Educational
39
GO FREE GO FREE GO FREE GO FREE gO fREE gO fREE gO FREE GO F GO FREE GO FREE GO FREE GO FREE gO fREE gO fREE gO FREE GO FREE GO FREE GO FREE GO FREE GO FREE gO fREE gO fREE gO FREE GO FRE
IAG: Mă numesc Iordăchescu Adrian George, student la Sociologie anul 3 și la Istorie anul 3, ambele la zi. Sunt din Comuna Berevoiești, din nordul Muscelului, Argeș. Liceul l-am făcut la Pitești, având înclinații spre științele socio-umane, iar apoi am ales Clujul. Așteptările mele au fost sastisfăcute într-o mare masură și acum pot să spun că mă regăsesc foarte mult în toată această dinamică socială la care suntem martori. Despre hobby-uri nu știu ce să zic, aproape toate lucrurile pe care le fac, le fac cu plăcere, de exemplu despre colecția mea nu știe multă lume, nici măcar cei de la facultatea mea. Îngrijesc această colecție de obiecte de fiecare dată când merg acasă. Se poate adăuga la hobby-uri muzica barocă, ciclismul și arta în general. Îmi place să fiu atent la originea anumitor obiecte. GF: Echipa Go Free a tras cu urechea prin Cluj și a auzit că ai un muzeu. Despre ce este vorba mai exact? IAG: Colecția mea de care sunt mândru, nu este muzeu propriu-zis, deoarece nu este într-un circuit public deocamdată. Se află într-o cameră foarte mare din Berevoiești, situată în centrul comunei, lângă “Muzeul de Arte Plastice”, unde se regăsesc aproximativ 200 de lucrări ale pictorilor români, colecție rurală deloc promovată, chiar și locația se dărâmă. Obiectele din colecția personală le-am strâns din timpul liceului, aproximativ peste 800 de obiecte
și fiecare are câte o poveste aparte. La început, colecționam doar costume populare, din donații mai ales, erau bătrâne care mi le ofereau. Acum am foarte multe obiecte meșteșugărești și mai puține costume populare și țesături, proporțional vorbind: piese de port popular, mobilier, țesături și foarte multe materiale cu motive (bucăți din ie, cel puțin 200 de fragmente de țesătură), cu toate că astfel se pierde identitatea costumului respectiv. Costumele înglobează identitatea locală, care în ziua de azi nu mai există de câteva decenii bune. GF: Cum ți-a venit ideea și de la cine a pornit totul? IAG: Încă din liceu, făceam diverse proiecte ce țineau de etnografie și mergeam pe teren să cercetez. Astfel, eram în contact permanent cu bătrâne care îmi spuneau că au diferite obiecte meștesugărești. Așa am început să strâng foarte multe obiecte tradiționale, iar în ultimul an am adunat aproape orice avea legatură cu viața rurală. Această