Publica\ie a M=n=stirii "Sf`nta Treime" din Saharna Apare cu arhiereasca binecuv`ntare a }PS VLADIMIR, Mitropolitul Chi[in=ului, }nt`ist=t=torul Bisericii Ortodoxe din Moldova
Anul XI, mai 2014
1
Ferici\i sunt cei ce nu au v=zut [i au crezut (Ioan 20, 29)
Anul XI, mai 2014
Publica\ie de spiritualitate [i g`ndire ortodox= a M=n=stirii "Sf`nta Treime" din Saharna
Stima\i cre[tini, dragi pelerini, iubi\ii ]ntru Domnul fra\i [i surori! Cu ocazia s=rb=torii Sf`ntului Cuvios Macarie de la Saharna [i a vizitei }nt`ist=t=torului Bisericii Ortodoxe din Moldova, }nalt Prea Sfin\itul Vladimir, Mitropolitul Chi[in=ului [i al }ntregii Moldove, avem fericita ocazie s= v= invit=m la acest praznic m=re\ [i la o rug=ciune comun= c=tre Sf`ntul Macarie. Duminic=, 25 mai 2014,
la ora 07.00, de la biserica "Acoper=m`ntul Maicii Domnului" din ora[ul Rezina va fi parcurs drumul crucii spre Sf`nta M=n=stire cu icoana Maicii Domnului de la H`rbov=\ [i icoana Sf`ntului Cuvios Macarie, care se va ]ncheia la por\ile m=n=stirii cu un Te-Deum la 08.30. Slujba arhiereasc= va ]ncepe la ora 8.45, cu ]nt`lnirea la por\ile Sfintei M=n=stiri a
Dup= ce a fost t=iat capul Sf`ntului Ioan Botez=torul, "ucenicii lui au luat trupul lui [i l-au ]nmorm`ntat [i s-au dus s=-i dea de [tire lui Iisus" (Matei 14, 12). De asemenea, "b=rba\i cucernici au ]ngropat pe {tefan [i au f=cut pl`ngere mare pentru el“ (Fapte 8, 2). Cunoa[tem din istoria Bisericii c`t= cinstire i-a fost acordat= at`t capului Sf`ntului Ioan Botez=torul, c`nd a fost aflat, c`t [i sfintelor moa[te ale arhidiaconului {tefan, care au fost r=sp`ndite p`n= la Constantinopol, [i ]n Africa la Hippo, unde a slujit Fericitul Augustin. Mai ales dup= ]ncetarea persecu\iilor, relicvele sfin\ilor au fost c=utate, dezgropate, duse cu venera\ie, mai cu seam= ]n metropole biserice[ti [i re[edin\e episcopale. Tot ]n aceast= vreme, ]ntruc`t de timpuriu bisericile se zideau mai ales pe mormintele martirilor, se ]mp=r\eau moa[te la toate bisericile spre a fi zidite ]n altarele lor. Cultul sfin\ilor se na[te aproape indisolubil legat de cultul [i cinstirea sfintelor moa[te. Cre[tinii r`nduiesc de timpuriu ca ziua ]n care martirii primeau cununa muceniciei s= fie considerat= drept zi de na[tere ]n ]mp=r=\ia lui Dumnezeu [i s= fie cinstit= [i serbat= la locul unde erau ]ngropate sfintele moa[te. }n epoca apostolic=, nu numai trupul, ci [i hainele [i obiectele pe care le foloseau Sfin\ii Apostoli erau cinstite [i mul\i bolnavi se t=m=duiau numai la trecerea peste ei a umbrei trupului Sfin\ilor Apostoli. Motivul pentru care Biserica cinste[te sfintele moa[te nu este numai unul de ordin comemorativ, ]n amintirea martirilor sau a celorlal\i sfin\i ai Bisericii, ci pentru c= moa[tele sunt cu adev=rat sfin\ite, adic= poart= pecetea dumnezeiescului, sunt purt=toare de har, ]ntruc`t s-au ]mp=rt=[it de slava [i puterea dumnezeiasc=.
Cu profund respect, Arhimandritul Adrian Baciu, stare\ul Sfintei M=n=stiri Saharna
Minunat este Dumnezeu ]ntru sfin\ii S=i
De ce cinstim sfintele moa[te Cinstirea sfintelor moa[te ][i g=se[te un temei ad`nc ]n ]nv=\=tura de credin\= a Bisericii Ortodoxe. Actul de cinstire a r=m=[i\elor p=m`nte[ti ale sfin\ilor apare ]n deceniile veacului apostolic [i continu= ]n veacul urm=tor. M`ntuitorul }nsu[i vorbea despre calitatea deosebit= pe care o dob`ndesc cei care se ]mp=rt=[esc cu Trupul [i S`ngele S=u, primind ]n felul acesta arvuna nemuririi. Sf`ntul Apostol Pavel ne ]ncredin\eaz= c=, "dac= ucide\i, cu duhul, faptele trupului, ve\i fi vii“. Faptul c= Biserica a cinstit de la ]nceput sfintele moa[te ne-o atest=, ]nainte de toate, Sf`nta Scriptur=.
}PS Vladimir. }n timpul Sfintei Liturghii se vor s=v`r[i rug=ciuni de invocare a milei lui Dumnezeu [i ajutorului Preasfintei Fecioare asupra ]ntregii noastre \=ri. Cu deosebit= dragoste [i bucurie sf`nt= v= ]nvit=m s= fi\i al=turi de noi ]n aceast= zi de s=rb=toare.
Cuviosul Macarie de la Saharna
Darul Duhului Sf`nt umbre[te Biserica lui Hristos [i o c=l=uze[te p`n= la sf`r[itul veacurilor c=tre }mp=r=\ia cea ve[nic=. O mare binecuv`ntare d=ruit= zilelor noastre de Dumnezeu, spre adeverirea vie\ii celei ]nnoite prin Duhul Sf`nt, sunt sfintele moa[te ale celor ce au binepl=cut lui Dumnezeu. Trupurile nestric=cioase ale sfin\ilor au fost dintotdeauna izvor de bucurie, pace [i m`ng`iere duhovniceasc= celor ce se ]nchin= lor cu credin\= [i dragoste.
“Minunile sunt fapte dumnezeie[ti mai presus de mintea [i puterea omeneasc=. Ele sunt fapte s=v`r[ite ] n firea v=zut=, numai cu puterea lui Dumnezeu, ce ]ntrec legile min\ii [i ale firii, ce se fac ]n momente extraordinare, hot=r`te de Ziditor, [i urm=resc luminarea [i ]ndreptarea noastr= ]n vederea m`ntuirii. Minunile arat= voin\a lui Dumnezeu [i t`lcuiesc c=ile Sale cele necunoscute” spune “}nv=\=tura de credin\= cre[tin= ortodox=” O mare binecuv`ntare s-a d=ruit c=lug=rilor Sfintei M=n=stiri Saharna ]n ziua de 21 decembrie 1995, c`nd trupul cuviosului Macarie, plecat la Domnul ]n urm= cu 25 de ani, a fost g=sit ]ntreg [i r=sp`ndind bun= mireasm=. Trupul avea toate caracteristicile sfintelor moa[te: nestric=cios, frumos mirositor, uscat [i u[or, pielea de culoarea alunului, p=str`ndu-[i dimensiunile [i aspectul, nepricinuind team= celor ce-l privesc, ci bucurie duhovniceasc=, d`nd impresia unui om care doarme. Parintele Macarie a r=mas ]n amintirea martorilor celor pu\ini r=ma[i ]n via\=, martori oculari ai vie\ii lui, care l-au cunoscut [i au primit sfaturi duhovnice[ti, pove\e m`ntuitoare
[i vindec=ri trupe[ti, ca fiind un om al rug=ciunii. Cei care aveau ochi s= vad=, observau c= indiferent de ce se ]nt`mpla ]n jurul s=u, p=rintele era ne]ncetat cu mintea ]n Dumnezeu, al c=rui nume }l chema ]n toat= vremea. Nu vorbea mult, dar cuv`ntul lui avea putere mare, d=ruind har celor ce-l ascultau. A sprijinit, cu rug=ciunea [i cuv`ntul, cu bl`nde\ea [i bun=tatea, multe suflete sl=bite pe drumul acestei vie\i zbucium=toare. Duhul lui Dumnezeu era cu P=rintele Macarie, pentru c= zice Domnul: “Spre cine voi c=uta, dec`t numai spre cel bl`nd [i smerit cu inima”. Cei care ajung s= se ]nchine moa[telor cuviosului Macarie to\i m=rturisesc c= harul lui Dumnezeu este cu ale[ii S=i [i c= El poart= grij= de sfin\ii S=i. S= ]ndrept=m noi to\i, nu numai pa[ii dar [i inimile, g`ndurile noastre spre racla cu sfintele moa[te, spre rug=ciunea fierbinte [i puternic= a Cuviosului Macarie care se ]nal\= ]n fa\a Tronului Lui Dumnezeu pentru noi p=c=to[ii, spre marea sfin\enie care este p=strat= cu evlavie cuvenit= ]n Sf`nta M=n=stire Saharna. Ierom. Iuvenalie Ghervas, secretarul Sfintei M=n=stiri Saharna
2
Publica\ie a M=n=stirii "Sf`nta Treime" din Saharna
Anul XI, mai 2014
Sf`ntul Ioan Gur= de Aur: "Izvor=[te mult= binecuv`ntare din osemintele mucenicilor" Cele mai de pre\ odoare ale cre[tinilor din toate timpurile au r=mas sfintele moa[te. Cel mai de pre\ lucru pe care \i-l ofer= c=lug=rii, ]n m=n=stirile ortodoxe, spre ]nchinare [i s=rutare, sunt sfintele moa[te. Marile catedrale s-au str=duit s= dob`ndeasc= moa[tele unor sfin\i spre a le p=stra ca ocrotitoare [i binecuv`ntare dumnezeiasc=. Sfintele moa[te dovedesc, o dat= ]n plus, c=, dup= lucrarea m`ntuitoare s=v`r[it= de Dumnezeu prin Hristos ]n Duhul Sf`nt, omul se poate ]nt`lni cu Dumnezeu, dumnezeiescul se poate uni cu omenescul, peretele cel din mijloc fiind d=r`mat. Cre[tinul, simplu sau cultivat, se apropie de sfintele moa[te pentru a le s=ruta cu evlavie, cu convingerea c= se apropie de ceva care s-a sfin\it, de ceva ce poart= ]n sine urmele ]mp=rt=[irii de dumnezeiescul har, urmele atingerii de slava lui Dumnezeu. "Stai l`ng= morm`ntul mucenicului, ]ndeamn= ]n acest sens Sf`ntul Ioan Gur= de Aur, d= drumul acolo la izvoare de lacrimi, zdrobe[te-\i inima, ia [i binecuv`ntare de la morm`nt! Ia binecuv`ntarea aceasta ap=r=toare ]n rug=ciunile tale! Ai ]n minte necontenit istoria p=timirilor mucenicului! }mbr=\i[eaz= co[ciugul mucenicului! Stai lipit de racla lui! Izvor=sc mult= binecuv`ntare nu numai osemintele mucenicilor, ci [i mormintele lor, [i co[ciugele lor!“ (Omilie la Mucenici“). }nf=ptuirea unor lucruri minunate prin mijlocirea sfintelor moa[te trebuie v=zut= prin credin\a c= exist= o leg=tur= special= ]ntre sufletul unui sf`nt [i osemintele lui, pe care moartea nu o poate distruge, ]n sensul c= spiritul acestuia nu p=r=se[te cu des=v`r[ire trupul, men\in`nd astfel ]n moa[te o putere dumnezeiasc=. Credin\a c= sfin\ii r=m`n,
Incoruptibilitatea, buna mireasm= pe care o r=sp`ndesc, semnele deosebite pe care le v=desc, credin\a [i n=dejdea ]n ]nvierea [i via\a ve[nic=, cu care se hr=ne[te spiritul, sunt felurite c=i prin care sfin\ii slujesc dup= mutarea de aici prin moa[tele lor. prin aceast= harism=, ]n osemintele lor, prelungind ]n ele o prezen\= a lor ]n duh, ]i face pe credincio[i s= se simt= ]n leg=tur= personal= cu ei [i, prin ei, cu Hristos. Credincio[ii sunt convin[i c= rug=ciunile sfin\ilor mucenici sunt ascultate de Bunul M`ntuitor, de aceea s=v`r[esc rug=ciuni st=ruitoare ]naintea moa[telor mucenicilor, pentru ca ace[tia s= mijloceasc= la Hristos-Domnul pentru ajutorul [i m`ntuirea lor. "S= venim, deci, necontenit la ei, s= ne atingem de racla lor [i s= ]mbr=\i[=m cu credin\= moa[tele lor, ca s= lu=m binecuv`ntare de la ei. Dup= cum osta[ii, c`nd ][i arat= r=nile ce le-au primit ]n r=zboaie, vorbesc cu ]ndr=znire cu ]mp=ratul, tot astfel [i mucenicii ace[tia, c`nd \in ]n m`ini capetele ce li s-au t=iat [i le ]nf=\i[eaz=, pot s= dob`ndeasc= ]ndat= de la ]mp=ratul cerurilor tot ce voiesc. A[adar, cu mult= credin\=, cu
mult= r`vn= s= ne ducem acolo pentru ca, primind multe [i mari comori [i de la vederea mormintelor acestor sfin\i [i de la auzirea luptelor lor pentru credin\= [i de pretutindenea, s= putem termina dup= pl=cerea lui Dumnezeu c=l=toria acestei vie\i [i s= ajungem cu mult= ]nc=rc=tur= la limanul acela [i s= dob`ndim ]mp=r=\ia cerurilor, cu harul [i iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos“. (Omilie de laud= la Sfin\ii Mucenici Iuventin [i Maximin, care au suferit mucenicia pe timpul lui Iulian Apostatul“, III). }n alt loc, marele arhip=stor al Constantinopolului, vorbind despre sfintele moa[te, le prezint= ca pe o comoar= de mii de bun=t=\i: "Vindecare de trupurile bete[ugite, iertare de p=cate, pieire de r=utate, iertare de boli suflete[ti, rug=ciune st=ruitoare, ]ndr=znire c=tre Dumnezeu, roade duhovnice[ti, pline de bun=t=\i
cere[ti. Roadele acestea se culeg mereu, [i mereu cresc la loc, niciodat= nu p=r=sesc pe cei ce le cultiv=. Pomii cei s=di\i ]n p=m`nt dau rod o dat= pe an; iar dac= nu-s cule[i, c`nd vine iarna, ][i pierd frumuse\ea lor, iar roadele se stric= [i cad. Moa[tele sfin\ilor, ]ns=, nu [tiu nici de iarn=, nici de var=, nici de silnicia vremii [i nici n-ai s= le vezi vreodat= lipsite de roade, ci totdeauna, cu toat= frumuse\ea lor. C`\i am cules mii [i mii de vindec=ri din aceast= sf`nt= racl= (a Sf`ntului Mucenic Iulian - n.n.) de c`nd s-a s=dit trupul acesta ]n p=m`nt, [i rodul n-a pierit! S-au secerat lanurile, dar spicele nu s-au terminat! S-a scos apa din izvoare, dar vanele de ap= n-au secat, ci curg, curg mereu [i nu se opresc, [i, lucru de minune!, apa ce izvor=[te e totdeauna mai mult= dec`t cea luat=. Moa[tele Sf`ntului nu fac numai minuni, ci ne ]ndeamn= s= [i filosof=m. De e[ti bogat, de te m`ndre[ti [i dac=-\i este sufletul plin de ]ng`mfare, ]ndat=-\i potole[ti m`ndria [i-alungi ]ng`mfarea c`nd vii aici, c`nd vezi pe mucenic, c`nd te g`nde[ti ce mare-i bog=\ia lui fa\= de bog=\ia ta [i pleci de-aici cu mult= s=n=tate ]n suflet. Dac= e[ti s=rac [i te soco\i dispre\uit, ]\i r`zi de bani [i de averi c`nd vii aici [i vezi averea mucenicului [i, plin de mult= ]n\elepciune, a[a te duci acas=! {i dac= ar veni asupra ta necazuri, pagube, b=t=i, vei c=p=ta de aici iar=[i destul= m`ng`iere c`nd ai s= vezi c= tu nicic`nd n-ai suferit at`t c`t a suferit acel sf`nt mucenic. V=zut-ai c`t de multe sunt roadele acestor r=d=cini? V=zut-ai c= sunt duhovnice[ti? C= se ating chiar de suflet?“ (Sf`ntul Ioan Gur= de Aur, „Cuv`nt de laud= la Sf`ntul Mucenic Iulian“, IV).
Puterea vindec=toare a sfintelor moa[te
Moa[tele Sf. Ioan Gur= de Aur. 2007. Credincio[ii Bisericii noastre au convingerea c= prin atingerea [i prin rug=ciunile adresate sf`ntului, l`ng= moa[tele lui, adeseori se ]nf=ptuiesc vindec=ri [i alte fapte minunate datorit= leg=turilor duhovnice[ti care se stabilesc ]ntre credincio[i [i persoanele reprezentate ]n icoane sau ale c=ror moa[te s-au p=strat, [i datorit= lui Hristos - Izvorul sfin\eniei - de Care se ]nvrednicesc sfintele moa[te.
A\i auzit, ba a\i [i v=zut voi ]n[iv= c= mul\i au fost cur=\i\i de demoni, c= foarte mul\i chiar, c`nd s-au atins cu m`inile de ]mbr=c=mintea sfin\ilor, au fost vindeca\i de bolile de care sufereau. (...) C`te basmale, c`te obiecte de ]mbr=c=minte sunt atinse de sfintele moa[te [i prin aceast= atingere devin lecuitoare! To\i se bucur= s= ating= acoper=m`ntul moa[telor [i, ating`ndu-le, s= se fac= s=n=to[i. Slav= |ie, Doamne Iisuse, c= ai trezit pentru noi astfel de duhuri ale sfin\ilor martiri, ]n acest timp, c`nd Biserica Ta are nevoie de mari ajutoare de la Tine!“ (Sf`ntul Ambrozie al Milanului, "Scrisori“, scrisoarea a XXII-a). S-ar putea da multe m=rturii din scrierile Sfin\ilor P=rin\i cu
referire la puterea t=m=duitoare a sfintelor moa[te. }ns=, credem c= mul\i dintre cre[tinii zilelor noastre ar putea povesti despre cel pu\in o vindecare minunat= a unui bolnav incurabil, t=m=duire primit= ]n dar, ca rod al rug=ciunilor sau al atingerii cu credin\= [i devo\iune de raclele sfin\ilor [i moa[tele lor. Conchiz`nd, putem spune c= sfintele moa[te sunt m=rturia ]n lume a prezen\ei lui Hristos Care [i-a ]nscris cu m=rire numele ]n osemintele ale[ilor S=i. Cinstirea sfintelor moa[te e o surs= inepuizabil= din care izvor=[te certitudinea }nvierii Domnului [i convingerea ]nvierii noastre viitoare, pentru a fi astfel ]nt=ri\i ]n lupta ]mpotriva p=catului [i a mor\ii.
3
Publica\ie a M=n=stirii "Sf`nta Treime" din Saharna
Anul XI, mai 2014
Speran\=, rug=ciune, t=m=duire... M=rturii Sf`ntul Macarie de la Saharna - far luminos al ortodoxiei contemporane De Dumnezeu [i de oameni iubitor parintele egumen Macarie (Mihail Tincu) este un dar al lui Dumnezeu pentru vremurile de azi, un dar pentru ortodoxie, un dar pentru \ara noastr= [i pentru ]ntreaga lume cre[tin=. }n m=sura credin\ei sale [i a talentului primit de la Hristos [i ]nmul\it prin nevoin\a ]ntregii vie\i, el ne este dat nou= ca un exemplu de zidire adev=rat= a personalit=\ii de Dumnezeu purt=toare, exemplu de zidire a sobornicit=\ii bisericii ca fiind adev=rat= [i nemuritoare comuniune ]n Dumnezeu omul Hristos. El [tia cum orgoliul nostru omenesc, amorul de sine ]mpiedic= [i fac imposibil= at`t zidirea personalit=\ii, c`t [i zidirea adev=ratei comuniuni. De aceea
Am supravie\uit datorit= rug=ciunilor lui Shimonahia Tavifa |ar=lung= (n=scut= la Echim=u\i, r-nul Rezina): "C`nd eram mic= veneam adeseori la M=n=stirea Saharna ]mpreun= cu p=rin\ii mei [i pentru c= aici tr=ia p=rintele Macarie, care ajuta foarte mult= lume, iar odat= ne-a ajutat [i pe noi. Eram mul\i copii la p=rin\i [i vremurile erau grele. Aveam o v=cu\=, care ne hr=nea pe to\i, dar s-a ]mboln=vit. Mama [i medicul a chemat, [i leacuri i-a dat, totul ]n zadar. Ultima n=dejde am pus-o ]n p=rintele Macarie. Mama mi-a dat ni[te t=r`\e [i m-a trimis la m=n=stire. Am mers la p=rintele Macarie [i l-am rugat s= ne citeasc= ni[te rug=ciuni pentru v=cu\a noastr=. Dup= ce a citit, mi-a poruncit s= postim [i s= ne rug=m. Am hr=nit vaca cu t=r`\ele asupra c=rora s-a rugat p=rintele, ea s-a f=cut s=n=toas= [i ne-a crescut datorit= rug=ciunilor lui. Bogdaproste, p=rinte Macarie!"
Bolnav, dar ne-a ajutat Agafia Durbal=, locuitoare a satului Saharna Nou=: "Despre p=rintele Macarie \in minte un moment. N=scusem o feti\= [i trebuia s-o botez. }n satele dimprejur toate bisericile erau ]nchise, a[a c= ne-am hot=r`t s= mergem la Buciu[ca, la p=rintele Macarie. Era iarna anului 1967, ne-am dus la Buciu[ca pe Nistru, c=ci drumurile erau ]nfundate. P=rintele tr=ia la sora lui, Ana. La el mai erau ni[te cre[tini, care veniser= s= se cunune, a[a c= am a[teptat. |in minte c= avea m`inile [i picioarele tare umflate. Era bolnav, s=rmanul, dar a[a ne-a ajutat".
Gluma profetic= Vera Cojocaru, s. Saharna Nou=, r-nul Rezina: Eram prin clasa a treia, c`nd l-am cunoscut pe p=rintele Macarie. Fiind copil nu am atras aten\ ia la altceva, dec`t c= avea p=rul ] mpletit g`\= [i ca un copil m= ]ntrebam cine i-o fi ]mpletit g`\i[oara ceea frumoas=. Mama mea ]ns= avea o m=tu[=, pe nume Paraschiva, care tr=ia ]n satul din vale [i la care foarte des se ducea p=rintele Macarie, mai ales la [ez=tori. Odat=, ]mi povestea
amorul de sine el ]l biruia prin dragostea de Dumnezeu, prin dragostea de Hristos: el dep=[ea hotarele egoiste ale propriei “des=v`r[iri personale” d`ndu-se pe sine lucr=rii mari a zidirii bisericii ca unitate dumnezeiasc=omeneasc=. }ntru a[a fel dragostea ca iubire de Dumnezeu [i iubirea de oameni era pentru el principala putere ziditoare a bisericii spirituale [i principalul “material de construc\ie” care-i une[te pe oameni ]n unitatea credin\ei [i a dragostei, ]n Trupul lui Hristos, ]n b=rbatul des=v`r[it, ]n deplinat=tea v`rstei lui Hristos. Iat= ]n continuare doar c`teva m=rturii ale oamenilor care au fost ajuta\i de el at`t ]n via\=, c`t [i dup= ce a adormit ]ntru Domnul. Ierom. Arsenie Iuti[, clericul Sfintei M=n=stiri Saharna
ea, se f=cuse [ez=toare [i toate lucrau, iar p=rintele le povestea c`nd o istorioar= duhovniceasc=, c`nd o p=t=ranie. Au ]nvelit ele pe sul, au dat prin i\e, apoi prin spat= [i c`nd s= termine, p=rintele Macarie s-a preg=tit s= plece. Ele se ]ntristaser=, ]ns= la ie[ire p=rintele le zise: "O s= face\i totul din nou”. Tot mama ]mi spunea, c= p=rintele era glume\. Crez`nd c= p=rintele glume[te, ele [i-au c=utat de treab=, dar a[a [i a fost. C`nd iaca-iaca lucrul era gata, au observat c= ]ncurcaser= o i\= [i au trebuit s= fac= totul de la ]nceput. El l-a botezat pe b=iatul meu, Pavel. C`nd am mers s=-mi citeasc= molitfa, era tare sl=bu\. Cu greu, dar mi-a citit.
T=m=duire [i facultate Ecaterina S. din Ghidighici, Chi[in=u, absolvent= a Facult=\ii de Teologie Ortodox=, Universitatea Craiova, Rom`nia: "}n vara anului 1998 pe fa\= miau ap=rut ni[te r=ni [i coji groase de culoare ]nchis=. Am consultat mai mul\i medici din Chi[in=u, dar nu a dat nici un rezultat, ei neput`nd nici m=car s= stabileasc= ce fel de boal= este [i care este cauza apari\iei. Unele tratamente urmate au agravat [i mai mult starea de s=n=tate. De 2 ani m= chinuia aceast= boal= [i eram respins= [i de prieteni, evitat= [i pe strad=, pentru c= tuturor le era fric= s= nu se molipseasc=. La o frizerie am fost rugat= s= p=r=sesc salonul. }mi era foarte greu. }n prim=vara anului 2000 am venit la bunica, care locuie[te ]n Saharna [i care m-a sf=tuit s= merg la m=n=stire cu boala mea. Timp de c`teva zile am frecventat slujbele, ]nchin`ndu-m= [i la moa[tele sf`ntului Macarie. }n ultima zi ]nainte de plecarea mea din Saharna m-am ]nchinat sf. Macarie, fiind cu totul dezn=d=jduit=. }n aceea[i sear=, ]n timpul rug=ciunii, r=nile de pe obraji au ]nceput s= se descojeasc=, l=s`nd fa\a curat=, f=r= nici un semn, de parc= nici nu fusesem bolnav= timp de doi ani. Cu rug=ciunile Preacuviosului Macarie, ]n vara aceluia[i an am reu[it s= intru la Facultatea de Teologie de la Universitatea Craiova, de[i eram student= la un colegiu cu profil economic. Minunat este Dumnezeu ]ntru sfin\ii S=i! Laud= mare Dom-
La racla cu moa[tele Sf`ntului Macarie mul\i oameni, rug`nduse, primesc t=m=duiri [i ajutor=ri de tot felul. Aici se vindec= at`t neputin\ele [i necazurile suflete[ti, c`t [i cele trupe[ti. Toate minunile [i vindec=rile se s=v`r[esc spre slava Bunului Dumnezeu [i cinstirea Cuviosului Macarie.
nului [i cinste Sf`ntului Macarie, care m-a ajutat!"
B=tr`nelul din icoan= Ioan Velicu, or. Orhei: Pe nea[teptate am ]nceput s= m= simt r=u, iar medicii ]mi spuneau, c=, din punct de vedere medical, sunt deplin s=n=tos. Dar mie tot r=u ]mi era. Am auzit de m=n=stirea Saharna [i am hot=r`t s= merg. Aici am fost bine primit, dar necaz! }n biseric= nu puteam sta, tremuram, m= scutura o putere nev=zut=. Umblam prin ograda m=n=stirii f=r= rost. La poart= m-a ]nt`lnit un b=tr`nel, care m-a ]ntrebat de ce umblu. I-am zis c= am venit s= m= t=m=duiesc, dar iat= nici de rugat nu m= pot ruga, nici la biseric= nu m= pot duce. El m-a blagoslovit [i m-a trimis acas=, zic`ndu-mi, c= sunt s=n=tos. Eu m-am mirat, dar l-am ascultat [i ... minune! Ajung`nd acas= m-am sim\it deplin s=n=tos [i plin de puteri. M-am hot=r`t s= merg ]napoi la m=n=stire pentru a mul\umi lui Dumnezeu [i, intr`nd cu u[urin\= ]n biseric= am v=zut un sicriu, iar l`ng= el o icoan=. De pe icoan= m= privea cu bl`nde\e (!!!) acel b=tr`nel. Atunci am aflat, c= acesta este Sf. Macarie [i c= ]nc= pe mul\i ca mine i-a ajutat. Mul\umesc.
M=rul minunat Elena {., satul Stohnaia, Rezina: "Tat=l meu ]mi povestea c=, fiind t`n=r, s-a ]mboln=vit de ceva, ce medicii nu puteau lecui. P=rintele Macarie de la Saharna era vestit prin rug=ciunile pentru bolnavi, pe care le s=v`r[ea. A mers la m=n=stire ]n ziua, c`nd p=rintele se ruga pentru cei bolnavi, a stat la rug=ciune, iar c`nd to\i mergeau pentru a se ]nchina sfintei cruci [i a s=ruta m`na p=rintelui, el i-a ]ntins un m=r. Tat=l meu a fost pu\in mirat, c= din to\i oamenii prezen\i la rug=ciune, p=rintele Macarie a ales s=-i dea anume lui m=rul. P=rintele i-a poruncit s=-l m=n`nce, c`nd va fi aproape de cas=. A[a a [i f=cut. Spre sear= a fost cuprins de un somn mole[itor, iar diminea\a era deplin s=n=tos. A mers [i la mul\umire [i a dus [i pe al\ii la p=rintele."
}ndr=zne[te, fiic=... Eudochia Moraru, ora[ul Chi[in=u:
„Ca oricare om pu\in credincios, pentru a mea m`ntuire (asta avea s-o descop=r mai t`rziu) m-am ]mboln=vit. Medicii nu erau ]n stare s= m= ajute. Pe tot corpul aveam ni[te r=ni, care se cicatrizau ]nchist`ndu-mi trupul ]n coji de culoare ]nchis=. Sufeream foarte mult. Am ]nceput a merge pe la m=n=stiri [i biserici c=ut`nd u[urare [i sper`nd la t=m=duire. Din mila lui Dumnezeu am ajuns [i la Saharna, afl`nd despre Cuviosul Macarie. Am ]ndr=znit [i am cerut de la preotul de serviciu pu\in untdelemn sfin\ it la moa[tele sf`ntului. Am f=cut rug=ciune [i m-am uns. S-a ]nt`mplat c= am mai ajuns o dat= la Saharna [i iar=[i am cerut untdelemn. C`nd am venit pentru a treia oar= la m=n=stire, mi-a fost ru[ine s= mai cer ulei sfin\it [i am plecat acas= f=r= el. Noaptea am visat c= a venit la mine Sf`ntul Macarie [i m-a certat pentru c= nu am ]ndr=znit s= cer mila lui. "Dac= te mai ungeai ]nc= o dat= cu acel untdelemn, te vindecai", mi-a spus el. Mi-am luat inima-n din\i [i am plecat la Saharna cu un profund sentiment de fric=. Am luat uleiul sfin\it, m-am uns a treia oar= [i dup= cuv`ntul sf`ntului a fost. R=nile s-au uscat [i cojile au c=zut. Mila lui Dumnezeu [i ajutorul Sf`ntului Macarie!
Schimbare radical= Agafia Rusu, ora[ul Chi[in=u: Pot s= spun c= Cuviosul Macarie ne-a schimbat radical via\a, mie [i copiilor mei, precum [i altor oameni. So\ul meu, ca [i mine ]n trecut, era necredincios. Poate e prea aspru spus, dar eu cred c= dac= nu-\i exteriorizezi sentimentele religioase prin participarea la sfintele slujbe [i ]n general la actele de cult, atunci po\i s= zici c= e[ti necredincios. De M=n=stirea Saharna am aflat recent, datorit= moa[telor Sf`ntului Macarie, care odihnesc aici. De la bun ]nceput am avut mare evlavie c=tre el [i venind, tot timpul ]l rugam pentru revenirea la credin\= a so\ului meu. S= [ti\i c= rug=ciunile mi-au fost ascultate, pentru c= acum so\ul meu merge singur la biseric=, la m=n=stire, \ine post, iar ]n familie totul este bine. Mul\umesc p=rintelui Macarie precum [i tuturor c=lug=rilor.
4
Anul XI, mai 2014
Publica\ie a M=n=stirii "Sf`nta Treime" din Saharna
Sf`ntul Ioan Damaschinul: "Trebuie s= cinstim ap=r=torii neamului omenesc"
Norma de ]nv=\=tur= a Bisericii cu privire la cinstirea relicvelor a fost bine precizat=, accentu`nduse c= cinstirea sfin\ilor nu este adorare dumnezeiasc=, ci este venerare. }n aceast= privin\=, concluzia pe care o lanseaz= Fericitul Ieronim este urm=toarea: "Noi nu ador=m creatura [i nu-i slujim, ci cinstim moa[tele martirilor pentru a adora pe Cel ai C=rui martiri sunt“ (Epistola 109 ad Riparium). Cinstirea pe care cre[tinii o aduceau sfintelor moa[te [i,
]n general, sfin\ilor martiri, era bine definit= ]n compara\ie cu cinstirea [i ]nchinarea pe care o aduceau M`ntuitorului Hristos, "c=ci lui Hristos ne ]nchin=m pentru c= este Fiul lui Dumnezeu, iar pe martiri ]i iubim, dup= vrednicie, ca pe ucenicii [i imitatorii Domnului“. A[a fiind, socotim potrivit s= punem tuturor ]n aten\ie, ca o concluzie final=, cuvintele unui mare tr=itor [i dasc=l al Bisericii, Sf`ntul Ioan Damaschinul, referitoare la cinstirea moa[telor
sfinte: "St=p`nul Hristos ne-a dat ca izvoare m`ntuitoare moa[tele sfin\ilor, care izvor=sc, ]n multe chipuri, faceri de bine [i dau la iveal= mir cu bun miros. Nimeni s= nu fie necredincios! Dac= prin voin\a Lui Dumnezeu a izvor`t ]n pustie ap= din piatr= tare [i din falca m=garului ap= pentru Samson c=ruia ]i era sete, este de necrezut ca s= izvorasc= mir binemirositor din moa[tele mucenicilor? Cu nici un chip pentru cei care cunosc puterea lui Dumnezeu [i cinstea pe care o au sfin\ii de la Dumnezeu. }n Legea Veche, era socotit necurat tot cel care se atingea de un mort, dar nu erau socoti\i necura\i ]n[i[i mor\ii. Dup= ce ]ns=[i via\a [i cauza vie\ii a fost socotit= ]ntre mor\i, nu mai numim mor\i pe cei care au adormit ]ntru n=dejdea ]nvierii [i cu credin\= ]n El. Cum poate s= fac= minuni un corp? Cum dar, prin ei, demonii sunt pu[i pe fug=, bolile sunt alungate, bolnavii se vindec=, orbii v=d, lepro[ii se cur=\=, ispitele [i sup=r=rile se risipesc [i se pogoar= toat= darea cea bun= de la Tat=l luminilor? C`t de mult trebuie s= te ostene[ti ca s= g=se[ti un sprijinitor care s= te prezinte ]mp=ratului cel muritor [i s= pun= pe l`ng= el cuv`nt pentru tine? Dar nu trebuie cinsti\i
oare ap=r=torii ]ntregului neam omenesc, ap=r=torii care se roag= lui Dumnezeu pentru noi? Da, trebuie s=-i cinstim, ridic`nd biserici ]n numele lor, aduc`nd roade, pr=znuind pomenirea lor... Prin cele care Dumnezeu este cinstit, prin acelea se vor bucura [i slujitorii Lui; de acelea de care Dumnezeu Se m`nie, de acelea se vor m`nia [i osta[ii Lui“. (Sf. Ioan Damaschinul, "Dogmatica“, Bucure[ti, 1938, p. 278). Nu sfin\ii au trebuin\= de cinstirea noastr=, ci noi dob`ndim mii de bun=t=\i ca urmare a cinstirii sfintelor lor moa[te: "Pentru folosul nostru primesc ei cinstea din partea noastr=, chiar neav`nd nevoie de ea, pentru ca noi s= putem primi rodul binecuv`nt=rii lor“ ("Cateheza aceluia[i despre faptul c= moa[tele sfin\ilor mucenici sunt un prilej de mare folos pentru noi“). Cine nu crede ]n sfintele moa[te nu crede nici ]n sfintele icoane, nici ]n lucr=rile sfin\ itoare ale Bisericii. Un lucru este greu de contestat [i chiar apodictic, [i anume c=, ]n ]ntreaga istorie a Bisericii, sfintele moa[te sunt o prezen\= permanent=, ele constituind, al=turi de sfintele icoane, de slujbele Bisericii, de imnografia liturgic=, repere fundamentale ale credin[ei noastre.
Apel de suflet În duhul iubirii de frate, comunitatea monahală a Sfintei Mănăstiri Saharna, vine cu o rugăminte în faţa tuturor oamenilor de bună credinţă, a ne ajuta şi a ne susţine financiar pentru construcţia Catedralei cu hramul "Învierea Domnului", a cărei temelie a fost pusă în anul 2009, pe teritoriul ansamblului monastic Saharna. Posibilităţile noastre materiale sunt extrem de reduse şi avem mare nevoie de ajutorul dumneavoastră, nădăjduim că nu veţi rămâne nepăsători la doleanţele noastre, întrucât nevoile materiale se suprapun cu cele spirituale. Vă mulţumim anticipat pentru dragostea şi înţelegerea dumneavoastră, iar noi, smeriţii monahi, vă vom pomeni zilnic în smeritele noastre rugăciuni, precum şi la Sfânta Liturghie, trecânduvă în rândul binefăcătorilor şi chiar al ctitorilor acestui lăcaş sfânt. Rugăm pe bunul Dumnezeu să răsplătească cu cele cereşti donaţiile Dumneavoastră. Doamne ajută! Administraţia Sfintei Mănăstiri Saharna
Pentru donaţii vă punem la dispoziţie rechizitele bancare ale mănăstirii: Mănăstirea Sfânta Treime Saharna S.A. BC "Banca Socială", filiala Rezina BSOCMD2X794, cont bancar 222479400139, cod fiscal 193641
Echipa redac\iei: Redactor-[ef - ieromonahul Iuvenalie Ghervas (tel.: 025478-372). Adresa redac\iei: MD-5431, M=n=stirea "Sf`nta Treime", satul Saharna, raionul Rezina, Republica Moldova. web: www.manastirea-saharna.md, e-mail: secretar@manastirea-saharna.md Tiparul executat la SRL "Tipografia-Rezina".
(Pentru informaţii adaugătoare rugăm contactaţi următoarele numere de telefoane 0254-78600 Arhim. Adrian Baciu, stareţul mănăstirii, 0254-78737 Ierom. Iuvenalie Ghervas, secretarul mănăstirii)
Dragi credincio[i! }n paginile ziarului nostru apar imagini sfinte, texte biblice [i fragmente din operele Sfin\ilor P=rin\i, de aceea V= rug=m s= nu folosi\i ziarul ]n scopuri menajere, dac= nu dori\i s=-l p=stra\i - d=rui\i-l sau arde\i-l.