25.07.2012

CMYK

În primele şase luni ale lui 2012,

C

Fiecare miner de la CNH Petroşani a scos câte 140 de tone de huilă

ompania Naţională a Huilei din Petroşani a înregistrat, pe primele 6 luni ale acestui an, o productivitate de 142 de tone de huilă/angajat, ceea ce-i face pe reprezentanţii societăţii huilei să estimeze că la finele lui 2012 productivitatea <<< Pag. 3 muncii va fi mai mare decât anul trecut.

Petrileni sacrificaţi.

Consilierii locali s-au ţinut cu mâinile de nas în timpul excursiei la deponeul ecologic de la Râmnicu Vâlcea Preţ 1 leu

Anul II, nr.193, 12 pagini, Miercuri, 25 Iulie 2 0 1 2

O

parte a consilierilor de la Petrila nu a fost încântată de vizita efectuată, luni, la deponeul ecologic de la Râmnicu Vâlcea, aceasta afirmând că „mirosea îngrozitor” şi că funcţia de consilier local nu are o valoare aşa de mare încât să faci un proiect de care să-ţi pară rău peste ani. <<< Pag. 9

Anchetă internă la Poliţia Lupeni: Un poliţist susţine că a fost bătut de şeful său

O

anchetă internă a fost declanşată la Poliţia Lupeni, după ce un poliţist a depus o plângere împotriva şefului său, Romeo Amurăriţei, acuzându-l că l-a bătut în sediul unităţii, însă Amurăriţei neagă acuzaţiile, spunând că a vrut doar să ia insigna şi legitimaţia acestuia, pentru că fusese destituit. <<< Pag. 5 Fost director general al CNH Petroşani, Ioan Stamin Purcaru:

„Eu nu voi apuca închiderea mineritului din Valea Jiului”

ApaServ mai vrea 100 de milioane de euro pentru reabilitarea magistralelor de apă

M

agistralele de apă din Valea Jiului ar putea fi reabilitate, începând de anul viitor, conducerea ApaServ declarând că există premisele ca până la începutul anului viitor să se semneze un nou contract, în valoare de 100 de milioane de euro. Acesta reprezintă partea a doua a proiectului de extindere şi reabilitare a infrastructurii de apă şi canalizare. <<< Pag.5 Au rămas locuri la buget.

După prima sesiune de admitere, nu s-au ocupat toate locurile fără taxă la Petroşani

F

D

upă prima sesiune de înscrieri la Universitatea Petroşani nu s-au ocupat toate locurile la forma de învăţământ bugetată.

Cei mai puţini candidaţi au fost la Facultatea de Mine şi la cea de Inginerie, în timp ce la Stiinţe, majoritatea locurilor au fost ocupate.

ost director general al Companiei Naţionale a Huilei din Petroşani până în anul 2005, Ioan Stamin Purcaru, nu vede punctul terminus când e vorba despre încheierea activităţii de exploatare a huilei din Valea Jiului. <<< Pag. 3

www.gazetadedimineata.ro

www.gazetadedimineata.ro

www.gazetadedimineata.ro

Rezultatele slabe de la Examenul de Bacalaureat s-au resimţit în cadrul primei sesiuni de admitere la Universitatea Petroşani. După centralizarea şi repartizarea candidaţilor pe locurile scoase la concurs, multe locuri la buget au rămas neocupate. <<< Pag. 2

www.gazetadedimineata.ro

www.gazetadedimineata.ro

www.gazetadedimineata.ro

2

G a z e t a d e D i m i n e a ţă Miercuri , 2 5 i u l i e 2 0 1 2

www.gaze tade dimineaţ a. ro

Diverse

Au rămas locuri la buget.

După prima sesiune de admitere, nu s-au ocupat toate locurile fără taxă la Petroşani

D

upă prima sesiune de înscrieri la Universitatea Petroşani nu s-au ocupat toate locurile la forma de învăţământ bugetata.

Cei mai puţini candidaţi au fost la Facultatea de Mine şi la cea de Inginerie, în timp ce la Stiinţe, majoritatea locurilor au fost ocupate.

Rezultatele slabe de la Examenul de Bacalaureat sau resimţit în cadrul primei sesiuni de admitere la Universitatea Petroşani.

După centralizarea şi repartizarea candidaţilor pe locurile scoase la concurs, multe locuri la buget au rămas neocupate. „S-au înscris 537 de candidaţipe cel 625 de locuri bugetare. Sigur că nu s-au ocupat, dar este o medie pe faculate de 85,92%. Eu zic că este un procentaj optimist, având în vedere ceea ce s-a întâmplat la Bacalaureat.

Astfel, 58,9% din locurile fără taxă s-au ocupat la Facultatea de Mine, 67,69% la Faculatea de Inginerie Mecanică şi 128,9 la Facultatea de Stiinţe.”, spune Aron Poanta, rectorul Universităţii Petroşani

Conducerea Universităţii din Petroşani este însă optimistă. Rectorul spune că din experienţa anilor precedenţi, în cea de-a doua sesiune se vor ocupa toate locurile bugetate, dar şi o mare parte din cele cu taxă. „Situaţia a fost similară şi anul trecut, iart după sesiunea de admitere din toamnă nu am avut probleme, au fost foarte multe solicitări, ocupându-se multe şi din locurile cu taxă. Eu sunt optimist din punctul acesta de vedere datorită faptului că avem şi experienţa anului anterior când a fost aceiaşi problemă cu

Bacalaureatul, dar după aceea problema s-a rezolvat.”, mai spune Aron Poanta, rectorul Universitaţii Petroşani Cea de-a doua sesiune a concursului de admitere la Universitatea Petroşani va debuta în perioada 10- 18 septembrie cu înscrierea candidaţilor, şi se va încheia în 24 septembrie cu afişarea rezultatelor. Cei care doresc sa urmeze studiile de licenţa la alte specializari decat cele oferite de Universitatea din localitate, se pot inscrie la o facultate privata.

Promovabilitate de 50% la definitivare

P

rofesorii hunedoreni au susţinut ultima probă a examenului de definitivare. Dascalii înscrişi la concurs trebuiau să obţină minim nota 7, motiv pentru care promovabilitatea a depăşit cu puţin 50 de procente.

Anul acesta, pentru prima dată, examenul de definitivare a fost organizat de Inspectoratele Şcolare Judeteane. În Hunedoara s-au înscris peste 100 de candidaţi, iar promovabilitatea a depăsit 50 de procente.

“Acest examen a fost promovat de aproximativ 60 dintre cei peste 100 de candidaţi. Examenul de definitivare certifică şi dă dreptul dascălului să obţină statutul de profesor cu drepturi depline în învăţământ, putând să acceadă în acelaşi timp şi la tiltularizare. Deci, un profesor care nu trece de examenul de de

difinitivat, nu poate să se titluarizeze în viitor în sistemul naţional de învăţământ. ” spune Livia Vlad, Inspector Scolar I.S.J. Hunedoara Pentru a participa la proba scrisă a examenului de definitivat, dascalii trebuiau să îndeplinească o serie de condiţii printre care să aiba studii superioare si să obţină o medie de minim şapte la probele din cadrul examenului de definitivare.

“Conditia principală era de a obţine minim nota şapte, atât pentru proba scrisă, cât şi pentru prima etapă care a constat în inspecţia la clasă. Cei care au fost prezenţi la proba scrisă erau deci cei care au promovat prima etapă şi anume inspecţia la clasă” mai spune Livia Vlad, Inspector Scolar I.S.J. Hunedoara Profesorii care nu au promovat examenul de definitivare, pot fi angajaţi în sistemul naţional de învăţământ preuniversitar numai pe perioadă determinată, cu statut de profesor debutant.

Cristina Mîrza

Cristina Mîrza

Prestări Servicii

Efectuez non-stop transport intern şi interaţional cu maşini MAN şi Mercedes de 3,5 t, 7,5 t şi 24 t la cele mai mici preţuri.

Relaţii la telefon 0721749069 şi 0763633998.

Vânzări

Vând garsonieră în Petroşani, zona Hermes, în pate la Românaşul Vesel.Urgent, preţ 55.000 lei negociabil.

Relaţii la telefon: 0766780360 sau 0761636888

Vând apartament cu 4 camere în Iscroni, la Stradă,etajul 2 plus garaj la Parter. Preţ 75.000 lei negociabil.

Relaţii la telefon: 0766469519

www.gazetadedimineata.ro

www.gazetadedimineata.ro

www.gazetadedimineata.ro

www.gazetadedimineata.ro

www.gazetadedimineata.ro

www.gazetadedimineata.ro

G a z e t a d e D i m in e a ţă M i e r c u r i, 2 5 I u l i e 2 0 1 2

Fost director general al CNH Petroşani, Ioan Stamin Purcaru:

F

„Eu nu voi apuca închiderea mineritului din Valea Jiului”

ost director general al Companiei Naţionale a Huilei din Petroşani până în anul 2005, Ioan Stamin Purcaru, nu vede punctul terminus când e vorba despre încheierea activităţii de exploatare a huilei din Valea Jiului.

tat condiţiilor specifice ei din timpul respectiv. Aici se greşeşte foarte mult, când se compară etapele, nu fiecare moment istoric are „Eu nu voi apuca închiderea Ioan Stamin Purcaru regulile lui mineritului din Valea Jiului”, a gure, pe când dânşii îşi continuă şi nu poate fi comparat cu cel din spus, marţi, Stamin Purcaru întreun proces până la finalizare. Deci urmă. Eu îi cunosc şi am bat fiind în câţi ani crede că dânşii merg cu finalizarea zăcăîncredere că sunt nişte oameni mineritul devine istorie pentru mântului, şi sunt destul de speciadeosebiţi”, spune Purcaru acest bazin carbonifer. li zaţi din punctul ăsta de vedere”, referindu-se la structura de speMai mult, acesta – întors marţi a mai spus Ioan Stamin Purcaru. cialişti minieri de care beneficiază în Valea Jiului în calitate de direcMai mult, fostul director acum mineritul din Valea Jiului. tor general al Conversmin – crede susţine că există specialişti la Pe de altă parte, Purcaru e de în viitorul CNH (ca entitate care CNH care au făcut cursuri reale părere că panoplia de ingineri care se va ocupa de exploatarea cărbude perfecţionare pe acest segment activează acum în Valea Jiului va nelui) de activitate, în baza cărora aceşputea să desăvârşească fără inter„Compania îşi duce viaţa tia pot derula programul în mod venţia Conversmin închiderea etapizat, deci nu pot să compar eficient. celor trei mine incluse în prograsituaţia de astăzi a Companiei cu „Trebuie să vă dau exemple, mul agreat de UE. Este vorba cea în care am fost eu. Sunt sigur acei oameni (care au făcut cursuri despre unităţile miniere Petrila, că acum sunt specialiştii care s-au – n.r.) au fost bine şcoliţi şi a atins Paroşeni şi Uricani. format în timp. Astfel este demon„Dânşii nu pleacă de la o mină o ţintă dublă acest mecanism de strat că evoluţia în orice companie oprită, golită de funcţiile ei cum formare profesională, foarte mulţi trebuie să existe, nu să facă pasul abordăm noi minele. Noi abordăm dintre ei îi găsesc acum în program, înapoi. CNH nu a făcut niciodată o mină închisă, care nu are pe lucrează în societăţi private, pasul înapoi, fiecare generaţie a nimeni în ea, în care nu mai sunt lucrează în calitate de asistenţă venit cu specialişti ei şi s-a adapcăi de acces, sisteme de aeraj sitehnică sau ca diriginţi de şantiere „Trebuie să înţelegem, activitatea de conservare până la specializaţi. Deci din punctul ăsta de vedere aş putea spune că este o închiderea unei mine este atributul statului şi al operapregătire profesională căutată torului minier. Compania Naţională a asigurat această printre ingineri minieri cu expeactivitate de conservare a minelor până la închiderea rienţă”, subliniază Ion Stamin minelor în contract cu ministerul. Practic ei au avut Purcaru. nevoie din timp de specialişti care să opereze cu noţiuni Stamin Purcaru a fost numit noi, termeni noi, abordări noi, fiind nevoie de crearea recent în funcţia de director general al Conversmin, acesta lucrând unor specialişti în timp. Fără să fie o ţintă, nu am vrut timp de 5 ani pe postul de director să ajungem noi cu compania să închidem o mină. Vă de producţie la această societate. spun din propria experienţă, eu când trimiteam la curPurcaru a fost director general al suri de specializare îi trimiteam pe cei din grupul de CNH până în anul 2005, locul închideri, care se ocupau de treaba asta” – Stamin acestuia fiind luat de Daniel Purcaru, fost director al CNH. Surulescu.

C

În primele şase luni ale lui 2012,

Actual

Fiecare miner de la CNH Petroşani a scos câte 140 de tone de huilă

C

ompania Naţională a Huilei din Petroşani a înregistrat, pe primele 6 luni ale acestui an, o productivitate de 142 de tone de huilă/angajat, ceea ce-i face pe reprezentanţii societăţii huilei să estimeze că la finele lui 2012 productivitatea muncii va fi mai mare decât anul trecut.

În aceste condiţii, conducerea Companiei estimează ca la sfârşitul anului productivitatea muncii va ajunge undeva la 270 de tone pe angajat, mai mare decât cea înregistrată în anul 2011 când au fost scoase 251 tone/angajat. „Productivitatea muncii a crescut an de an”, declară reprezentanţii Companiei care recunosc că acest indicator creşte în condiţiile în care nu au fost bani de investiţii, iar munca minerilor a devenit tot mai grea.

De remarcat că, dintre cei circa

7.700 de angajaţi ai Companiei, doar undeva la 6.000 lucrează efectiv în subteran.

Statistica existentă la nivelul CNH arată că în 2007 productivitatea muncii fizice a fost de 224,7 tone pe persoană, în 2008 de 242,9 tone/persoană, în 2009 de 201 tone/persoană, în 2010 de 239,5 tone persoană.

Anul trecut, atât sindicaliştii cât şi reprezentanţii Companiei afirmau că s-a ajuns la cea mai bună productivitate/persoană din ultimii 20 de ani.

La acest moment, potrivit reprezentanţilor Companiei Naţionale a Huilei, media zilnică a huilei extrase din subteranele Văii Jiului a ajuns la 6.800 tone.

Pentru că nu au fost investiţii în acest sector, deşi productivitatea a crescut producţia a scăzut. Astfel, din 2007, când s-au extras 2637,5 mii tone de huilă, producţia a fost tot mai mică, ajungând în 2011 undeva la 2.100 mii tone de huilă.

Călinoiu vrea performanţă la CE Oltenia

E Oltenia trebuie să fie o companie performantă în fiecare zi ! Declaraţia îi aparţine preşedintelui Consiliului Judeţean Gorj -Ion Călinoiu care mai susţine că trebuie eliminate clientela şi partizanatul politic, din noua entitate.

Autorităţile judeţene sunt preocupate, în continuare, de ceea ce înseamnă sistemul minier şi energetic la nivelul Gorjului.

Preşedintele Consiliului Judeţean Gorj trage un semnal de alarmă si declară că sunt dezechilibre financiare înregistrate dea lungul activităţii, care trebuiesc soluţionate doar lăsând la o parte interesele ce ţin de clientela politică. „Vorbim de o entitate care trebuie să facă lumină în sistemul energetic, zi de zi. CE Oltenia se compune www.gazetadedimineata.ro

din companii la care sunt dezechilibre financiare înregistrate de-a lungul activităţii. Să se lase de o parte interesele ce ţin de clientela politică, de grupurile de interese şi să predomine interesul pentru performanţă”, a explicat Ion Călinoiu. În aceste condiţii, acesta consideră că prioritare sunt investiţiile la toate companiile ce fac parte din CE Oltenia. Personalul stufos din noua entitate este o altă problemă neacceptată. „De pe margine nu ai cum să te pronunţi, dar organigrama şi numărul de personal bat la ochi. Se recunoaşte că este un personal tessa stufos şi s-au creat noi posturi în organigramă”, a mai adăugat şeful Consiliului Judeţean Gorj. În atare condiţii, acesta consideră şi susţine că singura soluţie o reprezintă auditul Ministerului Economiei.

Costin SOARE

www.gazetadedimineata.ro

www.gazetadedimineata.ro

3

www.gazetadedimineata.ro

www.gazetadedimineata.ro

www.gazetadedimineata.ro

4

Gazeta d e Dimineaţă Joi 19 Iulie 2012

w w w .gaz eta dedi m i neaţ a.r o

Actual

Opt centre pentru sesiunea Bunuri de miliarde examenului de bacalaureat scoase la licitaţie din luna august

A

bsolvenţii care nu au promovat examenul de bacalaureat în sesiunea din iulie şi care se înscriu pentru sesiunea din august vor fi examinaţi în 8 centre de examen.

8 centre de examen vor fi organizate pe raza judeţului Hunedoara pentru absolvenţii care vor susţine examenul de bacalaureat luna viitoare, cele mai multe, trei la număr urmând a fi în Valea Jiului.

Un centru de examen va fi la

Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida din Petroşani. Aici vor susţine probele scrise elevii care provin de la Dimitrie Leonida şi Colegiul Tehnic Cosntantin Brâncuşi din Petrila. Un alt centru de examen va fi cel de la Colegiul de Informatică Carmen Sylva aici urmând a fi evaluaţi absolvenţii de la Colegiul Naţional Mihai Eminescu Petroşani, Colegiul Economic Hermes, Liceul Apollonius şi Colegiul de Informatică Carmen Sylva Petroşani. Ultimul centru va fi cel de la Colegiul Tehnic Mihai Viteazu Vulcan care va deservi absolvenţii de la unitatea de învăţământ şi de la cele două licee din Lupeni, Liceul Teoretic şi Grup Şcolar Industrial Minier. În Deva şi Hunedoara vor fi câte două centre de examen, iar în Orăştie unul.

Probele de competenţe lingvistice şi digitale, programate în perioada 20-24 august 2012, se vor susţine la şcoala de provenienţă.

B

unuri de miliarde de lei vechi au fost sechestrate, într-o singură lună, de către reprezentanţii Direcţiei Judeţene a Finanţelor Publice, de la patronii care au uitat să îşi plătească datoriile către stat. Toate au fost scoase mai apoi la licitaţie.

Finanţiştii gorjeni au avut o activitate intensă de la începutul anului, ei sechestrând sute de bunuri de la contribuabilii care au uitat sau nu au mai avut de unde să îşi plătească dările. Aşa se face că zeci de instalaţii de tot felul, autoturisme, camioane şi chiar case au fost puse sub sechestru şi mai apoi licitate, pentru a strânge

bani la bugetul de stat. Conform purtătorului de cuvânt al Direcţiei Judeţene a Finanţelor Publice, la sediile instituţiei s-au organizat şi câte 3 licitaţii într-o singură lună.

Echipamentele folosite în industria minieră au fost şi ele la mare căutare. Doar luna trecută, funcţionarii direcţiei au aplicat 45 de sechestre la mai mulţi operatori economici. Finanţiştii spun că licitaţia este ultima măsură dintr-un şir lung de acţiuni menite să îi convingă pe contribuabili, să îşi plătească dările. Când se ajunge aici, trebuie urmată o întreagă procedură. Printre cele mai scumpe bunuri scoase la licitaţie în această lună se numără un excavator al cărui preţ de pornire a fost de 640 de milioa ne de lei vechi fără TVA.

Rigole spălate de ciment în cei doi ani trecuţi de la construcţia lor

R

eţetele folosite de firmele din Valea Jiului, care sunt un fel de 3 în 1 adică şi asfaltează, şi fac rigole şi anvelopează - îşi arată consistenţa imediat după finalizarea lucrărilor. Atunci când trec anii, vreo trei la număr, perioadă în care au mai avut loc nişte retuşuri, reţetele îşi demonstrează rezistenţa.

Rigolele construite în cartierul petroşănean Bosnea de cei de la MontanCons, firma familiei Becuş, sunt dovada vie a modului în care se lucrează în Valea Jiului. Cimentul s-a spălat, la fel cum se spală rufele de petele cele mai dificile. Prin subţierea ţesăturii. Pentru că au folosit mai multă piatră decât ciment, rigolele, s-au spălat şi ele, iar din ţesătură au rămas doar bolovanii. Bucăţile de ciment sunt suspendate deasupra pământului care este şi el erodat de apă, cel mai mare debit al acesteia fiind însă în zilele cu precipitaţii abundente.

Reprezentanţii Primăriei Petroşani recunosc deficienţele de la proiectul din cartierul petroşănean şi spun că, din cauza calităţii lucrărilor executate, constructorii lui Becuş nu mai prind lucrări în Petroşani. „Li se cer recomandări de la lucrările efectuate. Păi, credeţi că le semnăm recowww.gazetadedimineata.ro

mandările când au avut numai deficienţe?”, spun reprezentanţi ai administraţiei locale.

Aceştia spun că lucrarea din Bosnea are o garanţie de 6 ani, şi că orice deficienţă trebuie remediată pe banii constructorului. Anul acesta însă, deşi reprezentanţi ai primăriei au „monitorizat” felul în care se prezintă lucrarea finalizată pe la finele lui 2009 începutul lui 2010, niciun muncitor nu a fost prin zonă ca să remedieze problemele.

Proiectul de realizare a rigolelor şi cel de asfaltare a străzii din cartierul petroşănean au costat undeva la 223 mii euro. Numai că, primul strat de asfalt a fost decopertat la câteva luni de la finalizarea lucrării, iar rigolele au beneficiat şi ele, din nou, de atenţia minusculă a constructrorilor.

www.gazetadedimineata.ro

www.gazetadedimineata.ro

www.gazetadedimineata.ro

www.gazetadedimineata.ro

www.gazetadedimineata.ro

w ww . g a z e t a d e d i m i n e aţ a . r o

G a z e t a d e D i m in e a ţă M i e r c u r i, 2 5 I u l i e 2 0 1 2

Actual

5

Anchetă internă la Poliţia Lupeni: Un poliţist susţine că a fost bătut de şeful său

O

anchetă internă a fost declanşată la Poliţia Lupeni, după ce un poliţist a depus o plângere împotriva şefului său, Romeo Amurăriţei, acuzându-l că l-a bătut în sediul unităţii, însă Amurăriţei neagă acuzaţiile, spunând că a vrut doar să ia insigna şi legitimaţia acestuia, pentru că fusese destituit.

Un poliţist din Lupeni a depus, luni seară, la Poliţia din Petroşani, o plângere împotriva şefului său, Romeo Amurăriţei, despre care susţine că l-a bătut în sediul Poliţiei.

"M-am dus la sediu, era comandantul Poliţiei acolo (Romeo Amurăriţei - n.r.) şi mi-a spus că se face control să vadă dacă avem legitimaţiile la noi.

I-am arătat-o şi a spus să o las şi să-i arăt şi insigna. Pentru că de obicei nu le purtăm pe amândouă, insigna o aveam acasă. M-a trimis să o aduc de acasă. Am fost cu colegul Bolosin după ea. Am adus insigna. I-am arătat-o acolo, în holul Poliţiei, şi mi-a cerut să i-o dau. Am refuzat să i-o dau şi atunci s-a repezit la mine. M-a prins aşa cu braţele, de la spate, m-a imobilizat. Eu am vrut să mă feresc şi cum ne-am ferit am intrat cu el cu tot în zid. Eu am intrat cu capul în zid, cu obrazul, şi cred că am şi dărâmat avizierul ăla unde sunt chei. Atâta ştiu că a

mai venit şi Cornel Bolosin de la Circulaţie pe mine şi ăsta tot avea treabă cu mâna mea că eu ţineam strâns mâna cu insigna şi ăsta mă tot ţinea. Ba m-au pus jos într-o parte, m-am zbătut, m-am ridicat, iar m-au pus pe jos. De mâna asta (dreaptă) mă ţinea Amurăriţei, de mâna asta (stângă) mă ţinea Cornel Bolosin. Ideea e că eu nu dădeam drumul la insignă şi atunci m-am trezit cu lovitura", a declarat, pentru GAZETA DE DIMINEAŢĂ, Iustinian Ivanciuc, poliţistul care acuză că a fost bătut.

Poliţistul reclamant s-a prezentat, luni seară, la spitalul din Lupeni, de unde a fost trimis cu o ambulanţă la Petroşani, unitate medicală în care a fost internat la Neurochirurgie.

Medicul de gardă Nicolae Ciugulea a declarat pentru GAZETA DE DIMINEAŢĂ că poliţistul a fost internat pentru investigaţii amănunţite.

Ivanciuc avea obrazul drept tumefiat şi acuza dureri la mâna stângă. Haina de poliţist era plină de var, iar unul dintre epoleţi era smuls.

Comandantul Poliţiei Lupeni, Romeo Amurăriţei, neagă acuzaţiile, afirmând că voia de la poliţist doar legitimaţia şi insigna, fiindcă din 19 iulie Iustinian Ivanciuc fusese dat afară din Poliţie.

Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Hunedoara, Bogdan Niţu, a confirmat pentru GAZETA DE

DIMINEAŢĂ că în data menţionată de comandant există un ordin al inspectorului şef prin care Iustinian Ivanciuc este destituit din Poliţie.

Totodată, Niţu a afimat că plângerea de lovire a fost depusă la Poliţia Petroşani, iar în paralel la Poliţia Lupeni va fi începută o anchetă internă.

La rândul său, Ivanciuc a afir-

mat că ştia că urmează să fie dat

afară din Poliţie, dar a adăugat că luni seară nu i s-a spus de vreun

ordin dat de şeful IPJ Hunedoara.

Pentru că este ofiţer, Amurăriţei

va fi cercetat de către Parchetul

de pe lângă Curtea de Apel Alba, care are competenţă în acest caz.

ApaServ mai vrea 100 de milioane de euro pentru reabilitarea magistralelor de apă

M

agistralele de apă din Valea Jiului ar putea fi reabilitate, începând de anul viitor, conducerea ApaServ declarând că există premisele ca până la începutul anului viitor să se semneze un nou contract, în valoare de 100 de milioane de euro. Acesta reprezintă partea a doua a proiectului de extindere şi reabilitare a infrastructurii de apă şi canalizare.

„Noi (ApaServ - n.r.) suntem în pollposition. Săptămâna viitoare o delegaţie de la Ministerul Mediului şi de la POS Mediu va veni în Valea Jiului să vadă ce s-a demarat în primul proiect şi ce propunem pentru partea a doua a proiectului”, a declarat Costel Avram, directorul ApaServ, după ce la sfârşitul săptămânii trecute a www.gazetadedimineata.ro

fost prezent la o întâlnire la Ministerul Mediului.

Potrivit sursei citate, cea de-a doua parte a proiectului presupune continuarea investiţiilor începute în prima etapă pentru extinderea reţelei de apă şi canalizare şi reabilitarea staţiilor de tratare a apei, adică eficientizarea operatorului prin schimbarea reţelelor magistrale din interiorul localităţilor. „Suntem pe un drum bun. Cred la începutul anului viitor putem discuta despre semnarea pentru al doilea contract, undeva la 100 milioane de euro. Este un lucru benefic şi atunci putem vorbi şi de eficientizarea ApaServ”, a mai spus Avram. În cadrul proiectului care acum este în implementare, la Petroşani se va extinde reţeaua de apă cu 9,6 kilometri, iar cea de canalizare cu 23,52 kilometri. În cadrul aceluiaşi proiect, Petrila va beneficia de o extindere a reţelei de apă extinsă cu 5,10

www.gazetadedimineata.ro

www.gazetadedimineata.ro

kilometri şi de una de canalizare mai lungă cu 16,5 kilometri. Şi la Aninoasa vom putea vorbi de o reţea de apă extinsă cu 4,3 kilomteri şi de una de canalizare îmbunătăţită 7,18 kilometri. În acelaşi proiect e prezent şi Vulcanul în care reţeaua de apă se va extinde cu 8,8 kilometri, iar cea de canalizare cu 15,9 kilometri.

Tot în cadrul aceluiaşi proiect este vizată şi extinderea staţiei de tratare a apei de la Dănuţoni, şi reabilitarea staţiilor de la Jieţ şi Valea de Peşti.

www.gazetadedimineata.ro

www.gazetadedimineata.ro

www.gazetadedimineata.ro

6

Special

G a z e t a d e D i m i n e aţă M i e r c u r i , 2 5 I u l i e 2 0 1 2

w w w . g a z e t a d e d i m i n e aţ a . r o

Actual

Pentru prima oară în Valea Jiului, într-o librărie din Petroşani s-a amenajat un stand special numit “Carte de Valea Jiului”

C

entrul civic al municipiului Petroşani, secolul XXI, anul 2012. O idee prinsă din zbor, venită (şi) din partea unor turişti ocazionali, a dat... o idee care s-a materializat în acest sfârşit de iulie.

O idee îmbrăţişată cu multă deschidere de către cei ce răspund de Librăria „Şcolarului” (fostă „Ion Creangă”) de vis-avis de Teatrul Dramatic „I.D. Sârbu” din Petroşani. Nu de puţine ori, turistul venit la Petroşani de pe alte meleaguri, întreabă: „N-aveţi ceva, orice, vederi, cărţi, broşuri, pliante cu Valea Jiului?” Şi de fiecare dată răspunsul a fost unul negativ.

Iată însă că, recent, la iniţiativa subsemnatului şi a agreării ideii de către Librăria „Şcolarului” din Petroşani, acest aspect a început să prindă viaţă. Cei de acolo au arondat un stand al librăriei pentru lucrări apărute despre Valea Jiului, indiferent din ce zonă a spectrului literar ar veni ele: documentaristic, poezie, sport, istorie. Există destui mânuitori buni ai condeiului în Valea Jiului, care pot să-şi prezinte şi în acest mod creaţiile, chiar dacă ele nu sunt vândute en gros, dar care pot suscita interesul celor ce doresc să cunoască Valea Jiului şi prin modul în care se scrie despre ea.

Mulţi dintre autorii de carte despre Valea Jiului au îmbăţişat acest demers. „Formidabilă idee! Iată cum putem aduce mai aproape cartea

D

de cititorul dornic de a descoperi Valea Jiului, el, musafirul trecător pe aceste locuri. Subscriu în totalitate”, a spus scriitorul Ion Dan Bălan.

Documentaristul Ioan Velica punctează: ”Este, într-adevăr, o modalitate de a arăta şi celor din afara Văii Jiului că existăm şi altfel...”.

Scriitorul şi dramaturgul Dumitru Velea a spus: ”Este foarte bine că se poate deschide această fereastră către iubitorul de carte de aici şi din ţară. O idee binevenită, venită să nuanţeze cu produse ale condeielor locale un palier comercial prea sărac în acest domeniu”. De altfel, domnia sa a pus la dispoziţie o serie de titluri de cărţi publicate la Editura Fundaţiei Culturale „I.D. Sârbu” din Petroşani, prin îngrijirea de către dânsul a acestor lucrări, în calitate de editor. Reţinem câteva titluri: „Fereastră spre frumos” (Gicu Popa), o autobiografie şi culegeri de folclor, „Îngerul de pe cupolă” (Constantin Stanca), o istorie romanţată a Văii Jiului, „Acţiunea Orizont 4” (George Negraru), un roman poliţist, „Încotro, omule?” (David Maniu), un eseu de etică, precum şi o serie de lucrări de publicistică ale lui I.D. Sârbu şi poezia lui Mircea Andraş, precum şi din creaţia proprie Dumitru Velea.

Un loc extrem de important îl va ocupa cartea-document.

Genu Tuţu propune câteva titluri: „90 de ani cu Jiul Petroşani – o iubire în alb-negru”, „Lupeni – 240 de ani de atestare documentară”, „Vulcan 550”, „Uricani 175”, „Staţiunea Straja”, „Bisericile ortodoxe din Valea Jiului”, „Mânăstirea Lainici”, „Petroşani – oglinda timpului” etc. precum şi reeditarea cărţii lui Nicolae Pătrăşcoiu, „Bătălia de la Jiu”.

Alţi autori vin cu un panou bogat de lucrări: Gheorghe Davidescu („Impresii de călătorie din Asia şi Europa”, „Valea Jiului şi şocul viitorului”, „Un drum atât de lung, eu şi cărbunele” etc.).

Cu siguranţă, la idee pot adera şi alţi autori. Iată că s-a găsit această nişă, unde autorii de carte din Valea Jiului au primit un colţ al lor. Un lucru, am zice, firesc, în contextul în care destui vizitatori ai Văii Jiului au întrebat, nu o dată, unde ar putea găsi cărţi a căror cuprins să descrie locuri şi fapte legate de această zonă a ţării. Acum acest loc există!

Genu Tuţu

Lupta pentru parlamentare... faza pe partide eşi la sfârşitul acestei săptămâni se va consuma etapa referendumului, ecourile acestui scrutin se vor oglindi în prioritizarea poziţiilor pentru parlamentare. Şi de aici începe lupta.

Fiecare lider de grup local se vrea stăpân pe situaţie în colegiul său.

Unii - cei vechi care poartă deja un mandat de parlamentar - vor continuitate, alţii – cei care se vor parlamentari - îşi negociază poziţiile. Care pe

Monica Iacob Ridzi

www.gazetadedimineata.ro

unde poate şi cu cine-i ţine. Neşansa comunităţilor locale este că nu prea există resursă umană reală pretabilă la un post atât de serios care să ocupe cu simţ al responsabilităţii un scaun în Palatul parlamentului.

Vă vom prezenta, pe rând, fiecare variantă discutată de grupurile politice locale până la momentul în care aceştia îşi vor anunţa oficial candidatul. Pe colegiul de est al Văii Jiului, Petrila – Petroşani – Aninoasa, USL zice, la acest moment, că va merge cu un reprezentant al PNL. Şi pare-se potrivit ultimelor informaţii

Dorina Niţă

www.gazetadedimineata.ro

că pe acest front parlamentar se va da lupta între doamne. Aşa se face că Monica Iacob-Ridzi ar putea să o aibă contracandidat pe Dorina Niţă, proaspătul viceprimar de la Petroşani. Între ele s-ar putea intercala Haralmbie Vochiţoiu care nu ar fi exclus să iasă şi el în luptă pe acest front de luptă. Acesta din urmă din partea PP-DD. Totul e discutabil, negocierile nu sunt bătute în cuie şi atât mai mult nu sunt validate de centru. Încă, după numărătoarea referendumului se va pune şi DA-ul pentru parlamentare.

www.gazetadedimineata.ro

Haralmbie Vochiţoiu

www.gazetadedimineata.ro

Pro si contra teraselor de pe centrul civic

Î

n timp ce unii trecători se bucură că au unde să se oprească, alţii acuză că nu au pe unde trece.

Terasele de pe centrul civic din municipiul Petroşani sunt din nou subiect de nemulţumire pentru unii dintre cetăţeni.

Primarul Tiberiu IacobRidzi îi informează însă că acum ele funcţionează cu caracter temporar, iar începând de anul viitor va analiza situaţia astfel încât să împace pe toată lumea.

Administraţia publică din municipiul Petroşani a permis patronilor de terase săşi pună mesele şi scaunele pe zonele de pe centrul civic, unde lucrările au fost finalizate. Mămicile care ies seara cu micuţii la plimbare sunt nemulţumite, pentru că, din cauza teraselor amplasate pe trotuarele de marmură, trebuie să traverseze cu cărucioarele prin zona pavată cu piatră cubică, iar acest lucru este dificil. Mai mult, spun ele, şi copilaşii abia se pot plimba cu maşinutele sau bicicletele.

“Vă rog să mă credeţi că am un copil mic, de un an jumătate şi toată vara, plimbarea de seară a fost un adevărat calvar. Până nu de mult, tot centrul civic era un şantier plin cu praf, iar acum când ne-am bucurat că e aproape gata, au ieşit patronii cu terasele şi nu mai avem pe unde trece.

Domnul primar a promis că îi va pune pe piatra cubică, însă nu s-a ţinut de cuvânt.

Noi mămicile am şi făcut o sesizare în acest sens pe site-ul primăriei, dar nu am primit niciun răspuns. Este foarte greu să trecem cu micuţii pe piatra cubică şi www.gazetadedimineata.ro

pentru ei e imposibil să meargă pe biciclete sau trotinete. Sper să se ia măsuri!” spune o femeie.

Pe de altă parte, alţi trecători nu sunt deranjaţi de mesele de pe domeniul public.

“Nu cred că terasele acestea deranjează pe cineva. Mai mult, e chiar bine că le-au scos că are omul unde să bea o bere sai un suc. Loc de trecut este destul, dacă nici acum nu este...” mai spune un trecător.

“Eu spun că sunt bine amplasate, şi parcă sunt mai estetice decât în anii precedenţi. Cât despre locul pentru trecători, majoritatea au lăsat spaţii mari între mese”, adaugă un alt trecător.

Primarul Tiberiu IacobRidzi, spune că terasele de pe centrul civic funcţionează în acest an cu caracter temporar, însă odată cu finalizarea lucrărilor, va pune în balanţă toate doleanţele oamenilor şi va stabili un regulament pentru administratorii acestor localuri în aer liber.

“Pentru anul acesta am adoptat o soluţie temporară, însă din toamnă, de când aceste terase vor fi ridicate vom elabora Regulamentul de Urbanism pentru această zonă. Atunci vom ţine cont de toate părerile oamenilor.

Din păcate sunt păreri împărţite. Unii vor pe margine, alţii pe mijloc. Vom avea discuţii şi până la urmă vom găsi soluţia corectă”, spune Tiberiu Iacob-Ridzi, primarul municipiului Petroşani.

Momentan pe centrul civic din municipiul Petroşani sunt amenajate patru terase, iar chiria a rămas neschimbată faţă de anii precedenţi.

Cristina Mîrza www.gazetadedimineata.ro

w w w . g a z e t a d e d i m i n e aţ a . r o

G a z e t a d e D i m in e a ţă M i e r c u r i, 2 5 I u l i e 2 0 1 2

Şefi din minerit audiaţi de poliţie pentru că ar fi vrut să împiedice minerii să voteze

P

oliţiştii din Gorj au audiat 15 persoane de la Complexul Energetic Oltenia în cazul legat de reţinerea buletinelor minerilor pentru ca aceştia să nu voteze la referendum.

“La data de 24 iulie a.c., urmare a aspectelor prezentate în mass-media din care rezulta faptul că angajaţi ai unei unităţi miniere din judeţul Gorj nu îşi vor putea exercita dreptul de a participa la referendum, întrucât persoane din conducere le-ar fi luat cărţile de identitate, ofiţerii Serviciului de Investigare a Fraudelor din Ion Călinoiu cadrul I.P.J. Gorj s-au sesizat anchetă internă, rezultatul acesteia din oficiu şi au constituit un dosar urmând a fi pus la dispoziţia ofiţerilor penal în care efectuează cercetări sub de caz, în perioada imediat următoare. aspectul infracţiunii de împiedicare Preşedintele Consiliului Judeţean prin orice mijloace a liberului exerciGorj, Ion Călinoiu, susţine că şefii din ţiu al dreptului de a participa la refeDivizia Minieră au strâns buletinele rendum. Poliţiştii Serviciului de ortacilor, iar presiunile asupra mineriInvestigare a Fraudelor Gorj s-au lor sau făcut în minele din zona deplasat la unitatea în cauză, unde au procedat la audierea a 15 angajaţi, din- Rovinari. Potrivit acestuia, şefii diviziilor cu afilităţi PDL au sarcină de partre care 3 cu funcţii de conducere”, a tid să le transmită oamenilor să stea declarat Daniel Tică, purtător de cuvânt al IPJ Gorj. Totodată, la nivelul acasă. Mai mult, şefii ortacilor le-ar fi cerut minerilor să îşi lase actele la serunităţii miniere a fost dispusă o viciu până după referendum. Minerii

U

publică.

Potrivit IPJ Hunedoara, poliţiştii din Ilia s-au sesizat din

www.gazetadedimineata.ro

www.gazetadedimineata.ro

Infracţionalitate Bătaie în primăria din Târgu-Jiu

Doi funcţionari publici şi-au împărţit pumni şi picioare

B

ătaie cu pumnii şi picioare. Scandalul a început imediat după ce au ieşit dintr-o şedinţă, iar de la ceartă la bătaie nu a mai fost decât un pas. Doar poliţiştii locali au reuşit să-i despartă.

Cei doi angajaţi ai primăriei au participat la o şedinţă în biroul viceprimarului. La un moment dat spiritele s-au încins. Au ieşit din birou, iar la uşă s-au încăierat.

Funcţionarii care s-au bătut sunt de la Biroul de Relaţii cu romii. "Ei au acolo neînţelegerile lor. Îmi pare foarte rău. Dacă noi care suntem reprezentanţii rromilor dăm o astfel de dovadă, ce pretenţii să mai avem de la rromii noştri din comunitate", a declarat viceprimarul Aurel Popescu. Speriaţi de ţipete, dar şi de faptul că îşi împărţeau pumni şi picioare, colegii celor doi au sunat imediat după ajutoare. Poliţiştii au reuşit să îi despartă pe cei doi. "S-au precipitat puţin, s-au luat la scandal, dar totul s-a rezolvat. O să fie sancţionaţi pe Legea nr.

61 pentru tulburarea liniştii şi ordinii publice", a declarat poliţistul Ion Istrate, de la Poliţia locală. În plus, conducerea primăriei a demarat o anchetă internă, iar cei doi bătăuşi riscă să rămână fără loc de muncă. din Gorj se tem că îşi vor pierde locul de muncă şi au cerut liderilor PSD şi PNL din judeţul Gorj, care la rândul lor cer organelor statului să intervină. În Complexul Energetic Oltenia majoritatea directorilor sunt aceeaşi care până nu demult au fost susţinuţi de PDL. Marţi dimineaţă reprezentanţi Complexului Energetic Oltenia au declarat că vor răspunde în scris la aceste acuzaţii însă până la închiderea ediţiei CE Oltenia nu a răspuns solicitării.

Costin Soare

Cuţitarul de la nedeie, identificat de poliţişti n tânăr hunedorean s-a ales cu dosar penal după ce nu s-a despărţit de cuţitul de bucătărie nici măcar la o manifestare

7

Un devean s-a oprit cu maşina într-un cap de pod

U

n hunedorean a scăpat cu răni uşoare după ce a fost implicat într-un accident de circulaţie. Potrivit IPJ Hunedoara evenimentul rutier s-a petrecut pe DN 7, pe raza localităţii Mintia.

Un şofer de 54 de ani, din Deva, ce circula dinspre Arad spre Deva nu a adaptat viteza la condiţiile de drum, a pierdut controlul volanului şi a lovit un cap de pod. În urma accidentului a rezultat avarierea autoturismului şi rănirea uşoară a conducătorului auto, care nu a rămas internat în spital.

oficiu cu privire la faptul că un tânăr din loclaitatea Zam are asupra lui un cuţit de bucătărie. Bărbatul, de 34 de ani, cu antecedente penale, se afla la o nedee, cuţitul ce îl avea asupra sa având lama de 20 de centimetri.

Hunedoreanul este acum cercetat penal pentru port fără drept al cuţitului într-un loc public.

www.gazetadedimineata.ro

www.gazetadedimineata.ro

www.gazetadedimineata.ro

www.gazetadedimineata.ro

8

G az e ta d e D im in e aţă M ie r c ur i , 2 5 Iu li e 2 0 1 2

www.gaze taded imineaţ a.r o

Actual

Comisiile de negociere Afacerişti gorjeni din Complexul cercetaţi de DIICOT Energetic Oltenia

J

udeţul Gorj continuă să se afle în atenţia procurorilor din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală.

C

onducerea CE Oltenia împreună cu sindicatele se vor întâlni mâine pentru a discuta pe marginea respectării contractelor colective de muncă ale societăţilor care compun Complexul Energetic Oltenia.

În cadrul adresei înaintate conducerii CE Oltenia, conducerea FNME a solicitat reprezentanţilor noii entităţi discuţii pe marginea respectării contractelor colective de muncă ale companiilor ce au intrat în componenţa noii entităţi, după cum a precizat vicepreşedintele FNME – Gheorghe Etăgan. În cadrul discuţiilor de mâine se vor avea în vedere subiecte precum prezentarea şi încadrarea posturilor create

în CE Oltenia, aplicarea prevederilor contractuale pentru drepturile salariale, şi stabilirea modului de lucru al comisiilor din CE Oltenia. În adresa înaintată, se mai arată că din comisia de negociere a FNME vor face parte 11 lideri de sindicat.

Preşedintele Sindicatului Minerul Rovinari Pinoasa, Marin Golea, a declarat că se vor stabili comisiile de negociere: „Contractul colectiv de muncă are mai multe comisii, dar încercăm să le stabilim pe cele mai importante – cea de personal, promovare şi de negociere a contractului colectiv de muncă”, a mai precizat Marin Golea.

Acesta a mai precizat că în momentul în care va fi aprobat bugetul se vor începe negocierile noului contract colectiv de muncă pe 2013.

Împreună cu ofiţerii de poliţie judiciară din cadrul I.G.P.R. – D.C.C.O. şi I.G.P.F. procurorii au procedat la destructurarea unui grup infracţional organizat cu legături transfrontaliere, specializat în obţinerea unor importante beneficii financiare.

Peste 120 de persoane urmează a fi audiate, ele fiind cercetate pentru constituirea de grup infracţional organizat.

Conform comunicatului de presă, emis de structura centrală a DIICOT, cei în cauză au obţinut sume importante de bani ca urmare a derulării unor operaţiuni de import sau achiziţii / livrări intracomunitare de bunuri, neînregistrarea în documentele contabile a operaţiunilor

realizate şi / sau înregistrarea de operaţiuni nereale, în scopul obţinerii rambursării ilegale de TVA. Aşa se face că în curs de efectuare s-au aflat peste 250 percheziţii domiciliare, pe raza municipiului Bucureşti şi a judeţelor Giurgiu, Argeş, Ilfov, Buzău, Gorj, Dolj, Timiş, Bihor, Constanţa şi Vâlcea.

Structura centrală a DICOT a arătat în comunicatul remis că: “cercetările efectuate până la această dată au concluzionat faptul că, în perioada anilor 2010 – 2012, prin crearea unui circuit evazionist complex, prejudiciul cauzat bugetului de stat depăşeşte suma de 40 milioane de euro anual”.

La sediul D.I.I.C.O.T. – Structura Centrală urmează a fi conduse, în vederea audierii, aproximativ 125 de persoane, faţă de care s-a început urmărirea penală pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat.

Şah

Încă o luptă a pieselor de şah pe litoral

Î

ntre 26 august şi 2 septembrie, se va desfăşura turneul litoralului, turneu internaţional de şah cu participare a jucătorilor de şah din, România, Rusia, Moldova, Germania.

Din Valea Jiului vor participa 3 candidaţi, maestrul Mitrică

Octavian Dianu, Locul 3 la

turneul litoralului din primă-

vară ţinut tot la Eforie Nord

şi locul 1 la Felix 2012.

Seruban Gheorghe antrenor şi Manase Laurean, catego-

ria 1.

Sperăm să venim cu rezul-

tate frumoase a spus candida-

tul maestru Mitrică Octavian Dianu.

www.gazetadedimineata.ro

www.gazetadedimineata.ro

www.gazetadedimineata.ro

www.gazetadedimineata.ro

www.gazetadedimineata.ro

www.gazetadedimineata.ro

G a z e t a d e D im i n e a ţă M i e r c u r i , 2 5 I u l i e 2 0 1 2

w w w. g a z e t a d e d i m i n e aţ a . r o

Actual

Petrileni sacrificaţi.

9

Consilierii locali s-au ţinut cu mâinile de nas în timpul excursiei la deponeul ecologic de la Râmnicu Vâlcea

O

parte a consilierilor de la Petrila nu a fost încântată de vizita efectuată, luni, la deponeul ecologic de la Râmnicu Vâlcea, aceasta afirmând că „mirosea îngrozitor” şi că funcţia de consilier local nu are o valoare aşa de mare încât să faci un proiect de care să-ţi pară rău peste ani. Alţii, oamenii PNL, susţin însă că vor milita pentru ca fiecare oraş să aibă un astfel de deponeu, dacă sunt posibilităţi financiare, pentru că avantajele sunt mai mari decât dezavantajele.

PC-iştii petrileni nu sunt „convinşi” de oportunitatea investiţiei

Florin Ţurcaş, liderul PC Petrila, susţine că partidul nu s-a întrunit în biroul politic pentru a discuta despre construcţia deponeului ecologic şi că, din ceea ce s-a văzut la Râmnicu Vâlcea, deponeul ecologic nu e chiar atât de ecologic. Mai mult, liderul PC, care totodată este consilier local, spune că promisiunile celor de la consiliul judeţean, în eventualitatea în care deponeul se va construi la Petrila, nu merită sacrificiul. „Cei de la Deva, de la consiliul judeţean, ne-au spus că ştiu că

suntem oraş de sacrificiu şi că pentru Petrila depozitarea gunoiului va fi gratis. Pentru ce să fim de acord? Pentru o diferenţă de preţ să avem în oraş aer pe care să nu îl putem respira? Vreau ca familia mea să trăiască în Petrila.

Nu concep ca cele 69 de unităţi administrative din judeţ să depună gunoiul la Petrila. Ce am văzut la Râmnicu Vâlcea (la deponeul ecologic - n.r.) nu ne-a convins.

Mirosea. Poate că am nimerit noi într-o zi caniculară, dar mirosea de se ţineau cu mâinile de nas.

Gândiţi-vă că acolo (la depoenul de la Râmnicu Vâlcea - n.r.) se depune gunoiul numai din oraş”, a declarat, marţi, pentru Gazeta de Dimineaţă, Florin Ţurcaş.

Sursa citată a precizat că deponeul ecologic nu este oportun şi

din cauza faptului că se doreşte ca Valea Jiului să devină o zonă turistică. „Noi vrem staţiune turistică, Petroşaniul vrea staţiune turistică şi noi punem deponeu ecologic pe Maleia iar atunci când bate vântul mirosul ajunge în oraş?”, a mai spus consilierul.

Potrivit acestuia, populaţia din Petrila a spus o dată că nu este de acord cu deponeul ecologic şi nu crede că oamenii îşi vor schimba părerea. Ţurcaş mai declară că, până acum, asupra PC-ului nu s-au făcut presiuni pentru a fi de acord cu deponeul, dar şi că dacă vor exista presiuni, postul de consilier nu merită părerea de rău de peste câţiva ani. „Probabil sunt presiuni. La noi la PC nu sunt. Ce să ne facă? Nu

Evidenţa populaţiei Petrila, program special în weekend-ul referendumului

P

etrilenii care, din diverse motive, nu au acte de identitate, se pot adresa serviciului de evidenţă a populaţiei din localitate inclusiv sâmbătă şi duminică.

Nu de alta, dar aşa vor obţine documentele necesare pentru a-şi putea exprima votul la referendumul din 29 iulie.

La evidenţa populaţiei Petrila se va lucra inclu-

www.gazetadedimineata.ro

siv sâmbătă şi duminică, după un orar prelungit. Astfel, sâmbătă programul este între orele 08:00 - 16:00, în timp ce duminică orarul serviciului va fi de la 08:00 la 20:00.

www.gazetadedimineata.ro

www.gazetadedimineata.ro

ne pot lua boii de la căruţă. Un post de consilier local nu are o valoare aşa de mare încât să faci un proiect de hotărâre de care să îţi pară rău peste 6-7 ani”, a declarat Ţurcaş.

Unul dintre consilierii liberali vrea şi el în oraş deponeu ecologic

Zoltan Benke, numit săptămâna trecută în funcţia de consilier local, a declarat că fiecare oraş are nevoie de un deponeu ecologic. „Pentru mine este un lucru (n.r.

- deponeul ecologic) de care are nevoie fiecare oraş. Aş vrea să avem şi noi în oraş. Un deponeu nu e pentru o zi, două şi eu îl văd

foarte util”, a declarat Zoltan Benke.

Acesta a precizat că a milita pentru deponeu şi că va vorbi cu oamenii întrucât „avantajele sunt mai mari decât dezavantajele”.

Adică construcţia deponeului ecologic va conduce la crearea de locuri de muncă, taxe mai mici la gunoi şi taxe la bugetul local. Tot reprezentantul PNL susţine că deponeul de la Petrila nu va deservi tot judeţul, ci Valea Jiului şi comuna Băniţa. „Omul de rând nu ştie ce înseamnă deponeu, trebuie educat”, a mai spus Benke.

Consilierii petrileni au fost, luni, la deponeul ecologic de la Râmnicu Vâlcea, unul ce se apropie de caracteristicile celui care se vrea construit la Petrila.

Diferenţa este că deponeul de la Vâlcea este construit pe 10 hectare şi deserveşte o localitate.

Nu se ştie sigur pentru ce areal hunedorean va fi deservent deponeul petrilean. Asta pentru că reprezentanţii PSD Petrila vorbesc de o clauză prin care aici să se depoziteze doar gunoiul provenit din localităţile Văii Jiului. Colegii de alianţă, liberalii pluseasză şi adaugă şi zona Băniţa, în timp ce conservatorii spun că deponeul ar urma să deservească tot judeţul.

Nici faptul că responsabilii cu proiectul au promis că la Petrila se vor folosi cele mai noi tehnologii în domeniu nu a fost un argument destul de puternic încât să-i convingă, încă, pe toţi consilierii locali de oportunitatea investiţiei.

Secţiile de votare, deschise de la 7 la 23:00

C

urtea Constituţională a decis, marţi, că la referendumul din 29 iulie secţiile de votare vor fi deschise între orele 7 şi 23:00.

Curtea Constituţională a discutat, marţi, sesizările PDL cu privire la modificările aduse legii referendumului: prelungirea orarului de vot între orele 7:00 şi 23:00 şi prevederea că Guvernul va stabili durata consultării populare. Curtea a decis că prelungirea orarului este constituţională, respingând

www.gazetadedimineata.ro

sesizarea PDL, astfel că secţiile vor fi deschise între 7:00 şi 23:00. În aceste condiţii, perioada de votare a fost majorată cu 4 ore.

www.gazetadedimineata.ro

www.gazetadedimineata.ro

www.gaze tade dimineaţ a. ro

10

Sport

G a z e t a d e D i m i n e aţă M i e r c u r i , 2 5 I u l i e 2 0 1 2

Liga a 1-a ediţia 95, 2012 – 2013, cronică

Petrolul Ploieşti, primul lider al acestui Campionat Naţional

V

inerea trecută s-a dat startul ediţiei 95, a Campionatului Naţional de fotbal, organizat de Liga a 1-a sub umbra F.R.F.

Ea are scopul de-a stabili campioana naţională, cele patru formaţii ce vor participa la turneele de calificare în compe tiţiile europene şi golgeterul campionatului. Cele 306 meciuri din 34 de etape, trebuie să ridice calitativ, fotbalul românesc să se ridice din rândul fotbaliştilor, jucătorii pentru naţio nala şi şă-i facă fericiţi pe spectatorii balonului rotund.

Etapa a 1-a de debut al noii ediţii de campionat s-a desfăşurat în condiţii climatice vitrege, din cauza căldurii excesive, influenţând calitatea meciurilor şi chiar a suprafeţelor de joc din cauza secetei.

Totuşi a fost o etapă bună, cu multă „sare şi piper” care a ridicat fotbalul calitativ, la nivel de spectacol.

• S-au jucat cele nouă parti de ale rundei, din care trei au fost câştigate de echipele gazdă, trei victorii ale echipelor aflate în deplasare şi trei au fost remize, concluzio nând că a fost o etapă echilibrată.

• Etapa a fost presărată de mici surprize, petrecute pe stadioanele „Constantin Rădulescu” din Cluj, „Giuleşti din capita -

lă” şi municipal Galaţi. Formaţiile, Gaz Metan Mediaş, F.C. Vaslui şi respectiv F.C. Braşov, au reuşit să smulgă un punct peţios, din confruntările cu echipele, C.F.R. Cluj, Rapid şi Viitorul Constanţa. Însă au pierdut şi două puncte din cele 3 care erau oferite de victorie.

• Primul lider, al etapei de debut, este formaţia Petrolul care a depăşit prin golaveraj celelalte echipe câştigătoare: Steaua, Pandurii, Dinamo, Oţelul şi Astra.

• S-a marcat un număr record de goluri, 33 din ultimele ediţii de campionat.

Din acestea 20 au fost înscrise de gazde şi 13 de formaţiile din deplasare. Echipele, învingătoare au marcat 18 goluri, cele învinse 5 goluri şi 10 goluri au realizat formaţiile ce au terminat la egalitate.

• Câteva performanţe, „Lupii galbeni ai Petrolului” pregătiţi de antrenorul Mircea Rednic, au înscris 5 goluri, Younes 3 goluri şi câte unu Grozav şi Szukalo. Pandurii antrenaţi, de Petre Grigoraş, au marcat 6 goluri, Ibeh 2, Viera, Răduţ,

Matulevicius şi Boutadjime, cate un gol. Deasemenea porta rul, Petrolului a fost invinciil, în această rundă.

• Contraperformanţe, forma slabă a echipei U. Cluj, care a fost înfrântă de Pandurii gorjeni cu scorul de 6-2.

• Din cele 4 echipe promovate, 3 au fost învinse, C.S. Severin, C.S.M. Iaşi şi Gloria Bistriţa, unica formaţie care a reuşit un meci bun, finalizat printr-o remiză a fost Viitorul Constanţa, cea mai tânără echipă din Liga 1.

• Confruntarea dintre cele două echipe, pretendente la obiectivele de performanţă

majoră ale campionatului, Rapid şi F.C. Vaslui din capita lă, terminată printr-o remiză, a arătat ca sunt lipsuri la capito lul omogenizare, dar şi cu pregătirea fizică, la ambele echipe.

• Campioana en-titre, C.F.R. Cluj, nu a scăpat de complexul „Mediaş”, realizând a 6-a remi ză din întâlnirile lor bilaterale.

• Steaua a domninat partida cu Chiajna, dar ratările lui Florin Costea, Adi Rocha şi au determinat să-şi învingă adversarul, Chiajna cu singura finalizare a atacantului, Raul Ruşescu, scor 1-0 minutul 49, minutul marcări. Steaua fiind şi văduvită de 3 lovituri de la 11 metri de arbitrul Robert Dumitru.

• Cea mai tânără echipă

debutantă în Liga 1, Viitorul

Constanţa, antrenată de Cătălin

Anghel şi patronată de Gheorghe Hagi, din lipsă de teren a jucat la Galaţi, asistată doar de 300

de spectatori. Surpriza tinerilor

constănţeni a fost că atacantul

braşovean Buga, în secunda 55 a marcat primul gol după exe-

cutarea impecabilă a unei lovituri libere acordată de arbitrul Adrian Cojocaru. După 20 de

minute de joc copii lui Hagi, s-au trezit că sunt în Liga 1 şi au atacat poarta adversă. Golul Viitorul Constanţa, cea mai tânără echipă din Liga 1 www.gazetadedimineata.ro

www.gazetadedimineata.ro

www.gazetadedimineata.ro

egalării a venit în minutul 22,

autor fostul stelist Rusu, ridicat

www.gazetadedimineata.ro

de Hagi. În repriza a doua

acţiu nile primei reprize se

repetă. Acelaşi Buga în minutul

48 înscrie din centrarea lui

Viveiros. Constănţenii cu greu pătrundeau în careul braşovenilor. Intrat în repriza a doua,

Cristea de 24 de ani, a profitat

de ieşirea greşită a portarului braşovean şi printr-un lob

înscrie golul egalării, 2-2, gol

prin care a constănţenii au salvat onoarea echipelor nou promovae în liga a 1-a. Peste 3-4

etape echipa va putea juca pe

teren propriu, care acum este

în proces de modernizare.

• Laureaţii partidelor: Jhon

Ibem (Pandurii), Ionel

Dănciulescu (Dinamo), Hamza (Petrolul), Ciprian Vasilache

(G.M. Mediaş), Laurenţiu Iorga

(Oţelul), Kehihde Fatai (Astra),

Lopes Wesley (Vaslui), Raul Ruşescu (Steaua), Mugurel

Buga (Braşov).

• Arbitrajul prestat de brigă -

zile de arbitri, a fost unul bun,

toate primind calificative bune.

• S-au acordat pentru

cazurile de încălcări de regulament, 35 de cartonaşe din care

32 au fost galbene şi 3 roşii.

• La cele nouă partide, des-

făşurate au asistat 60.548 spec-

tatori. Privind comportarea

echipelor, nu au fost cazuri

negative de comportament.

www.gazetadedimineata.ro

Aurel Slăbâi

www.gazetadedimineata.ro

G a z e t a d e D i m in e a ţă Miercuri , 2 5 I u l i e 2 0 1 2

Fotbal. Liga I

Reghe, începe numărătoarea inversă!

Ex-jiulistul Mihai Pintilii, desi a intrat mai tarziu in meciul Stelei cu Chiajna, si-a facut datoria

Insigna Jiului in 1966

• Nici nu a început bine

campionatul şi familia ProdanReghenkampf are probleme.

• Claudiu Niculescu,

antrenorul lui „U” Cluj, s-a

săturat de rality show-ul lui

„cap de palmier”, iar după un

chinuit 1-0 al Stelei cu

Concordia Chiajna, Gigi Becali

deja mârâie la adresa lui ”Laur-iubi-ţuţu mic”.

• Ai noştri de prin Valea

Jiului s-au rărit rău de tot prin

Liga I: doar Ionuţ Popa,

antrenor la CSMS Iaşi, Ciprian Petre la Mediaş şi Pintilii la Steaua mai au amintirea echipei Jiul Petroşani.

• Start slab pentru nou-pro-

movate, cu două înfrângeri pe teren propriu şi un egal al

Viitorului Constanţa, 2-2 cu FC

Braşov.

• Fulminant startul celor de

la Petrolul Ploieşti şi Pandurii

Tg. Jiu, prima echipă părând a

avea un cuvânt greu de spus în actualul sezon.

Amintiri din prima divizie. Etapa 1.

Dacă Jiul Petroşani a rupt contactul cu Liga I din anul 2007, iar Minerul Lupeni din anul 1963, la fiecare comentariu al etapei respective, vom strecura din scurt remember legat de etapa la zi a echipelor noastre în Divizia „A”.

Etapa 1, ediţia 1966-67.

7-0 din prima!

În prima etapă a sezonului 1966-67, Jiul lua startul în Divizia „A” după o absenţă de patru ani. Mari ambiţii, un stadion (cel vechi) arhiplin, o echipă puternică la Petroşani, Steagul Roşu (actuală F.C.) Braşov, start fulminant: 7-0!

Au marcat atunci Casandra (3), Martinovici (2), Peronescu (2).

Jiul a folosit echipa: I. Vasile Şerban, Al. Dan, T. Pop, Cazan – Stocker, I. Sandu – Martinovici, Libardi, Casandra, Peronescu.

O adevărată mentalitate de învingători, inoculată de antrenorul Ştefan Coidum.

Sport

Fotbal. Pregătiri

J

11

Prima strigare

iul Petroşani susţine de la orele 10:00 pe terenul doi al complexului sportiv Jiul Petroşani primul joc amical, în ciuda faptului că echipa nu are un suficient program de antrenament. Deasemeni, lotul echipei Jiul Petroşani încă cere să fie completat în momentul de faţă la antrenamente vedem doar juniori din propria pepinieră ştiindu-se că „vedetele” din sezonul trecut au părăsit echipa în uma faptului că nu şi-au încheiat contractele sau unii acuzând faptul că nu au fost plătiţi în ultimele trei luni.

Atrenorul principal Toni Sedecaru cel care v-a conduce în continuare (cel puţin deocamdată...) echipa Jiul în acest sezon

2012-2013 speră într-o evoluţie bună în partida cu Retezatul Haţeg din liga a IV-a. „Va fi un prim test al echipei mele formată din foarte mulţi jucători tineri care în sezonul trecut au jucat la echipa secundă a Jiului şi sper că vom găsi o idee cât de cât bună pentru omogenizarea turului de campionat al ligii a III-a care va începe pe 18 August. Am încredere în faptul că jucătorii mei sunt conştienţi că totuşi apără culorile unui club care merge spre suta de ani de existenţă.” În afară de partida cu Retezatul Haţeg, Jiul v-a întâlni sâmbătă 27 Iulie tot în acelaşi loc echipa Minerul Uricani care a intrat şi ea recent în faza pregătirilor de vara.

Peronescu, Martinovisi si Casandra, trei pentru 7 goluri!

Henţ cu mâna

www.gazetadedimineata.ro

Cine-a zis că Jiul a murit?!

Zvonuri care mai de care dădeau echipa Jiul ca şi terminată. O fi ceva cu Jiul II (ar fi al treilea experiment eşuat...), cât despre „marea” echipă a Jiului din Liga a III-a – Divizia „C”, nici vorbă.

Chiar dacă nu toţi se cunosc pe nume – „ăla mă, cum îi zice mă...” –, flăcăii lui Sedecaru, Militaru,

www.gazetadedimineata.ro

Ghiţan etc. etc. vin pe la antrenamente, îşi fac treaba şi aşteaptă cu înfrigurare (!) startul în noul sezon spre a cuceri culmile diviziei unde oamenii mai au şi serviciu.

Au plecat vedetele (!?), zice-se – „... las` că vin ei înapoi când le-o fi foame...”

–, din nou se încearcă încropirea unei trupe

www.gazetadedimineata.ro

locale, Gigi Borugă, eminenţa din spatele lui Simota, a întors spatele (e doar o nuanţă), aşa că de data asta, chiar se poate zice că avem doar produse locale.

Să-i vedem la treabă azi cu Haţegul, sâmbătă cu Uricaniul, poate o-m putea trage niscaiva concluzii.

Despre o echipă ce joacă pe

www.gazetadedimineata.ro

acest stadion de 30 de ani, (pe 1 august se va împlini momentul) un aspect trecut cu discreţie de cei ce formează actuala grupare.

Dacă Dinamo îi poate aduce pe Barcelona, ce-ar fi ca Jiul să încerce măcar cu Inter Petrila sau Streiul Baru Mare. Mai e o săptămână până miercurea viitoare.

www.gazetadedimineata.ro

www.gazetadedimineata.ro

CMYK 12

G a z e t a d e D i m i n e a ţă M i e r c u r i , 2 5 I u li e 2 0 1 2

Actual

În perioada de iarnă,

C N H p o a t e l i v r a h u i l a necesară pentru Te r m o c e n t r a l a P a r o ş e n i

Potrivit proiectului de hotărâre

iniţiat de Ministerul Economiei pentru asigurarea stocurilor de

combustibili necesari în sezonul de iarnă, dacă huila nu poate fi

asigurată din surse interne, se va

apela la import.

„În situaţia înregistrării unui

consum maximal de cărbune, în

limita capacităţilor de depozitare

şi corelat cu cantităţile de huilă ce urmează să fie livrate de către

C

Compania Naţională a Huilei SA,

conform contractelor, se va face o

ompania Naţională a Huilei poate asigura şi în acest an pentru perioada de iarnă, 1 octombrie 2012-31 martie 2013, necesarul de huilă pentru funcţionarea Termocentralei Paroşeni.

Guvernul se pregăteşte pentru

sezonul de iarnă, astfel că a calcu-

rată. CNH nu poate asigura însă

tru perioada rece. Directorul

Termocentrala de la Mintia.

Huilei, Cristian Nicolescu, a

poate asigura circa 345 mii tone

Dimineaţă, că huila necesară pen-

Termocentrala Paroşeni în cele 6

lat necesarul de combustibil pen-

tehnic al Companiei Naţionale a declarat marţi, pentru Gazeta de tru Termocentrala Paroşeni în

perioada de iarnă poate fi asigu-

necesarul de huilă pentru

„Compania Naţională a Huilei

de huilă necesare pentru

luni de iarnă”, a declarat Nicolescu.

Lucrări de decolmatare, în aşteptare

L

ucrările de decolmatare a malului drept al Jiului, de la priza din apropierea Sucursalei Energetice Rovinari, staţionează de zile bune. Directorul Serviciului de Gospodărire a Apelor Gorj, Teodor Popescu a declarat că nu-şi explică de ce staţionează lucrările, care au fost efectuate doar în proporţie de 60%.

Ceea ce ar fi trebuit să fie un mare proiect de decolmatare şi refacere a Digului Jiului, a ajuns un eşec. Acest lucru se întâmplă în condiţiile în care din cei peste 20,5 milioane lei, pe care Ministerul Mediului ar fi trebuit să-i aloce pentru aceste lucrări, nu s-au mai repartizat decât o sumă mică. La nivelul Serviciului de Gospodărire a Apelor Gorj dezamăgirea este mare, cu atât mai mult cu cât suma alocată nu ajută cu foarte mult.

Iniţial lucrările ar fi trebuit să prevadă reabilitarea prizei de apă, însă, urmare a banilor insuficienţi nu se mai poate efectua decât o decolmatare a malului drept al Jiului şi o refacere a digului. Lucrările, în zona termocentralei Rovinari nu s-au realizat decât în proporţie de 60%, la care se mai adaugă faptul că nu s-a refăcut nici malul drept al Jiului www.gazetadedimineata.ro

pentru readucerea la cotele proiectate. ”Banii s-au redus faţă de cât era planificat. Acolo sunt utilajele celui care a câştigat licitaţia.

Lucrările de decolmatare au fost realizate doar în proporţie de 60%. Trebuie luat nisipul, dar şi refăcut malul drept al Jiului pentru readucerea lui la cota proiectată”, a declarat şeful SGA Gorj. Cele câteva utilaje aduse pe malul Jiului stăteau staţionate, grămezile de nisip puse la uscat fiind dovada certă a faptului că nu s-a mai muncit.

Decolmatarea Jiului în zona Sucursalei Energetice Rovinari se impunea în condiţiile în care în perioadele în care debitul Jiului scădea, termocentrala avea probleme, fiind nevoită să recircule apa în vederea răcirii.

www.gazetadedimineata.ro

www.gazetadedimineata.ro

Potrivit sursei citate, dacă în

ulimii ani ar fi fost efectuate investiţii în cadrul CNH,

Compania ar fi putut asigura şi

necesarul de huilă pentru Mintia.

Dar cum investiţiile din minerit

au lipsit cu desăvârşire, CNH nu

poate acoperi câteva sute de mii de tone necesare pentru Mintia.

analiză privind oportunitatea unor eventuale achiziţii de huilă din import, doar în situaţia în care

cantitatea şi calitatea cărbunelui livrat nu asigură o funcţionare corespunzătoare a centralelor

Deva şi Paroşeni”, se arată în

documentul supus dezbaterii publice de către Ministerul Economiei.

Natura i-a ajutat pe pompierii hunedoreni

30 de hectare arse în incendiul din Masivul Şureanu

P

recipitaţiile abundente căzute în cursul zilei de luni în Masivul Şureanu au favorizat stingerea incendiului care a izbucnit încă de la finele săptămânii trecute.

Potrivit reprezentanţilor Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Hunedoara, incendiul izbucnit la vegetaţia de pe raza comunei Baru a fost stins în cursul dupăamiezii de luni. „Eforturile pompierilor de lichidare a incendiului au fost favorizate şi de condiţiile meteo, în zona afectată de ardere căzând, în dupăamiaza zilei de luni, precipitaţii abundente”, se arată într-un comunicat al ISU Hunedoara.

Zeci de pompieri au lucrat patru zile la rând www.gazetadedimineata.ro

pentru stingerea flăcărilor ce au cuprins vegeteţia uscată, dar şi pinii dintr-o zonă a masivului Şureanu.

Pentru că focarul era situat la peste 1000 de metri altitudine, pompierii au transportat apa cu bidoanele şi au folosit pentru stingerea flăcărilor mături şi lopeţi de cauciuc. În cele patru zile focul a distrus vegetaţia uscată de pe aproximativ 30 de hectare de teren.

www.gazetadedimineata.ro

www.gazetadedimineata.ro