ oraș ul nostru servicii socio - medicale de ın ̂ altă ținută . In iecare an organizația din Germania a sprijinit unitatea noastră cu cele ce erau solicitate de la an la an, ca nevoi primare, ı̂ n cepâ nd cu materiale de lucru sanitare (seringi, dezinfectanți, medicamente, pampers, soluț i i), cu instrumente de lucru pentru persoane cu dizabilită ți izice (că rucioare, câ rje, bastoane), cu mobilier tipic sanitar necesar pentru dotarea să lii de tratament, a să lilor de recuperare neuromotorie (mese de masaj, aparate de kinetoterapie), mobilier pentru dotarea ș i intimizarea interiorului fundației noastre (canapele) precum ș i foarte multe accesorii necesare dotă rii să lii de mese, a bucă tă riei. La acestea se adaugă materiale cu care i-am putut ajuta pe cei nevoiaș i, ca ajutor social: hrană , lenjerie, piese de mobilier, ım ̂ bră că minte, ın ̂ că lțăminte. Toate acestea au

ACTUALITATE PAROHIALĂ

ș tiu formule, nu sunt magician, nu fac minuni pentru Româ nia ș i pentru poporul româ n, dar

www.haicunoi.com

141 ACTUALITATE PAROHIALĂ ridicat calitatea muncii depuse de colectivul Centrului de ı̂ngrijiri comunitare din Piatra Neamț ın ̂ serviciile socio - medicale, avâ nd bază de lucru modernă ș i asigurată de la an la an ș i, evident, au contribuit la un aspect plă cut al centrului nostru. De iecare dată ıî aș teptă m cu drag pe aceș ti oameni minunaț i ”, doamna doctor Liliana Hâ ncu, preș edintele Fundaţiei de Ingrijiri Comunitare.

„Suntem ı̂ncâ ntaț i că debutul anului ș colar ın ̂ cepe ș i cu vizita delegației Organizaţiei Umanitare «Hilfe fü r Osteuropa Todtnau – Seelscheid e.V» din Germania. Dacă s-ar ın ̂ tâ mpla să nu vină ei, facem noi tot posibilul să mergem. Le mulțumesc pe această cale, pentru toate materialele donate instituțiilor pe care le am ın ̂ administrare, Ș coala nr. 8, Gră dinița nr. 8 ș i Gră dinița nr. 5 din Piatra Neamț”, a spus doamna Teodora Simionel, directorul Ș colii nr.

8, Piatra Neamț .

„Ingerilor noș tri pă zitori, Ursula, G u n t h e r ș i A u g u s t a l e s u n t e m f o a r t e recunoscă tori pentru ajutorul acordat gră diniţei noastre ın ̂ al VI-lea an de colaborare.

Apreciez implicarea personală a membrilor organizației, prin intermediul că rora Gră dinița nr. 5 din Piatra Neamț a primit materiale igienico-sanitare, jucă rii, hă inuțe, maș ină de spă lat, lapte praf, prosoape, lenjerii de pat ș i tot felul de materiale atâ t de necesare nouă . Copiii s-au obiș nuit cu prezenț a «ı̂ngerilor noș tri pă zitori» ın ̂ iecare semestru, iar pentru aceste ın ̂ tâ lniri ei pregă tesc tot felul de lucruri, fă cute de mâ nuța lor, pentru a-ș i ară ta recunoș tința pentru tot ceea au primit, dar ș i pentru lecțiile de viață pe care ei ni le dau, ın ̂ ceea ce priveș te voluntariatul, ajutorul pe care-l dau celor n e v o i a ș i . A d m i r ă m e n e r g i a , p u t e r e a , organizarea ș i vivacitatea prietenilor germani, implicarea emoț ională ș i dragostea cu care dumnealor fac acest act de voluntariat la gră diniț a noastră . Respect, admiraț i e ș i prețuire sunt cuvinte pe care copiii, pă rinții ș i cadrele didactice de la gră dinița noastră , le www.haicunoi.com

atribuie Asociației Ursula Honeck ș i preș edintei acesteia, doamna Augusta Jumanca. Drept mulțumire, noi suntem a doua gră diniță din oraș care are o trupă de dansuri cu speci ic german”, le-a transmis doamna Gina Gheorghiu, coordonator – profesor la Gră dinița nr. 5 din Piatra Neamț .

„In iecare toamnă ș i primă vară ı̂ i aș teptă m cu drag ș i cu emoții pe reprezentanții Forumului Democrat German din Piatra Neamț ș i cei ai Organizaț iei Umanitare «Hilfe fü r Osteuropa Todtnau – Seelscheid e.V» din Germania. Un parteneriat deosebit, un ajutor necesar nouă , prin care primim dulciuri, jucă rii, haine, detergenți, toate ne-au fost de un real folos. Prin această colaborare avem parte ș i de u n s c h i m b c u l t u r a l – p a r t i c i p ă m l a evenimentele artistice organizate de Forumul German din Piatra Neamț . Apreciem noblețea su letească , mai ales că vin de la distanță, noi ıî aș teptă m cu drag de iecare dată , cu respect”, Florentina Stroia, coordonator Gră dinița nr. 8 din Piatra Neamț .

„Colaboră m cu Asociația Ursula Honeck ș i cu Organizaț ia Umanitară «Hilfe fü r Osteuropa Todtnau – Seelscheid e.V» din Germania de aproximativ 10 ani, bene iciem de ajutoare constâ nd ı̂ n echipamente pentru persoane cu dizabilită ți izice, cadre de mers, scaune, pampers, că rucioare, materiale i g i e n i c o - s a n i t a r e ”, A n d r e i Ve n e c i u c , coordonatorul organizaț i ei Motivation din Piatra Neamț .

„Să ıț̂i ajuți aproapele” este un mod de viaț ă adoptat de membrii Organizaț iei Umanitare „Hilfe fü r Osteuropa Todtnau – Seelscheid e.V” din Germania, care desfă ș oară activită ți social – ilantropice de 25 de ani ın ̂ Româ nia. Ei sunt un exemplu viu pentru umanitate.

Brîndușa Dediu

Hai cu noi - Almanah 2016

ACTUALITATE PAROHIALĂ 142

Vineri, 30 octombrie 2015, Centrul social-educativ Popasul iubirii milostive din Să vineș ti a să rbă torit ı̂ n plen aniversarea directorului să u, Anamaria Armenici.

In jurul mesei festive s-au adunat pă rintele Petru Munteanu, parohul Bisericii Sf. Voievozi din Să vineș ti, de care aparține centrul, ostenitori ai aș eză mâ ntului, dornici a i ală turi de coordonatorul lor, precum ș i alți prieteni ș i colaboratori din cadrul Parohiei Sf. Voievozi din Să vineș ti, Centrului de servicii sociale Samariteanul milostiv (Ș coala Veche), din aceeaș i localitate, aparținâ nd tot Bisericii Sf. Voievozi, ș i de la Fundaț i a Solidaritate ș i Speranță – iliala Să vineș ti, al că rei director este pă rintele Petru Munteanu.

Plă cut surprinsă de organizarea tainică a agapei să rbă toreș ti, după tradiționalul câ nt „La mulț i ani”, intonat ı̂ n cor de cei prezenț i , Anamaria a ținut un scurt cuvâ nt de mulțumire, presă rat cu pauze datorate emoț iei ș i ı̂ n că rcă turii sentimentale a momentului, precum ș i relaț i ei deosebite dintre toț i ostenitorii centrelor sociale să vineș tene.

După oferirea cadourilor ș i ım ̂ pă rțirea tradiționalului tort ș i a pră jiturilor, iecare din cei prezenți a ținut un scurt cuvâ nt prin care ș i-a exprimat ură rile de bine adresate Anamariei Armenici. S-au evidențiat astfel sentimentele frumoase pe care toț i le poartă Anamariei

datorită irii sale calde ș i sensibile, datorită eleganței ș i devotamentului de care dă dovadă ın ̂ toată activitatea sa. I-am urat cu toții să nă tate, putere, ră bdare, ım ̂ plinire su letească ș i multă bucurie.

La inal, Anamaria Armenici a mulțumit tuturor celor prezenți ș i a subliniat câ t de mult ne formează pe toț i, câ t de mult ne creș te interior experiența ım ̂ preună -lucră rii ın ̂ câ mpul slujirii aproapelui, ın ̂ câ t ș i inevitabilele tensiuni ajung să ne ș lefuiască ș i să ne ı̂ntă rească .

Pă rintele Petru Munteanu a reluat ın ̂ cuvâ ntul să u o idee care s-a repetat ı̂n discursurile tuturor antevorbitorilor să i, aceea a marii familii pe care o alcă tuim toți ostenitorii ș i colaboratorii adunați ın ̂ jurul mesei, familii ın ̂ care a ne asculta unii pe alții ș i unii de alții reprezintă o cheie a propă ș irii ei.

După ce s-au servit delicioasele bună tă ți pregă tite ı̂n cadrul Centrului social-educativ Popasul iubirii milostive din Să vineș ti, ne-am ın ̂ dreptat cu toții, mai ın ̂ tă riți ın ̂ sentimentele de fră țietate cordială care ne unesc, spre lucră rile care ne aș teptau neră bdă toare ı̂ n cadrul Parohiei Sf. Voievozi din Să vineș ti, Centrului de servicii sociale Samariteanul milostiv (Ș coala Veche) din Să vineș ti, Centrului social-educativ Popasul iubirii milostive din aceeaș i localitate ș i Fundaț i ei Solidaritate ș i Speranț ă – iliala Să vineș ti.

Pr. George Ovidiu Chirița Hai cu noi - Almanah 2016

www.haicunoi.com

ACTUALITATE PAROHIALĂ

Centrul social-educativ „Popasul iubirii milostive” și-a sărbătorit directorul

143 ACTUALITATE PAROHIALĂ

„Astăzi ne-am urcat în corabia lui Hristos”

Arhanghelii sunt cei care înmulțesc sfânta credință între oameni, luminând înaintea lor cu lumina S intei Evanghelii, descoperindu-le tainele credinței celei drepte. (Sfâ ntul Grigorie Dialogul)

S inț i i Arhangheli sunt ı̂ n numă r de ș apte, care stau ı̂naintea tronului slavei lui Dumnezeu, iar aceș tia sunt: Mihail, Gavriil, Rafail, Uriil, Salatiil, Gudiil ș i Varahiil.

In iecare an, la data de 8 noiembrie, creș tinii ortodocș i ı̂ i să rbă toresc pe S inț i i Arhangheli Mihail ș i Gavriil, că peteniile ı̂ n gerilor. In Româ nia, peste 1.300.000 de româ ni ı̂ ș i să rbă toresc onomastica.

In județul Neamț , sute de credincioș i au participat la hramul Bisericii „S inții Mihail ș i Gavriil” din Să vineș ti. Hramul este cea mai mare să rbă toare a bisericii ș i se serbează cu mare fast ș i solemnitate.

Să rbă toarea a ın ̂ ceput cu o seară ın ̂ ainte, câ nd un sobor de preoți a o iciat Slujba de Vecernie ală turi de pă rintele paroh Petru Munteanu. La slujbă au fost invitați, pentru a sluji slujba Vecerniei, pă rintele Mihai Meraru, pă rintele Cristinel Munteanu ș i pă rintele

www.haicunoi.com

George Chirița.

La data de 8 noiembrie, Biserica „S inții Voievozi” – Să vineș ti a pră znuit hramul S inții Arhangheli Mihail ș i Gavriil, să rbă toare la care au fost invitați să participe la Sfâ nta Liturghie numeroș i credincioș i din cadrul parohiei ș i nu numai.

Slujba a fost o iciată de pr. Mihai Meraru ș i de preotul paroh Petru Munteanu, ın ̂ calitate de gazdă .

După citirea pericopei evanghelice, cuvâ ntul de ın ̂ vă țătură a fost rostit de pă rintele Mihai Meraru, care a evidențiat faptul că iecare dintre noi are un ın ̂ ger pă zitor, la fel ca ș i iecare biserică , oraș ș i țară .

„Cinstirea s inților ı̂ngeri s e f a c e ı̂ n c ă d i n V e c h i u l Te s t a m e n t , i a r ı̂ n B i s e r i c a creș tină din primele veacuri.

S inții ı̂ngeri au fost cinstiți de oameni pentru că Dumnezeu i-a cinstit mai ın ̂ tâ i. Ingerii au fost creați de Bunul Dumnezeu, cum d e s c h i d e m C a r t e a F a c e r i i observă m de la ın ̂ ceputul că rții, ın ̂ capitolul I gă sim versetul care ne spune că Domnul Dumnezeu a fă cut Cerul ș i Pă mâ ntul. (…)

Atunci câ nd creș tinul ıș̂i ın ̂ cheie Hai cu noi - Almanah 2016

viața pe acest pă mâ nt, ın ̂ gerul pă zitor al vieții noastre stă la că pă tâ i. El ne luminează calea că tre Impă ră ț ia lui Dumnezeu. Acest ı̂nger pă zitor este cel care ne că lă uzeș te su letul imediat după moarte.(…) Câ ți dintre noi, ı̂n decursul vieții, nu am simțit ocrotirea sfâ ntului ı̂nger pă zitor?! Poate ı̂ntr-o că lă torie, poate ın ̂ tr-o primejdie, am simțit că ceva sau cineva ne-a ocrotit de o primejdie foarte mare, acel cineva este Dumnezeu, care prin ın ̂ geri ne-a pă zit ș i ferit de acel mare ră u”, a menționat pă rintele Mihai Meraru ı̂n cuvâ ntul adresat credincioș ilor a lați ın ̂ lă caș ul de cult.

La inalul S intei Liturghii, pă rintele paroh Petru Munteanu a adresat un cuvâ nt de ın ̂ vă țătură celor prezenți ın ̂ biserică , marcâ nd importanța alegerilor pe care le facem ın ̂ viață.

„Dumnezeu ne-a dă ruit pe noi cu darul libertă ții, pe lâ ngă darul vieții, iar noi suntem liberi să alegem binecuvâ ntarea sau blestemul, viaț a sau moartea ș i ne zbatem ı̂ n aceste con licte interioare care vin datorită ın ̂ soțirilor

Hai cu noi - Almanah 2016

n o a s t re s a u eve n i m e n te l o r p e c a re l e desfă ș ură m ș i uneori că dem, apoi ne ridică m ın ̂ urcuș ul nostru că tre Dumnezeu, ın ̂ țelegâ nd că cel mai mare dar pe care Dumnezeu ni L-a dat, pe lâ ngă darul vieții, este darul libertă ții. Cea mai frumoasă stare este libertatea ın ̂ Hristos cel Inviat, pentru că ın ̂ această libertate alegem binele care este Hristos, viaț a noastră ș i Că lă uzitorul nostru că tre Impă ră ț i a lui Dumnezeu. La acest ceas aniversar, S inț i i Arhangheli Mihail ș i Gavriil, Rafail ș i toate cetele ın ̂ gereș ti ne ım ̂ bră țiș ează . Astă zi, ne rugă m ca aripile rugă ciunii noastre care se ı̂ndreaptă că tre Dumnezeu, aripi care sunt descrise ca milostenia ș i postul, să ie ın ̂ zdră venite prin lucrarea ș i slujirea ın ̂ gerilor care ne iubesc ș i care mă rturisesc pe Dumnezeu”, a reliefat pă rintele Petru Munteanu.

Celor care poartă numele S inț i lor Arhangheli Mihail ș i Gavriil, ı̂ n ı̂ n cheierea cuvâ ntului adresat, pă rintele Munteanu le-a transmis: „Tuturor celor ce poartă acest frumos

www.haicunoi.com

ACTUALITATE PAROHIALĂ

ACTUALITATE PAROHIALĂ 144

145 ACTUALITATE PAROHIALĂ

nume, de vestitori ai cuvâ ntului lui Dumnezeu, le dorim ca Bunul Dumnezeu să le binecuvinteze viaț a lor, să nă tate ș i bună sporire, mulț i ș i binecuvâ ntați ani, La mulți ani!”.

Pentru ca totul să decurgă frumos, ın ̂ tr-o atmosferă de celebrare a S inților Arhangheli Mihail ș i Gavriil, credincioș ii parohiei s-au ostenit timp de o să ptă mâ nă să pregă tească bucate alese pentru toți pelerinii care au că lcat pragul bisericii la ceas de să rbă toare.

După Sfâ nta Liturghie, pelerinii au fost invitaț i să participe la agapa fră ț e ască organizată ın ̂ cinstea S inților Arhangheli Mihail ș i Gavriil.

„Astă zi este să rbă toarea bisericii noastre, S inții Mihai ș i Gavriil, ș i aș a cum anul trecut am ın ̂ tâ mpinat peste 400 de oameni care au stat la masă , ș i anul acesta ne-am stră duit să im la aceeaș i ın ̂ ă lțime, am pregă tit peste 400 de porții de mâ ncare. Ne face o deosebită plă cere ca toț i credincioș ii care participă la Sfâ nta Liturghie să vină ș i la masă , să guste din preparatele noastre, gustă ri, ciorbă ș i să rmă luțe. Este cea mai importantă să rbă toare a parohiei noastre, este hramul bisericii noastre ș i le mulțumesc tuturor celor care s-au implicat.

Aș a cum acasă pregă tim o masă de să rbă tori, aș a am vrut să ie ș i aici. Ne bucură m că Bunul Dumnezeu ne ajută să continuă m tradiț i a stră moș ilor noș tri, am preluat-o din mers, această tradiție de a organiza această agapă fră țească . Vremea tine cu noi, Dumnezeu ține cu noi, ne iubeș te, ș tiți că Biserica este mireasa lui www.haicunoi.com

Hristos sau se mai spune că Biserica este corabia lui Hristos, iar noi astă zi ne-am urcat ın ̂ corabia lui Hristos. Speră m că atunci câ nd vom ajunge la mal cu corabia lui Hristos, să ne dea putere ca la anul să im la fel de pregă tiți ın ̂ această zi de să rbă toare”, a subliniat domnul Constantin Chele, epitrop al Parohiei „S inții Voievozi”.

Gospodinele, prinse cu pregă tirea mesei, au dorit să -ș i exprime bucuria simțită ın ̂ această zi de să rbă toare.

„O zi deosebit de importantă pentru Parohia noastră este să rbă toarea noastră , a comunită ții noastre. Ne-am adunat mai multe gospodine ș i am fă cut curat, am pregă tit bucate alese, gustoase, pregă tite cu drag pentru cei care vin la Sfâ nta Liturghie. Este bine să pregă tim, să participă m, să adaugă m o bucă țică din su letul nostru, din bucuria noastră la această să rbă toare pentru că o iubim ș i o aș teptă m cu multă plă cere ın ̂ iecare an. Totul este pregă tit ș i ne dorim ca totul să ie bine, iar oaspeții sunt aș teptaț i cu braț ele deschise”, a mă rturisit doamna Ana Chele, credincioasă a parohiei.

„Este o să rbă toare deosebită pentru toți creș tinii ortodocș i. Noi bene iciem de Sfâ nta B i s e ri c ă , c a re p o a rt ă h ra m u l S i n ț i lo r Arhangheli Mihail ș i Gavriil, iar noi ajută m câ t putem iecare an de an, am pregă tit ciorbă , gustă ri, să rmă luțe, iar toți credincioș ii care au participat azi la Sfâ nta Slujbă , sunt invitați la

Hai cu noi - Almanah 2016

ACTUALITATE PAROHIALĂ 146

reprezentat ın ̂ iconogra ia noastră purtâ nd ın ̂ mâ nă o loare de crin alb, ca simbol al purită ții, al bucuriei ș i binecuvâ ntă rii, pentru că el transmite neamului omenesc vestea cea bună a ın ̂ trupă rii Fiului lui Dumnezeu, Care ne aduce mâ ntuirea.

Brîndușa Dediu

ACTUALITATE PAROHIALĂ

masă ”, doamna Ț uțuianu Elena.

In iconogra ia noastră ortodoxă , Arhanghelul Mihail este reprezentat purtâ nd ın ̂ mâ nă o sabie de foc pentru că el pedepseș te pă catul, pedepseș te nedreptatea ș i apă ră pe cei drepți. El pedepseș te popoare rele ș i apă ră p o p o a re b u n e c a re ı̂ m p l i n e s c vo i a l u i D u m n e z e u . A r h a n g h e l u l G a v r i i l e s t e

Hai cu noi - Almanah 2016

www.haicunoi.com

147 ACTUALITATE PAROHIALĂ

Copilul, minunea vieții

Acum, când copiii voștri sunt încă mici, trebuie să-i ajutați să înțeleagă ce este binele.

Acesta este sensul cel mai profund al vieții.

(Pă rintele Paisie Aghioritul)

Solidaritatea este un cuvâ nt că ruia prea p u ț i n i ı̂ i c u n o s c ș i p r e ț u i e s c s e n s u l .

Solidaritatea, ı̂ntr-un sens mai larg, priveș te ansamblul societă ții umane, vizează elementul esenț ial al orică rui tip de activitate umană , pregă teș te resursele umane viitoare ın ̂ vederea participă rii acestora la progresul societă ț ii, determină o funcț i onalitate economică ı̂ n mă sură să poată avea efecte prosolidare durabile.

Voluntarii Fundaț i ei Solidaritate ș i Speranță – iliala Să vineș ti, precum ș i cei ai Centrului social-educativ „Popasul Iubirii Milostive”, care aparț i ne Parohiei „S inț i i Voievozi” din Să vineș ti, prin iniț i ativele pă rintelui director Petru Munteanu, au solidarizat de-a lungul anilor cu oameni pe care soarta i-a ın ̂ cercat, reuș ind să le ofere un sprijin moral, material, spiritual ș i educativ.

In anul 2005, Parohia „S inții Voievozi” a obț i nut Centrul Social Polivalent, intitulat www.haicunoi.com

sugestiv „Popasul Iubirii Milostive”. Mai exact, la data de 25 martie 2005, cu binecuvâ ntarea Preafericitului Pă rinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Româ ne, ı̂ n vremea arhipă storirii ca Mitropolit al Moldovei ș i Bucovinei, Centrul social-educativ ș i-a deschis porțile ș i ı̂ncă din primul an de activitate a deservit unui numă r de 60 de copii proveniți din familii vulnerabile social, acordâ nd o masă caldă la prâ nz. De la an la an, numă rul copiilor bene iciari a crescut, astfel că ın ̂ cei zeze ani de activitate, 670 de copii au fost hră niți la acest aș eză mâ nt, iar activitatea este ı̂n continuă miș care.

C o n s t r u c ț i a destinată binelui local este elegantă , aerisită , organizată ș i a fost dotată cu tot ceea ce e s t e n e c e s a r funcționă rii e iciente unui astfel de centru de zi pentru copii.

M a j o r i t a t e a bene iciarilor locuiesc ın ̂ condiții precare ın ̂ cele câ teva blocuri din a p r o p i e r e a a ș e z ă m â n t u l u i , a c e ș t i a i i n d identi icați prin intermediul anchetelor sociale.

Dar, din pă cate, timpul ıș̂i spune cuvâ ntul ș i acum, după zece ani de activitate neın ̂ treruptă , mai sunt necesare câ teva reparații ș i la centrul de zi pentru copii.

După inalizarea orelor de curs, elevii trec pe la centrul de zi pentru a primi o masă de prâ nz gratuită . Este un bun prilej de apropiere față de micuți, aceș tia iind ın ̂ curajați să ıș̂i pună ın ̂ valoare spiritul creativ ș i talentul artistic ın ̂ cadrul atelierelor organizate.

Hai cu noi - Almanah 2016

ACTUALITATE PAROHIALĂ 148

Hai cu noi - Almanah 2016

ACTUALITATE PAROHIALĂ

Vestită pentru bucatele alese pe care le pregă teș te ı̂ n iecare zi copiilor nevoiaș i, doamna Maria Mă riuța, tanti Rodica după cum ıî spun cei dragi, nu renunță la a le i ală turi tinerilor din Să vineș ti nici după zece ani de activitate neı̂ntreruptă . „Cu ajutorul Bunului Dumnezeu ș i al pă rintelui Petru Munteanu, sunt la Centrul social-educativ «Popasul Iubirii Milostive» de zece ani, ım ̂ i place ceea ce fac, lucrez cu drag, iar câ nd vă d bucuria din ochii copiilor sunt fericită . Zilnic pregă tim o masă caldă la prâ nz pentru aceste su lețele necă jite.

Nicio zi nu seamă nă cu alta, tot timpul sunt noi provocă ri ın ̂ funcție de anotimp. Chiar zilele acestea s-a stricat centrala termică ș i suntem supă rați iindcă sunt costuri foarte mari ș i vine frigul. Ne dorim să reuș im să schimbă m această centrală veche ș i stricată , poate cineva o ie ală turi de noi ș i o să ne ajute, aș a ne rugă m la Bunul Dumnezeu.

Imi dau silința mereu să ie c o p i i i m u l ț u m i ț i , mulț umirea lor este ș i bucuria mea”, a mă rturisit tanti Rodica.

Din anul 2014, la Centrul de servicii sociale „Samariteanul Milostiv”, care aparț ine celor două instituții, copiii bene iciari ș i nu numai au parte de lecții suplimentare. A fost

implementat un program de Afterschool la care vin cadre didactice ș i voluntarii fundației pentru a-i suține la teme pe cei mici. „Cei care au nevoie de ajutor la teme vin, după ce merg la cantină pentru a lua prâ nzul, să facă temele sub ın ̂ drumarea ș i ajutorul nostru. Sunt copii cu vâ rste cuprinse ın ̂ tre 6 ș i 14 ani, ın ̂ cepâ nd de la clasa 0 pâ nă la clasa a VIII-a. Mai mult decâ t atâ t, ne stră duim să le oferim o fă râ mă de bună voință care să -i determine să caute «mai binele» ș i «mai frumosul». Avem un grup de copii cu vâ rste ș i nevoi diferite, dar ın ̂ inal reuș im să ne contură m un scop comun, iar rezultatele se vă d ș i din ataș amentul pe care l-au dezvoltat pentru activită țile noastre. Vrem să le dezvoltă m simț ul responsabilită ț ii, dâ ndu-le mici sarcini, cum ar i: cură țenia, efectuarea prezenței, aș ezarea că rților ın ̂ bibliotecă . După terminarea temelor ră mâ nem ım ̂ preună cu cei care au avut un comportament adecvat regulilor interioare ș i ne recreem prin câ ntece, desen, poate chiar ș i câ teva jocuri interactive.

Principalul nostru obiectiv este realizarea temelor, dar, totodată , dorim ca ei să ın ̂ țeleagă din activită țile la care participă câ t de important este spiritul de echipă , toleranța, ın ̂ trajutorarea

www.haicunoi.com

149 ACTUALITATE PAROHIALĂ ș i respectul față de semeni, chiar dacă suntem diferiți. Vrem să le ın ̂ su lă m ın ̂ crederea ın ̂ sine ș i curajul de a i unici ș i atenți la propria datorie.

Competiția trebuie să ie cu ei ın ̂ ș iș i, pentru a evolua frumos ș i e icient”, a reliefat Mihaela Bulai, voluntar desemnat cu activită ț ile de afterschool.

Cadrele didactice de la Ș coala Generală „I. Gervescu” din Să vineș ti privesc cu bucurie ș i recunoș tinț ă acest program de Afterschool desfă ș urat la centrul din Să vineș ti.

Doamna Ț ăruș Elena, cu o experiență de peste 30 de ani ı̂n ı̂nvă ț ămâ nt, a subliniat: „Aceste ore de ș coală de după ș coală vin ı̂n spirjinul ș colii pentru că ajută copiii cu potențial intelectual scă zut, ajută copiii care nu pot i ın ̂ drumați la lecții de că tre pă rinți, ajută copiii nesupravegheați de familie. Totodată , ocupă timpul liber al copilului cu activită ți utile, ıl̂ ajută să socializeze. Copiii vin cu temele fă cute la ș coală , astfel le redă ın ̂ crederea ın ̂ forțele proprii ș i le creează o stare de bine ın ̂ colectivul clasei, pentru că au ș i ei rezultate mai bune la

ın ̂ vă țătură ”.

De la o vârstă fragedă, copilul își însușește cu repeziciune ceea ce i se spune, și ceea ce aude se întipărește în su letul lui ca pecetea în ceară. Prin aceasta, viața lor începe deja să încline ie către păcat, ie către virtute. Așadar, dacă de la început îi abatem de la păcat și îi punem pe calea cea bună, lucrul acesta va deveni pentru ei deprindere, le va intra în ire, și nu se vor mai abate atât de ușor spre rău, iindcă obișnuința îi va trage la fapte bune. (Sfâ ntul Ioan Gură de Aur)

Cei care doresc să vină ı̂ n sprijinul acestor su lete vulnerabile ın ̂ fața vieții pentru a le aduce zâ mbetul pe chipul lor angelic ș i a le reda bucuria copilă riei, pot lua legă tura cu reprezentații celor două instituții la adresa de email: solidaritate.speranta@gmail.com sau dacă doresc să contribuie inanciar la aceste activită ț i desfă ș urate ı̂ n cadrul celor două centre, pot face donații direct ın ̂ contul bancar: RO96 BRDE 280S V275 2107 2800, deschis la BRD – Roznov de Parohia „Sf. Voievozi” din Să vineș ti.

Brîndușa Dediu

„Troița este o mărturisire concretă într-un spațiu al recunoștinței”

Biserica ortodoxă ıl̂ pră znuieș te la data sentimentul de mamă , i-a purtat paș ii Irinei de 9 noiembrie pe Sfâ ntul Ierarh Nectarie că tre racla Sfâ ntului Nectarie de la Eghina, care i-a ascultat rugă ciunile ș i i-a dă ruit o minună ție Taumaturgul, un sfâ nt al zilelor noastre. de copil, Nectarie, plin de energie

P e n t r u c r e d i n c i o ș i i ș i zâ mbet, care ın ̂ cununează toate Parohiei „S inț i i Voievozi” din realiză rile familiei.

Să vineș ti, pră znuirea Sfâ ntului

„Pe Sfâ ntul Nectarie l-am Nectarie este un adevă rat popas cunoscut ră sfoind paginile unei duhovnicesc. Frumusețea acestei reviste ın ̂ anul 2007, un an foarte să rbă tori este sporită ș i de faptul di icil pentru mine ș i familia mea că ı̂ n parohie există o troiț ă deoarece mă mica primise un ocrotită de Sfâ ntul Nectarie. d i a g n o s t i c d u r d i n p a r t e a

Fiecare troiță din Parohia medicilor, iar eu, pe de altă parte, S ă v i n e ș t i 2 a r e o p o v e s t e a lasem de la medicii pe care-i emoționantă ın ̂ spate, ca ș i cea a consultasem că nu pot avea familiei Maria Baghiu ș i a iicei urmaș i. Nu pot descrie ın ̂ cuvinte sale, Irina Puș cală u. Dorința de a ceea ce am simțit ın ̂ acele zile… avea urmaș i, de a-ș i ı̂ m plini www.haicunoi.com

Hai cu noi - Almanah 2016

ın ̂ să ın ̂ tâ lnirea cu Sfâ ntul a fost ca un balsam ș i o ın ̂ curajare pentru su letele noastre. Vizita mea ș i a soțului meu, ın ̂ acelaș i an, acasă la sfâ nt, ın ̂ insula Eghina, a subliniat o dată ın ̂ plus ceea ce am tră it atunci câ nd citisem despre el: sentimentul de siguranță ș i bucuria de a gă si pe

cineva foarte drag ș i foarte apropiat, care ne va purta de grijă , ım ̂ i invadară su letul. M-am rugat atunci la racla sfâ ntului, cu cuvinte puține ș i simple, pentru rezolvarea problemelor ce ne umbreau existența ș i iată că , «Bunicuțul» cum i se mai spune, a devenit pentru noi «Tă ticuțul» cel drag, bun ș i darnic. Dumnezeu a lucrat prin Sfâ ntul Nectarie ın ̂ tr-un chip minunat ın ̂ viața noastră : eu ım ̂ preună cu soțul meu am devenit pă rinț ii unui bă iețel perfect să nă tos, care-i poartă numele Sfâ ntului Nectarie, iar mă mica a trecut uș or peste etapele bolii, dobâ ndind «tă mă duirea su letească », ș i-a vă zut ın ̂ deplinit visul de a deveni bunică ș i ın ̂ ainte de a adormi, ın ̂ tru nă dejdea ın ̂ vierii la 20 iulie, a construit ın ̂ lunile mai-iunie 2013 o troiț ă ı̂ n cinstea Sfâ ntului Nectarie, ca semn de recunoș tință pentru toate darurile primite”, mă rturiseș te Irina Puș cală u, iica Mariei Baghiu, ctitorul troiței.

Slujba de s ințire a troiței s-a o iciat la 18 august 2013 de că tre pă rintele paroh Petru Munteanu, ı̂ n soț i t de un sobor de preoț i : pă rintele Ioan Roncea, pă rintele Roman Ceachir, precum ș i pă rintele Mihai Meraru.

După slujba de hram, să vâ rș ită de Hai cu noi - Almanah 2016

pă rintele paroh Petru Munteanu ș i preotul Ceachir Roman de la Parohia Ză neș ti III, pă rintele paroh a adresat un cuvâ nt celor prezenți:

„In parohia noastră este să rbă toare mare, a credincioș ilor noș tri care au fost binecuvâ ntați de Dumnezeu cu o troiță, o troiță care poartă hramul Sfâ ntului Ierarh Nectarie de la Eghina. Troița este o mă rturisire concretă ı̂ n tr-un spaț i u al recunoș tinț e i. Spaț i ul recunoș tinței a fă cut posibilă prezența acestei troițe ș i iată cum: troița pleacă de la o sfâ ntă icoană adusă la biserică pentru s ințire, icoana unui sfâ nt, a Maicii Domnului sau a Domnului nostru Iisus Hristos. Ea iind s inț ită , credinciosul o duce acasă ș i se roagă ei, că tre ră să rit, cu credință ș i recunoș tință că tre Bunul Dumnezeu, iar Dumnezeu ı̂ i ı̂ n deplineș te rugă ciunea ș i credinciosul, ın ̂ această stare de recunoș tinț ă, scoate sfâ nta icoană ı̂n drum, pentru a mă rturisi celorlalți câ t bine i-a fă cut Dumnezeu. Deci, troița este o icoană scoasă afară din casă , după care este aș ezată sau ı̂ m bră cată ı̂ n tr-o construcț i e, un loc de recunoș tință, pe lâ ngă care trecâ nd credincioș ii mă rturisesc ș i ei mila ș i iubirea lui Dumnezeu.

T r o i ț a s e a ș e a z ă l a r ă s p â n t i e , d a r dumneavoastră vă ı̂ n trebaț i unde este ră scrucea, pentru că vedem drumul drept.

Există o ră scruce pe verticală , care uneș te cerul cu pă mâ ntul. Troița aceasta leagă cele două dimensiuni, una verticală ș i cealaltă orizontală , care ne leagă pe noi, pe toț i”, a menț ionat

www.haicunoi.com

ACTUALITATE PAROHIALĂ

ACTUALITATE PAROHIALĂ 150

151 ACTUALITATE PAROHIALĂ pă rintele Petru Munteanu.

In ın ̂ cheierea cuvâ ntului să u, pă rintele paroh i-a felicitat pe ctitorii troiț e i, dar ș i pe ceilalț i credincioș i care se ın ̂ grijesc de ea, aducâ nd lori alese, care ne amintesc de Gră dina Raiului, dar nu ı̂ n ultimul râ nd i-a urat un sincer „La mulț i ani!” micuț ului Nectarie Olivian Puș cală u.

Popasul duhovnicesc se termină cu agapa fră țească la care sunt invitați toți credincioș ii veniți să aducă prinos de recunoș tință Sfâ ntului Nectarie.

Sfâ ntul Nectarie ıî ajută pe cei ın ̂ durerați care caută sprijin, ocrotire, tă mă duire. Este un taumaturg al zilelor noastre, cunoscut ca vindecă tor de cancer ș i alte boli grave. Este grabnic ajută tor femeilor la naș tere, dar ș i celor care nu pot să ră mâ nă ın ̂ să rcinate.

Sfâ ntul Nectarie s-a nă scut ın ̂ 1846, ın ̂ Silivria Traciei (lâ ngă Constantinopol). A studiat

teologia la Constantinopol, a fost ın ̂ vă țător ın ̂ Insula Hios, apoi mitropolit de Pentapole, o veche eparhie ortodoxă din Libia superioară . La Atena a fost predicator, profesor ș i director al unei ș coli teologice pâ nă ın ̂ anul 1894.

Intre anii 1904-1907 a construit, cu ajutorul multor credincioș i ș i ucenici, o mă nă stire de maici ı̂ n Insula Eghina din apropierea Atenei, unde s-a ș i retras. A ajutat ș i s-a rugat pentru bolnavi ș i să raci.

Brîndușa Dediu

„Troița nu cere nimic, ea oferă totul”

Acum un an, mai exact la data de 11 noiembrie 2014, ın ̂ fața casei familiei Lază r din comuna Să vineș ti se ridica semeață o troiță, ı̂nă lțată ı̂n s e m n d e r e c u n o ș t i n ț ă Sfâ ntului Mina. Slujba de s inț i re a fost o iciată de p ă r i n t e l e p a r o h P e t r u Munteanu, pă rintele Mihai Meraru ș i pă rintele Ciprian U n g u r e a n u , ı̂ n s o ț i ț i d e credincioș ii enoriei.

Constantin ș i Marcela Lază r sunt nă scuți ın ̂ comuna Să vineș ti ș i se bucură de cei www.haicunoi.com

trei copii ș i trei nepoți. Bă iatul c e l m a r e e s t e c ă s ă t o r i t , locuieș te la Bistrița Nă să ud ș i are un bă iețel de patru aniș ori ș i unul de o lună . Al doilea copil a absolvit Seminarul teologic ș i Facultatea de Teologie la Sibiu ș i e s t e p r e o t d u h o v n i c protosinghel la Mă nă stirea Nechit, iar mezina familiei este i n g i n e r ă , c ă s ă t o r i t ă l a Bucureș ti, ș i are un bă iețel ın ̂ vâ rstă de doi aniș ori.

La data de 11 noiembrie 2015, de ziua Sfâ ntului Mina, a fost să vâ rș ită slujba de hram a Hai cu noi - Almanah 2016

ACTUALITATE PAROHIALĂ 152

Hai cu noi - Almanah 2016

ACTUALITATE PAROHIALĂ

troiței ın ̂ chinată Sfâ ntului. Slujba a fost o iciată de pă rintele Petru Munteanu ș i pă rintele Mihai Meraru, avâ ndu-i ală turi, ca de iecare dată , pe credincioș ii parohiei.

Pă rintele Mihai Meraru le-a fă cut cunoscută , celor a laț i ı̂n jurul troiței, viaț a Sfâ ntului Mare Mucenic Mina ın ̂ cuvâ ntul să u de ın ̂ vă țătură : „In această zi binecuvâ ntată de 11 noiembrie, câ nd cinstim pe Sfâ ntul Mare Mucenic Mina, Dumnezeu ne-a ın ̂ vrednicit să ne rugă m ı̂mpreună la această frumoasă troiț ă construită ın ̂ cinstea acestui mare mucenic al lui Hristos. Să rbă toarea de astă zi este pentru noi un prilej de bucurie duhovnicească , de aducere aminte a vieții acestui mare sfâ nt al Bisericii ortodoxe. Sf. Mina a tră it ı̂ n perioada de prigoană a Bisericii, ın ̂ primele secole creș tine, ı̂ n secolul al III-lea, mai exact, câ nd Biserica lui Hristos era prigonită de autorită ț i le romane din a c e a v r e m e . S f â n t u l M u c e n i c M i n a , p e n t r u credinț a lui ı̂n Hristos, a fost mai ın ̂ tâ i ın ̂ temnițat ș i supus la grelele chinuri trupeș ti. In schimb, Sf. Mina le-a ră bdat cu bă rbă ție, ca un vrednic oș tean al lui Hristos. Ș i noi, cei care a s t ă z i n e - a m r u g a t ı̂mpreună la acatistul Sf. M i n a , a m a s c u l t a t

ım ̂ preună chinurile prin care a trecut acest mare sfâ nt al lui Hristos. A ră bdat toate aceste dureri trupeș ti, dar bucuria duhovnicească nimeni nu a putut să o ia de la Sfâ ntul lui Hristos. De aceea, ın ̂ acea zi de 11 noiembrie, Sf. Mina s-a nă scut ın ̂ Impă ră ț i a lui Dumnezeu, de aceea noi ı̂ i pomenim pe aceș ti martiri ın ̂ ziua naș terii lor duhovniceș ti, adică mutarea lor de la această viață trecă toare la viața veș nică ın ̂ Hristos”.

Vizibil emoț i onată , doamna Marcela Lază r a dorit să le mulțumească celor prezenți pentru grija ș i dragostea pe care o manifestă asupra troiței ctitorite ın ̂ curtea dumneaei: „Mă bucur că ne-ați onorat astă zi, că ați ră spuns invitației noastre, simt că nu sunt vrednică de atâ ta dragoste din partea dumnevoastră , a celor prezenț i . Să ne ajutaț i ș i ı̂ n continuare să ın ̂ grijim această troiță”.

După o icierea slujbei de s inț i re, pă rintele paroh Petru Munteanu le-a explicat enoriaș ilor prezenți ce simbolizează o troiță ș i, totodată , ș i-a ară tat recunoș tinț a faț ă de credincioș ii care au reuș it să creeze spații de rugă ciune ın ̂ parohia pe care o pă storeș te.

„Mulțumim Bunul Dumnezeu, Care ne-a ajutat să ajungem astă zi la această frumoasă să rbă toare. Cu emoție ne-am adunat astă zi aici ș i am venit să -i mulț u mim Sfâ ntului Mare

www.haicunoi.com

153 ACTUALITATE PAROHIALĂ Mucenic Mina, dar noi nu-i mulțumim doar astă zi, pentru că noi ș tim că «s inții nu-ș i iau concediu», ei sunt permanent cu noi. Ei nu pleacă nică ieri, ci sunt ın ̂ iecare zi ală turi de noi atunci câ nd strigă m că tre ei, pentru că ei sunt prietenii Mâ ntuitorului nostru Iisus Hristos. Ne bucură m că parohia noastră , prin mila lui D u m n e z e u ș i p r i n j e r t f a ș i d ra g o s t e a credincioș ilor ei, s-a ı̂ m bogă ț i t cu această frumoasă troiță. Troița aceasta, ca ș i celelalte troițe ridicate ı̂n parohia noastră , sunt niș te invitații deschise de a intra ın ̂ alt spațiu, un spaț i u unde s inț i i ne ı̂ m bră ț i ș ează , Maica D o m n u l u i ș i H r i s t o s n e p ă z e s c ș i n e binecuvintează pe toți. Troița nu cere nimic, ea oferă totul. Câ nd treci pe lâ ngă ea, ea nu-ți cere nimic, dar ıț̂i oferă un spațiu unde Hristos, Maica Domnului ș i s inții sunt prezenți cu tine ș i te că lă uzesc ın ̂ viața ta. De aceea, acum 18 ani, câ nd am fost numit preot paroh la această parohie, mi-am propus, ı̂mpreună cu credincioș ii, să ridică m câ t mai multe spații de rugă ciune, care sunt troițele. Ș i mila lui Dumnezeu a râ nduit ș i prin jertfa credincioș ilor, ca numă rul troițelor să sporească , de la o troiță, pe care am gă sit-o aici, la 26, câ te sunt ı̂ n prezent, pentru că ele punctează zona noastră ca spațiu al libertă ții ın ̂ Hristos”, a spus pă rintele Petru Munteanu.

Prezenți la slujba de hram, dar ș i la agapa fră țească organizată ın ̂ cinstea Sf. Mina, câ țiva ctitori de troițe ș i oameni cu frică de Dumnezeu au dorit să -ș i exprime sentimentele tră ite la astfel de evenimente ș i ce ı̂nseamnă troiț a pentru ei.

Ilie Crețu, ctitor al unei troițe cu hramul Sf. Treime, ridicată ım ̂ preună cu familia Ionel Baluș ın ̂ parohia pă storită de pă rintele Petru Munteanu, a relatat: „Acum cinci ani am construit o troiț ă (ı̂ n Ardeal troiț e le sunt acoperite ș i-L reprezintă pe Domnul nostru Iisus Hristos), la noi iecare troiță reprezintă câ te un sfâ nt sau doi. Iar câ nd este ziua sfâ ntului ne adună m la troiță ș i-i aducem o milostenie, www.haicunoi.com

laude de mulț umire sfâ ntului care ne ajută foarte mult. Suntem bucuroș i de troițele ridicate ın ̂ parohia noastră , ș tiți cum este, dimineața câ nd pleci de acasă faci Sfâ nta Cruce ın ̂ fața troiței ș i-ți aduci aminte de minunile sfâ ntului respectiv, câ t ajutor a oferit, iar pe ulița satului tot ı̂ntâ lneș ti aceste semne de recunoș tinț ă ın ̂ chinate Bunului Dumnezeu. Trecâ nd pe lâ ngă ele, iind ın ̂ drumul tă u, mai faci o Sfâ ntă Cruce ș i

nici nu ș tii câ nd ai ajuns la biserică sau oriunde se ın ̂ dreaptă paș ii prin sat. Troițele sunt ș i un semn de reamintire a credinței noastre, pentru că avem nevoie de credință. Noi suntem datori să le ın ̂ grijim, să le ocrotim ș i ne dorim să ie câ t mai multe, pentru că dacă nu vezi una, o vezi pe urmă toarea. Satul nostru cred că este fruntaș , avem 26 de troițe. Credința ın ̂ Dumnezeu ne face mai calmi, mai ră bdă tori ș i ne dă puterea de a merge mai departe, de a gă si rezolvarea unor probleme, iar noi trebuie să im recunoscă tori”.

Intrebată ce semni ică troiț a pentru dumneaei, Maria Cerescu, credincioasă a parohiei, a spus: „Mergem pe strada satului ș i câ nd ajungem ın ̂ dreptul unei troițe uită m de toate cele rele, iar aceasta ne dă putere de a ne ruga, de a face semnul S intei Cruci ș i merge mai departe. Dar nu ai timp să te gâ ndeș ti la altceva, la rele, că iară ș i ın ̂ tâ lneș ti o troiță ș i iar faci cruce ș i tot aș a pâ nă ajungi la Sfâ nta Biserică . Sunt mâ ndră de troiț e le pe care le avem, de credincioș ii care suntem ın ̂ sat ș i mulțumim pă rintelui Munteanu pentru dragostea pe care o Hai cu noi - Almanah 2016

ACTUALITATE PAROHIALĂ 154 poartă satului ș i enoriaș ilor”.

„Ne-a invitat doamna Marcela ș i pe noi, coriș tii, că ea face parte din corul bisericii, să venim la această troiță, care-l simbolizează pe Sf. Mina care, dacă te rogi sfâ ntului ın ̂ caz că ai pierdut ceva, el te ajută , ș i descoperi unde se a lă acel lucru, dar rugă ciunile pentru orice dorință sunt ră splă tite de Sf. Mina. Aș a este obiceiul la noi ın ̂ sat, la iecare hram ne adună m mai mulți credincioș i ș i să rbă torim ală turi de ctitorii troițelor. Troița este recunoș tința noastră că tre Bunul Dumnezeu, care prin S inți ne ajută ș i ră spunde la rugă ciunile noastre”, Horciu Lina, membră a corului bisericii.

Doamna Dorina Negoi a trebă luit de zor ca bucatele preparate de ea să ie câ t mai gustoase, pe placul pelerinilor: „Am pregă tit aperitiv, ciorbiț ă cu ciuperci ș i orez ca ș i garnitură la peș te. Neapă rat trebuie să gustați din mâ ncarea noastră . Ș i familia mea a ridicat o troiță ın ̂ cinstea Impă raților Constantin ș i Elena, dar ș i a Ină lțării S intei Cruci. A fost dorința soțului meu, ın ̂ ainte de a adormi ın ̂ tru Domnul.

După aceea am decis să construiesc troiț a, pentru el. Acum, troița are două hramuri, motiv pentru care ne ın ̂ tâ lnim mai mulți credincioș i ș i poposim de două ori pe an la agapa fră țească din curtea casei mele”.

Dintotdeauna, poporul româ n a fost creș tin, iar sentimentul să u religios s-a materializat prin dă ruirea jertfelnică cu care ș i-a ridicat s intele locaș uri de ın ̂ chinare. Pe lâ ngă biserici, o categorie aparte a acestor locuri consacrate unde româ nul aduce slavă lui Dumnezeu o constituie troițele.

Sunt un numă r de 26 de troițe ın ̂ Parohia „S inții Voievozi”, vă dind cinstirea deosebită pe care o acordă mereu creș tinul să vineș tean credinței sale. La intersecții, precum ș i la ieș irile ș i intră rile din sat, se ın ̂ tâ lnesc troițe pentru ca omul care iese din spațiul familiar ș i nu numai să se ın ̂ chine ș i să rostească o rugă ciune pentru sprijin, iar la ın ̂ toarcere să spună o rugă ciune de mulțumire pentru ajutorul dat.

Brîndușa Dediu

Samariteanul Milostiv, voluntar prin excelență

Hai cu noi - Almanah 2016

Liturghie, ın ̂ toate bisericile ortodoxe s-a citit pericopa evanghelică de la Luca, versetele de la 25 la 37 din capitolul X, ın ̂ care ni se prezintă Pilda Samarineanului Milostiv.

In Parohia „S inții Voievozi” – Să vineș ti, județul Neamț , a fost organizată duminică , 15

ACTUALITATE PAROHIALĂ

Fiecare om poate deveni chipul milostiv a l B u n u l u i S a m a r i n e a n , a l m i l o s t i v i r i i Mântuitorului Iisus Hristos, după cum prin iecare om Hristos Domnul poate arăta iubirea Sa milostivă și darnică în lume, dacă inima iecărui om devine milostivă și darnică. Deci, samarinean milostiv este orice om care ajută pe semenul său a lat în situații di icile.

Aproapele nostru nu este însă întotdeauna cel ce ne este nouă apropiat prin înrudire sau prin apropiere geogra ică sau izică.

Aproapele poate i omul prin care Dumnezeu ne ajută cu harul Său, adesea într-un mod neașteptat. (Preafericitul Pă rinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Româ ne)

In Duminica a 25-a după Rusalii, Biserica Ortodoxă a amintit de Pilda Samarineanului Milostiv consemnată ı̂n Evanghelia după Luca 10, 25-37. La Sfâ nta

www.haicunoi.com

155 ACTUALITATE PAROHIALĂ

noiembrie 2015, o procesiune dedicată D u m i n i c i i a 2 5 - a d u p ă R u s a l i i , z i u a Samariteanului Milostiv.

Zi de să rbă toare ș i pentru Centrul de servicii sociale „Samariteanul Milostiv”, care aparține Parohiei Să vineș ti 2.

Evenimentul a avut loc după o icierea S intei Liturghii de că tre pă rintele paroh Petru Munteanu, ın ̂ soțit de ierodiaconul Calinic Savin de la Arhiepiscopia Constanței.

In cadrul S intei Liturghii, după citirea pericopei evanghelice, pă rintele paroh a dat citirii Pastorala Sfâ ntului Sinod al Bisericii Ortodoxe Româ ne, privind ı̂ n semnă tatea „Anului omagial al misiunii parohiei ș i mă nă stirii azi ș i a anului comemorativ al Sfâ ntului Ioan Gură de Aur ș i al marilor pă stori de su lete din eparhii”.

„Cu ajutorul lui Dumnezeu, ne a lă m la ın ̂ ceputul Postului Naș terii Domnului, numit ș i Postul Cră ciunului. Acesta este un post de pregă tire ș i cură țire duhovnicească pentru a deveni «biserică s inț ită » ı̂n su letele ș i ı̂n trupurile noastre, ca să primim ı̂ n noi, ı̂ n «peș tera trupului nostru» ș i ın ̂ «ieslea su letului nostru», pe Mâ ntuitorul Iisus Hristos, Care vine ın ̂ lume ș i Se face Om, pentru ca pe noi oamenii pă mâ nteni să ne ridice la viața duhovnicească ș i la bucuria cerească veș nică . Fiecare perioadă de post este un timp de pocă ință ș i de ı̂nnoire duhovnicească , dar Postul Cră ciunului este, mai ales, o ș coală a milosteniei, ın ̂ care ın ̂ vă țăm să ră spundem cu dă rnicie milostivirii ș i bună tă ții www.haicunoi.com

nesfâ rș ite a lui Dumnezeu pentru noi, ară tată prin ın ̂ truparea Fiului Să u veș nic, Iisus Hristos, Mâ ntuitorul lumii. Aș adar, mai ales ın ̂ această vreme a Postului Cră ciunului, ın ̂ țelegem că , pe lâ ngă s ințirea noastră duhovnicească , trebuie să im ș i milostivi, dă ruind, după posibilită ți, celor a lați ın ̂ nevoi, daruri materiale sau mă car un cuvâ nt bun, o mâ nă de ajutor sau o ın ̂ curajare adresată unui om să rac, singur ș i deznă dă jduit, ın ̂ tristat sau ın ̂ doliat”, se arată ın ̂ pastorala dată spre citire de că tre pă rintele Petru Munteanu.

La inalul S intei Liturghii, pă rintele paroh a adresat un cuvâ nt celor prezenți, ın ̂ care a vorbit despre importanț a zilei de 15 noiembrie 2015 pentru Parohia „S inț i i Voievozi” ș i a subliniat că ziua Samariteanului Milostiv poate i declarată ziua voluntarului prin excelență.

„Voluntar prin excelență ın ̂ seamnă să iei drumul Samariteanului Milostiv, după cum spune ș i Sfâ nta Evanghelie de astă zi; acest Samaritean, trecâ nd pe drumul că tre Ierusalim, a vă zut un om bă tut care abia mai tră ia. Iar el a ieș it din comoditatea lui, pentru că a devenit participant la suferința celuilalt, punâ ndu-l pe un asin ș i l-a dus la o casă de oaspeți, ne iind plă tit acest Samaritean. De aceea, Duminica de astă zi, care este ș i ocrotitoarea Centrul de servicii sociale, este o duminică a voluntarului prin excelență. Credinciosul care tră ieș te mila ș i iubirea lui Dumnezeu face lucruri fă ră ca să ie plă tit. Tră ieș te idealul sau principiile pe care Dumnezeu i le-a su lat prin iubirea Lui ș i le Hai cu noi - Almanah 2016

m a n i f e s t ă s p r e c e i l a l ț i d i n t r - o s t a r e necondiț i onată , mă rturisind prin aceasta iubirea lui Dumnezeu. Tră irea Samariteanului Milostiv ın ̂ seamnă să nu trecem indiferenți pe lâ ngă un suspin sau o lacrimă . Indiferența sau ră ceala față de ceea ce se petrece ın ̂ jurul nostru este o manifestare a lipsei iubirii mă rturisite pe care Dumnezeu ne-o acordă nouă . Pilda Samariteanului Milostiv devine pentru noi un mod de viață, pentru că atunci câ nd credinciosul simte iubirea lui Dumnezeu față de el, simte darurile pe care Dumnezeu i le dă ruieș te, simte viața ca dar de la Dumnezeu, tră ind ın ̂ această pildă devine responsabil ș i ıș̂i face timp de ceea ce se ın ̂ tâ mplă ın ̂ jurul să u.”

D u p ă S fâ n t a Liturghie a avut loc o ceremonie religioasă ı̂ n t i m p u l c ă r e i a credincioș ii au mers ală turi de pă rintele Petru Munteanu ș i ierodiaconul Calinic ı̂ n procesiune că tre sediul Centrului de S e r v i c i i S o c i a l e „ S a m a r i t e a n u l Milostiv”.

„Ș coala are o clă dire veche, frumoasă , care, după cum spun bă trâ nii satului, a luminat mințile multora de aici prin spațiul ei educativ de unde ei au ın ̂ vă țat din tainele ș i cunoaș terea lucră rii lui Dumnezeu, Creatorul nostru. Ș coala Veche s-a transformat, prin mila ș i ajutorul lui Dumnezeu, ın ̂ tr-un centru de servicii sociale.

Anul acesta, 670 de copii au fost la Ș coala Veche, ın ̂ Tabă ra de creație „Aripi de ın ̂ ger”, dar Ș coala gă zduieș te ș i foarte multe activită ț i socialilantropice cu sprijinul partenerilor noș tri din afara granițelor țării, care aduc bunuri ș i noi le distribuim parohiilor, ONG-urilor, primă riilor, b u n u r i c a r e c o n t r i b u i e l a s u s ț i n e r e a comunită ților nevoiaș e. Toate acestea stau sub a c e s t m a r e p a t r o n , c a r e e s t e n u m i t Hai cu noi - Almanah 2016

Samariteanul Milostiv pentru că Duminica S a m a r i t e a n u l u i M i l o s t i v e s t e z i u a voluntariatului prin excelență. Pentru noi, ziua de astă zi este o zi pe care o celebră m cu mari emoții, pentru că Samariteanul Milostiv este ș i ocrotitorul Centrului de servicii sociale al parohiei noastre. De aceea, voluntari ș i credincioș ii implicați ın ̂ proiectele noastre de asistență socială ne invită pe toți să mergem ın ̂ această procesiune că tre Ș coala Veche, unde veț i avea posibilitatea să vedeț i câ teva din activită țile parohiei noaste derulate ım ̂ preună cu fundațiile noastre ș i primă ria. O societate fă ră educație este o societate fă ră viitor, după cum o familie fă ră credinț ă este o familie pierdută ș i de aceea ı̂mpletim credința ș i educația ın ̂ tr-un mod armonios la Centrul de servicii sociale”, a re l i e fa t p ă r i n t e l e Petru Munteanu.

C e n t r u l a f o s t ı̂ n i i n ț a t d u p ă c e Primă ria Să vineș ti a d a t ı̂ n f o l o s i n ț ă B i s e r i c i i , p r i n Hotă râ re de Consiliu Local, clă direa fostei ș coli din localitate (Ș coala Veche).

In anul 2013, cu binecuvâ ntarea Inaltpreas ințitului Pă rinte Teofan, Mitropolitul Moldovei ș i Bucovinei, a fost ın ̂ iințat biroul de asistență socială al parohiei.

Acolo, pă rintele Petru Munteanu, ın ̂ soțit de credincioș i, a ı̂nconjurat ș coala, a stropit birourile cu agheasmă , după care participanții au fost invitați să savureze delicioasele pră jituri realizate la Centrul social educativ „Popasul Iubirii Milostive” din Să vineș ti.

„Din anul 2013, ın ̂ cadrul Centrului de Servicii Sociale «Samariteanul Milostiv» ı̂și desfă ș oară activitatea un atelier de creație, ın ̂ cadrul că ruia sunt realizate produse artizanale, www.haicunoi.com

ACTUALITATE PAROHIALĂ

ACTUALITATE PAROHIALĂ 156

157 ACTUALITATE PAROHIALĂ

decorative, cum ar i: lumâ nă ri decorative, steluțe croș etate, ın ̂ geraș i ș i clopoței croș etați, ornamente, dar ș i bră țări ım ̂ pletite cu cruciuliță.

Se derulează ș i un program de «Afterschool», la care, momentan, sunt ı̂ n registraț i copii ce provin din familii vulnerabile, dar ne dorim ca pe parcurs să participe toți copiii care doresc să primească ajutor la lecț ii ș i să -ș i petreacă timpul ın ̂ tr-un cadru educativ”, a explicat Aga ia Roș u, asistent social ın ̂ cadrul parohiei.

Tot aici ı̂ ș i desfă ș oară activitatea ș i echipa de redacț ie a revistei online Jurnal Spiritual (www.jurnalspiritual.eu), a Radioului Jurnal Spiritual (www.radiojurnalspiritual.ro) ș i redacția Buletinului Parohial „Hai cu noi” (www.haicunoi.com). Musa irii au ră mas impresionaț i de studioul radio amenajat ı̂n primă vara acestui an ın ̂ clă direa Ș colii Vechi ș i i-au felicitat pe voluntarii ș i angajații implicați ın ̂ acest proiect.

La inalul ı̂ n tâ lnirii, pă rintele Petru Munteanu a menționat celor prezenți ın ̂ Ș coala Veche: „Mulțumesc tuturor colaboratorilor ș i susțină torilor noș tri discreți, care fac posibilă activitatea noastră , ș i ıî asigură m că ne dorim ın ̂ proiectele noastre consolidarea comunită ț ii prin proiecte educaț ionale ș i descoperirea valorilor să nă toase ca principii de viață”.

Brîndușa Dediu

„Sfântul Andrei este denumit de către noi și Apostolul românilor”

Sfântul Apostol Andrei, Ocrotitorul României, ne cheamă la a mărturisi credința apostolică primită de la el, a-l iubi pe Hristos și Biserica Sa și a lucra pentru unitate în credință și unitate națională spre slava Preas intei Treimi și demnitatea poporului român. (Preafericitul Pă rinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Româ ne)

Biserica Ortodoxă să rbă toreș te la 30 noiembrie pe Sfâ ntul Apostol Andrei, cel Intâ i Chemat, Ocrotitorul Româ niei.

Sfâ nta Liturghie de la Parohia „S inții Voievozi” din Să vineș ti, județul Neamț , a fost să vâ rș ită de pă rintele paroh Petru Munteanu, avâ nd ală turi numeroș i credincioș i din enorie, dar ș i din alte zone.

D u p ă c i t i r e a p e r i c o p e i evanghelice, pă rintele paroh a rostit un cuvâ nt ın ̂ care a vorbit despre viața ș i www.haicunoi.com

virtuțile Sfâ ntului Apostol Andrei ș i a subliniat faptul că oraș ul Galați este primul oraș din țară care a primit ocrotirea spirituală a ı̂ntâ iul chemat la apostolie de că tre Mâ ntuitorul Iisus Hristos, ın ̂ că din 1992.

Sfâ ntul Apostol Andrei cel Intâ i Chemat a fost originar din Betsaida (oraș de pe țărmul

Hai cu noi - Almanah 2016

vestic al lacului Ghenizaret – Galileea) ș i a fost fratele lui Petru, iind amâ ndoi iii pescarului Iona. A fost ucenicul Sfâ ntului Ioan Boteză torul, iar la ı̂ n demnul ı̂ nvă ț ă torului să u a mers ım ̂ preună cu Ioan, iul lui Zevedeu, să caute pe Acela despre care Inaintemergă torul spunea că este „Mielul lui Dumnezeu”. Sfâ ntul Andrei a avut un sfâ rș it de mucenic, iind ră stignit la Patras, lâ ngă Corint, cu capul ın ̂ jos, pe o cruce ın ̂ formă de X, că reia i s-a spus Crucea Sfâ ntului Andrei.

„Sfâ ntul Andrei este denumit de că tre noi ș i Apostolul româ nilor. Să rbă toarea Sfâ ntului Andrei este atâ t de mare, ın ̂ câ t este declarată zi națională ș i se leagă de ziua de 1 Decembrie, zi mare ș i sfâ ntă pentru istoria poporului nostru, ziua care pecetluieș te o identitate națională . (…)

Poporul nostru româ n a luat cu multă dragoste mesajul pe care Sfâ ntul Apostol Andrei l-a mă rturisit ı̂n pă rț ile Dobrogei, chiar oraș ul Galați se a lă sub ocrotirea Sfâ ntului. De aceea poporul nostru ın ̂ creș tinează ș i botează mulți copii cu numele Sfâ ntului Apostol Andrei.

Numele «Andrei» derivă din grecescul «Andreas», care ı̂ n seamnă «bă rbă tesc».

«Andros» ın ̂ seamnă «om hotă râ t», «care ș tie ce vrea», se arată ın ̂ cuvâ ntul rostit de pă rintele Petru Munteanu.

La inalul s intei slujbe, pă rintele paroh i-a felicitat pe cei care poartă numele Sfâ ntului Andrei, dar nu a uitat-o nici pe doamna Geta Lupoi, care se ocupă de pangarul bisericii de 15 ani, iar zilele acestea a mai adă ugat un an la Hai cu noi - Almanah 2016

buchetul vieții. Pă rintele i-a dă ruit o icoană a Sfâ ntului Ierarh Nicolae.

„Astă zi ne bucură m că ș i parohia noastră are credincioș i care-ș i pră znuiesc numele ș i ocrotitor pe Sfâ ntul Apostol Andrei, care au luat drumul bisericii cu recunoș tință pentru cel care le-a dat din numele să u ș i o chemare, ș i anume, aceea de a-L urma pe Hristos, de a i cuteză tori ș i mă rturisitori, prin credinț ă , a Invierii Mâ ntuitorului nostru Iisus Hristos. Pentru toți cei ce poartă acest nume binecuvâ ntat de Apostol, dă -le Doamne să nă tate, ı̂ntru toate bună sporire, mulți, fericiți ș i binecuvâ ntați ani, mulț i ani tră iască ”, a ı̂ n cheiat pă rintele Munteanu.

Aproximativ 700.000 de româ ni, dintre care 352.496 bă rbaț i ș i 340.406 femei, ı̂și să rbă toresc onomastica astă zi, 30 noiembrie, de Sfâ ntul Apostol Andrei.

Din totalul româ ncelor, 286.592 poartă numele de Andreea, 25.397 – Andra, 20.973 – Andrea. De asemenea, 7.084 de femei se numesc Andreia, iar alte 354 – Andruța ș i Andruș a.

Majoritatea bă rbaț ilor, respectiv 331.475, poarta numele Andrei. Alți 12.200 se numesc Andras, 3.262 – Endre, iar 4.212 – Andreeas sau Andreas.

Totodată , 681 de bă rbați poartă numele de Andreiu, 13 – Andruș a ș i Andruța, iar alti 23 se numesc Andries, potrivit datelor statistice.

Brîndușa Dediu www.haicunoi.com

ACTUALITATE PAROHIALĂ

ACTUALITATE PAROHIALĂ 158

159 ACTUALITATE PAROHIALĂ

E luna cadourilor!

Fundația Solidaritate ș i Speranță – iliala Să vineș ti, ı̂ m preună cu Centrul de Servicii Sociale „Samariteanul Milostiv”, care aparține Parohiei „Sf. Voievozi” din Să vineș ti, județul Neamț , participă ın ̂ perioada 1-23 decembrie 2015 la Tâ rgul de Cră ciun organizat de Galeria Mall Piatra Neamț .

A ș a d a r, n e m ț e n i i sunt invitați ca ı̂n această perioadă să nu rateze una dintre cele mai interesante expoziț ii de handmade gă zduite de că tre Galeria Mall.

Astfel, vor putea i admirate ș i cumpă rate articole diverse, pe care mâ ini dibace ș i talentate le-au creat cu multă dragoste ș i pasiune. Incepâ nd cu produse de artizanat, decorațiuni, lumâ nă ri decorative, articole de ım ̂ bră că minte, jucă rii ș i sfâ rș ind cu Borcanul cu ı̂nțelepciune sau Calendarul Jurnal Spiritual, care conține 365 de citate ın ̂ țelepte, illustrate prin imagini deosebite pentru iecare zi din an, toate aceste produse sunt prezentate spre

ın ̂ câ ntarea vizitatorilor.

Semnele de carte, husele pentru telefon brodate sau confecționate manual de voluntarii fundației vor i, fă ră ın ̂ doială , pe gustul clienților, indiferent de vâ rstă . Mari sau mici, nemțenii vor avea de ales dintr-o gamă consistentă de produse.

Produsele expuse sunt realizate manual, obiecte de o r n a m e n t ș i p r o d u s e a r t i z a n a l e , c a r e p o t ı̂nfrumuseț a decorul casei dumneavoastră , dar ș i să aducă o bucurie ın ̂ su letul celor dragi.

Fondurile strâ nse ın ̂ urma participă rii la acest tâ rg vor susține acțiunea umanitară a Centrului Social – Educativ „Popasul Iubirii Milostive” Să vineș ti, care aparț ine parohiei „S inții Voievozi” – Să vineș ti. Prin implicarea pă rintelui paroh Petru Munteanu, centrul asigură , ın ̂ iecare zi, o masă caldă pentru 80 de copii care provin din familii vulnerabile social.

Brîndușa Dediu

„Ne-am unit pentru fapte bune” ș i celor ı̂ncercaț i de viaț ă. Fapta bună este necesară ca aerul, avâ nd menirea de a ridica ın ̂ lumină pe cei pă ră siți de familie, pe cei ın ̂ vâ rstă , pe cei pe care viața greu i-a ın ̂ cercat.

Astfel, un grup de tineri de la Asociația „Neamunit” din Bucureș ti, ı̂ m preună cu reprezentanții ilialei din Piatra Neamț , au bă tut ș i la porțile familiilor vulnerabile social din Să vineș ti.

In colaborare cu Parohia „Sf. Voievozi” din Să vineș ti ș i prin grija pă rintelui paroh Petru

La să rbă torile mari de peste an se face Munteanu, tinerii au distribuit alimente mai simț ită prezenț a solidarită ț ii creș tine, câ nd multor persoane, tineri, copii ș i bă trâ ni, pentru oameni cu su let nobil dă ruiesc din prisosul lor a le crea o atmosferă de să rbă toare de Naș terea www.haicunoi.com

Hai cu noi - Almanah 2016

Domnului nostru Iisus Hristos, iind ı̂ n soț i ț i de d o a m n a A n a C h e l e , voluntar prin excelență din parohia să vineș teană .

„Suntem un ONG care ș i-a propus să schimbe c e v a ı̂ n s o c i e t a t e a româ nească , pentru că am vă zut prea multă nepă sare ı̂ n j u r , p r e a m u l t ă indiferenț ă , dezbinare ș i neı̂ n credere. Funcț i onă m de aproximativ trei ani, ın ̂ timp am crescut, ne-am ră spâ ndit ın ̂ toată țara. De aici vine ș i numele «Neamunit», ne-am unit pentru fapte bune, să -i ajută m pe cei care au nevoie ș i ne-am unit să trezim ș i să renaș tem conș tiinț a româ nească ”, a subliniat Corina Ciobanu din Bucureș ti.

Zâ mbete, lacrimi de bucurie s-au ı̂ntreză rit pe chipurile bă trâ nilor, asprite de vremuri, dar ș i pe cele angelice ale copiilor.

„Ne-am dorit să aducem un strop de bucurie ın ̂ su letele familiilor care au nevoie de ajutor ın ̂ această perioadă , am vizitat familiile cu copii, am ın ̂ cercat să le facem o surpriză ın ̂ prag de să rbă tori, dă ruindu-le hă inuț e , alimente, dulciuri ș i am vrut să vină ș i la ei, atâ t Moș Nicolae, dar ș i Moș Cră ciun. Am ră mas

profund impresionați pentru că sunt oameni care chiar au nevoie de ajutor, ne dorim să revenim, iar prin acțiunile noastre speră m să ajută m câ t mai mulți oameni ș i ne vom uni ın ̂ câ t mai multe zone ale țării, acolo unde este nevoie de sprijinul nostru”, a menționat Ramona Irimia din Bucureș ti.

Membrii Asociaț i ei „Neamunit” din Piatra Neamț doresc să construiască o troiță, numă rul acestora ajungâ nd astfel la 27.

„Vrem să ridică m o troiț ă ı̂ n faț a Centrului social-educativ «Popasul Iubirii Milostive», ı̂n semn de recunoș tinț ă pentru pă rintele Petru Munteanu, vrem să im ală turi de activită țile care se desfă ș oară prin grija sa.

Troița este dată ın ̂ lucru ș i va avea hramul la 1 ianuarie, de Sf. Vasile”, a reliefat Vasilica Atomei, reprezentanta „Neamunit” – iliala Piatra Neamț .

Pă rintele Petru Munteanu le-a mulțumit tinerilor pentru că s - a u gâ n d i t ș i l a p l a i u r i l e să vineș tene ș i au poposit ș i ın ̂ p a r o h i a p ă s t o r i t ă d e preacucernicia sa.

Brîndușa Dediu Hai cu noi - Almanah 2016

www.haicunoi.com

ACTUALITATE PAROHIALĂ

ACTUALITATE PAROHIALĂ 160

161 ACTUALITATE PAROHIALĂ

„Moș Nicolae” a poposit la Săvinești

Cu cât este mai darnic omul, cu atât este mai uman, seamănă mai mult cu Dumnezeu Cel Milostiv. Această generozitate, această dărnicie a Sfântului Nicolae a devenit izvor de evlavie și dărnicie pentru întreaga creștinătate. Sfântul Nicolae este actual mai ales într-o lume foarte

egoistă și posesivă în care se adună averi și bani de către unii în totală uitare față de cei săraci, de cei lipsiți, de cei orfani, de cei necăjiți. De aceea, prin darurile făcute copiilor de către Sfântul Nicolae, se cultivă o educație a dărniciei, a generozității, ca să-i învățăm pe copii și pe tineri să ie și ei darnici, pentru că dar din dar se face rai, adică dăruind ce ai primit în dar sau dăruind pentru că și tu ai primit în dar ceva se transformă în comuniune, în bucurie. Fericirea aceasta, când vezi că ai făcut bucurie unuia căruia i-ai oferit un dar, este o fericire a comuniunii, o fericire a iubirii milostive, o fericire a iubirii smerite și atunci Sfântul Nicolae este izvor de cultură a generozității, a dărniciei. (Preafericitul Pă rinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Româ ne)

Sfâ ntul Ierarh Nicolae, să rbă torit pe 6 decembrie, supranumit „Fă că torul de minuni”, patron al Greciei ș i al altor oraș e din Apusul Europei, este unul dintre cei mai populari s inți ai creș tină tă ții, numele lui iind legat de dă rnicie ș i compasiune, dar ș i de cadourile aduse copiilor. www.haicunoi.com

O să rbă toare plină de ı̂ n că rcă tură duhovnicească , ı̂ n cinstea că reia zeci de credincioș i din comuna Să vineș ti au trecut pragul s intei biserici „Sf. Voievozi”.

Surpriză mare pentru copiii, dar ș i pentru adulții a lați ı̂n sfâ nt lă caș ul de cult. „Ucenicii lui Moș Nicolae” ș i-au ı̂ n deplinit misiunea, ș i anume de a oferi prichindeilor, precum ș i mă micilor ș i bunicilor, câ te un pachețel cu dulciuri ș i fructe, pregă tite prin grija pă rintelui paroh. Au fost ı̂mpă rț ite 120 de cadouri, pentru a nu trece să rbă toarea Sfâ ntului Ierarh Nicolae fă ră a lă sa un zâ mbet ș i ın ̂ parohia să vineș teană .

Totodată , a fost pregă tită urna ın ̂ care se depun scrisorile că tre Moș Cră ciun de că tre copiii din parohie. Cei care doresc să aducă o lacrimă de bucurie ș i un zâ mbet cald pe chipurile micuților, pot extrage o scrisoare ș i să „Fii Moș Cră ciun pentru un copil”, după numele campaniei care se desfă ș oară ın ̂ Parohia „S inții Voievozi” din Să vineș ti.

Sfâ nta Liturghie a fost să vâ rș ită de pă rintele paroh Petru Munteanu, care după citirea celor două pericope evanghelice din această mare zi, a adresat un cuvâ nt de ın ̂ vă țătură credincioș ilor a lați la sfâ nta slujbă .

„ D u m i n i c a d e a s t ă z i v e s t e ș t e ı̂ n jumă tă ț i rea postului Naș terii Domnului nostru Iisus Hristos. Este o duminică ın ̂ care Biserica noastră cinsteș te ș i pe Sfâ ntul Ierarh

Hai cu noi - Almanah 2016

ACTUALITATE PAROHIALĂ 162 Nicolae, arhiepiscopul Mirei Lichiei ș i mare fă că tor de minuni. Ascultâ nd cele două pericope evanghelice, descoperim o legă tură plină de lumină , de pace ș i de binecuvâ ntare ın ̂ tre ele, pentru că mesajul Mâ ntuitorului Iisus Hristos devine mesajul s inț ilor ș i mesajul Bisericii noastre. In prima Sfâ ntă Evanghelie, ı̂n care Biserica descoperă să rbă toarea Sfâ ntului Ierarh Nicolae, descoperim fericiri, fericiri pe care Mâ ntuitorul le rosteș te, amintindu-ne nouă care este vocația vieții noastre, care este drumul că tre Impă ră ția lui Dumnezeu, iind drumul fericirilor. Un drum ın ̂ care credinciosul este preocupat de cele ale su letului, de cele veș nice, de cele nestrică cioase ș i de cele nepieritoare”, se arată ı̂ n cuvâ ntul de ı̂ n vă ț ă tură rostit de pă rintele Munteanu.

La sfâ rș itul cuvâ ntului să u, pă rintele Petru Munteanu a felicitat pe toți cei care poartă numele de Nicolae sau Nicoleta: „Tuturor le dorim astă zi mulț i ș i binecuvâ ntaț i ani, cu să nă tate ș i sporire, «Mulți ani tră iască !».

Una din cele mai ın ̂ dră gite să rbă tori din timpul anului e cea ın ̂ chinată Sfâ ntului Nicolae.

In tradiț ia populară , această zi marchează sfâ rș itul anului vechi, iar oamenii se pregă tesc

pentru un nou ın ̂ ceput, ın ̂ care să -ș i pună ın ̂ gâ nd să devină mai buni ș i mai ı̂nțelepți. Tocmai p e n t r u a m a rc a a c e s t n o u ı̂ n c e p u t , s e obiș nuieș te să ie oferite ș i daruri. De altfel, e obiceiul cel mai cunoscut care se practică de Sfâ ntul Nicolae. Nu e exclus ca printre daruri să se regă sească ın ̂ să ș i o nuieluș ă.

Legenda lui Moș Nicolae s-a ră spâ ndit ın ̂ toată lumea ș i a luat caracteristicile iecă rei țări.

In Europa, ın ̂ secolul al XII-lea, ziua Sfâ ntului Nicolae a devenit ziua darurilor ș i a activită ților caritabile. In Germania, tradiția să rbă toririi lui Moș Nicolae a apă rut prin ım ̂ binarea unei iguri pă gâ ne cu imaginea creș tină a Sfâ ntului Nicolae, care este vă zut de germani ca un bă trâ n care poartă un sac ın ̂ spate ș i o nuieluș ă ın ̂ mâ nă . Pe lâ ngă ghetuț e , copiii pregă tesc ı̂ n ajun o scrisoare ın ̂ care ıș̂i aș tern toate dorințele ș i câ țiva morcovi pentru caii moș ului. Copiii din Franța, din Belgia ș i Luxemburg lasă pentru Moș Nicolae, ın ̂ ajun, un pahar de vin, iar pentru mă gă ruș ul lui – morcovi ș i puțin zahă r. In ziua de 6 decembrie, ei primesc ciocolată , turtă dulce, fructe ș i trimit scrisori rudelor pentru a le ura să rbă tori fericite.

Brîndușa Dediu

Se aud colindele … la Săvinești

Hai cu noi - Almanah 2016

Crezul, iar pă rintele Munteanu le-a menționat copiilor câ t de important este să cunoască această mă rturisire a credinței față de Tată l, Fiul ș i Duhul Sfâ nt.

ACTUALITATE PAROHIALĂ

Centrul social-educativ „Popasul Iubirii Milostive”, care aparține Parohiei „Sf. Voievozi” din Să vineș ti, a primit vineri, 11 decembrie 2015, vizita prichindeilor din clasa I D sau clasa „Talentaților” de la Ș coala „Ion Creangă ” din Bacă u. Insoțiți de doamna ı̂nvă țătoare Mona Avram ș i pă rinți, aceș tia au venit cu colindul, dar au pregă tit ș i dă ruit cadouri copiilor asistați de centru.

In drumeția lor spre Să vineș ti, au vizitat ș i Biserica „Sf. Voievozi”, unde pă rintele paroh Petru Munteanu, ală turi de pr. Mihai Meraru, pr.

Ciprian Ungureanu ș i enoriaș ii prezenți la slujba Sfâ ntului Maslu au ascultat colindele ș i poeziile pregă tite de micii ın ̂ vă țăcei. Au rostit ım ̂ preună

www.haicunoi.com

163 ACTUALITATE PAROHIALĂ

Musa irii au poposit câ teva clipe ș i ın ̂ drag!». Totul a plecat de la un gâ nd, acela de a studioul Radio Jurnal Spiritual, unde au face mici bucurii. Noblețea su letească a multor ı̂ n registrat câ teva colinde, iar doamna inimi a adus bucurii atâ t ın ̂ su letele noastre, ale ı̂nvă ț ătoare a reliefat: „Colaborarea mea cu celor care am oferit, dar ș i ın ̂ su letele celor care organizațiile reprezentate de pă rintele Petru vor primi darurile noastre. In acelaș i timp, am Munteanu a ın ̂ ceput ca ș i voluntar ın ̂ cadrul avut o mare susținere din partea pă rinților, Taberei de creație «Aripi de ın ̂ ger», unde am că rora le mulțumesc ș i pe această cale. Doresc să avut ocazia să descopă r oameni deosebiț i , le spun: Bravo, copiii mei talentaț i , bravo oameni minunați, să descopă r copii care mi-au pă rinților, pentru că astă zi am reuș it să facem ım ̂ pă rtă ș it din poveș tile lor de viață. Aș a că , ı̂mpreună din numele ș colii noastre o inimă iată -mă astă zi aici ım ̂ preună cu prichindeii mei mare, dă ruind copiilor de la centrul din de la clasa I D de la Ș coala «Ioan Creangă » din Să vineș ti un mic program artistic ș i mici cadouri Bacă u, nu ı̂ n tâ mplă tor ne numim ș i clasa pe care le-am pregă tit la noi la clasă ”.

«Talentaților». Această vizită am organizat-o ın ̂ Fericirea de pe chipurile copiilor cadrul proiectului «Intinde o mâ nă , prietene bene iciari de la Centrul social-educativ „Popasul Iubirii M i l o s t i v e ” a ı̂ n c u n u n a t m u l ț u m i r e a ș i bucuria ș colarilor din Bacă u, dar ș i pe a p ă r i n ț i l o r acestora, care au privit din umbră toată manifestarea organizată .

Brîndușa Dediu

www.haicunoi.com

Hai cu noi - Almanah 2016

ACTUALITATE PAROHIALĂ 164

Marți, 15 decembrie 2015, copiii care bene iciază de o masă ș i de servicii sociale ın ̂ cadrul Centrului social-educativ „Popasul iubirii milostive” din Să vineș ti au avut parte de o surpriză : doamna Georgeana Timofte, o româ ncă plecată de mai mulți ani ın ̂ Italia, unde s-a stabilit ș i ș i-a deschis propria afacere, a revenit pe plaiurile natale, ș i a lâ nd de activită țile desfă ș urate sub coordonarea pă rintelui Petru Munteanu, parohul Bisericii „Sf. Voievozi” din Să vineș ti, de care aparține centrul, a hotă râ t să ofere micuților un brad de Cră ciun, cu toate podoabele ș i bună tă țile de cuviință, pentru a bucura privirile acestora ș i nu numai. După ce ș i-au delectat ochii, ın ̂ mâ nuțele lor au poposit sacoș ele cu dulciuri ș i fructe de sezon. Zâ mbetele copiilor ș i simplul „mulț u mesc” au ră splă tit din plin inițiativa doamnei Georgeana Timofte.

Miercuri, 16 decembrie 2015, un grup de vizitatori din Anglia, ș i anume, domnul Steve Cooper – preș edintele Asociației Lumina din Bacă u ș i doamna Beth Johnson – coordonator de voluntari, care au luat contact cu activită țile desfă ș urate ın ̂ cadrul Centrului social-educativ

„Popasul iubirii milostive” din Să vineș ti ș i ale Centrului de servicii sociale „Samariteanul milostiv” din aceeaș i localitate, cu ocazia Taberei de creație „Aripi de ı̂nger” din vara acestui an, au revenit ın ̂ Să vineș ti cu daruri.

In cadrul taberei amintite, un grup de bene iciari ai serviciilor asociaț i ei au fost gă zduiț i ș i angrenaț i ı̂ n diferite activită ț i educativ-distractive, iar dumnealor au simțit nevoia să facă un gest frumos cu ocazia să rbă torii Naș terii Domnului pentru micuț ii bene iciari ai Centrului social-educativ „Popasul iubirii milostive” din Să vineș ti.

Pachetele cu jucă rii, dulciuri ș i rechizite au prins bine copiilor, ș i ca oameni generoș i, amabili ș i dedicați ce sunt, oaspeții britanici s-au declarat de p li n ră sp lă t i ț i c u b u c u ri a ș i zâ mbetul micuților.

Zi de zi, tinerii bene iciari ai centrului să vineș tean simt bucuria ocrotirii sub aripa Bisericii ș i cresc ın ̂ ritmul dragostei de aproapele ș i al principiilor să nă toase pe care le ın ̂ vață de la cei care ıî ın ̂ grijesc.

Brîndușa Dediu Hai cu noi - Almanah 2016

www.haicunoi.com

ACTUALITATE PAROHIALĂ

Noi surprize pentru copiii de la Centrul social educativ „Popasul iubirii milostive” din Săvinești

165 ACTUALITATE PAROHIALĂ

Deschidem ușa colindătorilor de la Penitenciarul Bacău

S e a p r o p i e m a r e a s ă r b ă t o a r e a creș tină tă ții, Naș terea Domnului nostru Iisus Hristos, pe care o aș teptă m aș a cum ne-am obiș nuit din moș i-stră moș i, cu brad ım ̂ podobit, su letul deschis, dar ș i cu un obicei stră vechi din tezaurul spiritual româ nesc: colindul.

Voluntarii Centrului de servicii sociale „Samariteanul Milostiv” din Să vineș ti, care aparține de Parohia „Sf. Voievozi” din Să vineș ti ș i este coordonat de pă rintele paroh Petru Munteanu, au primit joi, 17 decembrie 2015, vizita unui grup de femei de la Penitenciarul Bacă u, ı̂nsoț ite de doamna Geanina Ș tefan, directorul adjunct al instituției menționate.

In urma unui parteneriat ın ̂ cheiat ın ̂ anul 2014 ın ̂ tre organizația din Să vineș ti ș i instituția din Bacă u, ın ̂ iecare zi de joi, un grup format din persoane private de libertate ın ̂ sistem deschis, au venit la Să vineș ti, unde, ım ̂ preună cu voluntarii de aici, au desfă ș urat diverse activită ți educativ-recreative, d e l a a c t iv i t ă ț i d e l u c r u manual, pâ nă la pictură , desen, iconogra ie sau activită ți handmade.

Ca semn de recunoș tinț ă ı̂ n faț a generozită ț ii manifestate de că tre pă rintele Petru Munteanu ș i de că tre echipa de voluntari p e c a re o c o o rd o n e a z ă , d o a m n e l e d i n Peniteciarul Bacă u au pregă tit un cadou muzical ș i anume un repertoriu de colinde, pe care le-au www.haicunoi.com

interpretat ș i ı̂nregistrat ı̂n studioul Radio Jurnal Spiritual, pentru a le putea difuza ș i ın ̂ sistem online (www.radiojurnalspiritual.ro).

Totodată , i-au dă ruit pă rintelui Petru Munteanu o pictură pe pâ nză care-L reprezintă pe M â n t u i t o r u l I i s u s H r i s t o s ı̂ n g r ă d i n a Ghetsimani.

Prins cu probleme administrative parohiale, pă rintele Petru Munteanu, chiar dacă nu s-a a lat ın ̂ mijlocul grupului de colindă tori, le-a transmis acestora mulțumiri ș i să rbă tori fericite.

Doamna Geanina Ș tefan, a lată ı̂ n studioul Radio Jurnal Spiritual, a avut bună voința de a ră spunde la câ teva ın ̂ trebă ri pe care i le-am adresat:

- Este al doilea an consecutiv ın ̂ care sosiți cu un grup de colindă tori alcă tuit din femei a late ın ̂ detenție, care vin ș i ne colindă ın ̂ preajma să rbă torilor de iarnă . Ce ı̂nseamnă această vizită pentru doamne?

- Noi venim aici ca ș i acasă , deja avem tradiție ı̂n ceea ce priveș te parteneriatul cu Fundaț i a Solidaritate ș i Speranț ă – iliala Să vineș ti, cu voluntarii de aici, cu pă rintele director Petru Munteanu.

Pentru fete ın ̂ seamnă bucurie, ı̂nseamnă a dă rui din su let pentru su let, ele se simt foarte bine aici, sunt primite cu că ldură , cu ı̂ n ț e legere ș i cu compasiune. Sunt emoț i i ș i sentimente pe care, poate, ın ̂ ainte de a ajunge aici nu le-au ı̂ncercat. Pentru ele ı̂nseamnă normalitate, evadarea din cotidian, din rutină , dar ș i pentru noi, la drept vorbind. Venim cu foarte mare plă cere aici pentru că ı̂ n tâ lnim oameni deosebiți, su lete calde ș i oameni dispuș i să ajute, asta urmă rim noi prin acest proiect, să facem deținutele din proiect să ı̂nțeleagă ce Hai cu noi - Almanah 2016

ACTUALITATE PAROHIALĂ 166 ın ̂ seamnă „a dă rui”, ca să primeș ti trebuie să dă ruieș ti, acesta este scopul vizitelor noastre aici.

- Spuneți-mi, vă rog, dacă din acest grup fac parte ș i persoane care au venit ș i ın ̂ anul 2014 la noi sau se mai a lă ın ̂ detenție, la Bacă u?

- Avem o singură doamnă care este pentru a doua oară la Să vineș ti cu colindul, ea a fost ș i anul trecut, celelalte s-au liberat ș i ș i-au reluat viața, speră m noi ın ̂ tr-un mod frumos.

- Au pregă tit un program artistic ș i pentru celelalte a late ın ̂ Penitenciarul Bacă u?

- Am avut ș i zilele trecute un spectacol, foarte emoț i onant pentru că indiferent de situația ın ̂ care se a lă , iecare are su let, are persoane pe care le iubeș te ș i perioada Cră ciunului este o perioadă extrem de emoționantă , generatoare de emoție ș i a fost un spectacol extrem de emoționant, atâ t pentru ele câ t ș i pentru persoanele a late ın ̂ sală . Vom avea ș i ı̂ n z i l e l e u r m ă to a re c o l i n d ă to r i d i n comunitate, care vin să bucure auzul ș i su letul

deținuților noș tri.

- In ın ̂ cheiere, vă rog să transmiteți un gâ nd, acum, ın ̂ prag de să rbă tori.

- Deținuților, să ın ̂ țeleagă că libertatea este ı̂n interior, că libertatea su letului ș i a spiritului nu le-o poate ın ̂ gră di nimeni, să ıș̂i facă un sumar la ceea ce au fost, la ceea ce sunt, să gâ ndească ce vor să devină . Noi le oferim tot sprijinul ın ̂ penitenciar, se devină oameni mai buni, oameni care se pot reintegra, oameni care ıș̂i asumă ceea ce au fă cut ș i nu mai repetă . Iar pentru noi, toți ceilalți, ım ̂ i doresc să primim să rbă torile cu su let de copil, să ne bucură m de ceea ce avem lă sat de la Bunul Dumnezeu, de lucrurile mă runte care sunt frumoase, dar uită m să le vedem, viața nu ın ̂ seamnă numai ambiție deș artă , avere. Viața este simplă ın ̂ esență ș i trebuie să respectă m acest lucru.

- Vă mulțumim din su let, vă dorim ș i noi să rbă tori fericite ș i un An Nou plin de bucurii.

Brîndușa Dediu

Joi, 18 decembrie 2015, un grup de 9 colindă tori de la Liceul Teologic Episcop Melchisedec din Roman, ın ̂ frunte cu directorul ș i profesorul lor de muzică , pă rintele doctor Ionuț Amă rinei, ș i pă rintele lor spiritual, Protosinghelul Gabriel Roș u de la catedrala arhiepiscopală din Roman, au vizitat Centrul de servicii sociale „Samariteanul Milostiv” (Ș coala Veche) din Să vineș ti, care aparține de Parohia „Sf. Voievozi” din aceeaș i localitate, al că rei paroh este pă rintele Petru Munteanu.

Vizita a venit ca un binecuvâ ntat ră spuns la cea efectuată de colaboratorii centrului la Roman ș i ım ̂ prejurimi, ın ̂ vara lui 2015, ın ̂ cadrul proiectului „Județul Neamț prin ochii tinerilor”, câ nd un grup de elevi de gimnaziu ș i liceu din Piatra Neamț ș i Să vineș ti au vizitat obiectivele turistice, religioase ori culturale din Roman ș i Hai cu noi - Almanah 2016

ım ̂ prejurimi. Cu acel prilej, tinerii ș i respectiv colaboratorii Centrului de servicii sociale Samariteanul milostiv s-au bucurat de ospitalitatea ș i amabilitatea pă rintelui protosinghel Gabriel Roș u, care i-a condus ın ̂ vizită la mai multe obiective din cadrul proiectului. www.haicunoi.com

ACTUALITATE PAROHIALĂ

Seminariștii de la Liceul Teologic Episcop Melchisedec din Roman au colindat la Școala Veche

167 ACTUALITATE PAROHIALĂ

Pe n t r u p ă r i n t e l e d i re c t o r I o n u ț Amă rinei, deplasarea la Să vineș ti cu membrii c o r u l u i m i c a l s e m i n a r u l u i a p r i l e j u i t reı̂ntâ lnirea cu mine ș i ı̂ntâ lnirea cu ceilalți colaboratori ai centrului: asistentul social Aga ia Roș u, Brı̂nduș a Dediu, colega noastră polivalentă ș i neobosită ș i IT-istul nostru, priceputul Lorian Apopei Pruteanu. In plus, pă rintele director a dorit ca elevii să facă experiența unui exemplu de bune practici ın ̂ domeniul asistenței sociale ș i al ilantropiei ș i educaț i ei, dar ș i al activită ț i i culturale ș i mediatice ın ̂ tr-o parohie din mediul rural. In acest scop, tinerilor le-a fost prezentat Centrul comunitar Hai cu noi ș i activită țile sale diverse, redacția buletinului parohial Hai cu noi, revistei online Jurnal Spiritual ș i a Radioului Jurnal Spiritual, precum ș i istoricul activită ț i lor sociale, culturale, educaționale ș i media de la Să vineș ti, mentalitatea cu care s-au fă cut toate ı̂n decurs de 18 ani ı̂n care pă rintele Petru Munteanu, urmă rind o creș tere constantă ș i sustenabilă a acestora, le-a adus ı̂n stadiul actual, astfel ın ̂ câ t seminariș tii să plece cu idei concrete despre ce se poate face ın ̂ tr-o parohie contemporană .

Frumoasele colinde tradiționale au fost www.haicunoi.com

ascultate de toț i colaboratorii Centrului să vineș tean ș i de oaspeț i i care s-au mai ı̂ntâ mplat la noi. Au avut bună voinț a să ș i ın ̂ registreze excelenta lor prestație muzicală ș i duhovnicească , astfel ı̂ n câ t ascultă torii Radioului Jurnal Spiritual să -i poată audia ș i ei din câ nd ın ̂ câ nd. După un aperitiv constâ nd ın ̂ tradiționalele fructe, bomboane ș i covrigi pe care le-au primit ı̂ n dar pentru colinde, prelungindu-se vizita lor, elevii au luat ș i masa la centrul nostru, avâ nd prilejul să aprecieze meniul de post de care se bucură ın ̂ iecare zi bene iciarii Centrului social-educativ „Popasul Iubirii Milostive” din Să vineș ti. Pă rintele d i r e c t o r I o n u ț A m ă r i n e i ș i p ă r i n t e l e protosinghel Gabriel Roș u au avut amabilitatea să ın ̂ registreze ș i un interviu ın ̂ studio pentru ascultă torii noș tri online, ı̂ n cadrul că ruia ne-am cunoscut mai bine ș i am discutat despre concepț i a pedagogică ș i duhovnicească a echipei de conducere a Liceului Teologic Episcop Melchisedec Ș tefă nescu.

După ce am schimbat datele de contact pentru a continua relaț ia noastră , oaspeț ii noș tri s-au ın ̂ dreptat spre alte locații unde să aducă un strop de bucurie ș i armonie cu prilejul apropierii să rbă torii Naș terii Domnului.

Hai cu noi - Almanah 2016

CATEHEZĂ 168

Sfântul Potir – un pahar cu picior, de diferite mă rimi, ın ̂ care se pun la Proscomidie vin şi apă , care se vor transforma la Liturghie ın ̂ Sâ ngele Domnului. După punerea ın ̂ el şi a Sfâ ntului Trup, din Sf. Potir vor i ım ̂ pă rtă şiţi credincioşii. Potirul simbolizează coasta lui Hristos din care au curs, pe Cruce, sâ nge şi apă , şi simbolizează , deopotrivă , paharul de la Cina cea de Taină şi cel ın ̂ care, după tradiţie, Sfâ ntul loan Evanghelistul a strâ ns o parte din sâ ngele Mâ ntuitorului vă rsat pe Cruce.

Discul sau sfântul disc este un vas ca un taler pe care se aşează , ın ̂ cadrul Proscomidiei, Agneţul şi pă rticelele sau miridele care-l ı̂ n conjoară . Agneţul e bucata de prescură (pâ inea de ım ̂ pă rtă şanie) avâ nd pecetea IIS-HR NI-KA; ea, şi numai ea, se va preface, ın ̂ cadrul S intei Liturghii, ın ̂ Trupul lui Hristos. In jurul Agneţului se aşază alte pă rticele/miride de prescură , ın ̂ amintirea Maicii Domnului, a celor nouă cete de s inţi, precum şi pentru pomenirea ierarhului locului, a conducă torilor ţă rii, a ctitorilor bisericii şi a creştinilor vii şi morţi.

Ca şi celelalte obiecte de cult, sfâ ntul disc este s inţit printr-o rugă ciune preoţească din Molitfelnic ın ̂ ainte de a ın ̂ cepe a i utilizat pentru ın ̂ tâ ia oară .

Steluţa – obiectul de metal care se pune peste disc pentru a proteja pă rticelele aşezate pe el. Steaua sau steluţa la Proscomidie simbolizează steaua care a condus pe magii din Ră să rit la locul naşterii Mâ ntuitorului, ceea ce indică şi formula biblică rostită de preot câ nd aşează steaua peste disc „venind steaua, a stat deasupra, unde era Pruncul” ( Matei, cap. 2, vers. 9).

Copia – un cuţit ın ̂ formă de lance, cu care se taie pă rticelele aşezate pe disc, şi care simbolizează suliţa cu care a fost ım ̂ puns ın ̂ coastă Mâ ntuitorul pe cruce.

La Proscomidie, scoaterea Agneţului cu copia din prescură ın ̂ chipuie Naşterea cu trup a Domnului din Fecioară .

Linguriţa – folosită la ım ̂ pă rtă şirea credincioşilor cu Trupul şi Sâ ngele Mâ ntuitorului, ın ̂ chipuie atâ t cleştele cu care heruvimul din viziunea profetului Isaia (6, 6-7) a pus că rbune aprins pe buzele profetului, ca semn al cură ţirii de pă cate şi al misiunii sale profetice, câ t şi pe Maica Domnului, care a purtat ın ̂ pâ ntecele ei Pâ inea cea cerească .

Buretele simbolizează buretele ım ̂ bibat cu oţet si iere cu care ostaşii L-au adă pat, ın ̂ batjocoră , pe Mâ ntuitorul lisus Hristos. El este folosit de că tre preotul slujitor pentru a strâ nge miridele (fă râ mituri de prescură ) de pe Sfâ ntul Disc.

Acoperămintele sau procoveţele sunt ca nişte valuri mici pă trate, fă cute din acelaşi material din care se confecţionează veşmintele liturgice. Ele servesc la acoperirea vaselor s inte şi sunt ın ̂ numă r de trei: un val pentru disc, altul pentru potir şi unul mai mare, numit Aer, pentru acoperirea ambelor vase s inte (discul şi potirul) care se folosesc pentru să vâ rşirea S intei Liturghii ın ̂ cultul Hai cu noi - Almanah 2016

www.haicunoi.com

CATEHEZĂ

Sfintele vase

169 CATEHEZĂ ortodox. Simbolizează piatra pusă pe mormâ ntul Domnului. Locul acestui aer l-a luat mai tâ rziu Epitaful. Pe iecare acoperă mâ nt se brodează un motiv sfâ nt sau cel puţin semnul S intei Cruci.

Prescura este o pâ inişoară foarte mică , ın ̂ formă de cruce sau rotundă , din aluat dospit, peste care, ın ̂ ainte de coacere, se aplică o pecete de lemn cu iniţialele numelui Mâ ntuitorului (IS, HS, NI, KA = lisus Hristos ı̂nvingă torul). Aceste prescuri se aduc de credincioşii ortodocşi ca ofrande (prosforă ) la slujba S intei Liturghii dimineaţa, ı̂nainte de ı̂nceperea liturghiei, se dau preotului la Proscomidiar şi preotul pregă teşte din ele Darurile pentru Sf. Euharistie.

Sfeşnicul este un suport care are ın ̂ partea de sus un ori iciu ın ̂ care se ın ̂ ig lumâ nă ri. Sfeşnicul poate avea unul sau mai multe braţe, iecare cu simbolul să u.

Sfeşnicul cu un braţ, numit primikirion, semni ică unitatea S intei Treimi; sfeşnicul cu două braţe, numit dikirion, simbolizează cele două iri ale Mâ ntuitorului (Dumnezeu şi Om); sfeşnicele cu trei braţe, trikirion, simbolizează cele trei persoane ale S intei Treimi; sunt şi sfeşnice cu şapte braţe, care simbolizează cele şapte daruri ale Sf. Duh ș i sfeşnice cu două sprezece braţe, simbolizâ nd pe cei doisprezece Apostoli ai Domnului.

In bisericile ortodoxe se a lă ı̂ n faţa icoanelor ı̂ m pă ră teşti de pe catapeteasmă două sfeşnice cu câ te trei braţe de lungime diferite (braţul din mijloc este mai ın ̂ alt), numite sfeşnice ım ̂ pă ră teşti.

Dicherul şi Tricherul sunt două sfeşnice cu două şi trei braţe care se utilizează la slujbele arhiereşti. Dicherul poartă două lumâ nă ri, iar tricherul poartă trei. Cu aceste sfeşnice arhiereul binecuvintează poporul ı̂n momentele indicate ı̂n timpul Liturghiei arhiereşti. Dicherul simbolizează cele două iri din Persoana Mâ ntuitorului, iar Tricherul cele trei Persoane ale S intei Treimi.

Cădelniţa aminteşte altarul tă mâ ierii din cortul Mă rturiei ș i apoi din templu, pe care se aducea lui Dumnezeu jertfa de tă mâ ie (Ieşire 30, 1-8, 1 ın ̂ V.T. ș i Evrei 9,4 ın ̂ N.T.). Fetele că delniţei (că ţuii) sunt uneori gravate cu iguri de animale şi plante, simbolizâ nd „că ın ̂ treaga natură ( ire) ın ̂ alţă , ım ̂ preună cu oamenii, rugă ciuni lui Dumnezeu”.

Despre simbolismul că delniţei, Sf. Ambrozie spune: „Că delniţa este menită să dea bună mireasmă … tot aşa şi voi (creştinii) sunteţi buna mireasmă a lui Hristos (Deis)”. In interpretarea marelui liturgist şi ierarh Gherman al Constantinopolului, că delniţa simbolizează omenitatea Mâ ntuitorului, focul simbolizează divinitatea Sa, iar fumul de tă mâ ie simbolizează mireasma Duhului Sfâ nt.

Litierul este un obiect liturgic ın ̂ formă de tavă rotundă , avâ nd patru cupe sau adâ ncituri, ın ̂ care se pun pâ inile (artosele), grâ ul, vinul şi untdelemnul, la slujba Litiei.

Cristelniţa sau colimvitra este vasul cu apă ın ̂ care se face botezul pruncilor. Ea are un dublu sens simbolic: ın ̂ chipuie şi apa Iordanului ın ̂ care Iisus a fost botezat şi mormâ ntul ın ̂ care a fost ın ̂ gropat.

Apa din cristelniţă se s inţeşte prin binecuvâ ntarea preotului cu semnul S intei Cruci, prin rostirea unei rugă ciuni speciale, prin exorcizare (su lă asupra apei ın ̂ semnul crucii) şi prin invocarea Duhului Sfâ nt. Intreita afundare a pruncului ın ̂ apa s inţită din cristelniţă (ın ̂ soţită de formula sacramentală „se botează robul lui Dumnezeu…”) arată că Sfâ nta Treime este temeiul credinţei ortodoxe, ın ̂ chipuind ın ̂ acelaşi timp, cele trei zile câ t a stat Domnul ın ̂ mormâ nt; ın ̂ chipuie moartea pentru viaţa ın ̂ pă cat si ın ̂ groparea cu Hristos a celui ce se botează , iar prin scoaterea din apă se ın ̂ chipuie ın ̂ vierea ım ̂ preună cu El, pentru viaţa cea nouă ın ̂ Hristos. www.haicunoi.com

Hai cu noi - Almanah 2016

CATEHEZĂ 170

Cununiile sunt obiecte de cult ın ̂ formă de diademă (coroană ) ım ̂ pă ră tească . Preotul ın ̂ cununează cu ele pe miri la slujba cununiei.

Praporii sau prapurii sunt nişte bucă ţi de pâ nză aproximativ de un metru lungime şi 60 cm lă ţime sau şi mai mari ixate pe un suport de lemn, o pră jină ın ̂ formă de T care are ın ̂ vâ rf o cruce. Pe aceasta pâ nză se pictează chipuri s inte: Mâ ntuitorul, s inţi ın ̂ geri, Botezul Domnului, icoana hramului bisericii. Praporii se poartă ın ̂ fruntea unui cortegiu de ın ̂ mormâ ntare ș i la diverse procesiuni, simbolizâ nd steagul lui Hristos ın ̂ jurul că ruia se strâ ngeau credincioşii spre a i apă rați ın ̂ lupta ım ̂ potriva pă catului, a duşmanilor vă zuţi si nevă zuţi; semni ică şi biruinţa lui Hristos ım ̂ potriva morţii. Originea prapurului este legată de steagul cu cruce care a că lă uzit pe Constantin cel Mare ın ̂ lupta ım ̂ potriva lui Maxenţiu, după ce avusese un vis ın ̂ care i s-a ară tat proiectat pe cer semnul crucii şi a auzit un glas ce-i poruncea: „Prin acest semn vei ın ̂ vinge!”.

Epitaful sau Sfântul Aer se foloseşte o singură dată pe an, la slujba Vecerniei din Vinerea Patimilor, câ nd Epitaful este scos ın ̂ procesiune din Sfâ ntul Altar şi aşezat ın ̂ mijlocul bisericii pe o masă , şi apoi la slujba Prohodului din noaptea Vinerii Patimilor (Utrenia Sâ mbetei celei Mari), câ nd este purtat ın ̂ procesiune ın ̂ jurul bisericii şi apoi adus ın ̂ biserică ın ̂ Sf. Altar, unde este aşezat pe Sf. Masă şi acolo ră mâ ne pâ nă la Ină lţarea Domnului, câ nd este ridicat si pus la locul lui unde se pă strează ın ̂ restul anului.

Epitaful ın ̂ chipuie trupul mort al Domnului amintind punerea lui ın ̂ mormâ nt, iar ridicarea Epitafului de pe Sf. Masă , ı̂n Miercurea din ajunul ı̂nă lţă rii, simbolizează ı̂nă lţarea la cer a Mâ ntuitorului.

Pr. Apreotesei loan In Biserica primară , la Sfâ nta Liturghie se utilizau pâ ini dospite dintre cele folosite ın ̂ mod curent ın ̂ alimentaţie. Era necesar să se s inţească mai multe pâ ini ın ̂ tregi deoarece, după cum se ştie, cei ce participau la Sfâ nta Liturghie se şi ım ̂ pă rtă şeau, primind cu toții, clerici şi laici, Sfâ ntul Trup ın ̂ mâ nă şi sorbind Sfâ ntul Sâ nge din Potir. Ca urmare darul credincioşilor constă ın ̂ pâ ine obişnuită , din uzul curent. Pâ inile care nu se foloseau la Sfâ nta Jertfă erau destinate ajutoră rii să racilor.

Din sec. VIII ın ̂ tâ lnim prescura. Cu timpul, numă rul celor ce se ım ̂ pă rtă şeau a scă zut. Pe de altă parte, datorită abuzurilor şi profană rilor la care se putea ajunge prin primirea ın ̂ mâ nă a Sfâ ntului Trup al Domnului, s-a introdus, ın ̂ secolul VII d.Hr., ım ̂ pă rtă şirea laicilor cu linguriţa, de că tre preot, cu S intele Taine ın ̂ cantită ţi, ireşte, mai mici. Toate acestea au fă cut ca şi cantitatea de pâ ine necesară la Proscomidie să scadă . S-a ajuns astfel ca pentru Sfâ nta Jertfă să ie su icientă o singură pâ ine, iar mai apoi numai o parte din pâ ine. Această pâ ine a ın ̂ ceput să aibă o formă şi o mă rime specială , după sec. VIII iind desemnată cu denumirea de prescură . Totuşi, pâ nă astă zi, ın ̂ caz de lipsă a prescurilor, se poate folosi pâ ine obişnuită pe care preotul va ın ̂ semna cu copia semnul crucii ın ̂ locul peceţii.

Pecetea

Un element care distinge prescura de pâ inea obişnuită este pecetea cu care este ın ̂ semnată prescura. Prima menţiune a ei o ın ̂ tâ lnim ın ̂ tr-o râ nduială a Proscomidiei alcă tuită ın ̂ sec. X-XI pentru episcopul Paul din Galipoli, dar probabil că se folosea ın ̂ că dinainte.

Hai cu noi - Almanah 2016

www.haicunoi.com

CATEHEZĂ

Prescura și rolul ei în Biserică

171 CATEHEZĂ

Pecetea este alcă tuită dintr-o cruce cu ın ̂ semnarea „Iisus (IS) Hristos (HR) Invinge (NIKA – ın ̂ limba greacă )”.

Pecetea se aplică cu ajutorul unui obiect numit pistornic sau pristolnic fă cut din lemn, mai rar din piatră , bronz, lut, mase plastice sau alte materiale. Forma şi numă rul peceţilor aplicate diferă . Există pristolnice care, pe lâ ngă pecete, cuprind şi formele miridelor.

Simbolismul formei

Dacă mă rimea prescurii este determinată de motive de ordin practic, forma ıî este dată de simbolismul ei: rotundă pentru dumnezeirea fă ră ı̂nceput şi sfâ rşit şi pentru rotunjimea pă mâ ntului, cu trei cornuri pentru Sfâ nta Treime, cu patru cornuri ın ̂ formă de cruce, cu cinci cornuri amintind cele cinci pâ ini ın ̂ mulţite de Mâ ntuitorul ın ̂ pustie. Prescura cu patru cornuri ın ̂ formă de cruce, obişnuită la noi ın ̂ ţară , este recomandată de că tre Sfâ ntul Simeon al Tesalonicului „pentru că şi Dumnezeu s-a fă cut om cu totul desă vâ rşit alcă tuit din su let şi din cele patru stihii, pentru că şi lumea este din patru pă rţi, şi Cuvâ ntul acesta al lui Dumnezeu este Trupul care L-a luat Hristos”. De asemenea, iecare corn al prescurii, prin forma sa rotundă , simbolizează dumnezeirea fă ră ın ̂ ceput şi fă ră sfâ rşit. In ultimul timp, ın ̂ special la oraşe, s-au ră spâ ndit prescurile rotunde mici, cu o singură pecete. De obicei, indiferent de formă , prescurile se fac din două straturi suprapuse simbolizâ nd cele două iri ale Mâ ntuitorului.

Cine poate face prescuri?

In ultimul timp s-a ră spâ ndit concepţia că prescurile nu pot i fă cute de femeile care tră iesc o viaţă conjugală normală cu bă rbaţii lor. Această concepţie nu are ın ̂ să nici o bază ın ̂ tradiţia Bisericii. Nu există nici un canon care să prevadă acest lucru, cu atâ t mai mult cu câ t, mult timp, la Liturghie se folosea pâ ine din uzul comun.

Probabil la originea acestei concepţii stă interdicţia pentru cei ce au să vâ rşit pă cate grave şi sunt opriţi de la ım ̂ pă rtă şanie de a-şi aduce darul la altar. Dar a considera legă turile trupeşti ale soţilor cununaţi canonic drept pă cat este ın ̂ contradicţie cu Scriptura şi cu ın ̂ treaga ın ̂ vă ţă tură a Bisericii. Sfâ ntul Pavel arată clar că patul nunţii este nespurcat (Evrei 13, 4) iar Canonul 4 Gangra ıî osâ ndeşte pe cei care ezită să primească Sfâ nta Impă rtă şanie de la clericii că să toriţi.

Ori, dacă un preot că să torit, avâ nd o viaţă conjugală normală , poate sluji Sfâ nta Liturghie cu vrednicie, de ce soţia acestuia nu ar putea face prescurile pentru slujbă ? Sau de ce o femeie că să torită canonic, care se poate ım ̂ pă rtă şi, nu ar putea face prescuri?

Pe de altă parte este evident faptul că cei care se complac ı̂n pă cate grave, care ı̂i ın ̂ depă rtează de la ım ̂ pă rtă şanie, nu numai că nu pot să facă prescuri ci, pâ nă câ nd nu se pocă iesc, nu le pot aduce la altar nici pe cele fă cute de alţii.

Ca urmare pot face prescuri cei care, stră duindu-se să ducă o viaţă curată , potrivit poruncilor lui Hristos, pot şi să -şi aducă darul la altar.

Concluzie

Revenirea, ın ̂ zilele noastre, la practica normală a aducerii darurilor la altar de că tre credincioşi este posibilă şi din punct de vedere al materiei darurilor. Iată câ teva modalită ţi practice prin care se poate realiza acest lucru:

Credincioşii, ın ̂ special cei de la sate, pot i ın ̂ demnaţi să facă prescuri acasă pe care să le aducă apoi la biserică ;

Preotul poate râ ndui ca anumite credincioase, eventual prin rotaţie, să facă prescuri pentru ın ̂ treaga comunitate şi să ie puse ın ̂ vâ nzare la pangar; www.haicunoi.com

Hai cu noi - Almanah 2016

CATEHEZĂ 172

In cazul ın ̂ care nu există posibilitatea de a se face prescuri, credincioşii pot i ın ̂ demnaţi să aducă la altar pâ ine obişnuită care, la fel ca ın ̂ epoca primară , să ie utilizată apoi pentru ajutorarea să racilor.

Dacă nu se poate aduce vin, este bine să se aducă mă car prescură (sau pâ ine obişnuită ) ın ̂ soţită de lumâ nare ca simbol al jertfei şi de un pomelnic cu cei care se doreşte a i pomeniţi.

Important este ca aducerea darurilor să devină o regulă pentru iecare Liturghie şi nu numai pentru cazuri excepţionale.

Cules de Ionuț Măriuța

După cuvâ ntul Mâ ntuitorului, de nu vom mâ nca Trupul Lui ș i nu vom bea sâ ngele Să u, nu vom tră i veș nic (In. 6: 54). Sf. Impă rtă ș anie sau Euharistie se primeș te ın ̂ Biserică , din mâ na s ințitului slujitor, de obicei preotul, după ce mai ın ̂ ainte am trecut pe la scaunul de Spovedanie, sau Mă rturisire, unde tot un preot ne-a dat binecuvâ ntare să ne apropiem de Sf. Impă rtă ș anie.

Aș a este bine, deoarece aș a a râ nduit Mâ ntuitorul Iisus Hristos, câ nd a spus ucenicilor să facă ș i ei Sf. Liturghie ın ̂ tru pomenirea Lui (Lc. 22: 19), câ nd le-a dat puterea ca ın ̂ tru Duhul Sfâ nt să lege ș i să dezlege pă catele oamenilor (In. 20: 21-23).

In fața duhovnicului, credinciosul se judecă pe sine pentru a nu mai i judecat de Domnul Iisus Hristos (I Cor. 11: 31), ıș̂i cercetează după putința ș i priceperea sa viața, ıș̂i arată solemn pă rerea de ră u ș i hotă râ rea de a nu mai greș i, cerâ nd dezlegare ș i har pentru a lupta cu pă catul ș i a ră mâ ne un mă dular viu al trupului lui Hristos, Biserica.

Credinciosul pune ın ̂ fața pă rintelui duhovnic deopotrivă ș i ın ̂ acelaș i timp nesimțirea ș i lacrimile lui, neș tiința sa ın ̂ cele duhovniceș ti ș i conș tiința ın ̂ că rcată de pă cat, hotă râ rea de a-ș i schimba viața ș i slă biciunea, ș ovă iala, dacă nu chiar frica pe care o simte la gâ ndul că se va reın ̂ tâ lni ın ̂ viață cu ispita.

Doreș te să tră iască altfel, să ie liniș tit, să se simtă să nă tos ș i ım ̂ pă cat, poate chiar bucuros, din câ nd ın ̂ câ nd, atunci câ nd conș tientizează apropierea ș i lucrarea harului dumnezeiesc ın ̂ viața lui. Toate acestea ıl̂ apropie inevitabil de pă rintele din fața lui, ș i ca orice lucru bun, trebuie continuat, adică s-ar cuveni ca pă rintele să ie pentru câ t mai mult timp acelaș i, ca ın ̂ tă rindu-se legă tura dragostei, ș i harul să poată lucra mai bine ın ̂ viața credinciosului.

Persoana ın ̂ drumă torului se gă seș te ın ̂ toate religiile ș i ın ̂ toate domeniile de activitate. In creș tinism gă sim ı̂nsă cea mai ın ̂ altă , cea mai profundă , cea mai i n t e n s ă ș i d e D u m n e z e u b i n e c u v â n t a t ă l u c r a r e a ın ̂ drumă torului. Am preluat ce-i mai bun de la vechiul popor ales, Israel, ș i prin ın ̂ truparea Fiului lui Dumnezeu ș i prin Pogorâ rea Duhului Sfâ nt, am dus instituția ı̂ndrumă torului, povă ț uitorului duhovnicesc, pe cele mai ın ̂ alte culmi.

De la Adam ș i pâ nă la Noe, apoi de la acesta ș i pâ nă la Avraam, Isaac ș i Iacov, pă rinț ii Hai cu noi - Almanah 2016

www.haicunoi.com

CATEHEZĂ

Rolul duhovnicului în viața credinciosului

173 CATEHEZĂ poporului ales, patriarhul, cel care conducea un clan, o seminție, un trib, acela purta de grijă de relația membrilor familiei cu Dumnezeu. El aducea jertfe ș i tot el ıș̂i ın ̂ vă ța urmaș ii cum să aibă o bună relație cu Dumnezeu ș i observă m că ın ̂ multe cazuri, o fă ceau bine, deoarece Dumnezeu intra ın ̂ convorbire directă cu urmaș ii unui patriarh. De asemenea, ca să arate rolul acestora, Dumnezeu se recomandă : Eu sunt Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac ș i Dumnezeul lui Iacov (Fac. 28: 13).

Odată cu Moise, dă tă torul de Lege, prin care poporul a primit cele 10 porunci, nu se des iințează autoritatea pă rintelui de familie, ci doar i se adaugă cea a preotului, ș i se stabileș te clar că ș i autoritatea pă rinților familiei, ș i cea a preoților, se bazează pe Legea lui Dumnezeu ș i doar ce nu se gă seș te scris ın ̂ Lege se lasă ın ̂ voia tradiției. Preotul aduna pe toți credincioș ii dintr-o anumită zonă la iecare lună nouă ș i ıî ın ̂ vă ța voia lui Dumnezeu ș i cum trebuie aduse jertfele. Acelaș i lucru fă cea ș i la marile să rbă tori de peste an, iar la Ierusalim existau ș i că rturari, oameni care se ocupau o viață ın ̂ treagă cu studiul Legii lui Moise.

In timp, s-a ajuns ca ın ̂ iecare comunitate să existe un rabin, un ın ̂ vă țat, care ın ̂ druma oamenii să tră iască după voia lui Dumnezeu, conducea rugă ciunea din iecare sâ mbă tă ș i predica, preoț ii ră mâ nâ nd să slujească ș i să aducă jertfe publice doar ın ̂ Ierusalim, iar ın ̂ teritoriu ajutâ nd la diferitele s ințiri de care era nevoie.

Pe lâ ngă familie, preoți ș i rabini, de timpuriu au apă rut ș i profeții, care aveau mare autoritate ın ̂ popor datorită faptului că le vorbise direct Dumnezeu. Ei ı̂ndrumau ș i mulțimile ș i familiile sau persoanele particulare ș i erau că utaț i asemenea marilor duhovnici din zilele noastre, chiar ș i câ nd nu erau preoți.

Cu 600 de ani ın ̂ ainte de Mâ ntuitorul Iisus Hristos, profetul Ieremia anunța că la un moment dat, Dumnezeu doreș te să locuiască ın ̂ sâ nul poporului să u ș i să ın ̂ vețe Insuș i pe oameni, să -i că lă uzească ș i să ıî conducă spre ım ̂ pă ră ția Sa veș nică . Acest fapt minunat s-a ın ̂ tâ mplat acum 2000 de ani, odată cu ın ̂ truparea din Preacurata Fecioară Maria a Domnului, Dumnezeului ș i Mâ ntuitorului nostru Iisus Hristos.

Intru bună voirea Tată lui ș i plin de Duhul Sfâ nt, Domnul Hristos ın ̂ primul râ nd a ın ̂ vă țat mulțimile ın ̂ general ș i pe toți care au dorit ın ̂ particular, ım ̂ pă câ ndu-i cu Dumnezeu ș i fă câ ndu-i ucenici ș i urmă tori ai Să i, chiar dacă nu toți au fost aleș i Apostoli. Mai mult, a promis că ră mâ ne cu ucenicii Să i pâ nă la sfâ rș itul veacului ș i că le va trimite pe Duhul Sfâ nt, ca oamenii credincioș i, ın ̂ Biserică , să aibă mereu ală turi o persoană din Sf. Treime ș i să nu le lipsească nimic. După cum ați auzit ș i ın ̂ Apostolul de Duminică , Hristos locuieș te ș i tră ieș te ın ̂ noi toți, ș i viața Sa, după spusa aceluiaș i Apostol Pavel, trebuie să se arate cu toată bogă ția de har ın ̂ iecare creș tin.

Unde este locul pă rintelui duhovnic ın ̂ această ecuație? Ce nevoie mai este de el, dacă ın ̂ suș i Fiul lui Dumnezeu ș i Mâ ngâ ietorul Duh Sfâ nt lucrează ș i vorbesc ın ̂ Biserică pentru toți laolaltă ș i iecare ın ̂ parte? In primul râ nd, Mâ ntuitorul a spus Apostolilor că ș i ei, ca ș i El, mă rturisesc despre lucră rile lui Dumnezeu ș i vor primi Duh Sfâ nt ca să poată da mă rturie ș i de mai multe. El i-a trimis să propovă duiască , să lege ș i să dezlege, le-a promis că va i cu ei ș i să nu se bazeze pe forțele ș i ın ̂ țelepciunea lor omenească , ci pe ın ̂ țelepciunea Crucii ș i pe puterea harului. (I Cor. 2: 4-10)

In al doilea râ nd, ın ̂ mila ș i ın ̂ țelepciunea sa, Dumnezeu ș tie că pâ nă ın ̂ ultima clipă a vieții, nimeni nu este sfâ nt de initiv ș i irevocabil, oricine poate că dea ın ̂ pă cate mai mici sau mai mari, www.haicunoi.com

Hai cu noi - Almanah 2016

poate avea slă biciuni omeneș ti, sau o boală care-l ım ̂ piedică să audă limpede glasul lă untric al Domnului ș i să ie vrednic lucră tor al darurilor primite ın ̂ că de la Botez.

In plus, ın ̂ drumul iecă ruia spre simțirea harului dumnezeiesc, spre auzirea vocii Lui ın ̂ lă untrul să u, spre starea de nepă timire, sunt anumite etape, durează o perioadă mai mare sau mai mică de timp, uneori zeci de ani. Urmele pă catelor trecute, amintirile lor, asaltul neın ̂ cetat al gâ ndurilor de care nimeni nu scapă , oricâ t ar trudi zi-lumină , ispitele de la lume, de la diavol, de la trup, toate fac necesară prezența unei persoane cură țite, pregă tite, s ințite, care să ne conducă spre unirea ș i comuniunea cu Dumnezeu, un om ca ș i noi, dar prin care Dumnezeu binevoieș te să lucreze ș i să transmită har. Din totdeauna, Biserica a că utat să aș eze ın ̂ râ ndul clerului, a s ințiților slujitori, pe cei care ș tiu ș i pot ajuta ș i ın ̂ druma pe alții. Prin Taina sfâ ntă a Hirotoniei, după cum ne spunea la curs PF Daniel, persoana primeș te harul de a i pă rinte de su lete ș i harul Duhul Sfâ nt plineș te pe cele cu lipsă ș i vindecă pe cele bolnave ale candidatului.

Dumnezeu a râ nduit să avem povă țuitori ș i mijlocitori pe preoții slujitori, ș i dacă ne sunt ș i duhovnici, atunci ne simțim legați de ei ș i ală turi de ei uniți ın ̂ treolaltă ș i cu Dumnezeu.

Dacă nu ne place câ nd copiii noș tri schimbă ın ̂ drumă torii la ș coală , mai ales câ nd sunt mici, ș i noi, câ tă vreme suntem prunci ın ̂ cele d u h o v n i c e ș t i , a v e m n e v o i e d e ı̂ n drumă tori, de pă rinț i , care să ne iubească , să ș tie ce-i mai bine pentru noi, care să ne crească , să ne facă maturi, autonomi duhovniceș te, să ne ajute să ajungem să ne cunoaș tem mai bine pe noi ın ̂ ș ine, viața ș i lumea ın ̂ general, după felul ın ̂ care o vede ș i Dumnezeu.

Avem libertatea să -i alegem, trebuie s-o facem nu după mofturile ș i sensibilită țile noastre, ci după folosul pe care ni-l pot mijloci, ș i apoi trebuie să -i ascultă m. Indoiala, rugă ciunea adresată l u i D u m n e z e u c a s ă n e g ă s i m povă țuitorul potrivit, ıș̂i au locul ın ̂ ainte de a ne alege duhovnicul, apoi trebuie să ascultă m ș i să ne rugă m ca să i se dea lui cuvâ nt de folos, ș i nouă duh de smerenie ș i credință ca să ım ̂ plinim ın ̂ tocmai canonul, pravila, sau râ nduiala duhovnicească pe care ni le prescrie.

Să im sinceri cu duhovnicul nostru, să nu intră m ın ̂ detalii inutile câ nd ıî povestim o ın ̂ tâ mplare din viața noastră , dar nici să spunem niș te lucruri generale, care nu dezvă luie mare lucru despre problemele noastre su leteș ti; să ne oprim asupra cuvintelor noastre, dispozițiilor lă untrice, gâ ndurilor care ne ın ̂ cearcă , nu doar să ne raportă m exterior, fă ră niciun ior su letesc, la ın ̂ dreptar. Să im atenți cum pune el problema câ nd ne explică ceva ș i să preluă m câ t mai mult din modul să u de a gâ ndi ș i se purta, chiar dacă ın ̂ felul nostru particular. Să citim ș i noi din Scripturi, Viețile S inților, cuvintele marilor duhovnici, din că rțile de rugă ciuni, ș i să facem conexiuni cu ce am auzit la biserică ș i la scaunul de spovedanie.

Să ne rugă m să ajungem ș i noi, prin osteneala ș i rugă ciunile duhovnicilor noș tri, să auzim pe Hristos vorbind dină untrul inimii noastre, să simțim binele ș i ră ul, nu doar să le gâ ndim, să citim fă ră cuvinte ș i litere pe oamenii din jur ș i lumea ın ̂ general, ca drumul vieții acesteia ș i al celei veș nice să ne ie mai clar, mai luminos, mai liniș tit ș i plin de har.

Aș dori să ın ̂ chei prin cuvâ ntul Sfâ ntului Nil Ascetul, care zice că duhovnicul „precum pentru el, aș a va da socoteală ș i pentru ucenici, odată ce a primit să se ın ̂ grijească de mâ ntuirea lor. De aceea Hai cu noi - Almanah 2016

www.haicunoi.com

CATEHEZĂ

CATEHEZĂ 174

175 CATEHEZĂ ș i s inții se stră duiau să nu lase pe ucenici mai prejos de ei ın ̂ suș i ın ̂ virtute, ci din starea dintâ i să -i mute la o stare mai bună . Astfel, Apostolul Pavel l-a fă cut pe Onisim din sclav fugar mucenic; Ilie l-a fă cut pe Elisei din plugar proroc; Moise l-a ım ̂ podobit pe Iosua mai mult decâ t pe toți, iar Eli l-a ară tat pe Samuel mai mare decâ t pe sine. Că ci cu toate că ș i sâ rguința lor ın ̂ să ș i le-a ajutat acestor ın ̂ vă țăcei la dobâ ndirea virtuții, dar toată pricina sporirii lor a stat ın ̂ faptul că au avut parte de ın ̂ vă țători, care au putut să aprindă scâ nteia ın ̂ ă buș ită a râ vnei lor spre o mai mare creș tere, fă câ nd-o să lumineze. Prin aceasta ın ̂ vă țătorii lor s-au fă cut gură a lui Dumnezeu, slujind voia Lui ın ̂ tre oameni, că ci au auzit pe Cel ce zice: «De vei scoate lucru de cinste din cel nevrednic, vei i ca ın ̂ să ș i Gura Mea»” (Filocalia I, Sf. Nil Ascetul, cap. 35).

Preot George Ovidiu Chirița

Întruparea Intr-o seară aspră de iarnă , un om a auzit niș te bufnituri neregulate ın ̂ uș a exterioară de la bucă tă rie. Se duse la fereastră ș i a vă zut cum niș te vră biuțe mici ș i tremurâ nde, atrase de că ldura evidentă din interior, se bufneau ın ̂ zadar de geam.

Impresionat, fermierul s-a ım ̂ bră cat gros ș i a mers cu greutate prin ză pada proaspă tă să deschidă uș a hambarului pentru pă să relele chinuite. Aprinse luminile, aruncă niș te fâ n ın ̂ colț ș i presă ră o urmă de biscuiți să rați ca să le ın ̂ drume spre hambar, dar vră biuțele, care se risipiseră ın ̂ toate direcțiile câ nd ieș ise el din casă , se ascundeau ın ̂ că ın ̂ ın ̂ tuneric, ın ̂ fricoș ate.

A ın ̂ cercat diverse tactici: să ın ̂ conjoare pă să rile ș i să le mâ ne ın ̂ hambar, să arunce irmituri de biscuiți ın ̂ aer că tre ele, să se retragă ın ̂ casă pentru a vedea dacă vor zbura singure ın ̂ hambar. Nu a funcționat nimic. El, o creatură stră ină uriaș ă, le speriase; pă să rile nu puteau ın ̂ țelege că dorea să le ajute.

S-a retras ın ̂ casă ș i a privit pe fereastră vră biuțele condamnate. Pe câ nd se uita, un gâ nd l-a lovit ca un tră snet ın ̂ zi senină : „Dacă aș putea deveni o pasă re – una dintre ele – doar pentru o clipă .

Atunci nu le-aș mai speria aș a. Le-aș putea ară ta drumul spre că ldură ș i siguranță”. In acelaș i timp i-a venit un alt gâ nd. Pricepuse ın ̂ tregul sens al Intrupă rii.

Ca un om să devină pasă re este nimic ın ̂ comparație cu Dumnezeu devenind om. Ideea că o iință supremă , la fel de mă reață ca universul pe care l-a creat, se limitează de bună voie la un trup omenesc a fost – ș i este – prea mult pentru ca unii oameni să o creadă .

Paul Harvey, The Community Echo (Glasul comunității), decembrie 2014, p. 6, col. 1.

Buletinul Parohiei Ortodoxe Grecești Sf. Împărați Constantin și Elena, traducere de Pr. George Ovidiu Chirița

www.haicunoi.com

Hai cu noi - Almanah 2016

CATEHEZĂ 176

Primele trei zile se numesc mari şi s inte pentru că reamintesc sensul eshatologic al Paştelui. A patra zi, joi, marchează cea din urmă Cină a Domnului cu ucenicii Să i şi tră darea lui Iuda. A cincea zi, vineri, numită şi “Paştile Crucii”, este cu adevă rat ın ̂ ceputul Paştelui, iar sâ mbă tă este ziua ın ̂ care tristeţea este transformată ın ̂ bucurie prin omorâ rea morţii.

Lunea cea mare

In această zi, se face pomenire de fericitul Iosif, cel preafrumos, şi de smochinul ce s-a uscat prin blestemul Domnului.

De astă zi ın ̂ cep S intele Patimi ale Domnului nostru Iisus Hristos.

Iosif cel preafrumos – iul cel mai mic al patriarhului Iacov, nă scut din Rahila – este icoană a lui Hristos, pentru că , asemenea lui, ș i Domnul nostru a fost invidiat de iudei, a fost vâ ndut de ucenicul să u cu treizeci de arginţi, a fost ın ̂ chis ın ̂ groapa ın ̂ tunecoasă a mormâ ntului. Sculâ ndu-Se de acolo prin el ın ̂ suș i, ım ̂ pă ră ţeşte peste Egipt, adică peste tot pă catul, ıl̂ ın ̂ vinge cu putere şi ca un iubitor de oameni, ne ră scumpă ră prin darea hranei celei de taină , dâ ndu-Se pe El ın ̂ suşi pentru noi şi ne hră neşte cu pâ ine cerească .

Tot ın ̂ aceeaşi zi facem pomenire de smochinul cel neroditor care s-a uscat prin blestemul Domnului (Matei 21, 17-19). Ca să convingă poporul nerecunoscă tor că are putere ın ̂ destulă toare şi spre a pedepsi, ca un Bun nu vrea să -şi arate puterea Sa de a pedepsi faţă de om, ci faţă de ceva care are o ire neın ̂ su letită şi nesimţitoare.

Istoria smochinului a fost aș ezată aici spre a ın ̂ demna la umilinţă , după cum istoria lui Iosif a fost aşezată spre a ne ın ̂ fă ţiș a pe Hristos.

Fiecare su let lipsit de orice roadă duhovnicească este un smochin. Dacă Domnul nu gă seşte ın ̂ el odihnă , a doua zi, adică după viaţa aceasta de acum, ıl̂ usucă prin blestem şi-l trimite ın ̂ focul veşnic.

Marţea cea Mare

Această zi ne pregă teşte pentru intrarea ın ̂ că mara Mâ ntuitorului cu două parabole strict eshatologice – parabola celor zece fecioare (Matei 25, 1-13) şi parabola talanţilor (Matei 25, 14-30; Luca 19, 12-27).

Câ nd Domnul se suia la Ierusalim şi se ducea la Patimă , a spus ucenicilor Să i şi aceste două parabole, pentru ca nu cumva cineva tră ind ın ̂ feciorie să nu se ın ̂ grijească şi de celelalte virtuţi şi mai ales de milostenie, prin care se vă deşte stră lucirea fecioriei.

Pe cinci dintre fecioare le numeşte ın ̂ ţelepte că ci ım ̂ preună cu fecioria au avut şi minunatul şi ım ̂ belşugatul undelemn al milostivirii. Pe celelalte cinci le numeşte nebune pentru că , deşi şi ele aveau virtutea fecioriei, nu aveau ın ̂ aceeaşi mă sură milostenie. Pe câ nd se scurgea noaptea acestei vieţi au adormit toate fecioarele, adică au murit. Cu adevă rat moartea se numeşte somn. Pe câ nd dormeau ele, strigă t mare s-a fă cut la miezul nopţii; cele care au avut undelemn din belşug au intrat cu mirele la deschiderea uşilor, iar cele nebune, pentru că nu aveau undelemn din destul, ıl̂ că utau după ce s-au sculat din somn.

Hai cu noi - Almanah 2016

www.haicunoi.com

CATEHEZĂ

Săptămâna patimilor - semnificaţia fiecărei zile

177 CATEHEZĂ

Pentru aceasta deci, au râ nduit dumnezeieştii Pă rinţi pilda celor zece fecioare, ım ̂ preună cu cea a talanţilor, ca să ne ın ̂ demne să veghem necontenit şi să im gata să ieşim ın ̂ ın ̂ tâ mpinarea adevă ratului Mire prin fapte bune, dar mai cu seama prin milostenie, pentru că neştiută este ziua şi ceasul sfâ rşitului vieţii.

Dacă vom să vâ rşi o singură virtute, cea mai mare chiar, şi nu ne vom ın ̂ griji de celelalte, şi mai cu seamă de milostenie, nu vom intra cu Hristos ın ̂ odihna veşnică , ci vom i ın ̂ torşi ruşinaţi. Şi ın ̂ tr-adevă r nu-i lucru mai ruşinos ca fecioria să ie biruită de bani.

Miercurea cea Mare

In această zi, se face pomenire de femeia cea pă că toasă (Matei 25, 17-13; Luca 7, 37-50) care a uns cu mir pe Domnul pentru că lucrul acesta s-a ın ̂ tâ mplat puțin ın ̂ ainte de mâ ntuitoarea patimă .

Câ nd Iisus s-a suit ın ̂ Ierusalim şi era ın ̂ casa lui Simon cel lepros, o femeie pă că toasă s-a apropiat de El şi a turnat pe capul Lui acel mir de mare preţ. Pomenirea ei s-a pus ın ̂ acea zi pentru ca, după cuvâ ntul Mâ ntuitorului, să se predice pretutindeni şi tuturor fapta ei cea cu multă că ldură .

Ce-a ın ̂ demnat-o oare la asta? Dragostea pe care ea a vă zut că o are Hristos pentru toţi, dar mai cu seamă faptul de acum, câ nd L-a vă zut că intră ın ̂ casa unui lepros. Se gâ ndea deci femeia că ıî va vindeca boala după cum l-a vindecat şi pe acela. Şi ın ̂ tr-adevă r Hristos a tă mă duit-o dâ ndu-i iertare de pă cate.

Joia Cinei celei de Taină

Patru lucruri mai pră znuim ın ̂ această zi: S p ă l a r e a p i c i o a r e l o r, C i n a c e a d e t a i n ă , Rugă ciunea din gră dina Ghetsimani şi Vâ nzarea şi prinderea Domnului.

Inainte de a ın ̂ cepe Cina, Hristos S-a sculat, Şi-a dezbră cat hainele şi El singur a spă lat picioarele tuturor. Prin aceasta a vrut să ıl̂ facă pe Iuda să se ruşineze, iar celorlalţi să le aducă aminte să nu umble după ın ̂ tâ ietă ţi: „Cel care vrea să ie ı̂ntâ iul să ie slujitorul tuturor” (Marcu 9, 35), dâ ndu-Se El ın ̂ suşi pildă .

La sfâ rşitul mesei aduce vorbă şi despre vâ nzarea Lui. După puţin timp, luâ nd pâ inea a zis: „Luaţi mâ ncaţi”; la fel şi paharul, zicâ nd: „Beţi dintru acesta toţi, acesta este Sâ ngele Meu, al Legii celei Noi. Aceasta să o faceţi ın ̂ tru pomenirea Mea” (Matei 26, 26-28).

După aceea, ară tâ ndu-Se om, spune ucenicilor: „Intristat este su letul meu pâ nă la moarte” (Matei 26, 38) şi S-a rugat ın ̂ Gră dina Ghetsimani cu sudoare de sâ nge (Luca 22, 44). Iuda cunoştea locul şi, luâ nd câ ţiva soldaţi, a venit să -L prindă .

A fost prins şi dus la Ana, la Caiafa, ș i ın ̂ cele din urmă la Pilat. Acum Petru se va lepă da de trei ori de Hristos, tă gă duind că -L cunoaşte.

Pentru a ne reaminti de toate acestea, seara se scoate ın ̂ mijlocul bisericii Sfâ nta Cruce.

Vinerea Patimilor

In această zi, se pomenesc s intele şi mâ ntuitoarele şi ın ̂ fricoşă toarele Patimi ale Domnului nostru Iisus Hristos pe care le-a primit de bună voie pentru noi. Se mai face ın ̂ că pomenire de mă rturisirea mâ ntuitoare fă cută de tâ lharul recunoscă tor care a fost ım ̂ preună cu El.

Biserica numeşte Patimile Domnului: s inte – pentru că Cel ce le-a ră bdat este Sfâ ntul S inţilor, s inţenia ın ̂ să şi; mâ ntuitoare – pentru că ele sunt preţul cu care Domnul a ră scumpă rat neamul omenesc din robia pă catului; ın ̂ fricoşă toare – pentru că nu poate i ceva mai ın ̂ fricoşă tor www.haicunoi.com

Hai cu noi - Almanah 2016

CATEHEZĂ 178 decâ t ocara pe care Fă că torul a ră bdat-o de la fă ptura Sa.

In această zi nu se să vâ rşeste Liturghia pentru că ın ̂ suşi Mielul lui Dumnezeu este jert it acum; este vreme de post total, pentru că Mirele s-a luat de la noi. (Matei 9, 15). Se fac numai ceasurile ı̂ m pă ră teşti care ne pun ı̂ n ainte nemă rginita smerenie a Domnului, Crucea cea dă tă toare de viaţă şi credinţa tâ lharului.

Seara să vâ rşim Denia Prohodului Domnului, care este ultima treaptă a tâ nguirii pentru Hristos, ın ̂ ainte de Invierea Sa. Se ın ̂ conjoară de trei ori biserica cu Sfâ ntul Epitaf – semn al celor trei zile petrecute ın ̂ mormâ nt.

Sâmbăta Mare

In această sfâ ntă zi, pră znuim ın ̂ groparea dumnezeiască a Mâ ntuitorului nostru Iisus Hristos şi pogorâ rea ın ̂ iad, prin care neamul nostru, iind chemat din strică ciune, a fost mutat spre viaţă veşnică .

Iosif cel din Arimateea, coborâ nd de pe cruce Sfâ ntul trup al Domnului, L-a ın ̂ gropat ın ̂ mormâ nt nou, punâ nd o piatră mare la intrarea lui:

„Iosif cel cu bun chip, de pe lemn luâ nd prea curat trupul Tă u, cu giulgiu curat ın ̂ fă şurâ ndu-L şi cu miresme, ın ̂ mormâ nt nou ın ̂ gropâ ndu-L, L-a pus”. (Tropar)

Cuvâ ntul lui Dumnezeu a stat cu trupul ın ̂ mormâ nt iar cu su letul lui curat şi dumnezeiesc Se pogoară ın ̂ iad. Su letul a fost despă rţit prin moarte de trup şi l-a dat ın ̂ mâ inile Tată lui.

Şi-a dat şi propriul Să u sâ nge, preţ de ră scumpă rare pentru noi. Trupul Domnului a suferit ș i despă rţirea su letului de trup, dar nicidecum strică ciunea ın ̂ ın ̂ ţelesul unei putreziri a trupului.

După -amiază să vâ rș im Liturghia Sfâ ntului Vasile unită cu vecernia.

„Să tacă tot trupul omenesc şi să stea cu frică ș i cu cutremur ș i nimic pă mâ ntesc ın ̂ tru sine să nu gâ ndească , că Impă ratul ım ̂ pă raților ș i Domnul domnilor merge să se junghie ș i să se dea spre mâ ncare credincioș ilor. Ș i merg ın ̂ aintea lui cetele ın ̂ gereș ti cu toată că petenia ș i puterea, heruvimii cei cu ochi mulți ș i sera imii cei cu câ te ș ase aripi, fețele acoperindu-ș i ș i câ ntâ nd câ ntare: Aliluia, Aliluia, Aliluia”. (Heruvic).

Cules de Ioan Măriuţa

Sfâ nta Treime este fundamentul comuniunii ın ̂ Dumnzeu şi ın ̂ acelaşi timp baza comuniunii ın ̂ tre oameni.

Iubirea din lume presupune ca origine şi scop iubirea eternă şi desă vâ rşită ın ̂ tre mai multe Persoane divine. Iubirea aceasta nu produce Persoanele divine, cum se a irmă ın ̂ teologia catolică , ci le presupune. Altfel s-ar putea concepe o iubire impersonală , producâ nd şi destră mâ nd şi persoanele umane. Iubirea presupune o iinţă comună ın ̂ trei persoane, cum spune ın ̂ vă ţă tura creştină .

Tri-personalitatea oferă comuniunea desă vâ rşită . Abia ın ̂ baza comuniunii celor Trei Persoane, Dumnezeu e abordabil ın ̂ mod real.

Deschiderea trinitară reprezintă ieşirea din egoism. „Egocentrismul – spune episcopul Kallistos Ware – reprezintă moartea persoanei.

Fiecare persoană devine persoană cu adevă rat numai intrâ nd ın ̂ relaţie cu alte persoane, tră ind pentru ele şi ı̂n ele. Iadul nu Hai cu noi - Almanah 2016

www.haicunoi.com

CATEHEZĂ

Sfânta Treime- Taina iubirii desăvârșite

179 CATEHEZĂ ın ̂ seamnă alţii, iadul este eu ın ̂ sumi, rupt de ceilalţi ın ̂ tr-un egoism fă ră limite.” Insuşi Creştinismul este o viaţă ın ̂ care persoanele separate sunt atâ t de unite ın ̂ tre dâ nsele, ın ̂ câ t unitatea lor se poate asemă na cu unitatea Persoanelor S intei Treimi. Hristos S-a rugat Pă rintelui Să u ceresc pentru aşezarea sau, mai bine zis, reaşezarea pe pă mâ nt a unită ţii ireşti a ın ̂ tregii omeniri, „Ca toţi să ie una, precum Tu, Pă rinte, ın ̂ tru Mine şi Eu ın ̂ tru Tine, ca şi ei ın ̂ tru Noi una să ie…” (Ioan 17, 21).

Formula dogmatică a dumnezeirii unice ın ̂ iinţă şi ın ̂ treită ın ̂ Persoane este mă rturisirea credinţei ın ̂ tr-o realitate care ne mâ ntuieşte şi ne dă un minimum pentru ın ̂ ţelegere, dat iind abisalul in init al dumnezeirii.

Privind unitatea iinţei şi trinitatea Persoanelor S intei Treimi de-a lungul timpului, ın ̂ mod scolastic, I s-au conferit diferite analogii din lumea creată (exemplul că ră mizii care e fă cută din lut, apă şi foc, dar este una; copacul cu ră dă cină , trunchi, coroană ; soarele cu raze, lumină , că ldură ).

S inţii Pă rinţi, depă şind ın ̂ gâ ndirea lor exemplele din lume materială , s-au oprit la iinţa omului care este alcă tuită pe lâ ngă trup din minte, cuvâ nt şi duh, astfel Sfâ ntul Grigorie Sinaitul spune: „ın ̂ om este minte, cuvâ nt şi duh; şi acestea sunt una ın ̂ alta şi ele ın ̂ sele. Că ci mintea gră ieşte prin cuvâ nt şi cuvâ ntul se arată prin duh. Prin aceasta omul poartă chipul ın ̂ tunecos al Treimii nenumite şi arhetipice. Cuvâ ntul „după chipul” arată şi aceasta: Tată l e Mintea, Fiul e Cuvâ ntul, iar Duhul Sfâ nt e adevă rat Duhul”, astfel „omul prin poziţie şi imitare este icoana Dumnezeirii”.

Preot Ciprian Ungureanu

De ce se trage clopotul în Bisericile ortodoxe

Trasul clopotelor este o practică stră veche a Bisericii Ortodoxe, iind folosită atâ t pentru a anunţa bucuria şi rugă ciunea, câ t şi necazul şi primejdia. După tradiţie, inventatorul clopotului, cel care l-a introdus ca obiect de cult ın ̂ Biserică , este considerat Paulin de Nola din Campania (353431), la sfâ rşitul secolului al IV-lea, de unde se trage şi denumirea apuseană de „campane“ dată clopotelor. Paulin de Nola ar i vă zut ın ̂ tr-un vis un câ mp de lori de unde venea un sunet plă cut.

Câ nd s-a trezit, acesta a ordonat turnarea ın ̂ topitorie a unor clopote, cu formă de cupă de loare (narcisă ). In nicio operă de-a sa nu sunt menţionate ın ̂ să clopotele. Prima dată , acestea apar ın ̂ secolul al VII-lea, câ nd Papa Savinian reuşeşte să dea importanţă clopotului ın ̂ viaţa de cult. Ală turi de toacă , ın ̂ viaţa Bisericii, clopotele se trag atunci câ nd ın ̂ cep slujbele sau marchează momente importante din cadrul lor.

Pă rintele Arsenie Papacioc spunea: „Trebuie să aducem la cunoştinţa oamenilor ı̂ n vă ţă tura creştină . N-a auzit nimeni bă taia clopotelor?

Clopotele nu bat niciodată pentru amuzament, ci bat pentru ceva de natură su letească , ceva care ne atrage atenţia: Cheamă viii, plâ ng morţii, ım ̂ pră ştie viforele, ım ̂ pră ştie dracii şi tră snetele”. Inscripţiile ın ̂ tâ lnite pe vechile clopote creştine reamintesc rostul lor ocrotitor, de mâ ntuire şi vestire, adeverind cuvintele Scripturii, care zic: „In tot pă mâ ntul a ieș it vestirea lor”.

www.haicunoi.com

Hai cu noi - Almanah 2016

Muzica produsă de clopote este ı̂nă lţă toare şi t o t o d a t ă , p r e z i n t ă u n c r i t e r i u a l a r m o n i e i u n ive r s a l e . C l i n c h e t u l clopotelor sau al clopoţeilor are ın ̂ să pretutindeni putere d e p u r i i c a r e ; a l u n g ă duhurile rele sau mă car avertizează de apropierea acestora. Astfel, clopotul devine simbolul chemă rii divine, al supunerii faţă de cuvâ ntul lui Dumnezeu, o comunicare ı̂ n tre cer şi p ă m â n t . T r a g e r e a clopotelor face pe om să iasă din râ nduiala cotidiană , ın ̂ tr-o realitate mai presus de aceea care cade sub simţuri. „Busola“ celor ră tă ciţi, clopotele se bat la diverse momente din timpul unei zile liturgice, ie ın ̂ combinaţie cu toaca şi, de regulă , după baterea acesteia, ie se bat singure.

Bă tutul clopotelor se face, ca şi toaca, la ın ̂ ceputul slujbelor importante şi la unele momente de seamă din cadrul acestora, la slujba de seară , la miezul nopţii, de dimineaţă , la ın ̂ ceputul S intei Liturghii. Clopotele se mai folosesc şi atunci câ nd moare cineva, atunci sună prelung şi rar; ın ̂ caz de incendii, ră zboaie sau revoluţii ori alte evenimente deosebite, calamită ţi, inundaţii, grindină , clopotele bat precipitat şi alarmant. Se crede că diavolul stâ rneşte furtuni pe care clopotele le pot ım ̂ pră ştia. In vechime, creştinii tră geau clopotele imediat cum auzeau tunete. De asemenea ıî orientau pe cei ră tă ciţi pe vremea rea sau alungau animale şi pă să ri de pradă . Clopotele au fost folosite ın ̂ trecut pentru a anunţa ră zboi, incendii, ciumă sau pentru a anunţa victorii sau pace. Incă de la ın ̂ ceputul Epocii Bronzului, toate oraşele şi satele din China aveau câ te un turn ce adă postea un clopot destinat anunţă rii orei. De asemenea, acest clopot suna şi la apariţia unui incendiu sau a unor calamită ţi naturale. Prin urmare, clopotele nu sunt creaţii originale ale creştinismului, ın ̂ să au fost preluate şi ın ̂ că rcate cu un bogat sens duhovnicesc de că tre acesta. Clopotele sunt s ințite ș i fabricate dintr-un aliaj special, ın ̂ care predomină alama, care-i determină şi sonoritatea. Se foloseste un bronz special care conţine staniu, nichel, argint şi cupru.

Puritatea aliajului este o condiţie indispensabilă pentru a obţine un clopot de calitate.

Prezenţa impurită ţilor are o mare incidenţă asupra timbrului şi sonorită ţii clopotelor. La Patriarhia Româ nă , clopotele se turnau la Mă nă stirea Plumbuita din Bucureşti. Cel mai vechi clopot din Româ nia datează din secolul al XIV-lea, provenind de la Mă nă stirea Cotmeana, din judeţul Argeş.

Pentru adă postirea clopotelor s-au zidit clopotniţele ortodoxe sau „campanilele“ apusene. Acestea sunt construcţii ın ̂ formă de turn, ie separate de biserică , ie ın ̂ tr-unul dintre turnurile sau turlele bisericii. Fiind socotit un obiect de cult foarte important, clopotul se s inţeşte ori se stropeşte cu apă s inţită , după o râ nduială specială . Se tă mâ iază ın ̂ patru pă rţi pentru alungarea demonilor, apoi se rostesc rugă ciunile pentru s inţire şi ocrotire. In rugă ciunile din „Canon pentru binecuvâ ntarea clopotelor”, gă sim scris: „Toţi cei care pot auzi glasul lor ın ̂ zi şi ın ̂ noapte, să se ım ̂ pă rtă şească de s inţenia s inţilor”.

Cules de Pr. Ioan Măriuţa Hai cu noi - Almanah 2016

www.haicunoi.com

CATEHEZĂ

CATEHEZĂ 180

181 CATEHEZĂ

Principiul bunăvoinței în parohia ortodoxă Bună voința, deș i poate i interpretată de iecare ın ̂ tr-un mod sau altul, reprezintă o valoare larg acceptată ca pozitivă ș i necesară ın ̂ relația cu sine, cu Dumnezeu ș i mai ales acolo unde se foloseș te mai cu seamă , ın ̂ relația cu semenii.

In Biserică , bună voința constituie un element esențial, provenit din Sf. Treime ș i extins oamenilor. Atunci câ nd există rea-voință sau este violentată ori abuzată bună voința membrilor Bisericii, avem de-a face cu o problemă gravă , denunțată de cei afectați ın ̂ familiile lor, ın ̂ public ș i pe canalele mediatice, de unde ș i nevoia de a trata problema bună voinței cu mai multă atenție, atâ t ın ̂ manifestă ri, câ t ș i ın ̂ ceea ce priveș te regâ ndirea unor mecanisme ale Bisericii ın ̂ care bună voința nu a fost inclusă e icient ș i echilibrat, nici prea multă , nici prea puțină .

Bună voinț a provine din buna-credință, o altă valoare pe care ș i legile statului, pornind cu ın ̂ să ș i constituția, o proclamă ca esențială ı̂n aplicarea lor. Bunacredinț ă include o mentalitate corectă ș i o atitudine echilibrată a dorinței ș i motivației ın ̂ ceea ce p r i v e ș t e a n u m i t e b u n u r i , persoane sau principii. Din ea izvoră ș te bună voinț a , o stare specială a ın ̂ tregii iințe omeneș ti care se traduce ın ̂ gâ nduri, gesturi, cuvinte ș i acțiuni. Nu degeaba credința, nă dejdea ș i dragostea sunt daruri dumnezeieș ti primite de toți creș tinii la Botez, ele sunt să mâ nța să nă toasă care creș te drept ș i rodnic pe pă mâ ntul iinței omeneș ti, pe mă sură ce aceasta se cură țeș te pe sine, ajutat tot de Dumnezeu. Ele alcă tuiesc buna-credință din care purcede bună voința.

Să cercetă m bună voința dintre credincioș i, clerici ș i credincioș i, credincioș i ș i clerici, pe baza felului ın ̂ care ea funcționa ın ̂ veacul apostolic, oglinda ș i standardul pentru epoca noastră .

Dumnezeu face totul prin Fiul, cu Duhul Sfâ nt Mâ ngâ ietorul. Procedează astfel la creație (Fac. 1: 1-2), ın ̂ istoria poporului evreu (Numeri 11: 23-29; I Rg. 3: 1; Zah. 4: 6), la ın ̂ truparea ș i ın ̂ viața Mâ ntuitorului (Lc. 1: 35; Mt. 3: 16-17), ș i apoi ın ̂ Biserică , pâ nă la sfâ rș itul veacurilor (Ioil 3: 12; FA 2: 4,17-21; Rom. 11: 17; Ef. 3: 11-21).

In Biserică , ın ̂ cercă m să implementă m ș i să tră im viața lui Dumnezeu (In 6: 27; Rom. 5: 9-21; 6: 22-23; Gal. 2: 20; Ef. 3: 11-21; 4: 18; I In. 5: 12,18,20). Aceasta ın ̂ seamnă că ın ̂ tre eș aloanele sale trebuie să existe bună -credință ș i bună voință. Buna-credință, ın ̂ felul ın ̂ care am de init-o mai ın ̂ ainte, ține de viața duhovnicească a iecă ruia, de aici nevoia ca dorința lui Dumnezeu Cel ın ̂ Treime lă udat ca oamenii credincioș i să aibă puterea de a recunoaș te ș i alege ın ̂ diferitele slujiri bisericeș ti pe cei mai bine-credincioș i, pentru ca bună voința Lui să umple Biserica de harul Să u, pe orizontală ș i verticală (Ieș . 34: 9; Ier. 31: 3; In. 1: 12-18; 17; Lc. 10: 21; Rom. 10: 1; Fil. 2: 13).

Bună voința este deja o manifestare a bunei-credințe, de aici nevoia de continuă acordare, calibrare ș i ın ̂ dreptare a sa ın ̂ lucrarea Bisericii. Fiecare, din poziția ș i slujirea sa ın ̂ marea familie a fraților ș i surorilor lui Hristos, se urmă reș te pe sine să aibă mereu bună -credință ș i să se manifeste cu maximă bună voință. Manifestarea, tocmai pentru că este vizibilă , este mai susceptibilă de a sminti, scandaliza, de a i criticată , dar i se oferă astfel ș i mai multe prilejuri ca diferite persoane să ajute la ın ̂ să nă toș irea, echilibrarea ș i maximizarea ei. www.haicunoi.com

Hai cu noi - Almanah 2016

Bunăvoința dintre creștini în general

Credincioș ii sunt pietre vii ın ̂ edi iciul Bisericii (Ef. 2: 10,20-21), frați ș i surori ın ̂ Hristos (Ef. 5: 1; Evr. 2: 11-13), prieteni ai Să i (In. 15: 13-15), ș i din iubire față de Dumnezeu se manifestă cu bună voință (Ef. 6: 7).

Credincioș ilor se cere să se rabde unii pe alții, să se ajute, să se roage, să se iubească . Să aibă gâ ndul lui Hristos, mentalitatea Lui (Fil. 2: 5), să facă totul din iubire ș i cu iubire (I In. 4: 8-12,16-19), să mulțumească ın ̂ rugă ciune, dar să ș i lupte cu această armă a bună voinței (Rom. 15: 30). Creș tinii caută să prisosească ın ̂ iubire, să facă totul cu bună voință, ca fapta lor să se integreze ın ̂ undele lucră rii dumnezeieș ti ın ̂ Biserică (II Cor. 8: 9-10,12). Se ostenesc ei, dar de fapt harul lucră tor ın ̂ tr-ın ̂ ș ii (I Cor. 15: 10). Il cunosc pe Dumnezeu, dar de fapt El ıî cunoaș te mai bine (Gal. 4: 9). Sunt mlă dițele altoite pe mă slinul cel roditor al Bisericii, din ale că rui ră dă cini dumnezeieș ti ș i din a că rui gră sime duhovnicească se hră nesc (Rom. 11: 17), de aici ș i risipa de energie, de bună voință pe care o fac, pentru ca Duhul să rodească ın ̂ sutit ın ̂ ei (II Cor. 11-12).

Există ș i limită ri, atitudini de precauție, rezervă , chiar frică de a ne apropia de unii frați (Gal. 6: 1; Iuda 23). Aceasta din cauza pă catelor lor grave ș i grele, care pun ın ̂ pericol pe binevoitor, iar pă că tosul se poate comporta ca un mistreț cu apucă turi ucigaș e (Mt. 7: 6), sau poate să se folosească de ajutor pentru a ın ̂ dră zni pe mai departe ın ̂ atitudinea lui de rea-credință (I Tim. 1: 19-20).

Bună voinț a nu se manifestă numai ı̂ n mentalitate, atitudine ș i cuvâ nt, ci ș i ın ̂ faptă (I In. 3: 18). Creș tinii se ajută ı̂ntre ei câ t de mult pot, de bună voie (II Cor. 8; 10-12), din dragoste de Dumnezeu ș i de chipul Să u oglindit ın ̂ aproapele lor (Prov. 14: 31; 19: 17; Mt. 25: 40; Ef. 4: 25; Gal. 4: 19), ca iubirea Lui să continue a izvorı ̂ın ̂ propria viață (I In. 4: 12-13), de la semeni câ ș tigâ nd doar dragoste manifestată ı̂n rugă ciuni de mulțumire (II Cor. 9: 11-14). Fă ră fapte ale dragostei, iubirea fră ț e ască a creș tinilor ră mâ ne moartă (Iacov 2: 17) sau fanfaronadă goală (I Cor. 13: 1).

Bunăvoința dintre clerici și credincioși

Pă storii duhovniceș ti se aleg de mai-marii lor, oameni duhovniceș ti prin excelență, care ıș̂i supun pornirile ireș ti unei riguroase discipline sau asceze, pentru a nu sminti sau ine icientiza lucrarea lui Dumnezeu să vâ rș ită printr-ın ̂ ș ii (Ioan 15: 16; I Cor. 9: 27). Dumnezeu Ș i-a ales mereu oameni curați, blâ nzi, iubitori, plini de energie (I Tim. 3; 4: 11-16; II Tim. 4: 2), ın ̂ al că ror bun pă mâ nt a putut rodi ın ̂ sutit (Mc. 4: 8; I Tim. 4: 15), oameni cu un fond aperceptiv bogat, dar nu neapă rat so isticați (Lc. 10: 21), pentru că ın ̂ de initiv, El a pus temelia (I Cor. 3: 11), El stabileș te ritmul (Fil. 2: 13) ș i tot El face să crească rodul (Mc. 4: 27; I Cor. 3: 6). Pe aceleaș i criterii se aleg ș i episcopii ș i preoții, ș i ceilalți slujitori ai Bisericii.

Cercetâ nd cuvintele Sf. Apostoli despre alegerea ș i comportamentul clericilor, observă m că aceș tia ın ̂ globau bună -credință ș i bună voință pe multiple planuri: viața lor duhovnicească se cerea a i curată ș i virtuoasă , cea familială stabilă ș i armonioasă , iar cea publică , ın ̂ comunitate, deschisă unor bune relații cu ceilalți, bazată pe o bună reputație, lipsită de certuri ș i violențe inutile (I Tim. 3; Tit 1). Odată aș ezați ın ̂ slujiri clericale, episcopii, preoții, diaconii, ș i prin extensie toți slujitorii Bisericii, progresau ın ̂ chip vizibil pe planul personal ș i al slujirii aproapelui, ca garanție a relației lor continue ș i e iciente cu Duhul Sfâ nt (I Tim. 4: 15; II Tim. 1: 6,14).

Hai cu noi - Almanah 2016

www.haicunoi.com

CATEHEZĂ

CATEHEZĂ 182

183 CATEHEZĂ

Apostolii dovedeau bună voință chiar ș i ın ̂ cazurile cele mai grave, cum era necredința ın ̂ Mesia a poporului Israel (Rom. 10: 1,21), pentru a nu ın ̂ chide o uș ă pe care Dumnezeu o ținea deschisă pentru aceș tia. Fiind preocupați mereu de bună starea Bisericilor (II Cor. 11: 28), privind pe toți enoriaș ii ca pe rudeniile proprii (I Tim. 5: 1-3), lucrâ nd neobosit (II Tim. 4: 2), dar fă ră să ın ̂ cerce să le facă pe toate (FA 6; 14: 23), aplanâ nd ș i prevenind con lictele (II Tim. 2: 23-26), cură țind la nevoie turma (I Tim. 1: 20; 6: 5; II Tim. 2: 16,23), dovedind fermitate cu caracterele ı̂ncă pă ț ânate (Tit 1: 9,13), slujitorii bisericeș ti reuș eau să ajute la creș terea, ı̂ntă rirea ș i continuitatea trupului Bisericii (I Tim. 6: 20; II Tim. 2: 2), avâ nd grijă să veri ice toate prin iltrul propriei relații cu Dumnezeu (II Tim. 1: 6-7,14; 2: 1).

Din cauza unui un astfel de comportament, oile recunoș teau pă storul, ıî simțeau dragostea ș i ıî ascultau glasul (In. 10: 3-4), deș i el nu se acționa niciodată ca stă pâ n, sau patron (I Pt. 5: 2-3). Se ın ̂ registrau mereu ș i probleme, dar iubirea jertfelnică ș i neobosită a pă storilor ș i puterea lui Dumnezeu lucră toare printr-ın ̂ ș ii reuș ea să biruiască ın ̂ toate (II Cor. 2: 1-11; 7: 4-13).

In plan material, ca ș i ın ̂ cel duhovnicesc, credincioș ii nu reuș eau să țină pasul cu iubirea pă storilor (II Cor. 12: 15), ıî mai ın ̂ tristau, ıî mai neglijau, ıî uitau (II Cor. 12: 20-21; II Tim. 1: 15-18; 4: 10-11), nu ıî susțineau material ın ̂ misiunea lor (I Cor. 9: 4-18), dar aceș tia ın ̂ afară de a-i dojeni ș i a le ară ta greș eala, nu forț a u mai departe, ca să nu smintească ori să pună piedică propovă duirii evanghelice (I Cor. 9: 12; II Cor. 12: 14), preferâ nd să lucreze cu mâ inile lor ș i să se bucure de dragostea ș i ajutorul altor comunită ți (Fil. 4: 10-19; II Cor. 11: 8; 12: 16-17). Insistau asupra nevoii de a ajuta comunită țile ın ̂ care se ın ̂ registrau nevoi urgente, dar ș i acolo a c c e n t u a u principiul bună voinței, ca darul să ie primit de Dumnezeu (II Cor. 8-9).

Aceleaș i metode ș i acelaș i fel de oameni produc aceleaș i efecte peste veacuri, dacă se menține aceeaș i bună -credință ș i aceeaș i bună voință, la aceeaș i intensitate. Oamenii recunosc etalonul ș i ıl̂ caută , mai ales câ nd cercetarea lui Dumnezeu ıî ım ̂ pinge să rezolve cumva diferite crize personale, familiale sau comunitare.

Am observat această lucrare vrednică ș i rodnică la Cuviosul nostru pă rinte Iustin Pâ rvu, sau la Sf. Paisie Aghioritul, care ș i mă rturisea despre metoda lui ın ̂ aplicarea bună voinței: „Eu, dintru ın ̂ ceput, mă port cu toți ın ̂ mod iresc ș i cu simplitate. Nu mă port cu rezervă , chipurile ca să nu dau ın ̂ dră zneală celuilalt ș i să -l vată m. Mă dă ruiesc ın ̂ ın ̂ tregime, ca să se ajute, să se dezvolte ın ̂ cadrul unui climat de dragoste, ș i ın ̂ cet-ın ̂ cet, ıî spun cusururile lui. Il consider fratele meu, tată l meu, bunicul meu, potrivit cu vâ rsta sa. Fac ın ̂ sorire, ca să iasă toți ș erpii, scorpionii, scarabeii – patimile – ș i după aceea ıl̂ ajut ca să -i omoare. Dacă vă d ın ̂ să că nu prețuieș te aceasta ș i nu este ajutat de purtarea mea, ci pro ită de simplitatea mea ș i de dragostea mea sinceră ș i ın ̂ cepe să se poarte cu obră znicie, mă retrag, ın ̂ cet-ın ̂ cet, ca să nu devină ș i mai obraznic. Dar la ın ̂ ceput mă dă ruiesc ın ̂ ın ̂ tregime ș i de aceea mai pe urmă conș tiința ım ̂ i este odihnită .” Iată aș adar cum un neobosit ș i harismatic ın ̂ drumă tor de su lete ș tie să iubească , să aibă bună -credință ș i bună voință ș i să nu se www.haicunoi.com

Hai cu noi - Almanah 2016

lase abuzat de cei care nu-l cercetează cu atitudinea potrivită , fă ră a-ș i crea mustră ri de conș tiință ulterioare.

Bunăvoința dintre credincioși și clerici

Mâ ntuitorul s-a referit rar la relația oamenilor cu El (Lc. 8: 3; In. 11: 36), ș i de cele mai multe ori accentua repercusiunile neascultă rii sau relei-credințe față de Dâ nsul asupra relației lor cu Dumnezeu ș i asupra mâ ntuirii lor (Matei 23: 37; In. 1: 9-12; 5: 40). Evita de cele mai multe ori să se recomande ın ̂ mod deschis ca Mesia, ori Fiul lui Dumnezeu, lă sâ nd credincioș ii să tragă propriile concluzii din ce vedeau ș i auzeau (Lc. 7: 22; In. 15: 24), pentru ca buna credință ș i bună voința să ia naș tere ın ̂ mod natural ın ̂ su letele lor (In 14: 15; 15: 10).

Asemenea au fă cut ș i Apostolii ș i urmaș ii lor autentici pâ nă astă zi; deș i argumentau poziția lor ın ̂ detaliu, argumentul inal ținea de viața duhovnicească , de ce spunea Hristos dinlă untrul credinciosului ș i câ t de capabil era acesta să -L asculte (II Cor. 3: 3; 13: 3,5). Dacă se loveau de pă cate ș i vorbe care ascundeau un vid su letesc, interveneau cu autoritatea Duhului Sfâ nt pentru a vindeca trupul lui Hristos, Biserica (I Cor. 4: 19-20; II Cor. 2: 1-10; 13: 1-2,10).

Sf. Pavel dă exemplu cum anumiți ucenici, la greu, l-au pă ră sit, cu motive bisericeș ti sau personale; nu a ın ̂ vinovă țit pe nimeni, i-a iertat pe toți (II Cor. 12: 20-21; II Tim. 1: 15-18; 4: 10-11), dar accentuează cum nu se poate face misiune cu astfel de oameni (FA 15: 37-39) ș i câ t de anormală este situația. Mai-marii bisericeș ti, clericii, sunt de ascultat ș i urmat, iar viața lor constituie exemplul după care se iau credincioș ii (Evr. 13: 7). Concluzionă m că relaț ia cu pă rintele duhovnicesc ș i ım ̂ preună -lucrarea cu el se iau ın ̂ serios, necesită continuitate ș i solidaritate, lucrurile trebuie duse pâ nă la sfâ rș it dacă vrem că ne câ ș tigă m mâ ntuirea (II Tim. 4: 7-8).

In ciuda energiei de care dă dea dovadă apostolul, indiferent câ t de mult suferise pentru misiunea lui ș i câ te harisme avea (I Cor. 4: 9-13; II Cor. 6: 4-10), credincioș ii nu ră spundeau la apelul să u de a-i urma ca să urmeze de fapt lui Hristos, de a i ım ̂ preună lucră tori cu el (I Cor. 4: 16; 11: 1; II Cor. 6: 1), de a se ım ̂ pă ca ș i uni cu Dumnezeu (II Cor. 5: 20), de a lă rgi ın ̂ de initiv inimile lor să poată ın ̂ că pea ın ̂ ele Hristos ș i aproapele, ın ̂ tre care loc de cinste ocupau pă rinții lor su leteș ti (II Cor. 6: 1213). Nu pricepeau ın ̂ totdeauna rolul ș i ierarhia harismelor Duhului Sfâ nt (I Cor. 12), ıș̂i idolatrizau pă rinții duhovniceș ti, punâ nd ın ̂ pericol unitatea trupului Bisericii (I Cor. 1: 10-16; 3: 4-15), gâ ndeau ireș te, trupeș te, ș i nu duhovniceș te, ză dă rnicind efortul apostolesc de a-i maturiza ș i hră ni cu ın ̂ vă țături mai tari (I Cor. 2: 3-7,13-16; Evr. 5: 12-14), după gâ ndirea lui Hristos (I Cor. 2: 16; Fil. 2: 5). Credincioș ii erau susceptibili de a se lua după eretici sau a nu pricepe ın ̂ vă țături despre cum funcționează Biserica sau câ nd ș i cum va reveni pe pă mâ nt Hristos (Ef. ș i I,II Tes.), se sminteau uș or (I Cor. 8), ș i cauza o constituia neascultarea de apostoli ș i de ucenicii lor lă sați preoți prin cetă ți.

In loc de acestea, ar i trebuit, chiar ș i ın ̂ lipsa apostolului, să lucreze cu frică ș i cu cutremur la mâ ntuirea lor, deoarece Insuș i Dumnezeu lucrează ın ̂ ei ca să voiască ș i să să vâ rș ească , după a Lui bună voință (Fil. 2: 12-13).

In privința comunită ților pe ansamblu, Sf. Pavel dă două exemple diametral diferite, ilipenii ș i corintenii, ca iecare să aleagă din ce categorie vrea să facă parte.

Filipenii au primit pe apostol cu dragoste, l-au sprijinit ın ̂ tru toate, ba chiar ș i ın ̂ misiunea lui ș i ın ̂ captivitatea romană (Fil. 4: 10-19; II Cor. 8: 1-5; 9: 4; 11: 9).

Corintenii, deș i a petrecut ın ̂ jur de trei ani ın ̂ comunitatea lor, una ın ̂ care rodeau daruri ale Duhului Sfâ nt (I Cor. 12 ș i 14), i-au fă cut multiple probleme organizatorice, morale ș i erau foarte reținuți, ca să nu spun zgâ rciți cu sprijinirea Apostolului. Acesta a ın ̂ cercat, deș i ca să nu-i smintească , nici el nici ucenicii să i, a lucrat cu mâ inile lui pentru a se ın ̂ treține (II Cor. 11: 7-9; 12: 1315,18), să le arate adevă rata bună -credință ș i bună voință pe care să o aibă față de mai-marii lor bisericeș ti, spre zidirea lor (II Cor. 12: 19) ș i spre o mai bună rodire (II Cor. 8: 7), ca ș i spre semenii lor, de altfel (II Cor. 9: 2; Gal. 6: 7), ın ̂ tru Domnul.

Credincioș ilor le este spre cinste să sprijine pe clerici (II Cor. 12: 13), care trebuie să poată Hai cu noi - Almanah 2016

www.haicunoi.com

CATEHEZĂ

CATEHEZĂ 184

185 CATEHEZĂ tră i din slujirea lor (I Cor. 9: 6,9,14), ca ră splată pă mâ ntească pentru lucrarea pe care o să vâ rș esc (I Cor. 9: 11-12; Gal. 6: 6). Pă rinții au mentalitatea să dea ei primii, să nu aș tepte ceva ın ̂ schimb (II Cor. 12: 14-15), interesați iind să ș i-i crească , să -i educe, să le ım ̂ pă rtă ș ească tot ce au (I Cor. 9: 22-23; II Cor. 11: 7), dar ș i copiii trebuie să -ș i cunoască ın ̂ datoririle ș i să nu socotească mare lucru dacă pentru semințele duhovniceș ti primite, ın ̂ torc lucră torilor din roadele lor materiale (I Cor. 9: 11).

Culmea, arată Sf. Pavel, ın ̂ vă țătorii falș i, tiranici ın ̂ comportare, dornici de câ ș tig urâ t, sunt mai respectați decâ t el (II Cor. 11: 20: Tit 1: 11), un fenomen observat ș i astă zi prin parohii: pă rinți vrednici ș i modeș ti, neapreciați ș i nesprijiniți, ș i alții, mai mult interesați decâ t dedicați, temuți, respectați ș i miluiți ın ̂ toate. Sf. Petru era mai tranș ant ın ̂ această privință, a drepturilor sale (I Cor. 9: 5), dar ș i el pă storea cu smerenie, dragoste, recomandâ nd acelaș i lucru preoților, să nu ie tirani, iar credincioș ilor să se smerească sub mâ na lor (I Pt. 5: 1-5). Lucru vrednic de reținut, Sf. Pavel spunea la un moment dat tesalonicenilor să cinstească pe mai-marii lor pentru osteneală ș i povă țuire ș i pentru lucrarea lor să -i ın ̂ vrednicească de dragoste prisositoare (I Tes. 5: 12-13), iar evreilor să asculte de mai-marii lor ș i să se supună lor datorită faptului că aceia priveghează pentru su letele credincioș ilor de care vor da seamă , iar dacă ıî vor forța să -ș i facă datoria fă ră bucurie, plâ ngâ nd ș i suspinâ nd, lucrarea acelora nu le va mai i de folos (Evr. 13: 17). Iată deci explicația pentru care el, ca apostol, că uta să simtă , să gâ ndească ș i să acționeze ca ș i cum nu l-ar afecta atitudinea unor credincioș i, ıŝ ̦ i gă sea alte bucurii ın ̂ situația sa nenaturală de a propovă dui ș i munci ın ̂ acelaș i timp, pentru ca lor să nu le ie spre osâ ndă lipsa de iubire ș i ascultare dar ș i ca să nu repete lucrurile cu urmaș ii să i la conducerea comunită ților respective.

Buna-credință ș i bună voința, dacă sunt ı̂nțelese ș i tră ite după gâ ndul lui Dumnezeu, reuș esc să formeze comunită ți bisericeș ti autentice, pline de iubire ș i ın ̂ țelegere.

Chiar ș i imperfecțiunile inerente irii umane pot i depă ș ite cu relativă uș urință, dacă se ı̂nțelege necesitatea smereniei, iertă rii, ș i toți credincioș ii se simt mereu ın ̂ privirea Pă rintelui Ceresc, a Mâ ntuitorului Iisus Hristos ș i a Mâ ngâ ietorului Duh Sfâ nt ș i s ințitor.

Bunăvoința dintre clerici

Mâ ntuitorul Iisus Hristos ș i-a ales doisprezece apostoli ș i 70 de ucenici, că rora le-a dat slujiri speciale (Mat. 10: 1-5; Lc. 10: 1), avâ nd ın ̂ să ș i mulți alți urmă tori ș i ajută tori pe lâ ngă aceș tia.

I-a ales după su letul lor, dâ nd o ș ansă chiar vâ nză torului Iuda, pus iconom, casier al Să u (In. 13: 29).

A privegheat să ie primii care ıî ın ̂ deplineau poruncile (Mat. 19: 27; Mc. 10: 28), să nu aibă mentalită ți omeneș ti, să nu se lupte pentru putere (Mc. 10: 42-45), să acționeze ım ̂ preună , să slujească unul altora (In. 13: 4-17) ș i le-a dat daruri speciale de la Duhul Sfâ nt, cum ar i puterea de a lega ș i dezlega pă catele (In 20: 22-23). A vrut să ie ın ̂ tru iubire, ca frați ș i prieteni ai Să i, pentru ca ș i Tată l ș i Duhul Sfâ nt să poată să lă ș lui ın ̂ ei (In. 13-17). Câ nd a venit Mâ ngâ ietorul Duhul Sfâ nt, au fă cut după cum le-a ară tat El, ın ̂ ciuda prejudecă ților proprii (FA 10-11 ș i 15).

De asemenea, ın ̂ relațiile dintre ei ș i ın ̂ alegerea persoanelor potrivite pentru o misiune, conta ce spunea Domnul ș i Duhul Sfâ nt, nu diplomația sau un anumit statut onorant ın ̂ Biserică (FA 9: 15; 13: 2-3; Gal. 2: 2,6-7,9,12-14). Cinstea lor o socoteau să slujească lui Dumnezeu, iar oamenii pentru aceasta le acordau cinste (Rom. 14: 18), ș i chiar ș i de ea se bucurau ım ̂ preună cu frații, ș i nu ın ̂ mod egoist (I Cor. 12: 26).

Ucenicii petreceau ım ̂ preună ın ̂ post, rugă ciune ș i ım ̂ pă rtă ș irea cu Trupul ș i Sâ ngele Domnului (FA 2: 42). Câ nd alegeau pe cineva pentru o misiune, sau numeau preoți prin cetă ți, se rugau ș i posteau (FA 13: 2-4; 14: 23). Preoții stă teau mereu aproape de apostoli, luâ nd ım ̂ preună www.haicunoi.com

Hai cu noi - Almanah 2016

deciziile importante, ın ̂ care aceș tia aveau ultimul cuvâ nt (FA 15). In cuvâ ntarea sa adresată preoților din Efes, Sf. Pavel arată că le-a vestit ș i i-a ın ̂ vă țat tot ce ș tia de la Dumnezeu, fă ră să ascundă nimic, ziua ș i noaptea, ın ̂ demnâ nd cu lacrimi pe iecare ın ̂ parte, avâ nd aș adar o relație apropiată cu ei ın ̂ particular (FA 20: 31). A că utat să le ofere o mentalitate de slujitori, dă ruitori, buni administratori ai Bisericii, să -i ın ̂ tă rească ın ̂ vederea luptelor ce vor veni, astfel ca mai departe să dea ei ın ̂ ș iș i seama pentru faptele lor, ș i ın ̂ inal s-a rugat ım ̂ preună cu ei, lacrimile ın ̂ cercâ nd pe toți de față (FA 20: 20-38). Din epistolele adresate S inților Timotei ș i Tit, pe care i-a numit episcopi ın ̂ Efes, respectiv Creta, observă m că ei trebuiau să aleagă cu grijă ș i maximă responsabilitate candidații la preoție, pe care deopotrivă apoi să -i apere de calomnii ș i să -i mustre public pentru greș elile lor, să -i promoveze după merite, fă ră prejudecă ți ș i pă rtinire (I Tim. 5: 17,19,20,21,22). Sf. Petru se adresa preoților ca ım ̂ preună -slujitor ș i chivernisitor al Bisericii, rugâ ndu-i, dâ ndu-se pildă de smerenie, pentru ca ș i aceș tia la râ ndu-le să ie smeriți ș i să lase pe Dumnezeu să -i ın ̂ alțe (I Pt. 5: 1-6).

Dacă privim ın ̂ Filocalie, observă m că era o sarcină neplă cută pentru cineva ın ̂ zestrat cu stă pâ nie ın ̂ Biserică să -ș i exercite funcția, trebuind să judece ș i să pedepsească la nevoie pentru a nu se pă gubi comunitatea credincioș ilor, pă ră sind smerenia ș i privirea la propriile pă cate, dar o ın ̂ deplineau totuș i, pentru binele celor mulți.

In canoane cercetâ nd, vedem clar stipulate ın ̂ datoririle episcopilor față de preoți (59 Ap.), limitele puterii lor (14 Sardica), dar ș i autoritatea ș i ră spunderea care trebuie respectate de toți: preoții pe a episcopilor ș i mirenii pe a tuturor clericilor.

Bunăvoința dintre eparhie și parohie, respectiv parohie și credincioși

Eparhia, sau episcopia, se organizează pentru ca buna credință ș i bună voința episcopului ș i a Sfâ ntului Sinod, de fapt harul Sfâ ntului Duh, să tră iască ș i să lucreze ın ̂ parohii, pâ nă la ultimul credincios. Instituț iile sunt expresia organizată a bunei-credințe ș i a buneivoințe a Bisericii faț ă de mă dularele sale vii. Dacă formal, aceste instituții superioare bisericeș ti pot ı̂mprumuta nume, titulaturi, state de funcții asemă nă toare instituțiilor publice sau comerciale, dacă ș i ın ̂ lucrare pot ın ̂ vă ța de la acestea pentru e icientizarea lor, principiile de bază ră mâ n cele enumerate: bună -credință ș i bună voință, de o parte ș i de alta, ın ̂ ambele sensuri, dar mai cu seamă de sus ın ̂ jos, după exemplul lui Dumnezeu.

Simplul fapt că Parohiile au primit calitate instituțională , ș tampilă , cod iscal, țin contabilitate ș i emit acte nu ın ̂ seamnă o birocratizare a Bisericii, ci o aliniere a sa la cerințele societă ții, mai ales ın ̂ partea patrimonială ș i inanciară , precum ș i un ajutor dat credincioș ilor câ nd au nevoie de ın ̂ scrisuri o iciale din partea Bisericii lor pentru a se adresa unor compartimente ın ̂ depă rtate geogra ic ale Ortodoxiei, pentru a dovedi girul parohiei față de o situație ın ̂ care se gă sesc sau pentru a se adresa instituțiilor publice sau comerciale ın ̂ tr-o manieră acceptată de acestea. Parohiile nu au voie nici să bagatelizeze emiterea actelor, dar nici să o facă ın ̂ aș a fel ın ̂ câ t credincioș ii să le simtă ca o povară , un zid ın ̂ tre ei ș i pă rintele lor. Ele constituie un instrument de ajutor creș tinilor, dar ș i instituțiilor superioare bisericeș ti, deci parohia trebuie să faciliteze instituțional ca buna-credință ș i bună voință a ierarhului locului ș i a Sfâ ntului Sinod să ajungă nestingherită ș i accesibilă pâ nă la credincioș i.

Complexitatea instituțională a centrelor eparhiale le predispune mai des la organiză ri ș i rezoluții care să contrazică principiile bunei-credințe ș i ale buneivoințe. Spre deosebire de Hai cu noi - Almanah 2016

www.haicunoi.com

CATEHEZĂ

CATEHEZĂ 186

187 CATEHEZĂ instituțiile publice ș i comerciale, care fac abuz ș i in lație de regulamente interne ș i de legislație, cele bisericeș ti se bazează ın ̂ bună parte pe un amestec dorit fericit ın ̂ tre competență ș i un ales pro il personal ș i moral-duhovnicesc al lucră torilor, pe conlucrarea, comunicarea, coresponsabilitatea ș i comuniunea lor ın ̂ tre ei ș i cu ierarhul lor. Anumite erori se pot strecura deoarece unele principii administrative, juridice ș i economice nu sunt su icient de iltrate din punct de vedere teologic ș i duhovnicesc. Ele pot pă rea legitime, dar aplicarea lor să nu ie ortodoxă . Chiar dacă Biserica noastră nu ș i-a format o anumită ilozo ie economică , juridică ș i socială care să concureze pe cele profane, iar dialogul cu ș tiințele laice abia s-a ın ̂ iripat, are su iciente principii veri icate istoric ș i poate trasa limite, respectiv reformula ceea ce ım ̂ prumută de la acestea.

Din cele ară tate, concluzionă m că buna-credință, dar mai vizibil ș i sensibil bună voința, ca bunuri dumnezeieș ti ın ̂ credințate Bisericii, reprezintă calea strâ mtă dar de milenii bă tă torită spre ım ̂ pă ră ția lui Dumnezeu. Ele nu sunt aș a simplu de cugetat ș i de lucrat, reprezintă realită ți complexe, cu multiple fațete, din care mereu mai observă m una, dar undelor acestui izvor de har trebuie ș i se cuvine să ne ală tură m pentru a ne adă pa din izvorul vieții pe calea pe care ș i-o asumă fericit credinciosul care umblă ın ̂ legea Domnului.

Pr. George Ovidiu Chirița

Cuvinte înțelepte de la Sfinții Părinți Despre smerenie Sfâ ntul Efrem Sirul, ın ̂ „Cuvâ ntul pentru Vameș ș i Fariseu”, spune printre altele: „Fă -ți ție două care, omule! Injugă la unul dreptatea cu mâ ndria ș i la celă lalt, smerenia cu pă catul, ș i vei vedea că mai ın ̂ ainte merge smerenia cu pă catul ın ̂ tru ım ̂ pă ră ția cerurilor, decâ t fapta bună cu mâ ndria”.

După Sfâ ntul Isaac Sirul, smerenia este de două feluri: smerenie din pă cat, care abia este cunoș tință de sine, ș i smerenie din dreptate.

„Iar dacă se va ın ̂ treba cineva din ce se naș te smerenia, vom zice ca Sfâ ntul Ioan Scă rarul, că din ascultare ș i din tă ierea voii.”

Dar va zice cineva: „Ce este smerenia?” La aceasta voi ră spunde nu cu cuvintele mele, ci cu ale Sfâ ntului Isaac Sirul: „Smerenia este haina dumnezeirii, pentru că cu aceasta S-a ı̂mbră cat Dumnezeu, câ nd a binevoit a veni ın ̂ lume, ș i S-a ım ̂ bră cat ın ̂ irea noastră cea smerită ”.

Iar ce este ea anume, auzim pe Sfâ ntul Isaac Sirul zicâ nd: „Smerenia este o putere tainică pe care o primesc s inții desă vâ rș iți, după desă vâ rș irea ın ̂ tregii lor viețuiri. Această putere nu se va da decâ t numai celor desă vâ rș iți ın ̂ virtute, prin puterea harului, atâ t câ t ın ̂ cape ın ̂ hotarul irii”.

Sfâ ntul Isaac Sirul zice despre smerenie: „Fericit este omul care ıș̂i cunoaș te neputința sa, că ci cunoș tința aceasta i se face lui temelie ș i ră dă cină ș i ın ̂ cepă tură de toată fapta bună ”.

Auzi ce zice Sfâ ntul Isaac Sirul: „Ajunge ın ̂ tristarea minții mai mult decâ t toată osteneala duhului, care este rugă ciunea”, dacă ıî pare omului ră u.

Ș i Sfâ ntul Efrem Sirul zice: „In inima adâ ncă se va ın ̂ ă lța Dumnezeu”.

Zice ș i Sfâ ntul Isihie: „Pâ nă la moarte să nu te ın ̂ crezi ın ̂ trupul tă u”.

Preot Ciprian Ungureanu

www.haicunoi.com

Hai cu noi - Almanah 2016

CATEHEZĂ 188

Intre cele mai de seamă să rbă tori ı̂ n scrise de Biserică ı̂ n calendarul s ințeniei creș tine se numă ră ș i praznicul Adormirii Maicii Domnului, pentru ı̂ n tâ mpinarea că ruia ne-am pregă tit duhovniceș te prin post ș i rugă ciune timp de două să ptă mâ ni. Despre viața ș i rolul Maicii Domnului ın ̂ opera de mâ ntuire a neamului omenesc s-a vorbit cu prilejul altor să rbă tori ın ̂ chinate Maicii Domnului, de aceea socotim că este potrivit cu ocazia să rbă torii de astă zi să prezentă m ultima parte a vieții pă mâ nteș ti a Maicii Domnului.

Deș i S intele Evanghelii nu fac nicio mențiune referitoare la să rbă toarea de astă zi, Sfâ ntul Luca, ın ̂ cartea Faptele Apostolilor, relatează că , după Ină lțare, toți Apostolii ın ̂ tr-un cuget stă ruiau ın ̂ rugă ciune ım ̂ preună cu femeile ș i cu Maria, mama lui Iisus (FA 1: 14). Este ultima mențiune care se face despre ea ın ̂ Noul Testament. Din moment ce era ın ̂ Ierusalim ın ̂ dată după Ină lțare, ın ̂ seamnă ca a fost de față ș i la praznicul Cincizecimii, câ nd s-a pogorâ t Duhul Sfâ nt peste S inții Apostoli, ın ̂ chipul unor limbi ca de foc (FA 2: 3). Deci ea a fost prezentă la ın ̂ temeierea Bisericii creș tine ın ̂ Ierusalim, câ nd s-au botezat ca la trei mii de su lete (FA 2: 41). Acest lucru ıl̂ mă rturiseș te ın ̂ treaga tradiție creș tină . Aceeaș i tradiție spune că Sfâ nta Fecioară Maria a mai tră it unsprezece ani după ın ̂ ă lțarea lui Iisus la cer, ın ̂ casa Apostolului Ioan, care o considera o adevă rată mamă a lui. Era ın ̂ conjurată de dragostea ș i prețuirea tuturor. Era pildă de aleasă viață duhovnicească pentru tâ nă ra comunitate din Ierusalim. In jurul ei se adunau primii creș tini, mai ales femei, că rora le povestea despre Fiul ei, despre copilă ria Lui, despre minunile ș i vindecă rile Sale, despre ın ̂ vă țătura Lui, despre tot ce a fă cut ın ̂ viața Lui pă mâ ntească , la multe din ele iind ea ın ̂ să ș i prezentă .

Tot Sfâ nta Tradiție ne spune că , ın ̂ ainte de sfâ rș itul ei cu trei zile, Dumnezeu a trimis pe Arhanghelul Gavriil să o vestească despre trecerea ei din această lume. Prima dată , cu aproape 45 de ani ın ̂ urmă , o vestise despre naș terea Cuvâ ntului Vieții, acum o vestea tot el despre mutarea ei la Viață, ea iind Maica Vieții. S-a pregă tit astfel duhovniceș te pentru această mutare la cer, pentru reın ̂ tâ lnirea cu Fiul ei. S inții Apostoli, a lați atunci la propovă duire, au fost ın ̂ drumați de Duhul Sfâ nt să se reın ̂ toarcă la Ierusalim ca să conducă pe ultimul drum al vieții pe aceea care a nă scut pe Invă țătorul lor iubit. Erau de față ș i mulți din membrii primei comunită ț i creș tine din Ierusalim. Cu prilejul mută rii ei la Domnul, mulț i din cei care aveau nevoie de ajutor de sus s-au ın ̂ vrednicit de vindecă ri minunate, aș a cum se mai vă zuseră ș i ın ̂ timpul vieții lui Iisus. A fost dusă ın ̂ tr-o adevă rată procesiune spre locul ın ̂ care se ruga ș i El, spre Ghetsimani, cu câ ntă ri ș i lacrimi de durere. Odată cu oamenii, soborul ın ̂ gerilor a venit din slava cerului ca să i aducă cinstea cuvenită , ca uneia care a Hai cu noi - Almanah 2016

www.haicunoi.com

CATEHEZĂ

Adormirea Maicii Domnului (15 august)

189 CATEHEZĂ

nă scut ın ̂ chip supranatural pe Hristos Domnul. Trupul i-a fost ın ̂ fă ș urat ın ̂ giulgiuri, cum se obiș nuia la evrei, ș i aș ezat ın ̂ mormâ nt nou de piatră , ın ̂ Ghetsimani.

Tot tradiț ia mai spune că Sfâ ntul Apostol Toma a sosit numai după trei zile de la ın ̂ mormâ ntare, câ nd a a lat pe Apostoli ș i pe ceilalți ucenici plini de lacrimi ș i de ın ̂ tristare. A rugat să se ia piatra de pe mormâ nt, ca să o mai vadă o dată . I s-a ım ̂ plinit rugă mintea, dar la deschiderea mormâ ntului, au constatat că acesta era gol. Dumnezeu fă cuse o nouă minune: ridicase pe Maica Sfâ ntă la cer nu numai cu su letul, ci ș i cu trupul. Era ın ̂ că o dovadă a preamă ririi ei de că tre Dumnezeu, că ci trupul nu i-a fost supus strică ciunii, aș a cum se ın ̂ tâ mplă cu toți oamenii, ci a fost ridicat la cer, ca să ie cinstit ın ̂ aintea tronului ceresc. In felul acesta, prin Apostolul Toma, avem nu numai mă rturia binecunoscută despre adevă rul Invierii lui Hristos, ci ș i o mă rturie privitoare la ın ̂ ă lțarea trupului S intei Fecioare Maria la cer. Dragostea ș i atenția deosebită pe care evlavia poporului le acorda Maicii Preacurate exprima, astfel, conș tiința că ea este de fapt Panaghia (Preasfâ nta, Atotsfâ nta).

Acest cuvâ nt liturgic a intrat ın ̂ limbajul ș i cultul bisericesc ın ̂ urma unei minuni a Maicii Domnului, consemnată , de asemenea, ın ̂ Sfâ nta Tradiție: După Ină lțarea Domnului la cer, Apostolii, ın ̂ ainte de a pleca la propovă duire, erau toți dimpreună ın ̂ tr-un gâ nd. Iar câ nd stă teau la prâ nz, lă sau un loc liber, puneau acolo o pernă , iar pe pernă puneau o parte din pâ inea de la masă , ın ̂ tru cinstea lui Hristos. La ridicarea mesei, ridicau ș i acea pă rticică de pâ ine, mulțumind ș i zicâ nd: „Slavă Ț ie, Dumnezeul nostru, slavă Ț ie. Slavă Tată lui ș i Fiului ș i Sfâ ntului Duh”. Apoi „Doamne Iisuse Hristoase, ajută -ne nouă !” Iar câ nd s-au adunat Apostolii pe nor la ın ̂ groparea Precistei, să vâ rș ind ei ș i râ nduiala de mai sus, Maica Domnului s-a ară tat ın ̂ nor, cu o ceată de ın ̂ geri, zicâ ndu-le: „Bucurați-vă , că eu sunt cu voi ın ̂ toate zilele!” Iar Apostolii, ală turi de cuvintele: „Doamne Iisuse, ajută -ne nouă !”, au strigat: „Preasfâ ntă Nă scă toare de Dumnezeu, ajută -ne nouă !” Această minune stă drept temei la slujba ce se face ın ̂ deosebi la mă nă stiri, la parastase de 40 de zile, intitulată „Râ nduiala ridică rii Panaghiei pentru cei ră posați”, ın ̂ care, la Veș nica pomenire, se ridică ș i o pă rticică de pâ ine, numită „panaghie”, ın ̂ tru cinstea Maicii Domnului, rostindu-se, odată cu alte rugă ciuni, ș i rugă ciunea: „Preasfâ ntă Nă scă toare de Dumnezeu, ajută -ne nouă !”

Iată , aș adar, motivele pentru care la praznicul Adormirii Maicii Domnului, apă sați de multe griji, ispite ș i pă cate, dar ș i nă dă jduindu-ne ın ̂ mijlocirea ei ın ̂ aintea Preas intei Treimi, e bine să ne rugă m ș i noi, precum odinioară S inții Apostoli: „Preasfâ ntă Nă scă toare de Dumnezeu, ajută -ne nouă !” Amin.

Pr. Mihai Meraru www.haicunoi.com

Hai cu noi - Almanah 2016

CATEHEZĂ 190

După ce la 1 septembrie ın ̂ cepe anul bisericesc, la jumă tatea lunii sună clopoțelul ın ̂ ceputului de an ș colar. Copii, pă rinți, bunici, intră ın ̂ ritmul ș i programul ș colii sau ıl̂ adaugă la ocupațiile lor zilnice. Se cumpă ră uniforme ș i rechizite, se fac rugă ciuni pentru minte ș i ın ̂ țelepciune ș i se porneș te ın ̂ că lă toria ce durează aproape 10 luni pe an.

De-a lungul anului, copiii ș i cei care le poartă de grijă , la catedră ș i acasă , urmează un program bine stabilit ș i susțin un ritm ca să poată duce la capă t că lă toria anului ș colar. Se fac eforturi de că tre toți pentru a asigura succesul copiilor ın ̂ societate ș i pentru ca lumea să meargă ı̂nainte, mereu ı̂mprospă tată cu noi generații. Este o campanie de lungă durată , de minim 10 ani, ș i care se prelungeș te o viață ın ̂ treagă pentru cei care nu se opresc din ın ̂ vă țat, care a lă mereu lucruri noi ș i se ș lefuiesc pe sine toată viața. Câ ș tigă cei care se silesc pe sine, care urmează regulile, care privesc mereu ın ̂ ainte, care sacri ică pe „acum” pentru „mai ın ̂ colo”, care se pregă tesc pentru a gusta ș i ın ̂ mulți ceea ce le oferă viața.

Anul bisericesc a ın ̂ ceput ın ̂ ainte de cel ș colar. Viața noastră ın ̂ Biserica ın ̂ temeiată de Domnul Iisus Hristos ș i ın ̂ credințată s inților a pornit cu ieș irea din apa s ințită ș i miruită a Sfâ ntului Botez. A continuat cu pecetluirea simțurilor ș i pă rților trupeș ti de că petenie cu Sfâ ntul ș i Marele Mir, apoi am crescut ın ̂ ritmul S intei Liturghii de iecare să ptă mâ nă , ın ̂ care pă rinții ș i bunicii s-au stră duit ca mă car noi să nu lipsim de la ım ̂ pă rtă ș irea cu Preacuratul Trup ș i Scumpul Sâ nge al Mâ ntuitorului Hristos. Unii am mai stat cu pă rinții ș i bunicii la slujbă , alții am plecat repede acasă , din voia pă rinților sau din moftul ș i neliniș tea noastră . Acasă ne-am rugat dimineața ș i seara, sau mă car seara. Am ın ̂ vă țat apoi să zicem Tată l nostru ın ̂ ainte de masă ș i să mulțumim lui Dumnezeu ș i mamei/bunicii după aceea, sau mă car să ne facem o Sfâ ntă Cruce ș i să mulțumim la sfâ rș it gospodinei.

După ım ̂ plinirea vâ rstei de 7 ani, unii pă rinți ș i bunici ne-au dus lunar sau la 40 de zile la spovedit ș i apoi la ım ̂ pă rtă ș it, ca să nu ne pierdem ritmul sfâ nt al copilă riei ș i să dobâ ndim un nou prieten ș i ın ̂ drumă tor, duhovnicul. Alții ne-au trimis mai rar, ın ̂ posturile de peste an, sau ın ̂ ainte de Invierea Domnului. Uneori ne-am mulțumit cu spovedania ș i ım ̂ pă rtă ș irea ın ̂ grup, ın ̂ timpul orei de Religie, duș i de profesorul nostru.

După o vreme, mulți am abandonat Biserica sau am vizitat-o sporadic, la nevoie, ori la să rbă torile mari, s a u c â n d f a m i l i a a v e a u n eveniment care se petrecea ı̂ n biserică . Am regă sit-o undeva după 30 sau 40 de ani, câ nd trupul ne-a dat de veste că suntem trecă tori ș i tinerețea s-a dus. Am vă zut ce greu ne urnim la biserică ș i ne integră m ın ̂ ritmul ei, câ t de di icil ne este să ne deschidem su letul zdrențuit ș i obosit ın ̂ fața unui duhovnic, câ t de stră ină pare Hai cu noi - Almanah 2016

www.haicunoi.com

CATEHEZĂ

Școala vieții veșnice

191 CATEHEZĂ râ nduiala de a ne ruga seara ș i dimineața, ın ̂ ainte ș i după masă , câ t de greu se pleacă ș alele ș i genunchii la metanii ș i ın ̂ chină ciuni, cum aceeaș i gură care judeca cerul ș i pă mâ ntul trebuie să slă vească pe Dumnezeu ș i să cinstească ș i să apere Biserica ș i pe slujitorii ș i râ nduielile ei.

Nu este uș or ca la sfâ rș it de să ptă mâ nă să ın ̂ locuieș ti gră tarul sau mersul la rude ș i prieteni cu vizitarea unei mă nă stiri, să rupi din concediu câ teva zile ș i pentru un pelerinaj, să mai citeș ti ș i altceva decâ t ziarul ș i internetul, adică pe S inții Pă rinți ș i duhovnici ș i rugă ciunile din cartea pâ nă mai ieri nebă gată ın ̂ seamă . Am pierdut prieteni, ne-am depă rtat de cunoș tințe, dar am câ ș tigat alții, mai puțini, mai liniș tiți ș i mai statornici. Am ın ̂ ceput să mai ș i dă m, nu doar să luă m, să iubim, nu doar să im iubiți, să ne ostenim ca să ne ie mai uș or, ın ̂ loc să lenevim ın ̂ acelaș i scop, fă ră a i vreodată pe deplin odihniți. Trupul nostru ostenit a că pă tat un su let care ın ̂ sfâ rș it ıl̂ umple ș i-l poartă cu hotă râ re. Neputințele ș i necazurile au sens ș i viața ın ̂ treagă nu ne mai apasă ca odinioară , sunt greută ți pe care ni le asumă m ș tiind că ne modelează , ne ș lefuiesc, ne maturizează , ne conduc spre bă trâ neți pline de cinste ș i spre sfâ rș it creș tinesc, fă ră mustră ri de conș tiință, ın ̂ pace, cu nă dejdea vieții veș nice.

Toate fă pturile au pe lume ritmul lor, o râ nduială , un p r o g r a m , f ă r ă d e c a r e s e ı̂mbolnă vesc, se strică ș i pier.

Omul, din cauza voinței libere, poate să refuze ritmul naturii, al societă ț i i, al propriei creș teri intelectuale sau duhovniceș ti ș i s ă - ș i i m a g i n e z e a l t u l , s ă inventeze o lume proprie al că rei dumnezeu atotputernic să ie.

Lovindu-se de alți indivizi la fel de independenți, intră ın ̂ con lict sau temporară câ rdă ș ie cu aceș tia, ı̂ n dauna celor care urmează drumul bă tă torit, dar abrupt ș i strâ mt al vieții drepte ș i s inte.

Creș tinilor le revine cinstea de a intra ın ̂ ritmul ș i programul lui Dumnezeu, cu osteneală , cu luptă , cu sacri iciile pe care o astfel de viață le presupune. Sf. Pavel zice: „mă ostenesc ș i mă lupt, potrivit lucră rii Lui, care se să vâ rș eș te ın ̂ mine cu putere” (Coloseni 1: 29).

Dumnezeu se coboară la iecare dintre noi ș i ne ia de mâ nă , ajutâ ndu-ne să mergem, apoi să pă ș im ın ̂ ritm susținut, nu ca la plimbare, că scâ nd ochii primprejur, după care impune un pas, o viteză , potrivită nouă , după mă sura ș i cunoaș terea Lui, nu după mofturile ș i ezită rile noastre. Pe drum, ne ın ̂ țelepțeș te ș i ne spune ș i de ce ne ostenim, ș i care este scopul: să ın ̂ fă țiș ăm pe tot omul, desă vâ rș it, ı̂n Hristos Iisus (Coloseni 1: 28). Desă vâ rș irea ı̂nseamnă plină tate, integritate, perfecțiune, ș i după matricea ei divină , am fost ș i noi creați ș i apoi chemați la s ințenie, la desă vâ rș ire (Matei 5: 48).

Dintre toate fă pturile, omul are o misiune specială , de aceea a ș i fost ın ̂ zestrat cu un trup ș i un su let croite altfel decâ t la plante ș i animale. Din această cauză , el poate, asemenea unui elev ın ̂ zestrat ș i talentat, dar leneș ș i ră u, să treacă prin viață – cel puțin o perioadă – ca gâ sca prin apă ; este singura fă ptură care ıș̂i permite acest lux, din cauza superiorită ții sale, dar ș i singura care plă teș te amarnic, ın ̂ că din această viață. Atâ t munca ın ̂ exces, câ t ș i plă cerile, ım ̂ bă trâ nesc ș i ım ̂ bolnă vesc pe om. Dacă se mâ nie ın ̂ exces sau pofteș te prea mult, ıș̂i face ră u, oboseș te, se www.haicunoi.com

Hai cu noi - Almanah 2016

epuizează . Dacă ıș̂i imaginează mereu, sau din contra, nu-ș i exersează ș i simțurile duhovniceș ti, se limitează pe sine ș i nu atinge scopul pentru care a fost lă sat pe pă mâ nt.

Pe Dumnezeu trebuie să -L vezi cu mintea, mereu prezent, dar nu să ți-L imaginezi; să ie ca aerul, sau ca viețuitoarele microscopice, acolo, dar vizibil numai cu efortul ș i instrumentele potrivite. Să -L auzi cu mintea, vorbindu-ți prin toate ım ̂ prejură rile vieții, la care să nu ră mâ i surd. Să vorbeș ti cu El, dar aș a cum vrei să -ți vorbească cei mai iubiți ai tă i, ca să simți puterea iecă rui cuvâ nt. Să -l pipă i ș i să -l guș ti cu mintea, cu dorința, cu impulsul lă untric, ın ̂ su letul tă u, ca pe o haină ce te acoperă ș i ın ̂ aproapele tă u, dar mai ales ın ̂ oamenii ș i locurile s inte. Toate să le ın ̂ cercați, spunea Sfâ ntul Apostol Pavel, țineți ce este bine (I Tesaloniceni 5: 21). Cine citeș te mai multe râ nduri din locul citat se ın ̂ credințează că nu reprezintă un permis de experimentare pe propria piele ș i viață, ci o invitație la a că uta, a cerceta, a alege ce ni se potriveș te ș i se vă deș te mai bun ș i mai aproape de desă vâ rș ire din viața Bisericii.

Pentru un minim simț artistic al proporțiilor ș i culorilor, am fă cut o oră de desen pe să ptă mâ nă , timp de mulț i ani.

Pentru un dram de formă izică , o oră de sport. Pentru a ș ti să vorbim corect ș i frumos, pentru a formula idei oral ș i scris, mă car trei ore pe să ptă mâ nă de limbă ș i literatură .

Pentru a ne descurca ı̂ n ț ă ri depă rtate, două ore de limbi stră ine. Pentru a ne pregă ti pentru veș nicie, 80 de ani pare mult; oră de rugă ciune pe zi, la fel, două ore la biserică , pe să ptă mâ nă , inutil; un ceas cu duhovnicul, o dată pe lună , imposibil de gă sit. Două zile de post să ptă mâ nal, o corvoadă .

Facem ș i suportă m atâ tea pentru un salariu ș i apoi o pensie, dar pentru ım ̂ pă ră ția lui Dumnezeu, oare nu merită un program ș i un efort?! Sfâ ntul Apostol Pavel, un om mă runt ș i bolnav, ș colit pentru a deveni rabin, dar care ın ̂ loarea vâ rstei a trebuit să se reorienteze ca apostol neobosit al neamurilor, spunea că pă timim ım ̂ preună cu Hristos ca ım ̂ preună cu El să ne preamă rim, socotind că pă timirile vremii de acum nu sunt vrednice de mă rirea care ni se va descoperi (Romani 8: 18). Tot el adă uga că fă pturile necuvâ ntă toare suspină ș i aș teaptă să se bucure de libertatea mă ririi iilor lui Dumnezeu, ori noi oamenii suntem mai fuduli ș i mai plafonați ca ele, tră ind numai pentru cele lumeș ti ș i strică cioase.

Incepe ș coala pentru copii noș tri, intră m ın ̂ ritmul lor, ıî ajută m, insistă m să se țină de câ rd ın ̂ clasă ș i să stea câ t mai ın ̂ frunte, le amintim de ce se duc la ș coală ș i le ară tă m cum suferim noi, dar greu ne va i dacă nu avem ș i noi un ritm ș i un program care să depă ș ească cerințele zilnice lumeș ti.

Ș i mai greu ne va i dacă nu ın ̂ tindem mâ na spre Dumnezeu să ne ridice, să ne ia cu El, să -I urmă m pâ nă la cer, casa noastră adevă rată . Ambiția ș i nevoința omenească , unite cu har dumnezeiesc, pot dospi aluatul vieții noastre ın ̂ prescura peste care se pogoară Duhul Sfâ nt ș i ni-L aduce pe Hristos. Să auzim ș i noi clopoțelul neobosit care ne cheamă neın ̂ cetat la ș coala vieții veș nice.

Pr. George Ovidiu Chirița Hai cu noi - Almanah 2016

www.haicunoi.com

CATEHEZĂ

CATEHEZĂ 192

193 CATEHEZĂ

Refugiații sirieni – chipul lui Dumnezeu în suferință Incă dinainte de anii 90 ai secolului trecut, oraș ele mai mari din țara noastră s-au obiș nuit cu prezența studenților musulmani veniți din Africa sau Orientul mijlociu. După 1989, diferiți comercianți sau refugiați din zone de ră zboi au venit ın ̂ țara noastră cu familia ın ̂ treagă sau ș i-au ın ̂ temeiat una aici.

Mai nou, mase ın ̂ tregi de refugiați din Siria, refuzați de țările musulmane din zonă , au fost ın ̂ curajați de anumite țări europene să emigreze ın ̂ Occident. Incercarea organismelor Uniunii Europene de a-i dispersa ın ̂ ın ̂ treaga Uniune face pe mulți româ ni, crescuți ın ̂ tradiția unei relații istorice destul de ın ̂ cordate cu Imperiul Otoman, necunoscă tori ai tradiției de bună -conviețuire ın ̂ tre musulmanii de râ nd ș i româ ni, să se ın ̂ trebe ın ̂ ce mă sură prezența refugiaților va tulbura comunită țile româ neș ti.

S inții Pă rinți ne ın ̂ deamnă să nu ne ie frică acolo unde n-ar trebui să avem frică , ș i tot ei ne ın ̂ deamnă să aș eză m lâ ngă credință ș i un pic de cunoaș tere. La urma urmei, manevră m ın ̂ iecare zi lucruri periculoase, precum electricitatea, gazul, apa, diferite unelte, ș i dacă suntem familiarizați cu ele, dacă cineva ne-a ară tat cum se lucrează cu ele ın ̂ relativă siguranță, le acceptă m, ba chiar le dorim. E adevă rat, mulți alegem, de la o vreme, să nu ne mai intereseze anumite noută ți, ș i ne alcă tuim o zonă de confort psihic ın ̂ care să intre câ t mai puține lucruri noi.

Dumnezeu ș i Biserica nu ın ̂ curajează ın ̂ să ın ̂ nici un fel o astfel de atitudine, mai ales ın ̂ cele duhovniceș ti, care țin de ș coala vieții veș nice, care nu se absolvă decâ t ın ̂ clipa din urmă a vieții pă mâ nteș ti.

Este bine să cunoaș tem ce fel de oameni sunt musulmanii, atâ t cei care nu sunt practicanți fervenți ai religiei lor, ci doar tră itori ai unei culturi islamice, câ t ș i cei care doresc să respecte cu strictețe prevederile acestei religii.

Să ın ̂ cepem cu cei dintâ i. O persoană crescută ın ̂ mediul musulman, dar venită ın ̂ Europa, se distinge printr-o ın ̂ fă țiș are diferită , printr-un port mai conservator, chiar ș i la tineri, prin evitarea unor mâ ncă ruri ș i bă uturi, prin continuarea unor meserii, meș teș uguri ș i mici afaceri obiș nuite ın ̂ Orient, printr-o ospitalitate deosebită ș i o anumită generozitate speci ică , precum ș i prin aplecarea spre viața de familie, ın ̂ care rolurile sunt mai strict de inite decâ t ın ̂ cultura iudeo-creș tină europeană . Datorită mediului economic ș i educațional speci ic, de multe ori suntem tentați să apreciem negativ nivelul lor ș colar-academic ș i gradul de ı̂ n grijire a ț i nutei ș i uneori a locuinței. Depinde de noi să im ospitalieri, dar exigenț i cu standardele pentru care am muncit multă vreme.

Să nu uită m ın ̂ să că există multe persoane ı̂ n propriile comunită ți care nu excelează la ș coală , nu dau atenție ținutei ș i igienei, se m a n i f e s t ă p u b l i c d e o manieră zgomotoasă ș i a n t i s o c i a l ă , p ro i t ă d e l e g i s l a ț i a n a ț i o n a l ă , www.haicunoi.com

Hai cu noi - Almanah 2016

ı̂ngreunâ nd progresul cartierului, oraș ului, satului ori comunei.

A c e s t e p e r s o a n e p e r s eve re a z ă d a to r i t ă l i p s e i noastre, a majorită ț ii cetă țenilor respectabili, de spirit civic, de dragoste, de unitate, sau de curaj ș i comunicare. Cu toate că perioada socialistă a ră mas ın ̂ urmă , chiar ș i tinerii aș teaptă mereu pe cineva abilitat, plă tit special pentru asta, să le rezolve problemele, altcineva decâ t ei ı̂nș iș i, dovedind o mare lipsă de inițiativă ș i ezitâ nd să se ală ture celor care ın ̂ cearcă să miș te ceva, să ia atitudine față de ce se ın ̂ tâ mplă ın ̂ jur, bine sau ră u, potrivit moralei ș i culturii tradiționale sau nu.

Să trecem la a doua categorie, tră itorii, de care ne temem mai mult, ın ̂ spatele că rora suntem tentați să vedem un posibil terorist ori un radical care să impună ın ̂ vecină tatea noastră prevederile Shariei, legislația islamică ce cuprinde cam toate aspectele vieții religioase, publice ș i personale.

Aceș tia sunt la râ ndu-le de două feluri: su iș tii ș i jihadiș tii.

Su iș tii cred ın ̂ tr-un jihad spiritual, o luptă de puri icare, de cunoaș tere a sinelui cură țit de pă cat ș i a lumii ca una plină de lucrarea lui Allah. Ei citesc Coranul, cartea sfâ ntă a islamului, ș i tradiția cali ilor ș i ın ̂ țelepților derviș i de după Mahomed, adaugă propria cugetare ın ̂ spiritul Coranului ș i a tradiției vechi islamice, ın ̂ cercâ nd să -l contemple pe Allah ın ̂ toate lucră rile sale, să se ım ̂ bete cu prezența ș i lucrarea lui, pierzâ ndu-se ın ̂ unicitatea lui Allah. Pentru aceasta, se angajează ın ̂ diferite ritualuri, sub ın ̂ drumarea unor maeș tri mai experimentați, ritualuri de rugă ciune, câ ntec sau chiar dans religios. Poți i su i ın ̂ tr-o comunitate specială , asemă nă toare celor mă nă stireș ti, ori la tine acasă , ın ̂ cercâ nd să ın ̂ deplineș ti câ t mai strict prevederile islamului, să te cură țeș ti de pă cate ș i să ii milostiv față de ın ̂ treaga fă ptură , deoarece ın ̂ toate vezi prezența ș i lucrarea dumnezeiască .

Jihadiș tii sunt extremiș ti, radicali, interpretâ nd Coranul, tradiția islamică ș i Sharia ın ̂ maniera teologilor care asigurau suportul ideologic pentru marii cuceritori musulmani de-a lungul timpului. In țările de origine, ei vor să redea astfel demnitatea popoarelor lor, pe care le consideră subjugate economic de Occident, iar tinerii, confruntați cu lipsa unui orizont cultural ș i economic echilibrat, gă sesc greu alternativă liderilor spirituali radicali (imami, muftii, ș eici).

Câ nd ajung ı̂n Occident, caută să pro ite de avantajele economice ș i să -ș i conserve identitatea, pro itâ nd de lacunele culturale, instituționale ș i legislative pentru a forma comunită ți ın ̂ care Sharia devine legea de că pă tâ i, dar ș i pentru a impune rigorile Shariei ı̂ n zone ı̂ n care au echilibrat ı̂ n favoarea lor echilibrul demogra ic, adică sunt mai mulț i. De aceș tia ne temem ș i chiar instituț i ile statului ı̂ n cearcă să cureț e imigranții musulmani de aceste elemente, refuzâ nd rezidenț a imamilor radicali ș i a membrilor fră țiilor extremiste din care se recrutează membrii celulelor teroriste.

In aparenț ă, aceș tia sunt musulmani veritabili, rugâ ndu-se de cinci ori pe zi cu fața Hai cu noi - Almanah 2016

www.haicunoi.com

CATEHEZĂ

CATEHEZĂ 194

195 CATEHEZĂ spre Mecca, fă câ nd milostenie ın ̂ favoarea confraților lor, iind ospitalieri, mă rturisindu-ș i credința prin formule speci ice, postind, supunâ ndu-se ritualurilor de puri icare, manifestâ ndu-ș i cu orice prilej zelul pentru islam ș i respectâ nd un cod vestimentar ș i comportamental strict. Interpretarea literală a preceptelor islamice nu poate i contestată , deoarece se manifestă violent cu cei considerați eretici ș i viziunea lor despre un Allah unic ș i singur, inaccesibil, că ruia trebuie să ne supunem toți, ın ̂ vederea unor ră splă tiri prezente sau viitoare, este extrem de rigidă .

Simpli ică rile lor vecine cu super icialitatea prezintă ın ̂ să un sistem clar, ın ̂ chis, sigur, accesibil oricui, prin aceasta atră gă tor multora. In propria parohie, am fost martor timp de mai mulți ani ghetoiză rii ș i pustiirii unei comunită ți din cauza unor cetă țeni stră ini de orice religie, cultură , educație, tră itori ai unei vieți simple ș i să race, care nu se pricepeau efectiv nici mă car să pă streze ș i să ın ̂ trețină niș te bunuri primite gratis. Dintre ei, o zecime se manifestau zgomotos ș i antisocial, antrenâ nd ș i pe mulți din ceilalți, lipsiți de o alternativă viabilă , terorizâ nd o comunitate de ș apte ori mai numeroasă ș i ză dă rnicind orice ı̂ncercare de schimbare a modelului lor comportamental. Plecarea lor a pus bazele regeneră rii comunită ții, dar lipsa ei de coeziune, de simț comunitar, de conș tiința propriei identită ți, precum ș i bâ lbele instituționale, fac greoaie ın ̂ noirea ș i progresul.

In privința radicaliză rii emigranților din Orientul mijlociu, mai multe pot ș i trebuie să facă instituțiile abilitate cu siguranța națională . La nivelul nostru, problema este că la nivel local ș i național, aș teptă m mereu pe alții să facă ceva pentru noi ș i ın ̂ locul nostru, nu vrem să ne implică m ın ̂ construirea de comunită ți locale puternice, nu urmă m nici pe cei dispuș i să facă efortul de a ne coagula ș i aș eza ım ̂ preună , nu avem o identitate limpede conturată , ș i ın ̂ aceste condiții este iresc să ne ın ̂ grijoră m la apariția unor oameni stră ini de modul nostru de a i, care arată diferit, vorbesc altă limbă , au valori diferite, iind minoritari, ș tiu să ră mâ nă ım ̂ preună , sunt motivați de faptul că trebuie să o ia de la capă t, să ră zbească , vor lideri, vor unitate, se informează asupra regulilor societă ții ș i astfel ei ș tiu mai bine ca noi ș i ca să le respecte, ș i ca să pro ite de niș ele ș i isurile juridice. Ș tim că se impun ș i ș tim că noi suntem moi, laș i, dezbinați, vorbind mult ș i fă câ nd puțin.

Oricâ t ne mâ ndrim cu spiritualitatea ortodoxă , cu s inții, cu rugă ciunea minții, cu slujbele dumnezeieș ti, cu tradițiile de veacuri, faptul că nu le tră im, că nu ne unim cu Dumnezeu, că iubirea creș tină se manifestă că ldicel ș i sporadic, că societatea nu respiră ın ̂ ritmul dumnezeiesc al Bisericii, ne determină să tremură m ın ̂ fața unor oameni cu un sistem de gâ ndire mult mai simplu, mai rigid, dar pe care ıl̂ respectă cu mai multă strictețe.

Luâ nd exemplul s inților vechi ai Bisericii ș i al unor ierarhi contemporani din Patriarhia Româ nă , suntem datori să odihnim aceș ti oameni obosiți, să hră nim aceș ti lă mâ nzi, să ım ̂ bră că m pe cei plecați de acasă cu câ teva schimburi. Se cuvine să -i respectă m ca fă pturi fă cute de Dumnezeu după chipul Lui ș i să le facem loc ca soarele ș i ploaia să se reverse ș i peste dâ nș ii, după cuvâ ntul Evangheliei (Matei 5: 44-45; Luca 6: 35-38). Să iubim, să ajută m, chiar dacă pe unii cu frică , din cauza că mă ș ii poate murdare din spatele lor: că maș a inculturii, lipsei de educație, sau a unor concepții radicale despre lume ș i oameni (Iuda 1: 23). Să le ın ̂ lesnim drumul spre alte ză ri, dar dacă vor să ră mâ nă la noi, să nu mai im gazde ın ̂ datoritoare ale unor oaspeți de departe, ci să im fermi ın ̂ a le cere să se integreze ei nouă , ın ̂ casa noastră milenară , cu minime pretenții, asumâ ndu-ș i termene ș i obligații clare, adaptâ ndu-se ritmului româ nesc, ajutâ nd la consolidarea societă ții româ neș ti, fă ră a specula multiplele ei neajunsuri ın ̂ folosul propriu, deoarece pâ nă ș i Constituția prevede interpretarea legilor cu bună -credință.

Incheiem nă dă jduind că aceste câ teva informații ne vor ajuta să ne raportă m mai bine, mai echilibrat ș i mai creș tineș te la problematica musulmanilor de pe teritoriul româ nesc, privind atâ t la comportamentul lor, câ t ș i ın ̂ su letele noastre.

Pr. George Ovidiu Chirița www.haicunoi.com

Hai cu noi - Almanah 2016

CATEHEZĂ 196

Osteneală de drag „Sacri iciul pe care l-am fă cut eu a fost, fă ră să discut, munca. Asta-i sacri iciul pe care ıl̂ face iecare vrâ nd-nevrâ nd: omul dacă nu munceș te n-are! Munca e sacri iciul cel mai mare! Trebuie să te sileș ti să faci, mereu, mereu… să nu stai.”

Cuvintele de mai sus aparțin unei să vineș tence care la vremea aceea purta cu hă rnicie ın ̂ spate 90 de ani. Mi-au atras atenția câ nd mă gâ ndeam despre ce aș putea aș terne câ teva râ nduri pe hâ rtie cititorilor buletinului parohial „Hai cu noi”. Acest citat l-aș asocia pă rerii multor pă rinți vechi ai Bisericii noastre ortodoxe care a irmă că , ın ̂ cazul oamenilor gospodari, chiar dacă nu duc o viață prea bisericească , mâ ntuirea nu este prea departe de ei. Aceasta deoarece la un moment dat, prin râ nduiala lui Dumnezeu, nu vor mai ră bda ca ın ̂ cele lumeș ti, să ie harnici, ın ̂ treprinză tori, ostenitori, doritori de lucruri frumoase ș i de calitate, buni familiș ti, cunoscă tori ai mersurilor vieții ș i legați cu multe ițe de oamenii din jur, iar ın ̂ cele duhovniceș ti, să ie delă să tori, neimplicați, necunoscă tori, corijenți la ș coala vieții veș nice ș i a traiului ın ̂ Biserică .

Câ nd vor observa că se lă rgeș te pră pastia din viața ș i din su letul lor, că nu au dobâ ndit nici tihna, nici fericirea, vor lua mă suri ș i vor dovedi aceeaș i hă rnicie, osteneală ș i pricepere ın ̂ a se integra organismului Bisericii.

Viața bisericească are ritmul ei, atâ t ın ̂ viața duhovnicească personală ș i familială , câ t ș i ın ̂ cea comunitară , formată din prilejurile de adunare a credincioș ilor, la biserică sau ın ̂ afara ei. Nu trebuie să faci nimic ca să ieș i din acest ritm, dar trebuie să te osteneș ti, să -ți impui, să te sacri ici ca să reintri ın ̂ ritm.

Pentru cei care se ın ̂ torc ın ̂ sâ nul maicii Biserici, duhovnicii fac, pe ră spunderea lor, multe pogoră minte, pentru ca ın ̂ tr-un interval mai scurt sau mai lung de timp, credinciosul să nu mai aibă nevoie de ele ș i să se poarte singur, cum zic bă trâ nii.

In su letul credincioș ilor se petrece un fenomen tare nenatural: se lasă atraș i spre diferite lucruri sau persoane, ori sunt angrenați ın ̂ diverse activită ți, dar pe sine nu reuș esc, de bună voie, de drag, să se urnească , să se trimită , să se ım ̂ pingă ın ̂ tr-o direcție sau alta, deș i toți că dem de acord că lucrurile fă cute din conș tiință, de vorbă bună , sunt mai de dorit decâ t cele impuse, ori cele că tre care suntem manipulați, duș i de nas, pă că liți a le face. De multe ori ajungem, conș tienți de neputințele noastre duhovniceș ti ori de insu icienta cunoaș tere de sine, să apreciem câ nd cineva reuș eș te să apese el pe anumite butoane lă untrice, ale noastre, sau ale apropiaților noș tri, la care noi nu ș tim să umblă m, să ne dorim a i seduș i, impresionați, momiți ı̂ntr-o anumită direcție pozitivă că tre care noi nu reuș im să ne pornim.

Pe undeva, există un mecanism dumnezeiesc aici, dar pe care mai mult ıl̂ foloseș te cel ră u, sau ıl̂ manipulează după priceperea ș i ı̂n interesul lor diferiţi oameni. Dumnezeu, ne spun S inţii Pă rinţi, aşteaptă opţiunea noastră , după care trimite harul Să u, deoarece multe lucruri sau activită ți, pe care El ne cere a le dobâ ndi sau a le să vâ rș i, iar noi le acceptă m prin credință, depă ș esc de fapt puterile noastre naturale.

Opțiunea noastră ın ̂ seamnă ın ̂ să un exercițiu de libertate a voinț e i, deci trebuie să existe o puternică dispoziție su letească (gâ nd, dorință ș i Hai cu noi - Almanah 2016

www.haicunoi.com

CATEHEZĂ

197 CATEHEZĂ impuls) că tre ceea ce avem de fă cut sau că tre persoana cu care vrem să intră m ın ̂ tr-un anumit tip de relație.

Cumva, aș adar, niș te in luențe din afara propriei persoane trebuie să ie, ș i au rolul lor. O anumită neputință a omului se vă deș te ın ̂ voința sa – ın ̂ care sunt ın ̂ mă nuncheate gâ nduri, dorințe ș i porniri – dar silința spre a respinge oferta negativă din afară ș i a opta pentru cea pozitivă : pentru lucruri, persoane, activită ţi necesare şi vrednice de dorit, aceasta ne aparține. Cu câ t e mai curată ș i hotă râ tă , adică mintea, pofta ș i motivația sunt mai intense, cu atâ t harul va lucra mai bine ș i vom i mirați noi ın ̂ ș ine de ce am putut să vâ rș i, sau ce am ajuns ca oameni, cu ajutorul lui Dumnezeu.

Atunci vom recunoaș te că ın ̂ tr-adevă r, după cuvâ ntul Domnului Iisus Hristos, să mâ nța cea bună a rodit ın ̂ zecit ș i ın ̂ sutit ın ̂ pă mâ ntul bun al iinței noastre, un pă mâ nt pe care tot Duhul Sfâ nt ne-a ajutat să -l defriș ăm ș i să -l fertiliză m.

Aici se gă seşte cheia, ș i dacă am ın ̂ țeles neș tiința, nesimțirea ș i neputința noastră , vom că uta ın ̂ acest post un duhovnic pentru a ne dezlega de pă cate, a ne ın ̂ vă ța despre resorturile vieții creș tineș ti ș i a ne dă rui harul unei voințe s ințite, capabile să lucreze cu harul dumnezeiesc. Har pentru ca să putem primi alt har.

Operaț i e ș i tratament. Tratamentul cuprinde ș i o dietă , epitimia sau canonul, exercițiul care să mențină voința s ințită (ș i iar repet ce am scris mai ı̂ n ainte că voinț ă ın ̂ seamnă minte ținâ nd hă țurile dorințelor ș i pornirilor), să facă ı̂ n ceputul vindecă rii profunde, pâ nă la ultima ibră a ADN-ului trupesc ș i su letesc, pentru ca să primim apoi Cinstitul ș i Preasfâ ntul Trup ș i Sâ nge al Mâ ntuitorului, un adevă rat transplant de umanitate cură țită , s ințită ș i ın ̂ dumnezeită .

După ce am primit Impă rtă ș ania, deja lucrurile sunt mai simple pe plan lă untric, dar nu se potolesc ın ̂ veci ispitele din afară , ș i colac peste pupă ză , Dumnezeu vrea să ne pregă tească pentru harisme, darurile spirituale care se grefează pe virtuțile noastre ș i ne ın ̂ vrednicesc a i lumina lumii ș i sarea pă mâ ntului.

Opțiunea sau alegerea de care pomeneam, oricâ t ar i stimulată din afară de har, de duhovnic, de familie, de necazuri, că se poate ș i aș a, se face de drag. Omul trebuie să -ș i dea singur niș te argumente că ıî este de folos să -ș i asume niș te osteneli pentru ca să se integreze ın ̂ ritmul duhovnicesc al Bisericii ș i apoi chiar să -l depă ș ească , trecâ nd de la ım ̂ plinirea poruncilor la urmarea sfaturilor evanghelice; să -ș i aducă aminte de consecințele tră ite personal ș i de cele pe care le-a observat sau le-a citit pentru eventualitatea ın ̂ care ıș̂i pierde mâ ntuirea plă tită cu sâ nge de Hristos Domnul; să se ım ̂ boldească pe sine cu aceste argumente, aș a cum o face ın ̂ cele lumeș ti ın ̂ atâ tea ș i atâ tea ım ̂ prejură ri ın ̂ care-i musai să ım ̂ plinească un lucru sau altul; să facă singur reclamă puterii sale poftitoare din su let câ t e de bine, de dorit, de plă cut, frumos ș i folositor, câ tă libertate, uș urare ș i liniș te, ba chiar ș i câ te irmituri dulci de bucurie poate gă si ın ̂ viața duhovnicească ; câ t de nevrednică se prezintă osteneala ș i durerea de acum de ră splă tirile promise de Dumnezeu.

Incredințați că harul lui Dumnezeu va interveni negreș it pentru lucrarea ș i plinirea – aducerea la bun sfâ rș it – a realită ților duhovniceș ti pe care ne facem curaj să le aducem ın ̂ viața noastră , să ne asumă m, de drag, osteneala postului, ruș inea pă catelor ș i ın ̂ dră zneala mă rturisirii ın ̂ tru ın ̂ tâ mpinarea venirii ın ̂ viața noastră a pruncului Iisus.

Pr. George Ovidiu Chirița www.haicunoi.com

Hai cu noi - Almanah 2016

CATEHEZĂ 198

De curâ nd, ın ̂ calendarele noastre bisericeș ti, ziua de 30 noiembrie, zi de pomenire a Sfâ ntului Apostol Andrei, este trecută cu litere roș ii, ceea ce ın ̂ seamnă zi cu „ținere” pe ın ̂ treg cuprinsul țării. Această hotă râ re a Sfâ ntului Sinod al Bisericii noastre, aplicată deja ın ̂ ultimii ani, vine să con irme o icial pioș enia poporului dreptcredincios față de cel care, după tradiție, a predicat Evanghelia ș i la noi, dimpreună cu alte ținuturi care i-au că zut la sorți atunci câ nd Apostolii au plecat ın ̂ misiune.

Socotim potrivit acum să ne amintim, mă car ın ̂ linii mari, de viața ș i faptele Sfâ ntului Andrei.

Vom prezenta amă nuntele utilizâ nd trei categorii de izvoare: S intele Evanghelii, consemnă ri ale unor Pă rinți ai Bisericii ș i elemente din tradițiile locale româ neș ti.

1. S intele Evanghelii pomenesc de el mai ın ̂ tâ i ın ̂ calitate de ucenic al Sfâ ntului Ioan Boteză torul, apoi al Mâ ntuitorului, iind primul chemat dintre cei 12, al doilea iind Simon Petru, fratele lui (Ioan 1, 36-41). Ei erau ii ai pescarului Iona, din Betsaida Galileii, ș i au avut aceeaș i ın ̂ deletnicire ca ș i tată l lor. Din clipa ın ̂ care Iisus le-a zis „veniți după Mine ș i vă voi face pescari de oameni!” (Matei 4, 18), Andrei si Petru nu s-au mai despă rțit de El. S intele Evanghelii ıl̂ mai menționează de două ori: la ın ̂ mulțirea pâ inilor (Ioan 6, 8-9 ) ș i după ın ̂ vierea lui Lază r (Ioan 12, 20 22 ). Cu toate acestea, Andrei a fost ın ̂ permanență ală turi de Mâ ntuitorul: L-a ın ̂ soțit pe drumurile Ț ării S inte, a fost martor la minunile pe care le-a să vâ rș it, a ascultat cuvintele Sale de ın ̂ vă țătură ș i parabolele pe care le-a rostit ın ̂ fața mulțimilor, a suferit ală turi de ceilalți apostoli atunci câ nd Domnul a fost prins, judecat, chinuit ș i apoi ră stignit pe cruce, s-a bucurat ală turi de ei câ nd a a lat de minunea Invierii din morți ș i L-a vă zut pe Domnul ın ̂ viat ın ̂ prima zi ș i după opt zile, apoi L-a vă zut la ară tarea din Galileea, câ nd au primit porunca de a predica Evanghelia la toate neamurile (Matei 28, 19).

2. Părinții și scriitorii bisericești, chiar dacă nu ne dau foarte multe amă nunte cu privire la misiunea Apostolului Andrei, consemnează câ teva date deosebit de prețioase pentru edi icarea noastră . Astfel, Origen (+254) scrie: „Câ nd S inții Apostoli ai Mâ ntuitorului s-au ră spâ ndit ın ̂ toată lumea, Toma, după cum spune Tradiția, a primit (prin tragere la sorți) Parția, iar Andrei, Scythia”.

Acelaș i lucru ıl̂ consemnează , un secol mai tâ rziu, celebrul episcop ș i istoric Eusebiu de Cezareea (+340 ). Numele de „Sciția” este cunoscut ı̂n două ipostaze: „Maior” (nordul Mă rii Negre ) ș i „Minor”, vestul Mă rii Negre, adică Dobrogea de azi. Izvoarele istorice se ın ̂ tregesc, din fericire, unele pe altele. Astfel, una dintre variantele Sinaxarului Bisericii Constantinopolitane notează : „Lui Andrei, celui ı̂ntâ i chemat, i-au că zut la sorți Bithinia, pă rțile Pontului Euxin (Marea Neagră ) ș i regiunile care se ın ̂ tind pâ nă la Dună re”.

Din izvoarele româ neș ti amintim unul care ni se pare cel mai semni icativ: Este vorba de consemnarea din Proloagele tipă rite de mitropolitul Dosoftei al Moldovei (+1693): „Apostolul Andrei i-a revenit Bitinia ș i Marea Neagră ...

Ț arigradul, Tracia ș i Macedonia, ș i sosind la Dună re, ce-i zic Dobrogea, ș i altele ce sunt pe Dună re, Tesalia ș i acestea toate le-a umblat...”.

Partea ultimă a misiunii o face ın ̂ provincia Ahaia (Grecia). Istoricul bizantin din secolul al 14-lea, Nichifor Hai cu noi - Almanah 2016

www.haicunoi.com

CATEHEZĂ

Sfântul Apostol Andrei

199 CATEHEZĂ Calist, notează că Apostolul Andrei a ajuns ın ̂ cetatea Patras, aproape de golful Lepanto, unde a fost martirizat pe o cruce ın ̂ formă de X care pâ nă astă zi se numeș te „crucea Sfâ ntului Andrei”. S intele lui moaș te au stat o vreme la Patras, apoi, din secolul al 4-lea, pe vremea lui Constanțiu, la Constantinopol, la Roma (aduse aici de cruciați), iar din anul 1964 se pă strează ın ̂ catedrala mitropolitană din Corint (Grecia de sud).

3. Elemente ale tradițiilor locale. Amintirea predică rii Sfâ ntului Andrei se pă strează la noi mai ales ın ̂ pă rțile Dobrogei, prin toponimii, diferite povestiri, colinde ș i alte creații folclorice.

După mă rturia unor preoți locali, bă trâ nii vorbesc ș i astă zi despre trecerea lui Andrei cu toiagul ın ̂ mâ nă prin Dobrogea. Tradiția dobrogeană pomeneș te ın ̂ special de două toponimii: peș tera ș i pâ râ iaș ul Sfâ ntului Andrei. De fapt, se vorbeș te de două peș teri: prima mai mică , ın ̂ care va i să lă ș luit Apostolul, a doua mai mare, care s-a fă cut mai tâ rziu, după ce s-a ın ̂ mulțit numă rul creș tinilor.

Astă zi, peș tera se gă seș te ın ̂ acelaș i loc (vechiul sat Guzun, azi comuna Ioan Corvin), cam la 4 km de ș oseaua turistică Constanța–Ostrov. Colindele dobrogene pomenesc, de asemenea, de Sfâ ntul Andrei. Amintim, spre exemplu, acest catren: „Ne dați ori nu ne dați ?/ Că mergem la altă casă / Unde Sfâ ntul Andrei ne iasă / Ș i ne face tolba groasă ...” Folclorul dobrogean este presă rat cu multe elemente interesante care amintesc de Apostolul Andrei: ramuri de mă r, viș in sau cireș , puse ın ̂ tr-un vas cu apă , ținute pâ nă la Anul Nou, considerare aducă toare de binecuvâ ntare ın ̂ casă , obiceiul punerii grâ ului la ın ̂ colțit etc.

Este interesantă , de asemenea, poezia lui Vasile Alecsandri, „Noaptea Sfâ ntului Andrei” , inspirată din legendele care ıl̂ consideră pe apostol protector al oamenilor ım ̂ potriva lupilor, strigoilor ș i a altor duhuri rele. Iată un fragment: „Zgomot trist ın ̂ câ mp ră sună / Vin strigoii, se adună / Pă ră sind a lor sicrii/ Voi, creș tinelor popoare,/ Faceți cruci mâ ntuitoare/ Că ci e noapte ın ̂ grozitoare/ Noaptea Sfâ ntului Andrei...”.

Astfel, o legendă spune că Sfâ ntul Andrei se lupta cu vâ nturile reci care aduceau ză pada, cu iarele să lbatice ș i ın ̂ special cu lupii, stră bă tâ nd cu greu pă durile ș i hă țiș urile ce se ın ̂ tindeau atunci peste o bună parte din țara noastră ș i erau culcuș urile unor astfel de iare.

Cinstirea Apostolului Andrei se vede la noi ș i prin ră spâ ndirea foarte largă a numelui să u, foarte frumos ș i semni icativ (anir-andros = bă rbat).

To a t e a c e s t e m ă r t u r i i , ș i a l t e l e nepomenite, ne ı̂ n tă resc ı̂ n crederea că Sfâ ntul Andrei, ı̂ntâ iul chemat apostol, a că lcat cu picioarele-i s ințite ș i o bucă țică a pă mâ ntului nostru româ nesc. De aceea, ne bucură m că pă rinț i i ierarhi ai Bisericii Româ ne l-au recunoscut o icial drept ocrotitor al Româ niei, i-au desemnat zi de pomenire ı̂ n semnată cu roș u, dâ ndu-ne, astfel, prilej să rbă toresc să -i rostim troparul: „Ca cel decâ t apostolii mai ın ̂ tâ i chemat, ș i verhovnicului frate adevă rat, Stă pâ nului tuturor, Andreie, roagă -te, pace lumii să dă ruiască ș i su letelor noastre mare milă ”.

Pr. Mihai Meraru www.haicunoi.com

Hai cu noi - Almanah 2016

INTERVIURI CU SĂVINEȘTENI DE SEAMĂ 200

Dumitrache Gheorghe: „În faţa morţii şi a dragostei

Bună ziua, domnule Dumitrache şi bine v-am găsit!

Vă mulţumim că aţi acceptat invitaţia noastră de a ne spune în câteva cuvinte ce înseamnă pentru dumneavoastră comuna Săvineşti!

Pentru început, o să vă rog să ne relataţi câteva cuvinte despre dumneavoastră.

- O să ın ̂ cep prin a mă prezenta, sunt Dumitrache Gheorghe, un să vineştean autentic, care iubeşte foarte mult natura şi pescuitul. Acum câ teva zile am ım ̂ plinit vâ rsta de 69 de ani şi sunt mâ ndru că fac parte din satul Să vineşti. Mă bucur că sunt creştin şi am reuşit cu ajutorul Bunului Dumnezeu să ajut la construirea unor troiţe ın ̂ Să vineşti.

Valorile după care mă ghidez sunt frica de Dumnezeu şi ruşinea faţă de oameni. De mic copil am mers la Biserică , am postit, mama iind cea care ne-a insu lat dragostea faţă de Hristos. De câ nd eram tâ nă r am visat să pot munci liber, să fac ceva pentru mine şi semenii mei.

- Ce profesie aţi îmbrăţişat de-a lungul vieţii?

- Am două meserii, dacă pot să spun aşa. Am lucrat vreo 7-8 ani pe şantier – domeniul construcţiilor, iar apoi am activat la Uzina din Să vineşti, am fost timp de 28 de ani metrolog. Pot spune că da, m-am regă sit ın ̂ această profesie, mi-a plă cut ce am fă cut la Uzină , mi-am respectat toţi colegii, şe ii. Şi acum ıî respect.

- Cu ce vă ocupaţi în prezent?

- In prezent sunt pensionar, iar ın ̂ timpul liber mi-am mai gă sit o ocupaţie pot să spun. Meseria mea de bază iind aceea de constructor, mai fac şi unele monumente funerare. Simt că -l mă rturisesc pe Hristos, astfel, este un imbold pentru mine, atâ ta timp câ t mă mai ţine Dumnezeu pe acest pă mâ nt.

- De câţi ani sunteţi căsătorit?

- Sunt că să torit de 47 de ani. Avem doi copii: un bă iat care a ım ̂ bră ţişat cariera teologică , şi o fată , care s-a ın ̂ dreptat spre asistenţă socială . Pâ nă ın ̂ prezent am 3 nepoţei, toţi poartă nume de s inţi.

Nu avem un secret, dar longevitatea cred că se datorează ı̂ n crederii şi cumpă tă rii. Credinţa ı̂ n Dumnezeu este ceea ce ne ţine ım ̂ preună ; am nă dejde că Dumnezeu mă va ierta, iindcă am greşit şi eu, ca omul.

- Ce ne puteţi spune despre istoria satului Săvineşti?

- Sunt foarte multe lucruri pe care aş putea să le spun despre Să vineşti. Aş putea scrie un roman, chiar. Dar o să ın ̂ cep prin a vă povesti câ teva amă nunte, după cum urmează :

Era o familie de preoţi din Să vineşti, preotul Grigoriu, ce a avut un destin tragic, a sfâ rşit mort ın ̂ puşcă rie. A locuit ın ̂ zona unde acum este amplasat terenul de fotbal, chiar ın ̂ centrul comunei Să vineşti.

Acesta a fost ridicat ın ̂ tr-o noapte, ın ̂ 1947, de o „maşină neagră ” – era aşa zisa maşină a securită ţii. Impreună cu soţia, Lucia Grigoriu, ın ̂ vă ţă toarea din sat, el a avut o fată , pe nume Veronica, ce se a la ın ̂ cercul de prieteni al Regelui Mihai. Familia Regală avea deja un nume foarte cunoscut ın ̂ zonă , avea moşie la Borca, denumită „domeniul Coroanei”.

In 1943, Regele Mihai ım ̂ preună cu Veronica Grigoriu au poposit la Să vineşti, la Conac, unde au ım ̂ pă rţit bomboane copiilor; printre care se a lau şi surorile mele, ţin minte perfect acel moment.

Hai cu noi - Almanah 2016

www.haicunoi.com

INTERVIURI CU SĂVINEȘTENI DE SEAMĂ

toţi suntem egali!”

201 INTERVIURI CU SĂVINEȘTENI DE SEAMĂ

In anul 1950, s-a construit o gră diniţă , la care am ın ̂ vă ţat şi eu; era binevenit pe atunci un loc ın ̂ care puteam merge cu drag. Apoi, pe acel loc s-a construit primă ria comunei Să vineşti, care ın ̂ 1952 a ars. In podul casei, ım ̂ i amintesc şi acum, erau foarte multe că rţi, care au ars ın ̂ totalitate.

Lucia Grigoriu avea o casă mare ın ̂ Bucureşti, o vilă , pe strada Icoanei, unde locuia o soră de a sa : aceasta mergea deoseri să o viziteze, iindcă aceasta era internată ın ̂ tr-un sanatoriu. Deşi locaţia era mare, ea stă tea ın ̂ tr-o singură cameră ; ın ̂ inal, toată casă a fost rechiziţionată şi dată la o tovară şă comunistă .

După ce a ars primă ria, resturile au fost luate: numai acoperişul a ră mas.

Resturile au fost strâ nse de domnul ın ̂ vă ţă tor Pâ rloagă , iar terenul din jurul casei s-a fă cut teren de fotbal, care a existat pâ nă ın ̂ anii din urmă .

Veronica Grigoriu, ne iind că să torită , a lă sat moştenirea unui bă iat de-al unui prieten de-al ei, care a vâ ndut ulterior moştenirea.

Un alt aspect demn de precizat este faptul că locul unde a existat conacul a revenit unei familii care nu avea nici o legă tură cu ce am amintit mai sus.

Aici ın ̂ Să vineşti a mai existat un han vechi, ın ̂ centru, ce aparţinea familiei Tudosiei. Dar, din pă cate, ın ̂ anul 1909 s-a petrecut o mare tragedie: hanul avea un beci, ın ̂ care se cobora direct de la tejghea, iar pe un raft ın ̂ han se a la un pistol, dovada unei bune apă ră ri a locului. Soţia sa, care vindea la bar, a coborâ t ın ̂ beci să aducă nişte vin, timp ın ̂ care un ţigan de acolo a luat pistolul şi din greşeală a ım ̂ puşcat-o ın ̂ cap. Aşa a avut loc o crimă involuntară .

Ulterior, hanul a fost vâ ndut unui evreu, apoi a fost cooperativă , iar ın ̂ prezent acolo se a lă un mic magazin.

- Povestiţi-ne în câteva cuvinte cu ce se ocupau săvineştenii pe vremuri?

- Ce pot să vă spun este că locuitorii satului Să vineşti aveau pă mâ nt, dar de o categorie inferioară , cu mult pietriş. Recoltele erau de tipul: porumb de un anumit soi, hrişcă , ovă z, paring pentru vite, borceag (un fel de mază re să lbatică ın ̂ amestec cu alte plante).

Aşadar, bă rbaţii se ocupau mai mult de plută rit pe apa Bistriţei, iar femeile cu ţesutul şi ın ̂ grijirea copiilor. Plută ritul a ın ̂ cetat odată cu lucră rile de construcţie a hidrocentralei de la Bicaz, iar apoi s-a dat startul construcţiei Combinatului de Fire şi Fibre Sintetice din Să vineşti, aspect ce a dat localită ţii un prosper aer economic. S-au fă cut multe angajă ri, s-au şcolit mulţi specialişti, dar, din pă cate, Să vineştiul a suferit foarte mult prin faptul că s-a distrus tot mediul ın ̂ conjură tor, prin poluare. Câ nd s-au fă cut primele probe la uzină , acestea s-au deversat ın ̂ tr-un frumos pâ râ u, acţiune ce a omorâ t toţi peştii. Deci, de atunci a ın ̂ ceput un adevă rat dezastru ecologic.

Această fabrică a generat producție de ın ̂ altă calitate, ın ̂ să apele din fâ ntâ ni au devenit improprii, era un colaps din acest punct de vedere.

După industrializarea puternică ce a avut loc ın ̂ sat, s-au ın ̂ iinţat şcoli profesionale, astfel toată forţa de muncă tâ nă ră a devenit cali icată . A existat o adevă rată dezvoltare economică a comunei.

A urmat apoi colectivizarea, câ nd oamenii au acceptat foarte uşor cerinţele impuse: au renunţat de bună voie la pă mâ nturi, iindcă erau ameninţaţi cu şomajul. S-au rechiziţionat toţi caii din Să vineşti, iind lă saţi să moară ın ̂ soare, deliberat. A fost un lucru oribil, o crimă . Eu şi acum mă ın ̂ treb de ce au avut loc asemenea fapte: atunci au fost că raţi 80 de cai, legaţi de nişte bolovani de râ u. Tragic!

De asemenea, au fost fâ ntâ ni cu apă potabilă , fă cute de gospodari cu mari sacri icii, iar conducerea CAP-ului le-a ın ̂ fundat. De ce oare? Puteau să bea apă multe persoane din acele fâ ntâ ni: aşa numitele fâ ntâ ni ale lui Blaga sau Fâ ntâ na lui Nicu Albu.

După 1989, ın ̂ Să vineşti au ın ̂ ceput numeroase construcţii de biserici, precum şi construcţii noi civile ară toase, era o comună a lată ın ̂ plină dezvoltare, datorită unui primar bun economist. www.haicunoi.com

Hai cu noi - Almanah 2016

- Cum era înainte satul tradiţional, în comparaţie cu satul actual?

Este de la sine ın ̂ ţeles că ın ̂ zilele noastre, lucrurile nu mai sunt cum erau odinioară . Sistemul de valori după care ne ghidă m este altul, principiile sunt diferite, pâ nă şi preocupă rile să vineştenilor de altă dată nu mai coincid cu cele actuale.

Acum vreo 60 de ani, ın ̂ Să vineşti oamenii erau diferiţi, smeriţi, evlavioşi, cu credinţă ın ̂ Dumnezeu şi ruşine faţă de semenii lor. In sat, toți se cunoşteau ın ̂ tre ei; un copil dacă trecea pe stradă şi nu dă dea bună ziua, era aspru pedepsit de ai lui.

Timpul liber, să vineştenii şi-l petreceau la horă , la nunţi ori ın ̂ mormâ ntă ri. Se fă ceau serate la Că minul Cultural, iar tineretul mergea la Clubul din Bază : acolo se juca şah, remi, acolo am vă zut televizor pentru prima dată . La 20 septembrie se organizau carnavale pe stradă , iar sâ mbă ta şi duminica veneau orchestrele de saşi din Ardeal.

Iarna se organizau şeză tori: torsul lâ nei, al câ lţilor ın ̂ casa unei fete din sat era tradiţie. Era totodată şi un prilej de a glumi, a se cunoaşte lă că ii cu fetele, şi de ce nu, a comunica. Nu prea erau aparate de radio pe atunci, singura sursă de informaţie iind „gura tâ rgului”.

„Câ nd eram copil, oamenii mergeau desculţi, nu era praf, mizerie. Gunoaiele se duceau doar la râ pe. Lunca Bistriţei era o minună ţie.”

Tradiţia se mai pă strează foarte puţin. Odată cu industrializarea, satul s-a schimbat mult, nu mai este condensat ca altă dată . Inainte, Să vineştiul se numea Satul lui Sobolea, numele unui vremelnic moşier.

- Ce v-a motivat în viaţă?

- Nu am o reţetă anume după care m-am ghidat ın ̂ viaţă . Dar sunt fericit atunci câ nd am ın ̂ mâ nă o carte bună , o vorbă bună de la cei din jur. Totodată , atunci câ nd se adună familia la diferite ocazii, mă simt ım ̂ plinit. Iubesc că rţile, iubesc istoria, deţin o colecţie cu toate apariţiile istorice ın ̂ că din 1977. In prezent citesc volumul „Mă rturiile celor ce au fost ın ̂ chişi ın ̂ temniţele comuniste”.

Dacă vreţi, un model de conduită morală pentru mine a fost Iuliu Maniu, o personalitate că ruia i se spunea „S inxul de Bă dă cini”; el a murit martir ın ̂ ın ̂ chisorile comuniste.

M-am ghidat mereu după două principii: „Ce ţie nu-ţi place altuia nu-i face”, respectiv, „Poate n-am putut face bine, dar n-am fă cut ră u”.

- Spuneţi-ne, vă rugăm, câteva cuvinte despre copilăria dumneavostră.

- Am avut o copilă rie grea, dar fericită . A fost o perioadă de lipsuri, iindcă ţara era ın ̂ datorată din cauza ră zboiului: alimentaţia, ım ̂ bră că mintea erau greu de procurat. Dar cu toate acestea, eram fericit. Mi-a plă cut foarte mult natura, mă pot numi un copil al naturii: mergeam foarte des la pă dure, la Piatra Şoimului, mâ ncam fructe de pă dure şi beam apă de izvor. Mi-a plă cut foarte mult Bistriţa şi ım ̂ prejurimile ei; sunt şi un foarte bun ın ̂ otă tor, de asemenea. Ce-mi mai place foarte mult este singură tatea, parcă mă regă sesc ın ̂ ea.

Pescuitul este iară şi o pasiune puternică : câ nd eram copil, mergeam la pescuit cu unul dintre copiii familiei Roman de aici din sat. Acesta era un bun muzician, provenea dintr-o familie de câ ntă reţi la fanfară , dar era orb, din pă cate. Venea la mama şi-i cerea permisiunea să merg cu el la pescuit, să -i iu că lă uză . Din pă cate a avut un destin tragic acest Costache Roman, dar mă bucur că am copilă rit cu el.

Pe atunci, pescuitul era o raritate – prindeam peşte cu mâ na, şi pe ici colo cu undiţa. Această pasiune se manifestă şi astă zi: câ nd am timp merg la pescuit pe Siret. Pentru mine nu este pasiune mai mare decâ t pescuitul. Am prieteni la Bacă u, cu care merg la pescuit ori de câ te ori am ocazia.

Apoi a urmat adolescenţa, câ nd am mers la muncă . O perioadă la fel de fericită a fost armata, pentru mine aceasta fost ca un „concediu de odihnă ”, iindcă lucram acasă la o iţeri. Am mai fost o perioadă la Sinaia, apoi la staţiunea Mangalia – ın ̂ staţiunea menită copiilor o iţerilor.

- Ştiu că locul unde v-aţi născut are o istorie aparte, din punct de vedere al pământului de acolo.

Ne puteţi detalia puţin?

Hai cu noi - Almanah 2016

www.haicunoi.com

INTERVIURI CU SĂVINEȘTENI DE SEAMĂ

INTERVIURI CU SĂVINEȘTENI DE SEAMĂ 202

203 INTERVIURI CU SĂVINEȘTENI DE SEAMĂ

Casa pă rintească a fost aşezată ın ̂ tr-un vâ rf de deal: era o privelişte frumoasă acolo, Lunca Bistriţei, vedeam toată Valea Bistriţei, Podul de la Roznov. Vis-a-vis de casa noastră se a la Conacul Duduiei Lucia. Mă chema tot timpul câ nd savura cafeaua dimineaţa. Iar ın ̂ jurul conacului era un teren mare, pe care s-a construit o nouă casă .

Aproape de mine era un pâ râ u care curgea paralel cu satul, cu foarte multe izvoare, unde să vineştenii ış̂i puneau câ nepa. Acesta era şi un loc unde se scă ldau copii.

Dorim să vă mulţumim pentru faptul că ne-aţi primit ın ̂ casa dumneavostră , ın ̂ acest loc cald şi prietenos. Vă mă rturisesc cu drag că vom reveni de câ te ori se va mai ivi ocazia, iindcă ne-am simţit exact „ca acasă ”, acel loc plin de dragoste şi că ldură pă rintească .

Alexandra Gîrbea

Aneta Munteanu: „Părinții mi-au insuflat dragostea față de Biserică și voi merge pe drumul acesta până la moarte!”

Comuna Să vineș ti se a lă ın ̂ partea central-sudică a județului Neamț , pe malul stâ ng al Bistriței. La sfâ rș itul secolului al XIX-lea, comuna nu exista, satul Să vineș ti fă câ nd parte din comuna Calu-Iapa. In anul 1925 s-a consemnat trecerea satului Să vineș ti ın ̂ componența comunei Roznov.

Comuna s-a ın ̂ iințat ın ̂ 1931, cu satele Bră ș ăuți, Dumbrava Roș ie din Deal, Dumbrava Roș ie din Vale ș i Să vineș ti.

Denumirea localită ţii provine de la un anume Savin şi de la urmaşii acestuia, fapt care, ın ̂ să , nu este recunoscut documentar. Prima atestare documentară a localită ţii este cea de la 6 ianuarie 1411, ın ̂ care satul apare cu denumirea de Soboleşti şi apoi cea din 11 iulie 1428, ın ̂ care este denumit Sobolea şi care aparţinea de Mă nă stirea Bistriţa.

Prima menţionare a actualei denumiri este de la 4 martie 1797, câ nd domnitorul Alexandru Calimachi porunceşte ispravnicilor de Neamţ să cerceteze plâ ngerea egumenului de la Mă nă stirea Bistriţa ım ̂ potriva locuitorilor satului Să vineşti.

Continuâ nd tradiția ș i ın ̂ acest numă r al revistei „Hai cu noi”, vom aș terne pe hâ rtie ın ̂ cele ce urmează povestea de viață a unei vrednice enoriaș e din comuna Să vineș ti.

Aneta Munteanu este o venerabilă bă trâ nică , ın ̂ vâ rstă de 77 de ani (n.r. – pe 18 februarie ș i-a serbat ziua de naș tere), care s-a nă scut ș i a locuit ın ̂ satul Să vineș ti, din județul Neamț .

Greutatea anilor ș i a ın ̂ tâ mplă rilor mai puțin fericite din viață ș i-au pus amprenta asupra dezvoltă rii personale, dar ș i profesionale a doamnei Aneta.

Experiența sa de viață este vastă , motiv pentru care, de data aceasta, „am poposit” ın ̂ că minul dâ nsei.

– Bine v-am găsit. Vă rugăm să ne relatați câteva aspecte privind copilăria dumneavoastră.

– Am avut o copilă rie grea, dar frumoasă . Imi aduc aminte atâ t de vremurile grele, câ t ș i de momentele frumoase petrecute ală turi de frații mei. Intâ i de toate aș vrea să vă spun că , ın ̂ vremurile apuse, viața era foarte grea. De exemplu, câ nd aveam eu 5-6 ani, tată l meu a fost luat la ră zboi – ın ̂ al Doilea Ră zboi Mondial (chiar noi l-am condus la gară ). Câ nd a venit din ră zboi, după 5 ani, tata ne-a povestit cu tristeț e ceea ce a vă zut pe acele meleaguri: stă teau ın ̂ vagoane de vite, ın ̂ locuri subterane, n u a v e a u m â n c a r e ș i a p ă z i l e ı̂ n t r e g i . E r a u bombardamente, oameni ră niț i cu mâ ini ș i picioare www.haicunoi.com

Hai cu noi - Almanah 2016

rupte. Trist, dar adevă rat!

Am ră mas acasă doar cu mama ș i cei doi frați, ın ̂ groziți de ceea ce vedeam: ruș ii ș i nemții veneau abuziv ș i ne luau tot ceea ce aveam, de la mâ ncare pâ nă la animalele din curte. Imi aduc aminte ș i acum o ın ̂ tâ mplare care m-a marcat profund: mama ne fă cea de mâ ncare ın ̂ tr-o bucă tă rie, ș i atunci au intrat deodată ruș ii. Mama s-a speriat ș i ne-a luat pe mine ș i pe fratele meu ș i am fugit ın ̂ tr-o gră dină ; am scă pat cu viață, dar alimentele ne-au fost luate. Chiar dacă podurile noastre erau pline cu grâ u, nu aveam pâ ine, iindcă ne con iscau ruș ii totul. Astea au fost vremurile de atunci. Au fost ın ̂ să ș i momente mai paș nice, de exemplu, nemții, câ nd veneau, nu aveau treabă cu noi, erau paș nici (copiilor le dă deau pesmeți).

După ră zboi a venit foametea, alte vremuri triste; era secetă ș i nu plouase de mult timp; pentru a ne aduce hrana cea de toate zilele, mama stă tea 3 zile pe la primă rie ș i muncea; iar seara ne aducea mâ ncare.

Apoi a urmat epoca Ceauș escu, colectivizarea – lumea muncea foarte mult, dar avea rație la alimente. Tot era bine că aveai ce mâ nca, mai puțin, dar era.

Noi, copiii, ajutam ș i noi cum puteam. Mergeam des cu oile la pă scut, iar treburile casnice ne reveneau tot nouă uneori; mie ım ̂ i plă cea să fac mă mă ligă ș i să ierb laptele.

- Ați mers la școală?

- Da, mi-a fost drag să ın ̂ vă ț carte, atâ t câ t am avut posibilitatea. Am urmat 4 clase, iindcă atâ t au reuș it pă rinții mei să mă susțină . Ț in minte că am urmat cursurile ın ̂ casa domnului doctor Dumitriu, apoi la vrednicul Muraru Neculai – om de bază al satului Să vineș ti din acele vremuri.

Aveam o tă bliță pe care ın ̂ vă țam să socotim, să scriem. A doua mea ın ̂ vă țătoare a fost Mereuță Ecaterina, era din Roznov dâ nsa. In clasa a treia au avut loc schimbă ri de regim – ıl̂ dă duseră jos pe regele Mihai; ıl̂ tă iaseră cu pixul de pe manualele ș colare, ne interziceau să mai citim despre dâ nsul.

Mergeam cu opinci la ș coală , cu ciorapi de lâ nă , cu câ nepă – torcea mama seara la fuior, țesea, ca să avem cu ce ne ım ̂ bră ca. Cu dragoste ım ̂ i aduc aminte că , atunci câ nd ieș eam de la ș coală , mergeam cu toții la leagă nul din sat – iindcă ș tiam că odată ajunș i acasă , ıî ajutam pe pă rinți la treburile gospodă reș ti. Jucă riile noastre se gă seau ın ̂ natură , pe ulițele satului. Confecționam o minge din pă r de vacă , de exemplu. Nu exista televizor să ne uită m la desene animate sau calculator. Stă team toți la lampă , nu era nici curent electric.

- Cu ce v-ați ocupat de-a lungul vieții?

- Am lucrat ın ̂ agricultură , la C.A.P. Eram omul de bază de la magazia principală . Am lucrat timp de 14 ani numai cu oamenii, mi-a fost drag să interacționez cu să tenii; ım ̂ i fă ceam treaba zilnic cu multă dragoste ș i satisfacție, iindcă ș tiam că o fac ın ̂ folosul comunită ții.

Am fost brigadieră de furaje, adică ră spundeam de fâ nul care se strâ ngea de pe câ mp ș i ajutam pensionarii ın ̂ diverse activită ți agricole. Agricultura a fost pasiunea mea, am lucrat pâ nă la vâ rsta de 67 de ani, ș i ın ̂ prezent mai lucrez câ te ceva, atâ ta vreme câ t ım ̂ i permite să nă tatea.

In trecut am lucrat mult ș i ın ̂ casă , am țesut, am ım ̂ pletit – stativele, urzoiul ș i ră zboiul erau nelipsite; urzeam mereu cu mama ș i coseam. La lampă torceam lâ nă , scoteam irul subțire: scoteam iag-ul ș i-l bă team ın ̂ chiuă ; din stofă fă ceam pantaloni ș i bluzițe.

La vâ rsta de 18 ani m-am că să torit, prea devreme, dar aș a erau vremurile de atunci. Am ră mas ın ̂ casa mamei – casa pă rintească , deci pot să spun că sunt localnic al satului Să vineș ti de câ nd mă ș tiu.

- Cu ce se ocupau săvineștenii în acele vremuri?

- Inainte, cei din Să vineș ti, ca din toate satele de altfel, se ocupau cu creș terea animalelor ș i cultivarea pă mâ ntului. Apoi, s-a dezvoltat zona industrială a comunei, odată cu apariț ia Combinatului de Fire ș i Fibre Sintetice din Să vineș ti.

Mâ ncarea era puțină , dacă tă iai porc, alimentul principal era carnea. Pâ inea neagră se aducea de la Roznov, se mă cina grâ u frecvent; oamenii ıș̂i vindeau vitele să plă tească dă rile la Hai cu noi - Almanah 2016

www.haicunoi.com

INTERVIURI CU SĂVINEȘTENI DE SEAMĂ

INTERVIURI CU SĂVINEȘTENI DE SEAMĂ 204

205 INTERVIURI CU SĂVINEȘTENI DE SEAMĂ primă rie – viața era grea ș i atunci, ca ș i ın ̂ prezent.

Pom de Cră ciun nu prea aveam, că ai noș tri pă rinți erau să raci. De-abia aveau ce să ne dea de mâ ncare. Mai mergeam ın ̂ să ın ̂ sat, la horă , la bal – se fă cea regina balului – era un obicei foarte frumos – era o horă din casă ın ̂ casă , mai ales la Anul Nou.

Se fă ceau că prițe, că luș ari – de exemplu, era un obicei ca baiatul care duce fata la bal de Cră ciun, să primească ın ̂ dar un colac, de Anul Nou.

Nunțile se fă ceau de sâ mbă tă seara pâ nă luni seara – fata avea zestre multă , iar bă iatul avea pă mâ nt. La nuntă se juca hora cea mare, iar atunci câ nd se porneau pe câ ntat cei trei omuleți orbi din satul Să vineș ti, nimeni nu stă tea pe scaun. Aveau un talent extraordinar cei trei să vineș teni orbi – iată că Dumnezeu le-a dă ruit un dar – acela de a câ nta. Atunci să rbă torile ș i evenimentele aveau farmecul lor, ș i acum sunt, dar eu consider că atunci aveau o frumusețe ș i o unicitate aparte.

- Aveți nepoți?

- Da, am o fată ș i un bă iat ș i doi nepoței. Sunt lumina ochilor mei; de-abia aș tept vacanțele, să vină la mine ın ̂ vizită , iindcă ei sunt plecați la ș coală .

Ii mulțumesc lui Dumnezeu că m-a ın ̂ vrednicit a ajunge pâ nă la această vâ rstă , să pot să -mi vă d nepoții cum cresc; ei sunt cea mai mare bucurie a mea. Să ș tiu că nu am muncit ın ̂ zadar; sunt o rază de lumină ın ̂ viața mea.

Ș tim că soțul dumneavoastră se a lă ın ̂ tr-o situație mai delicată … Cum vă descurcați?

Este adevă rat că soțul meu este ın ̂ tr-o situație defavorabilă . De 7 ani de zile, este imobilizat la pat, eu am grijă de el zilnic. Dar, ıî mulțumim lui Dumnezeu că suntem ım ̂ preună ș i că ne putem duce bă trâ nețile liniș tiți. Eu sunt mulțumită că suntem ım ̂ preună , iindcă singură tatea este cel mai greu lucru.

Acum, că aț i ajuns la această vâ rstă onorabilă , cum vă petreceț i timpul?

Tot cu agricultura mă mai ocup, dar v-am spus, atâ t câ t mai reuș esc; mă mai ajută baiatul la unele treburi gospodă reș ti, atunci câ nd este acasă . Acum merg la biserică ın ̂ iecare duminică , mai câ nt la corul bisericesc – am preluat obiceiul de la mama mea, iindcă ea avea un talent deosebit la câ ntat; ın ̂ vremurile de demult ea câ nta la cor, iar tata era omul bisericii. Erau foarte credincioș i – ei nu fă ceau nici mă mă ligă ın ̂ zilele de Duminică sau să rbă tori religioase.

Cred ın ̂ puterea lui Dumnezeu, mă rog ın ̂ iecare zi să -mi dea să nă tate, (Dommne, dă -ne viață uș oară ) – nu trece zi fă ră să rostesc aceste cuvinte. Eu am simțit că m-a ajutat mult Dumnezeu ın ̂ viață, de aceea nu mi-am pierdut nă dejdea nicio clipă .

Acum, multumesc lui Dumnezeu vă d bine, citesc foarte bine – multe rugă ciuni citesc zilnic, Am citit Biblia ș i o carte ce mi-a fost de su let, pot să spun: Credința Ortodoxă .

Oameni devotatați satului tradițional, care pun valorile morale ș i normele etice mai presus de orice au existat din totdeauna ș i vor mai exista. Singurul loc unde identi ică m cel mai bine nucleul oamenilor devotați valorilor creș tine este ș i va ră mâ ne Biserica. Aici va dă inui mereu liniș tea ș i pacea su letească , motiv pentru care oameni precum doamna Aneta Munteanu merg ın ̂ casa Domnului, ın ̂ iecare zi de Duminică sau să rbă toare.

Alexandra Gîrbea

www.haicunoi.com

Hai cu noi - Almanah 2016

INTERVIURI CU SĂVINEȘTENI DE SEAMĂ 206

Maria Voicu: „Îmi place să comunic,

Deseori ın ̂ tâ lnim ın ̂ jurul nostru oameni care sunt iubitori de artă sau istorie, pentru care tradițiile ș i obiceiurile ın ̂ seamnă implicare ș i devotament. Pă strarea, evidențierea ș i promovarea tradiției sunt deziderate ale orică rei persoane care iubeș te frumosul ș i care poate face diferența cu uș urință ın ̂ tre aparență ș i esență.

Pe lista oamenilor dedicați frumosului se a lă ș i doamna Maria Voicu din Să vineș ti, care ș i-a transformat o parte din că minul să u ın ̂ tr-un adevă rat muzeu, care cuprinde piese de artă populară ș i obiecte vechi de sute de ani.

- Bună ziua și bine v-am găsit, doamna Voicu. Spuneți-ne, vă rugăm, câteva cuvinte despre dumneavoastră.

Bine ați venit, dragii mei. O să ın ̂ cep prin a vă spune că sunt nă scută ș i crescută ın ̂ Să vineș ti, apoi am plecat ın ̂ Bacă u timp de 36 de ani, iar de ceva timp am revenit la casa pă rintească .

L-am cunoscut pe pă rintele Petru Munteanu, ș i din dorința de a ajuta, de a dă rui ș i a oferi din experiența mea celor proveniți din medii defavorizate, m-am implicat ın ̂ activită țile desfă ș urate la nivel de fundație (atâ t ın ̂ cadrul Atelierului de creație, câ t ș i ın ̂ cadrul proiectului Taberei de creație „Aripi de ın ̂ ger”).

Eu cred că , dacă se vrea, se mai pot pă stra tradițiile ș i ın ̂ prezent, de aceea ım ̂ preună cu pă rintele Munteanu am decis că trebuie să le transmitem copiilor din tradițiile ș i obiceiurile locului.

De pildă , anul trecut, ın ̂ cadrul activită ților Taberei de creație „Aripi de ın ̂ ger”, am ın ̂ vă țat fetele să lucreze semnul de carte ın ̂ punct româ nesc.

Deci se poate, dacă există voință.

Aș adar, mă bucur foarte mult că am avut ocazia să colaborez cu Fundația Solidaritate ș i Speranță– iliala Să vineș ti ș i cred cu tă rie că ım ̂ preună putem face lucruri frumoase.

- Ce profesie ați îmbrățișat?

Sunt educatoare de profesie, am 40 de ani de activitate profesională . Fiindcă mi-am iubit meseria ș i am pus su let ın ̂ lucrul cu copii, mai activez ș i acum. Acesta este al treilea an ın ̂ care sunt la catedră de câ nd am ieș it la pensie.

Impă rtă ș iți-ne, vă rugă m, câ te ceva din experiența dumneavoastră de pedagog. Cum era sistemul educațional ın ̂ vremurile de altă dată ?

Eu la ın ̂ ceput am fost numită educatoare la țară , ın ̂ satul Ruseni. M-am bucurat foarte mult atunci, iindcă pasiunea a primat. In vremurile trecute, dască lii erau priviți cu foarte mult respect.

Comunitatea locală , copii ș i pă rinții, aveau foarte multă considerație față de profesor. Ș i ın ̂ prezent există respect, nu pot generaliza. Dar trebuie să recunoaș tem că elevii au foarte multă personalitate, volubilitate. Sunt mai spontani, iar unii dintre ei sunt foarte inteligenți. Mijloacele de comunicare moderne ș i-au pus amprenta asupra creș terii calită ții actului educațional. Acum se pune foarte mult accent pe formarea de abilită ți ș i competențe: ın ̂ că de la gră diniță se lucrează pe ateliere ș i sectoare de activitate.

Ceea ce-i place copilului primează , trebuie să scoatem ce e mai bun din copil. Din punct de vedere vocațional, acum au evaluat foarte mult lucrurile: se fac activită ți integrate, se lucrează foarte mult. In zilele noastre a crescut ș i interesul pă rinților vizavi de integrarea copilului ın ̂ colectivitate. De exemplu, la noi, la Dumbrava Vale, se fac niș te cursuri ın ̂ cadrul proiectului „A doua ș ansă ”, care vizează pă rinții care nu ș i-au inalizat studiile. Este de apreciat că ș i pă rinții ıș̂i doresc să Hai cu noi - Almanah 2016

www.haicunoi.com

INTERVIURI CU SĂVINEȘTENI DE SEAMĂ

să transmit emoții, sentimente”

207 INTERVIURI CU SĂVINEȘTENI DE SEAMĂ evolueze.

Copilul caută un model, atâ t ın ̂ familie, câ t ș i la ș coală .

Dacă nu ıș̂i gă seș te un model ın ̂ familie, se agață de tipologiile umane pe care le ın ̂ tâ lneș te ș i cu care vine ın ̂ contact. Copilului trebuie să -i respecți personalitatea, oricâ t de mic este. Trebuie să -l cucereș ti din punct de vedere sentimental, să ți-l apropii, iar apoi poți să -i transmiți ceea ce doreș ti, iindcă el este receptiv. Atâ t câ t simte că tu ıî dă ruieș ti din su let informațiile, l-ai cucerit. Trebuie să ai un anumit tact pedagogic, dar ș i cunoș tințe solide. Un cadru didactic trebuie să ie multilateral dezvoltat.

Cred că un rol important l-a jucat faptul că a avut cine să mă dirijeze. Am avut ın ̂ familie cadre didactice, mă tuș a mea a fost profesoară . Eu inițial mă pregă team să dau examen pentru a deveni asistent medical, dar la ın ̂ demnul mă tuș ii mele m-am ın ̂ scris la niș te cursuri de educator. Ce pot să vă spun cu mâ na pe inimă este că ım ̂ i place să comunic, să transmit emoții, sentimente ș i probabil asta m-a ajutat să -mi aleg meseria. Iar ın ̂ timp, meseria a devenit o pasiune pentru mine, fac asta din dragoste pentru cei mici. Imi place foarte mult să lucrez cu aceste su lete minunate, iindcă ei sunt cei mai sinceri, cei mai puri.

- Pe vremuri se desfășurau activități extracurriculare?

- Câ nd eram copil, se organizau vechile activită ți pionereș ti. Vacanțele de vară erau toate cuprinse de activită ți: de plimbare ın ̂ aer liber, de jocuri, de ateliere de pictură , de cursuri de dansuri populare. Erau foarte multe ansambluri sau concursuri, eram prinsă ı̂n toate formele de manifestare culturală . Iar la toate aceste activită ți, toți elevii purtau cu mâ ndrie costumul popular.

Mai mult, ın ̂ ș coală aveau loc foarte multe activită ți practice. Imi amintesc că regretata doamnă profesoară Dragomir ne-a ın ̂ vă țat să facem tort de biscuiți, gogoș i, ne-a ară tat cum să coasem ın ̂ punct româ nesc, să facem broderie spartă , broderie plină , tiv la fustă , la rochie, iar bă ieții fă ceau tâ mplă rie. Consider că a fost un lucru nemaipomenit, sistemul ne-a format ca viitori profesioniș ti.

- Ce ne puteți spune despre datinile, tradițiile și obiceiurile din vremurile trecute?

- Imi amintesc cu drag de obiceiurile ș i tradițiile de demult. Atâ t cu ocazia să rbă torilor de iarnă , câ t ș i cu prilejul altor ocazii festive, satul ım ̂ bră ca haine de să rbă toare. Pe strada actuală care duce spre biserică era amplasat un han, unde se adunau toți să vineș tenii: cu care alegorice, cu mă ș ti. De Sâ nziene se fă cea hora satului, de exemplu. Lunca Bistriței era o feerie, era o pajiș te frumoasă care ne oferea o priveliș te extraordinară .

- Pe lângă profesia de bază, știm că ați preluat și rolul de muzeograf. Ce ne puteți spune despre Muzeul Etnogra ic pe care cu drag îl păstoriți?

- Este mult spus muzeu, iindcă acest mic p r o i e c t a a p ă r u t d i n pasiune pentru tradiț i e.

Sunt o mare iubitoare de folclor ș i de tradiț ie; am gă sit la mă tuș a mea un n u c l e u d e p r o d u s e tradiționale, motiv pentru care am decis să realizez acest mic muzeu pentru www.haicunoi.com

Hai cu noi - Almanah 2016

su letul meu. Situat la câ teva sute de metri de Centrul de Servicii Sociale „Samariteanul Milostiv“ din Să vineşti, muzeul conține lucruri adunate din comunitatea să vineș teană : covoare țesute de lâ nă , țoale de cordele, pă ritare, scoarțe, ș tergare, nă frame, costume populare de 100 de ani, ia mă tuș ii mele de 100 de ani, farfurii de lemn, piuă , obiecte de țesut, olă rețe, suveici pentru ră zboiul de țesut, furcă , coveți, maramă , ie, fotă , ceaun, iar recent am achiziționat o piuă .

Am pornit de la o idee mică ș i am realizat totul cu dragoste ș i pasiune.

Eu sunt o mare iubitoare de folclor ș i tradiț i e, am o c o l e c ț i e d e p r o d u s e tradiț i onale ale familiei mele.

Aș a cum v-am mai spus, ı̂ n tr-o cameră , am amenajat un mini-muzeu, spun eu.

Anul acesta dorim să ne extindem, am mai amenajat ı̂ n că o cameră .

Lista este deschisă , pentru cine doreș te ș i are de donat m u z e u l u i o b i e c t e frumoase, iar cu implicarea comunită ții sunt sigură că s-ar face un lucru frumos, iindcă sunt lucruri ın ̂ că pă strate ın ̂ gospodă riile oamenilor ș i e pă cat să nu le gă sim o ın ̂ trebuințare. Eu mi-aș dori din su let să facem un muzeu al satului.

- Credeți în Dumnezeu?

- Absolut. Eu am crescut ın ̂ tr-o familie religioasă : unchiul meu a fost preot, tată l meu a fă cut ș coala de câ ntă reți – a câ ntat la biserică , bunicul a fost epitrop. Am fost crescută ın ̂ spiritul credinței ortodoxe. Bună tatea su letească este cea mai importantă : să faci bine, să gâ ndeș ti bine. Numai cu ajutorul ș i credința ın ̂ Dumnezeu consider că am reuș it ın ̂ viață.

- Ce v-a motivat în viață sau care este principiul după care vă ghidați?

- „Fă bine, ca să gă seș ti bine” sau „Bine faci, bine gă seș ti” – acesta este punctul meu de plecare. Eu consider că după aceste dictoane ar trebui să mergem toți, iindcă ura este pă timaș ă.

Uită m foarte uș or să facem bine. Eu am fost mereu veselă , jovială , am o atitudine pozitivă . Griji sunt toată viața, dar este important să gâ ndeș ti pozitiv. Nu regret nimic, eu am fă cut tot ceea ce mi-am propus, totul ın ̂ limita posibilită ților.

„Nu există nu se poate”, iindcă atunci câ nd ıț̂i propui ceva o să reuș eș ti. Treptat se realizează lucrurile de valoare, trebuie să te bucuri de cele mai mă runte aspecte.

- Aveți vreun mentor care v-a ghidat pașii în viață?

- Ooo, da. In primul râ nd profesorii pe care i-am avut au dat dovadă de o implicare ș i o dă ruire imensă , ın ̂ cepâ nd de la domnul Roibu, domnul Pâ rloagă , fosta mea dirigintă , doamna Berea – o femeie deosebită , care m-a educat ș i m-a format ca om.

- Doamna Voicu, vă mulțumim pentru faptul că ne-ați împărtășit din experiența dumneavoastră și vă felicităm pentru tot ceea ce faceți pentru comunitatea săvineșteană. Vă mărturisim că vom reveni cu drag în acest loc minunat, unde tradiția se împletește cu arta.

Alexandra Gîrbea Hai cu noi - Almanah 2016

www.haicunoi.com

INTERVIURI CU SĂVINEȘTENI DE SEAMĂ

INTERVIURI CU SĂVINEȘTENI DE SEAMĂ 208

209 INTERVIURI CU SĂVINEȘTENI DE SEAMĂ

Elena Baghiu: „Lumea satului era prietenoasă, nu exista războiul dintre noi”

De această dată am poposit ın ̂ casa doamnei Elena Baghiu, o credincioasă vrednică a parohiei „Sf. Voievozi” din Să vineș ti. A lată la o vâ rstă venerabilă de aproape 90 de ani, doamna Elena a dorit să ne ım ̂ pă rtă ș ească din ın ̂ țelepciunea ș i experiența sa de viață. Cu ochii blâ nzi ș i o privire caldă , primul lucru pe care l-a menționat câ nd i-am pă ș it pragul a fost: „Lumea satului era prietenoasă , nu exista ră zboiul dintre noi; oamenii erau foarte cuminți ș i aveau foarte mult bun-simț”.

- Doamna Elena, spuneți-ne pentru început câteva cuvinte despre dumneavoastră.

Dumnezeu râ nduieș te iecare clipă a vieții noastre. Iată că stau la pat de 4 luni, iar cel mai mare regret al meu este că nu am mai reuș it să merg la biserică . Cred foarte mult ın ̂ puterea lui Dumnezeu, iindcă ın ̂ că din copilă rie, pă rinții mi-au insu lat dragostea față de Biserică .

Dar iată că Dumnezeu „mi-a dat aripi” ș i a râ nduit să pot vedea lumina soarelui, chiar dacă din pă cate nu pot să merg.

Pot să vă mai spun că m-am nă scut ın ̂ satul Dumbrava Vale, iar la vâ rsta de 19 ani m-am că să torit ș i am dat naș tere la 12 copii, dar din pă cate 8 dintre ei au decedat. Aproape toții copiii mei au urmat cursuri universitare, au fost copii ascultă tori ș i cu frică de Dumnezeu.

- Știm că soțul dumneavoastră a fost în război. Ce ne puteți spune despre acea perioadă?

Soțul meu a fost ancorat ın ̂ ră zboi, a fă cut ın ̂ treg stagiul militar. Ră zboiul a fost o perioada grea a omenirii, iar multă lume a murit ın ̂ acea perioadă . Eu, de exemplu, de 15 ani sunt vă duvă .

Câ nd a ın ̂ ceput ră zboiul, ın ̂ sat era o atmosferă haotică : au venit ruș ii, nemții; iecare dintre ei au venit cu gâ ndul să cotropească zona. Au venit 19 artilerii de la Vlaș ca. Bunicii mei au reuș it să supraviețuiască acelei perioade – au murit la 100 de ani. Insă , au fost ș i oameni care nu au rezistat acelor vremuri crâ ncene.

- Cu ce v-ați ocupat de-a lungul vieții?

Inainte, oamenii se ocupau cu creș terea animalelor ș i cultivarea pă mâ ntului; asta am fă cut ș i eu. Câ nd eram copil mergeam cu vitele la pă scut, iar câ nd aveam timp de jucat prin ım ̂ prejurimi, mergeam la hore, a t â t c â t n e permitea timpul.

D u p ă c e m - a m că să torit, m-am o c u p a t d e c r e ș t e r e a ș i educarea copiilor ș i c u t r e b u r i l e gospodă reș ti.

- Cum era Săvineștiul de altă dată?

A v e m o comună frumoasă , cu oameni harnici, m u n c i t o r i ș i gospodari. Ce pot s ă vă s p u n d i n www.haicunoi.com

Hai cu noi - Almanah 2016

acele timpuri: casele erau foarte frumoase, iecare aș ezare umană era o adevă rată oază de poveste.

Imi amintesc cu drag de oamenii de bază ai obș tei, de preotul Constantin Mihă ilescu – era preotul care pă storea ın ̂ acea vreme Să vineș tiul, de preotul Hâ rțescu, sau de pă rintele Filip.

Lumea era foarte cuminte pe vremuri. Se fă ceau hore ın ̂ sat, se strâ ngea lumea ș i mai spuneau poveș ti, istorisiri care să ne mai distragă de la problemele cotidiene. Altceva vreau să vă mai spun: nu exista ră zboiul dintre oameni – lumea era cuminte ș i prietenoasă . Viața era frumoasă , lumea era cuminte, oamenii erau liniș tiți.

Se ajutau la câ mp, la treburile casnice – nu erau oameni ră i, aș a cum vedem ın ̂ zilele noastre; erau oameni respectuoș i, toată lumea era egală ın ̂ drepturi. Bă rbații erau plutaș i, mergeau pe Bistrița de la Galați pâ nă la Bră ila – de la munte, de sus, fă ceau Siretul câ te două să ptă mâ ni; iar femeile se ocupau de creș terea copiilor ș i de treburile casnice.

O să vă mai spun ceva: ın ̂ 1933, Bistrița a luat-o la vale, atunci s-a ım ̂ pă rțit satul; de pildă , la Ion Negrescu, un om de bază al obș tei, se mergea cu barca prin curte. De la Biserica de sus a ın ̂ ceput să curgă pâ nă la Calu, la Piatra-Ș oimului. Este singura dată câ nd a avut loc o asemenea viitură , din câ te ım ̂ i amintesc eu. Dar toate sunt râ nduite de Dumnezeu ș i aș ezate ın ̂ tr-o aș a ordine, ın ̂ câ t iecare să aibă rostul să u ın ̂ viață.

- Povestiți-ne puțin despre perioada copilăriei.

Ne jucam foarte puțin, iindcă nu aveam timp. Bă ieții se jucau cu mingea din pă r de vacă sau din câ rpe ori gumă , iar fetele ajutau ın ̂ bucă tă rie, țeseau sau coseau. Tata avea 140 de oi (câ te ș apteopt vite, vreo cinci cai), motiv pentru care mergeam dimineața la ș coală , apoi ajutam pă rinții la treburile gospodă reș ti.

La 6 ani ș i patru zile am mers la ș coală ș i am urmat ș apte clase, atâ t am avut posibilitatea.

Dar, pot să spun cu mâ na pe inimă că mi-a fost dragă cartea. Citeam toate lecțiile pe care ni le recomanda ın ̂ vă țătorul. Materiile preferate au fost geogra ia, istoria ș i matematica.

In biblioteca personală aveam că rți despre agricultură , pomicultură ș i viticultură . Pă rinții mei ne spuneau să ș tim de toate, să ș tim cum să ne descurcă m. Mi-a plă cut să ın ̂ vă ț mereu; de exemplu câ nd am mers la ș coală ș tiam alfabetul ș i să socotesc. La lecții ne scotea pe iecare ın ̂ parte: la geogra ie ș i matematică ım ̂ i plă cea foarte mult să iu ascultată ; ın ̂ vă țam la toate obiectele cu drag.

Câ nd veneam de la ș coală , ım ̂ i fă ceam lecțiile, iar apoi ajutam pă rinții la treburile gospodă reș ti. Am avut profesori buni, pe domnul Tofă nică Macovei cu soția, pe domnul Ion Iliescu cu soția sa, doamna profesor de matematică Tatiana Macovei, domnul profesor Costache Buniș , domnul profesor Pâ rloagă – oameni de valoare ai satului Să vineș ti.

Am citit romane, că rți bisericeș ti, Biblia, Psaltirea ș i nenumă rare rugă ciuni. Citeam foarte mult despre religie, iindcă am fost crescută ın ̂ spiritul creș tin-ortodox.

- În încheiere, o să vă rog să ne spuneți în câteva cuvinte ce reprezintă bătrânețea pentru dumneavoastră.

Bă trâ nețea este privită de multă lume ca iind vâ rsta ın ̂ țelepciunii. Este o perioadă foarte frumoasă , dar grea. Eu de exemplu, ıî mulțumesc lui Dumnezeu că a râ nduit să ajung la această vâ rstă . Momentul ın ̂ care mă vizitează nepoții este ın ̂ tr-adevă r o rază de soare pentru mine.

Deș i regret faptul că ai mei copii au plecat la Ceruri prea tineri, sunt convinsă că Dumnezeu mi-a dat atâ t câ t am putut duce. Sunt o femeie cu frică ș i dragoste de Dumnezeu, iar tot ceea ce am fă cut ın ̂ viață a respectat pricipiile creș tin-ortodoxe.

In ın ̂ cheiere, aș vrea să -i mulțumesc pă rintelui Petru Munteanu pentru tot ceea ce face pentru comuna noastră . Să -i dea Dumnezeu să nă tate, este un preot foarte bun, cu har – un adevă rat ın ̂ ger pă zitor.

Alexandra Gîrbea Hai cu noi - Almanah 2016

www.haicunoi.com

INTERVIURI CU SĂVINEȘTENI DE SEAMĂ

INTERVIURI CU SĂVINEȘTENI DE SEAMĂ 210

211 INTERVIURI CU SĂVINEȘTENI DE SEAMĂ

Irina Cleopatra Pușcalău: „M-am îndrăgostit pe loc de «glasul» violei și nu mi-a trecut nici până în ziua de astăzi”

Solistă instrumentistă ın ̂ cadrul partidei de violă a Orchestrei simfonice „Mihail Jora” Bacă u, profesor – doctor colaborator la Colegiul de Artă „George Apostu” Bacă u ș i membră a cvartetului „4 Magic Cvartet”.

In anul 1992 a terminat Liceul de Artă „Octav Bă ncilă ” Iaș i, iar ın ̂ acelaș i an a fost admisă la Academia de Arte „George Enescu”, Facultatea de Interpretare Muzicală – secția violă . 11 ani mai tâ rziu, ın ̂ 2008, sub conducerea ș tiinți ică a domnului profesor Viorel Munteanu, a susținut teza de doctorat cu titlul „Viola concertată – Geneză ș i rezonanțe”, obținâ nd titlul de doctor.

A lată ın ̂ vizită la casa bunicilor, ın ̂ comuna Să vineș ti, Irina Puș cală u a avut amabilitatea să acorde un interviu Buletinului Parohial „Hai cu noi”.

- Bună ziua și bine ați revenit pe plaiurile natale. Mulțumim că ați acceptat invitația noastră.

Vă leagă amintiri frumoase de comuna Săvinești. Cum vă amintiți de anii copilăriei?

Bună ziua ș i vă mulțumesc pentru invitația fă cută . M-am nă scut ın ̂ tr-o frumoasă zi de vară a lunii mai, acum mai bine de 40 de ani, la Piatra Neamț .

Imi amintesc cu multă emoție ș i bucurie ın ̂ su let de anii copilă riei ș i, ın ̂ primul râ nd, de atmosfera din casă , din familie ș i câ nd spun asta mă refer la faptul că ın ̂ preajma orică rei să rbă tori cu toții eram implicați ın ̂ pregă tirea ei – ce bucurie atunci câ nd aș ezam pasca ș i cozonacii ı̂n cuptorul din curtea bunicilor, ı̂n preajma S intelor Paș ti sau ın ̂ Ajunul Cră ciunului, câ nd ı̂ l aș teptam cu neră bdare pe Moș Cră ciun, care ım ̂ pă rțea tuturor (indiferent de vâ rstă ) cadouri. Câ t de minunat era mirosul de portocale sau buchetul de banane care era comercializat, cum se spune, „pe sub mâ nă ”?! Jocurile copilă riei existau ın ̂ curtea bunicilor ș i a vecinilor sau ın ̂ stradă , nu era tra icul infernal de astă zi, ım ̂ preună cu alți copii (Chimiță, Ș otron, Ț ară , țară vrem ostaș i, tenis, fotbal) sau ın ̂ vacanțe, dacă vă vine a crede ne jucam de-a ș coala, era foarte frumos.

De asemeni, nu pot trece cu vederea bucuria venirii zilei de Duminică sau a unei să rbă tori petrecute la Sf. Biserică (eram foarte mulți copii la biserică , aduș i de bunici sau pă rinți, care participam efectiv la slujbe).

Legat de aceasta, de exemplu, ın ̂ Să ptă mâ na Patimilor, la Denii, pă rintele Gheorghe Filip, după iecare Denie, ne ın ̂ treba pe noi, copiii, care stă team ın ̂ fața Icoanei Maicii Domnului, de subiectul din seara respectivă ș i … atâ t ne trebuia – să nu ră spundem corect!

Parcă s-ar i ın ̂ tâ mplat ieri, cu nostalgie ım ̂ i amintesc ș i de prima zi, de câ nd am pă ș it cu paș i timizi pe treptele actualei Ș coli Vechi, fosta Ș coală generală nr. 16 – Să vineș ti, unde am ın ̂ vă țat pâ nă ın ̂ clasa a IV-a.

Am avut ș ansa să am o doamnă ın ̂ vă țătoare foarte devotată muncii sale, cu dragoste pentru copii ș i pentru educarea lor ș i anume, doamna Bă lan Ortansa, că reia ıî mulțumesc pe această cale. A reuș it de-a lungul celor patru ani de ciclu primar să -mi insu le importanța studiului iecă rei materii. www.haicunoi.com

Hai cu noi - Almanah 2016

- Înainte de interviu, ne-ați spus că la vârsta de 12 ani ați simțit prima dragoste, dragostea pentru violă. Care este traseul urmat din acest punct de vedere?

Sigur. Aveam nouă ani ș i ceva ș i, ım ̂ preună cu alte trei fete din Să vineș ti, am plecat spre Piatra Neamț pentru a descoperi universul miri ic al muzicii ș i, cum altfel decâ t câ ntâ nd la un instrument, ne doream vioara. Locuri libere pentru a studia vioara erau numai la Ș coala Populară de Artă care se a la la parterul unei clă diri ce gă zduia la etaj Ș coala de Muzică . Ca o paranteză , precizez faptul că doamna ce se ocupa de ın ̂ scrieri i-a propus mamei să mă ın ̂ scrie la Ș coala de Muzică (fă ră taxă ), dar la violă – nu ș tiam cum arată instrumentul decâ t din că rți, iar sunetul nu-l cunoș team, ın ̂ să l-am respins cu lacrimi ın ̂ ochi ș i printre suspine repetam mereu: vreau să câ nt la vioară , nu la violă ș i aș a am ın ̂ ceput studiul viorii. După un an la Ș coala Populară de Artă am fost transferată , datorită rezultatelor bune, la Ș coala de Muzică , tot la secția vioară , iar la sfâ rș itul clasei a VI-a, adică la 12 ani, doamna profesoară de vioară Udilă Dora (cu care am studiat vioara ın ̂ toți cei trei ani) i-a sugerat mamei să dau examen la Liceul de Artă din Iaș i, pentru a studia mai departe.

Zis ș i fă cut; am plecat la Iaș i, am dat examenul, am reuș it, dar, pentru că se ș tie, studiul viorii ın ̂ cepe la cinci – ș ase ani, iar eu mergâ nd la Iaș i eram dezavantajată de faptul că am ın ̂ ceput mai tâ rziu ș i astfel am fost transferată la violă . Pot spune că m-am ın ̂ dră gostit pe loc de „glasul” instrumentului, adică de cel al violei ș i mai pot adă uga că nu mi-a trecut nici pâ nă ın ̂ ziua de astă zi.

„Ceea ce este important ın ̂ artă , e să vibrezi tu ın ̂ suți ș i să -i faci ș i pe alții să vibreze”, George Enescu

- Ați avut vreun model care v-a îndrumat pașii către și pe acest drum?

In anul 1983 nu existau atâ t de multe mijloace de informare ca acum ș i nu am avut un model anume, este adevă rat că visam, cum se spune, „cu ochii deschiș i” ș i-mi imaginam cum ar i să câ nt pe scenă , să că lă toresc cu instrumentul prin lume.

Acum, privind retrospectiv, pot spune cu certitudine că , la momentul respectiv, ı̂ n 1983, Dumnezeu mi-a ın ̂ tins o mâ nă , iar eu am acceptat să pă ș esc pe acest drum de mâ nă cu El. Nu mi-a fost uș or la ın ̂ ceput ș i mă gâ ndesc la naveta Să vineș ti – Piatra Neamț apoi Să vineș ti – Iaș i cu mijloacele de transport existente la acea vreme, locuitul la internat, lipsa de comunicare cu cei dragi (exista doar prin scrisori) ș .a.m.d., dar pe de altă parte am fost susținută ș i ın ̂ curajată de mă mica mea dragă , de bunicii mei dragi – Dumnezeu să -i odihnească , de duhovnicii mei, de profesorii ș i oamenii pe care Dumnezeu, prin bună tatea Sa, a binevoit să mi-i trimită ın ̂ cale ș i să mă ajute să perseverez pe acest drum – toți aceș tia la un loc au fost adevă rate modele pentru mine.

- Cum ați ajuns la Filarmonica din Bacău?

Eram ın ̂ anul IV de facultate câ nd, ın ̂ urma unui concert susținut de orchestra Academiei (pe scena Filarmonicii din Iaș i) ș i ın ̂ care interpretasem solo-ul Rapsodia nr. 2 de George Enescu, dirijorul Ovidiu Bă lan mi-a propus o colaborare cu orchestra din Bacă u. Precizez faptul că Ovidiu Bă lan era dirijorul permanent al Orchestrei din Bacă u ș i directorul acestei instituții. Aș a am pă ș it, studentă iind, pentru prima dată pragul acestei ilarmonici. Au mai existat colaboră ri ın ̂ timpul studenției ș i cu alte orchestre cum ar i cele din Iaș i, Botoș ani, Constanța ș .a., dar ceva din mine ım ̂ i spunea că „acasă pentru mine” este Filarmonica din Bacă u ș i aș a, la mijloc de septembrie 1997, ın ̂ urma unui concurs, am fost admisă ca membru permanent al acestei orchestre.

- După cum am menționat și la începutul interviului, sunteți membră a cvartetului „4 Magic Hai cu noi - Almanah 2016

www.haicunoi.com

INTERVIURI CU SĂVINEȘTENI DE SEAMĂ

INTERVIURI CU SĂVINEȘTENI DE SEAMĂ 212

213 INTERVIURI CU SĂVINEȘTENI DE SEAMĂ Quartet”. Este un proiect de su let, de cât timp a luat iință? Unde ați concertat? Ce proiecte derulați în prezent?

Este adevă rat. In primul râ nd a fost o dorință mai veche de-a mea, aceea de a face parte dintr-o formație camerală , de altfel, materializată sporadic. De multe ori ım ̂ i spuneam: ın ̂ orchestră câ nt, ın ̂ calitate de solistă concertistă am fost prezentă pe scenă (am avut mai mult de 10 concerte ca solistă abordâ nd diverse lucră ri), ın ̂ să o formație camerală stabilă nu aveam. Ș i astfel, anul trecut, asemeni unui cadou de Cră ciun, a luat iință „4 Magic Quartet”. Ș tiți, este o vorbă „gâ nd la gâ nd cu bucurie”, aș a am fost ș i noi: toți cei patru membri ai cvartetului am avut aceeaș i idee ș i astfel, de atunci, suntem ım ̂ preună .

Recitaluri am avut cu diferite ocazii cum ar i cele de tip educativ, ın ̂ fața elevilor, de divertisment, ın ̂ fața bă trâ nilor, cu ocazia unor simpozioane, expoziții, lansă ri de carte, că să torii, botezuri etc.

Să promovă m muzica clasică ș i cea de divertisment câ t mai mult. Intr-o perioadă di icilă ș i zbuciumată cum e cea ın ̂ care ne a lă m e nevoie de o oază de liniș te ș i bucurie su letească pe care ın ̂ afară de biserică ș i rugă ciune numai muzica de calitate ne-o poate oferi.

- Sunteți profesor la Liceul de Muzică din Bacău. Ce ne puteți spune despre meseria de dascăl?

Pe scurt, este foarte frumoasă , ım ̂ i place foarte mult. Am 15 ani de colaborare cu Colegiul de Artă „George Apostu” din Bacă u, timp ın ̂ care mi-au trecut prin mâ ini diferiți copii, de la clasa I pâ nă la clasa a XII – a. Am predat ș i predau vioară , violă ș i muzică de cameră . Este extraordinar să -i descoperi pe iecare ın ̂ parte, să ın ̂ cerci să ți-i apropii, să -i faci să iubească muzica, instrumentul, să le urmă reș ti bucuria pe chip atunci câ nd un pasaj este realizat, câ nd un examen este luat cu nota 10, câ nd un concurs se inalizează cu un premiu ș .a.m.d.

Pentru mine, nimic nu se compară cu faptul că , ın ̂ tâ lnindu-mă cu un fost elev, mi se spune: „Mulțumesc, datorită dumneavoastră iubesc ceea ce fac” ș i asta mă face ș i din acest punct de vedere să merg mai departe, chiar dacă generațiile s-au schimbat ș i dorința de a studia s-a diminuat.

- Încântați atâtea su lete prin muzica pe care o promovați. Cum reușiți acest lucru? Ce vă motivează?

Cu ajutorul lui Dumnezeu, a Maicii Domnului ș i a s inților mi-a fost dă ruit un talant, poate mai mulți ș i ın ̂ cerc să -i ın ̂ mulțesc. Nu vreau să -i dezamă gesc pe toți cei care au investit ın ̂ mine, ın ̂ cepâ nd cu mă mica mea dragă , care a fost trup ș i su let ală turi de mine ș i care sper că se bucură din ceruri de rezultatele mele ș i terminâ nd cu cel care mă aș teaptă cu neră bdare, iul meu, Nectarie.

Ce mă motivează ? In prezent – iul meu, Nectarie-Olivian. De ce? Deoarece ım ̂ i doresc să iu un exemplu pe care să -l urmeze ș i să -l depă ș ească .

- În încheiere , ce le transmiteți cititorilor Buletinului Parohial „Hai cu noi”?

Să se bucure de iecare clipă dă ruită de Dumnezeu, să vadă ın ̂ iecare lucru minunea Sa. Recomand cu că ldură tuturor iubitorilor de muzică ș i nu numai, să participe efectiv la orice eveniment muzical, pe orice cale, pentru că se ș tie, muzica ın ̂ alță su letele ș i vindecă ră nile.

Brîndușa Dediu

www.haicunoi.com

Hai cu noi - Almanah 2016

INTERVIURI CU SĂVINEȘTENI DE SEAMĂ 214

Geta Lupoi: „Când lucram îmi spuneam că o să ies la

Mamă a patru copii ș i tot atâ ția nepoți ca „zestre”, pe Georgeta Lupoi sau tanti Geta, cum ıî spun cei dragi, o gă seș ti zi de zi la Biserica „S inți Voievozi” din Să vineș ti. Cu pă rul nins, ochii blâ nzi, calzi ș i plini de duioș ie, m-a ın ̂ tâ mpinat ın ̂ pragul bisericii, ca de iecare dată .

Vizibil emoționată , a ră spuns provocă rii de ne ră spunde la câ teva ın ̂ trebă ri, care, cu siguranță, i-au ră scolit amintirile unei vieți greu ın ̂ cercate.

- V-ați născut în anul 1942, în comuna Dochia, județul Neamț. Cum vă amintiți anii copilăriei?

- Am avut o copilă rie desul de grea, mama a murit câ nd aveam ș ase ani, aș a am ră mas orfani de mamă cinci frați. Tata a avut grijă de noi ș i cu fratele cel mare, dar mai tâ rziu, tata s-a recă să torit ș i am avut parte de o a doua mamă . N-am crescut ın ̂ puf, fratele mai mare avea grijă de noi câ t tata era plecat la muncă , de dimineața pâ nă seara, ca să ne asigure hrana zilnică . In ciuda greută ților, Dumnezeu ne-a ajutat ș i am reuș it să trecem cu bine copilă ria. Imi amintesc de iernile frumoase, mergeam cu ceilalți frați pe derdeluș , ne aruncam ın ̂ ză padă , ca toți copiii, de altfel.

- Cum ați ajuns în comuna Săvinești? Unde v-ați întâlnit cu soțul dumneavoastră, Constantin Lupoi?

- Pe la vâ rsta de 17 ani am mers la nunta unei veriș oare ș i acolo l-am ın ̂ tâ lnit pe Constantin.

Dar după aceea nu ne-am mai vă zut aproape jumă tate de an. Iar la vâ rsta de 18 ani a venit la mine acasă , am legat o prietenie, după care a venit ım ̂ preună cu familia ș i m-a cerut de soție. Tata a acceptat, dar a suferit o lună după ce am plecat de acasă . Am fost că să torită 16 ani cu el, iar câ nd a trecut la cele veș nice, mezinul familiei avea ș ase ani, iar cel mai mare avea 14 ani. Să ș tiți că nu-i uș or să ii femeie singură ș i să ai grijă de patru copii, dar sunt fericită că ei sunt acum la casa lor, au reuș it să facă o facultate, sunt copii cuminți. M-am recă să torit, după ș apte ani, dar acum tot singură sunt.

Copiii sunt plecați, dar sunt bine, mulțumesc Bunului Dumnezeu. Aș a am ajuns ın ̂ Să vineș ti. Ceilalți frați au plecat ș i ei de acasă , la Roman, la Dă neș ti ș i la Piatra Neamț .

- Cum erau horele din sat? Mergeați? Sau de sărbători, Paști, de Nașterea Domnului, cum era?

- Câ nd eram acasă , nu puteam merge la hore fă ră să cerem voie de la tata. Fratele mijlociu era mai isteț ș i mă ım ̂ i spunea să fac eu treaba de prin casă , din curte, să dau de mâ ncare la animale, că o să meargă el să -i ceară voie lui tata să ne lase la horă . Ei, dar ț i-ai gă sit, el pleca ın ̂ sat ș i uita de mine. Iar tata ım ̂ i spunea „cum să te duci tu singură la bal, eu sunt obosit ș i nu pot merge cu tine”. Ș i uite aș a mă pă că lea f r a t e l e m e u , e u fă ceam toată treaba, iar el, ș mecherul, se ducea la petrecere. Pe vremuri, nicio fată nu mergea fă ră pă rinț i sau un frate mai mare la horă , dar acuma Hai cu noi - Almanah 2016

www.haicunoi.com

INTERVIURI CU SĂVINEȘTENI DE SEAMĂ

pensie și o să stau doar la biserică”

215 INTERVIURI CU SĂVINEȘTENI DE SEAMĂ maică ... Era frumos, ne a d u n a m to ț i , fe te , bă ieț i, pă rinț i sau chiar bunici. Bă iatul v e n e a ș i c e r e a p e r m i s i u n e a pă rinților ca să ia fata l a d a n s , i a r d a c ă pă rinț i i nu erau de acord... vă dați seama că nu mai dansa fata cu acel bă iat.

De să rbă tori ... a m v ă z u t p e n t r u prima dată bradul la vâ rsta de 6-7 ani, mergeam cu uratul ș i ... nu se dă deau bani ca acum, primeam c o l a c i , i a r c â n d ajungeam acasă ıî ın ̂ ș iram pe ață ș i-i numă ram, să vedem cine a strâ ns mai mulți colaci. Fiecare mâ nca din ș iragul lui, iar sora mea, dacă considera că al ei este mai frumos, nu te lă sa să mă nâ nci din colacii ei (râ de) ... era frumos. In iecare casă se fă ceau colaci mari, iar câ nd veneau ură torii, ım ̂ bră cați ın ̂ costume tradiționale, dacă un bă iat te invita să dansezi cu el ın ̂ mjlocul horei, trebuia să -i oferi un colac mare, nu bani (râ de) ... De Paș ti, veneau circarii sau cei cu bâ lciul ș i aduceau tot felul de scrâ nciobe, iar cu două ouă roș ii plă team câ teva ore de distracție. Mi-aduc aminte cu drag de acele vremuri, lumea era altfel, avea mai multă credință.

- De câți ani sunteți la pangarul Bisericii „S inții Voievozi” din Săvinești? Și de ce ați ales acest lucru?

- Cred că sunt de 15 ani la pangar ș i asta datorită pă rintelui Munteanu. Inainte de a ieș i la pensie, am lucrat ș i duminica ș i sâ mbă ta. Duminica ne duceam pe câ mp, la cules de carto i, la tă iat de porumb ș i, ın ̂ ainte de a pleca, ieș eam la poartă ș i cum vedeam pe careva care mergea la biserică , ıî dă deam un acatist. La ım ̂ pă rtă ș it mergeam vinerea, după Sfâ ntul Maslu, aș a ım ̂ i spunea pă rintele Filip să vin, deoarece ș tia că duminica lucram. Ș i tot ım ̂ i spuneam „câ nd o să ies la pensie o să stau doar la biserică ”. La ın ̂ ceput, ajutam la ceea ce era nevoie, la cură țenia din biserică , ın ̂ special. După care pă rintele m-a ın ̂ trebat dacă vreau să stau la pangar ș i i-am spus că da. Ș i uite aș a am ajuns să vin ın ̂ iecare zi la biserică . Dar mie ım ̂ i place, că dacă aș sta acasă mi-ar lua-o mintea razna. Aici, ascult o rugă ciune, particip la iecare slujbă , ım ̂ i gă sesc liniș tea.

- În încheiere, un gând, ce le transmiteți celor din comunitatea săvineșteană?

- Le doresc multă să nă tate ș i credință ın ̂ Bunul Dumnezeu.

Inainte de să rbă toarea Sfâ ntului Andrei, la data de 29 noiembrie, tanti Geta ıș̂i aniversează ziua de naș tere, iar cu această ocazie ıî transmitem ș i noi, echipa de redacție a Buletinului Parohial „Hai cu noi”, un sincer ș i că lduros „La mulți ani!”.

Brîndușa Dediu www.haicunoi.com

Hai cu noi - Almanah 2016

COMORILE COMUNEI 216

Oameni frumoș i… oameni cu su let mare, deschis, oameni care privesc viața ca pe un dar, oameni simpli ș i sensibili la frumos, oameni care au darul vorbirii, care au crezut ın ̂ ei, oameni din a că ror experiență ın ̂ vă țăm.

In ciuda faptului că suntem unici prin ceea ce spunem sau facem, prin pasiunile, fricile, ın ̂ doielile ș i tră irile interioare, este la ın ̂ demâ na simț u lui comun că de la oameni simpli ș i modeș ti putem ın ̂ vă ța multe lucruri.

Aș adar, ın ̂ misiunea noastră ın ̂ paginile buletinului parohial „Hai cu noi”, ın ̂ cercă m să readucem ı̂n atenția comunită ții să vineș tene oameni de seamă ai locului, care au avut un vis, au tră it o poveste cu tâ lc sau pur ș i simplu au experiența vremurilor de altă dată .

In cele ce urmează , ne propunem să ı̂mpă rtă ș im poveș tile culese de la oamenii locului, menite să inspire prin viziune, curaj, implicare sau inițiativă .

Povestea doamnei Elena Dască lu este una impresionantă , iindcă vine să susțină ile din istorisirea unei femei vă duve, care ne aduce ın ̂ atenție perioada grea prin care a trecut soțul să u – cea a ră zboiului.

Incă de câ nd am pă ș i pragul casei, am ză rit-o pe doamna Dască lu citind o carte de rugă ciuni: „mă rog foarte mult la Sfâ ntul Mina; pe mine m-a ajutat foarte mult; cred cu tă rie ın ̂ puterea lui Dumnezeu, m-a ajutat foarte mult ın ̂ viață”.

„Bă trâ nețea ım ̂ bracă haine grele – ș tim cu toții; dar, ın ̂ ciuda situației triste prin care trecem, noi bă trâ nii, nu ne-am pierdut speranța”, ne povesteș te doamna Elena, cu un glas blâ nd ș i dulce.

La vâ rsta de 78 de ani, doamna Elena ıș̂i aminteș te cu drag de vremurile apuse.

Era o atmosferă desprinsă dintr-o poveste de basm ın ̂ Să vineș tiul de altă dată .

Copiii se jucau ın ̂ aer liber, iar cea mai frumoasă jucă rie era mingea din pă r de vacă . Dar, din pă cate, din anumite puncte de vedere, acea perioadă a ră mas ı̂n mintea oamenilor ca o amintire urâ tă .

Hai cu noi - Almanah 2016

A lați ın ̂ vizită acasă la doamna Elena, am mai a lat că perioada anilor trecuți a avut ș i aspecte mai puțin plă cute. In viața sa ș i a soțului să u ș i-au pus a m p r e n t a urmele lă sate de cel de-al D o i l e a R ă z b o i Mondial. La p u ț i n t i m p după ce s-au c ă s ă t o r i t , soț i i Dască lu au avut parte de o surpriză neplă cută , capul familiei iind recrutat pentru a participa la ră zboi. Astfel, de la vâ rsta de 20 de ani pâ nă la 33 de ani, defunctul domn Dască lu a fost luat prizonier. In ciuda perioadei di icile prin care a trecut, după ce s-a reı̂ntors pe meleagurile să vineș tene, acesta s-a mai bucurat de lumina Soarelui pâ nă la vâ rsta onorabilă de 90 de ani.

„Erau vremuri grele; am ră mas singură ; eu nu am crezut că se va mai ın ̂ toarce viu de acolo; mi-a povestit multe soț ul meu, s-au ın ̂ tâ mplat multe lucruri urâ te acolo; a fost dus ș i la poliție din pricina unei scrisori pe care el o primise de la o persoană care se intitula sora sa; dar de fapt, era tot o româ ncă deportată ı̂n Germania – fusese o neın ̂ țelegere; atunci s-a creat o neı̂nțelegere, el era disperat. Dar, cu ajutorul Bunului Dumnezeu, s-a ı̂ntors acasă să nă tos; eu ce să vă spun, pe vremea aia, noi, româ nii, eram asupriți; veneau nemții ș i ne cotropeau; râ deau de noi, ne speriau”, ne-a mă rturisit doamna Dască lu, cu lacrimi ın ̂ ochi.

Ocupația de bază a să vineș tenilor din acele vremuri era agricultura: cei mai mulți dintre ei se ocupau cu creș terea animalelor, respectiv cultivarea pă mâ ntului. Condiții grele, necazuri ș i lipsuri – aș a descrie bă trâ na vremurile de altă dată .

„Tot timpul am spus că trebuie să tră ieș ti ceea ce spui, să faci lucrurile cu dragoste, iindcă doar astfel poți merge mai departe cu zâ mbetul www.haicunoi.com

COMORILE COMUNEI

Oameni și visuri – povești care ne inspiră

217 COMORILE COMUNEI ̂ conjurați de poveș ti de viață din pe buze”, au fost cuvintele mă rturiste de Zilnic suntem ın varii domenii de activitate, dar le acordă m oare bă trâ nă , ın ̂ ainte de a ne lua la revedere.

Atunci câ nd vorbim despre o poveste de atenția cuvenită ? viață, simțul comun ne duce cu gâ ndul la istoria Alexandra Gîrbea sau relatarea faptelor care ș i-au pus amprenta asupra dezvoltă rii personale a unui individ.

Un mare preot duhovnic și un erou necunoscut C u f r i c ă d e D u m n e z e u ș i c u binecuvâ ntarea pă rintelui paroh al Bisericii „Sf. Arhangheli Mihail ș i Gavriil” din comuna Să vineș ti, ı̂ n cerc să readuc ı̂ n memoria enoriaș ilor imaginea unui om, preot ș i erou, care a pă storit credincioș ii satului ın ̂ perioada de după trecerea la Cel de Sus a preotului Victor Hâ rțescu ș i pâ nă la venirea preotului Petru Munteanu.

Cei care citesc aceste simple râ nduri ș i sunt din comuna Să vineș ti ıș̂i dau seama imediat că este vorba de preotul paroh Gheorghe Filip, a că rui imagine nu poate i uitată de nici un credincios din parohia noastră ș i chiar din ım ̂ prejurimi. Nă scut la data de 7 iunie 1914 ın ̂ satul Dă mileni, comuna Cristineș ti, raionul Dorohoi, pă rintele Gheorghe Filip a fost cel mai mic copil din cei ș ase ai familiei Nicolae Filip. La trei luni ră mâ ne orfan de tată , care moare ın ̂ Primul Ră zboi Mondial, iar la un an ș i opt luni – orfan de mamă . Surorile mai mari au fost nevoite să ım ̂ partă să ră cia ș i cu mezinul, iar frații care aveau peste trei ani au ajuns ın ̂ grija statului.

Pă rintele Gheorghe a urmat cursurile liceului din Cernă uți, iar facultatea de teologie a absolvit-o la Suceava ș i Cernă uți ın ̂ anul 1941, an ın ̂ care s-a ș i că să torit cu Ortansa, cu care a avut două fete: Felicia ș i Angela. După hirotonie a fost trimis să ridice biserica din satul Sineș ti (Iaș i). Prima parohie i-a fost ı̂ncredințată ı̂n localitatea Broscă uți – Dorohoi, ın ̂ anul 1943.

Pă rintele era considerat un bun organizator ș i gospodar ın ̂ trucâ t a reuș it să construiască 11 biserici, ın ̂ localită ți apropiate, ın ̂ condiții foarte grele din cauza regimului comunist. In martie 1944, pă rintele, ım ̂ preună cu familia sa, au fost nevoiți să plece ın ̂ refugiu la Gura Ș uții, raionul Titu ș i Că tunu, din raionul Ploieș ti. www.haicunoi.com

In anul 1945 a fost transferat ın ̂ parohia Bă luș eni – Botoș ani, unde, ım ̂ preună cu soția sa, a organizat un cor bisericesc, cu care mergeau ș i ın ̂ satele ală turate.

După plecarea regelui ın ̂ 1947, au venit la putere comuniș tii, avâ ndu-i ın ̂ frunte pe Ana Pauker ș i Teohari Georgescu, care aveau drept scop distrugerea credinței ș i elitei româ neș ti.

Pă rintele avea un prieten avocat, Marcel Adam, cu care discuta adeseori despre venirea americanilor ın ̂ țara noastră . Aceste a irmații ın ̂ public i-au adus mari necazuri, iind arestat ın ̂ 1948. Atitudinea ostilă regimului comunist i-a adus apoi mulți ani de detenție ın ̂ penitenciarele din Râ mnicu Să rat, Aiud, Sighet, Jilava ș i la C a n a l u l D u n ă r e - M a r e a N e a g ră . P r i m a condamnare a fost de ș ase ani (1948-1956), iar a doua a ın ̂ ceput ın ̂ 1959 ș i trebuia să dureze 25 de ani. Amnistia politică din 1964 a dus la eliberarea sa după cinci ani de executare. In perioada ı̂n care pă rintele Gheorghe efectua condamnarea la Canal, fetele au fost ı̂n iate formal pentru a putea urma studiile, iar soția a locuit ı̂n satele din apropierea Canalului ș i m u n c e a c a z i l i e r ă ı̂ n a g r i c u l t u r ă pentru a i mai a p r o a p e d e pă rintele Filip ș i p e n t r u a - ș i ı̂ n t r e ț i n e i n a n c i a r familia.

D u p ă e l i b e r a r e , p ă r i n t e l e p r i m e ș t e parohia Alba din Hai cu noi - Almanah 2016

COMORILE COMUNEI 218 Dorohoi, apoi este mutat la Vlă deni – Dorohoi, iar ın ̂ 1972 ajunge la Să vineș ti. Aici, enoriaș ii Bisericii „S inții Arhangheli Mihail ș i Gavriil” au cunoscut un om, un pă rinte duhovnic, un erou.

Anii de suferință ın ̂ ın ̂ chisorile comuniste au contribuit la ın ̂ ră ută țirea stă rii de să nă tate ș i la trecerea la cele veș nice a pă rintele Filip ın ̂ anul 1997, la data de 5 noiembrie. Elevii de la Ș coala din Să vineș ti au privegheat la sicriul ce purta

trupul neın ̂ su lețit al pă rintelui, aș ezat ın ̂ sfâ nta biserică . In iecare an, la să rbă toarea Sfâ ntului Gheorghe ș i ın ̂ ziua Ină lțării Domnului (Ziua Eroilor), enoriaș ii parohiei ı̂ n conjoară mormâ ntul pă rintelui din curtea bisericii ș i ıș̂i aduc aminte cu evlavie de cel care le-a fost preot ș i ın ̂ drumă tor. Candela aprinsă de iecare să constituie lumină veș nică . Amin!

Fam. prof. Sandu și Angela Cojocaru

Câ nd vorbim de comori ne gâ ndim imediat la pietre preţioase sau sipeturi ın ̂ că rcate cu aur şi diamante. De prea puţine ori ne ducem cu gâ ndul la cei care au ın ̂ semnat ceva pentru noi, care ne-au schimbat cursul vieţii, ne-au luminat minţile sau ne-au mâ ngâ iat su letele câ nd am fost la necaz.

Despre aceste personalită ţi trebuie să vorbim, să ne amintim faptele lor, şi ele trebuie să reprezinte comorile neamului. O astfel de personalitate a fost preotul Ion Macovei, cel care a pă storit ani mulţi credincioşii din parohia „Sfâ nta Inviere”.

Fiu de ţă ran (pă rinţii Ioan şi Ioana Macovei), a prins drag de carte şi de Dumnezeu, alegâ nd să se facă preot. După terminarea studiilor liceale, a urmat Facultatea de Teologie din Cernă uţi, iind hirotonit ca preot ın ̂ Bodeşti, Jud. Neamţ.

Că să torit cu Tatiana Roman, tâ nă ră ın ̂ vă ţă toare din Să vineşti, a dat viaţă la patru copii, pe care i-a educat ın ̂ spiritul moralei şi credinţei ın ̂ Dumnezeu.

Ca tâ nă r preot, s-a ı̂nrolat ı̂n armata româ nă , ı̂n timpul celui de-al doilea Ră zboi Mondial, din dorinţa de a i ală turi de soldaţii româ ni, de a-i ın ̂ curaja, dâ ndu-le speranţe ın ̂ biruinţă .

Cu ră bdarea, credinţa şi blâ ndeţea caracteristice, era vindecă torul ră nilor su leteşti ale soldaţilor.

Intors de pe front, şi-a reunit familia, plecată ın ̂ refugiu la Arad, şi cu soţia Tatiana s-au implicat ın ̂ toate treburile obştii. Impreună cu inimoşii tineri ın ̂ vă ţă tori din Să vineşti—familia Neculai şi Ecaterina Pı̂ r loagă , ı̂ nv. Tacaina Hai cu noi - Almanah 2016

Roman, ı̂nv. Mioara Mereuţă , au ı̂n iinţat şi coordonat prima cantină socială , unde serveau masa copiii orfani şi cei ai că ror pă rinţi erau prizonieri.

Tot ın ̂ acea perioadă a ı̂ n c e p u t p r o c e s u l d e alfabetizare a celor dornici să ı̂ n veţe să scrie şi să citească .

Tatiana Macovei - ca d i r e c t o r a l C ă m i n u l u i Cultural– a coordonat grupul de alfabetizare, organizâ nd c u r s u r i l e ı̂ n c a s e l e localnicilor. Lupta a fost lungă şi grea, dar dorinţa de a ajuta, de a le lumina minţile, a fost atâ t de mare ın ̂ câ t a rupt orice bariere.

Mulţi locuitori ai Să vineştiului au descifrat tainele matematicii cu cea care a fost profesoară a acestei discipline, Tatiana Macovei.

La şi mai mulţi să vineşteni le-a trecut pragul cel care a fost preotul Ioan Macovei. Le-a botezat copiii, s-a bucurat ală turi de ei câ nd şi-au unit destinele, dâ ndu-le binecuvâ ntarea divină prin Taina Cununiei şi le-a mâ ngâ iat ră nile su leteşti atunci câ nd cineva din familie a trecut ın ̂ ne iinţă . Pentru toate acestea ştiute şi pentru multe altele nea late, se cuvine ca preotul Ion Macovei să ie considerat o „piatră rară ” ın ̂ comoara Să vineştiului.

Dorinţa mea este ca ın ̂ zilele cu linişte su letească să ne aducem aminte cu drag de ei, să -i pomenim ın ̂ rugă ciunile noastre şi dacă nu e prea mult, să le aprindem o lumâ nare la că pă tâ i ın ̂ zilele de mare cinstire.

Educatoare Maria Voicu www.haicunoi.com

COMORILE COMUNEI

Comorile satului

219 COMORILE COMUNEI

Troiţa ,,Sfântul Mina” Bunicii povestesc, iar nepoţii ascultă , notează şi… transmit mai departe! ,,Nihil sine Deo!”

Da, dragii mei nepoţi! Aceste trei cuvinte ı̂nseamnă pentru iecare dintre noi, creştinii ortodocşi, că nu putem face nimic bun ın ̂ viaţă fă ră ajutorul Celui de Sus, a Bunului Dumnezeu.

Acest dicton latin ne ı̂ndeamnă spre Sfâ nta Biserică , spre credinţă şi dragoste faţă de Domnul nostru Iisus Hristos, dragoste faţă de semenii noştri, spre a face fapte bune.

Cu aceste cuvinte duhovniceşti au tră it moşii şi stră moşii, bunicii şi pă rinţii noştri care ın ̂ cepeau iecare zi la lucru (la câ mp, la plută rie, la treburi gospodă reşti) fă câ ndu-şi Sfâ nta Cruce şi spunâ nd ,,Doamne, ajută !”.

La apusul soarelui, mulţumeau lui Dumnezeu pentru reuşitele muncii lor. La sfâ rşit de să ptă mâ nă se pregă teau să meargă la Sfâ nta Liturghie la biserică , ı̂mpreună cu membrii familiei. Nu conta distanţa parcursă pâ nă la lă caşul de rugă ciune.

Aşa explică m prezenţa la Sfâ nta Biserică a oamenilor care locuiau ı̂n Dumbrava Vale, aproape de calea ferată pe care mergeau trenurile mici cu ecartament ı̂ n gust, ce transportau buşteni din pă durile Tazlă u, Borleşti, Piatra Şoimului, spre fabricile de cherestea din Roznov.

Pe la ın ̂ ceputul secolului XX (după anul 1900), numă rul gospodă riilor ın ̂ această zonă era destul de mic, casele erau rare, despă rţite de www.haicunoi.com

terenuri agricole (câ te 100-200 m), spaţii libere unde ı̂n iernile bogate ı̂n ză padă şi vâ nt se formau troiene, derdeluşuri pentru copii.

Astă zi, ne aducem aminte cu pioşenie de bă trâ nii satului, trecuţi la cele veşnice. Dacă ar i tră it, ar i depă şit un secol. Amintim de Elena şi Ion Bică janu, Elena şi Ion Mâ ndrilă , Elena şi Vasile Acojocă riţei, Ion Gâ rcineanu, Gheorghe şi Paraschiva Mihă ieş, Neculai Mihă ieş.

„-Bunicule, ın ̂ această parte a satului au tră it şi stră bunicii noştri?”

„-Da, dar este o altă generaţie, nă scuţi după 1920-1930, la fel de harnici, buni gospodari şi credicioşi!”

Amintim familia Ana şi Gheorghe Savin, Valeria şi Ion Chele, Maria şi Vasile Lază r, Elena şi Neculai Boaru, Elena şi Costache Vasâ lca, Elena şi Gheorghe Trenchea, Aneta şi Vasile Ră ducu.

Mulţi dintre ei au trecut la cele veşnice.

Să le ie ţă râ na uşoară !

Urmează alte generaţii ale anilor 19401950 pâ nă ın ̂ 1970 şi tinerii de azi. Toţi aceşti oameni creştini construiesc locuri de ın ̂ chinare, de rugă ciune pentru cei adormiţi ın ̂ tru Domnul, dar şi pentru cei vii.

In vara anului 2014, tâ nă ra familie Lază r Constantin (n. 23.03.1958, iul Mariei şi al lui Vasile Lază r) şi Marcela (n. 21.09.1958, iica Anetei şi a lui Vasile Ră ducu) şi cei trei copii, Larisa, Alin şi Andrei, au hotă râ t să construiască ın ̂ faţa casei, strada Bistriţei nr. 411, un lă caş de rugă ciune şi slavă lui Dumnezeu.

Construcţia acestei Sf. Troiţe s-a fă cut la sfatul iului lor, pă rintele diacon Alexie de la Mă nă stirea Nechit.

Vor avea aici loc de rugă ciune pentru cei trecuţi la cele veşnice, Anica şi Vasile Acojocă riţei, Vasile Ră ducu, fraţi şi surori; tot aici vor aduce mulţumiri Domnului pentru realiză rile din ultimii ani ale copiilor.

Aşadar, au cerut binecuvâ ntarea pă rintelui paroh Petru Munteanu de la Biserica ,,Sf. Voievozi Mihail şi Gavril” din Să vineşti.

La 1 septembrie 2014 s-a s inţit locul Hai cu noi - Almanah 2016

COMORILE COMUNEI 220 unde se va ı̂nă lţa Sf. Troiţă , ı̂n gospodă ria ctitorilor Costel şi Marcela, pe locul moştenit de la bunici.

M e ş t e r u l G i g e l Dumitrache a zidit din că ră midă Sf. Troiţă . Semnul adus de la Nechit şi tabla au servit la acoperiş.

Interiorul a fost mozaicat de tâ nă rul Gabriel Bulgă rea şi ıl̂ reprezintă pe Sf. Mina - patronul Sf. Troiţe. Lateral se a lă icoanele Domnului nostru Iisus Hristos şi Maicii Domnului.

La ın ̂ ă lţarea Sf. Troiţe au contribuit şi pă rinţii, unii vecini, rude apropiate, prieteni.

Sf. Troiţă a fost s inţită pe 11 octombrie 2014 de că tre pă rintele Petru Munteanu şi invitaţii s inţiei sale: pă rintele Mihai şi pă rintele Ciprian.

Pră znuirea va avea loc ın ̂ iecare an pe 11 noiembrie, câ nd se să rbă toreşte Sf. Mina, ,,biruitor grabnic prigonitorilor ce veşnic au ră pit munca să racului amă râ t de soartă şi izbă vitor de boli şi primejdii”.

C a n d e l e l e v o r a r d e permanent prin grija membrilor familiei. Construirea Sf. Troiţe ın ̂ acest vad de trecere a locuitorilor din Să vineşti spre Roznov este o m a re re a l i z a re , p e r m i ţ â n d t u t u r o r s ă s e r o a g e ş i s ă mulţumească Domnului pentru ajutor, să nă tate şi iertarea pă catelor.

Dă -le, Doamne, să nă tate ctitorilor, ajutor şi să constituie model pentru alţi tineri din generaţia lor. Amin!

Bianca Savin şi prof. Vasile Sandu

Apropiindu-se de vâ rsta octogenarilor, Vasile şi Tinca Plă cintă (Ecaterina Stanciu din Cut) au ın ̂ ceput să -şi facă bilanţul vieţii lor pe pă mâ nt. Cu durere ın ̂ su let şi-au amintit de cei doi copii: Maria-Monica(nă scută pe 28.10.1952, decedată pe 13.04.1982) şi Ion-Lulu (nă scut pe 18.07.1956, decedat pe 18.07.1993), de pă rinţii Vasile (1900-1968) şi Maria (1905-1991), dar şi de fratele mai mare Neculai şi hotă ră sc să construiască o Sfâ ntă Troiţă ın ̂ amintirea lor.

Au cerut binecuvâ ntarea pă rintelui paroh al Bisericii S inţii Arhangheli Mihail şi Gavril, Petru Munteanu, pentru a ridica un mic locaş de ın ̂ chinare ın ̂ faţa casei lor, pe strada Bistriţei, numă rul 176. Locul a fost s inţit pe 20 august 2008. Peste drum de locuinţa lor, cu ani ın ̂ urmă , a fost casa parohială a preotului Victor Hâ rţescu, transformată ı̂ n sediul Sfatului Popular al comunei Să vineşti, clă dire care a ars imediat după 1989.

In perioada de după al doilea ră zboi mondial, ın ̂ jurul anilor 1950-1955, ın ̂ acest loc era gospodă ria lui Vasile Plă cintă , compusă din casă de locuit, un salon cu bufet pentru nunţi, Hai cu noi - Almanah 2016

baluri, cumetrii şi o că să chie (mă celă rie).

Casapii Ion Porcaru şi Ion Popa sacri icau animale, vindeau carne să vineştenilor, cu aprobarea puterii locale.

Toamna, câ nd an de an tinerii erau recrutaţi pentru satisfacerea obligatorie a serviciului militar, salonul lui Plă cintă era loc de adunare şi, ireşte, locul de despă rţire a tinerilor de pă rinţi, logodnice, punct de plecare spre Halta din Să vineşti ın ̂ soţiţi de ,,fanfara” locală (fraţii orbi Costache - tobă , Neculai - frigon şi c o r n , M i t i c ă - contrabas).

Focul provocat d e u n t r ă s n e t ı̂ n p r i m ă v a r a a n u l u i 1953 a ars din temelii B i s e r i c a s a t u l u i .

L o c a l n i c i i a u f o s t nevoiţi să improvizeze un locaş de rugă ciune pentru un timp prin contribuţia, ın ̂ special cu material lemnos, a www.haicunoi.com

COMORILE COMUNEI

Troiţa „Sfântul Vasile cel Mare”

221 COMORILE COMUNEI unor buni creştini şi gospodari. Vasile Plă cintă a fost unul dintre credincioşii care au ajutat ca vechea casă praznicală (o şură doar acoperită ) să ie transformată ı̂n Biserică , ală turi de Neculai Popică , Vasile Lă că tuşu ş.a.

In toamna anului 2 0 0 8 s - a ı̂ n c e p u t c o n s t r u c ţ i a S i n t e i Troiţe zidită , acoperită şi pictată de echipa meşterului Teleuţă Ion din Piatra Neamţ. Sfâ nta Troiţă are ca patron pe Sfâ ntul Vasile cel Mare şi a fost s inţită de pă rintele Petru Munteanu ın ̂ ziua de Sfâ ntul Vasile, anul 2009. Hră muirea se face ın ̂ iecare an de că tre ctitori, vecini, rude.

Ctitorii au fost sprijiniţi moral, dar şi inanciar

(mai puţin) de că tre rudele apropiate, vecini, primarul comunei Să vineşti, Daniel Horciu.

Intreţinerea troiţei este realizată de familie şi vecini.

Prin poziţia sa, la stradă , ın ̂ apropierea Bisericii, Sfâ nta Troiţă este un loc unde trecă torii fac o rugă ciune, aprind o lumâ nare şi mulţumesc Domnului. Zilnic se vor ruga şi ctitorii pentru iertarea pă catelor celor trecuţi la Domnul, pentru slava Celui de Sus, pentru viaţa dă ruită şi tră ită frumos, pentru să nă tatea lor, a surorilor Lina (n. 1932), Aurica (n. 1935) şi fraţilor lor Gheorghe (n. 1940), Constantin (n.

1942).

Să mulţumim Domnului că am avut şi avem ı̂ n aintaşi vrednici, cu credinţă ı̂ n Dumnezeu, că rora tinerii să le urmeze exemplul. AMIN!

Prof. Vasile Sandu şi Bianca Savin

Troiţa „Tăierea capului Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul”

Este dat omului ca ın ̂ scurta sa trecere prin viaţa pă mâ ntească să facă lucruri ce credea că nu se pot realiza. Increderea ın ̂ puterea Celui de Sus ıţ̂i dă forţă să te apropii mai mult de Dumnezeu, să ın ̂ ţelegi că viaţa continuă după moarte, să transmiţi celor dragi, copiilor, nepoţilor aceste sentimente creştineşti.

Aşa gâ ndeau şi bunicii Maricica (n. 12 XII 1946) şi Vasile (n. 3 II 1944) câ nd se jucau şi stă teau de vorbă cu nepoţii. Unul dintre ei, George, iul lui Victor şi al Anei Soponaru (n. 2 XI 1988), ı̂ n că de mic avea chemare spre Dumnezeu. In clasele IIV a devenit ,,diaconaş” l a B i s e r i c a „ S f .

Arhangheli Mihail şi G av r i l ”. A ı̂ m b ră c a t haina preoţească şi participa la o icierea S i n t e l o r L i t u r g h i i a l ă t u r i ş i s u b coordonarea preotului Petru Munteanu.

R ă s p u n z â n d chemă rii sale spre cele www.haicunoi.com

S inte, tâ nă rul George urmează apoi cursurile Facultă ţii de Teologie din Sibiu pe care le termină cu notă maximă . Se hotă ră şte să se că să torească cu o iică a satului, Georgeta Bontaş, absolventă a Facultă ţii de Medicină de la Cluj, singura să vineşteancă ce a participat la O l i m p i a d a I n te r n a ţ i o n a l ă d e B i o l o g i e , desfă şurată ın ̂ India.

O simbioză fericită ı̂ n tre doctorul su letului şi doctorul trupului nostru!

Dumnezeu a fă cut ca cei doi tineri să aibă profesii binefă că toare pentru OM.

Drept mulţumire pentru cele realizate de G e o r g e , f a m i l i a , l a s u g e s t i a p ă r i n t e l u i paroh Petru Munteanu, a hotă râ t construirea unei S inte Troiţe pe strada Preot Hâ rţescu Victor, la intersecţia drumului ce merge spre Biserică , loc unde se c i t e ş t e u l t i m a Hai cu noi - Almanah 2016

COMORILE COMUNEI 222 Evanghelie a celor trecuţi la cele veşnice, uliţa ,,cu sens unic” spre Sfâ nta Biserică .

Gră dina ın ̂ care urma să se construiască Sf. Troiţă aparţinea familiei Gheorghe şi Casandra Baluş. După moartea lor, pă mâ ntul a ră mas moştenire copiilor care l-au vâ ndut unei mă tuşi a bunicului Vasile Toma, Maria Savu.

Aceasta vinde terenul pă rinţilor lui George, Anca şi Victor Soponaru.

S inţirea locului s-a ı̂ n fă ptuit pe 29 august 2012, cu binecuvâ ntarea pă rintelui paroh Petru Munteanu; s-a stabilit hramul pe 29 august, ın ̂ ziua Tă ierii Capului Sf. Prooroc Ioan Boteză torul.

Pă rinţii şi bunicii lui George devin ctitorii acestei S inte Troiţe. Temelia, zidirea, tencuirea, pardoseala, acoperişul, instalaţia, Sfâ nta Cruce (din inox) au fost realizate de că tre meşterii Bă lan Emilian şi Atudosiei Sebastian.

Instalaţia electrică a fost fă cută de că tre electricienii Lupoi Nicu şi Motfolea Ion, iar lateral sunt pictaţi doi ı̂ngeri. Pictura a fost

realizată de că tre doi elevi ai Liceului de Arte „Victor Brauner” Piatra Neamţ: Andreea Lemnaru şi Andrei Nuţu.

Iese ın ̂ evidenţă chemarea Sfâ ntului Ioan Boteză torul că tre credincioşi ,,Pocă iţi-vă că se apropie ım ̂ pă ră ţia cerului!”. A doua pră znuire la Sf. Troiţă a avut loc la câ teva zile după Sf. Slujbă de cununie a lui George cu Georgeta.

Să le ajute Cel de Sus celor doi tineri să ın ̂ deplinească jură mintele faţă de Dumnezeu şi faţă de Hipocrate!

Intreţinerea Sf. Troiţe este realizată permanent (ulei, lumâ nă ri, cură ţenie) de că tre ctitori şi unii vecini. Prin poziţia sa ın ̂ drumul spre Biserică , Sf. Troiţă reprezintă un loc de ın ̂ chină ciune ın ̂ ainte de a intra ın ̂ casa Domnului pentru toţi să vineştenii din partea de jos a satului.

Amin!

Prof. Vasile Sandu şi Bianca Savin

Poporul româ n s-a nă scut creştin iar sentimentul să u religios s-a materializat prin dă ruire jertfelnică ın ̂ ridicarea s intelor lă caşuri de ın ̂ chinare. Pe lâ ngă biserici, o categorie bine reprezentată ın ̂ spaţiul româ nesc o constituie troiţele. In Moldova, ele sunt considerate ,,cruci la ră scruci”, numite ,,ră stigniri“ ın ̂ Maramureş, ,,icoane“ ın ̂ Vâ lcea, ,,rugi“ ın ̂ ţinutul Pă durenilor.

In documentele mai vechi apar cu denumirea de „ l e m n e “ s a u „ c r u c i “ ( ı̂ n Transilvania şi O l t e n i a ) . D i n punct de vedere e t i m o l o g i c , cuvâ ntul „troiţa”, p r o v i n e d i n slavul ,,trojka”, ceea ce duce cu g â n d u l l a m o n u m e n t u l c r e ş t i n , a r h e t r o i ţ a , a Hai cu noi - Almanah 2016

că rei imagine privită cu evlavie de că tre stră moşii noştri, i-ar i in luenţat pe slavii care-i priveau ın ̂ chinâ ndu-se, să o asocieze cu Sfâ nta Treime, că ci privirea unei troiţe era urmată de ın ̂ semnarea cu Sfâ nta Cruce şi de ın ̂ chinarea la Cele Trei Persoane ale S intei Treimi. Troiţele sunt ın ̂ tâ lnite astă zi atâ t la sat câ t şi la oraş.

Construcţii simple sau, din contra, complicate şi pretentioase, apar la capă t de localitate, lâ ngă o f â n t â n ă , l a intersecţii de s t r ă z i ş i d r u m u r i , ı̂ n cutea bisericii s a u l â n g ă o casă .

Ca ı̂n orice sat româ nesc, şi ı̂ n S ă v i n e ş t i s-au construit m u l t e t ro i ţ e , s i t u a t e l a r ă s c r u c e d e www.haicunoi.com

COMORILE COMUNEI

Oameni şi credinţă

223 COMORILE COMUNEI drumuri, ı̂ n locuri unde s-au petrecut evenimente tragice (ın ̂ ec, accidente rutiere), ın ̂ faţa gospodă riilor unor buni creştini, ı̂ n apropierea bisericilor, pe pă mâ nturi ră mase moştenire de la ı̂naintaşi. Hramul S intelor Troiţe are loc ın ̂ zilele de să rbă toare dedicate S inţilor: Sf. Impă raţi Constantin şi Elena, Sf. Vasile cel Mare, Sf. Gheorghe, Sf. Ioan Boteză torul, Sf. Nicolae, Adormirea Maicii Domnului, Sf. Mina, Sf. Ilie, Sf. Ioachim şi Ana, Sf. Dumitru, Sf. Cuvioasă Paraschiva, Cinstirea tuturor S inţilor, Sf. Vasile, Grigore şi Ioan. Toate Troiţele construite ı̂ n Să vineşti au primit binecuvâ ntarea preoţilor parohi de la biserici.

Astfel, troiţele din parohia Bisericii Sf. A r h a n g h e l i M i h a i l ş i G a v r i l a u f o s t binecuvâ ntate de că tre preotul paroh Petru Munteanu, troiţele din parohia Bisericii Sf. Dumitru au primit binecuvâ ntarea de la preotul Constantin Lupu, troiţele parohiei Bisericii Sf. Inviere au primit binecuvâ ntarea de la preotul paroh Iulian Grigoraş, iar troiţele din parohia Bisericii Sf. Mihail şi Gavril din Dumbrava Deal au primit binecuvâ ntarea preotului paroh Lucian Ciubotaru.

Toţi preoţii din Să vineşti au s inţit locul viitoarelor troiţe, au s inţit troiţele la pră znuirea stabilită . Ctitorii acestor troiţe sunt tineri sau bă trâ ni, credincioşi ortodocşi apropiaţi de Sf. Biserică din parohiile localită ţii noastre, credincioşi cu mai multă sau mai puţină putere economică , singuri sau ajutaţi de rude, vecini, prieteni. Ajutorul ın ̂ construirea unei troiţe a constat ı̂ n : ajutor inanciar, materiale de construcţie, forţă de muncă (zidit, tencuit, acoperit, instalaţii electrice). Multe troiţe s-au construit şi la propunerea preoţilor parohi din comunitatea noastră .

Ne ı̂ n chină m acestor troiţe pentru pomenirea stră moşilor, moşilor, bunicilor, pă rinţilor noştri, pentru spor ı̂n gospodă rie, pentru ajutor şi iertarea pă catelor, pentru pace ın ̂ lume, fă ră ră zboaie, pentru liniştea noastră su letească , pentru rodnicia pă mâ ntului şi ferirea de secete, inundaţii, cutremure şi tră snete, pentru să nă tatea noastră şi a copiilor noştri.

In Parohia Bisericii Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril sunt urmă toarele troiţe: 1.Troiţa de la Izvor - Sandu Ionel şi Veronica 2.Troiţa de la Hanul Plutaşilor - Radu Gheorghe 3.Troiţa de pe loc Stră bun - Roman Să vel 4. ,,La ın ̂ toarcere'' - Bulgă rea Dorel 5.Troiţa Centenară - Dumitrache Constantin şi Acojocă riţei Rodica 6.Troiţa ,,Familiei Creştine'' - Dumitrache Ioan 7.Troiţa Sf. Mina - Lază r Constantin 8.Troiţa Sf. Cruci - Mihă ieş Neculai 9.Troiţa de pe drumuşor - Podaru Minodora 10.Troiţa Increderii ı̂ n Dumnezeu - Sandu Dumitru 11.Troiţa lui Toma Credinciosul - Toma Gheorghe 12.Troiţa ,, De la trup la su let'' - Negoi Dorina 13.Troiţa ,,Trei ierarhi'' - Ifrim Vasile 14.Troiţa ,,Sf. Ilie'' - Paisa Georgeta 15.Troiţa lui Moş Costache - Vasâ lca Constantin 16.Troiţa Sf. Vasile cel Mare - Plă cintă Vasile 17.Troiţa ,,Tă ierii capului Sf. Prooroc Ioan Boteză torul“ - Soponaru George.

La aceste 17 troiţe, despre care am scris ın ̂ revista parohiei ,,Hai cu noi!'', se mai adaugă alte şase: 18. Troiţa ,,Sf. Parascheva'' - Rusu Gheorghe 19. Troiţa Tuturor S inţilor- Baluş Ion 20. Troiţa Sf. Nectarie - Baghiu Maria 21. Troiţa ,,Taierea capului Sf. Ioan Boteză torul'' - Ciocoiu Ioan 22. Troiţa Sf. Constantin şi Elena - Paisa Constantin 23. Troiţa Sf. Ioachim şi Ana - Voldman Ana.

In faţa Bisericii ,,S inţii Voievozi” sunt r i d i c a t e ı̂ n c ă d o u ă t r o i ţ e ı̂ n c h i n a t e Arhanghelilor Mihail şi Gavril.

In comuna Să vineşti se mai a lă ı̂ncă nouă troiţe situate ın ̂ Parohiile Sf. Inviere şi Sf. Dumitru şi cinci, plus una ı̂n construcţie, ı̂n parohia satului Dumbrava Deal.

In Sâ mbă ta lui Lază r, pă rintele Petru Munteanu şi credincioşii din Parohia ,,S inţii Voievozi” au mers, ca ı̂ n iecare an, ı̂ n tr-o procesiune la aceste frumoase troiţe, pentru a vesti intrarea Mâ ntuitorului Hristos ın ̂ cetatea Ierusalimului.

Prof. Vasile Sandu și Bianca Savin www.haicunoi.com

Hai cu noi - Almanah 2016

NE SCRIU CITITORII 224

J. Simon spunea că „libertatea – fă ră de care nu există morală – nu este puterea de a face, ci puterea de a alege”. Libertatea a fost descoperită , de inită ș i redescoperită de-a lungul istoriei, strigă tul acestei libertă ți traversâ nd, de asemenea, irul istoriei. Este un cuvâ nt frumos, pe care orice ideologie ın ̂ cearcă să -l importe ın ̂ patrimoniul personal.

Pă rintele Dumitru Stă niloae a irma că Dumnezeu Iș i restrâ nge atotputernicia Lui ın ̂ fața libertă ții omului, iar un teolog occidental vorbeș te chiar despre o „slă biciune a lui Dumnezeu ın ̂ fața libertă ții persoanelor umane”, slă biciune care dovedeș te tocmai atotputernicia ș i ın ̂ țelepciunea divină : Dumnezeu nu violentează voinț a omului.

Libertatea nu este un dat static, ci trebuie câ ș tigată ın ̂ iecare zi, e un dar care se dezvoltă ın ̂ interior ș i se ră sfrâ nge ın ̂ exterior. In s o c i e t a t e n e b u c u ră m d e l i b e r t a t e d e manifestare pâ nă câ nd nu ın ̂ gră dim libertatea semenului nostru. Putem i liberi din punct de vedere social, dar ın ̂ interiorul nostru suntem constrâ nș i de propriile limită ri. De aceea, constrâ ngerile exterioare pot i premise pentru dezvoltarea libertă ții lă untrice, după cum cei din temnițele comuniste se simțeau mult mai liberi decâ t ı̂ n societate. Sfâ ntul Maxim Mă rturisitorul spunea că nevoia de a alege ın ̂ tre bine ș i ră u este o urmare a că derii ın ̂ pă cat. Tocmai de aceea sfâ ntul nu mai are nevoie să aleagă , pentru că el nu se mai desparte de Dumnezeu, Care este Libertatea Supremă .

Libertatea religioasă ș i libertatea de conș tiință sunt garantate de Constituția Româ niei ș i dezvoltate ın ̂ Legea Cultelor sau Legea 489 din 2006. Insă spațiul public e un spațiu populat de valori ım ̂ pă rtă ș ite de comunitate ș i nu putem vorbi despre o teorie a vidului ca neutralitate religioasă .

Biserica este un spațiu al libertă ții ș i e ın ̂ dialog cu societatea. Doar ın ̂ Biserică putem gă si libertatea deplină pentru că ea este o ın ̂ suș ire a lui Dumnezeu.

Natura libertă ții e ın ̂ să ș i natura umană ca ș i chip al lui Dumnezeu ș i presupune posibilitatea exprimă rii conform propriei voințe. Religia presupune nu doar un crez interior, ci ș i o mă rturisire liberă a credinței. Altfel spus, pentru a avea valoare, orice faptă trebuie să ie fă cută ın ̂ mod liber ș i conș tient. Fiecare are atâ ta libertate religioasă pe câ t are deschidere ș i dorință de a manifesta din punct de vedere religios ceea ce simte ın ̂ interior. Libertatea religioasă nu trebuie să se limiteze doar la recunoaș terea acestui drept, ci se de ineș te ș i ın ̂ mă sura capacită ții noastre de a o valori ica.

Sfâ ntul Apostol Pavel ne spune că „toate ne sunt ın ̂ gă duite, dar nu toate ne sunt de folos”.

Astfel, nu putem vorbi de libertate fă ră a vorbi ș i despre responsabilitate. De multe ori ın ̂ să , noi nu ın ̂ cercă m să ne aprofundă m libertatea, ci ın ̂ cercă m să ne-o tâ rguim după bunul nostru plac. Uneori, propria libertate ne ın ̂ curcă ș i ın ̂ cercă m să scă pă m de ea, ın ̂ credințând-o unor persoane stră ine. Ce libertate ai dacă te temi de moarte? De aceea, libertatea vine doar cu Cel care biruieș te moartea, Hristos – libertatea absolută .

Libertatea e percepută extrem de diferit ș i de aceea ea trebuie educată . Pseudolibertatea sau libertinajul reprezintă că derea omului care se sperie de prezența lui Dumnezeu ın ̂ lume ș i ın ̂ viața Hai cu noi - Almanah 2016

www.haicunoi.com

NE SCRIU CITITORII

„Toate îmi sunt îngăduite, dar nu toate îmi sunt de folos” - Despre libertate și libertinaj -

225 NE SCRIU CITITORII lui. Acest libertinaj poate i o camu lare a laxismului moral, iar o libertate care are la bază un protest sau o revoltă nu are cum să ie o libertate adevă rată .

Voia lui Dumnezeu nu limitează , nu supune, ci arată că libertatea se manifestă ın ̂ jertfă , iubire ș i ascultare. Atunci câ nd S-a Intrupat, Hristos a cerut voie S intei Fecioare Maria să -L poarte ı̂ n pâ ntece ș i să ia trup omenesc. Aș adar, deș i poate pă rea paradoxal, ascultarea (după exemplul Mâ ntuitorului) ne conduce la libertate. Concluzionâ nd, putem spune că libertatea trebuie pusă ın ̂ mâ inile lui Hristos, Cel care ne-a oferit-o ș i care ne ajută să o dezvoltă m.

Mihai Parfeni

Rugăciunea de dimineață In această dimineață, F'indcă m-am trezit la viață, Indrept primul gâ nd al meu Că tre bunul Dumnezeu.

Dumnezeul creator, Dumnezeul tuturor, Tată l nostru cel ceresc, Că ruia Ii mulțumesc, Pentru toate ce-a creat, Pentru toate ce mi-a dat, Pentru ziua cea de azi, Să mă scape de necaz, Să mă ierte de pă cate Ș i să -mi deie să nă tate.

Pentru apă , pentru pâ ine, Pentru ziua cea de mâ ine, Pentru aer, pentru soare, Pentru vreme roditoare, Pentru tot ce-mi va mai da, Pentru tot ce-mi va ierta.

Ș i ın ̂ chei zicâ nd aș a: Doamne, ie voia Ta! Voia Ta ș i mila Ta,

www.haicunoi.com

Peste toată casa mea!

Aleluia, Osana, Vie-mpă ră ția ta!

Culeasă de Ilie Crețu

Hai cu noi - Almanah 2016

UN STROP DE SĂNĂTATE 226

Subconș tientul nostru recepț i onează mai multe semnale decâ t percepem ın ̂ mod conș tient ș i ne in luențează cu privire la cei pe care ıî ın ̂ tâ lnim, dacă ıî consideră m simpatici ori nu „la prima vedere”.

Strâ ngerea mâ inii reprezintă un prim contact, iar o piele moale va i percepută ca ceva plă cut. Dacă , ın ̂ plus, mâ inile sunt ın ̂ grijite, vom i dispuș i să tragem concluzii favorabile asupra ın ̂ tregii persoane.

Mâ inile ș i picioarele sunt supuse zilnic la muncă grea. Mâ inile au fost de altfel primele unelte ale omului, dar ș i ın ̂ epoca tehnologiei avansate a zilelor noastre nu există practic ın ̂ deletnicire ın ̂ care să nu avem nevoie de ele. In plus, ele sunt expuse permanent unor factori ostili ca vâ ntul, frigul, că ldura sau diverse substanțe chimice.

Nu doar munca ın ̂ gospodă rie, ci ș i spă larea frecventă a mâ inilor atacă pielea sensibilă , care devine aspră ș i uscată . De aceea e bine să nu folosim decâ t să punuri blâ nde, iar pielea subțire de pe spatele mâ inii să ie unsă cu cremă hidratantă ș i nutritivă .

In continuare vă prezentă m câ teva sugestii pentru a avea mâ ini frumoase ș i ın ̂ grijite.

- Mâ inile foarte uscate ș i cră pate se vor ține o dată pe să ptă mâ nă 5 minute ın ̂ tr-o baie că lduță de ulei de mă sline sau de loarea-soarelui, apoi se masează .

- Mâ inile aspre, cră pate se frecționează de multe ori cu vaselină sau smâ ntâ nă . La fel de bun este ș i un amestec din pă rți egale de zeamă de lă mâ ie, miere de albine ș i glicerină .

- Mâ inile umede se vor freca regulat cu un amestec dintr-o linguriță de alcool ș i 5 lingurițe de zeamă de lă mâ ie.

- Petele de nicotină de pe degete dispar frecâ ndu-le cu zeamă de lă mâ ie un minut, după care se clă tesc.

- Dacă pe mâ ini persistă un miros neplă cut de peș te, ceapă sau usturoi, se ın ̂ moaie ın ̂ lapte sau se freacă ie cu zaț de cafea, ie cu sare umezită . Inainte de a tă ia zarzavaturile, mâ inile se ung cu ulei de mă sline, ca să nu capteze mirosul.

Iulia Romedea

Reţetă pentru imunitate

Ingrediente: - O sticluţă cu tinctură de propolis; - O sticluţă cu tinctură de echinaceea; - O sticluţă cu ulei esenţial de că tină sau 100 g de că tină proaspă tă sau congelată ; - 100 g de polen; - Miere poli loră câ t să se umple un borcan de 800 g

Mod de preparare:

Se pun, ın ̂ tr-un borcan de 800 g, curat ș i sterilizat, toate ingredientele, mai puțin mierea, ș i se amesteca bine, cu o spatulă de lemn, după care se adaugă miere pâ nă se umple borcanul şi se amestecă din nou. Se ın ̂ chide ermetic şi se pune la macerat, la rece (chiar şi la frigider) şi ın ̂ tuneric (eventual ın ̂ tr-o pungă ın ̂ chisă la culoare) 4-7 zile, timp ın ̂ care de două ori/zi se agită bine borcanul, după care... este gata.

Hai cu noi - Almanah 2016

www.haicunoi.com

UN STROP DE SĂNĂTATE

Mâna – cartea de vizită a omului

227 UN STROP DE SĂNĂTATE

Se pă strează ın ̂ continuare la frigider şi se consumă , ın ̂ iecare zi, dimineaţa pe stomacul gol, câ te o linguriţă .

Atenţie!!! Este şi energizant, nu numai ın ̂ tă ritor al imunită ţii.

Emanuela Popa

Mobilitatea organismului

Ne putem miș ca fă ră dureri doar atunci câ nd musculatura ș i articulaț iile noastre funcț ionează armonios. Acestea susțin ın ̂ tregul corp, ne permit să mergem ș i să efectuă m multe alte miș că ri ș i activită ți cum ar i alergatul, ın ̂ otul sau scrisul. Zi de zi, muș chii ș i articulațiile sunt puse la grea ın ̂ cercare, iar dacă avem dureri sau dacă muș chii ș i articulaț iile nu funcționează cum trebuie, ne simțim ın ̂ gră diți. Crizele lombare, entorsele sau durerile musculare pot apă rea la orice vâ rstă , chiar ș i la persoanele sportive ș i bine antrenate. Din fericire, natura oferă o mulțime de mijloace de atenuare a acestor suferințe, iar lucrul acesta ıl̂ ș tiau ș i stră bunicii noș tri.

Pentru durerile musculare după o zi grea de muncă ori pentru febră musculară , bă trâ nii se fricționau cu alcool mentolat sau cu arnică .

Baie cu lori de câ mp (500 g lori de câ mp ın ̂ 5 l apă ).

Se toarnă apă rece peste lorile de câ mp, se ierb 15-20 minute, apoi se strecoară . Fiertura se toarnă ın ̂ apa de baie. Se va face o baie de maxim 15 minute la 35-38°C, apoi se recomandă repausul la pat. Pentru durerile locale se pot aplica sub formă de comprese ierbinți să culeți de pâ nză umpluți cu lori de câ mp.

Ceai antireumatic

In cazul reumatismului cronic, se amestecă 40 g pă pă die cu ră dă cină , 20 g lori de porumbar, 20 g mentă , 20 g ră dă cină de rogoz ș i 20 g trei-frați-pă tați. Se opă reș te amestecul (1/4 l apă la 1-2 lingurițe amestec plante), se lasă 10 minute la infuzat, se strecoară ș i se ın ̂ dulceș te cu miere. Se bea dimineața ș i seara câ te o cană de ceai.

Astenia de primăvară

Iulia Romedea

Astenia este starea de oboseală ș i slă bire a organismului pe care unele persoane o resimt ın ̂ special la ın ̂ ceputul primă verii, ca urmare a eforturilor organismului de a se adapta la noile condiții.

Astenia se manifestă printr-o stare de slă biciune atâ t izică câ t ș i intelectuală , o stare de oboseală permanentă ș i nejusti icată , dureri de cap ș i di icultă ți de concentrare. Totodată , există câ teva remedii naturiste care ne ajută să combatem efectele asteniei de primă vară !

Cătina. Se folosesc fructele consumate ca atare sau sub formă de infuzie – se va face un decoct din 5 g de fructe la 100 de ml de apă . Se beau câ te 2-3 că ni pe zi, timp de o lună .

Cicoarea. Se folosesc ră dă cinile, câ t ș i planta ın ̂ treagă – 50-250 de ml de suc pe zi sau suc din frunze proaspete de cicoare. www.haicunoi.com

Hai cu noi - Almanah 2016

UN STROP DE SĂNĂTATE 228

Mărarul. Se pun la macerat 100 g semințe de mă rar ın ̂ tr-un litru de vin roș u natural, timp de 8-10 zile. Filtrați lichidul ș i beți după iecare masă câ te un pahar.

Țelina. Se pun la iert ın ̂ 500 ml apă , 30 g ră dă cină de ţelină tă iată ın ̂ bucă ţi ș i se lasă să iarbă 20-30 de minute, pâ nă ış̂i ın ̂ jumă tă ţeşte volumul. Câ nd se ră ceşte, se strecoară conţinutul şi se bea de 2-3 ori pe zi, cu 15 minute ın ̂ ainte de iecare masă .

Fenicul. Se folosesc fructele de fenicul sub formă de infuzie – 1 linguriță ș i jumă tate de fructe la 250 ml de apă . Se consumă câ te 2 că ni pe zi.

Suc de prune, de caise, de spanac. Se consumă zilnic câ te un pahar.

Iulia Romedea

Su letul ș i mintea noastră sunt de cele mai multe ori capabile să treacă fă ră prea multe probleme ș i prin perioade di icile.Viaț a de zi cu zi a devenit tot mai agitată , aș a ı̂ n câ t stresul, oboseala ș i chiar epuizarea se simt din ce ı̂ n ce mai mult. Există nenumă rate medicamente care țin sub control aceste probleme, dar pentru aceasta trebuie să le suportă m reacțiile adverse sau secundare neplă cute. De aceea, putem ın ̂ cerca să ne apă ră m noi ı̂nș ine de depresii ș i stres folosind mijloacele blâ nde pe care ni le oferă natura. Ele toate contribuie la restabilirea echilibrului nostru su letesc, previn stă rile de anxietate, ne ajută să dormim liniș tit, ne insu lă curaj ș i energie. Iar noi, nu trebuie decâ t să „ın ̂ tindem mâ na după ele”, că ci cele mai multe sunt cunoscute de pe vremea bunicii ș i se procură cu uș urință.

Impotriva stă rilor de anxietate, nervozitate, oboseală , depresie putem ı̂ n cerca:

- Baie cu lori de tei: se opă resc 200 g lori de tei cu 3 litri apă , se infuzează 20 de minute, apoi se strecoară ș i se adaugă ın ̂ apa de baie.

- Suc de morcov: se beau zilnic câ te 2 pahare.

- Tratamente cu apă: mersul prin rouă , bă ile calde cu uleiuri aromate de lavandă ș i bă ile alternative calde-reci.

- Ceai calmant: 20 g sună toare, 20 g coada-ș oricelului, 1/4 l apă clocotită , se infuzează plantele 3 minute ș i se bea câ te o cană de două ori pe zi.

- Miere cu scorțișoară: se ın ̂ ghite ın ̂ iecare dimineață un amestec dintr-o lingură de miere cu o linguriță de scorțiș oară timp de cel puțin o lună .

- Oțet de mere: se face masaj pe ın ̂ treg corpul cu oțet de mere, eventual aromatizat cu ulei esențial de lavandă sau rozmarin insistâ ndu-se asupra umerilor, a cefei, toracelui ș i a frunții.

- Ceai-de-noapte-bună: 30 g lori de hamei, 30 g lori de soc, 30 g lori de primula, 50 g ovă z verde se amestecă , se opă resc cu 1/4 l apă clocotită , se infuzează 10 minute ș i se bea ın ̂ ainte de culcare.

- Lapte: ın ̂ iecare seară se bea câ te un pahar de lapte cald cu o linguriță de miere.

Iulia Romedea Hai cu noi - Almanah 2016

www.haicunoi.com

UN STROP DE SĂNĂTATE

Cum învingem oboseala?

229 UN STROP DE SĂNĂTATE

Cum scăpăm de insolație?

Pentru că nu demult, vara ș i-a intrat ın ̂ drepturi ș i ı̂și face tot mai simț ită prezenț a, nici acț iunea soarelui nu este de neglijat. Expunerea prelungită la soare, mai ales ın ̂ orele amiezii, poate crea disconfort ı̂ntregului organism ș i se poate instala insolaț ia.

Insolaţia este o afecţiune acută ı̂n care pot apă rea deshidrată ri rapide ale pielii şi arsuri locale pe epidermă , mai ın ̂ tâ i pe umeri şi nas, urmate de febră , ameţeli, frisoane, dureri de cap, palpitaţii, tahicardie, greaţă , vomă şi ın ̂ cazuri grave, pierderea cunoştinţei.

Prin efectele imediate şi de durată , insolaţia se manifestă cu ın ̂ că lzire rapidă a corpului la 39-40 °C, pierdere excesivă de lichide şi ın ̂ cetarea transpiraţiei. In cazul câ nd arsurile sunt extinse pe o suprafaţă mare a pielii, pot apă rea dureri de cap şi stare de moleşeală , asociate cu faţa ın ̂ roș ită , febră , ameţeli, frisoane, migrene, greaţă , cu vome severe şi diaree. Pielea devine ierbinte, uscată şi cu pete roşii, dar, treptat, devine palidă , umedă şi rece.

Tratamente naturiste:

Dintre plantele medicinale cu efecte protectoare ım ̂ potriva razelor solare şi de tratare a afecţiunilor cutanate, pot i menţionate: ceaiul verde, gă lbenele, aloe vera, fructe de pă ducel, frunze şi fructe de a in, frunze de urzică , pă pă die şi scoarţă de salcie, din care se consumă câ te 2-3 că ni pe zi.

Tratamente externe: – duşuri că lduţe sau bă i generale, ın ̂ care se adaugă bicarbonat de sodiu (o cană la cadă ) sau amidon şi fă ină de orez (jumă tate de cană la cadă ); baia va dura 15-20 de minute, apoi se şterge pielea prin tamponare cu un prosop moale. Pielea ın ̂ că umedă va i pudrată cu mă lai şi se va unge cu ulei de mă sline; – comprese cu apă rece sau cu gel de aloe, ceai din ră dă cini de nalbă mare, seminţe de gutui, lapte degresat sau iaurt, cu care se umezeşte un prosop moale, aplicat pe arsuri timp de 20 de minute.

Dacă arsurile sunt pe pleoape, se pun comprese reci cu muşeţel sau gă lbenele; – cataplasmele se prepară cu carto i raşi, frunze de varză zdrobite, cantită ţi egale de mă lai şi tă râ ţe de grâ u aplicate pe cap, torace şi pe pielea arsă de soare. Pentru calmarea usturimilor, se aplică o cataplasmă cu petale de tranda ir ın ̂ oţet de mere; – ungerea arsurilor cu propolis, ulei de lavandă , ulei de salvie, de mă sline sau de cocos, după care se fac spă lă turi cu infuzie de muşeţel, coada-şoricelului, sună toare sau muguri de plop.

Iulia Romedea

Remedii pentru sănătatea rinichilor

Există „iarbă de leac” pentru aproape orice problemă de să nă tate.

Intr-adevă r, natura ne oferă o mulțime de plante medicinale, a că ror e icacitate nu mai poate i pusă la ın ̂ doială . Cele mai multe plante se gă sesc ın ̂ farmacii ca atare, sau sub formă de amestecuri recomandate ın ̂ diferite afecțiuni. Pentru confortul ș i buna funcționare a rinichilor putem apela la câ teva sfaturi din vremea bunicilor.

Pentru rinichi ș i vezică urinară : ceai diuretic din: 10 g terci de fasole, 5 g mă ceș e cu sâ mburi, 5 g frunze de pă trunjel, 5 g ră dă cină de leuș tean ș i 1/4 l apă . Se beau 2 că ni pe zi. www.haicunoi.com

Hai cu noi - Almanah 2016

UN STROP DE SĂNĂTATE 230

Impotriva afecțiunilor vezicii urinare se mestecă semințe de dovleac.

O ră ceală ın ̂ zona abdominală poate duce uș or la cistită .

Cistitele erau tratate de că tre bunicii noș tri cu iertură de orz. Se pun 125 g de orz ın ̂ tr-o oală , se acoperă cu 1 litru de apă ș i se dă ın ̂ iert. Se rade jumă tate din coaja de la o lă mâ ie. Se varsă apa din oală . Se toarnă din nou apă peste orz, se adaugă coaja de la lă mâ ia ră masă ș i se ierbe pâ nă ce orzul se ın ̂ moaie. Surplusul de apă se scurge ș i se ın ̂ dulceș te iertura cu 2 linguri de miere.

Salata de nă sturel acționează ın ̂ cistite ca depurativ ș i diuretic.

Un sfat de la bunica: după ın ̂ ot schimbați-vă imediat costumul ud de baie ș i uscați-vă bine.

Pentru toni ierea muș chilor vezicii urinare:

O baie de picioare sau de ș ezut cu lori de câ mp sau aplicată o buiotă de apă caldă pe bazin.

Ceai din 2 lingurițe din frunze de a in, se infuzează 10 minute; se beau 3 că ni zilnic.

Pentru rinichi leguma imperială , sparanghelul, nu este doar un aliment gustos ce poate i preparat ın ̂ diverse feluri, ci este cunoscut ș i pentru proprietă țile sale diuretice ș i depurative. Faceți ın ̂ timpul sezonului de sparanghel o adevă rată cură , mâ ncâ nd la 2-3 zile câ te 200-300 g de sparanghel.

Pentru ca ın ̂ rinichi să nu se adune nisip, ei trebuie să bene icieze de spă lă ri abundente.

Ingrijiți-i consumâ nd 2-3 litri de apă plată sau minerală , ceaiuri de fructe sau plante ori sucuri de fructe diluate.

Cum prevenim insomnia de vară?

Temperaturile foarte ridicate – chiar ș i ın ̂ timpul nopții – predispun la insomnie.

Dormim prost, puțin, iar ın ̂ unele nopți, chiar nu reuș im deloc să dormim. Un pumn de somnifere nu este niciodată soluția ideală , aș a că mai indicat ar i să apelă m la plantele medicinale din natură .

Valeriana – constituie unul dintre cele mai e iciente remedii ı̂ m potriva insomniei. Are acţiune anxiolitică , sedativă şi relaxantă asupra sistemului nervos central şi asupra musculaturii, iind utilă pentru persoane hipersensibile.

Passi lora – este folosită datorită proprietă ţilor sedative şi calmante. Combate insomnia cronică sau pasageră şi ım ̂ bună tă ţeşte calitatea somnului, fă ră să producă dependenţă .

Lavanda – cunoscută pentru efectul ei relaxant şi calmant, este utilizată pentru stă ri de hiperexcitabilitate nervoasă , insomnie, cefalee.

Hai cu noi - Almanah 2016

www.haicunoi.com

UN STROP DE SĂNĂTATE

Iulia Romedea

231 UN STROP DE SĂNĂTATE

Florile de tei – au efect sedativ ș i regenerator. Sunt recomandate nu doar ın ̂ caz de insomie, ci ș i ın ̂ nevroze, astenii, anxietate.

Conurile de hamei – au efect calmant, sedativ, regenerează psihic şi mental, iind utile ın ̂ insomnie, anxietate, nevroză , agitaţie.

Din toate aceste plante se pot prepara ceaiuri care pot i consumate cu 30 de minute ın ̂ ainte de culcare.

Pentru a evita crizele de insomnie, mai ales pe timp de caniculă , putem recurge la mici trucuri pentru a ne mă ri confortul pentru un somn liniș tit: – Aerisim bine dormitorul ın ̂ ainte de culcare.

– Facem un duș cu apă că lie ın ̂ ainte de culcare.

– Evită m să ne culcă m foarte tâ rziu ș i ın ̂ cercă m să nu dormim ın ̂ timpul zilei.

– Incercă m să nu mâ ncă m mai tâ rziu de ora 18:00; ın ̂ schimb, hidrată m foarte bine organismul pe tot parcursul zilei, ca să nu ni se facă sete peste noapte.

Iulia Romedea

Remedii pentru picioare grele

Chiar dacă o icial a venit toamna, iind prima lună după vara caniculară , mercurul din termometre se menține ridicat o bună parte din zi ș i picioarele noastre se pot um la din cauza vaselor de sâ nge care se dilată , ın ̂ greunâ nd astfel circulația sâ ngelui. Nu putem purta orice fel de ın ̂ că lțăminte, ne dor gambele, obosim repede, avem senzația de picioare grele ș i ne dor la mers.

Din cele mai vechi timpuri, bunicii ș i stră bunicii noș tri au apelat la diverse leacuri naturale pentru a ın ̂ depă rta orice discomfort sau afecțiune a organismului.

Iată câ teva remedii ım ̂ potriva senzației de picioare grele:

Sarea grunjoasă: o baie la lighean ın ̂ care adă ugă m 150 grame de sare grunjoasă timp de 15 min., după care le ın ̂ fă ș ură m ın ̂ tr-un prosop ș i le ridică m deasupra nivelului capului.

Pătrunjelul: se consumă zilnic ın ̂ dietă sub orice formă pentru că acționează ca un bun diuretic, conținâ nd minerale ș i vitamine necesare pentru nutriție.

Păpădia: se consumă sub formă de ceai ș i tinctură pentru că ajută la eliminarea apei din țesuturi ș i ne scapă de kilogramele ın ̂ plus.

Menta: ın ̂ muiem picioarele ın ̂ tr – un lighean cu apă că lduță ın ̂ care am turnat puțin ulei de mentă , nu mai mult de 10 minute, apoi timp de 30 de secunde le ın ̂ muiem ın ̂ tr-un lighean cu apă rece. La inal, facem o baie ierbinte ș i vom i complet revigorați.

Măceșele: sunt cunoscute ı̂n lupta cu bolile de inimă , reumatismul, cistitele, alergiile, au un conținut bogat de vitamina C, iind apreciate ș i ca diuretice excelente.

Putem consuma două că ni de ceai din fructe de mă ceș pe zi, timp de o lună .

In plus mai ajută ceaiurile de pă trunjel, ghimbir, pă pă die, seminț e de ț elină ș i ceaiul verde. Se consumă sub formă de infuzie, după preferinț ă câ te două -trei ceș ti pe zi.

Iulia Romedea www.haicunoi.com

Hai cu noi - Almanah 2016

UN STROP DE SĂNĂTATE 232

Nimeni nu ar vrea să ră cească , dar schimbarea bruscă a vremii ș i diferențele mari de temperatură dintre zi ș i noapte aduc cu sine ș i asemenea neplă ceri. Din diverse motive, nu toată lumea reuș eș te să o stopeze de la primele semne, ș i de multe ori este nevoie de o vizită la cabinetul medicului. Pentru că ın ̂ că mară sau ın ̂ dulapul din bucă tă rie gă sim leacuri de ajutor care ne pun rapid pe picioare, ar i bine să le folosim cu ın ̂ credere.

Dacă suntem ră ciț i trebuie să evită m bă uturile carbogazoase dulci, sucurile din comerț , dar ș i apa minerală , deoarece fac ră u gâ tului ș i ın ̂ tâ rzie vindecarea. Putem bea apă plată sau de izvor la temperatura camerei, supe de legume ș i ceaiuri că lduțe din plante, nu ierbinți, ın ̂ dulcite cu miere de albine. La primele semne de ră ceală putem ı̂ncerca câ teva dintre remediile urmă toare.

Febra se tratează cu infuzie din lori de soc, tă tă neasă , salcie albă , câ te 3-4 ceș ti pe zi.

Se pun ș osete ım ̂ bibate ın ̂ alcool medicinal sau ın ̂ oțet de mere timp de 20 de minute ș i se ın ̂ locuiesc pâ nă scade febra.

Se folosesc comprese cu apă rece amestecată cu câ teva pică turi de ulei esențial de mentă sau muș etel, eucalipt, bergamotă , busuioc, aplicate pe frunte, ceafă ș i piept timp de 10-15 minute, ım ̂ prospă tate câ t este nevoie.

Durerile de cap scad odată cu febra, dar se pot atenua folosind comprese cu apă cu câ teva pică turi de lavandă , rozmarin sau mentă

Buzele uscate ș i cră pate se tratează cu o mască emolientă dintr-o linguriță de smâ ntâ nă de lapte iert ș i o jumă tate de linguriță de suc de morcovi, cu care masă m buzele ș i marginea nă rilor.

Nasul ın ̂ fundat se desfundă zdrobind o ceapă care se inhalează , ținâ nd-o ın ̂ dreptul nasului. Nu doar vom respira mai bine, dar vom dormi profund, liniș tit, pentru că ceapa are un puternic efect calmant.

P u t e m p u n e p u ț i n m ă l a i p e o t a b l ă ı̂ n c i n s ă ș i i n h a l ă m f u m u l p r o d u s .

Nasul curgă tor se tratează cu infuzie de busuioc ș i chimen ın ̂ pă rți egale, timp de 15-20 de minute, repetâ ndu-se procedura timp de trei zile la râ nd, seara.

Ochii ın ̂ lă crimați se pot calma cu comprese ım ̂ bibate ın ̂ infuzie de „nu-mă -uita” sau infuzie din lori de tranda ir.

Durerile ın ̂ gâ t se tratează extern cu cataplasme de mă mă ligă , aș a cum procedau bunicile noastre. Se pune mă mă ligă pe o bucată de pâ nză sau tifon ș i se aplică pe piept câ t se suportă de ierbinte. Intern se face un terci din mă lai de consistența smâ ntâ nii ın ̂ care se pune puțin unt, ulei sau gră sime de porc ș i se mă nâ ncă ierbinte.

Ră guș eala ș i tusea se calmează cu ridiche neagră scobită la mijloc, adă ugâ nd miere de albine sau zahă r. Se lasă de seara pâ nă dimineața, apoi se serveș te din sucul obținut câ te 5-6 lingurițe pe zi.

Se poate face ș i gargară cu o cană de ceai că lduț de tei sau muș ețel ın ̂ care se adaugă jumă tate de linguriță de sare de bucă tă rie.

Durerile musculare dispar masâ nd pielea cu un ulei de masaj din bergamotă sau rozmarin ș i lavandă .

Putem consuma ceapă roș ie ș i usturoi româ nesc, pentru că au proprietă ți antimicrobiene, detoxi ică organismul ș i acționează ca niș te antioxidanți foarte puternici, stimulează sistemul imunitar ș i reduc in lamațiile. De asemenea, ın ̂ sezonul rece, nu ar trebui să lipsească din meniul nostru zilnic legumele, fructele ș i mierea de albine.

Iulia Romedea Hai cu noi - Almanah 2016

www.haicunoi.com

UN STROP DE SĂNĂTATE

Cum tratăm natural răceala?

233 UN STROP DE SĂNĂTATE

Ceapa – leacuri și întrebuințări

După cum bine ș tim, toamna ș i iarna nu sunt doar anotimpurile culorilor spectaculoase ș i peisajelor miri ice, ci sunt ș i sezoanele virozelor ș i bolilor infecțioase. Pentru că frigul, ploaia ș i temperaturile scă zute se fac simțite din plin, ar i cazul să a lă m mai multe informații despre modul ın ̂ care ne putem consolida imunitatea cu ajutorul unei legume foarte cunoscute: ceapa.

Ceapa este o legumă care n-ar trebui să lipsească din meniul nostru zilnic. Poate i mâ ncată crudă , iartă , coaptă , pră jită sau chiar uscată , ın ̂ diverse preparate culinare. Deoarece prepararea termică ıî distruge calită ţile nutritive, se recomandă să ie consumată crudă .

Pentru persoanele cu stomac sensibil, ceapa se poate lă sa la macerat ın ̂ ulei de mă sline pe timpul nopţii ș i poate i utilizată a doua zi ın ̂ salate.

Ceapa are calită ţi medicinale uluitoare deoarece conține vitaminele C, E, B6 ș i urmă toarele elemente: magneziu, potasiu, fosfor, calciu, sodiu, ier, sulf, iod, siliciu, mangan etc. In plus, este slabă caloric (100 g = 38 kcal) ș i ajută la arderea gră similor. Cei care o mă nâ ncă sunt mai puţin expuș i bolilor cardiace, ră celilor sau reumatismului.

Ceapa trebuie consumă cu prudență de persoanele care suferă de boli acute de icat, rinichi, ale tractului gastro-intestinal, pancreatită , ulcer duodenal ș i colon iritabil.

Leacuri naturale cu ceapă și diferite întrebuințări.

Insomnie - se mă nâ ncă seara, ın ̂ ainte de culcare, ceapă crudă .

Diaree - se face un decoct din foi de ceapă uscată , din care se bea câ te o jumă tă te de litru pe zi.

O criză de nervi poate i oprită dacă se inspiră puternic de câ teva ori o ceapă tă iată ın ̂ două . Înţepături de insecte - se dă o ceapă pe ră ză toarea mică , iar sucul obţinut se foloseș te pentru masarea zonelor afectate.

Reumatism și gută - Se iau două cepe ın ̂ tregi, cu tot cu coajă , de mă rime medie, se spală ș i se pun la iert ın ̂ tr-o cană ș i jumă tate de apă , timp de un sfert de oră . Se bea decoctul cald, ın ̂ dulcit sau nu. Se beau câ te 2 că ni cu decoct pe zi.

Gripă - se face un macerat din 4 cepe, timp de 24 de ore, ın ̂ tr-un litru de apă că lduță, din care se bea câ te un pahar la prâ nz ș i unul seara ın ̂ ainte de culcare.

Amigdalită - suc de ceapă proaspă t diluat cu apă (ın ̂ raport de 1:5).

Se ia câ te o jumă tate de linguriță din acest suc de 3-4 ori pe zi, ın ̂ totdeauna după masă .

Degerături, arsuri și negi - se pun comprese cu suc de ceapă pe zona afectată . Tot pentru degeră turi, dar ș i furunculoză , se foloseș te ceapă coaptă - se pune ceapa ın ̂ cuptor, se lasă pâ nă se ın ̂ moaie ș i se aplică apoi pe locul afectat.

Tuse - se cură ţă o ceapă ș i se taie solziș ori. Se adaugă o cană de apă ș i 2 linguriţe de zahă r, apoi se pune la iert. După ce dă ın ̂ clocot, se trece prin sită ș i se pă strează ı̂n borcane. Se ia câ te o linguriță de 4 ori pe zi.

Cistita cronică - se prepară un amestec din 250 g ceapă tocată , 500 ml vin alb, 90 g miere de albine, se lasă la macerat ın ̂ tr-un borcan timp de 2 zile, apoi se poate consuma câ te o lingură de 3 ori pe zi.

Iulia Romedea www.haicunoi.com

Hai cu noi - Almanah 2016

UN STROP DE SĂNĂTATE 234

Borș ul este un tonic natural, un remediu pentru numeroase afecțiuni ș i este folosit de sute de ani de stră moș ii noș tri. Prima rețetă a apă rut ın ̂ partea de est a Europei ın ̂ Federația Rusă , iind preluată ın ̂ scurt timp de mai toate popoarele vecine .

Borș ul de putină , cum este cunoscut ın ̂ popor, are la bază procesul de fermentaț i e al tă râ ț e i. Acest tonic natural conț i ne multe minerale, complexul de vitamine B ș i multă vitamina C. Fiind un produs natural, este foarte bogat ın ̂ enzime, iar tă râ țele de grâ u conțin vitamine din grupul B, betacaroten, minerale, aminoacizi esențiali ș i carbohidrați.

Afecțiuni tratate cu borș

Boli respiratorii cronice: bronș ită , astm, sinuzită - 2 că ni de borș bă ute zilnic ajută la vindecarea acestor boli ș i mai ales, preın ̂ tâ mpină agravă rile ș i recidivele. Se fac cure de câ te trei să ptă mâ ni cu borș ș i se bea de obicei cu un sfert de oră ın ̂ ainte de masă .

Adjuvant în tuberculoză - se bea ın ̂ iecare zi 1/2 litru de borș , pe stomacul gol, ın ̂ ainte de mesele principale. Se presupune că anumite substanțe active din borș blochează dezvoltarea bacililor care provoacă această maladie.

Alcoolism - pentru trezirea din beție se beau 1-2 litri de borș dintr-o dată . De asemenea, se bea minimum 1 litru din această licoare a doua zi, pentru a combate simptomele mahmurelii, cum ar i amețeala, durerea de cap, tremură turile membrelor, senzația de vomă . Se spune că cei care beau zilnic borș mult nu mai simt nevoia să bea alcool.

Indigestie, vomă - se bea zilnic ın ̂ ainte de masă 1/2 sau 1 pahar de borș .

Oboseală cronică - se bea 1/4 sau 1/2 litru de borș dintr-o dată pentru revigorarea rapidă a organismului ș i a sistemului nervos.

Vitaminizare - copii pot bea câ te un pahar pe zi.

Cura cu borș se recomandă pentru problemele de icat ș i iere, pentru reglarea tensiunii arteriale, a glicemiei (ın ̂ diabetul de tip 2), ın ̂ tratamentul artritei, gutei ș i al cancerului de colon.

Borș ul se foloseș te cu succes ș i ın ̂ cosmetică , la prepararea mă ș tilor sau pentru tratarea pielii foarte uscate.

Mai mult decâ t atâ t, borș ul de casă este foarte să rac ın ̂ calorii, dar are o cantitate generoasă de calciu, ceea ce ın ̂ seamnă că se poate slă bi rapid, fă ră prea mare efort ș i se pierd câ ț iva centimetri ın ̂ talie.

Borș ul are ș i contraindicaț ii pentru persoanele cu probleme gastrice, care ar putea să nu ıl̂ tolereze.

Să nă tate maximă !

Iulia Romedea

Hai cu noi - Almanah 2016

www.haicunoi.com

UN STROP DE SĂNĂTATE

Borșul de putină - energie garantată

235 RUBRICA POFTĂ BUNĂ!

Sushi– un mod sănătos de preparare a peștelui Cei mai mulți dintre noi ș tiu că sushi este un fel de mâ ncare speci ic bucă tă riei japoneze. Mai ș tim ș i că se face din peș te crud ș i orez. Ș i cam atâ t... Inițial, sushi a fost un termen folosit pentru conservarea prin fermentare a că rnii ș i peș telui. Această metodă de conservare a peș telui ın ̂ treg face ca propriile enzime ale peș telui să genereze o aromă puternică .

Cum a apă rut sushi. In Japonia secolului X, peș tii erau tă iați ș i spă lați ın ̂ interior cu sake ( vin din orez, tradițional japonez). După perioada de fermentare, orezul era scos din interiorul peș tilor ș i aruncat. Astfel, acest fel de mâ ncare a fost proliferat sub conceptul de un nou mod de conservare a peș telui. Pragmatici ș i inventivi cum ıî cunoaș tem, japonezii au reuș it să reducă la maximum timpul de fermentație ın ̂ producerea de sushi. Astfel, au ın ̂ ceput să adauge oțetul care nu numai că a scurtat considerabil timpul de gă tire, dar reuș ea să adauge ș i un gust uș or picant preparatului, ajungâ nd cu timpul să aibă gustul pe care ıl̂ cunoaș tem. Specialiș tii propun câ teva motive pentru care să mă nâ nci câ t mai mult sushi: are cantită ți scă zute de colesterol, elementele componente ale sushi sunt slab calorice; nori, algă marină comestibilă , conține iod, magneziu, calciu ș i ier; wasabi are proprietă ți puternice digestive ș i antioxidante; ghimbirul este un antiseptic natural, care ne ajută la creș terea imunită ții; sosul de soia este bogat ın ̂ proteine ș i ier; reduce riscul bolilor cardiovasculare datorită acizilor graș i Omega 3 regă siți ın ̂ peș te; conține puțini gră simi saturate, iind aliatul pentru o siluetă de invidiat; reduce riscurile apariției cancerului, elementele sale componente protejează organismul.

Sushi este astă zi un fel de mâ ncare care a cucerit lumea. O gustare rapidă , un prâ nz să nă tos sau o cină uș oară , la restaurant sau ın ̂ localuri, acasă sau la birou, la ın ̂ tâ lniri haioase cu prietenii sau la petreceri so isticate, sushi este ideal ın ̂ orice context.

Amadeus Aștefănesei

Borș de salată verde cu omletă Ingrediente: salată verde proaspă tă : 800 grame borș : ½ litru ceapă verde ș i usturoi: 200 grame ouă : 4 buc unt sau ulei pentru pră jit: 100 grame smâ ntâ nă : 100 grame un vâ rf de cuțit de sare orez: 50 grame apă ierbinte: 2,5 litri verdeață pentru ornat ( mă rar, pă trunjel, leuș tean) – câ te o lingură din iecare.

Mod de preparare: Se spală ș i cură ță ceapa verde, usturoiul ș i salata. Ceapa ș i usturoiul se taie mă runt ș i se

www.haicunoi.com

Hai cu noi - Almanah 2016

RUBRICA POFTĂ BUNĂ! 236 că lesc pâ nă se auresc, se adaugă apoi salata tă iată fâ ș ii ș i se că lesc ın ̂ ă buș it aproximativ 5 minute, după care se adaugă 2,5 litri de apă ierbinte. Se adaugă orezul, sarea ș i se ierb jumă tate de oră după care se adaugă borș ul. Se mai dă un clocot ș i se ia vasul de pe foc. Se drege borș ul cu smâ ntâ na ș i 2 gă lbenuș uri. După ce se ră ceș te puțin se adaugă amestecul de verdețuri.

In timp ce borș ul ierbe se face o omletă din albuș urile ră mase ș i din cele două ouă .

Omleta se poate pune direct ın ̂ vasul cu borș sau ın ̂ farfurii ın ̂ ainte se servire.

Poftă bună !

Emanuela Popa

Avem nevoie de: – 1 conopidă – ¼ kg fasole galbenă ( poate i ș i din conservă ) – 1 ceapă – 100 g margarină – 50 ml ulei – 1 lingură fă ină – 1 legă tură pă trunjel – sare, piper – după gust

Mod de preparare:

Se cură ță conopida, fasolea ș i carto ii ș i se pun la iert ın ̂ apă cu sare, ın ̂ vase separate.

Se cură ță ceapa, se taie mă runt ș i se că leș te. Se adaugă fă ina ș i se stinge cu o ceaș că de apă ș i se lasă pe foc pâ nă se ın ̂ groaşă .

Intre timp de pregă teș te o tavă , care se unge cu margarină ș i se tapează cu pesmet. Se aș ează un râ nd de conopidă , un strat de sos, un râ nd de carto i, un strat de sos, un strat de fasole ș i apoi din nou un strat de sos.

Operațiunea se repetă pâ nă se termină toate ingredientele, avâ nd grijă ca ultimul strat să ie de sos. Se presară condimente după gust ș i verdeața tă iată mă runt.

Tava se dă la cuptor pentru un sfert de oră .

Poftă bună !

Emanuela Popa

Borș țărănesc cu fasole albă uscată

Ingrediente: – 300 grame fasole uscată – 300 grame sfeclă roș ie – 100 grame ceapă – 1 morcov – 1 ră dă cină pă trunjel – 100 ml ulei – 1 foaie de da in – 1 ir de cimbru Hai cu noi - Almanah 2016

www.haicunoi.com

RUBRICA POFTĂ BUNĂ!

Musaca de conopidă cu fasole grasă

237 RUBRICA POFTĂ BUNĂ!

– 1 legă tură de pă trunjel verde

– condimente (sare, piper) – după gust

Mod de preparare:

Se pune fasolea la ın ̂ muiat timp de 2-3 ore, după care se pune la iert ın ̂ apă rece ım ̂ preună cu morcovul, pă trunjelul, foaia de da in, cimbrul ș i jumă tate din cantitatea de ulei. Cu restul de ulei se brezează sfecla tă iată subțire.

Câ nd bobul de fasole se sfă râ mă ın ̂ tre degete ș i sfecla s-a ın ̂ muiat, se pun toate ım ̂ preună ș i se adaugă borș ul iert ın ̂ prealabil. Se adaugă sare ș i piper după gust ș i se mai dă o dată ın ̂ clocot.

Se serveș te presă rat cu pă trunjel verde.

Emanuela Popa

Chec de post cu mălai și stafide Ingrediente: – 7 ceşti mă lai – 1 ceaşcă ulei – 1 ceaşcă zahă r tos – 2 ceşti sta ide – zeama de la 2 portocale – 2 linguri praf de copt Mod de preparare:

Praful de copt se amestecă cu mă laiul ș i zahă rul, după care se adaugă treptat zeama de la portocale, uleiul, sta idele. Se amestecă cu o lingură de lemn, de sus ın ̂ jos, ș i se completează cu apă minerală , pâ nă se obține o compoziție pufoasă , asemă nă toare la consistență cu smâ ntâ na.

Compoziția se toarnă ın ̂ tr-o tavă unsă ın ̂ prealabil cu margarină ș i se dă la cuptor timp de 40 de minute – sau pâ nă câ nd checul capă tă o nuanță aurie.

Câ t timp checul stă la cuptor, puteți prepara un sirop din: – 2 ceș ti de apă – 1 ceaș că de zahă r ș i – 1 ceaș că de miere de albine.

După de s-a ră cit se taie pă tră țele ș i se ın ̂ siropează .

Emanuela Popa

Pască delicioasă cu brânză dulce și stafide

Pasca delicioasă cu brâ nză dulce ș i sta ide este o prajitură de casă tradițională ș i delicioasă .

Ingrediente: 100 g unt 7 ouă 1 lă mâ ie 500 ml lapte 1 praf de sare 200 g zahă r 1 kg fă ină albă 50 g drojdie proaspă tă www.haicunoi.com

Hai cu noi - Almanah 2016

2 iole esență de rom 100 g sta ide ( care se pun la ın ̂ muiat ın ̂ esență de rom) 500 g brâ nză dulce scursă de zer 1 lingură coajă de lă mâ ie 100 g smâ ntâ nă

Preparare:

Se face o maia din drojdie, 1 lingură de fă ină ș i 100 ml lapte că lduț . Se lasă să crească pâ nă ıș̂i dublează volumul. Intre timp, se sparg ouă le ș i se separă albuș urile de gă lbenuș uri.

Gă lbenuș urile se freacă cu un praf de sare pâ nă se albesc.

Se pune laptele la iert ım ̂ preună cu zahă rul ș i se lasă pâ nă dă prima dată ın ̂ clocot, apoi se ia de pe foc ș i se lasă să se ră cească . Câ nd este că lduț se adaugă o iolă de esență de rom, gă lbenuș urile ș i coaja rasă de lă mâ ie.

Intr-un vas ın ̂ alt se pune fă ina cernută de 2-3 ori, aș a va i mai afâ nată , iar cozonacul va creș te frumos. Se face o adâ ncitură ın ̂ mijloc unde se adaugă maiaua ș i laptele că lduț . Se fră mâ ntă pâ nă se ın ̂ corporează tot lichidul.

Se acoperă aluatul ș i se lasă la crescut, circa 40-45 de minute, la loc că lduros, pâ nă ıș̂i dublează volumul, după care se ın ̂ corporează treptat untul topit. Se fră mâ ntă energic pâ nă câ nd aluatul nu se mai lipeşte de mâ ini. Se adaugă jumă tate din cantitatea de sta ide ș i se continuă framâ ntarea pâ nă se ın ̂ corporează toate sta idele. In acest interval se amestecă brâ nza scursă cu zahă rul, smâ ntana, coaja de lă mâ ie ș i restul sta idelor.

Se ım ̂ parte aluatul ın ̂ două . Bucă țile astfel obținute se mai ım ̂ part o dată ın ̂ două .

Pe o planș etă se ın ̂ tinde o parte din aluat, care apoi se pune ın ̂ tr-o tavă rotundă . Intindem a două jumă tate ın ̂ sul lung ș i ıl̂ ră sucim, pe care ıl̂ adă ugă m pe margine ș i lă să m la crescut din nou, pâ nă ıș̂i dublează volumul. Punem ın ̂ mijloc umplutura de brâ nză ș i dă m la cuptorul preın ̂ că lzit pâ nă se rumeneș te frumos deasupra. La fel procedă m ș i cu aluatul ră mas.

Lă să m pasca cu brâ nză dulce ș i sta ide să se ră cească ın ̂ ainte de a o tă ia.

Mod de servire:

Serviți pasca cu brâ nză dulce ș i sta ide după ce s-a ră cit.

Geta Lupoi

Eclere

Ingrediente pentru aluat:

– 1 pahar de ulei

– 2 pahare apă

– Puțină sare

– 2 pahare de fă ină

– 8-10 ouă

Ingrediente pentru cremă:

– 500 ml lapte

– 5 gă lbenuș uri

– 150 g zahă r

– 50 g fă ină (grâ u)

– 1 plic zahă r vanilat

Mod de preparare aluat:

Se pun la iert apa, uleiul ș i sarea. Câ nd ın ̂ cep a ierbe, se iau de pe foc ș i se adaugă fă ina amestecâ ndu-se cu o lingură de lemn. Apoi se adaugă câ te un ou, pâ nă aluatul are o textură potrivit de moale. Se pune ın ̂ tr-un pos/pungă , se fac bastonaș e pe o tavă acoperită cu hâ rtie de copt ș i se pun la cuptor.

Hai cu noi - Almanah 2016

www.haicunoi.com

RUBRICA POFTĂ BUNĂ!

RUBRICA POFTĂ BUNĂ! 238

239 RUBRICA POFTĂ BUNĂ!

Nu se umblă la cuptor pâ nă nu se rumenesc!

Mod de preparare cremă:

Se pune laptele la iert. Intre timp se bat gă lbenuș urile ș i zahă rul pâ nă se omogenizează , devenind o cremă . Se adaugă fă ina ș i zahă rul vanilat. După ce se omogenizează toată compoziția, se toarnă peste laptele care ierbe ș i se amestecă timp de 10 minute.

In inal, bastonaș ele coapte se taie ın ̂ partea dinspre lateral, se umplu cu o lingură /două de cremă , se glazurează cu ciocolată ș i se servesc reci.

Liliana Cojocaru

Prăjitură cu cireşe

Ingrediente:

- 500 g cireşe

- 4 ouă

- Jumă tate cană zahă r

- ½ cană ulei

- 1 cană lapte

- 1 linguriţă praf de copt

- 2 că ni fă ină

- 2 plicuri zahă r vanilat

Modul de preparare

Se bat albuşurile spumă , cu zahă rul, se adaugă gă lbenuşurile, uleiul, laptele ın ̂ care se dizolvă praful de copt, un plic zahă r vanilat şi fă ina.

Se omogenizează totul şi se toarnă ın ̂ tr-o tavă unsă cu ulei şi tapetată cu fă ină .

Se scot sâ mburii de la cireşe şi se pun peste compoziţia din tavă .

Se coace la foc potrivit timp de 30-35 minute, iar câ nd este gata, se pudrează cu zahă r vanilat şi se porţionează .

Se poate face şi cu că pşuni.

Vasâlca Tincuța

Prăjitură fină cu ciocolată

Foile:

4 ouă

4 linguri de zahă r

8 linguri de ulei

sare, mirodenii

praf de copt+bicarbonat de

sodiu

fă ină câ t cuprinde

Mod de preparare:

Se bat albuș urile spumă cu zahă rul, gă lbenuș urile se freacă cu ulei ș i se amestecă cu albuș ul, după care se pune sarea, mirodeniile ș i praful de copt. Se fră mâ ntă cu fă ina.

Din acest aluat de fac 3 - 4 foi care se coc pe fundul tă vii. www.haicunoi.com

Cremă:

¾ litri de lapte iert ș i ră cit

5-6 linguri de fă ină albă

14 linguri de zahă r

1-2 linguri de cacao

esență de rom

margarină

Ingredientele anterioare se ierb pâ nă se ın ̂ groaș ă compoziția, se lasă puțin la ră cit, după care se amestecă cu ¾ pachet de margarină .

Hai cu noi - Almanah 2016

RUBRICA POFTĂ BUNĂ! 240

Glazură:

200 g de zahă r

3 linguri cacao

50 g margarină

esență de rom

Ingredientele anterioare se ierb pâ nă se formează o compoziție omogenă .

Liliana Cojocaru

Cremșnit

Aluat:

700g fă ină se freacă cu 50g osâ nză proaspă tă ș i 3-4 gă lbenuș uri.

Se face un aluat cu apă că lduță (câ t cuprinde) ș i puțin oțet.

300g osâ nză se amestecă bine cu 50g fă ină .

Preparare:

Se ım ̂ pachetează de 2-3 ori aluatul 1 cu aluatul 2 (fă ră să ie pus la rece sau lă sat). Se fac 6 foi ș i se coc pe dosul tă vii.

Crema: 1,5 l de lapte, 3 budinci de vanilie, 2 linguri de fă ină , zahă r după gust, ș i albuș ul spumă de la 3-4 ouă . Se face ca o budincă normală ș i la sfâ rș it se pune spuma de ou ın ̂ compoziția ierbinte. Se pune crema că lduță ın ̂ tre foi ș i se dă la rece.

Salată „șuba”

Ingrediente:

500 g sfeclă roș ie

500 g carto i

500 g morcov

500 g țelină

3 scrumbii să rate – dezosate ș i tă iate mă runt

maioneză – fă cută din 4 ouă ș i 250 ml ulei

Mod de preparare:

Legumele se ierb ın ̂ coajă fă ră sare, iar după ră cire se cură ță de coajă ș i se dau pe ră ză toarea mare. In vasul din care va i servită salata, se aș ează ingredientele ın ̂ straturi după cum urmează : primul strat de carto i, urmat de un strat subț ire de maioneză , un strat de scrumbie, unul de morcov, maioneză , un strat de țelină , maioneză , apoi unul de sfeclă roș ie.

Repetați succesiunea de straturi ın ̂ că o dată ținâ nd cont ca ultimul strat să ie de sfeclă roș ie, apoi ornați cu maioneză .

Se poate servi după cel puțin 12 ore de la preparare timp ın ̂ care stă la rece.

Vasâlca Tincuța Hai cu noi - Almanah 2016

www.haicunoi.com

RUBRICA POFTĂ BUNĂ!

Vasâlca Tincuța

241 RUBRICA POFTĂ BUNĂ!

Prăjitură din foi cu suc de roșii

Ingrediente pentru foi: – 11 linguri suc de roș ii (sau 7 lg bulion ș i 4 lg apă ) – 12 linguri ulei – 12 linguri zahă r – 1 linguriță de amoniac stins cu zeamă de lă mâ ie – 700 g fă ină

Din toate ingredientele se face un aluat nu prea tare. Se ım ̂ parte ın ̂ 3 pă rți egale, din care se coc 3 foi pe dosul tă vii, aproximativ 15 minute la foc potrivit.

Ingrediente pentru cremă: – 4 ouă – 6 linguri de zahă r – 5-6 linguri de fă ină – 500 ml lapte – 2 plicuri de zahă r vanilat

Se freacă ouă le cu zahă rul, se adaugă fă ina, laptele ș i zahă rul vanilat. Se pune la foc moderat ș i se bate continuu cu telul pâ nă se ın ̂ groaș ă crema. Se ia de pe foc ș i se dă la rece, apoi se umplu foile.

Se termină cu o foaie de pră jitură peste care se aș ează un obiect greu (tocă tor) pentru presare.

Se taie a doua zi ș i se pudrează cu zahă r.

Vasâlca Tincuța

Marinată de pește

Ingrediente: - 1 kg de macrou - 50 ml ulei - 100 ml oțet - 1 foaie da in - sare, puțin piper mă cinat, - apă

Mod de preparare:

Se cură ță peș tele, se porționează ș i se spală bine.

Se pune ın ̂ tr-o tavă unsă cu ulei. Se toarnă deasupra uleiul, oțetul ș i apa rece câ t să cuprindă ș i să acopere peș tele. Se adaugă foaia de da in, sarea ș i piperul. Se introduce la cuptor aproximativ 45 minute. Se poate consuma ș i rece.

Vasâlca Tincuța www.haicunoi.com

Hai cu noi - Almanah 2016

RUBRICA POFTĂ BUNĂ! 242

Tort diplomat

Vasâlca Tincuța

Hai cu noi - Almanah 2016

www.haicunoi.com

RUBRICA POFTĂ BUNĂ!

Ingrediente:

- 2 pachete piș coturi de ș ampanie

- 2 pachete praf Dr. Oetker cu cremă de vanilie

- 1 litru lapte sau 150 ml lichior

- 2 banane

Pentru ornat:

- 750 g friș că

- fructe: kiwi, portocale, lă mâ ie

Mod de preparare:

Se pregă teș te o tavă pentru cozonac, se tapetează cu folie de aluminiu ın ̂ doită la colțuri ın ̂ unghi drept pentru a nu face cute.

Se aș ează lateral ș i la bază piș coturile care se taie după ın ̂ ă lțimea formei, apoi se stropesc cu lichior sau cu lapte.

Se pune apoi o parte din crema obținută după ierberea a 1/2 l lapte ın ̂ care se adaugă cele 2 pachete cu praf de cremă .

Se pun la mijloc cele 2 banane decojite ș i puse cap la cap, apoi se adaugă restul de cremă pâ nă se umple tava.

Se dă la rece. După ce se ın ̂ tă reș te se ră stoarnă ix cu fața ın ̂ jos pe o tavă ș i se ın ̂ depă rtează folia.

Se ornează cu friș că ș i cu portocale, lă mâ ie, kiwi etc.

Poftă bună !

243 PAGINA TINERILOR

Tinerii în societate şi în Biserică In lumea de astă zi este foarte important pentru oameni ın ̂ general şi pentru tineri ın ̂ special să reuşească ın ̂ societate. Fă ră a că dea ın ̂ prejudecata generaliză rii, modalită ţile sau consecinţele acestei reuşite cu orice preţ sunt adesea lipsite de valenţe etice, ın ̂ condiţiile ın ̂ care viaţa ın ̂ Hristos nu pare a i apanajul celor tineri. Dar Biserica are rolul de a trezi societatea şi de a-i aminti că nu ea dă mă sura tuturor lucrurilor. Ș i nu contează ce spun alţii, atâ ta vreme câ t noi ştim ce zice Hristos. In acest context, cunoaşterea, tră irea şi practicarea valorilor creştine devin condiţie a unei vieţi echilibrate, ın ̂ ım ̂ pă care cu sine, cu semenii şi cu Dumnezeu. Pentru aceasta, tinerii trebuie să ın ̂ ţeleagă corect libertatea proprie, să respecte l i b e r t a t e a c e l o r l a l ţ i ş i s ă - ş i a s u m e responsabilitatea pentru faptele lor. Tinereţea este un timp ın ̂ care omul trebuie să aleagă , să ia decizii, ştiind că toţi tinerii au vocaţia s inţeniei.

Dar pentru a ne putea pune speranţa ın ̂ tineri, trebuie mai ı̂ntâ i să investim ı̂n ei. Tinerii aşteaptă să nu-i judecă m şi să -i ın ̂ ţelegem chiar dacă ei ın ̂ şişi, la vâ rsta asta, nu se ın ̂ ţeleg. Ei trebuie trataţi ca parteneri ai mâ ntuirii ı̂n Biserică , pentru că nu ne mâ ntuim singuri, dar nici la gră madă .

Dincolo de prejudecă ţile conform că rora religia ţine de trecut, ortodoxia nu este doar un mod de a gâ ndi, ci e un mod de a tră i ın ̂ tâ lnirea cu Dumnezeu prin schimbarea vieţii. Biserica trebuie să ajute generaţiile tinere să -şi pună ın ̂ trebă ri asupra sensului existenţei şi să le ofere r ă s p u n s u r i a u t e n t i c e l a ı̂ n t r e b ă r i l e fundamentale ale vieţii ı̂ntrucâ t tâ nă rul are nevoie să -şi gă sească punctele de reper ın ̂ viaţa duhovnicească . Tinerii aşteaptă să vadă ı̂n Biserică modele autentice de viaţă , nu un spaţiu al legilor şi al interdicţiilor. Biserica Ortodoxă este o Biserică vie, ı̂ n care se produce o permanentă ı̂ n tinerire ı̂ n Duhul Sfâ nt, iar Dumnezeu se adresează iecă ruia ın ̂ tr-un mod personal. De aceea, tinerii au nevoie de participare la viaţa efectivă a Bisericii, nu de super icialitate sau de o relaţie contabilicească www.haicunoi.com

cu Dumnezeu.

Tinerii nu trebuie să se teamă să mă rturisească prezența lui Hristos ın ̂ viața lor pentru că sunt parte integrantă a planului prin care Hristos a ı̂ n nobilat Biserica. Intrucâ t mâ ntuirea nu este doar un punct care să ie atins, ci un ın ̂ treg proces complex, tinerii trebuie să aibă dorința de a creș te permanent ım ̂ preună cu Hristos. Tinerețea ca stare de spirit include un dinamism ș i un curaj cu bun simț , elemente necesare responsabiliză rii personale ș i comunică rii cu Dumnezeu ș i cu oamenii.

Orice tâ nă r trebuie să ıș̂i dorească ın ̂ mod liber ın ̂ tâ lnirea cu Hristos, iind convins că Domnul nu ın ̂ tâ rzie niciodată la ın ̂ tâ lnire. Insă dorința de libertate ıî determină pe tineri să aibă adesea o etică diferită de cea a Bisericii.

Mentalitatea hedonistă ș i transformarea libertă ții ın ̂ libertinaj ıî fac pe tineri să scape din vedere un lucru esențial: singura libertate a unui om e libertatea față de pă cat.

Tinerii ı̂și doresc să nu se mai simtă stră ini de Biserică , să nu constate o ruptură a experienței religioase de viața cotidiană . Este esențial ca atunci câ nd se apropie cu sinceritate ș i entuziasm de orice formă de religiozitate, tâ nă rul să nu ie tratat cu indiferență, pentru că el poate considera tă cerea o formă de agresivitate.

Intr-unul dintre discursurile sale, Patriarhul Daniel spunea că ı̂n Biserică , nu Hai cu noi - Almanah 2016

PAGINA TINERILOR 244 există tineri sau bă trâ ni, ci doar tineri de vâ rste diferite. Totuș i, tinerețea poate i considerată o vâ rstă a ın ̂ doielilor fă ră de care credința nu poate să rodească . De iecare dată câ nd un tâ nă r constată că viaț a trupească nu e su icientă , ın ̂ cepe să simtă un gol. Atunci trebuie să ie deschiș i, sinceri, atenți ș i să -L caute cu adevă rat pe Dumnezeu. Pentru a-i ajuta, Biserica trebuie

să -i ın ̂ vețe să iubească ș i să -i ın ̂ curajeze spre „a i”, nu spre „a avea”. Ș i cum nu pot iubi ceea ce nu cunosc, e necesară ieș irea ın ̂ ın ̂ tâ mpinarea lor, deoarece atunci câ nd ı̂ n ț e leg actualitatea mesajului, tinerii sunt dispuș i spre acțiune.

Mihai Parfeni

Stă team ieri şi visam cu ochii deschişi (aşa se ın ̂ tâ mplă de iecare dată câ nd vreau să fac ceva important şi n-am niciun chef). Trebuia să ın ̂ vă ţ la biologie, dar lipsa de chef m-a purtat pe un val şi m-a dus pâ nă pe un câ mp frumos şi ın ̂ verzit care ım ̂ i amintea de copilă rie.

Ieri mi-au trecut multe chestii prin cap, printre care şi această copilă rie care, ın ̂ mintea mea, a ră mas un ilm (o dramă cu câ teva secvenţe foarte comice şi care ıţ̂i dau chef de viaţă chiar câ nd simţi că totul s-a sfâ rşit pentru tine).

Vă zâ nd că prima dată mi-a venit ın ̂ minte copilă ria, m-am gâ ndit să scriu şi pe blog despre jocurile care mi-au solidi icat-o.

Ce-au reprezentat aceste jocuri pentru mine? Ore ın ̂ tregi (sau mai bine zis după -amiezi ı̂ n tregi) petrecute afară , ore care mă fă ceau să uit de tot şi mă fă ceau să mă simt ın ̂ largul meu ală turi de prietenii de prin jurul blocului.

Ştiu că toţi v-aţi jucat câ nd eraţi mici. Ştiu că toţi vă amintiţi cu drag cum stă teaţi iarna afară doar pentru că ningea şi ajungeaţi ı̂n casă uzi din cap pâ nă ın ̂ picioare, nemâ ncaţi de dimineaţa şi obosiţi morţi. Ştiu că la toţi vă este drag să vă amintiţi de jocurile „de-a v-aţi ascunselea” ın ̂ spatele blocului şi „baba oarba” ı̂ n scară .

Tuturor vă este dor de „hoţii şi vardiştii” ın ̂ care nu prea ieşea nimeni câ ştigă tor şi de „ţară ţară vrem ostaşi” ın ̂ care cel mai bun era de iecare dorit ın ̂ ambele pă rţi dar nu era niciodată pus să spargă , pentru că toţi ştiau că o face cu un talent atâ t de neobişnuit, ın ̂ câ t reprezenta un pericol.

Hai cu noi - Almanah 2016

Şi acum mă uit la „semnele de bună purtare” care mi-au ră mas prin genunchi şi coate şi parcă revă d momentele ı̂n care mă chinuiam să -i explic mamei că nu e vina mea şi că n-o să se mai ın ̂ tâ mple şi că la urma urmei nu mă doare chiar atâ t de tare.

Acum se pare că am crescut cu toţii şi doar gâ ndul ne mai poate duce la acele zile minunate ın ̂ care de-abia aşteptam să vin de la şcoală ca să mă mai uit 2-3 ore la desene şi să ies afară cu „bă ieţii”.

Imi amintesc şi acum zilele ın ̂ care mă chinuiam să termin câ t mai repede de scris paginile ın ̂ tregi de liniuţe, bastonaşe şi litere ale alfabetului pentru că afară stateau câ te 3-4 „tovară şi” care mă asteptau la un nou joc de „la perete, la perete, stop!”

Se pare că treptat ne dă m seama ce voiau sa ne spună cei mari câ nd ın ̂ cercau să ne facă să ı̂nţelegem că o să tâ njim după copilă rie. Parcă mai ieri auzeam: „bucură -te de copilă rie câ t o mai ai, că după aceea o să -ţi pară ră u”, eu dorindu-mi doar să iu câ t mai mare. Acum vă d că , ın ̂ cet ın ̂ cet, se adevereşte ceea ce mi se spunea şi aş da orice pentru câ teva momente de copilă rie.

Eu cred că jocurile copilă riei nu se pot uita niciodată iar gâ ndirea copilă rească şi cheful de jocuri „banale” ramâ ne ın ̂ noi oricâ t de mult am creşte sau ne-am maturiza ın ̂ gâ ndire.

Ştefan Murariu www.haicunoi.com

PAGINA TINERILOR

Jocurile copilăriei

245 PAGINA TINERILOR

De ce să mai citim astăzi?

Firescul lecturii pare să ie ın ̂ mare criză , iar pragmatismul zilelor noastre tinde să spună că lectura ș i cultura nu sunt rentabile. Astă zi se preferă accesul la informație ın ̂ po ida accesului la lectură . Dar a te informa nu este acelaș i lucru cu a citi. Lectura a fost ș i este baza formă rii omului, avâ nd mereu un impact existenț ial asupra societă ții. Câ nd citeș te că rți pe suport de hâ rtie, omul ı̂nvaț ă să gâ ndească , ı̂nvaț ă să compună , ın ̂ trucâ t lectura reprezintă o tehnică extrem de complexă .

Apariția tehnologiilor virtuale a adus un re lux al lecturii, cantitatea uriaș ă de informație regă sită pe calculator determinâ ndu-l pe om să nu mai facă efortul suplimentar al citirii unei că rți ın ̂ format izic. Explozia informațională a devansat posibilită țile noastre de memorare a ideilor prezente ın ̂ că rți, ın ̂ condițiile ın ̂ care invazia imaginii vizuale este extrem de atractivă ș i comodă .

De ce să mai citim astăzi?

Implicarea Bisericii ın ̂ actul cultural al societă ții ın ̂ care evoluează este un fenomen istoric evident. Relația dintre Biserică ș i carte, ın ̂ afară de copierea textele religioase, a ajutat la realizarea unei comuniuni culturale. Lectura ın ̂ bibliotecă poate i asociată cu rugă ciunea din biserică , pentru că oferă prilej de re lecț ie, contribuind la sedimentarea personalită ț i i iecă rui om. Valoarea morală a lecturii nu trebuie nici ea neglijată . Orice bibliotecă e o sursă de echilibru cultural ș i moral, prin asimilarea irească a culturii prin lectură .

Biblioteca nu trebuie să ie un depozit de că rț i , ci un spaț i u al circulaț i ei ideilor ș i informațiilor, pentru că atunci câ nd sunt bine cunoscute ș i ın ̂ țelese, ideile sunt mult mai uș or de valori icat. Un om cultivat ș i informat gâ ndeș te mult mai bine decâ t unul care nu posedă aceste calită ți. Drumul iresc al formă rii omului este ın ̂ să adesea ignorat ın ̂ mod voit de că tre cei care cred că pot să ardă etapele ın ̂ devenirea personală , ajungâ nd chiar la iletrism, care reprezintă de iciența de a ın ̂ țelege un text.

In Româ nia putem spune că avem multe biblioteci, de toate nivelurile ș i specializă rile.

Biblioteca nu este un lux, ci o necesitate. Lectura deschide iecă rui om o lume a ideilor ș i a reperelor, ı̂ntr-o modernitate a bulversă rii valorilor. Ea trebuie să ie o terapie de resuscitare a corpusului social. E absurd să constrâ ngi pe cineva să citească , dar e iresc să -i arați de ce ar trebui să citească . Că rțile sunt fă cute pentru a i citite.

Mihai Parfeni

De ce este importantă ora de religie?

Ora de religie a devenit un subiect, poate, mult prea mediatizat, ș i totodată mult prea revoltă tor pentru a nu ne apă ra credința. Oare ne putem numi noi „popor ortodox” câ nd ın ̂ că lcă m una dintre cele mai mari porunci ale lui Iisus Hristos: „Lă sați copiii să vină la Mine”?

Din punctul meu de vedere, problema aceasta este cu mult mai profundă decâ t pare. www.haicunoi.com

In primul râ nd, consider că pă rinții care nu vor să -ș i lase copiii să studieze această materie sunt, de fapt, pă rinți „needucați” ın ̂ ale credinței sau „prea puț in tră itori ai religiei ortodoxe”. Am observat că un numă r mare de persoane merg la biserică , dar nu ș tiu ce caută acolo sau nu ș tiu să se comporte ın ̂ cel mai sacru loc pă mâ ntesc. Nu poți merge ın ̂ casa Domnului Hai cu noi - Almanah 2016

de parcă ai merge la piață.

E necesar să ai o atitudine care să corespundă , ın ̂ primul râ nd, bunelor maniere (să te ım ̂ braci decent, să pă strezi liniș tea) ș i ın ̂ al doilea râ nd, să corespundă cu normele stabilite ın ̂ Biserică (să ș tii să te ın ̂ chini ın ̂ fața s intelor icoane, să mergi cu darurile la altar ın ̂ ainte de a ın ̂ cepe Sfâ nta Liturghie, să participi la slujbe ın ̂ zilele de să rbă toare, să te spovedeș ti, să te ım ̂ pă rtă ș eș ti ș i, mai ales, să ın ̂ veți să -ți iubeș ti aproapele cu toate imperfecțiunile sale). Evident, sunt cauze diverse ce i-au adus ın ̂ această stare. De exemplu, regimul comunist, care s-a ım ̂ potrivit cu vehemență religiei, le-a implementat oamenilor o pă rere greș ită asupra divinită ții, ın ̂ depă rtâ ndu-i pe mulți de tot ceea ce ın ̂ seamnă „credință, nă dejde ș i dragoste” (I Corinteni, cap. 13). Totodată , starea economico-socială a țării ın ̂ care tră im face din noi iințe extremiste: unii sunt, poate, prea bogați pentru a „simți nevoia de Dumnezu”, iar alții, mult prea să raci, atâ t inanciar, câ t ș i spiritual, pentru a-ș i mai pune nă dejdea ın ̂ puterea divină .

In plus, cum omul este „chipul ș i asemă narea lui Dumnezeu”, este de ın ̂ țeles că diavolul ın ̂ cearcă să -l degradeze. El utilizează cele mai subtile metode: reclame, muzică , vestimentație ș i, mai nou, des iințarea orei de religie, conș tient iind de faptul că , odată ce are credința spulberată , su letul omului ıî aparține.

Nu ın ̂ cerc să gă sesc scuze pentru a-i ın ̂ dreptă ți pe pă rinți, ci doar sunt realistă . Consider că este necesară o „instruire ” a lor ın ̂ ceea ce priveș te aplicarea ortodoxiei, ın ̂ trucâ t, pentru a putea i un credincios desă vâ rș it, copilul trebuie să aibă niș te modele tră itoare. In consecință, pă rinții nu sunt conș tienți de importanța majoră a orei de religie ın ̂ dezvoltarea spirituală a copiilor lor pentru că ei, la râ ndul lor, au fost copii nemodelați.

Intrebarea „Cum va i viața milioanelor de copii care nu vor mai lua parte la ora de religie?” mă fră mâ ntă foarte tare. Oare acest puțin timp duhovnicesc nu putea i pentru ei lumina vie ce le-ar i putut aprinde credința ın ̂ su let? Probabil acest eseu va i citit de pă rinții, respectiv bunicii, care sunt ı̂ntru totul convinș i că a renunța la ora de religie din programa ș colară este o eroare, ın ̂ să sper că va ajunge ș i ın ̂ mâ na unora care susțin des iințarea ei.

Cu siguranță ați vă zut sau ați citit mă car o dată despre sutele de cazuri ın ̂ care adolescenții au luat-o pe că i greș ite: fumează , se droghează , fură de la alții sau chiar de la familie, sunt dezinteresați de ș coală , folosesc un vocabular vulgar ș i, probabil, nu au citit vreo carte ın ̂ toată viața lor.

Poate ați auzit de astfel de copii sau poate, ș i mai grav, unul dintre ei este chiar copilul dumneavoastră .

- Bine, „dar ce legă tură are comportamentul iului/ iicei mele cu ora asta de religie?” vă ın ̂ trebați. Ei bine, credeți-mă că are!

Un copil care este crescut ın ̂ duhul duhovnicesc nu va ajunge niciodată un copil-problemă (sau poate foarte, foarte rar), asta pentru că , din punct de vedere psihologic, creierul nostru asimilează toate informațiile ce ne sunt oferite de-a lungul anilor. Chiar dacă avem impresia că uită m multe concepte/idei, ın ̂ registră m absolul totul, iar acest „tot” ne ın ̂ drumă paș ii ın ̂ viață, uneori conș tient ș i de cele mai multe ori, inconș tient. Asta ı̂ n seamnă că , dacă copilul dumneavoastră participă la ora de religie ș i ın ̂ vață, de exemplu, rugă ciunea Sfâ ntului Efrem Sirul, el va ș ti că e bine să nu ie trâ ndav/leneș , că e bine să ie ră bdă tor, curat, smerit ș i mai ales că nu trebuie să -ș i judece aproapele, ba mai mult, să -l iubească .

Totodată , este foarte important pentru noi, zic noi pentru că ș i eu sunt ın ̂ că elevă , să im prietenii tovară ș ilor noș tri ın ̂ drumul spre viață.

M-am apropiat mult de colegii mei la orele de religie pentru că mereu a fost un timp plă cut, un timp al apropierii, unii de alții ș i iecare de Dumnezeu.

Eliza Cojocaru Hai cu noi - Almanah 2016

www.haicunoi.com

PAGINA TINERILOR

PAGINA TINERILOR 246

247 PAGINA TINERILOR

Salutări din Danemarca!

De curâ nd am fă cut trecerea de la stadiul de elev la „Colegiul Național Calistrat Hogaș ” din Piatra Neamț , la stadiul de student la Universitatea „Via” din Horsens (Danemarca).

Deș i tâ njesc după tot ceea ce ın ̂ seamnă „acasă ”, mă bucur precum un copil de lumea minunată pe care am ın ̂ tâ lnit-o aici. Privesc uimită -n jurul meu ș i-mi pare că totul e atâ t de diferit: oamenii, natura, casele, tra icul, totul-totul.

Cel mai mult ım ̂ i place modul ın ̂ care se ım ̂ bină oraș ele cu natura, ın ̂ trucâ t ım ̂ i creează un sentiment de armonie. Pare că sunt ın ̂ tr-o ın ̂ țelegere fantastică , lucru favorizat de climă , pe de-o parte, ș i de modestia cu care sunt construite clă dirile, pe de altă parte.

Totodată , sunt uimită de atitudinea prietenoasă a locuitorilor din această țară . Cred că sunt atâ t de veseli ș i de relaxați datorită nivelului de trai pe care ș i-l permit. In Româ nia, din pă cate, oamenii sunt preocupaț i ı̂ n permanență de „grija zilei de mâ ine” ș i nu reuș esc să se bucure de cea de astă zi.

Cred că pentru noi, ca româ ni, este o oportunitate să putem studia la o universitate din stră ină tate, mai ales ın ̂ Danemarca, unde costurile de ș colarizare sunt nule. Asta nu ın ̂ seamnă , ın ̂ să , că facultă țile noastre trebuie desconsiderate, ci dimpotrivă .

Daca vă interesează , deci, să studiați ın ̂ această țară , dragi tineri, cred ca v-aș putea ajuta cu informații utile. Mă puteti că uta pe Facebook (Eliza Ioana).

Mult succes ș i hotă râ re !

Eliza Cojocaru

Sărbătoarea pascală, în viziunea tinerilor

Paştele este cea mai veche şi importantă să rbă toare a creştină tă ţii, care a adus omenirii speranţa mâ ntuirii şi a vieţii veşnice, prin sacri iciul lui Iisus Hristos, Invierea iind, după cum spunea pă rintele Arsenie Boca, singura minune care se arată tuturor, credincioşi şi necredincioşi.

Aceasta este să rbă toarea vieţii ce readuce an de an armonia, echilibrul şi bună voința iecă rui creș tin.

Invierea Domnului reprezintă o bună ocazie de a tră i clipe de bucurie ală turi de familie.

Unii adolescenți abia aș teaptă această să rbă toare deoarece vine vacanța, ın ̂ să sunt ș i tineri neră bdă tori să meargă la biserică ın ̂ noaptea Invierii iindcă simt nevoia să ie ală turi de Dumnezeu.

Mulți dintre credincioș i nu ıș̂i petrec iecare duminică la biserică , se mai retrag de la viața creș tină , uneori din motive ın ̂ temeiate. Acum, ın ̂ noaptea Invierii, există o chemare ș i o bucurie puternică ce te aduce ın ̂ fața bisericii cu gâ nduri bune ș i un su let cald ș i curat.

Această să rbă toare ne creează o stare de bucurie ș i fericire care ne dau ın ̂ credere ș i credință.

Numeroase persoane spun că le e mai uș or să postească pe perioada acestui post, că sunt mai determinate ca niciodată să -l ducă la bun sfâ rș it. Abia aș teptă m să ne mă rturisim ș i să ne ım ̂ pă rtă ș im creâ ndu-ne o stare pozitivă . Să rbă toarea Invierii Domnului este cea mai mă rită , ım ̂ bucură toare şi solemnă dintre să rbă torile anului. Duminica Invierii ne aminteşte de trecerea noastră de la ın ̂ tuneric la lumină şi de la moarte la viaţă . Această să rbă toare a luminii şi a bucuriei şi-a pă strat pâ nă ın ̂ prezent farmecul şi semni icaţia, iind un moment de linişte su letească şi de apropiere de familie.

PAŞTE FERICIT! Să vă bucuraţi de această zi specială .

Silvana Herescu www.haicunoi.com

Hai cu noi - Almanah 2016

PAGINA COPIILOR 248

Ghicitori Se mă nâ ncă de Cră ciun E dulce, pufos ș i bun.

Ce-i rotund ș i colorat, In brad, iarna atâ rnat?

Nas la omul de ză padă , Iepurele vrea să -l roadă .

Drept, ın ̂ alt ș i subțirel Cu veș mâ nt de lemn pe el, Are limba de că rbune, Pe hâ rtie, multe spune .

In sabia voinicului Fesul roș u-al turcului.

Am un brâ u vă rgat De cer spâ nzurat.

Multe bobițe are, Foarte dulci ș i acriș oare.

Ș i din el vinul se face Toamna, câ nd fructul se coace.

(Strugurii)

(Vara)

Biliș oare roș ioare, Stră lucesc frumos la soare, Cu codițele perechi, Să le pui după urechi.

(Că maș a)

(Florile de nufă r )

(Cireș e)

E trimis de Dumnezeu E ocrotitorul tă u, Totdeauna ți-e aproape ș i ın ̂ zi ș i-n miez de noapte; te va ın ̂ soți mereu ș i la bine ș i la greu!

(Iepuraș ul)

(S intele Paș ti )

(Ingeraș ul)

www.haicunoi.com

PAGINA COPIILOR

(Stelele)

(Liliacul)

Soarele dogoreș te Teiul ın ̂ loreș te, Grâ ul e aurit Cine a sosit?

Ascuns ın ̂ că maș a verde, Miezul de foc nu se vede.

Câ nd mă nâ nci o feliuță, Parcă su li-n muzicuță.

(Pepene verde)

(Pă pă dia)

Hai cu noi - Almanah 2016

Primă vara câ nd s-arată , Prin gră dini apar deodată , Ciorchini albi ș i albă strii, Din steluțe, mii ș i mii!

Nu-l ın ̂ trebi Ș i ıț̂i ră spunde Cauți ın ̂ jur Ș i nu ș tii unde.

(Ecoul)

(Usturoiul)

Câ nd se spală orice rele Ș i s-aprind lumâ nă rele, Este ziua cea mai mare, Cea mai mare să rbă toare.

(Soarele)

(Fructele)

Mititel, fricos, pufos El aduce ın ̂ tr-un coș , Ouș oare colorate Ș i frumos ın ̂ condeiate.

Zeci de umbreluțe mici, S-au unit să fac-o loare, Dar trecu vâ ntul pe-aici Ș i le risipi ın ̂ zare.

La cap pieptene, La trup pepene, La coadă secere, La picioare ră ș chitoare.

(Cocoș ul)

(Berbecul)

Am trup, dar n-am corp; Am gâ t, dar n-am cap; Am mâ neci, dar n-am mâ ini.

Stau pe baltă ouă sparte, Intre frunze mari ș i late!

(Copacul)

Mă r de aur lucitor De viață dă tă tor!

Am o cloș că , C-o aripă neagră ș i una albă .

Cu cea neagră ıș̂i adună puii, Cu cea albă ıî ım ̂ pră ș tie.

(Ziua ș i noaptea)

(Creionul)

Cine umblă gras, fă los Cu cojocu-ntors pe dos?

Intr-o cuș că -s mulți că ței, Toți sunt albi ș i rotofei, Mama-i pune la mujdei.

Ia ghiciți. Cine sunt ei ?

Cuie mici cu mă ciulie Stră lucesc pe cer o mie, Dar câ nd iese soarele Fug de-ș i rup picioarele.

(Macul)

Să vă spun o ghicitoare Despre ceva de mâ ncare: Crude sau puse la iert Se consumă ca desert, Recunoaș te oriș icine Că -s pline de vitamine.

(Curcubeul)

Primă vara o vesteș te Vara te umbreș te Iarna te-ncă lzeș te Poftim de ghiceș te!

249 PAGINA COPIILOR Mică , mov, ovală , Dulce-acriș oară , Pentru gem e foarte bună Sigur ș tiți, este o…

Am că mă ș i nenumă rate, Le port toate ım ̂ bră cate.

Iepuraș ii câ nd mă vă d Să mă roadă se reped!

O minge portocalie Să o mă nâ nci te-mbie; Din țări calde e adusă Ș i-n fructieră este pusă .

Pomi ș i iarbă , lori ș i luturi Sunteți pregă tiți de-o baie?

Stați aș a că ci iată vine Să vă spele iar o…

Taina care ne sloboade, Câ nd e cu sinceritate, De greș eli ș i de pă cate, Că -s de preot dezlegate.

Câ nd Hristos se naș te, Bou-n iesle paș te, Ingerii vestesc, Magii dă ruiesc Ce să rbă toresc?

(Salata)

(Taina spovedaniei)

(Cră ciunul)

Copă ițe cu bobițe, Agă țate printre vițe!

(Pă stă ile de fasole)

(Banana)

Verde, lung, din vrej l-aduni, Toamna la murat să -l pui.

(Castravetele)

Colți puternici, blană sură , Dă tâ rcoale pe la stâ nă .

(Lupul)

(Para)

(Piersică )

Pâ ș a, pâ ș a pe că rare, Un ghemuleț cu picioare Se ascunde ın ̂ urzici!

Ce să ie? Haide, ghici!

(Ploaie)

Culese de: Gabriela Vasilache, Emanuela Popa ș i Anca Aftode

(Ariciul)

Fetiș oară Cu rochița roș ioară , Câ nd prind a te dezbră ca N-am de ce mă bucura Că ın ̂ cep a lă crima.

Seamă nă cu-n castravete Dar e galbenă , nu-i verde.

Maimuțica de-ar avea Toată ziua ar mâ nca.

(Prună )

Nu-i caisă , că -i roș cată Ș i-are pielița pluș ată .

(Portocala)

Aurie ș i zemoasă Tare-i dulce ș i gustoasă Din livadă e culeasă .

(Ceapa)

Să mai și râdem...

1. - Cine a ı̂ n dră znit să -mi ră scolească biroul ı̂ n halul ă sta? tună directorul după ce intră pe uș ă.

- Bă iatul dumneavoastră cel mic, domnule!

- Talentat copil, nu-i aș a?

4. - Bietul meu copil! Câ nd te-ai tă iat la deget?

- Adineauri, mă mico…

- Dar, puiule… nu te-am auzit plâ ngâ nd!

- Credeam că nu eș ti acasă .

6. - Eș ti ın ̂ stare de ceva?

- Da, ın ̂ stare de ebrietate!

7. Un bă trâ n ıș̂i atenționa un frate de-al să u ın ̂ curtea unui azil: - Vezi că ai o gaură ın ̂ umbrelă !

5. - Ionele, dacă zici că ș tii cine - Ș tiu. Eu am fă cut-o ca să vă d 2. - Mă mico, ce ți-ai dori de ți-a furat maș ina, de ce nu-l câ nd se opreș te ploaia. reclami la poliție?

Cră ciun?

- Il las mai ın ̂ tâ i s-o repare ș i pe 8. - Aș dori niș te vitamine - Să am un bă iețel cuminte. pentru copii!

- Uraa! Asta ın ̂ seamnă că o să urmă ıl̂ reclam.

- A, B sau C? am un fră țior!

- Indiferent! Incă nu au ın ̂ vă țat să citească .

3. Ș tiind că mă țin toată ziua de bancuri, ș eful meu mi-a trimis 9. Soția se apropie de soț , care un sms: stă la calculator: - Trimite-mi o glumă bună .

- Dă -mi ș i mie să mă joc un pic.

- Acum lucrez, ș efule, o să -ți - Dragă , ai un pic de respect. trimit mai tâ rziu.

Ț i-am cerut eu vreodată câ rpa - Ha-ha-ha, fantastic! Mai câ nd spă lai podelele? trimite-mi una! www.haicunoi.com

Hai cu noi - Almanah 2016

PAGINA COPIILOR 250

12. La tribunal: - Ei bine, dacă totuș i ați gă sit acea verighetă , de ce nu aț i predat-o poliției?

- Pentru că avea gravat ı̂ n i n t e r i o r : „ A t a , p e n t r u totdeauna!”

13. Intr-un restaurant select, un muzician se apropie de masa lui Gigel ș i-l ın ̂ treabă : - Dumneavoastră ați cerut ceva de Beethoven?

- Nu, eu am cerut pui cu smâ ntâ nă .

14. - Doctore, trebuie să -mi daț i câ teva zile de concediu medical.

- Dar ce ai ?

- Am... treabă !

15. Un rechin povesteș te: - Mergeam ı̂ n spatele unui vapor de croazieră . La un moment dat cade o vedetă de cinema. O ın ̂ ghit ș i... trei luni nu am mai putut să mă scufund de câ te aere ıș̂i dă dea.

ca o femeie de 40 de ani, ci ca un bă rbat de 35...

23. Intr-un salon de reanimare, toț i conectaț i la aparate.

Electricianul bagă capul pe uș ă: - Bă ieți, luați o gură bună de aer că schimb o siguranță!

2 4 . O p e r e c h e d e t i n e r i că să toriți ieș eau din biserică .

Doi bă ieței stă teau ș i se uitau la ei. Unul ıl̂ ın ̂ treabă pe celă lalt: - Vrei să ıî sperii?

Celă lalt zice: - Da. 18. Ingrijitorul se uită foarte Acesta se duce spre mire ș i strigă : atent ın ̂ gura crocodilului.

- Tată ă ă ă ă ă !!!

- Ce are? ın ̂ treabă un vizitator.

- I n c ă n u ș t i u . M e d i c u l veterinar n-a mai ieș it de-acolo 25.- Tati, tati, țânțarii ă ș tia nu mă lasă să dorm! de vreo juma' de oră ...

- Fiule, stinge lumina, ın ̂ chide ochii ș i ın ̂ cearcă să dormi.

19. Soțul, că tre soție: ̂ tocmai dar vă zâ nd - Scumpo, am cumpă rat bilete Fiul face ın un licurici strigă speriat: la ilm!

- Vai, ce bine, mă duc să mă - Tati! Acum mă caută cu lanterna! ım ̂ brac!

- Gră beș te-te, sunt pentru mâ ine seară !

20. Un polițist că tre un copil: - Puș tiule, dacă ș tii câ te pră jituri am la spate, ți le dau pe amâ ndouă !

Grozav...... S-a tă iat.

Acum toți o să plâ ngem.

2 1 . S t e wa rd e s a c ă t re u n că lă tor: - Doriți cina ?

- Ce pot să aleg?

26. O trupă de polițiș ti ın ̂ fața - Da sau Nu. ș efului: ̂ cepem 16. - Cu ce se ocupă soția ta ?

22. - Am o prietenă care a - Atențiune! zice ș eful, ın - E programatoare. ın ̂ ceput să facă haltere ca să operaț iunea! Potriviț i-vă ceasurile: e 11:48. Pentru cei - Interesant. ın ̂ tinerească . care au a iș aj digital: bețiș or, - Da. In iecare zi ı̂ m i face - Ș i acum pare mai tâ nă ră ? beț iș or, scă unel, om de ză padă . programul...

- Intr-adevă r, acum nu mai pare Hai cu noi - Almanah 2016

www.haicunoi.com

PAGINA COPIILOR

17. - Ai bă gat maș ina ın ̂ garaj? ı̂ n treabă soț u l, atunci câ nd nevasta ajunge acasă .

Soția ră spunde, ezitâ nd pentru o clipă : 11. Doi oameni se ı̂ntâ lnesc - Parțial... noaptea pe stradă .

- Bă i, lă mureș te-mă ș i pe mine: chestia aia albă de pe cer e Luna?

- Nu ș tiu, nu sunt din cartierul acesta.

10. - Tată , am de gâ nd să -mi pun un cercel ın ̂ nas. Ce crezi?

- Cred că o să te ajut să -ți faci bagajele.

251 PAGINA COPIILOR 27. - Ioaneeeeee! Vino ın ̂ casă că plouă .

- D'apoi dacă ın ̂ casă plouă , mai bine stau afară .

28. - Medicul mi-a recomandat insistent să ın ̂ cetez chefurile.

- Care medic?

- Cel care locuieș te deasupra noastră !

29. - Ce faci, dulceață?

- Stau ın ̂ borcan!

30.- Eu am ajuns ın ̂ sfâ rș it la o ın ̂ țelegere cu soția mea. O zi mă duc eu la cumpă ră turi, o zi ea.

- Ș i sunteți mulțumiți?

- Bineı̂nțeles! O zi bem, o zi mâ ncă m.

31. Doi urș i stau de vorbă , ın ̂ ainte de hibernare ș i privesc cum frunzele cad din copaci.

Unul dintre ei zice: - Odată ș i odată , tot mă trezesc eu mai din timp să vă d cine lipeș te frunzele la loc!

3 2 . I n f a ț a a e r o p o r t u l u i Otopeni, un chinez urcă ın ̂ tr-un taxi ș i ıl̂ ın ̂ treabă pe ș ofer: -Câ ți locuitori are Româ nia?

-20 de milioane, ră spunde ș oferul.

- Minunat! Inseamnă că toți vă cunoaș teți ın ̂ tre voi.

33. Două mame discută despre trezitul copiilor dimineața ș i mersul la ș coală .

- Cum reuș eș ti să -l trezeș ti pe c o p i l u l t ă u ı̂ n i e c a r e dimineață, la timp?

- Aaa, dar e simplu, deschid uș a ș i arunc pisica ın ̂ patul lui.

- Ș i asta ıl̂ trezeș te?

- Desigur! Copilul doarme cu câ inele! www.haicunoi.com

34. Cum au spart chinezii 4 0 . - C u m f a c i b a n i c u facebook-ul? site-ul Pentagonului?

- Fiecare a ı̂ n cercat câ te o - Urmâ nd trei paș i simpli: 1. Intri pe setă ri cont; parolă .

2. Dai click pe dezactivare cont; 35. Soțul veni acasă cam bă ut ș i 3. Te duci la muncă ... cu hainele murdare de noroi. ̂ treabă pe Ion: Dimineața, dupa ce se trezeș te, 41. Vasile ıl̂ ın - Ioane, câ te că mă ș i aveai pe ıî spune soției: timpul lui Ceauș escu?

- Mi-ai cură țat pantalonii?

- Două .

- Cură țat.

- Din ce?

- Dar vestonul?

- Din mă tase.

- Ș i vestonul.

- Ș i acum câ te ai?

- Dar panto ii?

- Dar ce, ș i-n panto i aveai bani? - Una. - Din ce?

36. - Ospă tar, mâ ncarea este - Din alea două . groaznică ! Unde este patronul?

42. - Aveț i ș i lacoane de - S-a dus să mă nâ nce ală turi.

37. Un om de afaceri româ n ș ampon goale?

- Goale? Pentru ce? ın ̂ tr-o bancă elvețiană : - Vreau să depun niș te bani ın ̂ - Soțul meu e chel. cont.

43. - Vezi că inspectorul care a - Ce sumă ? fost luna trecută a dispus să ie Omul ın ̂ ș oaptă : marcate toate viețuitoarele din - Trei milioane de euro.

- Puteți vorbi cu voce tare. La fermă . Ai terminat? noi să ră cia nu se consideră un - De ieri. Dar a fost greu.

- Cu taurii, nu? defect.

- Taurii ca taurii, mă aș teptam, 38. - Ioaneee, scoală , bă rbate ! dar cel mai migă los a fost cu albinele!

-Lasă -mă să dorm !

- Scoală ă ă ă ă ă !

44. - Suntem doar de două - Ce ai, dragă ? să ptă mâ ni că să toriți ș i tu stai - E un gâ ndac mare pe perete! ̂ tregi ın ̂ câ rciumă .

- Pă i da' ce-ai vrea să ie? Un ore ın - Nu i necă jită , draga mea, este Rembrandt?

39. Soția ıș̂i ın ̂ treabă soțul: - Dragule, ce-ți place mai mult la mine: trupul meu perfect s a u i n t e l i g e n ț a nativă ?

Soș ul ră spunde: - Simțul umorului!

Hai cu noi - Almanah 2016

PAGINA COPIILOR 252 de la ș coală acasă , dar nu-mi place ce trebuie să fac ı̂ntre timp.

57. Soțul vine acasă pe la 6 dimineața.

- Sper că ai un motiv bun ca să vii la ora asta, zice soția.

- Da, am venit să -mi beau cafeaua.

58. - Câ ș tig bani mulț i cu această vioară .

- In ce formație câ nți?

- Nu câ nt nică ieri. Vecinii ım ̂ i dau ın ̂ să zilnic o sumă ixă , ca să nu câ nt.

59. Intre colegi: - De ce nu lucrează Ionescu să ptamâ na asta?

- Ii ține locul ș efului.

6 0 . L e u l c h e a m ă t o a t e animalele ș i le spune: - Cei frumoș i - ın ̂ stâ nga, iar cei deș tepți - ın ̂ dreapta.

Toate animalele s-au despă rtit, numai maimuța a ră mas pe loc.

- Tu ce faci? o ın ̂ treabă leul.

- Eu ce să fac, să mă rup ın ̂ două ?

55. In mijlocul prelegerii profesorul se opreș te ș i spune: - Dacă elevii din fundul clasei ar discuta mai ı̂ncet despre fotbal ș i ar i mai liniș titi decâ t cei din mijlocul clasei care 49. - Ce animal se ataș ează cel dezleagă integrame, elevii din față ar putea să doarmă mai mai mult de om?

61. Intr-o frizerie. Frizerul, bine.

- Lipitoarea. tă indu-l pe client de vreo două ̂ cearcă să discute cu el: 56. - Ia spune-mi, Bogdane, ıț̂i ori, ın 50. Profesoara: - Ați mai fost la noi ın ̂ ainte?

- Bulă , conjugă verbul a merge! place să mergi la ș coală ? ̂ - Eu merg... tu mergi... el - Da, bunicule, ı̂mi place să - Nu, mâ na mi-am pierdut-o ın merg la ș coală , ım ̂ i place să vin ră zboi. merge...

- Mai repede!

62. - După ce ne vom că să tori, - Eu fug... tu fugi... el fuge... ță vom ım ̂ pă rți toate necazurile, ă nu-i aș a, prințul meu?

51. - Cred că notele pe care mi î ă - Dar eu nu am necazuri, iubito! l e - a i a d u s c e r o b ă t a i e - Am zis „după "! zdravă nă . ă - Nu te sfă tuiesc s-o faci, ă 63. Se ın ̂ tâ lnesc doi melci: tă ticule, profesorul nostru de - E departe restaurantul? matematică e campion la î î â 48. - Ce capitală are Marea Britanie?

Liniș te. O voce din spate: - Dar ne-ați spus să ın ̂ vă țăm capitale de țări, nu de mă ri!

Hai cu noi - Almanah 2016

www.haicunoi.com

PAGINA COPIILOR

normal să ie aș a. Nu-ț i dai karate! seama de câ t timp am eu nevoie ca să povestesc la toată 5 2 . - S ă p r e s u p u n e m c ă locuieș ti la etajul cinci ș i că lumea câ t de fericiți suntem? ın ̂ tre iecare două etaje sunt 15 trepte. Câ te trepte va trebui să 45. La tribunal, judecă torul: - Ș i vreți să spuneți că ați crezut u r c i p e n t r u a a j u n g e l a c ă p o r t m o n e u l g ă s i t v ă apartamentul tă u?

– Pe toate, domnule profesor. aparține?

- P o r t m o n e u l n u , d a r ̂ b a n c n o t e l e ı̂ m i p ă r e a u 53. -Aș vrea să zbor pe Lună ın timpul tezelor! cunoscute…

- De ce?

4 6 . D o i m e d i c i p s i h i a t r i - Acolo orice materie este de 6 c o b o a ră s c ă r i l e . U n u l s e ori mai uș oară ! ı̂ m piedică , pică ș i ı̂ ș i rupe piciorul. Celă lalt se repede la el 54. In cuș eta vagonului de dormit se aude o bufnitură . ș i ıl̂ ın ̂ treabă : - Vrei să discută m despre asta? B u i m a c ă d e s o m n , s o ț i a ın ̂ treabă : - Ce-a că zut acolo, Mitică ?

47. Intrebare la ora de istorie: - Pijamaua, dragă .

- Cine l-a bă tut prima dată pe - Cu atâ ta zgomot?

Ș tefan cel Mare?

- Eram ș i eu ın ̂ ea!

- Mama lui.

253 PAGINA COPIILOR

, ,

,

, , - Nu, nu e departe. O iei la stâ nga, iar joi o iei la dreapta.

64. Doi microbi: - Azi mă simt groaznic... Sunt bolnav!

- Dar ce ai?

- Penicilină .

65. Un inginer stă pe un pod ș i aruncă niș te că ră mizi ın ̂ apă . Se apropie altul ș i ıl̂ ın ̂ treabă : - De ce arunci că ră mizi ın ̂ apă ?

- Incerc să ın ̂ țeleg...

- Ce? - De ce o că ră midă pă trată face cercuri ın ̂ apă .

66. Tată l ıș̂i ın ̂ treabă copilul de 4 ani: - Ș tii cumva de ce nu mai taie lama mea de ras?

- Nu ș tiu, tată … câ nd am ascuțit eu creioanele tă ia bine!

67. - Ei, ați ascultat sfatul meu, să dormiț i câ t mai mult cu fereastra deschisă ?

- Da, domnule doctor, aș a am fă cut.

- Ș i nu v-a dispă rut bronș ita?

- Bronș ita, nu. In schimb, mi-au dispă rut televizorul, două tablouri ș i telefonul mobil.

73. Doi indivizi dorm pe o bancă , ı̂ n parc. Se apropie poliț istul comunitar ș i ı̂ i ın ̂ treabă : - Ce faceți aici?

- Pă i, nu am casă , nu am serviciu, nu am familie, aș a că dorm aici!

- Ș i tu?!

- La el ın ̂ gazdă !

74. Doi lă că tuș i stau de vorbă : - M-am angajat la o uzină ș i chiar din prima zi am ajuns la spital cu concediu medical de 30 de zile.

- Pă i, de ce?

69. - Nu pot merge la ș coală azi, - Am intrat ı̂ n secț i e ș i am mami! strigat: - De ce nu?

Ioane, aruncă -mi o cheie de 32!

- Nu mă simt bine.

- Aș a, ș i?

- Unde nu te simți bine?

- Pă i ș i de unde era să ș tiu că ın ̂ - La ș coală ! hala aia erau 22 de muncitori pe care ıî chema Ion? 7 0 . Ș e f u l ı̂ n c h i s o r i i s e adresează că tre deținutul de pe 75. Doi alpiniș ti la marginea scaunul electric: unei pră pă stii.

- Care este ultima dorință?

- Aici a picat ghidul nostru anul - Vă rog, țineți-mă de mâ nă . Aș a trecut! voi i mai liniș tit.

Celă lalt, scandalizat: - Ș i asta spui tu aș a de liniș tit?

71. La ora de geogra ie, domnul - Pă i ce, era deja destul de vechi profesor ıl̂ ın ̂ treabă un elev: ș i avea ș i câ teva pagini rupte!...

- Câ te tipuri de ape există ın ̂ Româ nia?

Culese de: Bogdan Romedea - Două . Plată ș i minerală . un tip la piață.

- Dar de ce va interesează ?

Vreți să le mâ ncați sau să le țineți de vorbă ?

72. - Tati, poți să ı̂mi mai dai un pahar cu apă ?

- Ț i-am dat 3 deja! N-ar trebui să te agiți atâ t!

- Dar trebuie! A l u a t f o c 68. Gă inile astea sunt de la noi sufrageria! sau din stră ină tate? ı̂ntreabă www.haicunoi.com

Hai cu noi - Almanah 2016

CRONICA PAROHIEI 254

Anul 2015

Botezuri

ź

ź ź

ź ź ź

ź

ź

ź

creș tinat fetița, Andone Iris Ştefania, avâ nd ca pă rinți spirituali pe Pendos Ionuţ şi Crăciun Oana.

La data de 7 februarie 2015, pă rinții Stănescu Vlăduţ şi Nafta ș i-au creș tinat fetița, Stănescu Maria Larisa, avâ nd ca pă rinți spirituali pe Tomiţă Costel cu soția Vasilica. ź La data de 14 februarie 2015, pă rinții Vararu Mircea şi Mihaela ș i-au creș tinat fetița, Vararu Andreea, avâ nd ca pă rinți spirituali pe Ciosanu Constantin cu soția Alice Georgiana şi copilul Robert Cristian. ź La data de 5 aprilie 2015, pă rinții Buraga Cristian Constantin şi Carmen Donici ș i-au creș tinat bă iețelul, Buraga Ianis, avâ nd ca pă rinți spirituali pe Jumanca Valeriu cu soția Augusta. ź La data de 18 aprilie 2015, s-a creș tinat bă iețelul, Bursuc Iustin Nicolas, avâ nd ca pă rinți spirituali pe Tălmaciu Dumitru Daniel cu soția Carmen, respectiv Tudor Ştefan şi Codrin Constantin.

La data de 18 aprilie 2015, s-a creș tinat fetița, Prisacă Ioana Iuliana, avâ nd ca pă rinţi pe Prisacă Claudiu şi Maria şi ca pă rinți spirituali pe Lenghel Ioan şi Carmen şi Georgiana.

La data de 26 aprilie 2015, s-a creș tinat bă iețelul, Neamţu Andrei Damian, avâ nd ca pă rinţi pe Neamţu Mihai Mircea şi Neamţu Mihaela Lenuţa şi ca pă rinţi spirituali pe Barbu Ion cu soția Nicoleta.

La data de 2 mai 2015, s-a creș tinat fetița, Apreutesei Adelina, avâ nd ca pă rinți pe Apreutesei Ciprian şi Elena-Roxana şi ca pă rinți spirituali pe Marian Emil cu soția Ştefana.

La data de 9 mai 2015, s-a creș tinat fetița, Apostol Ilinca Maria, avâ nd ca pă rinți spirituali pe Asmarandei Ioan şi Robert Raluca.

La data de 5 iunie 2015, s-a creș tinat fetița, Boancă Sara Ioana, avâ nd ca pă rinți pe Boancă Ştefan Ionuţ şi Luluşa Paraschiva şi ca pă rinți spirituali pe Costea Constantin Cătălin cu soția Diana.

La data de 6 August 2015, pă rinții Magdalin Cătălin Nicolae şi Alina Elena ș i-au creș tinat bă iețelul, Magdalin Mihnea Nicolae, avâ nd ca pă rinți spirituali pe Căpățână Codruț Constantin şi Căpăţână Ana Maria şi Aioanei Oana.

La data de 8 august 2015, pă rinții Damian Ionuț şi Elena Cristina ș i-au creș tinat fetița, Damian Iulia Maria, avâ nd ca pă rinți spirituali pe Petroaie Adrian cu soția Maria Simona, respectiv Petroaie Mihai cu soția Maria.

La data de 9 August 2015, pă rinții Pandelea Mihai Constantin şi Jiga Magdalena ș i-au creș tinat bă iețelul, Pandelea Mihai Crys, avâ nd ca pă rinți spirituali pe Balan Ciprian, Balan Ana Maria ș i Balan Robert.

Hai cu noi - Almanah 2016

www.haicunoi.com

CRONICA PAROHIEI

ź La data de 17 ianuarie 2015, pă rinții Andone Cezar Marius şi Alexandra Alina ș i-au

255 CRONICA PAROHIEI ź La data de 26 august 2015, pă rinții Lixandru Constantin Lucian şi Maria ș i-au creș tinat

ź ź

ź

ź ź ź

ź ź

fetița, Lixandru Ingrid Maria, avâ nd ca pă rinți spirituali pe Lixandru Florin cu soția Mihaela Elena.

La data de 29 August 2015, Macovei Elena Alina ș i-a creș tinat bă iețelul, Macovei Andrei Rafael, avâ nd ca pă rinți spirituali pe Matei Nicoleta Carmen, Bârjoveanu Elena ș i Matei.

La data de 5 septembrie 2015, pă rinții Samachis Nicoale şi Anca Daniela ș i-au creș tinat fetița, Samachis Emma Ștefania, avâ nd ca pă rinți spirituali pe Ciocan Daniel cu soția Gabriela.

La data de 30 octombrie, pă rinții Baghiu Haralambie Viorel ș i Mihaela Cătălina ș i-au creș tinat fetița, Baghiu Maria Antonia, avâ nd ca pă rinți spirituali pe Danciu Vasile cu soția Mirela ș i Stanciu Vasile cu soția Maria.

La data de 7 noiembrie, pă rinții Avasilcăi Daniel ș i Andra Raluca ș i-au creș tinat bă iețelul, Avasilcăi Matei Daniel, avâ nd ca pă rinți spirituali pe Pavel Ioan ș i Roxana Nicoleta.

La data de 19 decembrie, pă rinții Groza Felician Petru şi Groza Ildikö şi-au creș tinat fetiţa ,Petronela Alexandra Groza, avâ nd ca pă rinte spiritual pe Asavei Vasile Ştefan.

La data de 26 decembrie, pă rinţii Stănescu Gutui şi Elena şi-au creştinat iul, Stănescu Avram Ferdinand, avâ nd ca pă rinţi spirituali pe Avasilcăi Daniel şi Diana şi Grigoriu Daniela.

La data de 26 decembrie, pă rinţii Nistor Nicolae şi Mihaela şi-au creştinat iica, Nistor Anamaria Petronela, avâ nd ca pă rinţi spirituali pe Haiteş Claudiu şi Cristina.

La data de 27 decembrie, pă rinţii Paisa Ilie şi Paisa Iulia Elena şi-au ceştinat bă ieţelul, Paisa Alexandru Ilie, avâ nd ca prinţi spirituali pe Nistor Ionel şi Claudia.

Căsătorii

ź La data de 17 ianuarie 2015 ș i-au ım ̂ pletit viețile

ź

ź

ź ź ź ź ź ź ź

Ciudin Mihai ș i Neamţu Elena Ancuţ, avâ nd ca naș i familia Ioniţă Tiberiu ș i Daniela.

La data de 26 aprilie 2015 ș i-au ım ̂ pletit viețile Neamţu Mihai Mircea ș i Cotfas Mihaela Lenuţa, avâ nd ca naș i familia Barbu Ion ș i Nicoleta.

La data de 6 iulie 2015 ș i-au ım ̂ pletit viețile Aursului Cătălin Ioan ș i Bădângă Eliza Elena, avâ nd ca naș i familia Bălan Ion ș i Florentina.

La data de 25 iulie 2015 ș i-au ım ̂ pletit viețile Sîrmă Mirel ș i Măriuța Maria Alina, avâ nd ca naș i familia Sîrmă Valentin ș i Paula.

La data de 16 august şi-au ă mpletit vieţile Aciubotăriţei Alice-Alexandra şi Radu Dumitru Bogdan, avâ nd ca pă rinţi spirituali pe Atomei Constantin şi Elena Daniela.

La data de 16 august şi-au ım ̂ pletit vieţile Antrecariu Alina-Gabriela şi Balan Roger Florin, avâ nd ca pă rinţi spirituali pe Manolache Cătălin şi Simona.

La data de 22 august 2015 ș i-au ım ̂ pletit viețile Nețea Dragoș Ionel ș i Lupu-Oțel Maria, avâ nd ca naș i familia Patacă Lucian ș i Oana.

La data de 23 august 2015 ș i-au ım ̂ pletit viețile Apintilioaiei Cătălin Petruț ș i Crețu Cipriana Loredana, avâ nd ca naș i familia Popa Andrei ș i Ana Maria.

La data de 30 august 2015 ș i-au ım ̂ pletit viețile Rață Cătălin Ionuț ș i Preda Eleonora, avâ nd ca naș i familia Apintilioaie Traian Ionel ș i Iacob Marina Sabina.

La data de 5 septembrie 2015 ș i-au ım ̂ pletit viețile Pancu Ionuț Andrei ș i Drăcea Irina Elena, avâ nd ca naș i familia Andone Marius ș i Alexandra.

www.haicunoi.com

Hai cu noi - Almanah 2016

CRONICA PAROHIEI 256 ź La data de 19 septembrie 2015 ș i-au ım ̂ pletit viețile Gotcu Ionuţ Cristian ș i Pocovnicu

Elena, avâ nd ca naș i familia Ababei Costel ș i Maria. ź La data de 3 octombrie 2015 ș i-au ım ̂ pletit viețile Radu Andrei ș i Tureschi Ioana Sorana, avâ nd ca naș i familia Cicioc Apetrei Victorino Radu ș i So ia Andreea. ź La data de 10 octombrie 2015 ș i-au ım ̂ pletit viețile Bordei Alexandru ș i Sandu Ana, avâ nd ca naș i familia Frunză Constantin ș i Niculina.

Înmormântări

ź ź ź ź ź ź ź ź ź ź ź ź ź ź ź ź ź ź ź ź ź ź ź ź ź ź

Domnul la 9 ianuarie 2015.

La data de 25 ianuarie 2015 a fost ın ̂ mormâ ntată Negrescu Lina.

La data de 29 ianuarie 2015 a fost ın ̂ mormâ ntat Păvălaş Gheorghe.

La data de 7 februarie 2015 a fost ın ̂ mormâ ntată Prisecaru Albina, adormită ın ̂ tru Domnul la 5 februarie 2015.

La data de 1 martie 2015 a fost ın ̂ mormâ ntat Baghiu Gheorghe, adormit ın ̂ tru Domnul la 27 februarie 2015.

La data de 17 martie 2015 a fost ın ̂ mormâ ntat Chelaru Neculai.

La data de 17 martie 2015 a fost ın ̂ mormâ ntat Drîngu Vasile.

La data de 24 martie 2015 a fost ın ̂ mormâ ntat Trif Constantin.

La data de 5 mai 2015 a fost ın ̂ mormâ ntată Avasilcăi Ana. La data de 6 mai 2015 a fost ın ̂ mormâ ntat Japalela Decebal.

La data de 9 mai 2015 a fost ın ̂ mormâ ntat Amăriuţei Ghiorghe.

La data de 24 iunie 2015 a fost ın ̂ mormâ ntată Burlea Olimpia.

La data de 11 iulie 2015 a fost ın ̂ mormâ ntată Crăciun Ileana.

La data de 19 iulie 2015 a fost ın ̂ mormâ ntată Iacob Verginia.

La data de 6 august 2015 a fost ın ̂ mormâ ntată Măriuța Ana. La data de 13 august 2015 a fost ın ̂ mormâ ntată Ana Tofan.

La data de 16 august 2015 a fost ın ̂ mormâ ntată Baghiu Ana. La data de 19 august 2015 a fost ın ̂ mormâ ntată Ailenei Ioana.

La data de 30 august 2015 a fost ın ̂ mormâ ntat Sandu Ioan, adormit ın ̂ tru Domnul la 27 August 2015.

La data de 1 septembrie 2015 a fost ın ̂ mormâ ntat Tofan Vasile, adormit ın ̂ tru Domnul la 31 august 2015.

La data de 3 septembrie 2015 a fost ın ̂ mormâ ntată Baghiu Elena, adormită ın ̂ tru Domnul la 1 septembrie 2015.

La data de 15 septembrie 2015 a fost ın ̂ mormâ ntată Dumitrache Arieta, adormită ın ̂ tru Domnul la 14 septembrie 2015.

La data de 1 octombrie 2015 a fost ın ̂ mormâ ntată Anghelache Aglaia, adormită ın ̂ tru Domnul la 28 septembrie 2015.

La data de 3 octombrie 2015 a fost ın ̂ mormâ ntat Drîngu Ion, adormit ın ̂ tru Domnul la 1 octombrie 2015.

La data de 15 octombrie 2015 a fost ın ̂ mormâ ntat Vasilachi Ioan, adormit ın ̂ tru Domnul la 12 octombrie 2015.

La data de 27 octombrie 2015 a fost ın ̂ mormâ ntată Plăcintă Ecaterina, adormită ın ̂ tru Domnul la 26 octombrie 2015.

La data de 5 noiembrie 2015 a fost ın ̂ mormâ ntată Drîngu Valeria, adormită ın ̂ tru Domnul la

Hai cu noi - Almanah 2016

www.haicunoi.com

CRONICA PAROHIEI

ź La data de 11 ianuarie 2015 a fost ın ̂ mormâ ntată Cucuruz Smaranda Ana, adormită ın ̂ tru

257 CRONICA PAROHIEI 3 noiembrie 2015. ź La data de 26 noiembrie 2015 a fost ın ̂ mormâ ntat Anghelache Ion, adormit ın ̂ tru Domnul la

23 noiembrie 2015. ź La data de 5 decembrie 2015 a fost ın ̂ mormâ ntată Mardare Elisabeta, adormită ın ̂ tru

Domnul la 2 decembrie 2015. ź La data de 10 decembrie 2015 a fost ın ̂ mormâ ntată Dascălu Elena, adormită ın ̂ tru Domnul la

9 decembrie 2015. ź La data de 17 decembrie 2015 a fost ın ̂ mormâ ntat Dumitrache Constantin, adormit ın ̂ tru

Domnul la 16 decembrie 2015. ź La data de 23 decembrie a fost ın ̂ mormâ ntat Prisăcariu Vasile, adormit ın ̂ tru Domnul la 22

decembrie 2015

Procese verbale 2015 ź Incheiat pe 21 februarie 2015, câ nd preotul Petru Munteanu a dat lui Anton Vasile, din comuna

ź

ź

ź

ź ź

ź

ź ź

ź

ź

ź

Să vineşti, Str. Jderului Nr. 16, suma de 200 lei, pentru a ın ̂ depă rta irele după intervenţia chirurgicală suferită la ochi.

Incheiat azi, 5 aprilie 2015, câ nd pă rintele Petru Munteanu de la Parohia „Sf. Voievozi” Să vineşti a dat lui Fasolă Vasile, din comuna Piatra Şoimului, suma de 250 lei, pentru refacerea casei care a luat foc.

In data de 19 aprilie 2015 s-a colectat suma de 70 lei la Parohia „Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril” din Să vineşti de la enoriaşii prezenţi de că tre consilierul Pır̂nă u Vasile de la Parohia „Naşterea Maicii Domnului” Mă ră ţei 2 din Piatra Neamţ.

Incheiat ın ̂ data de 21 mai 2015, câ nd pă rintele Munteanu Petru, preot paroh, a dat suma de 250 lei Domnului Pă dureanu Cezar din comuna Cră că oani, Jud. Neamţ, de la pă rintele Iliescu Neculai, pentru ajutor la o casă arsă .

Incheiat ın ̂ data de 24 mai 2015, câ nd s-a strâ ns suma de 125 lei pentru Marcu Vasile din comuna Oniceni, Jud. Neamţ, pentru o casă arsă .

Incheiat ın ̂ data de 26 mai 2015, câ nd pă rintele Munteanu Petru, preot paroh, a dat suma de 59 lei Domnului Cioroabă Dragoş din comuna Siclari Tır̂gu Neamţ, pentru plecarea la Ploieşti pentru probleme de rezolvat.

Incheiat ın ̂ data de 7 iunie 2015, câ nd s-a colectat suma de 26,00 lei de la Parohia Sf.Arhangheli "Mihail ș i Gavril" din Să vineș ti Sat, de că tre consilierul Pâ rnă u Vasile de la Parohia "Naș terii Maicii Domnului" – Mă ră ței 2, din Piatra-Neamț .

Incheiat ın ̂ data de 8 iunie 2015, câ nd Zargiu Niculina, din comuna Să vineș ti, județul Neamț a primit o uș ă din partea Parohiei „S inții Voievozi" din Să vineș ti.

Incheiat ın ̂ data de 28 iunie 2015, câ nd doamna Linguraru Veronica, din Ruseni, Borleşti, a primit din partea pă rintelui Petru Munteanu, preot paroh ın ̂ cadrul Parohiei „S inţii Voievozi” din Să vineşti, suma de 55 lei pentru efectuarea unei operaţii la Tâ rgu-Mureş.

Incheiat ın ̂ data de 19 iulie 2015, câ nd s-a colectat de la enoriaşii din Parohia „S inţii Voievozi” din Să vineşti suma de 43 de lei de că tre consilierul Pır̂nă u Vasile de la Parohia „Naşterea Maicii Domnului” – Mă ră ţei II din Piatra-Neamţ .

Incheiat ın ̂ data de 16 august 2015, s-a colectat de la enoriaşii din Parohia „S inţii Voievozi” din Să vineşti Sat, judeţul Neamţ, suma de 23 lei de că tre consilierul Pır̂nă u Vasile de la Parohia „Naşterea Maicii Domnului” Mă ră ţei II din Piatra-Neamţ.

Incheiat ın ̂ data de 4 octombrie 2015, câ nd s-a colectat de la enoriaș ii din Parohia Sf. Voievozi Mihail ș i Gavriil, Să vineș ti Sat, jud. Neamț , de că tre consilierul Pır̂nă u Vasile, suma de 54 lei pentru pictura de la Parohia Naș terea Maicii Domnului, Mă ră ței 2, din Piatra-Neamț .

www.haicunoi.com

Hai cu noi - Almanah 2016

258

Prin serviciul de catering dorim să venim în ajutorul dumneavoastră prin livrarea la domiciliu, pe bază de comandă, a produselor tradiționale de sărbători, a produselor pentru pomeniri, precum și a produselor gătite pentru diverse evenimente.

Meniuri la 10 lei sau 15 lei. Cozonac la 14 lei/buc.

Pentru comenzi ne puteți găsi la Centrul socialeducativ „Popasul Iubirii Milostive” din cadrul Parohiei „Sf. Voievozi” din Săvinești.

e-mail: centrul.social@gmail.com tel.: 0753 866 105 0233 280 570 Hai cu noi - Almanah 2016

www.haicunoi.com

259

Parohia „Sf. Voievozi” din Săvinești vă pune la dispoziție

Preț 10 lei

Preț 10 lei

Fondurile colectate vor sprijini proiecte sociale

www.haicunoi.com

Preț 10 lei

Siropuri facute în casă, 100% naturale și cu un gust autentic, fară conservanți sau coloranti, din fructe și plante atent selecționate.

Dulceață și gemuri tradiționale preparate artizanal din fructe de cea mai bună calitate. Semne de carte și huse pentru telefoane cu motive tradiționale românești.

Pentru comenzi sunați la telefon 0753 866 105. Urmăriți site-ul W W W. R e t e t e D e L a B u n i c a . E U pentru o varietate mai mare de produse.

Preț 5 lei

Hai cu noi - Almanah 2016

260

Cei care doresc să sprijine financiar reamenajarea Școlii Vechi o pot face în contul deschis la: BRD, Roznov, Jud. Neamţ SWIFT CODE: BRDE RO BU IBAN ROL: RO 96 BRDE 280S V257 2107 2800 sau chiar la sediul Școlii Vechi, Săvinești.

Pentru a fi în permanență informat de stadiul lucrărilor și de activitățile noastre în cadrul Școlii Vechi, urmărește-ne pe www.samariteanulmilostiv.ro și www.jurnalspiritual.eu

Hai cu noi - Almanah 2016

www.haicunoi.com