Issuu on Google+

LYCEUM Revista semestrială a Grupului Şcolar Traian Vuia

În acest număr:

● Halloween ● Balul

Bobocilor ● 1 Decembrie ● Impodobirea bradului ● Moment omagial Eminescu ● Talente

de Vuia

● Poezii ● Chestionare ● Sfaturi ● Cu

Ianuarie 2010

cosmetice

profesorii la taifas

A n u l V I I I N r. 11


Cuprins Halloween la Vuia ……. pag. 3 Balul Bobocilor ……. pag. 5 Ziua de 1 Decembrie ……. pag. 7 Impodobirea bradului ……. pag. 8 Moment omagial Eminescu ……. pag. 9 Talente de Vuia ……. pag. 10 Sănătatea noastră ……. pag. 11 Cu profesorii la taifas ……. pag. 13 Sfatul specialistului - unghii false ……. pag. 14 ViaŃa tinerilor încotro? ……. pag. 15 Poezii ……. pag. 17 Opinia ta contează ……. pag. 19 Comunicarea părinŃi-copii ……. pag. 22 Pagina de franceză ……. pag. 24 Pagina de engleză ……. pag. 25 Identitate şi toleranŃă ……. pag. 26


Vârtejul existenŃei cotidiene, când zilele se preling peste noi grăbit iar nopŃile au uneori eternitatea, ne face să uităm din ce în ce mai repede, mai devreme şi mai durabil, faptul că viaŃa ne atenŃionează mereu, neobosit, cu gingăşie şi cu tandreŃe să fim mai buni, mai înŃelegători şi mai concilianŃi.

Îndemnul meu, acum la început de an, este următorul: PriviŃi cu mult curaj în oglinda sufletului şi veŃi găsi răspunsul pe care-l aşteptaŃi!DaŃi deoparte întrebările neliniştitoare,îndoiala şi nesiguranŃa, priviŃi cu încredere către viitor şi veŃi găsi, cu siguranŃă, roadele îngăduinŃei voastre.

În anul care ne stă înainte aş vrea să fim mai buni şi să lăsăm următoarele îndemnuri să ne călăuzească vieŃile:

A iubi nu înseamnă a-Ńi dărui bogăŃiile Ci a descoperi celorlalŃi propriile lor bogăŃii, Talentele, darurile şi valoarea lor, Înseamnă a avea încredere în ei şi în posibilitatea lor De a creşte spiritual. Este deci important să ne apropiem de oameni În suferinŃa şi în simplitatea lor, Cu blândeŃe, Cu multă blândeŃe, Fără să ne impunem lor Ci, dimpotrivă, să-i acceptăm,cu umilinŃă şi respect, Aşa cum sunt ei.

Jean Vanier Prof. Minodora Dan

2


Halloween la Vuia Sărbătoarea britanică Halloween devine o tradiŃie pentru elevii şi cadrele didactice de limba engleză din cadrul Grupului Şcolar Traian Vuia. Cea de-a treia celebrare a Halloween-ului a avut loc în data de 30 octombrie 2008, fiind coordonată de prof. Sabău Laura, prof. Şandru Delia.

Obiectivele propuse au constat în: • Familiarizarea elevilor cu tradiŃiile şi obiceiurile britanice. • Introducerea elevilor şi a cadrelor didactice invitate în atmosfera specifică Halloween-ului. Au participat 6 echipaje formate din câte 4 elevi din clasele a IX- A (Ardelean Bogdan, Bucur Alexandru şi Peter Arnold), a IX-a B (Bodo Brigitta, Gal Andrea, Komes Daniel şi Molnar Renata), a X-a B (Kovacs Sandor, Bordi Jozsef, Poczo Sandor şi Butiulcă Daniel), a X-a C (Dudaş Cosmin, SărăcuŃ Andrei, Ungur Adrian şi Straia Virgil), a X-a E (łala Geanina, Pungea Carmen, Jancsi Annamaria, Moldovan Raluca şi Oltean Lidia), a XI-a B (Agyagasi Csilla, Gazda Attila, Otvos Attila şi Zold Jozsef). În vederea atingerii acestor obiective, s-au desfăşurat următoarele activităŃi: 1. Amenajarea cabinetului de engleză în spiritului Halloween-ului. Sala a fost împodobită cu fructe de toamne, dovleci şi frunze. 2. Organizarea unui concurs cu probe specifice Halloween-ului. • Proba 1: Guess the ending: elevii au vizionat câteva secvenŃe din filmul Final destination2, având sarcina de a ghici finalul acestor secvenŃe. • Proba 2: decorare de dovleci: elevii au primit câte un dovleac; folosindu-se de foarfeci şi carioci au trebuit să decoreze aceşti dovleci într-un mod cât mai interesant. • Proba 3: creare de costume de Halloween: folosindu-se doar de hârtie igienică şi de pungi, elevii au avut misiunea de a crea un costum de Halloween cât mai original.

3. Jurizarea concursului a fost asigurată de către prof. coordonatori. Rezultatele au fost următoarele: locul I- cls. a X-a B – 34 p, locul II - cls. a XI-a B – 30 p, locul III - cls. a IX-a A – 28 p, locul IV – cls. a X-a C – 22 p, locul V – cls. a IX-a B – 20 p, locul VI – cls. a X-a E – 13 p. Coordonator prof.: Sabău Laura

3


The winner takes it all. Regardless

of

who

celebrates

it,

Halloween is about creating magic, celebrating the power of human imagination and fantasy, about letting go under touchable shape of the bizarre and the unnatural that lives in each one of us. Halloween is a celebrating day for all the people in the western countries. They believe this is a day when evil is wiped out of the world and the good is incorporated in the world. This is a great day for all kids Certainly, today’s society pushes us all to be winners. The school celebration was under the shape of a contest which stimulated our imagination and competitive forces to the maximum. It feels very good to be a winner, all of the teams were strong but we were the best. Me and my colleagues: Butiulca Daniel, Poczo Andor and Bordi Jozsef had other five teams as competitors and all of them had a really good time. To win a contest you always need to follow the rules of the game , but some teams did not listen and this was reflected in the marks we received. Halloween is a holiday for all and it is celebrated on October, the 31st. The Halloween contest was original and outstanding, our team had a lot of fun especially when we needed to cut out the pumpkin, and to dress up our classmate as a Halloween character. There were many nice pumpkins but somehow our pumpkin was the winner wich took it all. The spirit of our team was very good, all of us had some nice ideas and this is always a bonus. If in a team there are nice ideas then there are more chances to win the contest, and if there is no team spirit then there are less chances to win, but our team was really strong. The teachers who assisted to the Halloween contest were very nice to all of us and that’s an important thing. The movie was very well chosen. Even though we hoped that we would win, it surprised us when the teachers announced that we actually managed to take the first place in the competition. We don’t remember all the details, all the faces and all the trials but one thing is sure: we had a taste of what it is to be a winner and that is priceless.

By Kovács Sándor. Teacher Delia Şandru

4


TradiŃionalul Bal al Bobocilor s-a desfăşurat în data de 23 noiembrie 2009 la discoteca Jazz.. Organizatorii Balului au fost elevii clasei

a XII-a A. Cordonatorul a fost

dirigintele clasei a XII-a A, Cifu Cristian. Tema balului a fost Europarty,astfel încât prezentarea concurenŃilor a constat în costumarea lor în diferitele naŃiuni ale Uniunii

Europene:

italieni,

englezi,

spanioli,

francezi, rromi.

Aceştia au fost supuşi unor probe precum dans, cultură generală, probă surpriză (dans cu portocala) şi proba la alegere.

Sarcina

juriului,

format

din

profesori şi elevi a fost una grea, dar a desemnat ca şi Miss Traian Vuia pe eleva Szekely Claudia din clasa a IX-a E, iar Mister Traian Vuia pe elevul Oltean Programul proiectat de organizatori a

Gabriel din clasa a IX-a C.

îmbinat concursul cu buna dispoziŃie, spre

Buna dispoziŃie a fost asigurată de

satisfacŃia elevilor şi a cadrelor didiactice

trupa de muzică pop Zoli şi Pistike, eleva

participante.

Pop Ana Maria(a XII-a F), de trupele de dans modern şi dans popular de la Grupul Şcolar Gheorghe Marinescu, de Ansamblul Aven Amenza Romale. De asemenea a avut loc şi o prezentare de machiaj şi de coafură ale prof. Szombat Emoke şi Huza Ramona.

Concursul de Miss şi Mister Boboc 2009 a reunit 6 perechi de elevi din clasele a IX -a.

5


Interviu Miss, Mister Rep.: Vă credeŃi frumoşi? Miss: Da! Mister: Foarte (râde). Rep.: De ce aŃi participat?AŃi vrut să demonstraŃi ceva? Care a fost scopul? Miss: Să câştig. Am vrut să demonstrez numai ceea ce pot. Mister: Să câşig, ceea ce am şi reuşit. Am participat deoarece sunt încrezător în mine însumi. Rep.: CredeŃi că a fi frumos este un avantaj? De ce? Miss: Nu ştiu. Mister: Da, cred, deoarece mă consider o persoana atractivă şi cu acest farmec am reuşit să vrăjesc juriul. Rep.: FrumuseŃea vine doar din interior? Miss: Nu. Mister: Nu Rep.: Ce ziceŃi de sintagma ,,Degeaba eşti frumos la exterior, că frumuseŃea interioară te urâŃeşte? Miss: No comment ! Mister: No comment ! Rep.: Ce faci pentru a fi frumos(oasă) ? Miss: FrumuseŃea vine de la sine. Mister: Mă întreŃin. Rep.: Cum te-ai pregătit pentru concurs?

Miss: Am petrecut foarte mult timp la repetiŃii. Mister: M-am Ńinut de repetiŃii. Rep.: Cum te-au privit colegii? Miss: Cu invidie !

Rep.: Ce crezi despre frezele emo? Mister: Naşpa. Rep.: Care e capitala Londrei? Miss:Mister: Londra nu are capitala. Rep.: Ce vă place la Traian Vuia? Miss: BaieŃii, clasele terminale. Mister: Fetele, anturajul, colectivul.

Mister: M-au luat direct cu “Ce faci misterule”? Pentru Miss Rep.: Cine Ńi-a realizat machiajul? Miss: Frâncean Loredana din clasa a XIII-a H. Rep.: Unde Ńi-ai aranjat părul? Miss: La salonul Roşu. Rep.: De unde Ńi-ai procurat rochia de seară? Miss: De la salonul Maria. Pentru Mister: Te pensezi? Mister: Nu. Rep.: Ce crezi despre bărbaŃii\băieŃii care se pensează? Mister: Sunt prea feminini.

Rep.: Care e profilul preferat, dar materia preferată? Miss: Igiena şi estetica corpului omenesc; limba şi literatura română. Mister: Sportul. Rep.: Ce trebuie să facă un profesor să fie plăcut? Miss: Nu ştiu ! Mister: Să vorbească frumos. Rep.: AveŃi prieten\ă? Miss: Mister: Rep.: Ce fel de muzică ascultaŃi? Miss: Orice în afară de rock. Mister: Mafia. A consemnat: Szasz Emese (a XIII-a H)

6


Zi NaŃională a Românilor- cu elevii de la

Corul, pregătit de către prof. Bălăşoiu Marius, a interpretat mai multe cântece specifice acestei sărbători : Trece-Ńi batalioane române CarpaŃii; Drum bun ; Cântec de cătănie.

Traian Vuia. Această zi reprezintă pentru toŃi românii ziua unificării tuturor teritoriilor româneşti, iar în această zi elevii şi cadrele didactice de la Grup Şcolar “Traian Vuia” au adus recunoştinŃă şi omagiu tuturor românilor care au căzut pe câmpul de luptă pentru Marea Unire de la 1918.

Aşadar, în data de 27 noiembrie 2009, la ora 12,00, în sala profesorală s-a desfăşurat un program artistic, coordonat de prof. Sabău Laura. şi Nicuşan Ramona. Elevii au fost pregatiŃi de domnii profesori: Bălăşoiu Marius, Dan Minodora şi Siklodi Beata. Programul artistic a avut menirea de a ne aduce în suflete mândria de a fi cetăŃeni ai României. La programul artistic au participat elevi din clasele a IX-a E, a IX-a C, a X-a A, a X-a C, a XI-a A, a XI-a B, a XII-a A, a XII-a G.

Un moment deosebit l-a constituit recitarea de poezii de către elevele din clasa a XA, a XI-A, coordonate de prof. Dan Minodora. După cum ne-au obişnuit la fiecare program artistic, trupele de dans popular românesc şi dans popular maghiar au încheiat acest program deosebit.

7


Impodobirea bradului În data de 11.12.2009, sub egida Primăriei Tg.-Mureş, s-a desfăşurat în Cetatea Medievală Concursul de împodobit brazi de Crăciun. Grupul Şcolar Traian Vuia, a participat şi anul acesta prin elevii claselor a IX-a E şi a XII-a F , coordonaŃi de prof. Balea Simona şi prof. Nicuşan Ramona. Ca în fiecare an, ornamentele au fost pregătite din timp de către elevi și profesorii coordonatori, o implicare deosebită în acest an având-o doamna profesoară Simona Balea.

Activitatea s-a desfăşurat în Cetatea din TgMureş, cu ocazia sărbătorii Crăciunului. Organizatorii au repartizat elevilor un brad, care a fost ornat cu podoabele pe care aceştia le-au realizat anterior, pe parcursul a trei săptămâni de muncă în echipă. În vârful bradului a fost aşezat un avion cu sigla liceului, realizat de elevul Negovan Andrei, din clasa a XII-a C. La sfârşitul activităŃii, elevii au fost răsplătiŃi de către organizatori cu o plasă plină de dulciuri.

8


Amintindu-ne de Luceafărul poeziei româneşti

În data de 15 ianuarie

2009, profesoarele de limba şi literatura română au pregătit un moment omagial dedicat poetului naŃional Mihai Eminescu. Activitatea s-a desfăşurat în cadrul catedrei de Limba şi literatura română, în sala 114, Grup Şcolar “Traian Vuia”, sub coordonarea profesoarei Dan Minodora, care a fost gazda momentului dedicat marelui poet Mihai Eminescu. La acest eveniment au participat atât elevi implicaŃi direct în cadrul acesteia, cât şi elevi-spectatori. Ne-a onorat şi bucurat participarea d-nei dir. adj. Benedek Eva, care e mereu alături de profesori şi elevi, în acŃiunile desfăşurate cu diferite ocazii. Cea care a deschis momentul omagial a fost prof. Dan Minodora, care, printr-o prezentare Power Point ne-a reamintit datele cheie din viaŃa lui Mihai Eminescu, dar şi cugetări eminesciene, dureros de adevărate chiar şi azi. Recitările elevilor (Oltean Lidia şi Mărginean Iulia coordonate de prof. Coman Cristina; Vig

Andrea, Piper Alexandra şi Deme Karmen coordonate de prof. Balea Simona; Nicoară Agnes şi Keresztely Szintia coordonate de prof. Ciaclan Denisa) au fost intercalate cu momente muzicale, versurile poetului fiind aşezate pe linie melodică, sau chiar interpretate vocal, aşa cum a făcut-o elevul Nagy Bertold din clasa a XII-a B. Surpriza a venit din partea catedrei de limba engleză, eleva Nyiri Alexandra recitând un fragment din “Luceafărul” în limba engleză, fiind coordonată de prof. Şandru Delia. De asemenea, au fost afişate lucrările grafice realizate în cadrul proiectului “Limbajul şi gramatica culorilor”, care au avut ca temă viaŃa şi opera marelui poet. Astfel, se cuvine să îi menŃionăm pe Szanta Emese din clasa a IX-a B, Moldovan Sonia şi UŃică Lavinia din clasa a IX-a E, Deme Karmen din clasa a X-a B, Zsold Joseph, Varga Renata şi Horvath Hajnal din clasa a XI-a B, precum şi Moga Cristian din clasa a XI-a A, care ne-au surprins prin talentul de care au dat dovadă în realizarea lucrărilor lor.

9


Fiecare cu talentul său Talente de Vuia Pasiunea mea este dansul, şi am început să dansez în urmă cu trei ani la un club de dans. Îmi doresc să progresez în acest domeniu şi sunt conştientă că pentru a obŃine performanŃe e nevoie de multă ambiŃie şi muncă. Linia melodică a pieselor alături de mişcările scenice mă poartă într-o lume minunată a dansului în care mă pot simŃi eu însămi. (Szekely Claudia, a IX-a E )

Dansul este pasiunea mea, şi îmi doresc foarte mult să mă afirm ca un viitor dansator profesionist. Dansez de trei ani şi jumătate, timp în care am participat la numeroase competiŃii de dans, în diverse locaŃii(Cluj, Turda, Tg. Mureş) la care am câştigat diferite premii(locul

III şi locul IV).Doresc să mă perfecŃionez şi să continui să particip la diverse competiŃii şi festivaluri. (Nagy Ferenc, a IX-a A)

Cea mai mare pasiune a mea este muzica. Am cântat de multe ori la balurile organizate în cadrul şcolii cât şi la concursuri muzicale. Mi-aş dori să particip la cât mai multe concursuri şi totodată să îmi dezvolt talentul pe care îl am.Doresc să obŃin mai multă experienŃă în domeniul muzical şi să mă fac cunoscută publicului. De asemenea intenŃionez să mă perfecŃionez pentru ca astfel să îmi pot atinge potenŃialul maxim. (Ana Maria Pop, a XII-a F) A consemnat prof. Dan Minodora

10


CHESTIONAR LEGAT DE DIETA SĂNĂTOASĂ CalculaŃi în gând, pe o coală separată sau printr-o altă metodă câte un punct pentru fiecare răspuns afirmativ. Sunt 20 de întrebări la care trebuie să răspund dacă vreau să aflu dacă “Am o dietă sănătoasă” şi apoi cum să atenuez eventualele probleme de nutriŃie: Atunci când vreau să aflu ce se întâmplă cu sănătatea şi vreau să-mi controlez alimentaŃia întâi trebuie să conştientizez dacă: ♦ Adaug zilnic zahar în mâncare sau băutura? ♦ Mănânc zilnic alimente cu conŃinut de zahăr? ♦ Folosesc sare în mâncare? ♦ Beau mai mult de o ceaşcă de cafea pe zi? ♦ Beau mai mult de trei ceşti de ceai pe zi? ♦ Fumez mai mult de cinci Ńigări pe zi? ♦ Consum ocazional droguri precum canabis? ♦ Beau mai mult de 28 g de alcool (un pahar de vin, 600 ml bere sau o măsură de băuturi spirtoase) pe zi? ♦ Mănânc carne friptă de mai mult de două ori pe săptămână? ♦ Consum hrană de tip fast-food mai mult de două ori pe săptămână? ♦ Consum carne roşie mai mult de două ori pe săptămână? ♦ Consum ciocolată sau dulciuri mai mult de doua ori pe săptămână? ♦ Consum des alimente care conŃin aditivi şi conservanŃi alimentari? ♦ Dieta zilnică este alcătuită din mai puŃin de o treime legume şi fructe proaspete? ♦ Beau mai puŃin de 300 ml apă plată pe zi? ♦ Consum în mod obişnuit orez alb, pâine albă şi produse pe bază de făină albă în loc de cereale integrale? 11


♦ Beau mai mult de 1,7 litri de lapte pe săptămână? ♦ Consum mai mult de 3 felii de pâine în medie pe zi? ♦ Sunt dependent de vreun aliment? ♦ Consum peşte gras mai puŃin de două ori pe săptămână şi/sau seminŃe în fiecare zi?

Răspuns chestionar: 0-4 puncte: Vă preocupă sănătatea dvs. şi micile scăpări nu par să vă afecteze starea de sănătate. Adăugând dietei dvs. vitaminele şi mineralele corespunzătoare vă puteŃi aştepta la o viaŃă lungă şi sănătoasă. Răspuns chestionar: 5-9 puncte: SunteŃi pe drumul cel bun, dar trebuie să fiŃi mai sever cu dumneavoastră înşivă. Pentru a renunŃa oarecum la obiceiurile rele încercaŃi să faceŃi nişte experimente uşoare. De exemplu, renunŃaŃi timp de o lună la alimentele sau băuturile despre care ştiŃi că nu sunt bune pentru dumneavoastră. VedeŃi cum vă simŃiŃi. Pe unele s-ar putea să le folosiŃi din când în când, în timp ce la altele ar trebui să renunŃaŃi. AbŃineŃi-vă timp de o lună - dorinŃa va dispărea în scurt timp. PropuneŃi-vă sa ajungeŃi în timp de trei luni la un scor sub 5. Răspuns chestionar: 10-14 puncte: Dieta dumneavoastră nu este sănătoasa şi aveŃi nevoie de nişte schimbări pentru a ajunge la o sănătate optimă. Dar luaŃi-o uşor. Ar trebui să ajungeŃi la valoarea 5 în timp de şase luni. ÎncepeŃi prin respectarea principiilor generale de dietă sănătoasă. VeŃi vedea că obiceiurile alimentare proaste se vor transforma în bine pe măsură ce veŃi descoperi alte alternative mai gustoase. Obiceiurile rele rămase vor dispărea cu timpul. Nu uitaŃi ca zahărul, sarea, cafeaua şi ciocolata sunt alimente care provoacă dependenŃă. Pofta pentru ele va scădea impresionant după o luna de abŃinere. Răspuns chestionar: 15-20 puncte: Dacă veŃi continua aşa vă veŃi îmbolnăvi. ConsumaŃi de departe prea multă grăsime, alimente rafinate şi stimulente. UrmaŃi cu grijă sfaturile de nutriŃie sănătoasă şi schimbaŃi-vă încetul cu încetul stilul de viaŃă. De exemplu, luaŃi în consideraŃie două întrebări la care aŃi răspuns afirmativ şi faceŃi schimbări aşa încât o lună mai târziu să puteŃi să răspundeŃi negativ. Un exemplu ar fi oprirea consumului de zahar sau de cafea în prima lună. ContinuaŃi tot aşa până atingeŃi valoarea 5 sau chiar mai puŃin. S-ar putea să vă simŃiŃi rău în primele două săptămâni, dar după o lună de zile veŃi începe să simŃiŃi efectele pozitive ale hrănirii in mod sănătos. Cules de prof. Sabău Laura-Stanca 12


Cu profesorii la taifas 7. Cartea favorită: Recitesc mereu cu plăcere Help yourself de Dave Pelzer,un scriitor contemporan american. Este o carte care spune că succesul nu vine peste noapte ci se obŃine prin paşi mici, dar siguri.

8. Aveti satisfacŃii privind munca dumneavoastră? Sigur că am. Îmi place meseria mea.

9. Ce v-a determinat să alegeŃi această profesie? 1. Numele: Şandru Delia Nicoleta 2. Locul şi data naşterii: Sunt născută în 14 octombrie 1976, Târgu- Mureş.

Faptul că vreau sa mă întâlnesc în fiecare zi cu limba lui Shakespeare.

10. Unde vă vedeŃi în următorii 5 ani? Vă vedeŃi profesor? Da, mă văd profesor de liceu.

3. Hobbiuri: Îmi place să călătoresc şi să îmi petrec vacanŃele în locuri noi.

4. Artişti muzicali preferaŃi: FormaŃiile Maroon 5, Snow Patrol, dar si alŃii.

11.Ultima vacanŃă? Ultima vacanŃă nu a fost şi cea mai interesantă. Cea mai interesantã vacanŃă a mea a fost în Caraibe, în anul 2004, pe insula Nevis. Acolo am văzut cei mai interesanŃi peşti, cele mai colorate flori şi cea mai albastră apă. A fost o experienŃă de neuitat.

5. Note primite în timpul şcolii la engleză:

12. Ce planuri aveŃi pe viitor?

Aveam întotdeauna medii foarte mari, doar 9 şi 10. Eu am urmat liceul Unirea, clasa de limba engleză intensiv, deci pentru a avea asemenea medii trebuia să te pregăteşti foarte serios.

A consemnat: Dascal Roxana (a X-a A)

Pe plan profesional vreau să mă înscriu la gradul didactic doi.

6. Materia preferată: În liceu aveam trei materii preferate:limba română, engleză şi germană.

13


Coafezele de la Vuia ne sfătuiesc

Unghii false Manichiura reprezintă pentru majoritatea femeilor un detaliu al propriei personalităŃi, ce necesită întreaga atenŃie. Din nefericire nu întotdeauna putem avea o manichiură ireproşabilă. Uneori datorită anumitor incidente unghiile pot avea de suferit. De asemenea, datorită exfolierii acestora suntem în imposibilitatea de a avea manichiura dorită. Dacă manichiura naturală nu dă rezultate atunci se poate apela şi la cea artificială. Unghii din porŃelan Aplicarea acestora începe prin punerea unui suport special peste unghia naturală, apoi se adaugă porŃelanul (realizat dintr-o compoziŃie specială) si se construieşte astfel o unghie în continuare celei naturale, lungimea acesteia rămânând la alegerea clientei. Acest gen de manichiură poate rezista şi până la 3 luni de zile, şi necesită o îngrijire din două în două săptămâni. ÎntreŃinerea lor se realizează prin pilirea stratului superior şi adăugarea altuia, oferind astfel un aspect natural unghiei.

Unghii din gel Aceste unghii sunt compuse din porŃelan dentar şi se găsesc sub formă de capsule de gel. Aplicarea lor se realizează prin lipirea unei unghii de plastic de la jumătatea unghiei naturale, se pileşte bine până nu se mai observă diferenŃa dintre unghia naturală si cea artificială, după care se aplica un strat de gel. Acestea sunt mai puŃin rezistente decât cele de porŃelan, iar persoanelor care au contact mai des cu tastaturile li se recomandă să evite aplicarea acestor unghii deoarece astfel deteriorarea unghiilor este mai rapidă.

Unghii din plastic Acestea sunt şi cele mai răspândite, dar şi cele mai puŃin recomandabile deoarece rezistenŃa lor este de mai puŃin de 2 săptămâni. Aplicarea lor constă în simpla ataşare a unghiei de plastic deasupra celei naturale, fără a se mai adăuga ceva.

!!! Unghiile artificiale trebuiesc în permanenŃă îngrijite pentru a evita consecinŃele defavorabile determinate de acestea. Trebuie periodic să mergi la o manichiuristă pentru a evita căderea unghiei, acest lucru întâmplându-se deoarece lipiciul unghiei se slăbeşte şi unghia artificială cade de pe cea naturală. Un alt motiv de a merge la programările de îngrijire este pentru a evita subŃierea unghiei naturale şi totodată pentru a evita decolorarea acesteia. Manichiura artificială are avantajele şi dezavantaje sale, însă indiferent dacă noi hotărâm să apelam la aceasta metodă sau nu, trebuie în permanenŃă să acordăm un anumit timp pentru îngrijirea unghiilor fie ele naturale sau false. Virag Krisztina (clasa a XII-a F)

14


ViaŃa tinerilor încotro? „ Şi la sfârşit... nu contează câŃi ani ai avut în viaŃă, ci câtă viaŃă ai avut în ani.” Abraham Lincoln „Tot ceea ce avem de decis este ce facem cu timpul care ne-a fost dat.” J.R.R. Tolkien – Gandalf - Stăpânul inelelor

Lumea în care trăim ne propune definiŃia fericirii, chiar fericirea însăşi. O fericire înŃeleasă pe câteva axe care ne definesc viaŃa privată şi cea publică, un tip de confort care atinge aria cunoaşterii, relaŃiilor, habitatului, proprietăŃilor şi priorităŃilor. Această aşa zisă „fericire” este descompusă în mici „fericiri” care pot fi măsurate şi împărŃite după măsurile mici ale acestui veac. ÎŃi doreşti informaŃii care să te facă fericit (într-o gamă largă de la horoscop spre ştiri), relaŃii care te vor face fericit (întâlniri ocazionale), atitudini pozitive (de la yoga la literatura motivaŃională), acŃiuni care să ducă la fericire profesională, bunuri menite să ne fericească: mari şi mici, ieftine şi scumpe. Trăim într-un veac care şi-a pierdut dimensiunea veciei, preocupat mai mult de cosmetică, decât de ordine, o lume care este înfrumuseŃată, pudrată, şi frumos împachetată de media, dar din care lipseşte frumuseŃea „la prima mână”. La întrebarea obişnuită „Ce mai faci?”, un prieten a răspuns astfel: „FuncŃionez!”. Suntem o generaŃie care „funcŃionează”, care aleargă mult, dar fără Ńinte precise, o generaŃie care este tot timpul ocupată, dar fără treabă, cu multe realizări, dar puŃine împliniri, cu multe proprietăŃi, dar cu puŃine bunuri, o generaŃie care a rămas cu lucruri, care în loc să ne elibereze şi să ne uşureze viaŃa, ne ocupă vremea. Producem materiale intelectuale, nu neapărat de mai bună calitate decât generaŃiile care scriau cu pana şi la lumina lumânării. Aceasta se vede cel mai bine în ştiinŃele umaniste. Cu internet, telefoane mobile şi email producem tratate asupra clasicilor mai puŃin consistente şi informate decât la sfârşitul secolului trecut. Trăim mai repede, nu

15


neapărat mai bine, ştim mai multe, nu mai mult. Suntem o generaŃie pe care o poŃi paraliza dacă o scoŃi din priză. Vedem minunăŃii, dar ne lipsesc cuvintele pentru a descrie frumuseŃea unei flori şi nu mai ştim să prindem fluturi: o generaŃie ignorantă în mai multe domenii ale vieŃii, dar care devine ultraperformantă în acelaşi domeniu. O generaŃie care vorbeşte o limbă mai săracă şi mai comună, limba prescurtărilor din SMS-uri şi Chat-uri. Sunt tot mai puŃin filatelişti, fotografi, făcând loc unei mase mari de fani ai muzicii şi filmelor de pe DVDuri. Societatea care se creează va avea din ce în ce mai puŃine profesii, mai puŃine pasiuni, hobby-uri. Pofta noastră imensă de informare poate fi satisfăcută permiŃând în casele noastre doar acele informaŃii care formează caractere: învăŃăturile creştine, cugetările înaintaşilor, biografiile marilor caractere, marile cărŃi ale lumii. Astfel ştirile TV împachetate cu ambalaje suplimentare de imagini, rămân ca nişte toxine rezidente în memoria unei generaŃii a prizei şi cablului, a unei generaŃii care se îndepărtează tot mai mult de cartea tipărită, în favoarea textului HTML. O viaŃă cu zile mai lungi, nu mai multe, cu zile mai dense ne va da mai multă linişte mentală şi fizică. Dacă alegem informaŃia care formează, timpul nu mai trece, ci îl petrecem mai înŃelept. Trăim într-o lume care ne judecă în funcŃie de maşinile din care ieşim şi în casele în care intrăm, în funcŃie de setul de cărŃi de vizită colectate şi numerele importante de mobil de pe cartela noastră SIM. Aprecierea şi respectul în funcŃie de şcoală şi competenŃă sunt tot mai rare, dacă nu au dispărut. Lumea caragialescă este o lume a descurcăreŃilor, a strecurăreŃilor, a micilor păcălitori care sfârşesc prin a deveni bufonii acestei lumi, lumea se uită la ei, dar nu-i iubeşte, nici nu-i respectă. Să învăŃăm să ne iubim semenii, să ne abatem de la a face răul de orice fel, de la a face un lucru de mântuială. Timpul trebuie folosit cu înŃelepciune, atât în folos personal cât şi în folosul celorlalŃi, din pricina scurtimii vieŃii. ConsecvenŃa şi ordonarea după priorităŃi corecte în lucrurile simple ne vor indica direcŃia pentru a putea izbuti în lupta vieŃii. Prof. Dan Minodora

16


Scriptura mea cea Sfântă În veci Scriptură Sfântă Eu n-o voi părăsi, În ea găsesc eu pacea

Un înger sfânt Eu stau şi mă gândesc mereu Că mă va păzi mereu, Un înger sfânt ,din cer trimis

Şi numai bucurii.

Un înger sfânt,ocrotitor.

Eu ...în ea-ntâlnesc iubirea

El mă păzeşte totdeauna,

Tatălui Ceresc În Isus Salvatorul Mielul Dumnezeiesc.

El mă veghează ne-ncetat, El peste tot este cu mine Un înger sfânt, privighetor

Când în păcate am căzut Şi am uitat de Dumnezeu, O mână de-ajutor întinsă E icoana sufletului meu.

La rugăciune când mă duc Când am ispite grele Şi ochii mei îmi plâng, Alerg la ea-ntruna

Genunchii eu îi plec, El mă învaŃă să mă rog Un înger sfânt, al rugăciunii.

Şi toate le înving.

În ea mă-ncred într-una, Izvor de viaŃă e, Cu ea eu voi ajunge La Tatăl meu Ceresc.

Toată ziua mă veghează, Toată noaptea, iarăşi, Înger sfânt ceresc Înger al vegherii Tale!

Autor poezii: Ichim Vlad (a XI-a A)

17


Iarna Vine iarna, vine iarna, Veselia-i mare Pentru noi cei mici, Ce-alergăm pe stradă, Ca nişte voinici. Norii cern uşor zăpada Fulgii cad, parcă plutesc.

Iar copacii în zăpadă Se aud cum şoptesc. Iarna îmbracă toată Ńara, Cu o fustiŃă albă… Şi cu fulgi pufoşi de iarnă Se aşterne pe fântână.

Iarna cea frumoasă La noi să mai vii De mai multe ori Căci întotdeauna Aduci bucurii în Sufletul oamenilor.

Deme Karmen clasa a X-a B

Rugăciunea elevului

DorinŃa

Rugăciune

Doamne eu te-aş ruga Matematica să nu fie grea, Doamne tare mi-aş dori Fizician să fiu, Iar testul la geografie Greu să nu fie. Biologia o învăŃ îndată, Iar la ora de religie Tot elevul învaŃă bine. Doamne, eu îŃi mulŃumesc, Bine vreau să învăŃ Tu îmi dai putere Iar voinŃa din mine Mă ajută să fac bine.

Doamne, eu te rog Ca în semn de recunoştinŃă PărinŃilor să le dai Bunătate şi putere, Şi te-aş mai ruga Doamne ceva, Certuri în familie să nu fie Şi iubirea între noi să fie. Iisus vreau ca mama mea Sănătoasă să fie, Iar bunătatea să o ajute. Domne eu îŃi mulŃumesc Iar dorinŃa s-o împlineşti Veşnic credinŃa voi avea Că Tu mă vei ajuta!

Tatăl nostru, eu mi-aş dori Bine vreau să fiu Sănătate şi bucurie să am Şi în viaŃa bine să fac, Eu cât voi trăi FraŃii-mi ajut, Şi pe părinŃi îi voi ajuta Şi bine voi învăŃa. Îngerii de rele să mă păzească Bine să ajung la şcoală. Iar la ore să am forŃă Note bune să primesc, Putere în viaŃă vă doresc! Doamne, ajută-ne la greu, Iar pe noi îndrumă-ne Să facem bine în lume. Morar Diana (a XI-a A)

18


Sondaj de opinie: Părintele în oglindă Astăzi, trebuie să recunoaşte, copiii nu mai sunt ca cei “de altădată.” Nu că “altădată” nu ar fi fost copii rebeli, însă circumstanŃele social-politice erau de aşa natură încât până şi “revolta” avea limitele ei. astăzi însă, libertatea de exprimare aproape că ne creează impresia, eronată de altfel, că odraslele noastre au pe “agenda de lucru” doar “drepturi.” Cine mai pomeneşte de responsabilităŃile pe care le implică libertatea?! Însă, educaŃia începe în familie! Dacă pentru a obŃine un permis de conducere trebuie să dai examen teoretic, dar şi practic, la câte “examene” este supus un cuplu care vrea să aibă copii????…..E bine, e rău, cine să ştie?! Cert e un sigur lucru. Nici părinŃii nu scapă de ochiul critic al odraslelor. Rândurile de jos sunt doar câteva spicuiri….lista rămâne deschisă……

* Cum sunt pedepsiŃi copiii, în general, când greşesc? Exprimă-Ńi opinia în legătură cu pedepsele pe care le-ai primit de la părinŃii tăi.

☺ “Nici bătaia, nici agresiunea verbală nu rezolvă nimic.” (Suka Julia, clasa a IX-a B) ☺ “Când am fost pedepsită pentru o notă mai slabă sau pentru că nu am ajuns la timp acasă, pedepsele primite (Nu te mai duci nicăieri săptămâna aceasta. Pentru nota primită nu te vei mai duce în excursie cu clasa.) au fost corecte. Deşi am plâns mult din cauza lor, după un timp am realizat că dacă învăŃ, fac curat în camera mea, timpul zboară şi numai ce mă trezesc că pedeapsa s-a sfârşit. Aşa că, sfatul meu către copiii este următorul: Fii cuminte! Ascultă-Ńi părinŃii! Dar ai grijă: dacă respecŃi toate regulile, pierzi distracŃia vieŃii! (Varga Emese, clasa a IX-a B) ☺ “Copiii, în general, atunci când greşesc, primesc pedepse fizice, cum ar fi bătaia. Această formă de “educare” este cea mai brutală, deoarece lasă urme pe corp şi este şi foarte dureroasă. Unii părinŃi, chiar şi unii profesori, recurg la această formă agresivă de “îndreptare” a comportamentului unui copil. În opinia mea, pedepsele sunt binevenite, însă trebuie să fie uşoare, să poată fi suportate de copil. De exemplu: nu mai primeşti bani de buzunar, nu mai ai voie să te uiŃi la TV, să te joci pe calculator, să ieşi în curte etc. Acestea sunt sancŃiuni corecte, pe are copiii le acceptă mult mai uşor.” (Gal Julia, clasa a IX-a B) ☺ “Dacă copiii de pe vremea bunicilor erau pedepsiŃi să stea în genunchi pe boabe de porumb, coji de nuci sparte sau bătuŃi cu nuiaua, copiii din ziua de astăzi imediat ce vreau ceva, atunci trebuie să şi primească, altfel fac crize de nervi. Metodele de îndreptare a comportamentului copiilor de pe vremea bunicilor erau mai bune, copiii erau crescuŃi cum trebuie! Astăzi, mai avem puŃin şi un copil de 4 ani îşi va bate părinŃii sau educatoarea, dacă nu ascultă!” (Tănase Nora, clasa a IX-a B)

19


Şi părerea mea contează:

“Este femeia egala bărbatului? ”

Nu După părerea mea, femeia nu e egala bărbatului, întrucât: - în timp ce femeia este o fiinŃă blândă şi delicată, bărbaŃii sunt mai puternici, mai înalŃi şi mai agresivi decât femeile. Astfel, locurile în care e nevoie de forŃă fizică sunt ocupate de bărbaŃi. În lume, cele mai multe Ńări sunt încă conduse de bărbaŃi. SavanŃii, oamenii cu renume au fost în marea lor majoritate, bărbaŃi. În familie, ultimul cuvânt îl are bărbatul. - femeile lucrează acolo unde nu e nevoie de forŃă fizică. Cele mai multe dintre ele încă sunt casnice, ocupându-se de treburi gospodăreşti şi de educaŃia copiilor. Cu toate acestea, fără femei lumea nu s-ar mai perpetua, pentru că ele aduc copiii pe lume, deci ... nici bărbaŃii nu ar mai exista fără ele!

Todor Alina, clasa a IX-a E

Mai presus! În multe cazuri, în care femeia e agresată verbal sau fizic, aceasta nu e egala bărbatului, deşi ar trebui să fie! De ce ? Într-o familie, chiar dacă femeia e casnică şi nu “munceşte”, ea e cea care are grijă de tot ceea ce Ńine de gospodărie şi de copii: le face mânare, îi îngrijeşte, îi învaŃă ce e binele şi ce e răul. În plus, de multe ori, atunci când şi lucrează, banii în casă tot de aceasta sunt aduşi, de multe ori având un venit mai mare decât al bărbatului, “capul” casei. Ce concluzie desprind? Femeia nu e egala bărbatului, ci mai presus decât el! Bodan Alexandra, clasa a IX-a E

Ar trebui să fie! Deşi lucrează astăzi amândoi, femeia încă e încărcată cu mai multe responsabilităŃi decât bărbatul. În timp ce o femeie vine de la serviciu şi se apucă de treabă în gospodărie (de făcut curăŃenie, de spălat rufe, de gătit, de îmbrăcat şi hrănit copilul, oferindu-i toată dragostea ei), un bărbat se odihneşte. Abia apoi poate mai face câte ceva prin gospodărie. Eu cred însă că şi bărbaŃii ar putea fi mai “folositori“ dacă ar dispune de ceva mai multă voinŃă. Femeia e bunul cel mai de preŃ al unui bărbat; de aceea eu cred că ar trebui ca cei doi să fie egali în drepturi….şi nu numai!

Bartoş Iuliana, clasa a IX-a E

Deşi tânăra generaŃie nu vede încă în femeie egala bărbatului, o fărâmă de speranŃă ne rămâne atât timp cât mai găsim încă printre tinerele fete pe acelea care consideră că femeie ar trebui - cel puŃin - să fie egala bărbatului. Ce ziceŃi, domnilor? Controversa rămâne deschisă…..

20


Imaginea profesorului ideal, în viziunea elevilor claselor a IX-a, din Grupului Şcolar “Traian Vuia”, din Tg Mureş: • ○ înŃelegător, tolerant • de care să ne ataşăm, bucurându-ne că urmează ora respectivă • tânăr sau în vârstă, dar în care să poŃi avea încredere deplină • ○ să dispună de simŃul umorului • ○ sever şi iubitor în acelaşi timp (nu poŃi educa un tânăr fără severitate, însă prea multă asprime conduce la sentimente de duşmănie, din ambele părŃi) • să soluŃioneze conflictele ca între prieteni; în aşa fel încât elevul să simtă iubirea care se revarsă asupra sa, chiar şi atunci când e atenŃionat • predarea să fie accesibilă tuturor, nu doar câtorva din clasă; să revină cu explicaŃii de câte ori e nevoie • să asculte opinia elevilor săi • să nu facă discriminări între elevi, în ciuda părerii proprii pe care şi-a format-o anterior despre aceştia; notarea să fie, deci, obiectivă • să preŃuiască eforturile pe care le fac acei elevi care doresc să se perfecŃioneze, să obŃină progrese la învăŃătură Dintre observaŃiile făcute de profesorii Grupului Şcolar “Traian Vuia” din Tg Mureş elevilor: • Ia uniforma! • Lasă telefonul! • Nu vorbi! • Nu fuma în incinta şcolii! • De ce nu ai învăŃat? • Nu mai chiuli! • Scrie!

Imaginea părintelui ideal: • •

• • • • •

○ să îşi sprijine copilul, atunci când acesta se confruntă cu o problemă ○ să fie ca doi prieteni, cărora să le poŃi împărtăşi totul (să nu fie doar doi părinŃi care îl contrazic pe copil, spunându-i că e greşit cum a procedat, sau mai rău, pedepsindu-l) ○ să ştie să asculte opinia copilului ○ să rezolve conflictele ivite împreună, cu mult tact , calm şi multă dragoste ○ să aibă răbdare mai multă ○ să ofere mai multă libertate (fără să sune la telefon din 5 în 5 minute!) ○ să nu încerce să îşi schimbe copilul, din contră, să depună eforturi pentru a-l înŃelege şi accepta aşa cum e.

21


Seamănă un stil de comunicare deosebit şi vei avea un copil deosebit Comunicarea este un drum cu 2 sensuri: dai şi primeşti informaŃii. Copiii se plâng că nimeni nu-i ascultă, că nu înŃelege nimeni ceea e simt ei, că sunt cicăliŃi tot timpul, că părinŃii doar le comandă. Înainte de a începe să comunicăm trebuie să adoptăm o atitudine de acceptare. În comunicarea verbală din familie 90% din totalul ei e negativă! Discursul părinŃilor e alcătuit din: critici, sfaturi, porunci. Lauda, aprecierea sunt rar exprimate. Din această cauză copilul se închide în sin, sau comunică doar cu prietenii. I. ACCEPTAREA A accepta pe cineva aşa cum e constituie un act de iubire. Când te simŃi iubit, creşti la minte, la trup. a. Una dintre metodele de a transmite acceptarea e prin a spune: “ÎnŃeleg ce simŃi”; “ÎnŃeleg ce vrei să spui.” Multe mesaje nonverbale pot pune bariere înainte de a începe comunicarea: o strâmbătură, un oftat etc. b. Neîntreruperea: a-l întrerupe pe copil atunci când vorbeşte înseamnă a-i arăta acestuia că nu ai încredere în capacităŃile lui. c. Ascultarea pasivă demonstrează interesul, acceptarea sentimentelor copilului. În loc să i se spună “Acum ce ai mai făcut?” (care îl închide pe copil), să spunem “Chiar aşa?”, “Interesant.” Un răspuns eficient e invitaŃia: “Spune-mi mai mult!”, “M-ar interesa să aud ce spui tu despre aceasta”, “Văd cât e de important pentru tine”, “Spune-mi mai mult.” Astfel de răspunsuri dovedesc interesul faŃă de copil, faptul că îl apreciem, că ideile lui sunt importante pentru noi. Mai mult, se va simŃi valoros, respectat! AtenŃie însă, s-ar putea să auzim şi lucruri alarmante! II. ÎNłELEGEREA SENTIMENTELOR Când copiii ne împărtăşesc sentimentele noi ne apucăm să le spunem cum ar trebui să se simtă; suntem educaŃi de mici că sentimentele negative sunt rele şi nu ar trebui să le avem. Însă, trebuie să acceptăm faptul că nu putem trăi zi de zi fără conflicte, care, la rândul lor, creează sentimente. Ce trebuie să facem???? Să le exprimăm!!! Aşadar, să-l ascultăm cu înŃelegere, să încercăm, eventual, să îi oferim soluŃii. III. ASCULTAREA ACTIVĂ Presupune înŃelegerea punctelor cheie (să descoperim, de fapt, ceea ce se ascunde în spatele sentimentelor). Trebuie să lăsăm deoparte propriile noastre sentimente pentru a asculta sentimentele copilului. ex: “- Am ieşit cu ….şi îmi place tare mult - Vorbeşte-mi despre el - E atent, manierat - Te-a făcut să te simŃi bine” Ascultarea activă îl ajută pe copil cu 5 lucruri: - să se descurce cu sentimentele negative (să le exteriorizeze) 22


- oferă o bază pentru o relaŃie apropiată între părinte şi copil - îl ajută pe copil să-şi rezolve singur problemele (când spui cu voce tare problema cu care te confrunŃi o vezi mai clar) - îl învaŃă pe copil să-l asculte pe părinte , dar şi pe ceilalŃi ; Dacă îl asculŃi, ca părinte, te va asculta şi copilul pe tine! - îl încurajează pe copil să gândească pentru el însuşi; îl educă să discute despre probleme, nu să fugă de ele; ca părinte, nu putem sta toată viaŃa în spatele copilului, dându-i sfaturi, soluŃii, luând hotărâri în locul lor Pentru ca ascultarea activă să aibă succes trebuie: să avem timp să-l ascultăm; să-i acceptăm opiniile, să avem dispoziŃia necesară dialogului. AtenŃie însă! Avem 2 urechi şi o limbă! Să-i ascultăm vocea cu urechile, ochii şi inima! Să facem din căminul nostru un loc în care sentimentele, gândurile să fie exprimate fără teama dea fi ridiculizate. Astfel, copilul va face faŃă problemelor cu care se confruntă în mod creativ. Cum să realizăm comunicarea în aşa fel încât să nu-l supărăm pe copil? ● În primul rând, să se evite comunicarea de genul: “Să nu mai faci aşa ceva că îŃi jupoi pielea!”; “Ori faci aşa, ori vezi tu!” De ce??? Copiii sunt refractari când le comandăm ce să facă. ● Să se evite ridiculizările de genul: “Eşti surd?”; “łi-am spus de 100 de ori!”; “N-ai cap?” Ridiculizarea nu face altceva decât să conducă la o dezapreciere a imaginii despre sine a copilului. ● DeclaraŃiile Eu: Când suntem frustraŃi, ca părinte, trebuie să îi comunicăm copilului propriile noastre sentimente: “Mă simt….când tu…..pentru că…..”; scopul acestor declaraŃii e de a ne comunica sentimentele, descărcându-ne de emoŃii, care, altfel, s-ar transforma în furie. Atunci când comunicăm vorbim, de fapt, de 2 ori: prin ce spunem + cum spunem. Să evităm tonul iritabil, cicălitor, ameninŃător. Acest mod de comunicare trezeşte sentimente de furie şi de respingere, apoi ca părinŃi dăm vina pe copii că sunt neascultători. Să găsim o cale de a ajunge la inima copilului, prin: - limbajul nonverbal (o mângâiere, o atingere afectuoasă care îi arată copilului că e iubit) - ascultare activă - declaraŃiile Eu Comunicarea cu tinerii nu trebuie neapărat să conŃină o redare zilnică a întâmplărilor curente. Adevărata comunicare există dacă păstrăm legătura cu copilul nostru, dacă ne păstrăm capacitatea de a-l accepta ca o persoană cu drepturi, nevoi, valori proprii. O bună comunicare constituie un pod peste prăpastia dintre generaŃii, atunci când părinŃii îşi tratează cu respect copiii şi îşi recunosc reciproc sentimentele. Prof. Balea Simona

23


Nos champions à Cluj Le 28 novembre 2009 a été le jour de la IIIème édition du concours « Questions pour un champion », organisé par le Lycée « Transilvania » de Cluj Napoca . Un jour très important pour les cinq élèves qui ont fièrement représenténotre lycée. A côté des savoirs culturels acquis lors de l’étude, et de la 7ème place obtenue en fin du concours, nos élèves se sont lié des amitiés avec des jeunes provenant d’autres lycées du pays, pendant les quelques heures de détente qui ont suivi le concours. Au départ de Târgu-Mureş

Les « coeurs serrés » devant le concours

L’épreuve écrite

Encouragement avant l’épreuve orale

La remise des diplômes

Au Jardin Botanique

Voyons en 3D!

La joie de la neige

24


S

OM MET TH HIN NG STR RA ANG GE E HA APPPENE ED… …

SSttuuddeennttss ppuutt tthheeiirr mmiinnddss ttoo wwoorrkk.. TThheeyy aalll ssttaarrtteedd ffrroomm tthhee ssaammee pprreemmiisseess.. TThhee rreessuulltt wwaass vvaarriieedd.. RReeaadd wwhhaatt tthheeyy mmaannaaggeedd ttoo pprroodduuccee.. Something strange happened on the way to Los Angeles

On a shiny day, two guys, in a black SUV, were heading to L.A. from Seattle. After a lot of hours of driving, all of a sudden, because of the tremendous heat they had engine problem and noticed a flat tire, too. When they got out of the car they smelled something burning, but they could not see anything. They announced the police and they called a tow truck. While waiting for the police, they saw something in the air. It was very shiny, looking like a star. It crashed into a farm across the road. The police officers arrived at the “crime scene”. They told the boys that there was nothing to see and sent them on their way. The tow truck came, so they could go. On the way to the service, they saw several FBI agents and dozen of military choppers. Their guess was that an UFO had crashed on the farm and they were the only witnesses. The newspapers, the television, the radio did not mention anything about it. The two guys thought that it was very strange, because they were sure that they had seen something. What was stranger, was the fact that they had been urged to leave in a big rush …. Dudas Laszlo(a XI- a B)

Something strange happened on the way to the forest It was summer and some girls were driving to the forest to collect some mushrooms. They reached to a crossroad and they did not know where to go from there. They chose what they thought was their best option. They could not have known that it was a wrong turn. Suddenly, they saw a strange sight near the road. They stopped the car and went out to check it out. They heard a strange noise and they got scared. The girls ran back to the car, but, unfortunately, the car won’t start. They smelled a nasty smell. They searched and they found that the smell came form a human head. They got scared and called the police. When the police arrived, they called the detectives and they got the head from there. They could not find any explanation for this mysterious fact. Gabor Noemi, Deak Beata, Henter Zsuzsa Ruczuy Andrea (a XII-a G) Something strange happened on the way to Hawaii Dawson and his friends were in the car on their way to Hawaii. Suddenly, they saw a big light in front of them and they heard a strange noise. The car seemed to slow itself down. They felt a very odd smell coming from the light. They got scared, run into the woods and called the police. The police officer saw no light and felt no smell when he reached the boys. The only thing that he was amazed by, was a big hole and some numbers in it: Six-Six-Six. Cseresnyes Timea, Feketics Noemi, Szabo Barbara, Szekely Beata (a XII-a G)

Coordonator prof. Sabău Laura-Stanca

25


Identitate şi toleranŃă în Grupul Şcolar ,,Traian Vuia’’ În şcoala noastră, studiază un număr de 352 de elevi români, 428 elevi maghiari şi 25 elevi rromi. Aceştia studiază în cabinete şi laboratoare moderne, având, totodată, posibilitatea de a-şi dezvolta aptitudinile în cadrul cercurilor artistice şi sportive cu tradiŃii în activitatea şcolii (dansuri, fotbal, cor, icoane). Deşi diferiŃi cu toŃii se ghidează după aceleaşi principii: să-şi creeze un viitor, să-şi facă prieteni . Anul acesta un grup de 100 de elevi, colegi de-ai noştri, coordonaŃi de un grup de 4 profesori, au participat la un proiect ce viza nivelul interculturalităŃii şi toleranŃei în cadrul Grupului Şcolar ,,Traian Vuia’’. Dar mai întâi trebuie să explicăm faptul că prin comunicare interculturală ne referim la relaŃiile care se stabilesc între persoane sau grupuri care aparŃin unor culturi diferite. Acesta este faptul care interesează aici, chiar dacă aduce după el un plan secund de reprezentări, de valori, de coduri, de stiluri de viaŃă şi de moduri de a gândi specifice fiecărei culturi. Este, însă, interculturalitatea un paradox? De multe ori ne gândim că dacă o persoană aparŃine unei alte culturi nu poate să ne înŃeleagă. Dar este oare adevărat? Răspunsul l-am primit chiar de la colegii noştri care datorită acestui proiect au intervievat elevii de la această şcoală pe această temă. În urma interviului s-a constat că deşi elevii aparŃin unor culturi diferite, în momentul în care îşi aleg prietenii Şi când interacŃionează Ńin cont de cu totul alte lucruri (precum: personalitate, hobby etc.) decât cultura de care aparŃin. De asemenea s-a observat că persoanele intervievate cunoşteau lucruri care Ńineau de celelalte culturi şi le acceptau ca pe un lucru normal, nelăsând loc interpretărilor negative. Datorită acestui fapt putem spune că Grupul Şcolar ,,Traian Vuia’’ este o instituŃie de învăŃământ în care identitatea fiecăruia este preŃuită şi în acelaşi timp toleranŃa faŃă de cei de lângă noi este un lucru de la sine înŃeles. Eleve din clasa a XI- a G (coordonator Coman Cristina)

26


CHESTIONAR 1.Ce culturi ştii că există în şcoala ta (oraşul tău)? a.română b.maghiară c.rromă 3.Crezi că pot convieŃui diferitele culturi? a.da b.nu 4. Cunoşti obiceiurile diferitelor culturi existente în şcoala ta (oraşul tău)? a.da b.nu 5.Crezi că poate exista o relaŃie de prietenie între personae aparŃinând unor grupuri diferite? a.da b. nu

Rezultatele chestionarului În şcoală: Nr. subiecŃi 100

română 40

maghiară 40

rromă 20

rroma 20% romana 40%

romana maghiara rroma

maghiara 40%

27


Coordonator: Prof. Dan Minodora

Profesori Colaboratori: prof. Laura Sabău prof. Simona Balea prof. Delia Șandru prof. Fulop Eva prof. Cristina Coman Layout şi corectură: prof. Cristian Cifu Elevi colaboratori Dascăl Roxana Morar Diana (a XI-a A) Ichim Vlad (a XI-a A) Elevele clasei a XI-a G Elevi cls. a IX-a B Elevele clasei a IX-a E Virag Krisztina (a XII-a F) Deme Karmen (a X-a B) Szasz Emese(a XIII-a H)


Revista semestrială a Grupului Şcolar Traian Vuia

str. Gheorghe Doja nr.102 Tg. Mureş 540233 Mureş ROMÂNIA Telefon: 40-265-253661 Web: http://gstraianvuiams.licee.edu.ro E-mail: lic_traian_vuia@yahoo.fr


Lyceum anul VIII nr 11