Page 1


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã.

Reporter de liceu Jurnalism ºi educaþie civicã.

1


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã.

2


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã.

Reporter de liceu Jurnalism ºi educaþie civicã.

Coordonator Ecaterina Stãnescu

Constanþa, 2010

3


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã.

Ecaterina Stãnescu (coord.) Reporter de liceu. Jurnalism ºi educaþie civicã.

Autori: Ecaterina Stãnescu (coordonator) Carmen Mocanu Alexandra Mihaela David Aurelia Hîruþa Adrian Simion Maria Sturzu Ovidiu Albert Mihaela Munteanu Mariana Boºneac Cãlin Cosmaciuc

Liviu Iolu Radu Nicolae Elena Coman Denisa Ionescu Ana Maria Suciu Andrei Pârvan Oana Vieru Miruna Troncotã

Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României Ghidul „Reporter de liceu“. - Constanþa: Editura Dobrogea, 2010 Bibliogr. ISBN 978-606-565-012-1 070

ISBN 978-606-565-012-1

4


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã.

– CUPRINS –

INTRODUCERE Cuvânt înainte, Ovidiu Voicu ....................................................................... Prezentarea proiectului, Denisa Ionescu ......................................................

7 9

ªcolile implicate, Coordonatorii locali, împreunã cu echipele ALBA IULIA ............................................................................................. BISTRIÞA ................................................................................................. CARANSEBEª ......................................................................................... CRAIOVA ................................................................................................. MIERCUREA CIUC ................................................................................... ROMAN .................................................................................................... TIMIªOARA ............................................................................................. ÞÃNDÃREI ...............................................................................................

13 18 32 35 41 46 52 57

PREGÃTIREA TEORETICÃ Cetãþean într-o lume democraticã, Radu Nicolae .......................................... Ghid Jurnalistic, Liviu Iolu ºi Cãlin Cosmaciuc ........................................... Elemente de deontologie profesionalã, Elena Coman .................................... Consideraþii didactice, Ecaterina Stãnescu .................................................. Specificaþii tehnice, Ovidiu Voicu ..................................................................

61 70 82 94 105

EXEMPLE DE BUNÃ PRACTICÃ:TEMELE LIBERE ALBA IULIA - Festivalul Internaþional de Teatru „Très Court“ .......................... BISTRIÞA - Masã rotundã .......................................................................... CARANSEBEª - ªcoala mea ..................................................................... CRAIOVA - ªcoala de Varã RdL (Cota 1400) ................................................ MIERCUREA CIUC - ªcoala se renoveazã .................................................. ROMAN - Masã rotundã ............................................................................. TIMIªOARA - Timpul liber .......................................................................... ÞÃNDÃREI - Vox Populi .............................................................................

110 112 116 120 126 133 135 141

STUDII DE CAZ: TEMELE OBLIGATORII A. TEMA OBLIGATORIE COMUNÃ: Reciclarea ALBA IULIA ............................................................................................. BISTRIÞA ................................................................................................ CARANSEBEª .......................................................................................... CRAIOVA .................................................................................................. MIERCUREA CIUC ................................................................................... ROMAN ................................................................................................... TIMIªOARA ............................................................................................. ÞÃNDÃREI ..............................................................................................

146 151 156 158 160 165 169 174

5


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã.

B. TEMA OBLIGATORIE -ALEGERE ALBA IULIA - Activitatea parlamentarilor ...................................................... BISTRIÞA - Sãnãtatea ................................................................................. CARANSEBEª - Consiliere ºi orientare ........................................................ CRAIOVA - Legea granturilor ...................................................................... MIERCUREA CIUC - Consiliul Local ........................................................... ROMAN - ONG ......................................................................................... TIMIªOARA - Consiliul Elevilor .................................................................. ÞÃNDÃREI - Migraþia ................................................................................

178 180 189 191 194 198 201 207

APLICAÞII PRACTICE Ora de consiliere ...................................................................................... Capitol la disciplina ºcolarã predatã ............................................................ Activitatea în organizaþii de tineret ............................................................. Club ........................................................................................................ CDª ........................................................................................................

212 216 222 226 230

CONCLUZII, Alexandra Mihaela David ........................................................

234

BIBLIOGRAFIE, Adrian Simion ..................................................................

239

6


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã.

CUVÂNT ÎNAINTE Ovidiu Voicu Ghidul „Reporter de liceu. Jurnalism ºi educaþie civicã” s-a nãscut din experienþa celor zece luni de muncã ale proiectului pilot cu acelaºi nume, ce s-a desfãºurat din martie ºi pânã în decembrie 2010 în organizarea Fundaþiei Soros România ºi cu participarea a opt licee din tot atâtea oraºe din þarã. Obiectivul principal al proiectului este sã identifice cum pot fi folosite metodele jurnalismului ºi oportunitãþile multiple oferite de internet (cu accent pe tehnologiile WEB 2.0) pentru stimularea implicãrii elevilor de liceu în viaþa comunitãþii. Am observat din studiile noastre o lipsã îngrijorãtoare a participãrii tinerilor la activitãþi civice ºi politice ºi cã prea des tinerii care aleg sã se implice în viaþa politicã sunt atraºi de viziunile radicale (atât de stânga, cât ºi de dreapta). Am mai constatat cã se adânceºte separarea între ºcoalã ºi comunitate ºi cã de cele mai multe ori ºcoala (traducându-se prin profesorii ºi elevii ei) preferã sã nu se implice în ceea ce înseamnã problemele comunitãþii. În acest context, care nu le oferã tinerilor prea multe oportunitãþi de implicare în activitãþi civice ºi politice, am încercat sã vedem dacã metode care vin din zona jurnalismului pot ajuta la o creºtere a interesului tinerilor pentru viaþa comunitãþii. Rãspunsul pe care l-am gãsit este unul încurajator: da, se poate, cu doar puþinã încurajare ºi puþin ajutor. Volumul de faþã spune povestea proiectului ºi în acelaºi timp vine în întâmpinarea profesorilor de liceu care vor dori sã utilizeze aceleaºi metode în viitor. Ghidul cuprinde noþiuni teoretice ºi practice despre jurnalism ºi comunicare, câteva repere tehnice ºi mai ales numeroase exemple concrete desprinse din experienþa directã în cadrul proiectului. Ghidul se adreseazã deopotrivã celor ce doresc sã porneascã un „ziar al liceului”, în varianta on-line, cât ºi celor ce intenþioneazã sã foloseascã, spre exemplu, reportajul la una din disciplinele pe care le predau. Proiectul a avut succes ºi acest ghid stã mãrturie. Pentru succesul proiectului ºi pentru existenþa volumului trebuie sã mulþumim tuturor celor ce au participat la activitãþi ºi la scrierea capitolelor ce urmeazã. Eroii principali ai proiectului – ºi ai volumului – sunt cei 32 de elevi din opt licee care au participat cu entuziasm la implementarea proiectului. Fiecare echipã de câte patru elevi a fost coordonatã de câte un profesor ºi aceºtia au devenit autorii principali ai ghidului: Carmen Mocanu (Grupul ªcolar „Traian Vuia” Craiova), Alexandra Mihaela David (Grupul ªcolar Agricol Þãndãrei), Aurelia Hîruþa (Colegiul Naþional “Andrei Mureºeanu” Bistriþa), Adrian Simion (Colegiul Economic “D.P. Marþian” Alba-Iulia),

7


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã.

Maria Sturtzu (Liceul Teoretic „Marton Aron“ Miercurea-Ciuc), Ovidiu Albert (Colegiul Naþional “Roman-Voda” Roman), Mihaela Munteanu (Grupul ªcolar Forestier Caransebeº) ºi Mariana Boºneac (Colegiul Naþional Bãnãþean Timiºoara). Echipe de mentori ce au supervizat permanent activitatea tinerilor reporteri este alcãtuitã din doi extraordinari jurnaliºti, Cãlin Cosmanciuc ºi Liviu Iolu, un experimentat activist din societatea civilã, Radu Nicolae ºi o valoroasã specialistã în eticã ºi deontologie profesionalã, Elena Coman. Toþi aceºtia au contribuit la fundamentarea ghidului cu elementele teoretice indispensabile pentru înþelegerea metodelor propuse. Întregul proiect – a cãrui complexitate poate fi doar parþial înþeleasã din descrierea inclusã în acest volum – a fost coordonat de cãtre Denisa Ionescu din partea Fundaþiei Soros. Legãtura cu fiecare echipã de reporteri de liceu a fost posibilã ºi datoritã muncii a patru coordonatori locali: Ana Maria Suciu (Alba-Iulia, Miercurea-Ciuc), Andrei Pârvan (Þãndãrei, Craiova), Oana Vieru (Caransebeº, Timiºoara) ºi Miruna Troncotã (Bistriþa, Roman). Nu în ultimul rând, scrierea ghidului a fost posibilã datoritã energiei ºi priceperii coordonatoarei volumului, Ecaterina Stãnescu, la rândul sãu experimentatã profesoarã ºi dedicatã unei cariere în educaþie. Pe tot parcursul proiectului, sprijinul Ministerului Educaþiei a fost de un real folos.

8


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã.

Prezentarea proiectului Reporter de liceu Denisa Ionescu

Fundaþia Soros România deruleazã, începând cu 2010, proiectul pilot Reporter de liceu dedicat folosirii jurnalismului cetãþenesc ca metodã de educaþie civicã a tinerilor. Proiectul se situeazã la graniþa dintre mai multe programe ºi preocupãri ale Fundaþiei din ultimii ani: Studii Electorale Româneºti, ªcoalã ºi comunitate ºi Open Society Fellows – programul dedicat absolvenþilor de studii în strãinãtate. Proiectele au în centru, fie prin însãºi scopul lor sau printr-una dintre secþiunile lor, interesul faþã de copii ºi tineri, evoluþia lor, rolul lor în societate, gradul lor de implicare în comunitate.

Etapele proiectului Imediat dupã ce proiectul a fost gata pe hârtie, am pornit la treabã, prima etapã prin care am trecut fiind cea de alcãtuire a echipei care urma sã susþinã bunul mers al proiectului. Echipa Reporter de liceu a fost formatã din: doi coordonatori de proiect, un coordonator de comunicare, 2 experþi în jurnalism, 1 expert din domeniul ONG (axat pe proiecte în folosul comunitãþii), 1 expert în realizare de materiale didactice, 4 coordonatori zonali, 8 coordonatori locali. Coordonatorii zonali au avut un rol asemãnãtor unui facilitator comunitar, fiind responsabili fiecare de câte douã licee implicate în proiect. Coordonatorii locali au fost profesori din cele 8 licee participante la proiect, care au avut principalul rol de monitorizare ºi coordonare a echipei formatã din cei 4 elevi. Tot în aceastã perioadã Fundaþia Soros România a obþinut sprijinul derulãrii proiectului de la Ministerul Educaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºi Sportului, prin încheierea unui protocol de colaborare. Urmând logica proiectului, am trecut la alegerea liceelor beneficiare, etapa de recrutare ºi selecþie a echipelor beneficiare ale proiectului demonstrându-ne cã existã un interes ridicat printre liceele româneºti pentru proiecte de educaþie civicã. Una dintre condiþiile de bazã ale proiectului a fost ca echipele locale sã fie formate din câte 4 elevi din clasa a XI-a ºi un profesor coordonator (coordonatorul local). Anunþul de recrutare a fost diseminat cât mai mult la nivel naþional, prin postarea lui pe site-ul fundaþiei, pe pagina de Facebook, prin intermediul Inspectoratelor ªcolare, prin intermediul Centrului Educaþia 2000+, a grupurilor de discuþii. Am primit aplicaþii din 38 de judeþe ºi municipiul Bucureºti: au aplicat licee din 77 de oraºe (45 oraºe mari ºi 32 oraºe mici) ºi 3 comune. În competiþie s-au înscris echipe de elevi de la 121 colegii naþionale ºi licee teoretice, 28 de grupuri ºcolare, 15 licee ºi colegii tehnice ºi 9 colegii ºi licee din filiera vocaþionalã. Dat fiind numãrul foarte mare de aplicaþii, am decis ca în loc de 6 echipe sã implicãm 8 echipe. Decizia nu a fost deloc uºoarã, comisia de evaluare dezbãtând ore întregi pe marginea echipelor care sã fie incluse în proiect. În final, echipele care au fost declarate câºtigãtoare au fost: • Colegiul Economic „Dionisie Pop Marþian” – din Alba Iulia (judeþul Alba) • Colegiul Naþional „Andrei Mureºanu” – din Bistriþa (judeþul Bistriþa-Nãsãud)

9


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. • • • • • •

Grupul ªcolar Forestier – Caransebeº (judeþul Caraº–Severin) Grupul ªcolar „Traian Vuia” – din Craiova (judeþul Dolj) Liceul Teoretic „Márton Áron” – din Miercurea Ciuc (judeþul Harghita) Grup ªcolar Agricol – din Þãndãrei (judeþul Ialomiþa) Colegiul Naþional „Roman Vodã” – din Roman (judeþul Neamþ) Colegiul Naþional Bãnãþean – din Timiºoara (judeþul Timiº)

Echipele complete le veþi regãsi pe parcursul acestui material. Pregãtirea echipelor. Procesul de formare ºi pregãtire a echipelor a fost unul continuu, derulându-se pe toatã perioada proiectului. El a fost împãrþit în: - formarea oferitã prin organizarea de ateliere de lucru, cu toate echipele; - mentorarea oferitã online, prin intermediul unui forum special creat pentru proiect. Formarea prin participarea la ateliere de lucru s-a realizat prin organizarea unui seminar de 3 zile ºi jumãtate si a unei tabere de lucru de 5 zile. Seminarul a avut loc imediat dupã perioada de recrutare, fiind ºi prima ocazie de a cunoaºte echipele, de a ne acomoda unii cu ceilalþi. Seminarul l-am organizat la Sibiu, în perioada 8 - 11 aprilie 2010. Atelierele, practice ºi teoretice, au fost organizate pe mai multe domenii: jurnalism, eticã în media, implicare civicã (de exemplu, au învãþat cum sã formuleze o cerere de informaþii publice, în baza legii 544/2001), scriere creativã, comunicare (informaþii de bazã care sã îi ajute în lucrul cu autoritãþile publice, cu alte instituþii din localitatea lor, organizaþii). În urma seminarului au fost create ºi cele 8 ziare on-line, echipele alegându-ºi un nume ºi un slogan care sã-i reprezinte cât mai bine: ƒ http://alba-iulia.reporterdeliceu.ro/ ƒ http://bistrita.reporterdeliceu.ro/ ƒ http://caransebes.reporterdeliceu.ro/ ƒ http://craiova.reporterdeliceu.ro/ ƒ http://miercurea-ciuc.reporterdeliceu.ro/ ƒ http://roman.reporterdeliceu.ro/ ƒ http://timisoara.reporterdeliceu.ro/ ƒ http://tandarei.reporterdeliceu.ro/ Tabãra de lucru a avut loc în perioada 19-24 iulie 2010 la Cota 1400, unde activitãþile s-au concentrat pe aceleaºi teme de la seminar, doar cã de aceastã datã accentul a fost pus mai mult pe partea practicã a temelor, în primul rând pentru a verifica ºi a consolida cunoºtinþele acumulate în primele luni de proiect. Foarte importante ºi apreciate au fost sesiunile de feedback direct pe articolele scrise de fiecare reporter în parte, în acest fel fiecare având ocazia de a-ºi da seama unde are de adus îmbunãtãþiri la propriul stil de scriere, de abordare a unui subiect ºi tot aºa. La fel de benefice ºi bine primite au fost ºi sesiunile derulate pe teren, când tinerii reporteri au trebuit sã meargã în diferite locuri din Sinaia ºi sã scrie un articol pe marginea locului vizitat (de exemplu gara regalã din Sinaia). Agendele celor douã evenimente se gãsesc ataºate la acest ghid, la secþiunea Anexe.

10


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. Forumul special creat pentru acest proiect a fost locul unde s-a realizat mare parte din mentorarea online. Deºi comunicarea în acest spaþiu a mers mai greu la început, reporterii noºtri fiind mai puþin obiºnuiþi cu acest tip de comunicare, pe parcursul proiectului a avut loc o creºtere a frecvenþei de utilizare a lui. Mentoratul online a adus foarte multe îmbunãtãþiri în stilul de scriere al reporterilor. Forumul a servit nu doar ca spaþiu de mentorare, dar ºi de comunicare a celor mai importante informaþii administrative, anunþuri de interes pentru proiect sau conexe proiectului. Temele abordate. Dupã sesiunea iniþialã de formare, tinerii jurnaliºti au fost lãsaþi sã îºi gãseascã singuri subiecte; majoritatea s-au orientat cãtre evenimente de tip social sau monden, sau cãtre ºtiri despre ce se întâmplã în ºcoalã. În a doua fazã au primit mai multe teme, subiecte legate de viaþa ºcolii ºi a comunitãþii (exemple: Legea granturilor; Reciclare: adunarea selectivã a gunoiului, gropi ecologice; Activitatea parlamentarilor; Consiliul Elevilor; Orientare ºi consiliere educaþionalã ºi profesionalã; Dezvoltarea sectorului non-guvernamental din localitate; Migraþia ºi efectele ei în localitate; ªedinþele Consiliului Local). Temele date au fost primite la început cu reticenþã de unele echipe, de altele au fost primite ca un sprijin foarte mare în activitatea lor (a contat foarte mult mãrimea localitãþii din care provenea echipa, complexitatea temelor). Transferarea proiectului cãtre urmãtoarele generaþii de elevi din liceu. O altã etapã importantã a proiectului a constat în predarea ºtafetei cãtre urmãtoarea generaþie de clasa a XI-a, fiind o condiþie stabilitã încã de la începutul proiectului, pentru cã jurnaliºtii implicaþi iniþial în proiect, trecând în clasa a XII-a, trebuie sã se concentreze pe pregãtirea pentru bacalaureat ºi admiterea la facultate. La începutul noului an ºcolar, din septembrie ºi pânã aproape de finalul lunii octombrie a avut loc selecþia noilor Rdl-iºti; de aceastã datã selecþia lor s-a fãcut de cãtre fiecare echipã, alãturi de coordonatorii zonali. Numãrul noilor membri variazã de la 4 la 8, în funcþie de succesul avut de ziar în liceu, în funcþie de interesul elevilor pentru metodã, de sprijinul acordat de direcþiunea ºcolii echipelor Rdl etc. Promovarea proiectului la nivel local. Echipele locale, cu sprijinul coordonatorilor zonali ºi al FSR, au organizat sau urmeazã sã organizeze (pânã la finele anului 2010) dezbateri cu reprezentanþi ai autoritãþilor locale, elevi, pãrinþi, presã localã, reprezentanþi ai ONG-urilor locale, campanii de promovare (fie cu ocazia altor evenimente mai mari organizate în liceu - de exemplu balul bobocilor sau cercul de limbã ºi literaturã românã - fie organizate special), prezentarea proiectului în clase, distribuirea de chestionare. Temele dezbaterilor sunt despre folosirea acestei metode în educaþia civicã, ghidul educaþional, impactul proiectului la nivel local, modul de desfãºurare a proiectului, opinia comunitãþii despre o astfel de iniþiativã ºi gradul ei de susþinere. Unele echipe au beneficiat ºi de sprijinul presei locale în promovarea ziarului. Informaþii despre dezbaterile organizate ºi despre celelalte acþiuni de promovare se gãsesc pe cele 8 ziare on-line. Realizarea ghidului educaþional. Unul din obiectivele importante ale proiectului este acela de realizare a unui pachet educaþional pentru orele de educaþie civicã. Colaboratorii din proiect (mentorii, coordonatorii zonali, coordonatorii locali ºi coordonatorii proiectului) au lucrat, pe parcursul anului, la elaborarea ghidului pentru jurnalism civic al reporterului de liceu, mai exact prezentul ghid, care va fi pus la dispoziþia tuturor celor interesaþi de preluarea modelului.

11


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. Finalizarea proiectului pilot. Etapa de pilotare a proiectului coincide cu finalul de an, când va avea loc lansarea prezentului ghid educaþional ºi premierea celei mai bune echipe, celui mai bun articol ºi a celui mai bun autor.

În loc de încheiere Proiectul Reporter de liceu a pornit ca un experiment al FSR ºi a ajuns în momentul în care este un rãspuns, una dintre soluþiile de stimulare a implicãrii civice a tinerilor. Tinerii, prin însãºi natura lor, sunt activi, sunt dornici de a schimba lumea, de a cunoaºte cât mai mult. În multe dintre cazuri lipseºte însã metoda prin care aceºtia pot sã fie activi ºi în acelaºi timp sã îºi aducã un beneficiu la propria lor dezvoltare, dar ºi la cea a oamenilor din jurul lor. Reporter de liceu vorbeºte nu doar despre tinerii din liceu, ci despre toþi tinerii care vor sã lucreze cu un model, de a fi la curent cu realitatea, de a învãþa cum se ia pulsul lucrurilor care îi înconjoarã ºi sã-ºi exprime punctul de vedere, în calitate de cetãþeni ai societãþii româneºti.

12


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã.

ªCOLILE IMPLICATE, Coordonatorii locali ºi echipele implicate în proiect ALBA IULIA COLEGIUL ECONOMIC ,,DIONISIE POP MARÞIAN“ Cunoscut ca unul dintre liceele de tradiþie din judeþul Alba, în ceea ce priveºte unitãþile de învãþãmânt liceal cu profil economic, Colegiul Economic „Dionisie Pop Marþian” Alba Iulia este un liceu în care cei peste 800 de elevi ai sãi sunt implicaþi în numeroase activitãþi extraºcolare ºi proiecte educaþionale. Unul dintre aceste proiecte este ºi „Reporter de liceu”, un proiect în care echipa liceului din Alba Iulia s-a implicat intens încã de la început. Formând un grup unit, alcãtuit din patru elevi: Cornel Bumb, Rãzvan Florea, Marius Maxa ºi Cristina Onu, coordonaþi de profesorul Adrian Simion, echipa albaiulianã ºi-a propus sã se implice în viaþa comunitãþii prin intermediul jurnalismului cetãþenesc. Echipa s-a constituit rapid, cei patru elevi fiind ºi colegi ºi prieteni foarte buni. Atraºi de o puternicã dorinþã de explorare a acestui tãrâm nou, reporterii de liceu din Alba Iulia s-au axat pe monitorizarea activitãþilor importante ºi evenimentelor de impact din liceu ºi comunitate, într-o încercare de a pune sub lupã tot ceea ce înseamnã informaþie de interes public. În acest important demers, un sprijin foarte important pentru cei cinci albaiulieni l-a oferit coordonatorul local propus de Fundaþia Soros, domniºoara Ana Suciu, iar tipul liceului (vocaþional) nu a influenþat scrierea de articole. „DPM Online”, ziarul online realizat de Cornel, Rãzvan, Marius ºi Cristina, a luat fiinþã ca o urmare fireascã a implicãrii lor în cadrul proiectului „Reporter de liceu”, toþi patru conºtientizând importanþa acestui demers prin care se încearcã dezvoltarea relaþiei dintre liceu ºi comunitate ºi stimularea tinerilor interesaþi de aspecte ce privesc dezvoltarea civismului în societatea româneascã. Un alt aspect important pentru redactorii „DPM Online” a fost faptul cã acest proiect oferã participanþilor posibilitatea de a se perfecþiona într-un cadru non-formal de învãþare, folosind jurnalismul cetãþenesc ºi uneltele specifice new media (WEB 2.0), în condiþiile în care Fundaþia Soros pune la dispoziþia fiecãrei echipe suportul tehnic ºi asigurã consultanþã online. Prima etapã importantã a proiectului, la care a participat echipa albaiulianã, dupã ce a fost selectatã, s-a desfãºurat la Sibiu, în aprilie 2010, ºi a presupus familiarizarea reporterilor de liceu cu munca de ziarist ºi cu elementele de jurnalism cetãþenesc online. Ulterior, cei cinci membri ai echipei au realizat ziar-ul online („DPM Online”) în care au publicat materiale despre evenimentele importante la care au participat, despre activitãþile ºcolii, diverse probleme din comunitate, acþiuni ale instituþiilor administraþiei publice locale º.a.m.d. Articolele, publicate între aprilie 2010 ºi iulie 2010, au avut atât teme propuse de Fundaþia Soros, cât ºi teme la libera alegere a echipei. Toate aceste materiale pot fi consultate pe adresa ziarului: http:// alba-iulia.reporterdeliceu.ro. Un alt pas semnificativ în evoluþia proiectului l-a reprezentat momentul iulie 2010, când, la Sinaia, a avut loc o ºcoalã de varã la care au participat toate cele opt

13


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. echipe implicate. La respectiva ºcoalã de varã echipa albaiulianã a avut parte de un program intens de pregãtire, constând în traininguri ºi ateliere de lucru, pe tematici diferite, urmate, mai toate, de aplicaþii practice: elevii au fost trimiºi pe teren sã realizeze articole pe diverse subiecte. În paralel, coordonatorii au fost prinºi într-un program special de dezbateri cu scopul de a pregãti un important produs final al proiectului – ghidul metodologic. Începând cu luna august 2010, pe lângã activitatea de jurnaliºti, membrii echipei au început sã se preocupe tot mai mult ºi de managementul proiectului, astfel încât „DPM Online” sã fie o publicaþie cât mai cunoscutã ºi care sã aibã continuitate ºi dupã ce Cornel, Rãzvan, Marius ºi Cristina urmeazã sã termine ciclul liceal de învãþãmânt. De aceea, treptat s-a trecut la o selecþie a unor noi reporteri de liceu, elevi din cadrul Colegiului Economic „Dionisie Pop Marþian”, sarcina lor principalã fiind de a da continuitate proiectului în anii urmãtori. Sigur, fiecare dintre cei patru elevi a avut propria experienþã în ceea ce priveºte activitatea în cadrul proiectului. Cristina Onu: „Am fãcut cunoºtinþã cu proiectul «Reporter de liceu» prin intermediul actualului coleg de echipã, Marius, care mi l-a prezentat drept un concurs ce are loc la nivel naþional, concurs care cautã sã aducã în prim plan mai multe echipe de liceeni, ce au ca scop promovarea liceelor din care fac parte, prin intermediul jurnalismului. Bine-nþeles cã am acceptat, deºi nu eram clar lãmuritã cu privire la ceea ce presupune acest «jurnalism». Am ales sã mã alãtur celor trei bãieþi din echipã, datoritã pasiunii mele pentru scris, dublatã de plãcerea de a lucra în echipã ºi de curiozitatea pentru jurnalism. Nu în ultimul rând a contat ºi componenþa echipei, calitãþile individuale ce caracterizeazã restul membrilor echipei; cred cã formãm un tot unitar solidar ce a reuºit sã facã faþã cu brio cerinþelor proiectului. Treptat, cu cât m-am «cufundat» în aceastã meserie, mi-am dat seama cã jurnalismul cetãþenesc necesitã o implicare profundã din punct de vedere personal ºi profesional. Ceea ce a reuºit sã ne deschidã avântul de a ne implica din ce în ce mai mult în problemele comunitãþii a fost faptul cã am participat la seminariile preparatorii organizate de Fundaþie ºi faptul cã am avut ajutor permanent, primit de la coordonatorii locali, dar ºi din partea profesorului nostru îndrumãtor.” Cornel Bumb: „Am aflat despre acest proiect de la colegii mei, actualmente reporteri de liceu, care mi-au prezentat proiectul drept un fel de concurs, în care trebuia sã realizãm un ziar online ºi urma sã primim, dacã eram foarte buni, ºi un premiu consistent. Suna extraordinar. Treptat, s-a închegat o echipã în care fiecare era specializat pe câte ceva: ori parte de IT, ori de scriere sau creaþie. Era o echipã care alcãtuia astfel, dacã pot spune aºa, un tot unitar, aºa cã nu aveam de ce sã nu continuãm în aceastã formulã. Pe parcursul desfãºurãrii proiectului am aflat despre jurnalismul cetãþenesc, modul de informare ºi punere la curent a locuitorilor oraºului cu privire la aspecte din viaþa comunitãþii. Cu alte cuvinte, trebuia sã fim o «oglindã» a informaþiilor importante pentru comunitate, prin implicarea (constând în munca depusã pentru culegerea, prelucrarea ºi publicarea informaþiilor, alãturi de interesul în a prezenta cetãþenilor lucrurile pe care au dreptul sã le cunoascã) noastrã, a liceenilor de clasa a XI-a. Munca de jurnalist, însã, nu a fost simplã, presupunând multã comunicare cu cetãþenii, în primul rând, ºi cu autoritãþile, ONG-urile ºi alte pãrþi implicate în a presta servicii pentru cetãþean, muncã pe teren. Un atuu veritabil aº putea spune cã este

14


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. capacitatea de a comunica foarte uºor. Trebuie sã ºti exact ceea ce doreºti sã afli atunci când intervievezi o persoanã, fie ea publicã sau nu, mai ales pentru a evita niºte întrebãri banale ºi nepotrivite. Aceastã muncã are însã ºi partea ei de satisfacþie în momentul în care articolele tale sunt citite ºi apreciate de cetãþeni, adicã de cei pentru care te-ai implicat în a-i informa”. Rãzvan Florea: „Într-o searã actualul meu profesor coordonator m-a sunat sã-mi spunã cã a doua zi sã rãmân mai mult dupã ore, deoarece avea ceva important de discutat cu mine. Când m-am întâlnit cu dânsul mi-a pus în mânã niºte hârtii ºi m-a rugat sã mã uit peste ele ºi sã-i spun dacã putem realiza proiectul prezentat. Materialul conþinea niºte informaþii destul de vagi despre Proiectul «Reporter de liceu» ºi niºte formulare. Dupã ce am citit, printre rânduri, materialele puse în faþa mea, m-am uitat la profesorul coordonator ºi i-am spus cã se poate realiza. De aici a început totul, iar treptat s-a format o echipã de 3 bãieþi ºi o fatã, o echipã în care fiecare are un talent al sãu, în care toþi ºtiu sã lucreze ca un tot unitar. De la început nu mi-a fost fricã de ceea ce urma sã se întâmple în cadrul proiectului, pur ºi simplu aveam încredere în puterile mele ºi în echipa care s-a format. Când am intrat în proiect eu nu mã gândeam decât la oportunitãþile care se deschid în faþa mea, mai exact o ocazie de a învãþa lucruri noi ºi interesante, de a-mi dezvolta unele competenþe atât în plan profesional cât ºi social.” Marius Maxa: „Eu m-am înscris în acest proiect din dorinþa de a învãþã lucruri noi despre jurnalismul cetãþenesc ºi de a-mi face noi prieteni. Dacã la început, la primirea veºtii, lucrurile nu erau destul de bine înþelese, situaþia s-a schimbat dupã primul seminar avut loc la Sibiu. Ca în orice activitate, ºi în cea de reporter de liceu existã atât situaþii neplãcute cât ºi situaþii plãcute. Pentru mine bucuria acestei «meserii» este datã de faptul cã ai posibilitatea sã umbli, sã iei contact cu diferite medii sociale din comunitate, nu este o meserie de birou în care trebuie sã stai 8 ore pe zi pe un scaun în faþa unui calculator. Ai posibilitatea sã cunoºti oameni, noi sã afli despre problemele lor, sau cele din comunitate, sã vizitezi anumite locuri. Munca de reporter de liceu presupune ºi diverse obstacole, cum ar fi colaborarea, uneori dificilã, cu autoritãþile locale. Sunt situaþii în care, la anumite instituþii publice, trebuie sã aºtepþi mai mult decât trebuie, sau decât prevedea legea, pentru a primi rãspunsuri la solicitãrile pe care le faci. O altã problemã ar fii postura de elev, pentru cã lumea nu te ia mereu în serios. Dar, poate, cea mai marea problemã este frica cetãþeanului de a fi intervievat. Jurnalismul cetãþenesc este important pentru elevii în primul rând pentru a te informa pe tine apoi pe ceilalþi.” Prof. Adrian Simion

Coordonator, Ana Maria Suciu Consideraþii generale Prima întâlnire cu reporterii de liceu a avut loc pe monitor, citind aplicaþiile depuse pentru participarea la proiect. Ceea ce iese în evidenþã încã de la prima citire a celor douã aplicaþii e faptul cã elevii nu au idee despre ce înseamnã web 2.0, deºi în unele cazuri spun cã sunt familiarizaþi cu uneltele web 2.0. Desigur, nu pun la îndoialã cunoºtinþele de navigare pe internet, însã la nivel de conþinut generat de utilizator

15


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. cred cã nici unul dintre cei 8 elevi cu care am lucrat nu au ºtiut, înainte de participarea la proiect, ce înseamnã web 2.0, ce înseamnã interacþiunea web ºi nu au generat conþinut propriu pe platforme specifice, nu aveau cunoºtinþe minime de editare de text ºi nu ºtiau sã insereze conþinut audio/video într-un blog. De altfel, pe tot parcursul proiectului, am constatat cã elevii nu citeau alte blogguri, ziare online sau print, reviste etc., interacþiunea lor cu mediul online rezumându-se mai degrabã la cãutare motoare de cãutare diverse informaþii. Dupã câteva luni de implementare a proiectului, rezultatele sunt cu atât mai remarcabile cu cât aceºti elevi au pornit de la 0 în elaborarea de conþinuturi pentru web. Azi ziarele lor au pagini pe Facebook ºi Twitter, au învãþat ce înseamnã un blogroll, au creat conþinut audio ºi/sau video inserat în blog, au învãþat sã ataºeze fotografii relevante articolelor, modul în care scriu s-a schimbat vizibil ºi progresele sunt evidente dacã urmãrim blogurile de la începuturile lor pânã în prezent. COLEGIUL ECONOMIC „DIONISIE POP MARÞIAN”, Alba Iulia Din aplicaþia reporterilor de liceu din Alba Iulia se simte încã de la început spiritul competitiv ºi dorinþa de a învãþa lucruri noi. Membrii echipei sunt activi în ºcoalã, participând la proiecte extraºcolare (de exemplu firmele de exerciþiu din liceu) ºi la olimpiade ºcolare. Dupã prima întâlnire de la Sibiu a fost construit ziarul DPM online unde reporterii au început sã posteze materiale. Tot la Sibiu a avut loc o micã ºedinþã de planificare ºi acesta a fost un moment esenþial, pentru cã au fost stabilite subiectele pe care va lucra fiecare reporter. Echipa se întâlneºte în continuare sãptãmânal, conform planificãrii iniþiale, excepþie fãcând perioada vacanþei de varã, când întâlnirile au fost mai rare. Articolele lor sunt pe teme diverse ºi cu o frecvenþã destul de ridicatã. În mare mãsurã, sarcinile stabilite la Sibiu nu s-au schimbat, elevii se ocupã în continuare de domeniile alese iniþial, deºi existã cazuri în care scriu ºi la alte rubrici (ceea ce pare a fi benefic pentru echipã, dar ºi la nivel individual, pentru cã scriu despre subiecte care îi intereseazã). În calitate de coordonator local am primit articole de la reporteri pentru a-mi exprima opinia cu privire la abordare ºi stil ºi în majoritatea cazurilor sugestiile mele au fost înþelese ºi incluse în materiale. Profesorul coordonator a avut iniþial un rol esenþial în ceea ce priveºte conþinutul articolelor, oferindu-le elevilor surse sigure ºi comunicate de presã la care acesta avea acces. În urma discuþiilor cu echipa, am convenit cã este preferabil ca elevii sã identifice singuri subiecte de interes pentru comunitatea din care fac parte. Acest lucru s-a întâmplat în urma apariþiei temelor obligatorii, care au necesitat o documentare amãnunþitã a unor subiecte mai puþin cunoscute de cãtre ei. Astfel, reporterii au formulat solicitãri în baza Legii 544/2001 pe teme de interes comunitar, au participat la o ºedinþã de Consiliu Local ºi au învãþat cã pot sã se descurce ºi fãrã ajutor de la profesorul lor. În ceea ce priveºte relaþia coordonator local – reporteri, lucrurile au mers relativ bine, am avut o comunicare constantã cu fiecare dintre reporteri în parte, ceea ce a contribuit semnificativ la identificarea dinamicii grupului. Dacã iniþial unul dintre elevi a preluat leadership-ul grupului, lucrurile s-au modificat pe parcursul proiectului, echipa ajungând în final la echilibru în ceea ce priveºte atribuþiile ºi responsabilitãþile fiecãruia.

16


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. Un moment cheie în evoluþia echipei a fost tabãra de varã organizatã în cadrul proiectului. Reporterii de la DPM Online au un spirit foarte competitiv ºi abia în tabãrã au realizat cã ºi celelalte echipe sunt bune, competiþia e mai acerbã decât ar fi crezut ºi cã trebuie sã facã mai mult decât sã preia comunicate de presã dacã vor într-adevãr sã evolueze. Dupã tabãrã, echipa de la Alba Iulia a devenit ceva mai organizatã, deºi pe timpul verii nu au postat foarte multe articole. Au fost însã primii care s-au mobilizat sã lucreze la materialele pentru ghidul de faþã, ceea ce demonstreazã cã îºi doresc cu adevãrat sã facã parte din proiect. Mai mult, au realizat o revistã a presei în format audio, ceea ce niciuna dintre celelalte echipe nu a fãcut. În etapa de recrutare a noilor reporteri s-au orientat spre elevi din clasele IX – XI ºi au avut exact patru aplicaþii, câte era necesar. În prezent lucreazã pe echipe de câte doi, un reporter nou ºi un reporter vechi, au teme stabilite pânã în luna decembrie ºi au decis ca fiecare dintre cele patru grupe sã posteze cel puþin un articol pe sãptãmânã. Evoluþia echipei pe parcursul proiectului a fost ascendentã, elevii reuºind în final sã înþeleagã spiritul proiectului ºi ideea de jurnalism civic. Echipa de la Alba Iulia a evoluat semnificativ de la o fazã la alta a proiectului, atât în ceea ce priveºte abilitãþile lor de reporteri (identificarea unor subiecte interesante ºi scriitura textului) cât ºi în ceea ce priveºte atitudinea faþã de limitãrile impuse în cadrul proiectului.

17


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã.

BISTRIÞA COLEGIUL NAÞIONAL „ANDREI MUREªANU” Colegiul Naþional „Andrei Mureºanu” din Municipiul Bistriþa este una dintre cele mai prestigioase unitãþi de învãþãmânt din judeþul Bistriþa-Nãsãud. Înfiinþat ca instituþie de învãþãmâmt la sfârºitul secolului XIX ºi începutul secolului XX ºi suferind modificãri în timp în ceea ce priveºte denumirea, structura ºi nivelul de pregãtire, actualul Colegiu Naþional „Andrei Mureºanu“ ºi-a îmbunãtãþit treptat statutul. Clãdirea veche (corpul A) din cadrul Colegiului Naþional „Andrei Mureºanu” a fost construitã între anii 1911-1912, având încã de la început destinaþia de ºcoalã. Edificiul a fost conceput de arhitectul Lajos Ybl din Budapesta ºi este o îmbinare a stilurilor art deco ºi funcþionalist. Imobilul este astãzi una dintre cele mai impunãtoare clãdiri din judeþul Bistriþa-Nãsãud, cu o suprafaþã desfãºuratã de 4.752,72 mp ºi face parte din lista monumentelor istorice publicatã în anul 2004. La aceasta se adaugã clãdirea ªcolii generale cu o suprafaþã mãsuratã de 105.63 mp care gãzduieºte clasele I-IV ºi cãreia îi trec pragul anual peste 300 de elevi, dornici sã primeascã învãþãtura dascãlilor acestei ºcoli. ªcoalã elementarã, liceu teoretic, liceu industrial ºi iarãºi liceu teoretic, instituþia noastrã primeºte numele poetului-tribun în toamna anului ºcolar 1971-1972 într-un cadru festiv, pe mãsura evenimentului. Pânã în 1999 unitatea e cunoscutã sub denumirea de Liceul Teoretic „Andrei Mureºanu”, an în care a primit titulatura de Colegiu Naþional „Andrei Mureºanu”. În cadrul instituþiei existã 2 linii de predare, românã ºi maghiarã, cu 5 profile specifice, ºi sunt înscriºi peste 1.000 de elevi, clasele I – XII. Oferta educaþionalã la liceu este variatã: ºtiinþele naturii, francezã intensiv, matematicã informaticã, istorie, ºtiinþe sociale, servicii. Clasele de excelenþã au rezultate notabile la olimpiadele naþionale, în special la chimie ºi biologie. În domeniul activitãþilor culturale ºi educative, se remarcã prin activitãþi permanente catedra de limbi moderne (schimburi ºcolare internaþionale), COLECTIVUL DE REDACÞIE AL REVISTEI COLEGIULUI („Primii paºi”- http://primiipasi.ath.cx), TRUPA DE TEATRU („Corint”- aargument@yahoo.com). În ziua de 9 octombrie 2008 s-a dezvelit PLÃCUÞA CONFERITà COLEGIULUI INCLUS ÎN PROGRAMUL DE BACALAUREAT CU MENÞIUNE BILINGV FRANCOFONÃ. În cadr ul festiv al GALEI MULTIPLICATOILOR DE INFORMAÞIE EUROPEANà DIN TRANSILVANIA DE NORD, ediþia a 3-a, care a avut loc în data de 14.05.2010, la Casa memorialã „Matei Corvin” din Cluj-Napoca, Colegiului Naþional „Andrei Mureºanu” Bistriþa i s-au acordat douã premii: Premiul I pentru Cel mai

18


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. activ multiplicator de informaþie europeanã din societatea civilã ºi Premiul II pentru Cel mai eficient parteneriat în domeniul comunicãrii europene. Premiile au fost atribuite pentru proiectul „Liceeni români la ºcoala cetãþeniei europene”. Proiecte derulate: În perioada sept. 2007 – sept. 2009 s-a derulat Proiectul “Biblioteca din rucsac” - concurs multicultural pe echipe interjudeþene de la faza Naþionalã a Olimpiadei de Limba Germanã Modernã. În perioada mai 2009 – dec. 2009 - Proiectul: „Liceeni români la ºcoala cetãþeniei europene” Proiect educaþional realizat în parteneriat cu Primãria Bistriþa ºi Centrul Europe Direct, Liceul Victor Hugo din Besançon, proiect cofinanþat de Consiliul Local al Municipiului Bistriþa. Grupul þintã al proiectului a fost Consiliul Elevilor din CNAM ºi Consiliul Local al Tinerilor. Proiecte în derulare: Proiectul educaþional multilateral Comenius „În întâmpinarea Europei de ieri ºi de azi”, perioada 2009 - 2011, þãri partenere în proiect: Franþa, România, Italia. Proiectul „Reporter de liceu” – iniþiat de Fundaþia Soros România, din care fac parte 8 licee din þarã, printre care ºi CNAM, proiect în urma cãruia colegiul are un ziar online, „CNAM online” ºi elevii au experimentat prin realizarea de emisiuni televizate ºi elaborarea de anchete, petiþii ºi dialoguri cu responsabilii comunitãþii locale, exerciþii de implicare cetãþeneascã.(prima etapã: aprilie - decembrie 2010). Proiectul Comenius Regio, BistriþaBesançon, perioda 2010-2012, parteneri: Primãriile celor 2 oraºe înfrãþite, CNAM Bistriþa - Liceul „Victor Hugo” ºi ªcoala generalã „Diderot” din Besançon, Inspectoratele ºcolare ale celor 2 oraºe implicate în parteneriat, Arfa - Franchesylvanie, Europe Direct Bistriþa - La Maison de l’Europe din Besançon, Asociaþiile Proado - Bistriþa ºi Recidev Besançon.

ANDREI RAI La începutul proiectului Mã numesc Rai Andrei, am 18 ani, sunt elev în clasa a XI-a A la Colegiul Naþional „Andrei Mureºanu” din Bistriþa, profil biologie-chimie, real, intensiv englezã. Îmi doresc sã fac parte din proiectul „Reporter de liceu” deoarece sunt un pasionat al acestui gen de acþiuni extraºcolare ºi îmi place sã fiu în permanenþã în miezul problemelor, în actualitate. În ceea ce priveºte activitatea mea de voluntariat, în cadrul ºcolii activez ca fotoreporter al revistei ºcolare „Primii paºi”, fiind totodatã ºi membru al clubului de fotografie „Foto club AXXA Bistriþa”, în cadrul cãruia activez de 2 ani. Am participat la

19


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. acþiuni de prim ajutor în cadrul Crucii Roºii, de asemenea la diferite concursuri cu tematicã ecologistã, dar ºi de protecþia mediului. În urmã cu un an, ºcoala noastrã a fost implicatã într-un schimb de experienþã cu elevi din Belgia, la care am participat ºi eu, reuºind astfel sã vizitez Bruxelles-ul ºi, implicit, Parlamentul European. În felul acesta mi-am putut face o pãrere despre spaþiul european în care trãim ºi mi-am propus sã mã implic tot mai mult în problemele care privesc generaþia mea. În timpul liber practic baschetul, fãcând parte din echipa de juniori „For You Bistriþa-Nãsãud”, iar în cadrul ºcolii sunt membru al echipei de baschet al acesteia, unde ocup poziþia de titular. Un alt hobby al meu este practicarea de motocross, astfel cã de la vârsta de 16 ani deþin o motocicletã Yamaha 125 X. Motivul deciziei mele de a lua parte la acest proiect este acela de a stimula creºterea gradului de implicare a celorlalþi tineri în acþiuni civice. De asemenea vreau sã conving prin participarea mea cã a fi reporter de liceu nu este un lucru atât de greu ºi cã acest tip de jurnalism poate fi practicat de orice cetãþean care monitorizeazã comunitatea în care trãieºte. Îmi doresc sã cunosc mai multe lucruri în legãturã cu uneltele specifice new media WEB 2.0, dar ºi privind conceptul de blog. Lucrul ce primeazã în motivarea mea de a fi reporter de liceu este acela de a avea oportunitatea sã colaborez cu jurnaliºti profesioniºti, dar ºi cu alþi profesioniºti din mediul ONG. Vreau, prin aceste lucruri, sã promovez Colegiul Naþional „A. Mureºanu” ca fiind unul dintre cele mai bune licee din judeþ. Ceea ce totuºi mã îngrijoreazã este reticenþa acelora care nu sunt familiarizaþi cu acest tip de acþiuni, dar pânã la urmã, din punctul meu de vedere, rolul acestui proiect este acela de a atrage atenþia asupra potenþialului de informare ºi importanþa jurnalismului cetãþenesc. Pe parcursul primelor ºase luni Eu am intrat în acest proiect deoarece mi s-a pãrut o oportunitate deosebitã de a scrie anumite lucruri pe care mai apoi sã le vadã ºi alþii, sã le comenteze, sã particip la anumite evenimente, la care nu aº fi avut ce cãuta dacã nu eram reporter. Faza zonalã a campionatului naþional de baschet- licee Am participat nu numai la redactarea acestui articol, dar ºi la meciurile ce au avut loc. Primul articol, o experienþã ineditã. Valori existã, dotãrile lipsesc ! Sunt lucruri pe lângã care am trecut în fiecare zi, dar la care am ajuns sã le descopãr pãrþile în majoritate rele ºi pe cele bune doar investigând. Rached, un fenomen al poeziei ºi al medicinei Am avut ocazia sã cunosc un om minunat, valoros de la care am avut ce învãþa ºi sã-l fac cunoscut ºi colegilor mei. Un mod de viaþã mai sãnãtos ! Un articol pentru realizarea cãruia am umblat foarte mult, eu aflând de eveniment doar în ultimele minute. Cred cã aici e, poate, ºi farmecul, adicã dacã vrei sã faci un lucru, îl faci indiferent cât de potrivnice îþi sunt circumstanþele. Promoþia ’65 A fost o plãcere sã cunosc prima generaþie a CNAM ºi sã aflu câteva dintre poveºtile lor de când erau elevi ai liceului în care studiez astãzi ºi eu.

20


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. Cine sunt ºi ce fac parlamentarii oraºului meu A fost o temã datã de organizatori, nu a fost neapãrat pe gustul meu, dar am acceptat-o ºi cred cã mi-a prins bine, în sensul în care am cunoscut ºi o laturã mai personalã a anumitor personalitãþi publice. Bucegi: Muntele oamenilor… sau al urºilor Un articol fãcut la Sinaia, iarãºi multe interviuri, documentare, stres ºi timp limitã. Concluzii: Am avut ocazia sã mã implic la toate articolele ºi sã aflu de diferite acþiuni foarte bune pentru tineri ºi nu numai, am cunoscut oameni pasionati de ceea ce fac. Acest demers m-a ajutat sã-mi dezvolt anumite laturi, cum ar fi aceea de a scrie, de a mã implica ºi de a nu fi pasiv. Organizarea unei mese rotunde a fost o altã experienþã cu care-mi place sã mã identific, pentru cã mi-a dat ocazia sã comunic deschis, exprimându-mi propriile opinii. Am participat la 3 emisiuni de televiziune în direct, la una dintre ele fiind chiar realizator, un alt lucru care m-a ajutat sã fiu mai stãpân pe mine ºi sã-mi controlez limbajul. Încã de la începutul acestui proiect mi-am propus sã-mi înving reticenþa pe care o aveam faþã de a lua un interviu sau pur ºi simplu de a cere o informaþie. Sunt lucruri obiºnuite, ar spune unii, însã eu mi le-am însuºit abia cu acest proiect. Am învãþat cã fiecare dintre noi avem drepturi, pe care din pãcate nu le cunoaºtem ºi din acest motiv mulþi profitã de ele. Am întâlnit oameni pasionaþi de jurnalism ºi care, pentru cã fac aceastã meserie cu plãcere, au ajuns sã obþinã ºi performanþe. Pentru mine a fost un pas înainte, chiar dacã nu voi urma aceastã carierã, am aflat multe lucruri care poate îmi vor prinde bine în viitor ºi cred cã nimeni din acest proiect nu poate nega acest lucru. Le mulþumesc tuturor organizatorilor ºi participanþilor, “Reporter de liceu” este o idee bunã. Asta e partea bunã a lucrurilor. Partea proastã constã în faptul cã acest proiect pilot s-a adresat greºit elevilor de clasa a XI-a, neluând în considerare cã aceºtia vor continua sã fie implicaþi inclusiv în clasa a XII-a, când cei care vor da admitere la facultate au de pregãtit, încã de la începutul anului, foarte multã materie de studiu. Eu mã pregãtesc pentru medicinã ºi am infernal de mult de învãþat în aceastã perioadã. Am ºtiut de la început cã aºa va fi, dar n-am putut renunþa la tentaþia proiectului. Nemulþumirea mea este cã nu pot sã materializez cum aº dori ceea ce am acumulat în lunile precedente prin acest proiect. Sugerez sã se aibã în vedere acest aspect pe viitor. Apreciere coordonator echipã: Andrei este un elev extrem de disciplinat, discret ºi foarte organizat. Are un sistem de valori bine definit de la care nu se abate ºi pune întotdeauna pe primul loc atitudinea civilizatã. El considerã cã un jurnalist trebuie sã fie, înainte de toate, “un om de caracter”. Deºi nu jurnalismul este cariera pe care o vizeazã, a acceptat provocarea de a intra în proiect cu sentimentul cã în sfera comunicãrii are mari carenþe. Apreciez capacitatea sa de muncã, seriozitatea, spiritul de echipã ºi fineþea în abordarea problemelor de orice fel. Andrei ºtie sã aplaneze conflictele, ºtie sã abordeze oamenii, a învãþat sã caute în evenimente esenþialul ºi poate sã se implice în viaþa comunitãþii pe care a învãþat sã o cunoascã prin intermediul proiectului ”Reporter de liceu”. Este o persoanã cu simþul umorului ºi de bun gust. Este foarte sociabil. Este ambiþios ºi dacã vede cã a greºit undeva nu se plafoneazã ºi nu renunþã, ci se strãduieºte sã obþinã ceea ce îºi doreºte.

21


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã.

DANCIU DANIEL La începutul proiectului Ideea din acest proiect constituie pentru mine o realã provocare. Vreau sã fac parte din acest proiect pentru a învãþa mai multe despre jurnalismul cetãþenesc, pentru a ajuta acest judeþ sã iasã din anonimat ºi sã vadã lumea cã în Bistriþa sunt tineri capabili sã facã jurnalism de calitate. Ce aºtept de la acest proiect? Mã aºtept sã învãþ de la cei mai buni decât mine, sã fiu de folos prin ceea ce fac, iar pe viitor sã pot lucra într-o televiziune din România. Mi-ar plãcea ca prin acest proiect sã schimbãm ideea pe care o are oraºul nostru despre aceste tipuri de activitate. Singurul obstacol care ar putea apãrea pe parcursul acestui proiect ar fi doar lenea pentru cã, dacã îþi place ceea ce faci, nu o sã ai nici un alt obstacol. Pe parcursul primelor ºase luni Aprilie: Am avut de fãcut site-ul; parcã e prea greu cu platforma wordpress, totul parcã se încurcã ºi eu mã încurc cu el. Reuºesc sã fac ceva, dar totuºi nu e ce mi-am dorit. Am avut de fãcut primul articol despre un proiect. Am fost la o ºedinþã, dar nu ºtiam ce e bine sã iau de acolo sau ce nu e bine. Mi-a fost foarte greu, dar pânã la urmã am reuºit sã fac ceva. Mai: În aceastã lunã am fãcut un articol despre centura Bistriþei. Am fost prezent la ºedinta Consiliului Local de unde am aflat ce vor sã facã în Bistriþa privitor la centurã. Al doilea articol a fost mai uºor. Iunie: Articolul despre expoziþia caninã mi-a creat probleme din nou, deoarece îmi era puþin greu sã sintetizez toate interviurile luate, dar pânã la urmã am reuºit sã o scot la capãt. Iulie: Seminarul de la Sinaia a fost minunat, am învãþat cã jurnalismul nu este o joacã. Concluzie: Prin intermediul proiectului am reuºit sã mã implic mai mult în viaþa comunitãþii, sã fac o emisiune în care nu mai eram în spatele camerei, ci chiar în platou. Majoritatea articolelor pe care le-am scris au fost reale provocãri, care mi-au sporit încrederea în mine. Apreciere coordonator echipã: Daniel este un elev liniºtit, este atras de tot ce aparþine de domeniul video ºi prelucrãri video. κi doreºte de mult timp sã cunoascã un expert în domeniu, pentru a învãþa mai multe decât ºtie în momentul de faþã. Îi plac plimbãrile în naturã, îi place foarte mult sã lucreze în echipã, deoarece a observat cã atunci când încearcã sã facã ceva de unul singur nu reuºeºte întotdeauna aºa cum ºi-ar dori. Îi place ca pe lângã ºcoalã sã facã ºi alte activitãþi care sã-i lãrgeascã orizontul ºi sã experimenteze lucruri noi. El este tehnicianul echipei ºi când avem probleme cu sfera electronicã Daniel întotdeauna ne descurcã.

POP EMIMA LIGIA La începutul proiectului În martie, când am auzit de proiect, am fost super încântatã. Mi-am fãcut CV-ul, caracterizãrile ºi am aºteptat rezultatele. Sincer, nu credeam c-o sã fim aleºi. De ce? Pentru cã eram convinsã cã sunt elevi mai buni ca mine ºi ca noi. A fost o mare surprizã când am aflat. Prin urmare, ne-am fãcut bagajele pentru Sibiu. Acolo ne-a fost explicatã mai bine treaba, sã zic aºa, am cunoscut organizatorii, trainerii. Am fost

22


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. reþinuþi, normal… nu prea ºtiam cum sã ne raportãm. Mi-am dat seama, pe parcurs, cã oamenii aceºtia, pe lângã foarte profi, sunt ºi super-deschiºi, ceea ce a fost ºi este foarte reconfortant pentru mine. M-am întors de la Sibiu, la fel ca toþi ceilalþi, cu gânduri mari. Am fãcut prima ºedinþã de redacþie, ne-am împãrþit sarcinile. Pe parcursul primelor ºase luni Primul articol al meu a fost „Liceeni bistriþeni la Ziua Porþilor Deschise UMF Cluj”. Primul articol, prima greºealã. Am început cu data, ceea ce e total greºit. L-am corectat pânã la urmã. Dupã aceea, am decis la o ºedinþã c-ar fi mai bine, cel puþin pentru început, sã lucrãm la articole câte doi. Astfel, au mai luat naºtere 2 articole: „Sunt”, împreunã cu Andrei ºi „ªi elevii de liceu pot iniþia o afacere” cu Mihaela. Au fost articole de început, cu greºeli ºi nepotriviri, dar au fost ºi fãcute din entuziasmul ãla al începãtorului. A urmat dupã aceea articolul cu interviul luat lui Radu Nicolae la Sibiu. Radu e un model de implicare civicã ºi un om deosebit de deschis… A fost o mare plãcere sã vorbesc cu el, sã redactez articolul ºi sã-l postez. A urmat articolul despre Ziua Tineretului. Mi-a plãcut sã fiu acolo ºi sã vãd atât de mulþi tineri implicaþi în organizarea unui asemenea eveniment. De fapt, unul dintre lucrurile pe care l-am descoperit cu ajutorul acestui proiect este cã, o fi Bistriþa oraº mic, dar are tineri din ce în ce mai responsabili, care vor sã se implice ºi care se implicã. Dupã aceea am fost la evenimentele organizate cu ocazia Zilei Eroilor. M-am emoþionat puþin la discursuri ºi am avut câteva momente de patriotism intens. CLT-ul ne-a invitat la premierea campaniei “SLOVE” de la Sinagogã. Am dat, eu ºi Andrei, un interviu pentru Radio România Actualitãþi. Cât despre articol, nu scapã nici el de observaþiile Mirunei. Am uitat, se pare, de rolul meu de informator ºi am scris numele unor poeþi fãrã a spune nimic despre activitatea lor. Miruna ºi doamna profesoarã sunt de mare folos... Au o vedere de ansamblu ºi reuºesc sã priveascã (ºi) din perspectiva unui consumator de jurnalism, ceea ce de multe ori îmi lipseºte. Sã scriu despre campania „SLOVE” mi-a fãcut iar mare plãcere, din aceleaºi motive: am vãzut oameni implicându-se ºi, de data aceasta, fãcând ceva pentru tineri. Dupã aceea, interviul cu poetul Claudiu Komartin, reprezentant al douãmiismului. A fost foarte frumos. Ce sã mai zic cã, înainte de a-l cunoaºte, nici nu ºtiam de Generaþia 2000 a poeziei. Claudiu m-a fãcut curioasã ºi am început sã citesc din ce în ce mai mult poeþi contemporani, de dupã 2000. ªi-mi plac enorm! Pe 21 mai a venit Miruna ºi am fãcut o masã rotundã. Am adunat colegi, jurnaliºti, elevi din Consiliul Local ºi am discutat pe tema „Impactului jurnalismului cetãþenesc“. Miruna ne-a sugerat în jur de 25 de persoane... sunt mai multe, ceea ce e bine. A fost frumos ce am organizat ºi cred cã ne-am atins scopul. Ne-am promovat, am aflat lucruri noi. În jur de 50 de oameni, stând la mese ºi vorbind despre acelaºi lucru. Am fost mai mult decât bucuroasã sã vãd susþinerea pe care mi-au oferit-o toþi. Cei prezenþi au fost interesaþi ºi ne-au acordat tot sprijinul. Au sosit apoi temele impuse. Am împãrþit câte 2 subiecte fiecãruia din cele 8 propuse de coordonatori. Eu am Consiliul Elevilor ºi Dezvoltarea sectorului nonguvernamental.

23


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. Interviul cu Adi Solcan mi-a fãcut iar o mare plãcere. Adi mi-e cunoºtinþã ºi prieten vechi ºi sã scriu despre el a fost plãcut. Adi e un real model pentru tinerii din ziua de azi. A fost dupã aceea articolul dedicat Consiliului Elevilor, care mi-a luat mai mult decât mã aºteptam. Interviul doamnei directoare, a preºedintei, a fostei preºedinte, a elevilor, a profesorilor… A fost stresant cã abia am dat de ei (dupã preºedinta CE, am umblat vreo 2 sãptãmâni pânã sã terminãm). Corectarea ºi alegerea titlului a fost un proces lung, dar în care am fost ajutatã în special de Cãlin Cosmaciuc. Întotdeauna când ziceam ceva, organizatorii ºi trainerii ne ajutau, ceea ce iar este foarte reconfortant. Sã scriu despre ONG-uri iar mi-a plãcut. Pentru cã existã ºi fac treabã bunã! A urmat Sinaia. Foarte diferit faþã de Sibiu. În sensul bun. Am petrecut mult mai mult timp unul cu altul, ne-am cunoscut, ne-am distrat, ne-am jucat, ne-am împrietenit. La sesiuni am fost mult mai deschiºi ºi mai vorbãreþi ca la Sibiu. Temele date la Sinaia pentru articole au fost super; turiºtii ºi oamenii de acolo foarte cooperanþi. Cu toate cã am lucrat într-un ritm alert – culegere de informaþii, redactare – cred cã rezultatul lor a fost cel mai satisfãcãtor. La Sinaia iar m-am umplut de gânduri bune ºi de voinþã. Ajunsã acasã, însã, lucrurile s-au schimbat. N-am mai scris deloc toatã vara, ºi nici în luna septembrie. De ce? Au fost ºi evenimente independente de mine, dar a fost ºi scãderea entuziasmului. La Sinaia am aflat cã, de fapt, partea de competiþie a proiectului începe doar din luna septembrie ºi þine pânã-n decembrie, când va fi ºi premierea. Vestea a picat foarte rãu, în condiþiile în care suntem în clasa a XIIa ºi avem BAC, Admitere ºi altele. Poate trebuia început puþin mai repde proiectul. Sã fie fãcutã selecþia la sfârºitul clasei a X-a, în vacanþa dintre a X-a ºi a XI-a sã fie câteva zile de trainning, iar pe parcursul clasei a XI-a sã se desfãºoare proiectul. Doar o idee, ºi-mi cer scuze dacã nu e pertinentã. Totuºi, de ce n-am scris? Am trecut prin niºte chestii foarte urâte. Vreo 2 sãptãmâni am fost bolnavã, iar dupã aceea am avut ºi un eveniment foarte trist în familie, care m-a fãcut sã mãnânc câteva zile non-stop ºi care încã mã mai afecteazã, ºi încã sunt într-o stare letargicã ºi abia reuºesc sã mã motivez, sã pot învãþa pentru ºcoalã. Nu-mi vine sã cred cã mã folosesc de asta sã mã scuz! Necooperarea mea a continuat ºi, pe la sfârºitul lui septembrie, când mi s-a propus sã fiu moderatoarea unei emisiuni, am refuzat. ªi dacã aº mai fi pusã încã o datã în aceeaºi situaþie, tot aº refuza. Am mai învãþat din proiectul acesta sã fiu mai deschisã ºi sã nu am emoþii atât de mari când vorbesc în public. M-am corectat puþin, dar n-am ajuns la nivelul la care sã pot modera o emisiune ºi probabil n-o sã ajung niciodatã. Mi-e groazã de vorbitul în public ºi, sincer, nici nu ºtiu dacã ar trebui sã-mi corectez defectul acesta. Nu prea cred c-o sã fiu pusã în situaþia de a þine discursuri în faþa unei mari mulþimi de oameni. Totuºi, faþã de ce emoþii aveam înainte, acum, de când cu RDL, m-am învãþat sã le controlez puþin.

24


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. Concluzii: Îmi cer scuze dacã am fost înþeleasã greºit. Proiectul e mai mult decât frumos, însã periodizarea nu e foarte bunã. Organizatorii, trainerii sunt geniali. „Reporter de Liceu” m-a fãcut sã-mi dau seama cã sunt atât de mulþi elevi buni! Elevii din proiect chiar m-au impresionat ºi mi-am dat seama cã sunt aºa mulþi oameni care ºtiu sã facã lucrurile pe care ºtii ºi tu sã le faci ºi probabil singurul lucru care departajeazã e munca pe care o depui. „Reporter de Liceu” mi-a oferit amintiri pe viaþã, prieteni noi, experienþe atât de frumoase ºi îmi pare rãu cã am dat cu piciorul o bunã perioadã de timp. Apreciere coordonator echipã: Emima este o elevã foarte timidã, introvertitã ºi extrem de sensibilã, fragilã ºi la propriu ºi la figurat. Ceea ce surprinde la ea este limpezimea scrisului, forþa ideilor care curg cu claritate indiferent de subiect, atunci când are motivaþie. Are o lume interioarã care se organizeazã perfect în funcþie de situaþie ºi-i permite sã realizeze conexiuni surprinzãtoare, sã esenþializeze, sã gãsescã logica corectã a lucrurilor. Pentru realizarea unui articol cât de mic munceºte cu meticulozitate ore în ºir, fiind în stare sã adune pagini întregi de notiþe doar ca sã-ºi contureze ideea, dupã care sã renunþe la ele. Are o disciplinã a scrisului care o ajutã sã evolueze rapid în abordarea subiectelor ºi intuieºte cu precizie care sunt aºteptãrile de la textul sãu. Proiectul acesta a fãcut din Emima un alt om, i-a dat certitudinea utilitãþii ºi valorii ideilor scrise, a determinat-o sã-ºi depãºeascã milioane dintre complexele sale. Cred cã este ºansa ei. Îi rãmâne sã se lupte cu încercarea de a vorbi ºi asta va fi extrem de greu, câtã vreme vocea din interior va fi mai puternicã. Un lucru este cert: Emima va scrie. În plus este extrem de talentatã ºi în arta fotografiei. Are ochiul format pentru instantanee, reuºind sã surprindã momente din viaþa de zi cu zi, faþã de care restul oamenilor sunt nepãsãtori. Fãrã o minimã atenþie din partea cuiva ca Emima o multitudine de aspecte importante din jurul nostru rãmân neobservate… Pe lângã toate acestea, Emima are o mare calitate - aceea a persoanei care tace ºi face.

CIOCAN TEODORA MIHAELA La începutul proiectului Am hotãrât sã mã înscriu în acest program în primul rând pentru cã reprezintã o provocare ºi vreau sã îmi cunosc limitele. Deºi e o activitate plãcutã nu doresc sã fac din jurnalismul cetãþenesc o meserie, îmi doresc sã fiu informatã despre tranformãrile prin care trece comunitatea în care trãiesc, sã creez o legãturã între liceul în care studiez ºi comunitate, în sensul de a-i determina pe tineri sã nu vadã ºcoala ca pe o închisoare ci ca pe un mentor care sã-i facã sã conºtientizeze capacitãþile lor ºi sã nu îºi iroseascã talentul, ci sã-l investeascã în acþiuni civice, în artã, în lucruri cu adevãrat valoroase. Vãd implicarea mea în acest proiect ca pe o oportunitate de a învãþa de la adevãraþi profesioniºti, o vãd ca pe o metodã de a-mi forma un spirit nepãrtinitor, o gândire criticã, de a fi cu adevãrat un membru activ, interesat ºi instruit al comunitãþii pentru a putea da exemplu celorlalþi. De asemenea sunt convinsã cã voi învãþa multe lucruri noi, îmi voi îmbunãtãþi modul de lucru WEB 2.0 îmbinând astfel utilul cu plãcutul.

25


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. M-am implicat în acest proiect la propunerea doamnei prof. Aurelia Hîruþa. Iniþial nu am ºtiut în ce consta, ca ºi colegii mei, lucru care mi-a fost clarificat parþial abia în tabãra de la Sinaia. Pe parcursul primelor ºase luni Dupã sesiunea de la Sibiu am fost destul de entuziasmatã de proiect ºi am început sã scriu articole. E adevãrat nu am scris foarte multe, deoarece îmi lua destul de mult timp pentru a realiza unul, având în vedere faptul cã era pentru prima datã când fãceam aºa ceva. Primul meu articol „Primii paºi pentru jurnalismul cetãþenesc“ l-am realizat destul de greu… Începutul e mereu mai dificil. Al doilea articol a fost unul despre Greenpeace, unul dintre articolele la care mi-a fãcut mare plãcere sã lucrez, din care am învãþat ceva, având în vedere faptul cã nu ºtiam ce e de fapt Greenpeace. Nu ºtiu dacã articolul a fost mai bun decât primul, însã strãdania cu siguranþã a fost mai mare. Cel de-al treilea articol al meu „ªi elevii de liceu pot iniþia o afacere“ sã fiu sincerã nu mi-a plãcut. Nu m-a atras tema deloc, ºi am avut impresia… care încã persistã, cã nu a interesat pe nimeni. Documentarea a fost anevoioasã ca la orice alt articol deoarece persoane deschise, dornice de a comunica ºi de a-þi împãrtãºi ceva sunt foarte puþine. „Târgul de oferte educaþionale“ a fost urmãtorul meu articol, care, deºi a fost unul scurt a trebuit sã lipsesc de la ore pentru a putea fi prezentã la deschidere ºi a putea expune în mod credibil evenimentul, ceea ce nu a fost tocmai pe placul profesorilor. De data aceasta am reuºit sã îl scriu mai repede, deoarece era ceva de actualitate. A urmat unul dintre articolele la care mi-a fãcut cu adevãrat plãcere sã lucrez: interviul cu domnul Radu Nicolae. Motivul pentru care l-am publicat atat de târziu a fost faptul cã programul meu ºi al Emimei, colega cu care l-am redactat (am þinut neapãrat sã îl facem împreunã, pentru cã sesiunile lui Radu ni s-au pãrut cele mai folositoare pentru noi) a fost destul de încãrcat ºi eu nu locuiesc în Bistriþa. Acest lucru a fost de multe ori o piedicã între mine ºi echipa mea. A urmat un interviu realizat împreuna cu Emima (cel cu poetul Claudiu Komartin). Am fost ambele prezente la întâlnirea dintre el ºi elevii din C.N. „Andrei Mureºanu“, ne-a plãcut amândurora ºi am hotãrât sã scriem articolul împreunã. Trebuie sã menþionez aici cã, deºi eu ºi Emima suntem douã firi total opuse, ideile noastre s-au completat, ºi deºi au fost momente în care discutam în contradictoriu am ºtiut sã alegem ideea cea mai bunã (am învãþat sã lucrez în echipã datoritã proiectului RDL). Urmãtorul articol, cel cu greva profesorilor mi-a plãcut foarte mult. Am fost prezentã împreunã cu Andrei la manifestaþie. Era pentru prima datã în viaþa mea când participam la un asemenea eveniment ºi am fost foarte entuziasmatã. Am reuºit sã vorbesc cu liderul de sindicat ºi încã un lucru important: am fost recunoscutã de jurnaliºtii prezenþi (cu care m-am mai întânlit la unele evenimente, inclusiv la masa rotundã organizatã de echipa CNAM). L-am redactat foarte repede (o zi) pentru cã a fost întradevãr o problemã care m-a preocupat, despre care am fost convinsã cã intereseazã. Articolul „Primii 9 paºi de ziua copilului“ mi-a luat ceva timp la redactarea lui ºi de asemenea la documentare. Din nou lansarea revistei a fost un eveniment la care mi-a fãcut plãcere sã iau parte ºi nu am mers numai pentru cã am fost nevoitã sã scriu despre ea.

26


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. „Migraþia“ a fost una dintre temele date de fundaþie. A fost subiectul la care am lucrat cel mai mult deºi nu ºtiu dacã s-a vãzut asta sau dacã a fost apreciat. Am ,,cutreierat,, Bistriþa, am fãcut numeroase drumuri între Primãrie ºi Serviciile Sociale, mi s-au închis aproape toate uºile, am dat peste oameni reticenþi ºi recunosc cã toate informaþiile pe care am reuºit sã le culeg au fost datoritã unui ,,deschizator de usi,,=,,pilã,,. Faptul cã în calitate de cetãþean nu am putut obþine informaþiile la care normal aveam acces, mi-a lãsat un gust amar. Doar în calitate de rudã a unui „sus-pus“ în Primãrie am putut obþine ce am avut nevoie ºi brusc toate uºile s-au deschis ºi oamenii mi-au zâmbit (tristul adevãr). „Legea granturilor“ a fost cealaltã temã datã de fundaþie. Aceeaºi problemã uºi închise, funcþionari care nu au timp sã îþi vorbeascã ºi care te reped. În final am reuºit sã obþin ce mi-am dorit, însã anevoios. Din nou a fost un articol la care m-am documentat foarte mult ºi a apãrut foarte târziu. A fost ºi perioada vacanþei când eu nu am prea putut merge în Bistriþa. „Tinerii ºi alimentaþia sãnãtoasã“ îmi propusesem sã aparã înainte de vacanþa mare ºi uite cã nu a fost aºa. De obicei nu îmi iese nimic din ce îmi planific. A fost multã muncã la chestionare, însã echipa m-a ajutat sã le distribui. Mi-a fãcut plãcere sã îl ascult pe domnul doctor Rai ºi pot zice cã am învãþat lucruri noi. De fapt din fiecare articol am învãþat ceva... Cât despre faptul cã am scris atât de rar, am sã enumãr câteva motive: - În primul rând proiectul a demarat în perioada tezelor, iar profilul la care studiez nu e unul tocmai simplu. Jurnalismul nu e nici pe departe þinta spre care se îndreaptã elevii de la chimie biologie, deci profesorii, deºi aparent încântaþi de proiect nu ne-au menajat ºi evident nici nu trebuia. - Proiectul a devenit din ce în ce mai solicitant ºi pãrinþii nu au mai fost de acord cu el. Foarte greu i-am convins sã îmi dea voie sã particip la tabãra de la Sibiu, în condiþiile în care trebuia sã plec de la Bacãu spre Sibiu singurã. În vacanþã nu mi-au dat voie sã merg în Bistriþa pentru cã trebuia sã-i ajut. Deºi toatã lumea crede cã elevii în vacanþã lenevesc, la mine nu a fost deloc aºa. - Au existat momente în care am vrut sã renunþ pentru cã mi se închideau multe uºi, pierdeam foarte mult timp umblând prin oraº, iar pãrinþii nu erau de acord. - În tabãra de la Sinaia am realizat cu adevãrat câtã investiþie s-a fãcut în acest proiect. În opinia mea, nu trebuia structurat aºa. Nu în condiþiile în care noi suntem în clasa a XII-a ºi nu mai dãm randament. Cred cã era mai potrivit sã fie implicaþi elevi care erau în clasa a X-a, sau sã se înceapã mai repede proiectul. Concluzii: Eu personal am învãþat multe lucruri noi de la echipa SOROS ºi cred cã toþi cei implicaþi au învãþat multe, am avut numai de câºtigat din aceastã perspectivã. Nu cred cã va fi introdus un curs de jurnalism în programa ºcolarã, dar implicarea civicã va fi cu siguranþã foarte bine primitã. Spun asta pentru cã am observat cã foarte puþini îºi cunosc drepturile, din chestionarele pe care le-am fãcut mi-am dat seama cã elevii nici mãcar nu ºtiu ce e ,,implicarea civicã,,. Cred cã în România e nevoie de informare, dar nu asupra unor evenimente, ci asupra rolului nostru în societate, asupra drepturilor noastre ºi asupra puterii pe care fiecare o deþinem, dar nu ºtim. Cred cã este important ca elevii sã fie CETÃÞENI. Proitectul mie mi-a adus numai beneficii. Apreciere coordonator echipã: Teodora este o persoanã extrem de volubilã, harnicã, ambiþioasã, fãrã idei preconcepute, perfecþionistã. Se descurcã în orice situaþie, se suprasolicitã cu succes, este rezistentã la obosealã, este avidã sã cunoascã tot mai mult, se implicã în tot ceea ce i se iveºte. E sociabilã. Îi place mult sã vorbeascã despre orice subiect cu oricine. Citeºte mult. Câteodatã îºi aduce la ºcoalã cãrþile ºi citeºte în pauze. Citeºte tot ce îi ajunge în mânã, de la cãrþi siropoase la cãrþi SF.

27


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. E calculatã ºi calmã aproape în orice situaþie. Pune seriozitate ºi maturitate în ceea ce face, are iniþiativã, lucreazã bine în echipã, acceptând pãrerile celorlalþi ºi recunoscând când greºeºte. Vrea sã realizeze multe, sã schimbe multe în jurul ei. Teodora are un potenþial extraordinar, e hotãrâtã, perseverentã ºi corectã. Sunt AURELIA HÎRUTA, profesor de limba ºi literatura românã la C.N. „A. Mureºanu”, Bistriþa ºi doresc sã particip alãturi de elevii mei la tot ceea ce presupune viaþa contemporanã. Consider de datoria mea sã le insuflu hotãrâre, sã le stimulez creativitatea, capacitatea de muncã, responsabilitatea ºi angajamentul în tot ceea ce presupune formarea unei atitudini civice implicate ºi libera exprimare a opiniilor. Mã consider o persoanã energicã ºi doresc sã iniþiez elevii în mod decent ºi motivat în acþiuni variate care sã le cultive spiritul de echipã, o viziune corectã asupra sinelui, asupra celuilalt ºi asupra societãþii în care trãiesc, respectul de sine. Sunt deschisã la nou, accept cu interes provocãrile ºi doresc sã-mi depãºesc permanent performanþele. Cred în resursele proprii ºi consider cã am vocaþie de dascãl, cã trebuie sã împãrtãºesc din experienþa mea profesionalã, sã le cultiv elevilor interesul pentru limba românã, pentru cultura naþionalã înþeleasã ca unicã modalitate de conturare a unei identitãþi. Sunt preocupatã în permanenþã de formarea unor deprinderi de comunicare realã ºi eficientã, care sã le dea elevilor mei posibilitatea sã se exprime coerent, clar ºi la obiect, sã-ºi însuºeascã tehnicile comunicãrii scrise ºi orale, folosind fraze alcãtuite de ei ºi nu preluate de pe variate suporturi, dezvoltând idei în care sã foloseascã resursele bogate ale vocabularului limbii. Sã-ºi formeze o gândire criticã, un ascuþit spirit de observaþie al fenomenului civic din localitatea lor, sã se documenteze în permanenþã de la sursã ºi nu sã preia materiale gata prelucrate. Apreciez punctualitatea ºi fairplay-ul ºi sunt o fire sociabilã; îmi place sã leg prietenii de duratã ºi consider cã cei care mã înconjoarã mã reprezintã. Îmi plac discuþiile pe teme filologice, filosofice, sociale ºi îmi exprim întotdeauna opinia doar dacã sunt în cunoºtinþã de cauzã. Îmi place sã cãlãtoresc, sã ies în mijlocul naturii, sã fac sport, sã vizionez spectacole de teatru, filme, concerte ºi sã cunosc locuri ºi oameni noi, cultura altor state din Europa ºi din lume. Sunt interesatã de tot ce îmi poate oferi ºansa sã mã perfecþionez. De curând am fost implicatã într-un proiect COMENIUS de formare individualã, asistând la cursuri de formare pe tema „Limbã, culturã ºi inovaþie” la CLA Besançon, Franþa. Consider lãudabilã iniþiativa acestui proiect având în vedere faptul cã de 9 ani sunt redactorul ºef al revistei ºcolare a liceului, „Primii paºi”, revistã laureatã a Concursului Naþional de Reviste ªcolare. Sunt încântatã de oportunitatea colaborãrii cu jurnaliºti profesioniºti, dar ºi cu profesioniºti specializaþi pe realizarea de proiecte comune ºcoalã-autoritãþi locale ºi mã bucur cã existã posibilitatea oferirii unor astfel de ºanse tinerilor liceeni.

MIRUNA TRONCOTÃ, coordonator Colegiul Naþional Andrei Mureºanu (ziarul CNAM online), Bistriþa, jud Bistriþa Nãsãud, http://bistrita.reporterdeliceu.ro/ În cazul echipei CNAM online sarcinile asumate iniþial au fost în foarte mare parte îndeplinite. ªedinþele redacþionale s-au þinut sãptãmânal la o datã stabilitã, fãrã amânãri. Profesorul coordonator Aurelia Hîruþa ºi cei patru elevi s-au dovedit o adevãratã

28


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. echipã, fiind ataºaþi de acest proiect ºi trecând prin toate dificultãþile ca o adevãratã echipã. Împãrþirea sarcinilor între membri a decurs firesc ºi dacã unul din membri nu o respecta, ceilalþi suplineau aceastã lipsã prin mai mult efort. Micile tensiuni datorate neîndeplinirii responsabilitãþilor asumate au fost rapid dezamorsate. Am constatat multã seriozitate, entuziasm ºi implicare. S-au dovedit foarte atenþi la feed back ºi dornici sã îºi îmbunãtãþeascã activitãþile. Dupã redactarea fiecãrui articol urma o consultare a întregii echipe ºi apoi operarea modificãrilor necesare. Remarc atenþia deosebitã pe care aceastã echipã a acordat-o stilului îngrijit de a scrie articole, insuflatã ºi de faptul cã Aurelia Hîruþa predã Limba ºi Literatura Românã. De asemenea consider cã un avantaj a fost ºi faptul cã profesoara coordona deja revista ºcolii, fiind o bunã cunoscãtoare a activitãþii jurnalistice pentru elevi. Cu toate acestea, dumneaei nu a intervenit niciodatã direct pe textele lor ºi astfel am constatat o mai mare responsabilitate a elevilor pentru ceea ce scriu. Un avantaj al coeziunii echipei a fost ºi faptul cã toþi cei patru erau colegi în aceeaºi clasã, ceea ce a facilitat interacþiunile lor, iar coeziunea echipei s-a manifestat încã de la început. Imediat dupã ce a început proiectul, aceºtia s-au pus pe treabã. Strategia lor de abordare jurnalisticã s-a dovedit eficientã. Mai întâi au redactat articole în echipe de 2 chiar 3 membri, pentru a avea mai multã siguranþã în redactarea ºtirii. Primele tematici abordate au fost prezentarea unor evenimente importante din cadrul liceului, tip ºtire (Campionatul de baschet), apoi în câteva sãptãmâni s-au extins cãtre tematici mai generoase (Ziua porþilor Deschise la Universitatea de Medicinã Cluj), unde au putut deja sã formuleze puncte de vedere proprii, la obiect. Interesant de remarcat este ºi evoluþia imediatã a interesului lor jurnalistic pe mãsurã ce redactau articole. O temã abordatã la început foarte general (Campionatul de baschet ºi participarea echipei liceului CNAM) a fost apoi reluatã de unul din jurnaliºi ºi transformatã într-un articol de opinie pe un ton virulent (criticarea lipsei de dotãri a echipei drept cauzã a rezultatelor slabe obþinute la nivel naþional, descurajarea baschetului în dauna fotbalului, sport în care se investesc mai multe fonduri în mod nedrept). Deºi tonul depãºea graniþele permise ale subiectivismului (jurnalistul fiind parte a echipei de basket, ceea ce a reprezentat ºi un avantaj pentru abordarea în cunoºtinþã de cauzã a temei), articolul a reprezentat o lecþie importantã pentru membri echipei în ceea ce priveºte atingerea unor puncte sensibile ºi semnalarea unor disfuncþionalitãþi în comunitatea lor. Faptul cã s-au bazat pe o experienþã foarte personalã mai degrabã i-a ajutat sã înveþe lecþia jurnalismului bine documentat, ºi nu a reprezentat un dezavantaj. Unele din articolele cele mai ample ºi mai bine documentate publicate în prima etapã a proiectului sunt dealtfel chiar cele bazate pe o cunoaºtere directã a tematicilor. Fiecare din cei patru elevi au explorat jurnalistic acele zone cu care erau deja familiarizaþi dinainte, fãrã însã a le fi investigat profund pânã în acel moment, ceea ce la sfârºit le-a oferit multiple satisfacþii. Andrei spre exemplu, fiind fiu de medic ºi dorind sã devinã el însuºi medic, a explorat cu precãdere tema sãnãtãþii ºi a lipsei de informaþii la nivelul elevilor, mâncarea nesãnãtoasã ºi efectele ei, terapiile alternative despre care colegii lui nu ºtiu foarte multe. Teodora doreºte ºi ea sã intre la Facultatea de Medicinã, ceea ce a determinat-o sã realizeze o anchetã foarte bine documentatã despre vegetarianism ca alternativã la fast food, atât cu beneficiile, dar ºi cu pericolele implicate. Daniel a lucrat în timpul verii la o televiziune localã, ceea ce a creat echipei oportunitatea de a participa la câteva emisiuni dedicate tinerilor. Experienþa din televiziune nu doar cã l-a determinat pe Daniel sã fie interesat de o viitoare carierã în acest domeniu, dar l-a deschis ºi mai mult cãtre problemele comunitãþii. El ºi-a asumat responsabilitatea în cadrul echipei de a trimite o

29


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. petiþie primãriei în ceea ce priveºte reciclarea selectivã ºi disfuncþionalitãþile sale în Bistriþa, iniþiativã de succes având în vedere rãspunsul primit chiar din partea Primarului ºi a mãsurilor luate ca urmare a acestei semnalãri. Emima de asemenea avea experienþã în domeniul non-guvernamental, prin contactul ei direct cu anumite ONG-uri active din Bistriþa, ceea ce a determinat scrierea unor articole foarte bine documentate pe aceastã temã. Faptul cã prin seriozitatea doveditã în redactarea articolelor echipa a convins ºi o televiziune localã sã le preia informaþiile a fost un eveniment ce a dinamizat foarte mult lucrurile. Nu doar cã iniþiativa lor a cãpãtat astfel mai mult impact, dar elevii ºi-au dezvoltat mult mai mult abilitãþile de comunicare în spaþii publice, ºi acest lucru a devenit cu timpul foarte vizibil la fiecare dintre ei. Timiditatea nu mai este acum o problemã pentru nici unul, aceasta fiind înlocuitã de îndrãzneala ºi seriozitatea jurnalisticã. O altã trãsãturã ce a dat echipei ºi mai mult dinamism este diversitatea. Faptul cã fiecare elev avea un set specific de abilitãþi pe care le-a valorificat în cadrul echipei prin preluarea unor teme de interes personal a fost principalul factor ce a dat echipei o bunã coordonare, dar ºi rezultate foarte bune. Un alt factor ce i-a ajutat pe elevi foarte mult a fost ºi implicarea directã ºi binevoitoare a Direcþiunii liceului. Acest lucru nu doar cã le-a dat mai multã încredere ºi determinare în redactarea articolelor, dar le-a facilitat ºi comunicarea cu anumite instituþii, personalitãþi, organizaþii, având recomandarea Direcþiunii. Organizarea mesei rotunde în cadrul liceului, în care proiectul a fost promovat publicului larg ºi elevii ºi-au prezentat public intenþiile a fost un moment important în realizarea coeziunii echipei, creºterea motivaþiei ºi construirea unei relaþii deschise cu responsabilii conducerii liceului. Pe parcursul proiectului aceste elemente s-au dovedit de mare ajutor ºi multe obstacole au putut fi astfel depãºite mai uºor. La început comunicarea mea cu ei, în calitate de coordonator din partea Fundaþiei Soros, a fost puþin îngreunatã de mediul virtual. Elevii nu erau obiºnuiþi sã comunice pe email în mod regulat, sã rãspundã în limita unor termene clare ºi la început mã simþeau ca o parte externã a echipei. Totul s-a schimbat dupã vizita mea de monitorizare la Bistriþa. Nu doar cã întâlnirea directã ºi discutarea problemelor specifice ne-a apropiat, dar ºi faptul cã am organizat împreunã o masã rotundã pe tema jurnalismului cetãþenesc unde au participat peste 30 de elevi, profesori ºi jurnaliºti locali ne-a unit. Dupã acest episod comunicarea noastrã virtualã s-a normalizat, elevii fiind interesaþi de sfaturile mele ºi rãspunzând mai conºtiincios la emailuri. S-au dovedit foarte deschiºi ºi atunci când echipa avea mici probleme de coordonare. Mi-au comunicat deschis acest lucru ºi am încercat deschis sã rezolvãm aceste probleme de comunicare internã. O recomandare pe care aº face-o viitoarelor echipe de jurnaliºti de liceu ar fi aceea de a face o bunã echipã cu profesorul coordonator, dar acesta sã nu intervinã prea mult în activitatea lor jurnalisticã. E foarte important ca atât temele cât ºi metodele de abordare jurnalisticã a acestora sã aparþinã elevilor, deoarece „recomandãrile” profesorilor, deºi sunt binevenite, îi pot face pe elevi sã fie mai puþin motivaþi ºi sã îºi simtã creativitatea îngrãditã. Autoritatea profesorului coordonator asupra echipei de jurnaliºti nu trebuie sã fie pur ºi simplu cea transferatã din mediul ºcolar. Relaþia trebuie sã fie una mai apropiatã, acordând elevilor mai multã libertate ºi respectând individualiatea lor în abordarea temelor comunitãþii. În felul acesta, aºa cum am observat din experienþa echipei CNAM Online, elevii se vor teme mai puþin de critici, fãrã a fi descurajaþi de acestea, ºi vor fi mai motivaþi sã îºi formeze o opinie proprie bine

30


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. documentatã despre un anumit subiect de interes. Atunci când profesorul coordonator se foloseºte de autoritatea sa „ºcolarã” echipa are de suferit ºi articolele vor purta mai mult amprenta acestuia decât a conºtiinþei critice libere a elevilor. Un echilibru între sfaturile bazate pe experienþã ºi autoritatea ºcolarã vor face din profesorul coordonator un co-echipier de nãdejde în acest proiect. Bistriþa nu este un oraº mare, dar prin statutul de reºedinþã de judeþ capãtã o mai mare importanþã ºi acest lucru se reflectã ºi în evoluþia echipei. Faptul cã aceºtia au putut avea acces mai uºor la informaþii, faptul cã principalele autoritãþi locale la nivel judeþean sunt localizate în oraº, dar ºi numãrul mare de evenimente ºi iniþiative publice desfãºurate aici au fost cu siguranþã un ajutor pentru ca tematicile abordate de jurnaliºtii liceeni sã aibã o mai mare amploare. Colegiul Andrei Mureºanu este unul dintre cele mai performante din întreg judeþul, în directã concurenþã cu Colegiul Liviu Rebreanu, ceea ce reprezintã un stimul în plus pentru implicarea activã a elevilor în comunitate. Majoritatea articolelor reflectã trãsãturile specifice ale comunitãþii bistriþene ceea ce aratã cã elevii s-au interesat prin intermediul jurnalismului cetãþenesc de anumite probleme locale de care înainte erau total dezinteresaþi, ignorând efectele implicãrii lor.

Selecþia noii echipe de jurnaliºti Procesul de recrutare a noilor jurnaliºti ºi „predarea ºtafetei” a fost la început anevoioasã. O primã problemã a fost reprezentatã de lucrãrile de renovare din cadrul liceului, ceea ce a fãcut atât ca programul elevilor sã fie distorsionat, cât ºi ca promovarea proiectului sã fie complet compromisã. La început puþini elevi s-au arãtat interesaþi de a prelua responsabilitãþile de jurnaliºti, ceea ce trebuie sã ne atragã atenþia asupra factorilor obiectivi din fiecare liceu ce pot perturba decurgerea proiectului. Drept soluþie, metoda „de la om la om” se pare cã a funcþionat aici cel mai bine pentru a scoate echipa din impas. Dupã aproximativ o sãptãmânã de la anunþul de recrutare, un numãr mare de elevi s-au arãtat interesaþi de a se alãtura iniþiativei noastre. O explicaþie ar fi recomandarea primitã de elevi fie direct de la profesorul coordonator, fie direct de la elevii jurnaliºti, care au putut sã descrie cu lux de amãnunte în ce va consta activitatea porpiu-zis cu propriile lor cuvinte, ceea ce se pare cã a convins mai mult decât un anunþ la avizierul liceului. În prima sãptãmânã dupã recrutare, noii jurnaliºti ce au fost selectaþi de întreaga echipã (aceastã responsabilitate fãcând vechea echipã cu atât mai mult conºtientã de rolul sãu ca exemplu pentru ceilalþi) s-au dovedit foarte activi, au participat cu mult entuziasm la ºedinþa de redacþie ºi au redactat deja primele articole. Folosirea echipei de bazã a jurnaliºtilor de liceu în activitatea de mentorat ºi îndrumare a noii echipe cred eu cã a reprezentat un succes în dinamizarea proiectului. Drept consecinþã, entuzisamul noilor veniþi (mai mulþi ca numãr decât cei 4) combinat cu experienþa celor vechi au avut drept rezultat revigorarea ziarului, cãutarea unor noi teme ºi experimentarea unor noi formule jurnalistice. Deºi este greu de evaluat, cãci nu au trecut decât 2 sãptãmâni de la procesul de selecþie, o primã impresie este aceea de înaltã motivaþie a tuturor elevilor implicaþi, responsabilizare ºi transfer al cunoºtinþelor, ceea ce le conferã elevilor mai multã încredere în sine ºi mai multã determinare în activitatea de implicare civicã în comunitatea bistriþeanã. Puterea exemplului, venind mai ales din partea unor tineri de aceeaºi vârstã, funcþioneazã ca stimul mai puternic decât orice alte elemente externe de motivare.

31


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã.

CARANSEBEª GRUPUL ªCOLAR FORESTIER CARANSEBEª Începuturile pregãtirii de forþã de muncã în domeniul prelucrãrii lemnului sunt atestate documentar la sfârºitul secolului al XIX-lea (1881-1889) când în Caransebeº era o ºcoalã de ucenici unde se ºcolarizau elevi în meserii precum: tâmplari, rotari, dulgheri, croitori, cizmari, pãdurari, sculptori etc., asigurând astfel personal calificat pentru prima fabricã de furnire estetice din þarã înfiinþatã în anul 1873 la Balta Sãratã, cartier aparþinãtor oraºului. ªcoala noastrã (sub diferite denumiri - ªcoalã profesionalã ºi de ucenici, ªcoalã tehnicã de maiºtri, Liceul Industrial cu duratã de cinci ani, cu douã profile: prelucrarea ºi exploatarea lemnului (1971), Liceul Industrial cu duratã de patru ani (1974) cu mai multe profile: prelucrarea lemnului, silviculturã, exploatãri forestiere, mecanic, electromecanic, Liceul horticol, Grupul ªcolar Forestier) funcþioneazã în actualul sediu imediat dupã anul 1948 ºi este singura ºcoalã cu profil silvic din judeþul Caraº-Severin. În prezent, cu un efectiv de peste 1.000 de elevi, Grupul ªcolar Forestier Caransebeº dispune de douã clãdiri, în corpul A funcþionând clasele liceale de zi ºi seral precum ºi ºcoala postlicealã, iar în corpul B clasele primare ºi gimnaziale. Implicaþi cu preponderenþã în proiecte de mediu, elevii ºcolii au acceptat provocarea lansatã de Fundaþia Soros România prin proiectul pilot „Reporter de liceu”, trimiþând formularul de participare la concurs, o autocaracterizare ºi o caracterizare a unui alt membru al echipei, alãturându-se în acest fel celor peste 170 de ºcoli din þarã participante la competiþie. Conform regulamentului echipa trebuia sã fie formatã din patru elevi de clasa a XI-a ºi un profesor coordonator ºi astfel s-au înscris Munteanu Mihaela Augustina, profesor de limba englezã - limba germanã ºi în acelaºi timp ºi coordonatorul de proiecte ºi programe educative din liceu, Bãilã Rusalin Florin, Condurache Alexandra Gabriela, Muntean Mhai Alin ºi Partenie Alexandra Silvia, cu toþii elevi în clasa a XI-a A, profil resurse naturale ºi protecþia mediului. Muntean Mihai Alin despre Munteanu Mihaela Augustina : „Doamna profesoarã a fãcut o impresie bunã, încã de la prima orã, asupra clasei, fiind o persoanã comunicativã, deschisã, care ºtie sã facã orele de limbã englezã foarte plãcute. În scurt timp a reuºit sã devinã cea mai îndrãgitã profesoarã de cãtre colectivul clasei. Trãsãturile predominante ale personalitãþii sale sunt: inteligenþa, sinceritatea ºi ambiþia.” Munteanu Mihaela Augustina despre Partenie Alexandra Silvia: „Alexandra este eleva mea încã din clasa a IX-a ºi este o persoanã deosebitã, o fire ambiþioasã ºi muncitoare. Ea este reprezentanta elevilor pe ºcoalã, ca urmare o persoanã ce poate sã îºi asume anumite responsabilitãþi ºi sã ia atitudine când situaþia o impune. Este sociabilã, mereu înconjuratã de prieteni, modestã ºi însetatã de cunoaºtere.” Partenie Alexandra Silvia despre Condurache Alexandra Gabriela: „Este o fire energicã, amabilã, inþelegãtoare, care îºi face prieteni foarte repede. Mereu te poti baza pe ea deoarece este sincerã ºi loialã. Îi place sã influenþeze oamenii în privinþa deciziilor pe care aceºtia le iau. Întotdeauna ascultã cu mare atenþie sfaturile celor din jur, dar asta nu înseamnã cã o sã le ºi urmeze. Pentru ea relaxare înseamnã sã dormi, sã citeºti, sã asculþi muzicã ºi sã visezi cu ochii deschiºi.”

32


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. Condurache Alexandra Gabriela despre Bãilã Rusalin Florin: „Aº putea sã-l caracterizez ca fiind un bãiat brunet cu ochii cãprui, de statura medie, dar cu un suflet extraordinar de mare, neezitând sã te ajute când ai o problemã. Este o persoanã destul de liniºtitã, cu o culturã generalã demnã de admirat. De la el ai de învãþat câte ceva nou zi de zi. Îl admir pentru perseverenþã, dorinþa de perfecþionare, de autodepãºire, încrederea în forþele proprii ºi spiritul calculat care îi sunt foarte bine dezvoltate.” Bãilã Rusalin Florin despre Muntean Mihai Alin: „Mihai este colegul meu ºi cel mai bun prieten. Ne-am cunoscut la deschiderea anului ºcolar din anul 2007. De atunci, pe parcursul anilor de ºcoalã am avut ocazia sã ne cunoaºtem mai bine, legând astfel o strânsã prietenie. Trãsãturile predominante ale personalitãþii lui sunt: inteligenþa, perseverenþa, încrederea în sine, responsabilitatea ºi un dezvoltat simþ al umorului.” Provenind de la un grup ºcolar cu prea puþinã implicare a elevilor în proiecte naþionale de o asemenea anvergurã a fãcut ca decizia finalã privind participarea echipei la „Reporter de liceu“ sã aducã multã încredere ºi entuziasm în rândul membrilor. La prima întâlnire ce a avut loc la Sibiu ºi unde au participat toate cele opt echipe câºtigãtoare am stabilit ca numele ziarului sã fie G.S.F. Online – Gazeta Verde din Caransebeº. Întorºi acasã, dupã trei zile de formare ºi informare la Sibiu, a început munca ºi organizarea redacþiei: s-a stabilit ziua pentru ºedinþele de redacþie, template-ul blogului http://caransebes.reporterdeliceu.ro/ ºi temele libere. De comun acord s-a optat pentru varianta cuprinzând temele: din meleaguri cãrãºene, interviul sãptãmânii, ºcoala mea, ºtiaþi cã..., ºtiri din cetate, timp liber ºi vã recomandãm, hotãrându-se totodatã cine despre ce va scrie. Din pãcate entuziasmul de la început a mai pierit în intensitate ºi curând ºi-au fãcut apariþia probleme legate de unitatea grupului datorate ºi lipsei timpului fizic pentru îndeplinirea sarcinilor, dar ºi tipului de localitate, Caransebeº fiind un municipiu cu aproximativ 30.000 locuitori unde se întâmplã prea puþine lucruri cu adevãrat importante, dupã cum au remarcat reporterii. Luptându-ne ºi cu mentalitatea oamenilor care refuzau sã participe la realizarea unui interviu sau a unui reportaj, am reuºit însã sã rãzbatem, chiar dacã ºchiopãtând pe alocuri. Profesor Mihaela Augustina Munteanu

CARANSEBEª Coordonator, Oana Vieru Caransebeºul este un oraº mic, o comunitate micã ºi uºor reticentã la schimbãri ºi evenimente zgomotoase. Trãsãturile comunitãþii ca tot se imprimã în comportamentul celor care fac parte din acea comunitate. Grupul ªcolar Forestier nu face excepþie. Este un liceu cu vechime în Caransebeº, care funcþioneazã pe valorile vechi ale sistemului de educaþie. Este un liceu închis, în care atât elevii cât ºi profesorii îºi vãd de atribuþiile zilnice, de ºcoalã ºi curriculum ºcolar, fãrã a cãuta prea multe oportunitãþi extra (curricular). Numai cã întâmplarea a fãcut ca Grupul ªcolar Forestier Caransebeº sã facã parte din proiectul Reporter de Liceu. Nu numai întâmplarea, ci ºi dorinþa de implicare a unora care nu au vrut sã se complacã în situaþia existentã a liceului.

33


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. Este drept, cei patru elevi participanþi la proiect nu ºtiau foarte clar ce o sã urmeze selecþiei lor. Dar entuziasmul cã sunt singurii din liceu care fac ceva în afara ºcolii ºi cã iau contact cu alte licee din þarã i-a ajutat sã se motiveze foarte repede ºi sã se apuce de muncã. Ei practic au luat-o de la zero. Abilitãþile tehnice nu erau în topul abilitãþilor elevilor. Dar au reuºit sã punã la punct un blog care sã îi reprezinte ºi sã arate tuturor articolele lor. Mai mult decât atât, au reuºit sã menþinã acest blog ºi sã îl îmbunãtãþeascã, doar prin aportul propriu. Articolele iniþiale redau tonul þinutului, iar evenimetele la care luau parte erau puþine. Cu ajutorul profesorului coordonator au reuºit sã meargã ºi sã îndrãzneascã mai mult. Iar unul dintre punctele marcante ale Gazetei Verzi a fost interviul cu primarul oraºului, interviu planificat de ei în totalitate! Acesta a fost impulsul de care aveau nevoie pentru a-ºi da seama cã de fapt pot mai mult. Feed-back-ul primit pe articolele scrise de ei au fãcut ca, ulterior, acestea sã fie mai consistente ºi tonul sã fie uºor schimbat. Elevii de la Caransebeº au avut de muncit mai mult decât în mod obiºnuit deoarece Caransebeºul ºi zonele din jurul oraºului nu oferã foarte multe evenimente spectaculoase pentru a construi un articol. De aceea, temele recomandate au fost binevenite pentru echipã. Au ºtiut ce sã caute ºi unde, cu toate cã nu a fost cel mai uºor lucru de fãcut. Au luat contact pentru prima datã cu autoritãþile locale ºi, probabil, au devenit cei mai informaþi cetãþeni din comunitate. ªi gazeta lor ºi-a schimbat aspectul – de la un calendar al Zilelor Mondiale (fiind un liceu forestier s-au axat mai mult pe evenimentele de mediu) la o gazetã care abordeazã teme de interes public. Ca în orice echipã, au apãrut probleme. A fost un moment destul de greu pentru echipã, pentru cã a dezechilibrat raportul de muncã pentru fiecare membru. Rolul profesorului coordonator a fost destul de important în aceastã situaþie, pentru a motiva ºi þine echipa unitã ºi concentratã asupra temelor. Dar acest moment a întãrit relaþia profesor coordonator-coordonator local, pentru cã a fost nevoie de mai multã comunicare ºi de o legãturã mai strânsã între cele douã pãrþi. Un bun moment a fost tabãra de varã de la Cota 1400 (Sinaia), din 19-24 iulie, unde au participat toþi membrii echipei ºi unde s-au întâlnit cu toate echipele din proiect. Au schimbat impresii ºi ºi-au încãrcat bateriile pentru cea de-a doua parte a proiectului. În plus, a fost un moment de conexiune între toþi membrii grupului, cu profesorul coordonator ºi cu coordonatorul local! Dupã tabãrã s-au simþit mai apropiaþi ºi au putut vorbi de la un alt nivel, mai prietenesc, pentru cã au înþeles care este rolul fiecãruia în grupã. Problemele nu au dispãrut complet, dar faptul cã recunosc acest lucru a însemnat un pas mai departe. Mai mult decât atât, nivelul urmãtor al proiectului (recrutarea urmãtorilor reporteri) a implicat membrii echipei în acelaºi fel, toþi lucrând pentru acelaºi scop (spre deosebire de când trebuia sã scrie articole individuale). Per ansamblu, Caransebeºul este o echipã în creºtere. Pentru membrii echipei, participarea la proiect a avut o importanþã majorã, la nivel personal (sã îºi îmbunãtãþeascã exprimarea, atât cea scrisã cât ºi cea oralã, sã fie mai responsabili, sã lucreze într-o echipã). Au reuºit sã scrie articole din ce în ce mai bune, au luat contact cu ceea ce se întâmplã în jurul lor ºi s-au informat pentru comunitatea din care fac parte.

34


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã.

CRAIOVA GRUPUL ªCOLAR ,,TRAIAN VUIA“ Grupul ªcolar „Traian Vuia“, a fost înfiinþat în anul 1966 prin Legea Nr. 2, Ordinul 145/1966, pe lângã Întreprinderea Electroputere, sub titulatura de „Liceul Industrial pentru Construcþii de Maºini“, fiind primul liceu de profil industrial din fosta regiune Oltenia. Anul debutului a avut ca plan de ºcolarizare: 2 clase învãþãmânt de zi cu profil electrotehnic ºi mecanic ºi o clasã curs seral cu profil electrotehnic, ºi a funcþionat în localul Liceului „Electroputere“. De la înfiinþare, ºcoala a funcþionat sub mai multe denumiri: Liceul Industrial pentru Construcþii de Maºini, Liceul Electrotehnic Nr. 1, Liceul Industrial „Traian Vuia“, Grup ªcolar „Traian Vuia“ În anul 1977 instituþia noastrã a fost desemnatã sã pregãteascã forþa de muncã necesarã unei ramuri de vârf a industriei româneºti de construcþii de maºini - industria aeronauticã - ºi liceul a fost afiliat Întreprinderii de Avioane Craiova. Dupã 1989, schimbarea socio-economicã a afectat ºi domeniul învãþãmânt astfel cã, încercând sã rãspundã unor cerinþe diverse pe piaþa muncii, Grupul ªcolar „Traian Vuia“ din Craiova ºi-a adaptat planul de ºcolarizare, oferind o paletã diversificatã de specializãri: învãþãmântului liceal, profil teoretic (real ºi umanist), profil tehnic (electronicã, electrotehnicã, mecanicã), ºcoalã postlicealã ºi învãþãmânt gimnazial. O ºcoalã modernã, cu o bazã materialã de excepþie, unde peste 1.200 de elevi învaþã pentru a dobândi competenþe necesare profesiei ce ºi-au ales-o. Grupul ªcolar „Traian Vuia“ din Craiova, a derulat mai multe proiecte, în parteneriat cu alte ºcoli ºi organizaþii neguvernamentale: „Europa la liceu“, „NU morþii albe!“, „MEDIUL – pe înþelesul TUTUROR!”, „Europa la graniþa dintre vis ºi realitate“, „Oportunitãþi pe piaþa muncii – învãþãmântul profesional ºi tehnic “, „Tu poþi fi urmãtoarea victimã!“, etc. Proiectele europene Comenius: „Which game do we play?“ ºi „A healthy food for our future“ sau Leonardo Da Vinci: „EUROFOLIES, les jeunes enseignent les sciences aux jeunes!“ au avut ca obiective dintre cele mai diverse, pe care elevii participanþi le-au realizat. Rãspunzând unei noi provocãri, „Reporter de liceu“, proiect lansat de Fundaþia Soros, elevii Grupului ªcolar „Traian Vuia“, aveau sã devinã concurenþi redutabili într-o competiþie naþionalã. Am aflat din presa localã informaþii despre concursul „Reporter de liceu“, iar dorinþa de a participa la acest proiect m-a fãcut sã accesez pagina online de prezentare a Fundaþiei Soros. Am prezentat proiectul la ora de dirigenþie clasei a XI-a, unde sunt dirigintã. Încântaþi de activitãþile propuse, chiar a doua zi am primit din partea elevilor CV-ul ºi motivaþia implicãrii. Au fost aleºi patru elevi, toþi din aceeaºi clasã: Cosmin Ciocioi, Cosmin Filiºan, Loredana Cârstoiu ºi Loredana Ionescu, considerând cã prietenia dintre ei ºi orarul ºcolar comun îi va ajuta în activitatea jurnalisticã. Selecþiea s-a fãcutã în urma evalurii CV-ul ºi a Scrisoarii de intenþie. Coordonatorul echipei de reporteri - prof. Carmen Mocanu, diriginta clasei din care sunt elevii. Caracterizarea membrilor de echipã facutã unul altuia a fost cea mai inspiratã provocare ce a decis selecþia celor patru elevi.

35


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. Mocanu Carmen despre Cîrstoiu Loredana. Elevã silitoare, conºtiincioasã, punctualã ºi responsabilã. Se implicã în activitãþile ºcolare ºi extraºcolare, dând dovadã de iniþiativã ºi spirit de echipã. Situaþia la învãþãturã ºi disciplinã este foarte bunã, iar pentru profesia pe care vrea s-o practice studiazã suplimentar, acumulând cunoºtinte ºi informaþi necesare. Fire romanticã, dar cu abilitãþi de lider, surprinde prin implicare ºi devotament. Comunicativã, conºtiincioasã, este elevul tradiþionalist cu fiºã la biblioteca ºcolarã, avid de cunoaºtere. Îi plac provocãrile ºi implicarea în acest proiect o va ajuta în dezvoltarea personalã ºi dobândirea de competenþe necesare carierei profesionale. Ciocioi Cosmin despre Filiºan Cosmin. Cosmin este colegul meu de bancã, o persoanã cu capul pe umeri ºi pletele în vânt amintind de vremea Beatles. Este foarte creativ ºi talentat transformând clipele de plictisealã sau inactivitate în caricaturi demne de orice revistã. Fire energicã ºi impulsivã transformã orice situaþie conflictualã într-o glumã sau joacã având un simþ al umorului deosebit. Conºtient de ceea ce îºi doreºte sã realizeze în viaþa, Cosmin este un bun coleg ºi un prieten adevãrat, cu vaste cunoºtinþe despre hobby-urile sale: calculator, muzicã, istorie. Se implicã în activitãþile ºcolare ºi extraºcolare dovedind seriozitate ºi putere de muncã, ºtie sã lucreze în echipã, sã asculte, dar sã se facã ºi ascultat. Cîrstoiu Loredana despre Ionescu Mariana Loredana. Veselã, plinã de viaþã, sufletistã, uneori încãpãþânatã ºi rãutacioasã când argumentele altora sunt mai puternice. Creativã, comunicativã, distractivã îi place foarte mult sã danseze sã se plimbe, sã meargã în excursii. Energicã ºi cu simþ al umorului, Mariana ºtie sã înveseleascã ºi sã ne dispunã când suntem rãsplãtiþi cu notele mici pentru ceea ce nu am învãþat. Sincerã ºi spontanã în aprecieri ºi-a fãcut mai întâi duºmani ºi apoi prieteni. Este împãciuitoare, ordonatã ºi iubeºte colectivitate. Îi place sã socializeze ºi petrece un timp însemnat vorbind pe mess. Filiºan Cosmin despre Mocanu Carmen Gabriela. Doamna Carmen Mocanu este nu numai profesoara mea ci ºi diriginta mea. Pot spune cã sunt un norocos fiindcã am cea mai bunã dirigintã ºi cel mai înþelegãtor profesor care predã discipline tehnice. Cu un zâmbet larg pe chip cu cea mai blândã voce pe care am auzit-o vreodatã la un profesor ºtie sã ne capteze atenþia ºi sã ne stârneascã curiozitatea nu numai cînd ne predã „tainele“ mãsurãtorilor electrice sau „frumuseþea“ sistemelor de automatizare, ci ºi când ne face simple anunþuri referitoare la activitãþile din ºcoalã. Calmã, veselã ºi apropiatã de noi ºtie sã ne spunã o vorbã bunã în orice moment, iar când greºim, supãrarea noastrã este ºi supãrarea ei. Responsabilã ºi pasionatã ne-a implicat în tot felul de activitãþi ºi concursuri, încercînd sã punã în valoare talentele ºi calitãþile noastre ascunse ºi de multe ori am câºtigat. Ionescu Mariana Loredana despre Ciocioi Cosmin. Cosmin este ºeful clasei ºi este imposibil sã nu-l remarci: prea matur, fizic ºi în gândire, prea corect ºi disciplinat, bun la învãtãturã, politicos, ordonat, prietenos, bun coleg, modest, împãciuitor ºi pasionat de calculatoare. Inteligent, atent la ore ºi explicaþii, învaþã aproape tot din clasã ºi nu scrie nimic fãrã sã gândeascã. Responsabil, te poþi baza pe cuvântul lui, iar seriozitatea cu care trateazã orice problemã îþi dã încredere în reuºitã. Enervant de punctual, nimic nu îl împiedicã sã ajungã ºi sã facã ce a promis. Este un bun coleg ºi prieten ºi te poþi baza pe ajutorul lui în momente de rãtãcire.

36


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. Entuziaºti ºi dornici de a populariza evenimentele din ºcoalã, din comunitate, ºi de a furniza informaþii de interes public, echipa de reporteri ai Gazetei de la „Traian Vuia“– GSTV-online – a fost monitorizatã ºi sprijinitã de coordonatorul local propus de Fundaþia Soros, domnul Andrei Pârvan. Concursul zonal cu tematicã din protecþia în situaþii de urgenþã, la care au participat doi din membrii echipei de reporteri, ºi calificarea pentru faza judeþeanã a echipei de la „Traian Vuia“” a adus nu numai un premiu ci ºi primul articol din ziarul online „Cu viaþa mea apãr viaþa“. Teama de a „descinde“ în comunitate pentru a surprinde ce este reprezentativ la un moment dat a fost justificatã de lipsa de experienþã în selectarea informaþiilor. Activitatea de informare, ºedinþele de redacþie au decurs normal ºi firesc dupã un program stabilit ºi agreat de toatã echipa, iar articolele s-au „urcat“ ascultãtoare pe blog, incitând la comentarii. Prezentarea echipei de redacþie ºi a proiectului „Reporter de liceu“ într-un articol apãrut în presa scrisã localã, publicitatea în ºcoalã ºi în afara ei, a crescut numãrul de accesãri al ziarului „GSTV- online“ ºi a comentariilor postate. Temele impuse de coordonatorii proiectului, postate la un moment dat, au surprins prin varietatea subiectelor, ºi au avut urmãri neaºteptate. În echipa de redacþie au apãrut disensiuni: timpul de culegere a informaþiilor prea mare ºi neegal pentru diferitele teme, eºecul în abordarea autoritãþilor pentru un interviu, dar ºi problemele din activitatea ºcolarã apãrute au dus la schimbarea unui membru al echipei care a cedat prea uºor în faþa unor nereuºite. Rãmasã cu trei membrii ºi profesorul coordonator, echipa „GSTVonline” a þinut ritmul ºi a postat articole cu tematicã liberã, dar ºi articolele cu tematicã sugeratã: Migraþia ºi efectele ei, Consiliul elevilor, Activitatea parlamentarilor, Legea granturilor, Orientarea ºi consilierea elevilor etc. Toate aceste materiale pot fi accesate la adresa ziarului: http://craiova.reporterdeliceu.ro. ªi pentru ca experienþa sã fie deplinã, realitatea a demonstrat cã suntem o redacþie care trebuie sã facã faþã oricãrei provocari: „angajarea” unui nou membru. Completarea echipei s-a fãcut respectând paºii unei selecþii: anunþ postat în „GSTV-online”, CV, Scrisoare de intenþie, redactarea unui articol. Câºtigãtoare Mirela Trancã. Unitatea echipei, atragerea altor colegi în activitatea de reporter, pentru ca gazeta sã-ºi continue apariþia ºi dupã finalizarea proiectului reprezintã urmãtoarea provocare, cãreia sperãm sã-i facem faþã.

37


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. Perspectiva coordonatorului, Andrei Parvan I. Imediat dupã formarea iniþialã (Sibiu, aprilie 2010), pentru buna funcþionare a echipei, s-a: A. instituit un canal de comunicare (liste de discuþii @yahoogroups.com) pentru o relaþionare mai uºoarã: comunicare directã cu toþi membrii echipei, împãrtãºirea de resurse, discuþii de grup, agenda virtualã etc. B. livrat o serie de resurse electronice sau legãturi online cu rol informativ/ documentar în probleme de jurnalism (cetãþenesc), administrare ºi optimizare bloguri etc. C. derulat o vizitã preliminarã (cunoaºterea unitãþii de învãþãmânt, a proximitãþii ºi contextului social) în care: 1. s-a aprofundat fenomenul bloggingului autohton; 2. s-a asigurat asistenþã (orientare, întrebãri ºi rãspunsuri, „trucuri” practice în utilizarea ºi optimizarea platformei Wordpress etc.) în editarea ºi publicarea online; 3. s-a simulat/pilotat, concepþia unor texte în diverse genuri ºi stiluri publicistice 4. identificarea subiectului, elaborarea scenariului, alegerea titlului pentru un potenþial subiect etc.); 5. s-au realizat exerciþii creative de identificare a subiectelor prin observare, problematizare, joc de rol º.a.; 6. s-a discutat despre politica editorialã (tematica articolelor, strategii redacþionale etc.); 7. s-au asumat câteva termene ºi sarcini de lucru: alegerea template-ului pentru blog, eventuala delegare de responsabilitãþi ºi specializare, redactarea conþinutului pentru paginile statice (informaþii tehnice: despre proiect, despre echipã, politica privind comentariile etc. ) ºi temporizarea articolelor în vederea publicãrii (interval de timp, frecvenþã, specific); 8. s-au negociat regulile colaborãrii ºi sistemul de relaþionare. II. În consecinþã, s-a convenit ca: A. fiecare dintre textele elaborate de cãtre reporteri sã fie postate pe lista de discuþii, în vederea unei interacþiuni depline, a transparenþei ºi a îmbunãtãþirilor rapide; B. în termen de cel mult 48h, fiecare dintre echipieri ºi coordonatorul local sã furnizeze sugestii, observaþii, critici, dupã care autorul sã definitiveze versiunea finalã în vederea publicãrii în blog. III. La nivel de redacþie, din informaþiile ce au parvenit coordonatorului local, într-una dintre primele întâlniri de redacþie: A. s-au distribuit responsabilitãþi ce privesc fiecare dintre membri; B. s-a instituit un jurnal de echipã, în care se fac menþiuni la finalul fiecãreia dintre întâlniri;

38


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. C. s-a convenit definitivat politicii editoriale (tipurile de subiecte ºi ariile tematice: viaþa ºcolii ºi evenimente de interes pentru elevi, comunitate ºi chestiuni civice, oportunitãþi de petrecere a timpului liber etc.); D. s-au realizat relaþii de colaborare cu instituþii de presã locale. IV. Potrivit deciziei comune, responsabilitãþile coordonatorului local au constat în: A. livrarea de resurse semnificative ºi relevante pentru zonele de interes tangente proiectului; B. reamintirea termenelor liber alese ºi reactivarea redactorilor în raport cu calendarul proiectului; C. sugerarea unor posibile subiecte/teme, corelate segmentului de vârstã ºi specificitãþii publicului cititor; D. asistenþa online în diverse chestiuni de interes pentru redactori, la solicitarea acestora; E. lectura criticã a textelor propuse pentru publicare, cu titlu de recomandare, neobligatoriu pentru autorii acestora; V. Element aparte în ingineria proiectului a fost propunerea coordonatorului local de a lista câteva posibile subiecte de interes pentru covârstnicii autorilor. Respectivele teme urmau sã permitã o adecvare mai creativã, sã îngãduie exersarea stilului ºi sã încerce a explora rezonanþe afective comune. Nu în ultimul rând, ele au accesibilizat trecerea la subiectele comune, teme investigative considerate indigeste ºi greu abordabile de cãtre reporterii de liceu. VI. Punctele tari ale echipei: A. Performanþe ºcolare bune, implicarea în activitãþi extraºcolare; B. Buna cunoaºtere anterioarã ºi relaþiile cordiale între membri (colegi de clasã); C. Performanþe ºcolare bune, implicarea în activitãþi extraºcolare; D. Diversitatea ºi particularitãþile stilurilor individuale; E. O relaþie formalã excelentã cu profesorul îndrumãtor; F. Entuziasmul profesorului îndrumãtor; G. Cosmin Ciocioi VII. Limitele echipei: A. Absenþa preocupãrii constante pentru reuºita proiectului, a implicãrii; B. Participarea într-o serie de alte activitãþi extraºcolare; C. Absenþa competenþelor specifice ºi nespecifice (redactarea unui text, stãpânirea lexicului, manevrarea normelor comunicãrii scrise, competenþele de operare cu procesatoarele de text ºi alte mijloace informatice); D. Implicarea profesorului îndrumãtor;

39


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. VIII. Profesorul coordonator, în ce priveºte comunicarea, asumarea sarcinilor ºi (supra)implicarea, pare a fi mai puþin congruent cu reporterii. În fapt, coordonatorul recomandã ca, pe viitor, în selecþia profesorilor îndrumãtori sã fie luate în calcul criterii precum capacitatea de exprimare, stilul de leadership etc. IX. Chestiuni nevralgice: A. Cu o singurã notabilã excepþie, implicarea tinerilor redactori în proiect. Poate din cauza unor aºteptãri ce nu au concordat cu realitatea proiectului (a), poate datoritã lipsei de afinitate cu conþinutul (b), poate datoritã supraimplicãrii în alte proiecte extraºcolare (c), lipsei de competenþe (d) sau, pur ºi simplu a motivãrii individuale (e)! B. Retragerea uneia dintre echipiere. În fapt, prezenþa foarte discretã ºi absenþa interacþiunilor au sugerat o stare problematicã, prelungitã aproape 2 luni, pânã în momentul în care profesorul îndrumãtor a comunicat în mod explicit coordonatele situaþiei, solicitând identificarea unei soluþii… Dupã discuþia coordonatorului local cu eleva respectivã a fost redactat un anunþ de selecþie ce a fost postat în blog iar la termenul precizat 2 potenþiali doritori au trimis un CV, o scrisoare de intenþie ºi un text exemplificativ. A fost luatã decizia integrãrii în echipã a unuia dintre ei, concretizarea urmând în perioada imediat urmãtoare. X. În ce-l priveºte pe coordonator, îl evidenþiazã pe Cosmin Ciocioi, inima ºi creierul redacþiei. Este cel care a gestionat (probabil) 99% din conþinutul blogului (alegere temã, moderare comentarii, redactare ºi publicare texte, administrare ºi comunicare internã sau externã). ªi pentru cã a fost foarte dedicat proiectului dar ºi pentru cã neimplicarea echipierilor a determinat asumarea responsabilitãþii acestora. κi respectã termenele, este foarte riguros ºi serios, depune eforturi de documentare suplimentarã iar evoluþia lui din ultimele 6 luni (ca expresie scrisã ºi ca stil de lucru) este evidentã… Tocmai pentru acest motiv, coordonatorul local considerã cã acesta ºi-a îndeplinit cu prisosinþã sarcinile ºi cã poziþionarea sa în plan secund este necesarã ºi beneficã. ªi ºi-ar dori: A. Mai puþinã mâhnire (v. paragraful anterior), vizavi de foarte numeroasele oportunitãþi nevalorificate (posibile subiecte de presã doar propuse de cãtre coordonatorul local). B. Ca tinerii reporteri sã-ºi pãstreze dorinþa de evoluþie, chiar ºi în aceste condiþii. Sunt evidente coerenþa frazei scrise, articularea demersului investigativ, coeziunea ideilor ºi coerenþa textelor, din ultima perioadã. Susþinere realã din partea profesorului îndrumãtor. Pe care l-ar dori nu doar organizator al întâlnirilor de redacþie ºi „locomotivã” a grupului (v. încredinþarea de subiecte ºi teme în absenþa negocierii) ci mai motivat ºi mai motivator, mai suportiv ºi oarecum mai responsabil vizavi de produsele jurnalistice ale redactorilor.

40


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã.

MIERCUREA CIUC LICEUL TEORETIC MÁRTON ÁRON Liceul Teoretic Márton Áron din Miercurea Ciuc este o unitate de învãþãmânt cu o vechime de aproape patru secole: prima atestare documentarã dateazã din anul 1629. Denumirea actualã dateazã din anul 1990, în perioada premergãtoare anului 1989 numindu-se Liceul de Matematicã-Fizicã Miercurea Ciuc. Denumirea actualã evocã personalitatea episcopului romano-catolic Márton Áron (1896-1980), fost elev al Liceului ºi simbol al credinþei ºi al rezistenþei anticomuniste. În mai 2010, s-a comemorat aniversarea a 20 de ani de la atribuirea denumirii actuale. Clãdirea actualã a Liceului dateazã din 1913 (anul inaugurãrii). Liceul Teoretic Márton Áron este unul dintre cele mai prestigioase licee din judeþ ºi chiar din þarã, cu rezultate foarte bune obþinute la testele naþionale ºi la examenele de bacalaureat, precum ºi la concursurile (olimpiadele) ºcolare: în perioada 1990 - 2010 a avut nu mai puþin de 452 de participanþi la fazele naþionale însumând 19 discipline de studiu, printre care limba ºi literatura românã (12 participanþi). În anul ºcolar în curs, Liceul Teoretic Márton Áron ºcolarizeazã un numãr de 680 de elevi repartizaþi în 240 de clase. La ora actualã, Liceul Teoretic Márton Áron din Miercurea Ciuc este o unitate de învãþãmânt de dimensiuni relativ mari, cuprinzând 24 de clase cu 680 de elevi ºi având un corp didactic format din 45 de cadre didactice calificate. Fiind o ºcoalã reprezentativã a judeþului, acest liceu a acumulat o experienþã bogatã în domeniul învãþãmântului destinat elevilor capabili de performanþã, obþinând rezultate remarcabile în acest sens. Liceul dispune de un corp didactic cu o medie de vârstã între 30 ºi 35 de ani, dinamic, deschis, preocupat de perfecþionare, de inovaþie pedagogicã ºi însuºirea metodelor ºi practicilor pedagogice moderne. Printre programele ºi proiectele Liceului Teoretic Máton Áron din Miercurea Ciuc, amintim în ordinea importanþei: Programul ECDL România (realizat în colaborare M.Ed.C., European Computer Driving Licence ºi CEPiS (Council of European Professional informatics Societies), în 2009 ºi 2010, situându-ne printre primele cele mai bune 10 licee din þarã; Proiectul Agenda Eu/Ro, realizat în colaborare M.Ed.C., Comisia Europeanã ºi Fundaþia Generation Europe (Bruxelles) care vizeazã activitãþii legate de cetãþenia europeanã, protecþia mediului ºi a drepturilor omului, sãnãtatea, siguranþa; Proiectul Concursul Euroscola 2008-2009, ediþia I ºi II, program creat de Parlamentul European pentru a-i informa pe tineri despre procesul de integrare europeanã, oferindu-le ocazia de a se cunoaºte între ei, de a învãþa despre modul de viaþã, de a participa la construcþia UE, unde în 2009 ne-am situat pe locul 16 pe þarã; activitãþile cuprinse în cadrul Strategiei Naþionale de Acþiune Comunitarã (SNAC), care însumeazã numeroase acþiuni caritabile, programe educaþionale, competiþii sportive, activitãþi recreative, acþiuni de ecologizare focalizate pe integrarea persoanelor aflate în dificultate sau având nevoi speciale; participãri la acþiuni din cadrul campaniilor naþionale adresate tinerilor: Descoperã o lume sãnãtoasã, Violenþa nu te face mare, Alcoolul nu te face mare, Drogurile - iluzie cu sens unic, Diversitatea - o ºansã în plus pentru viitor etc.; redactare ºi editare de publicaþii ºcolare, în special ale anuarului ºcolar, care apare fãrã întrerupere de 20 de ani; proiecte ºi concursuri în limba germanã: liceul este ºcoalã partenerã cu

41


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. R.F.G., având dreptul sã organizeze examene de tip DSD (Deutsches Sprachdiplom); Programul GTP (Global Teenager Proiect), proiect internaþional demarat în anul 1999 de cãtre organizaþia olandezã IICD cu sediul la Haga (Institutul Internaþional pentru Comunicare ºi Dezvoltare), în colaborare cu School Net Africa din Republica sudafricanã, cu programul Understanding Diversity susþinut de Fundaþia Anne Frank ºi bucurându-se ºi de sprijinul ºi recomandarea M.Ed.C. din România, manifestat ºi cu ocazia GTP Open Day organizat la Bucureºti în 2007. Printre altele, Liceul nostru a câºtigat premiul Best GTP School 2007, program realizat în colaborare M.Ed.C., EALTA (European Association for Language Testing and Assesment) ºi Centrul Naþional de Examinare ECL din România. Liceul nostru a devenit Centru Regional de Examinare ECL (CRE cod RO-040005) la data de 03.11.2005, cu drept de instruire ºi examinare în sistemul ECL, sprijinit de UE, bazat pe Cadrul Comun de Referinþã Europeanã ºi având recomandarea M.Ed.C. S-a realizat procesul de acreditare a Liceului, asigurarea infrastructurii, instruirea celor 7 profesori acreditaþi ca examinatori ECL pentru limbile englezã ºi germanã. Programul deschide persective mari în predarea limbilor strãine ºi certificarea competenþelor lingvistice. Începând cu 2003, în cadrul Liceului nostru funcþioneazã programul Fundaþia Memorialã Dr. Molnár Árpád al cãrui statut ºi regulament au menirea sã stimuleze inovaþia pedagogicã ºi didacticã, în special încurajarea realizãrii unor manuale ºcolare sau auxiliare. De atunci ºi pânã în prezent au apãrut cu finanþarea acestui program coordonat de directorul Liceului numeroase auxiliare didactice. Printre ultimele proiecte câºtigate ºi aplicate de liceul nostru este ºi cel înscris în Harta ºcolilor verzi, un proiect iniþiat de Henkel România în colaborare cu Centrul de Consultanþã Ecologicã din Galaþi, ediþia 2009, unde am avut onoarea de a primi Premiul Special, 2009. De asemeni, suntem mândri sã fim începând cu 2010 organizatori ºi gazdã ai Concursului Naþional de competenþe lingvistice în limba românã pentru minoritãþi ,,Carte frumoasã, cinste cui te-a scris!” ºi ai Taberei de comunicare în limba românã pentru elevii minoritãþilor, Bãile Tuºnad – Staþiunea Prieteniei. Proiectul Reporter de liceu, aprilie 2010, a fost ºi încã este o provocare deosebitã. Cum s-a început: s-a promovat proiectul în liceu ºi s-a cãzut de acord între elevi ºi profesorul coordonator dacã vor ºi pot sã facã faþã provocãrii. Cum s-a construit relaþia cu echipa: colegial ºi prieteneºte, în timp, dupã ce ne-am cunoscut ºi ne-am luminat fiecare pe fiecare, rãmânând totuºi aceiaºi, respectându-ne principiile ºi locul. Specificul echipei (cu accent pe obstacolele întâlnitem pe aspectele pozitive, diferenþele date de tipul de localitate, tipul de unitate de învãþãmânt): cel mai greu obstacol întâlnit în tot acest timp, al aplicãrii proiectului, al construirii ziarului on line ºi al învãþãrii propriu-zise a ceea ce înseamnã jurnalism cetãþenesc a fost gradul redus de comunicare ºi socializare, teama cã nu este bine ce/cum întrebãm, ce/cum scriem/ întrebãm în limba românã/maghiarã ceea ce am auzit/receptat de la interlocutor? Acum ne cunoaºtem bine unul pe altul, toþi cei cinci membri ai echipei, elevi ºi profesor, dar oare am reuºit sã ne ºi înþelegem?:) Rãmâne de vãzut... Totul e o paginã încã nescrisã dintr-un jurnal... al fiecãruia dintre noi. Dar cel mai greu lucru a fost sã începem pagina http://miercureaciuc.reporterdeliceu.ro/ ... Profesor Maria Sturzu

42


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. PREZENTAREA ECHIPEI MAG ONLINE, MIERCUREA CIUC Despre noi… Totul a început cu o întrebare „Doriþi sã participaþi la un proiect?“ iar noi am rãspuns „Da, de ce nu!“. Apoi ni s-a explicat despre ce este vorba: Fundaþia Soros România a conceput un proiect sub numele de „Reporter de Liceu“ la care pot participa opt licee la nivel naþional. În acest concurs ne-am înscris patru elevi: Szabó Zsolt, Dumitru Alexandru (profil filologie) ºi Matieº Cristina, Veress Nóemi (profil bio-chimie). Echipa noastrã este condusã bineînþeles de un coordonator, doamna profesoarã Sturzu Maria (profesoarã de limba românã). Pentru început am scris câte o autocaracterizare, un CV ºi o caracterizare a unui alt membru din echipã. Toate acestea au fost trimise la fundaþia mai sus amintitã, iar în urma deliberãrii ne-au ales din o sutã ºaptezeci ºi trei de licee. Putem afirma cã am avut noroc ºi cã ne-am realizat un vis. Mai târziu am aflat cã echipa noastrã, ca ºi ceilalþi participanþi, trebuie sã construiascã un blog/ziar online, în care sã prezentãm ce considerãm noi cã este semnificativ despre comunitatea oraºului Miercurea Ciuc ºi despre liceul în care învãþãm, având vechimea cea mai mare din zonã, Liceul Teoretic Márton Áron, dar ºi despre alte unitãþi de învãþãmânt din judeþul Harghita. La început nu ºtiam ce implicã un blog, dar Fundaþia Soros ne-a oferit patru zile de seminar în Sibiu, pentru a afla toate informaþiile necesare despre un ziar online ºi despre jurnalismul cetãþenesc. În cele patru zile petrecute în Sibiu, între 8-11 aprilie, am reuºit sã învãþãm lucruri importante de la jurnaliºti de marcã din þarã ºi de la membrii Fundaþiei Soros, coordonatori ºi colaboratori ai proiectului: Denisa Ionescu – coordonator principal, scriitorul ºi jurnalistul Radu Paraschivescu, doctorandul Radu Nicolae (implicare civicã), Cãlin Cosmaciuc ºi Liviu Iolu (jurnalism), iar în încheiere am avut cu Elena Coman un curs despre ce înseamnã Principii fundamentale ale profesiei de jurnalist. Pe scurt, cu aceste probleme ne vom ocupa noi; sper sã ne luaþi în serios, fiindcã noi ne vom dãrui muncii noastre. Iar ceea ce este cel mai important: citiþi-ne blogul ºi comentaþi orice ºtire! Consemnat de Dumitru Alexandru

Ziarul… pe care îl citiþi aici http:// miercurea-ciuc.reporterdeliceu.ro/ pe blog, este cea mai importantã parte din proiectul Reporter de liceu (Rdl) derulat de Fundaþia Soros România, începând cu 2010. Rdl se deruleazã în 8 oraºe din România: Alba-Iulia, Bistriþa, Caransebeº, Craiova, Miercurea Ciuc, Roman, Timiºoara ºi Þãndãrei, fiind dedicat folosirii jurnalismului cetãþenesc ca metodã de educaþie civicã a tinerilor. Obiectivele proiectului constau în: stimularea implicãrii elevilor de liceu din ani terminali în viaþa comunitãþii, folosind metodele jurnalismului ºi oportunitãþile multiple

43


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. oferite de internet (cu accent pe tehnologiile WEB 2.0); dezvoltarea unui pachet educaþional care sã poatã fi folosit la diferite ore din programa de liceu. Acestei prime etape de la Sibiu a urmat Tabãra Rdl, de la Cota 1400, Sinaia, din iulie 2010. Iar pentru ceea ce am învãþat acolo nu avem decât cuvinte de laudã la adresa organizatorilor ºi lectorilor!

Coordonator, Ana Maria Suciu Liceul Teoretic Márton Áron, Miercurea Ciuc Aplicaþia celor de la Miercurea Ciuc a fost una dintre cele mai sincere ºi inocente lucruri pe care le-am citit. Aceºti elevi, împreunã cu profesoara lor, ne-au povestit pur ºi simplu cine sunt ei, ce le place ºi ce nu le place ºi de ce vor sã fie reporteri de liceu: sã schimbe ceva la ei în liceu (Alex), sã scrie despre probleme care îi enerveazã (Zsolt), sã afle dorinþele oamenilor ºi sã le transmitã mai departe celor care pot ajuta la îndeplinirea lor (Cristina) sau sã reprezinte punctul de vedere al elevilor (Noemi). Nu au abordat însã în aplicaþia lor dimensiunea care se referã la cunoºtinþele web 2.0, iar ulterior s-a dovedit cã acestea sunt limitate la navigare pe Internet. Dupã întâlnirea de la Sibiu ºi dupã construirea blogului, cei de la Miercurea Ciuc nu au fost foarte activi. Articolele lor iniþiale, temele libere, erau documentate doar de pe internet sau preluate comunicate de presã, cu câteva excepþii notabile precum articolul privind renovarea internatului. Toate acestea s-au schimbat odatã cu apariþia temelor obligatorii, care au fost benefice pentru evoluþia echipei, pentru cã le-au dat punctul de reper de care aveau nevoie. Echipa de la Miercurea Ciuc s-a raportat natural la scris, nu ºi-au impus standarde jurnalistice înalte ºi nici nu au cãutat sã impresioneze. Nu au avut temeri legate de subiectele pe care le abordeazã, nu au încercat niciun moment sã parã altceva decât sunt, au fost fireºti ºi scriitura lor, deºi de multe ori pervertitã ca ºi formã din cauzã cã nu au scris în limba maternã, a dovedit interesul adolescentului de azi: evenimentele ºi competiþiile din liceu, problema drogurilor, internatul ºcolii – problemã care afecteazã mulþi elevi din liceu. Din punct de vedere al organizãrii, echipa a reuºit sã funcþioneze fãrã a se întâlni în formulã completã de multe ori. Sarcinile stabilite la Sibiu au fost asumate. Profesorul coordonator nu a intevernit în alegerea subiectelor, elevii au avut libertate deplinã în acest sens. Cu toate acestea, profesorul coordonator a contribuit substanþial la identificarea surselor ºi a contactelor, dar ºi la corectura articolelor, date fiind problemele de limbã. În ceea ce priveºte comunicarea echipei cu coordonatorul local, în prima parte a proiectului contactul s-a menþinut doar cu profesorul coordonator, în ciuda numeroaselor e-mailuri pe care le-am transmis tuturor ºi în care îi încurajam sã îmi povesteasca despre cum merg lucrurile, dacã le place sau nu proiectul, ce probleme

44


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. eu etc. Cu reporterii am început sã comunic mai bine abia dupã vizita de monitorizare din luna iunie, când ne-am vãzut ºi am reuºit sã ne cunoaºtem mai bine. Dupã acest moment, comunicarea nu a mai fost unilateralã ºi input-ul din partea lor a venit constant, astfel încât am putut observa ce se întâmplã pe parcursul elaborãrii articolelor pe temele obligatorii. Dupã tabãra de varã, reporterii de la Miercurea Ciuc au intrat în vacanþã, dar au revenit în forþã în luna octombrie. Procesul de recrutare a noilor reporteri s-a derulat fãrã probleme, MAG online având în prezent ºase noi reporteri foarte activi pe blog. Dintre cei din echipa iniþialã, o singura persoanã s-a retras, din motive obiective ºi fãrã sã cauzeze probleme mari în desfãºurarea activitãþilor. Echipa de la Miercurea Ciuc nu a fost o echipã în adevãratul sens al cuvântului. Chiar întâlnirile cu profesolul coordoantor aveau loc în doi sau trei, rareori în cinci. Repoterii au avut abordãri individuale ale subiectelor. Asta a fãcut ca retragerea unui membru al echipei vechi sã nu devinã un obstacol dificil de depãºit. Noii reporteri par a fi la fel de individualiºti ºi nu par a avea nevoie de ajutor de la cei mari. Pentru ei aºa au funcþionat lucrurile, nu cred cã ar trebui sã existe un standard în acest sens care sã impunã în mod necesar munca în echipã. Cred cã echipa MAG online s-a descurcat bine pe parcursul proiectului, reuºind sã repsecte termene limitã ºi sã posteze articole interesante, în ciuda dificultãþilor de limbã. Deasemenea, este de apreciat faptul cã în unele cazuri posteazã articole atât în românã cât ºi în maghiarã. Din punct de vedere al sustenabilitãþii proiectului, cred cã noii reporteri recrutaþi vor continua activitatea pe blog.

45


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã.

ROMAN COLEGIUL NAÞIONAL „ROMAN-VODÔ Colegiul Naþional „Roman-Vodã”, fondat la 30 septembrie 1872, este parte integrantã a istoriei bogate în evenimente a cetãþii muºatine. Lãcaºul de culturã a avut ºansa atât a unor profesori de vocaþie, cât ºi a unor absolvenþi care fac parte din elita intelectualitãþii româneºti. În muzeul prestigiosului colegiu sunt reprezentate nenumãrate domenii precum literatura, pictura, muzica, ºtiinþele. În ºtiinþã, „RomanVodã“ are ambasadori precum Vitalie Belousov, preºedintele Societãþii de Inventicã din România, Mihai Florescu, Silberg Alexandru – chimiºti, autori de importante lucrãri precum I. C. Istrate. În muzicã, Richard Stein (autorul binecunoscutul ºlagãr „Sanie cu zurgãlai“), D.D. Botez, Mihail Jora ºi Al. Zirra, Danielescu, autorul cunoscutei “Voinþa neamului”, Burado. Actori precum Ludovic Antal, Nae Roman, Sandu Sticlaru au fost elevii ºcolii, ca ºi oamenii de cinema ºi televiziune Jean Mihail – pionier al cinematografiei ºi Virgil Petrovici, specialist de talie internaþionalã în televiziune, laureat al Premiului Academiei Române. Literatura a fost pasiunea unor elevi romanvodiºti deveniþi celebri: Max Blecher, Virgil Gheorghiu, Ioan Iliescu, autorul unor volume bibliofile din creaþia eminescianã. Pictura a fost reprezentatã cu cinste de cãtre Adrian Secosanu, Tache Soroceanu, Constantin Isachie. În prezent, unitatea ºcolarã este implicatã în diverse proiecte educaþionale care îºi propun sã compenseze teoretizarea excesivã a programei ºcolare prin dezvoltarea abilitãþilor de comunicare, a competitivitãþii ºi a spiritului de iniþiativã. Cei 1.280 de elevi pot opta pentru unul din proiectele derulate în cadrul colegiului precum: muzicã, dans, fotografie, cinematografie, picturã, teatru („Arts & Crafts“); implicare civicã („Active Youth Participation“, „Spune Da vieþii!“, „Learning democracystudent self-goverment“, „Implicat“, „Nouã ne pasã! Implicã-te ºi tu!”); protecþia mediului înconjurãtor („Ecojunior“); culturã ºi educaþie („Antropologie urbanã“, „Cultural and Intercultural aspects of creativity in school mathematics“, „Creaþie ºi inovaþie în culturã ºi învãþãmânt“) s.a. Dezvoltat în ultimii ani, jurnalismul cetãþenesc îºi propune schimbarea unei stãri de facto, fie numai ºi prin semnalarea unor deficienþe ale sistemului. Proiectul „Reporter de Liceu“, o iniþiativã a Fundaþiei Soros, propune elevilor un mod inedit de a interveni în comunitatea localã prin intermediul presei on-line. Astfel, ediþiile jurnalelor din spaþiul virtual creazã legãturi între realitatea imediatã, palpabilã ºi cea virtualã în care se regãsesc tot mai mulþi adolescenþi. Proiectul „Reporter de Liceu“ s-a bucurat de un impact deosebit în Colegiul Naþional „Roman-Vodã“, dovadã fiind cele cinci echipaje înscrise în concurs. În urma procesului de selecþie a fost desemnatã grupa formatã din elevii: Alexandra Novacov, Anca Vieru, Marina Coþovanu, Ionuþ Damian, coordonaþi de profesorul de istorie Ovidiu Albert. Implicarea în activitãþi voluntare, extraºcolare a fost factorul determinant în formarea echipajului. În plus, s-a mizat ºi pe coeziunea grupului conferitã de apartenenþa membrilor la aceeaºi specializare, respectiv filologie. O parte din membri erau deja familiarizaþi cu platformele de tipul „wordpress“ sau „blogspot“ ceea ce a facilitat ulterior transpunerea rapidã a ideilor în mediul virtual.

46


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. Între 8 ºi 11 aprilie 2010 a avut loc la Sibiu prima reunire a participanþilor la proiectul „Reporter de liceu“. Cele 8 echipe selectate s-au familiarizat cu tehnicile de scriere creativã, tehnicile de scriere jurnalisticã ºi bunele practici jurnalistice. Importanþa implicãrii civice a reprezentat „firul roºu“ al seminariilor desfãºurate la Sibiu. În etapa imediat urmãtoare membrii RdL Roman ºi-au creat un jurnal propriu cu titlul „Ziarul Muºatinilor“ (http://roman.reporterdeliceu.ro), o trimitere directã la o tradiþie istoricã secularã, dar ºi la un grup de iniþiativã civicã din cadrul Colegiului Naþional „Roman-Vodã“. Efortul colectiv s-a concentrat pe gãsirea unor subiecte de actualitate care sã trezeascã interesul cititorilor online. Dealtfel, crearea ºi menþinerea unei comunitãþi online de cititori reprezintã deziderate ale oricãrei iniþiative jurnalistice din mediul virtual. Promovarea articolelor s-a efectuat prin cele mai diverse metode de la cele mai neconvenþionale de genul „de la om la om“, pânã la apariþii în mass-media localã sau organizarea unei mese rotunde dedicate jurnalismului cetãþenesc. Subiectele promovate în cadrul „Ziarului Muºatinilor“ au acoperit un spectru larg de probleme ale comunitãþii locale: protecþia mediului înconjurãtor, piaþa muncii, serviciile sociale, educaþie, activitãþile sportive, recreative º.a. Oraºul aflat la confluenþa râurilor Siret cu Moldova este un adevãrat „creuzet“ etnic ºi religios. Diversitatea a fost celebratã în cadrul unor interviuri cu reprezentanþi ai comunitãþilor locale. Nu în ultimul rând, s-a acordat atenþie unor personalitãþi locale care au marcat evoluþia urbei în ultimele decenii: martiri ai închisorilor comuniste, clerici, dascãli, poeþi, artiºti. Pe lângã temele la alegere, reporterii „muºatini“ au trebuit sã dovedeascã maturitate jurnalisticã în abordarea unor teme propuse de coordonatorii proiectului. Incursiunea în domenii precum „sectorul non-guvernamental“, „aleºii poporului“, „legislaþia granturilor“ sau „protecþia mediului înconjurãtor“ a presupus un efort de documentare consistent. În plus, analiza factorilor de risc s-a dovedit a fi incompletã ºi a necesitat rectificãri ulterioare. Termenele de predare, mai mult decât generoase, nu au fost întotdeauna respectate. Tensiunea acumulatã în timp, tratarea în ritmuri diferite a temelor în discuþie, lacunele de comunicare din interiorul grupului, particularitãþile psihologice ale membrilor au condus, în final, la apariþia unor divergenþe de opinii relative la viitorul ziarului. Coeziunea grupului a fost refãcutã prin înlocuirea, cu acordul coordonatorilor de proiect, al unui membru al echipei. Într-o formulã uºor modificatã, „Muºatinii“ au participat la ªcoala de Varã de la „Cota 1400“ din Sinaia. Practic, demersul jurnalistic a fost evaluat cu ajutorul experþilor în relaþia dintre mass-media ºi societatea civilã. Totodatã, s-au precizat coordonatele ulterioare ale proiectului, respectiv faza de concurs. Temele noi vor fi abordate cu sprijinul unor membri selectaþi pe baza unui concurs cu reguli bine definite ºi cu un sistem de evaluare transparent. În acest mod, proiectul se va bucura de continuitate ºi va menþine interesul elevilor pentru implicare activã în prezentarea obiectivã a realitãþilor locale.

47


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. Coordonator, Miruna Troncota Colegiul Naþional Roman Vodã (ziarul Muºatinilor), Roman , jud Neamþ. http://roman.reporterdeliceu.ro/ Sarcinile asumate iniþial pot spune cã au fost îndeplinite doar parþial de cãtre membri acestei echipe, în principal datoritã unei probleme de coordonare (una din eleve a renunþat sã se mai implice în proiect, aducând nemulþumiri în cadrul echipei). Cu toate acestea, efortul ºi determinarea doveditã de ceilalþi trei membri ai echipei au crescut exponenþial de-a lungul proiectului. Pot spune chiar cã lipsa de implicare ºi abandonul echipei de cãtre unul din membri a dus la creºterea coeziunii ºi a motivaþiei în rândul celorlalþi. Deºi a fost adus în echipã un al patrulea membru, activitãþile principale au fost în continuare asumate de cei trei elevi: Alexandra, Anca ºi Ionuþ. Aceºtia au beneficiat de foarte multã libertate din partea profesorului coordonator, ceea ce i-a fãcut mai responsabili de pe o parte, dar i-a ºi expus problemelor de comunicare ºi de asumare a rolurilor în echipã pe de altã parte. Faptul cã acesta locuia în alt oraº (Piatra Neamþ), fãcând naveta la liceul din Roman ºi comunicând cu ei mai mult în mediul virtual a fost un element parþial destabilizator. ªedinþele de redacþie nu aveau loc cu o frecvenþã bine stabilitã, ceea ce nu a influenþat însã implicarea elevilor ºi redacatarea unui numãr consistent de articole. Toþi cei trei membri ai echipei sunt elevi performanþi, implicaþi într-o mulþime de activitãþi extra-ºcolare. Acest lucru a reprezentat ºi un avantaj (reflectat în varietatea ºi amploarea tematicilor abordate) dar ºi un dezavantaj (lipsa timpului, suprasolicitarea, demotivarea). Ziarul Muºatinilor a beneficiat de auspiciile existenþei anterioare a unei reviste profesioniste a liceului, de unde a preluat ºi o parte a numelui (Muºatinii ºi fiind orientatã exclusiv pe tema istoriei). Acest lucru a afectat parþial interesul altor elevi pentru acest proiect (existenþa mai multor reviste într-un liceu fãcând sã se neutralizeze ca impact una pe cealaltã, mai ales una de tradiþie în faþa uneia complet noi). Cu toate acestea trebuie luat în calcul ºi faptul cã elevii au beneficiat de prestigiul vechii reviste, cât ºi de experienþa în redactarea articolelor. Fiecare dintre membri echipei fusese activ civic anterior proiectului, dar redarea jurnalisticã a implicãrii în problemele comunitãþii romaºcane era cu adevãrat o noutate pentru elevi. Faptul cã ºi profesorul coordonator Ovidiu Albert este la rândul sãu implicat în numeroase proiecte ºcolare, ceea ce a reprezentat o oportunitate (facilitarea comunicãrii cu numeroase instituþii ºi personalitãþi) i-a fãcut pe elevi mai responsabili pe acþiunile lor. Elevii s-au dovedit deja obiºnuiþi cu acþiunile de amploare publicã, depãºind sfera propriului liceu, ceea ce a adus ziarului mult dinamism, iar realizarea unei mese rotunde de promovare a proiectului chiar în sala de conferinþe a Primãriei, cu o largã participare din partea publicului a pus în valoare abilitãþile lor de organizare. Temele obligatorii au fost privite de aceºtia la început cu ostilitate deoarece ei erau deja interesaþi de anumite subiecte pe care doreau sã le exploreze în profunzime ºi au simþit aceastã etapã ca pe o îngrãdire. Mai ales aspectul legislativ al accesãrii fondurilor europene la nivel local a ridicat probleme în acest sens, datoritã dificultãþii ºi a lipsei de informaþii disponibile. Cu toate acestea, pe mãsurã ce s-au documentat ºi au perseverat în a solicita informaþii instituþiilor publice,

48


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. elevii au devenit tot mai interesaþi de aceste tematici ºi au realizat articole informative foarte ample. Un moment important a fost acela când un articol privind neregulile examenului de Bacalaureat a fost preluat de presa localã din Roman din Ziarul Muºatinilor. În momentul acesta elevii au devenit conºtienþi de importanþa actului jurnalitic ºi de impactul sãu asupra comunitãþii. Articolele ce au urmat acestui moment au devenit de foarte bunã calitate. Ceea ce a individualizat poate cel mai mult echipa de la Roman în cadrul întregului proiect la nivel naþional cred cã a fost maniera de a realiza interviuri foarte variate ºi de foarte bunã calitate. Cred cã acest gen jurnalistic, considerat de elevi poate cel mai original ºi incitant dintre toate, i-a atras cel mai mult pe membri echipei, dezvoltândule în acelaºi timp ºi abilitãþile de interacþiune socialã ºi de comunicare. Cititorul ziarului lor descoperã astfel cã domeniul nonguvernamental, despre care nici elevii ºi nici cetãþenii obiºnuiþi ai oraºului Roman nu ºtiu foarte multe, este foarte variat ºi foarte bine dezvoltat. Articolele lor s-au concentrat pe prezentarea ONG-urilor din domenii foarte variate (de la mediu la activitãþi umanitare) ºi un aspect inedit a fost explorarea bogãþiei etnice ºi religioase a oraºului, fiind intervievaþi reprezentanþi ai tuturor comunitãþilor minoritare. Interesul deosebit manifestat pentru istoricul anumitor locuri ºi pentru experienþele de viaþã ale anumitor personalitãþi uitate ale oraºului a fost cu siguranþã insuflat elevilor ºi de profesorul coordonator, ce are ca domeniu de specializare istoria. Fiecare dintre cei 3 membri ai echipei s-au arãtat deschiºi ºi cãtre articolele de opinie, dezvoltând o conºtiinþã criticã deosebitã, ce adesea fãcea articolele fie prea virulente, fie prea ample ca întindere. Creºterea calitãþii articolelor pe parcursul derulãrii proiectului este însã vizibilã. ªi în cazul lor trebuie semnalatã deschiderea cãtre fenomenul jurnalistic de ansamblu prin participarea elevilor la câteva emisiuni în cadrul televiziunii locale. Acest fapt a dus la o ºi mai bunã promovare a proiectului, la dezvoltarea abilitãþilor de comunicare publicã ºi la interesul crescut al elevilor pentru jurnalismul profesionist. Un alt element ce le-a adus satisfacþii elevilor a fost redactarea unei petiþii la Primãrie privind lipsa pubelelor de gunoi pentru reciclare. Aceºtia au strâns numeroase semnãturi se susþinere de la elevii Colegiului Roman Vodã ºi au înaintat petiþia în cunoºtinþã de cauzã. Rãspundul acestora a fost dezamãgitor: se promitea adicerea unor pubele, pe viitor, se invoa lipsa fondurilor ºi aºa mai departe. Cu toate acestea, acþiunea lor (fãcutã publicã în ziarul on-line) a provocat reacþia unui ONG local de mediu, care a donat liceului 3 pubele pentru colectare selecþionatã. Acest succes civic despre care elevii au scris cu entuziasm pe site a reprezentat o lecþie importantã nu doar pentru ei, cât ºi pentru toþi cetãþenii oraºului Roman, unde astfel de iniþiative sunt foarte rare: atunci când autoritãþile publice nu te ajutã, mediul non guvernamental poate fi cooptat pentru a rezolva într-un final problema, cãci responsabilitatea pentru binele comunitãþii nu o au doar autoritãþile, ci ºi organizaþiile non profit ce reprezintã interesele cetãþenilor. Iar autoritãþilor publice le este în felul acesta datã o lecþie de implicare, civilitate ºi respect pentru binele public. Comunicarea mea cu echipa a fost la început anevoioasã din binecunosutele motive: acces neregulat la email, distanþã, lipsã de încredere. Dupã vizita de monitorizare s-au întâmplat de asemenea „minuni”: aceºtia au devenit mai comunicativi ºi au þinut seama de sugestiile mele punctuale, reformulând anumite articole redactate deficitar.

49


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. Cooperarea în cadrul organizãrii mesei rotunde la nivel local a fost un alt factor ce a facilitat deschiderea echipei ºi buna colaborare cu mine. Recomandarea mea pe baza experienþei cu aceastã echipã este ca profesorul coordonator sã fie implicat în proiect în sensul cã acesta trebuie sã ia ºi asupra sa greutãþile funcþionãrii echipei, deoarece dezinteresul acestuia poate produce dezechilibre, mai ales asupra unor adolescenþi pentru care lcurul în echipã este încã o noutate. Implicarea atât a elevilor, cât ºi a profesorului în numeroase alte proiecte extra-curriculare poate afecta cursul jurnalismului cetãþenesc, suprasolicitându-i pe fiecare dintre ei. Echipa de la Roman a fost un exemplu pozitiv de lucru sub stare de stress, atât elevii cât ºi profesorul având capacitatea de a face faþã cu brio mai multor responsabilitãþi în acelaºi timp, dedicându-se atât jurnalului on-line, cât ºi multor altor proiecte comunitare. Cu toate acestea, aº recomanda ca un astfel de caz sã fie o excepþie, cãci elevii nu trebuie sã resimtã metoda jurnalismului cetãþenesc ca pe o corvoadã, ceva dificil ºi fãrã rezultate directe care sã le aducã satisfacþii personale. Entuziasmul unei activitãþi cu totul noi, cultivarea creativitãþii ºi a libertãþii de gândire ar trebui sã fie ingredientele care sã facã din jurnalismul cetãþenesc o adevãratã provocare pentru liceeni, motivându-i sã se implice în comunitate pe termen lung. Suprasolicitarea poate avea drept consecinþã evaluarea negativã a acestei activitãþi, obiectivele fiind deja pierdute din vedere, iar întreaga activitate fiind perceputã drept o corvoadã. Oraºul Roman nu este reºedinþã de judeþ, fiind unul de mici dimensiuni ºi cu o slabã dezvoltare economicã. Cu toate acestea, jurnaliºtii au beneficiat de un acces mai uºor la informaþii prin deschiderea autoritãþilor (implicarea cetãþeneascã fiind de slabã intensitate în aceste zone) ºi de o arie mai mare de acoperire a investigaþiilor lor jurnalistice. Deºi numãrul de evenimente ºi de iniþiative locale nu este foarte mare, jurnaliºtii romaºcani au reuºit sã reflecte caracteristicile centrale ale comunitãþii lor, axându-se nu doar pe aspectele disfuncþionale, dar ºi promovând valorile ºi oportunitãþile prezente aici. Colegiul Roman Vodã este cel mai prestigios din oraº, ceea ce a adus multe beneficii activitãþii liceenilor ºi a amplorii pe care a luat-o demersul lor. Selecþia noii echipe de jurnaliºti ªi în acest caz începutul a fost greu, deºi elevii se bucurau deja de un anume prestigiu în liceul lor ºi promovarea sesiunii de recrutare s-a fãcut intens (afiºe colorate, sloganuri jucãuºe, diseminarea informaþiilor cãtre un numãr mare de elevi etc). Aplicaþiile au fost numeroase ºi pânã la urmã au fost selectaþi 6 noi jurnaliºi în loc de 4 (la Bistriþa au fost selectaþi chiar 7. ªi pentru aceºtia debutul activitãþii jurnalistice s-a realizat în forþã, cooperarea cu vechea echipã a entuziasmat ambele pãrþi ºi a dat dinamism întregului ziar. Articolele noii echipe urmau sã treacã înainte de publicare prin filtrul jurnaliºtilor „consacraþi”, ceea ce i-a responsabilizat pe aceºtia, dovedind mai multã iniþiativã ºi demonstrând cã sunt deja pregãtiþi sã transfere în mod eficient cunoºtinþele acumulate pe parcurul proiectului. Interesant este schimbarea echipei a adus cu sine ºi schimbarea de viziune, ceea ce aratã cred eu tocmai încrederea acordatã noii echipe. Înfãþiºarea a fost optimizatã, aceºtia au venit cu idei „tehnice” noi, ce au acceptate entuziast de echipa iniþialã a jurnaliºtilor

50


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. de liceu. Ba chiar ºi profesorul coordonator a devenit mai direct implicat, trasândule sarcini precise privind documentarea ºi îndrumându-i mai accentuat în coordonarea activitãþilor de redacþie. Noua reþetã de lucru pare, cel puþin acum la început mai eficientã ºi buna colaborare dintre noii elevi implicaþi în proiect ºi cei din echipa iniþialã pare un succes, jurnalul online cãpãtând mai mult personalitate, mai mult stil individualizat ºi opinii mai accentuate. Cred cã acest transfer a dinamizat echipa de la Roman mai ales datoritã problemelor interne cu care s-au confruntat, elevii fiind nevoiþi sã suplineascã prin mai mult efort de scriere ºi documentare lipsa unui membru. Când s-au vãzut „ajutaþi” de alþi 6 elevi deja redactarea ziarului a devenit o plãcere ºi s-au putut astfel axa mai mult pe problemele de conþinut, fãrã sã mai resimtã suprasolicitarea ºi frustrarea unei echipe incomplete.

51


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã.

TIMIªOARA Reþeta C.N.B. INGREDIENTE: Colegiul Naþional Bãnãþean Consiliul Elevilor din C.N.B. Doi elevi „de Real“ – clasa a XI-a Matematicã-Informaticã Doi elevi „umaniºti“ – clasa a XI-a Filologie Un profesor de limba englezã CATALIZATOR: Un proiect susþinut logistic de Fundaþia Soros DESCRIEREA INGREDIENTELOR: 1. COLEGIUL NAÞIONAL BÃNÃÞEAN • ªcoalã reprezentativã din judeþul Timiº, cu peste 2.000 de elevi în cele trei cicluri de învãþãmânt (primar, gimnazial, liceal); • Prima unitate de învãþãmânt din vestul þãrii care a primit titlul de ªcoalã Europeanã; • Clasele de liceu au profil Matematicã Informaticã, Filologie, ªtiinþe Sociale, ªtiinþele Naturii, ªtiinþele Naturii profil bilingv limba germanã. Factori favorizanþi: • Prin Cabinetul Metodic, unic în învãþãmântul preuniversitar românesc, se deruleazã activitãþi de perfecþionare continuã pentru cadrele didactice; • Ca rezultat al modulelor de management de proiect ºi T.O.T, cadrele didactice au iniþiat ºi derulat proiecte ºi parteneriate cu finanþare localã, naþionalã ºi internaþionalã; • Asociaþia Pãrinþilor este organizatã ca O.N.G. ºi sprijinã activitãþile organizate în ºcoalã, inclusiv prin donarea a 2% din impozit de cãtre pãrinþi; • În ºcoalã funcþioneazã ºi un O.N.G. cu profil cultural, al elevilor ºi profesorilor; Asociaþia AT4T desfãºoarã proiecte propuse ºi implementate de cãtre elevi, între care Festivalul Internaþional de Teatru în Limba Englezã pentru Adolescenþi T4T, ajuns la cea de-a 12 ediþie, ºi Festivalul Naþional de Arte Vizuale ManyFest, ajuns la ediþia a 4-a; • Existã mai multe reviste în ºcoalã, pe specialitãþi ºi pe cicluri de învãþãmânt. 2. CONSILIUL ELEVILOR din C.N.B. • Activ din anul 2000; • Proiecteazã (inclusiv sub aspectul strângerii de fonduri) ºi implementeazã activitãþi culturale, sportive, distractive, caritabile, de acþiune comunitarã. Factori favorizanþi: • Are în coordonare staþia radio a ºcolii; • Realizeazã standul de prezentare a ofertei educaþionale a ºcolii în cadrul manifestãrii anuale Târgul Liceelor ºi coordoneazã sãrbãtorirea zilelor C.N.B. sub forma C.N.B.Fest, manifestare anualã susþinutã financiar ºi logistic de autoritãþile locale, în urma unor proiecte de finanþare întocmite de cãtre elevi; • Activitatea se deruleazã ca o întrecere între Casele Colegiului; fiecare Casã, definitã de o anumitã culoare, cuprinde elevi din toate clasele de liceu; Casa Albã, din care fac parte Preºedintele ºi Vicepreºedinþii Consiliului Elevilor, arbitreazã ºi coordoneazã competiþiile;

52


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. • Toate propunerile de proiecte destinate elevilor sunt direcþionate de cãtre conducerea ºcolii spre Consiliul Elevilor, care decide implicarea C.N.B. în aceste proiecte. 3. ELEVII • Componenþi a douã clase din C.N.B., una cu profil real, cealaltã uman; • Fãrã experienþã de lucru în proiecte, dar participanþi la cursuri de formare ºi diferite concursuri ºcompetiþii. Factori favorizanþi: • Idealã distribuþie pe sexe (un bãiat, trei fete); • Formaþi în C.N.B., ºcoalã care pune un accent deosebit pe activitãþile educative extra-curriculare; • Comunitate de experienþe sociale, interese, pasiuni; • Nonconformism, entuziasm, sociabilitate, spirit de echipã, combativitate, talent. 4. PROFESORUL • Fostã absolventã a C.N.B., profesor de limba englezã la C.N.B. de 16 ani. Factori favorizanþi: • Coordonator pentru proiecte ºi programe educative timp de 3 ani; • Membru fondator al AT4T ºi al Heavenly Hell, trupa de teatru în limba englezã a C.N.B. din anul 1997; • Profesor de legãturã între Consiliul Elevilor ºi Consiliul de Adminstraþie; • Noncomformism, entuziasm, dorinþã de implicare în iniþierea de proiecte. Mod de Preparare: Pasul 1: INFORMAREA Anunþul referitor la proiectul Fundaþiei Soros este trimis de cãtre Directorul Liceului Consiliului Elevilor, prin profesorul de legãturã. Preºedintele Consiliului Elevilor convoacã ºedinþa C.E., la finalul cãreia se definitiveazã formularul de aplicare pentru elevii interesaþi. Se fac anunþuri la staþia radio, concomitent cu prezentarea proiectului în clase ºi înmânarea formularelor. PASUL 2: SELECÞIA Întrucât doar patru elevi din cei aproximativ 900 ai Liceului au completat formularul pânã la termenul limitã, cei patru au fost declaraþi admiºi. PASUL 3: APLICAÞIA Întrucât elevii ºi profesorul nu se cunosc, iar aplicaþia presupune descrierea fiecãrui membru al echipei de cãtre un alt membru, se face schimb de CV-uri ºi are loc o ºedinþã... autobiograficã. Fiecare membru al echipei povesteºte despre sine ºi rãspunde la întrebãri. Se trag la sorþi perechile portretizat - portretist. Are loc un intens schimb de emailuri. Fiecare membru al echipei face observaþii asupra celor scrise. Cu o zi înainte de termenul limitã aplicaþia a fost trimisã. PASUL 4: AªTEPTAREA Se primeºte confirmarea înscrierii. Se aºteaptã cu înfrigurare. Se aºteaptã.

53


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. Se aºteaptã cu presimþiri sumbre. Se aºteaptã. Se verificã de câteva ori pe zi emailul. PASUL 5: VICTORIE ªI NELINIªTE Ura! Am fost admiºi din 173 de echipe din þarã! Se sãrbãtoreºte prin emailuri cu multe semne de exclamare. Urmeazã emailuri cu multe semne de intrebare – ce trebuie sã facem, cum, când. PASUL 6: CUM AM AJUNS N.O.I.? Se face brainstorming pentru gãsirea denumirii ziarului. Prima revistã a ºcolii s-a numit NOI. Teach de acum era atunci primul redactor ºef al publicaþiei. N = nonconformism O = obiectivitate I = inovaþie PASUL 7: CORDONUL OMBILICAL Se merge în tabãrã de pregãtire la Sibiu, fãrã profesorul coordonator. Se scriu emailuri intense, de rezumat al activitãþilor ºi sugestii. Se schimbã zeci de sms-uri ºi telefoane. Se revine în Timiºoara. Prima ºedinþã de redacþie – vrem un blog vintage. Vrem sã scriem despre ce se întâmplã în Timiºoara. Vrem sã fim prezenþi peste tot! PASUL 8: PRIMELE ARTICOLE Surse de inspiraþie: ce ne place sã citim, sã facem. Scriem despre filme ºi cãrþi, despre o searã catalanã ºi despre Târgul Firmelor de exerciþiu, despre introducerea cricket-ului la noi ºi despre cãrþi vii. Scriem mult. Mod de lucru: a. Anunþ cã vreau sã scriu despre subiect. b. Scriu articolul. c. Postez pe grupul de discuþie, am preferat, în urma votului, googlegroups pentru posibilitatea arhivãrii temelor. d. Ceilalþi membri ai echipei fac observaþii de formulare ºi conþinut. Teach corecteazã punctuaþia ºi scrie mail-uri academice despre spaþiile de dupã fiecare semn de punctuaþie. e. Se primeºte ok din partea echipei. f. Se posteazã pe blog. *Observaþie... numericã: avem, în medie, 100 de email-uri pe zi. PASUL 9: AVEM REDACÞIE! • Consiliul Elevilor ne oferã sediu (împãrþim spaþiul de odinioarã la Muzeului ªcolii cu cei de la Consiliul Elevilor ºi cu staþia Radio), iar Directorul ºcolii ne oferã calculatoare, cu condiþia sã le împãrþim cu Centrul de Resurse. • Asociaþia Pãrinþilor promite fonduri pentru a avea acces la Internet. ÎN TOT ACEST TIMP... • Punem stickere peste tot – N.O.I. scriem despre TINE (din exces de zel, am pus ºi la toaletele din Mall ºi ne-am trezit cu o somaþie... Ne-am lecuit sã ne facem reclamã... ilegal) • Am fost subiectul unei conferinþe de presã a ISJ Timiº - ºi ne-am promis cã o sã fim ziariºti mai buni, mai incisivi ºi mai profesioniºti în comportament decât cei din presa localã! • Suntem pe Facebook ºi Twitter. • Ne-am fãcut ecusoane ºi plãsuþe cu Cenebela, o tipã ... vintage ºi cool, mascota noastrã.

54


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. A SE EVITA: • Lipsa de timp – se rezolvã prin planificare ºi monitorizare strictã. • Lipsa de comunicare între membrii echipei – se rezolvã printr-un grup de discuþii (recomandãm googlegroups pentru posbilitãþile de arhivare ºi trimitere de fiºiere mari). • Conflictele între redactori – se poate opta pentru una din soluþiile: pãruieli periodice sau discuþii deschise mediate de profesor (noi am alege a doua variantã...). Mult succes, poftã bunã! Mariana Boºneac – N.O.I.

Coordonator, Oana Vieru Colegiul Naþional Bãnãþean este una dintre acele ºcoli care beneficiazã de foarte multã atenþie: din partea profesorilor, a pãrinþilor,a autoritãþilor, a celor din exterior ºi, implicit, elevii colegiului benefeciazã de aceeaºi atenþie, poate chiar mai sporitã. De ce? Este un colegiu care merge pe un stil foarte occidental – elevii au un cuvânt de spus; au libertate; sunt încurajaþi sã se exprime în orice fel (artistic sau non-artistic); sunt înscriºi în tot felul de activitãþi extra-curriculare; profesorii sunt “la modã”; printre materiile studiate sunt ºi unele care nu au loc în orice fel de ºcoalã. Nu este de mirare cã este în topul liceelor din Timiºoara! Nu este de mirare cã elevii participanþi la proiectul „Reporter de Liceu“ au un stil aparte. Pentru cã este ºi „Bãnãþean“, colegiul impune un stil mai relaxat elevilor sãi. Nu este o fugã continuã dupã note. ªi în niciun caz nu este fuga dupã evenimente – tocmai pentru cã evenimetele se întâmplã, au loc ºi sunt la tot pasul. Singurul inconvenient este cã sunt foarte multe ºi trebuie, ca reporter (de liceu), un filtru riguros pentru a lãsa vreunul dintre aceste evenimente sã facã subiectul articolelor scrise. Tocmai de aceea prima parte a blog-ului celor de la Timiºoara a fost bogatã în evenimente de mai micã sau mai mare anvergurã. Ceea ce nu trebuie considerat ca fiind bine sau rãu. Este un început bun ºi mai ales o practicã bunã într-ale scrisului! Dar sã ne întoarcem la începuturi. Nu tocmai la început, pentru cã l-am ratat. Tocmai de aceea a fost destul de ciudat, sã spunem, sã apar în peisajul echipei timiºorene. Stilul occidental ºi libertin al echipei a fãcut mai grea intrarea unui coordonator (din exterior) în echipã. În primul rând a fost absenþa de la prima întâlnire cu toþi participanþii la proiect (Sibiu). Apoi a fost apariþia coordonatorului în condiþiile în care echipa scotea articole pe bandã. Dupã vizita fãcutã la Timiºoara, în aprilie, lucrurile au mers mai bine în ceea ce priveºte comunicarea. Comunicarea exista ºi înainte, dar pentru cã trebuia ºi se simþea impusã, nu pentru a face un schimb permanent de informaþii ºi experienþã. Dupã vizita fãcutã ºi dupã schimbul de adrese de comunicare ºi numere de telefon a mers mai uºor întreg procesul de schim de informaþie. Oricum, mai era de lucrat pe partea de þinut legãtura între coordonator ºi echipã. Pentru cã nici uneia dintre pãrþi nu îi era foarte clar nu neapãrat rolul pe care îl joacã coordonatorul, ci gradul de implicare al coordonatorului în munca efectivã a echipei. Oricum, dupã clarificarea necesarã, cei 4 elevi ºi-au continuat scriitura. ªi aceastã clarificare a venit în tabãra de varã de la Cota 1400 (Sinaia) din iulie, când am petrecut mai mult timp împreunã, atât în sesiunile de lucru cât ºi în timpul liber ºi de planificare a serilor organizate de echipe. Dupã o sãptãmânã de tabãrã ºi discuþii multe, totul a mers mult mai bine. ªi, de ce sã nu recunoaºtem, Facebook-ul ajutã foarte mult la întãrirea relaþiilor!

55


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. Mai mult decât atât, toate caracteristicile colegiului din care fac parte, ale generaþiei din care fac parte ºi ale anului 2010 au îndreptat echipa timiºoreanã spre un alt drum al evoluþiei lor ca Reporteri de Liceu. Blog-ul nu trebuie sã arate pur ºi simplu, ci trebuie sã fie într-un fel. Sã îi caracterizeze pe ei în primul rând, spiritual tânãr ºi uºor complicat. Aºa cã pentru un timp atenþia lor s-a concentrat pe aspectul blog-ului, pe felul în care apar atunci când dai click pe link-ul lor. Sã fie la modã, alternativ ºi vintage în acelaºi timp. Pe lânã felul în care aratã pagina, aveau nevoie ºi de o imagine aºa cã a apãrunt în peisaj CNBella, tipa cool care apare pe blog-ul timiºorean ºi care însoþeºte orice produs al echipei bãnãþene. Pe lângã apariþia lor în lumea gazetelor virtuale, echipa de la Timiºoara a reuºit sã se facã vizibilã în comunitatea realã prin diverse metode ºi articole promoþinale: invitaþii la evenimente locale, sticker-e, plãsuþe etc. În spatele lor stã ajutorul ºi “protecþia” profesorului coordonator. Doamna profesor este partea maturã ºi cea care se ocupã de detaliile mai administrative ale echipei. Fiind obiºnuiþi ºi încurajaþi sã fie creativi ºi sã se exprime liber, doamna profesor nu intervine în scrierea textului. ªi în niciun caz în alegerea subiectelor pentru articole. Aºadar cei 4 reporteri de liceu sunt încurajaþi sã exploreze orice domeniu jurnalistic. Au mânã liberã la orice, sunt încurajaþi sã meargã la cât mai multe evenimente care au loc în comunitate, sã se exprime cum vor ei. Unul dintre motivele care fac aceastã colaborare uºoarã este faptul cã profesorul coordonator nu este ºi profesor la clasã pentru elevii din Timiºoara. Acest motiv face comunicarea mult mai uºoarã ºi destinsã, iar relaþia elev-profesor din timpul orelor nu afecteazã relaþia elev-profesor coordonator. Echipa timiºoreanã beneficiazã ºi de suportul ºcolii – are la dispoziþie fostul muzeu al colegiului pentru întâlnirile de redacþie. Tot acolo au loc ºi întâlnirile Consiliului Elevilor – sursã a subiectelor scrise în gazeta on-line. Unul dintre momentele dificile ale echipei a fost apariþia temelor impuse. Libertatea stilului lor a avut de suferit. Tocmai pentru cã au fost obiºnuiþi cu libertate deplinã, impunerea unei direcþii pentru scrierea articolelor ºi mai ales abordarea unor teme mult mai profunde a dezechilibrat avântul celor patru bãnãþeni. Au reuºit totuºi sã se motiveze ºi sã abordeze temele cu succes, ajungând sã scrie articole foarte bune ºi care sã acopere interesul unei comunitãþi mult mai mare decât cea a liceului lor. Momentul apariþiei temelor impuse a „facilitat” comunicarea cu profesorul coordonator. Dupã mai multe schimburi de e-mailuri relaþia profesor coordonator – coordonator local s-a îmbunãtãþit ºi a fluidizat comunicarea. Vãzutã în particular, echipa de la Timiºoara este una frumoasã ºi plinã de viaþã; toþi, inclusiv profesorul coordonator, sunt creativi, veseli ºi pregãtiþi în orice moment sã scrie urmãtorul articol. Vãzutã alãturi de celelalte echipe, Timiºoara apare ca o echipã singularã: poate fi ºi oraºul din care vin, oraº plin de evenimente ºi oportunitãþi, ºi din acest motiv ei ar putea apãrea în faþa celorlalþi mult mai relaxaþi; poate ºi pentru cã au fost încurajaþi sã încerce orice, coordonatorul nu este implicat în alegerea sau scrierea subiectelor. De aceea relaþia de prietenie dintre ei apare cu totul altfel în peisajul ºcolilor din România ºi, implicit, a celor din cadrul proiectului.

56


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã.

TÃNDÃREI GRUPUL ªCOLAR AGRICOL • Puþinã istorie, puþinã geografie Existenþa Grupului ªcolar Agricol Þãndãrei este legatã de înfiinþarea, în urmã cu 40 de ani, a Liceului Teoretic, care, în 1977, se transformã în Liceul Agroindustrial, iar din 1991 devine Grupul ªcolar Agricol. De la înfiinþare, unitatea funcþioneazã într-un local dat în folosinþã în 1963. Clãdirea liceului a fost renovatã în 2007 printr-un proiect Phare care a permis ºi utilarea corespunzãtoare a laboratoarelor liceului. Grupul ªcolar Agricol este aºezat în zona centralã a oraºului Þãndãrei, localitate cu circa 12.956 de locuitori. Oraºul Þãndãrei formeazã, împreunã cu municipiile Slobozia, Feteºti ºi Urziceni, reþeaua aºezãrilor urbane a judeþului Ialomiþa. Oraºul este mai puþin dezvoltat sub aspect economic, dar ºi în ceea ce priveºte parcul industrial sau posibilitãþile de a asigura locuri de muncã locuitorilor decât celelalte trei oraºe, dar ocupã o poziþie cheie în zona de nord-est a judeþului. Rolul teritorial important al localitãþii este determinat de poziþia sa în cadrul reþelei de transport ºi de cãi de comunicaþii. Este traversat de douã drumuri importante, DN 2A Bucureºti - Constanþa ºi DN 21A dinspre Brãila. • Elevii Grupului ªcolar Agricol În Þãndãrei, existã douã licee: Liceul Teoretic „Paul Georgescu” ºi Grupul ªcolar Agricol. Având în vedere faptul cã oraºul este important prin funcþiile de servire a populaþiei rurale din zonele învecinate, la aceste douã licee studiazã atât elevi de la ºcolile generale din Þãndãrei (tot în numãr de douã ºi acestea), cât ºi elevi domiciliaþi în satele din jurul localitãþii Þãndãrei: Sãveni, Sudiþi, Giurgeni, Platoneºti, Movila, Mihail Kogãlniceanu, Gura Ialomiþei, Luciu. Astfel, elevii Grupului ªcolar Agricol sunt în mare parte din mediul rural. Problemele cu care se confruntã liceul sunt abandonul ºcolar ºi absenteismul, acestea având la bazã în principal condiþia socialã a elevilor liceului. Fiind un liceu cu profil tehnologic, specializãrile care compun oferta educaþionalã a grupului ªcolar Agricol sunt diverse: servicii, resurse naturale ºi protecþia mediului, tehnic, mecanicã, industrie alimentarã. Elevii sunt consideraþi de nivel mediu, acest lucru fiind ilustrat ºi prin rezultatele acestora la învãþãturã (în anul ºcolar 2009 – 2010 un numãr mare dintre elevii liceului a avut medii cuprinse între 6,00 ºi 7,00). • Experienþa de lucru în proiect Nu am beneficiat deci de elevi care sã fie de facturã umanistã sau de elevi care sã aibã competenþe de redactare impresionante. Am beneficiat însã de entuziasmul lor ºi de experienþa lor de a participa la proiecte. Înainte de Reporter de liceu, în anul 2007, liceul participase la proiectul „Lansãm provocarea. Lãrgeºte cercul!“ din Programul de Granturi pentru Dezvoltare ªcolarã, proiect care a avut ca obiective creºterea gradului de autonomie ºi a capacitãþii de elaborare ºi gestionare a proiectelor la nivelul unitãþilor de învãþãmânt preuniversitar. În urma acestui proiect, la care participaserã toþi cei patru elevi care au fost incluºi ºi în echipa care a aplicat pentru Reporter de liceu, s-au observat abilitãþile pe care elevii le aveau de a se implica în activitãþile extra-curriculare ºi desfãºurate în cercuri. În afara acestui proiect, elevii mai participaserã la proiecte precum „Gestiunea deºeurilor, informarea ºi pregãtirea elevilor – o investiþie sigurã pentru viitorul mediului înconjurãtor”, proiect finanþat de Administraþia Fondului de Mediu. Proiectele la care participaserã elevii înainte erau însã proiecte care nu le solicita nici creativitatea, nici implicarea în viaþa comunitãþii. De aceea am apreciat propunerea

57


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. venitã din partea Fundaþiei Soros: era altceva decât zona de confort a elevilor unui grup ºcolar. Era o provocare sã-i motivez pe elevi sã se implice ºi în activitãþi pe care în mod normal le-ar fi respins din diferite motive: „nu ºtiu”, „nu am timp”, „nu pot”, „e prea mult de lucru”. Bineînþeles cã aceste replici au apãrut pe parcursul proiectului, au reprezentat momente de delãsare din partea „reporterilor” ºi de debusolare din partea coordonatorului, dar au fost trecute în final. • Echipa Elevii participanþi la proiectul Reporter de liceu au fost selectaþi „pe sprânceanã”. Fiind ºi consilier educativ, am ales primii doi elevi din rândul celor din Consiliul Elevilor, pe Daniel Gabriel Apostol ºi pe Dani Nicoleta State. Îi cunoºteam din discuþii ºi din implicarea în activitãþile extraºcolare ºi de voluntariat. Un al treilea membru a fost recomandat de cãtre Dani. Mi-a plãcut ideea pentru cã, în selecþie, trebuia sã ne caracterizãm reciproc. Aºa s-a adãugat echipei, Gabriela Rãdiþa Ioniþã. Un al patrulea membru a fost recomandat de cãtre o colegã profesoarã. El participase la un concurs de poezii, Florin Aurel Vlad. Aceºtia au fost elevii alãturi de care am pornit la drum. Niciunul nu îmi era elev la clasã, deci nu aveam de unde sã le cunosc abilitãþile de scriere. Dar plãceau ochiului ºi fãceau faþã discuþiilor. Am considerat asta un punct forte în activitãþile „jurnalistice”. Prima datã când i-am adus pe toþi împreunã mi-a plãcut faptul cã ei pãreau diferiþi: pragmaticul, visãtorul, sensibila, glumeaþa (i-am etichetat). Am vãzut însã, apoi, cã asta se vedea ºi din ceea ce scriau ei. ªi cã, mai mult, stilurile lor de a scrie erau diferite. Totodatã, pãreau a se cunoaºte destul de bine: Daniel: Colega mea, State Dani Nicoleta, este o persoanã simpaticã, vorbãreaþã, cu un simþ al umorului foarte dezvoltat ºi serioasã când este cazul, de aceea îi este foarte uºor sã se acomodeze ºi sã se integreze într-un colectiv, iar când i se cere o pãrere nu ezitã sã o exprime! Este o fatã sensibilã. Pentru cã îi place foarte mult sã ajute oamenii se implicã în acþiuni de voluntariat. De exemplu a strâns cadouri pentru elevii de la centrul de îngrijire minori în preajma Crãciunului ºi a strâns fonduri pentru ajutorarea unui copil bolnav. Dani: Colega mea, Ioniþã Rãdiþa Gabriela, are 17 ani. O cunosc de la începutul liceului. Are simþul umorului. Este o persoanã simpaticã, vorbãreaþã, deci foarte comunicativã. Dar în ciuda aparentei exteriorizãri... ascunde multe. Când þine la cineva se implicã total, nu este pe interes. Are vise ºi încearcã sã ºi le îndeplineascã indiferent de circumstanþe... deci este ambiþioasã. Este creativã ºi puþin visãtoare. Îi place sã facã multe poze. Este o fire romanticã. Este originalã în felul în care se îmbracã, fãrã sã-i pese de ce cred ceilalþi despre ea. Este sensibilã ºi are un suflet bun, a participat ca voluntar pentru a ajuta un copil bolnav de cancer. Gabriela: Despre colegul meu Vlad Florin pot sã spun cã l-am cunoscut la începutul clasei a noua, când am devenit colegi. Pe parcursul liceului ne-am împrietenit ºi am devenit chiar foarte buni prieteni. Este o persoanã comunicativã, sociabilã ºi pusã pe glume în orice moment. Este tipul de persoanã cu care ai ce discuta ºi care chiar îþi poate da sfaturi. Nu se lasã intimidat uºor. Pot sã spun cã este ºi iubãreþ: ºtie sã þinã la persoana de lângã el ºi sã o preþuiascã pe mãsurã, dar uneori aratã prea mult cã îi pasã ºi iese rãnit din relaþii. Lângã Florin nu ai cum sã te plictiseºti vreodatã, este foarte energic ºi îi place sã încerce orice aventurã, mai mult sau mai puþin periculoasã, pentru cã îi place adrenalina. În calitate de coleg, este bãiatul care se înþelege cu toate fetele, este politicos ºi foarte amabil... Florin: Îl cunosc de la consiliul elevilor. La prima întâlnire m-a impresionat uºurinþa de care dã dovadã atunci când îºi exprimã pãrerile. κi argumenteazã punctul de vedere, convinge, se impune. Nu este un visãtor, în niciun caz, este bine ancorat în

58


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. realitate, de un pragmatism uimitor la vârsta pe care o are. Probabil din cauza experienþelor de care a avut parte: contextul familial, dezamãgirile din partea adulþilor. Îi place ca regulile sã fie respectate, îi place buna organizare, adulþii nu i-au oferit întotdeauna asta. Cât despre mine, profesorul coordonator, la momentul începerii proiectului eram profesor debutant de limba ºi literatura românã, cu o experienþã de doar doi ani de predare, consilier educativ ºi masterand la programul de „Didactici ale disciplinelor filologice” din cadrul Universitãþii din Bucureºti. Poate din idealism, am refuzat sã accept ideea cã elevii unui grup ºcolar nu trebuie sã fie implicaþi în proiecte de asemenea amploare. ªi nu m-am înºelat! Alexandra Mihaela David

Perspectiva coordonatorului, Andrei Parvan I. Imediat dupã formarea iniþialã (Sibiu, aprilie 2010), pentru buna funcþionare a echipei, s-a: A. instituit un canal de comunicare (liste de discuþii @yahoogroups.com) pentru o relaþionare mai uºoarã: comunicare directã cu toþi membrii echipei, împãrtãºirea de resurse, discuþii de grup, agenda virtualã etc. B. livrat o serie de resurse electronice sau legãturi online cu rol informativ/ documentar în probleme de jurnalism (cetãþenesc), administrare ºi optimizare bloguri etc. C. derulat câte o vizitã preliminarã (cunoaºterea unitãþii de învãþãmânt, a proximitãþii ºi contextului social) în care: 1. s-a aprofundat fenomenul bloggingului autohton; 2. s-a asigurat asistenþã (orientare, întrebãri ºi rãspunsuri, „trucuri” practice în utilizarea ºi optimizarea platformei Wordpress etc.) în editarea ºi publicarea online; 3. s-a simulat/pilotat, concepþia unor texte în diverse genuri ºi stiluri publicistice 4. identificarea subiectului, elaborarea scenariului, alegerea titlului pentru un potenþial subiect etc.); 5. s-au realizat exerciþii creative de identificare a subiectelor prin observare, problematizare, joc de rol º.a.; 6. s-a discutat despre politica editorialã (tematica articolelor, strategii redacþionale etc.); 7. s-au asumat câteva termene ºi sarcini de lucru: alegerea template-ului pentru blog, eventuala delegare de responsabilitãþi ºi specializare, redactarea conþinutului pentru paginile statice (informaþii tehnice: despre proiect, despre echipã, politica privind comentariile etc. ) ºi temporizarea articolelor în vederea publicãrii (interval de timp, frecvenþã, specific); 8. s-au negociat regulile colaborãrii ºi sistemul de relaþionare. II. În consecinþã, s-a stabilit ca, în cazul în care doresc, autorii sã transmitã pe lista de discuþii textele propuse, pentru feed-back rapid ºi mai profund. Altfel, chestiunile ce privesc redactarea ºi editarea sunt responsabilitatea echipei locale (inclusiv profesorul îndrumãtor).

59


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. III. La nivel de redacþie, din informaþiile ce au parvenit coordonatorului local, întruna dintre primele întâlniri, s-a ales tema graficã a blogului ºi s-au detaliat chestiuni redacþionale (tipurile de subiecte ºi ariile tematice: viaþa ºcolii ºi evenimente de interes pentru elevi, comunitate ºi chestiuni civice, oportunitãþi de petrecere a timpului liber etc.). IV. Dupã cum s-a convenit, responsabilitãþile coordonatorului local au constat în: A. livrarea de resurse semnificative ºi relevante pentru zonele de interes tangente proiectului; B. reamintirea termenelor liber alese ºi reactivarea redactorilor în raport cu calendarul proiectului; C. sugerarea unor posibile subiecte/teme, corelate segmentului de vârstã ºi specificitãþii publicului cititor; D. asistenþa online în diverse chestiuni de interes pentru redactori, la solicitarea acestora; V. Element aparte în ingineria proiectului a fost propunerea coordonatorului local de a lista câteva posibile subiecte de interes pentru covârstnicii autorilor. Respectivele teme urmau sã permitã o adecvare mai creativã, sã îngãduie exersarea stilului ºi sã încerce a explora rezonanþe afective comune. Nu în ultimul rând, ele au accesibilizat trecerea la subiectele comune, teme investigative considerate indigeste ºi greu abordabile de cãtre reporterii de liceu. VI. Punctele tari ale echipei: A. Performanþe ºcolare bune, implicarea în activitãþi extraºcolare; B. Seriozitatea ºi asumarea de cãtre redactori a responsabilitãþii sarcinilor de lucru; C. Competenþele de comunicare scrisã, de concepþie a textului ºi de manevrarea a ideilor; D. Profesorul îndrumãtor ºi relaþia sa excelentã cu elevii; VII. Limitele echipei: A. Programul ºcolar ºi lipsa mobilitãþii (domiciliul în provincie pentru doi dintre echipieri); B. Pânã la un anumit punct, neasumarea responsabilitãþilor de gestionare a conþinutului online (publicare de articole, moderarea comentariilor, administrare blog, promovare); C. Lipsa încrederii în sine ºi-n forþele proprii, a orizontului de cunoaºtere ºi dezvoltare, slaba determinare; D. Disensiunile cauzate de absenþa/neimplicarea unuia dintre elevi; VIII. Profesorul coordonator este secretul succesului pentru proiectul de la Þãndãrei. Gestioneazã excelent relaþia cu elevii ºi colegii cadre didactice, este foarte disponibil ºi deschis la solicitãri ºi probeazã un stil comunicaþional extrem de sãnãtos. IX. Chestiunea nevralgicã este mobilizarea/stimularea redactorilor. Oraºul este unul mic, specificul aproape rural, societatea trãieºte într-un mediu mai degrabã tradiþional (vezi accesul la tehnologii, determinarea pentru comunicare, exploatarea mediilor online). Tinerii redactori se confruntã cu numeroase obstacole (nu neapãrat mari) iar relevanþa unui demers similar într-un astfel de context este disipatã pânã spre suprimare. X. În ce-l priveºte pe coordonator, este încântat de capacitatea de efort, strãdaniile ºi sclipirile membrilor echipei. De felul în care el îi redescoperã: mai responsabili ºi mai riguroºi, mai îndrãzneþi, mai curioºi ºi mai scormonitori. Mai deschiºi cãtre comunicare, cãtre interacþiune la nivel de echipã ºi de comunitate, ºi mai preocupaþi de interesul public ºi mult mai implicaþi în proiectul propriei deveniri.

60


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã.

CETÃÞEAN ÎNTR-O LUME DEMOCRATICÃ Radu Nicolae

Jurnalismul cetãþenesc este un exerciþiu prin care ne putem dezvolta multe abilitãþi necesare în viaþa profesionalã precum cele analitice, de sintezã, de utilizare corectã a limbii române etc. Jurnalismul cetãþenesc este ºi un foarte bun exerciþiu prin care învãþãm sã fim buni cetãþeni. Astfel, unul dintre obiectivele pe care le urmãrim prin acest exerciþiu este ºi dezvoltarea de competenþe privind exercitarea drepturilor cetãþeneºti ºi a responsabilitãþilor într-o societate democraticã. Jurnalismul cetãþenesc desemneazã faptul cã cetãþenii, fãrã o pregãtire specialã în acest sens, colecteazã, analizeazã ºi transmit ºtiri, informaþii, comentarii ºi opinii folosind noile tehnologii ºi Internetul. Nu mai existã o distincþie netã între autor ºi cititor pentru cã ambii creazã text, reacþioneazã unii la ceilalþi în ceea ce devine o acþiune necoordonatã de grup în urma cãreia se formeazã opinia publicã. Prin intermediul exerciþiului jurnalismului cetãþenesc, elevii învaþã ºi îºi exerseazã drepturile constituþionale precum cel de acces la informaþii sau petiþionare. În acest fel se dezvoltã o apreciere corectã a ceea ce înseamnã sã fii un bun cetãþean ºi ce înseamnã o societate democraticã. Vom prezenta în continuare câteva consideraþii teoretice despre ce înseamnã cetãþenia activã într-o societate democraticã. Cetãþenia ºi democraþia Democraþia este un sistem de guvernare în cadrul cãruia puterea aparþine cetãþenilor, în sensul cã regulile ºi legile sunt rezultate în urma unui proces politic în care cetãþenii joacã rolul cel mai important. Relaþia dintre cetãþean ºi stat într-o societate democraticã se bazeazã pe drepturi ºi obligaþii. Statul democratic reprezintã o sumã de reguli ºi de organizaþii aflate într-o ierarhie a importanþei. Regulile cele mai importante ºi totodatã cele mai generale sunt regulile constituþionale, urmeazã legile, hotãrârile, deciziile etc. Regulile de nivel inferior nu pot contrazice regulile de nivel superior (ex. o lege nu poate încãlca o normã constituþionalã). Regulile pe baza cãrora funcþioneazã statul sunt expresia voinþei cetãþenilor. Drepturile ºi libertãþile individuale sunt anterioare statului de aceea statul trebuie sã recunoascã ºi sã respecte aceste drepturi. În cadrul exerciþiului jurnalismului cetãþenesc, importante devin drepturile cetãþenilor de implicare în viaþa socialã ºi politicã: libertatea de exprimare, dreptul la asociere ºi la întrunire, dreptul la petiþionare, dreptul la consultare ºi participare la luarea deciziilor, dreptul la referendum, dreptul la iniþiativã legislativã etc. Pentru a deveni reale ºi a creºte calitatea democraþiei aceste drepturi trebuie exercitate. Calitatea democraþiei depinde de relaþiile pozitive care se stabilesc între membri unei comunitãþi – relaþiile de comunicare, încredere, cooperare, ajutor reciproc – ºi de implicarea cetãþenilor în rezolvarea problemelor publice. Aceastã implicare a cetãþenilor în problemele publice într-o societate dmocraticã nu se reduce doar la dreptul de a vota. Cetãþenia democraticã presupune obþinerea de informaþii despre problemele care te afecteazã sau îi afecteazã pe ceilalþi ºi colaborarea cu ceilalþi pentru a influenþa modul în care societatea va rezolva acele probleme. Cetãþenia democraticã presupune realizarea de acþiuni pentru îmbunãtãþirea vieþii cetãþenilor din comunitatea/societatea în care trãieºti prin participare la viaþa publicã, voluntariat, comunicare, informare etc.

61


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. Jurnalismul cetãþenesc, prin dezbaterea unor subiecte care nu atrag mass-media tradiþionale, poate avea un rol important în conºtientizarea unor probleme sociale ºi poate declanºa mecanisme instituþionale de rezolvare a acestora. Comunicarea ºi accesul la informaþii ºi puncte de vedere diverse sau opuse contribuie la dezbaterea argumentatã ºi formarea unor percepþii ºi atitudini individuale adecvate. Libertatea de exprimare este o parte esenþialã a unei societãþi libere. Caracteristicile unui cetãþean responsabil: • Îmbrãþiºeazã valorile democratice ºi încearcã sã trãiascã conform acestor valori (libertatea mea se opreºte acolo unde începe libertatea celuilalt, nondiscriminare); • κi asumã responsabilitatea pentru bunãstarea personalã, a familiei ºi a comunitãþii. Este interesat de bunãstarea comunitãþii ºi de îmbunãtãþirea vieþii tuturor cetãþenilor; • Cunoaºte oamenii, istoria ºi tradiþiile care au conturat comunitatea sa, naþiunea sa, lumea; • Cunoaºte drepturile omului ºi cetãþeanului, instituþiile civice ºi procesele politice; • Este conºtient de problemele ºi evenimentele de la nivel local, naþional sau global care au impact asupra oamenilor; • Cautã informaþii din surse ºi perspective diferite pentru a îºi dezvolta opinii informate ºi soluþii creative; • Pune întrebãri pertinente ºi este capabil sã analizeze ºi sã evalueze informaþii ºi idei; • Foloseºte eficace abilitãþi de luare a deciziilor ºi de rezolvare a problemelor în viaþa publicã ºi privatã; • Posedã abilitãþi de cooperare efectivã ca membru al unui grup; • Participã activ în viaþa civicã ºi în viaþa comunitãþii. Descriere a unei situaþii de lipsã de informaþii în cazul unui proiect de exploatare minierã: E greu de priceput de unde atâta sãrãcie la oameni care trãiesc în mijlocul unor locuri frumoase ºi bogate. […]”Dacã se implementeazã proiectul, suntem salvaþi!”, cred sincer cei mai mulþi locuitori din Roºia Montanã. “Vor veni mulþi turiºti, se vor face multe pensiuni, cã doar trebuie sã ºi înopteze undeva, nu?”. Persoana din faþa mea, de o naivitate abisalã, chiar crede cã turiºtii vor da nãvalã “sã vadã cum se face exploatarea, cã sunt curioºi”. Faptul cã vor fi mutaþi munþi cu camionul (23 de basculante de 150 t vor circula prin localitate 365 de zile pe an, 24 de ore din 24!), e doar un detaliu - ce le pasã turiºtilor de zgomot, de praf? Ei sunt “curioºi”! ªi dupã? “Dupã, vor veni sã vadã cum s-a fãcut ecologizarea zãcãmântului.”... Oamenii ºtiu ceea ce li se spune. […] Acest gen de masoturism li se pare plauzibil oamenilor din Roºia Montanã; pentru ei, orice promisiune, oricât de gogonatã, e ceva mai bun decât ceea ce n-au acum.

Cãlin Hera - Evenimentul Zilei Bariere în calea cetãþeniei responsabile A fi un cetãþean activ înseamnã, aºadar, o serie întreagã de acþiuni în interes public, investiþii de timp ºi de atenþie asupra unor probleme mai generale decât propria noastrã bunãstare imediatã. Mulþi cetãþeni nu pot sau nu doresc sã îºi asume astfel de responsabilitãþi. Unii cetãþeni sunt prea ocupaþi, prea absorbiþi de ei înºiºi (serviciu, distracþii, probleme personale sau familiale etc). Alþii sunt prea ocupaþi doar sã supravieþuiascã (au mai multe slujbe, întreþin mulþi membri ai familiei). O altã parte a cetãþenilor nu au acces la educaþie ºi la informaþii. Unor cetãþeni le

62


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. este teamã sã se implice („nu e treaba mea”) – sunt inhibaþi de faptul cã vor vorbi în public sau se va ajunge ca vecinii sau ºefii lor sã le ºtie punctele de vedere, cã vor deranja anumite persoane. Astfel de cauze ºi multe altele îi determinã pe oamenii sã nu participe la realizarea regulilor dupã care funcþioneazã comunitatea sau la alegerea modului în care sunt rezolvate problemele din comunitate. Cetãþenii aºteaptã de la alþii rezolvarea propriilor probleme sau acceptã pasivi ce fac cei cu funcþii de rãspundere – directori, preºedinþi, primari, funcþionari. Astfel, cetãþenii pot cãdea pradã manipulãrii ºi/sau abuzurilor. Justificarea libertãþii de exprimare “Chiar dacã întreaga omenire, cu o singurã excepþie, ar fi de aceeaºi pãrere, ºi doar o singurã persoanã ar fi de pãrerea contrarã, omenirea n-ar mai fi îndreptãþitã sã reducã la tãcere acea unicã persoanã decât ar fi îndreptãþitã aceasta din urmã sã reducã la tãcere întreaga omenire. Rãul fãcut prin împiedicarea exprimãrii unei opinii este ceva deosebit: prin el, întreaga specie umanã este prãdatã, atât posteritatea, cât ºi generaþia actualã, iar cei ce nu sunt de acord cu opinia în cauzã sunt chiar mai mult prãdaþi decât cei ce o susþin. Dacã acea opinie este corectã, atunci lor li s-a rãpit ocazia de a trece de la eroare la adevãr; dacã ea este greºitã, ei pierd ceva la fel de profitabil, ºi anume imaginea mai clarã ºi senzaþia mai vie a adevãrului, produsã prin coeziunea acestuia cu eroarea.” J.S. Mill – Despre libertate Ce putem face? În a doua parte a capitolului vom prezenta modul în care aceste drepturi pot fi exercitate în practica jurnalismului cetãþenesc. Vom detalia trei paºi pe care elevul jurnalist sau orice cetãþean îi poate parcurge pentru a contribui la îmbunãtãþirea comunitãþii în care trãieºte. Pasul 1. Informarea Accesul la informaþii este esenþial pentru cineva care doreºte sã aibã o opinie despre problemele comunitãþii în care trãieºte. O opinie competentã trebuie fundamentatã pe date ºi informaþii. Libertatea de exprimare ºi libertatea presei au nevoie de acces la informaþii. Reporterii de liceu nu pot avea comentarii, sugestii ºi propuneri sau nu pot informa corect cetãþenii/elevii dacã nu au acces la informaþii despre ce decizii se iau în consiliul de administraþie al liceului, cine face parte din consiliul de administraþie, când sunt programate întâlnirile ºi care este agenda întâlnirilor. La ce bun libertatea presei dacã reporterii nu pot afla ce fac agenþiile guvernamentale? La ce bun libertatea de expresie dacã exprimarea nu se bazeazã pe cunoaºterea acþiunilor guvernului sau instituþiilor publice? Multe articole ale reporterilor de liceu se bazeazã pe informaþii comunicate de organizaþii publice sau private. Schimbul liber de informaþii ºi idei contribuie la dezvoltarea creativitãþii, a valorilor ºi a vocabularului. Dreptul de acces la informaþii este dreptul oricãrui cetãþean de a avea acces la informaþii de interes public. Dreptul este recunoscut prin Legea nr. 544/2001.

63


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. Prin informaþie de interes public se înþelege orice informaþie care priveºte activitãþile sau rezultã din activitãþile unei autoritãþi publice sau instituþii publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informaþiei. Prin autoritate sau instituþie publicã se înþelege orice autoritate ori instituþie publicã ce utilizeazã sau administreazã resurse financiare publice, orice regie autonomã, companie naþionalã, precum ºi orice societate comercialã aflatã sub autoritatea unei autoritãþi publice centrale ori locale ºi la care statul român sau, dupã caz, o unitate administrativ-teritorialã este acþionar unic ori majoritar. Justificarea nevoii de acces la informaþii „Dacã o naþiune se aºteaptã sã fie ºi ignorantã ºi liberã, se aºteaptã la ceva ce nu a existat ºi nu va exista niciodatã … Oamenii nu pot fi în siguranþã fãrã acces la infomaþie“ Thomas Jefferson „Puterea tinde sã corupã... O cârmuire este legitimã numai dacã este limitatã în chip real.“ Lord Acton „Un guvern democratic fãrã informaþii publice sau alte mijloace de a le obþine nu este decât un Preambul al unei Farse sau al unei Tragedii sau poate a amândurora. Cunoaºterea va stãpâni întotdeauna ignoranþa ºi oamenii ce doresc sã fie proprii lor conducãtori trebuie sã se înarmeze cu puterea pe care o dã cunoaºterea.“ James Medison În ce condiþii se excepteazã accesul la informaþii? Se excepteazã de la accesul liber al cetãþenilor urmãtoarele informaþii: a) informaþiile din domeniul apãrãrii naþionale, siguranþei ºi ordinii publice, dacã fac parte din categoriile informaþiilor clasificate, potrivit legii; b) informaþiile privind deliberãrile autoritãþilor, precum ºi cele care privesc interesele economice ºi politice ale României, dacã fac parte din categoria informaþiilor clasificate, potrivit legii; c) informaþiile privind activitãþile comerciale sau financiare, dacã publicitatea acestora aduce atingere dreptului de proprietate intelectualã ori industrialã, precum ºi principiului concurenþei loiale, potrivit legii; d) informaþiile cu privire la datele personale, potrivit legii; e) informaþiile privind procedura în timpul anchetei penale sau disciplinare, dacã se pericliteazã rezultatul anchetei, se dezvãluie surse confidenþiale ori se pun în pericol viaþa, integritatea corporalã, sãnãtatea unei persoane în urma anchetei efectuate sau în curs de desfãºurare; f) informaþiile privind procedurile judiciare, dacã publicitatea acestora aduce atingere asigurãrii unui proces echitabil ori interesului legitim al oricãreia dintre pãrþile implicate în proces; g) informaþiile a cãror publicare prejudiciazã mãsurile de protecþie a tinerilor. Cum solicitãm informaþii de interes public? Autoritãþile ºi instituþiile publice asigurã accesul la informaþiile de interes public, din oficiu sau la cerere.

64


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. Informaþiile din oficiu se publicã pe pagina de Internet sau la avizierul autoritãþii sau instituþiei publice, în publicaþiile proprii sau în Monitorul Oficial. Puteþi consulta aceste informaþii ºi la sediul autoritãþii sau instituþiei publice (Art. 4, alin. 4, lit. b din Lege). Informaþiile disponibile din oficiu sunt: a) actele normative care reglementeazã organizarea ºi funcþionarea autoritãþii sau instituþiei publice; b) structura organizatoricã, atribuþiile departamentelor, programul de funcþionare, programul de audienþe al autoritãþii sau instituþiei publice; c) numele ºi prenumele persoanelor din conducerea autoritãþii sau a instituþiei publice ºi ale funcþionarului responsabil cu difuzarea informaþiilor publice; d) coordonatele de contact ale autoritãþii sau instituþiei publice, respectiv: denumirea, sediul, numerele de telefon, fax, adresa de e-mail ºi adresa paginii de Internet; e) sursele financiare, bugetul ºi bilanþul contabil; f) programele ºi strategiile proprii; g) lista cuprinzând documentele de interes public; h) lista cuprinzând categoriile de documente produse ºi/sau gestionate, potrivit legii; i) modalitãþile de contestare a deciziei autoritãþii sau a instituþiei publice în situaþia în care persoana se considera vãtãmatã în privinþa dreptului de acces la informaþiile de interes public solicitate. Informaþiile la cerere sunt informaþiile de interes public ce pot fi solicitate de orice persoanã (Modelul cererii de informaþii se gãseºte pe CD-ul ce însoþeºte acest manual). Informaþiile de interes public pot fi solicitate în scris sau verbal. Solicitarea verbalã a informaþiilor de interes public se face la sediul compartimentelor de informare ºi relaþii publice. Solicitarea în scris a informaþiilor de interes public cuprinde urmãtoarele elemente: a) autoritatea sau instituþia publicã la care se adreseazã cererea; b) informaþia solicitatã, astfel încât sã permitã autoritãþii sau instituþiei publice identificarea informaþiei de interes public; c) numele, prenumele ºi semnãtura solicitantului, precum ºi adresa la care se solicitã primirea rãspunsului. Solicitarea în scris poate fi transmisã prin E-mail, prin poºtã (scrisoare recomandatã cu confirmare de primire) sau prin depunere la registratura instituþiei sau autoritãþii publice. Care sunt termenele în care trebuie sã primim rãspuns? Trebuie sã primiþi rãspuns la cererea dvs. în cel mult 10 zile lucrãtoare (cele 10 zile se calculeazã începând cu ziua urmãtoare înregistrãrii cererii). Instituþia sau autoritatea publicã poate prelungi acest termen pânã la 30 de zile lucrãtoare, dar doar dacã vã informeazã în scris despre acest lucru în termenul de 10 zile lucrãtoare. Dacã nu primiþi rãspuns în termenul legal sau rãspunsul primit este nesatisfãcãtor (ex. un refuz) vã puteþi adresa instituþiei sau autoritãþii publice cu o reclamaþie administrativã.

65


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. În cazul în care solicitarea dvs. nu se încadreazã în competenþele instituþiei sau autoritãþii publice, în termen de 5 zile de la primire, structurile sau persoanele responsabile de informarea publicã directã au obligaþia sã transmitã mai departe solicitarea dvs. cãtre instituþiile sau autoritãþile competente ºi sã vã informeze despre aceasta (Art. 24 din Normele metodologice ale legii). Ce trebui sã faceþi înainte de a trimite o cerere de informaþii? - Înþelegeþi cât mai clar ºi definiþi informaþia de care aveþi nevoie; la ce vã ajutã? - Identificaþi ce autoritate publicã o deþine (consultaþi paginile lor de internet, observaþi dacã informaþia de care aveþi dvs. nevoie se regãseºte în lista cuprinzând categoriile de documente produse ºi/sau gestionate de autoritatea publicã respectivã, întrebaþi la biroul de informaþii publice, întrebaþi profesorii dvs., pãrinþii sau alte persoane cu experienþã în acest domeniu). - Formulaþi cât mai clar cererea de informaþii. - Trimiteþi cererea de informaþii. O altã modalitate de informare cu privire la problemele ºi iniþiativele din comunitate o reprezintã participarea cetãþenilor la ºedinþele consiliului local. Conform Legii nr.215/ 2001 a administraþiei publice locale, art. 42, alin. (1): Sedinþele consiliului local sunt publice. Pentru a participa efectiv la ºedinþã trebuie sã luaþi legãtura telefonic, prin e-mail sau faþã în faþã cu persoana responsabilã cu organizarea ºedinþei (sau cu biroul de relaþii publice) ºi sã solicitaþi în scris sã vi se permitã accesul în salã la data ºedinþei. Informarea cu privire la problemele comunitãþii este o condiþie obligatorie, dar nu ºi suficientã pentru a deveni un bun cetãþean. Un bun cetãþean analizeazã informaþiile primite ºi evalueazã prin argumente pro ºi contra soluþiile posibile pentru îmbunãtãþirea calitãþii vieþii concetãþenilor. Pasul 2. Analiza – un spaþiu al faptelor, argumentelor ºi contra-argumentelor Dupã ce identificãm o problemã sau o iniþiativã ºi ne informãm cu privire la cauzele, efectele ºi contextul respectivei probleme/iniþiative trebuie sã începem sã discutãm în comunitate despre respectiva problemã/iniþiativã. Toþi factorii interesaþi trebuie implicaþi, întrebaþi ºi consultaþi. De pildã, într-o problemã care priveºte ºcoala trebuie informaþi, consultaþi ºi implicaþi atât elevii cât ºi cadrele didactice, pãrinþii, autoritãþile publice locale, inspectoratul ºcolar etc. În unele probleme ºcolare ar putea fi nevoie sã îi informãm ºi sã îi consultãm ºi operatorii economice ºi/sau organizaþiile neguvernamentale care acþioneazã în comunitate. Dezbaterea problemelor, iniþiativelor ºi soluþiilor trebuie sã þinã cont de argumentele pro ºi contra, ºi de perspectivele diverse ale participanþilor la discuþii. Prin intermediul dezbaterii: • cetãþenii înþeleg ºi conºtientizeazã toate aspectele problemei - cauze, efecte, context; • cetãþenii înþeleg alternativelele de rezolvare a problemelor, argumentele pro ºi contra fiecãrei alternative în parte; • cetãþenii identificã cele mai bune soluþii la problemele comunitãþii; • cetãþenii devin motivaþi, se activeazã ºi promit sã participe la punerea în practicã a soluþiilor alese. Astfel se creeazã mecansimele prin care respectiva problemã se va rezolva.

66


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. Alegerea preºedintelui consiliului elevilor - exemplu de bunã practicã Alegerile pentru funcþiile de conducere din Consiliul elevilor din liceele din AlbaIulia, Roman, Timiºoara au devenit, începând cu 2010, mai deschise. Pentru alegerea preºedintelui au putut vota toþi elevii nu doar cei din Consiliu. Aceastã schimbare a regulii a antrenat prezentarea publicã a programelor candidaþilor, organizarea unor mini campanii electorale, organizarea de dezbateri între candidaþi. Elevi au avut acces la informaþii ºi au putut afla ce propune fiecare candidat, au putut pune întrebãri, au conºtientizat drepturile pe care le au ºi ce pot face împreunã pentru liceul lor, pentru creºterea calitãþii educaþiei. Aleºii elevilor au formulat proiecte concrete pentru care au cãutat sprijin printre colegi ºi pe baza îndeplinirii cãrora vor fi evaluaþi: • repunerea în funcþiune a radioului liceului; (Roman - http:// roman.reporterdeliceu.ro/?p=1216); • cutie în care elevii îºi pot exprima problemele, ce vor sã se schimbe; (Alba Iulia - http://alba-iulia.reporterdeliceu.ro/?p=1070); • dulapuri pe holul ºcolii, automate de mâncare ºi o gamã mai largã pentru uniformã (tricouri, hanorace etc); (Timiºoara - http://timisoara.reporterdeliceu.ro/?p=740). O altã modalitate prin care cetãþenii pot contibui la analiza problemelor comunitãþii este participarea la procesele de consultare organizate de autoritãþile publice locale ºi centrale. În cadrul procedurilor de elaborare a proiectelor de acte normative autoritatea administraþiei publice are obligaþia sã publice un anunþ referitor la aceastã acþiune pe pagina proprie de Internet, sã îl afiºeze la sediul propriu, într-un spaþiu accesibil publicului, ºi sã îl transmitã cãtre mass-media centralã sau localã, dupã caz. Autoritatea administraþiei publice este obligatã sã transmitã proiectele de acte normative tuturor persoanelor care au depus o cerere pentru primirea acestor informaþii (Art. 6 din Legea nr. 52/2003). La publicarea anunþului autoritatea administraþiei publice va stabili o perioadã de cel puþin 10 zile pentru a primi în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice. Autoritãþile publice pot organiza ºi dezbateri publice atunci când simpla formulare a propunerilor în scris este insuficientã. Autoritãþile publice sunt obligate sã organizeze dezbateri publice pe baza proiectului bugetului local. Pasul 3. Acþiunea cetãþeneascã Acþiunea cetãþeneascã este cea mai importantã ºi vizibilã etapã în care cetãþenii participã la luarea deciziilor sau la promovarea unor schimbãri benefice într-o societate democraticã. Schimbarea prin acþiune cetãþeneascã poate începe de la un grup relativ mic de cetãþeni care promoveazã anumite valori (ex. grija faþã de mediul înconjurãtor natural) ce nu erau pânã atunci larg acceptate sau considerate importante în comunitatea respectivã. Insistenþa ºi perseverenþa acestora produc un efect de bulgãre de zãpadã, tot mai mulþi cetãþeni conºtientizeazã ºi acceptã respectiva valoare sau problemã. Astfel de iniþiative prin care cetãþenii reuºesc sã schimbe în bine comunitatea sunt

67


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. prezentate în CD-ul aferent acestui manual (ex. iniþiativa „Eu nu blochez intersecþia”, iniþiativa „Copacul de hârtie”). O altã metodã prin care cetãþenii pot participa la luarea deciziilor este petiþionarea organizaþiilor publice. Prin petiþie se înþelege cererea, reclamaþia, sesizarea sau propunerea formulatã în scris ori prin poºtã electronicã, pe care un cetãþean sau o organizaþie legal constituitã o poate adresa autoritãþilor ºi instituþiilor publice centrale ºi locale, serviciilor publice descentralizate ale ministerelor ºi ale celorlalte organe centrale, companiilor ºi societãþilor naþionale, societãþilor comerciale de interes judeþean sau local, precum ºi regiilor autonome, denumite în continuare autoritãþi ºi instituþii publice. În cadrul fiecãrei instituþii publice existã un compartiment de soluþionare a petiþiilor. Instituþiile publice sunt obligate sã transmitã petiþiile greºit îndreptate, în termen de 5 zile de la înregistrare, cãtre autoritãþile sau instituþiile publice care au ca atribuþii rezolvarea problemelor sesizate în petiþie, urmând ca petiþionarul sã fie înºtiinþat despre aceasta. Autoritãþile ºi instituþiile publice sesizate au obligaþia sã comunice petiþionarului, în termen de 30 de zile de la data înregistrãrii petiþiei, rãspunsul, indiferent dacã soluþia este favorabilã sau nefavorabilã. Dreptul la petiþionare este recunoscut de OUG nr. 27/2002, aprobatã prin Legea nr. 233/2002. Petiþia elevilor din Municipiul Roman - exemplu de bunã practicã 402 elevi ai Colegiului Naþional “Roman Vodã” au semnat o petiþie adresatã Primãriei Roman în care solicitau amplasarea pubelelor destinate colectãrii selective a deºeurilor în liceu. Deºi rãspunsul a fost unul negativ, motivat de lipsa fondurilor financiare, elevii nu au dezarmat iar soluþia nu a întârziat sã aparã. Fundaþia “Pentru o Viaþã Demnã” a oferit sprijinul în rezolvarea acestei probleme prin încheierea unui parteneriat cu instituþia ºcolarã. Concret: trei pubele ecologice destinate pentru strângerea de maculaturã vor fi amplasate în incinta Colegiului Naþional “Roman Vodã” la începutul anului ºcolar 2010-2011. Un model de petiþie ºi un exemplu puteþi regãsi în CD-ul aferent acestui manual. Cetãþenii se mai pot implica în viaþa comunitãþii sau societãþii în care trãiesc ºi prin declanºarea unui referendum sau prin iniþierea unui proiect de lege. Aceste iniþiative necesitã participarea unui numãr mare de persoane ºi presupun o campanie de strângere de semnãturi în favoarea organizãrii unui referendum sau în favoarea unui anumit proiect de lege. Asemenea acþiuni colective sunt dificil de pus în practicã din cauza costurilor de organizare pe care le implicã, dar impactul lor în comunitate este unul semnificativ. Cetãþenii comunicã între ei, se asociazã în vederea atingerii unui scop comun – strângerea de semnãturi pentru iniþiativa în care cred, ºi astfel se construieºte spiritul civic, încrederea în ceilalþi ºi în regulile democratice. Referendumul local Referendumul (local) reprezintã o procedurã legalã (reglementatã prin Legea nr. 3/2000 privind organizarea ºi desfãºurarea referendumului) prin care comunitatea se

68


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. pronunþã prin vot asupra unor chestiuni de interes local. Este un instrument de participare directã a cetãþenilor la procesul decizional la nivelul administraþiei publice locale. În general doar administraþia (primarul sau o treime din membri consiliului local) poate propune problemele considerate de interes local ºi poate convoca referendumul local, cetãþenii având posibilitatea de a face acest lucru doar în cazul referendumului pentru demiterea primarului, a consiliului local sau a consiliului judeþean (conform Legii 215/ 2001 privind administraþia publicã localã, referendumul trebuie sã fie solicitat în scris de cel puþin 25% dintre locuitorii cu drept de vot). Iniþierea unui proiect de lege Articolul 74, alin. 1 din Constituþia României stabileºte cã iniþiativa legislativã aparþine, dupã caz, Guvernului, deputaþilor, senatorilor sau unui numãr de cel puþin 100.000 de cetãþeni cu drept de vot. Cetãþenii care îºi manifestã dreptul la iniþiativã legislativã trebuie sã provinã din cel puþin un sfert din judeþele þãrii, iar în fiecare din aceste judeþe, respectiv în municipiul Bucureºti, trebuie sã fie înregistrate cel puþin 5.000 de semnãturi în sprijinul acestei iniþiative. Acþiunea cetãþeneascã nu se limiteazã la metodele descrise în acest capitol, ci poate cãpãta forme diverse de asociere a cetãþenilor (ex. cluburi, întruniri, proteste, audieri publice, forumuri deliberative – unele dintre aceste forme sunt prezentate în CDul ce însoþeºte acest manual). Reporterii de liceu pot disemina informaþii despre acþiuni ale cetãþenilor/elevilor, dar ºi pot declanºa procese de asociere a cetãþenilor/elevilor în vederea atingerii unor obiective pozitive de interes general (ex. strângerea selectivã a deºeurilor în ºcoalã, dupã cum am învãþat din exemplul colegilor de la Roman). Concluzii Jurnalismul cetãþenesc este un exerciþiu prin care elevii învaþã sã fie cetãþeni activi ºi responsabili, învaþã sã utilizeze legile ºi drepturile pe care le au pentru a-ºi îmbunãtãþi propriile vieþi ºi vieþile celorlalþi în domeniile sãnãtãþii, educaþiei, spaþiilor verzi, agrementului etc. Exerciþiul jurnalismului cetãþenesc dezvoltã în principal abilitãþile elevilor de a solicita, primi, analiza, sintetiza ºi transmite informaþii privind comunitatea. Elevii îºi exerseazã libertatea de exprimare ºi dreptul la acces la informaþii.

69


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã.

GHID JURNALISTIC Cãlin Cosmaciuc, Liviu Iolu

CUPRINS: CUM A APÃRUT PRESA ªI UNDE SE AFLÃ AZI CUM ARATÃ O REDACÞIE GENURILE PUBLICISTICE SEGMENTELE UNUI ARTICOL SURSELE ªI DOCUMENTAREA JURNALISM ONLINE ZIARUL ONLINE - PRIMII PAªI ZECE SFATURI DE URMAT ZECE GREªELI UªOR DE EVITAT Cum a apãrut presa ºi unde se aflã azi Uºurinþa cu care circulã azi informaþiile - datoritã Internetului, în special – ne face sã uitãm cât de greu circulau acum doar câteva sute de ani. Astãzi, cu niºte costuri nesemnificative, orice persoanã poate avea propriul ziar online prin care sã distribuie informaþii pe tot globul ºi cu greu ne mai imaginãm o lume în care pentru a afla cã a început un rãzboi pe planetã erau necesare sãptãmâni sau chiar luni de zile. Manuscrisul, strãmoºul ziarului Cu mult înainte de descoperirea tiparului gãsim echivalente ale presei, cum au fost în Antichitate manuscrisele. În Egipt, sub domnia faraonului Tutmes al III-lea (aprox. 1750 i.e.n.), exista un jurnal oficial în care erau publicate informaþii politice ºi economice. La Roma existau aºa numitele Acta Diurna, adevãrate publicaþii de ºtiri ºi ecouri ale vieþii romane, recopiate ºi rãspândite în rândul claselor bogate. La Curtea Imperialã a Chinei se fãceau, pe mãtase sau pergament, publicaþii king-boo, care înºtiinþau poporul asupra deciziilor împãratului. Tot la Curtea de la Pekin se alcãtuia, la sfârºitul secolului al IX-lea, un jurnal, Kin Pau, lunar, apoi sãptamânal, începând cu 1361 ºi cotidian, din 1830. Spre sfârºitul secolului al XV-lea apar ºi foile volante imprimate, ocazionale, sub forma unor mici caiete de la 4 pânã la 16 pagini, care cuprindeau istorioare despre evenimente importante: bãtãlii, funeralii princiare, sãrbãtoriri etc. Aceste foi (“relationes” – latinã, “occasionnels” în Franþa, “zeitungen” în Germania, “gazzetas” sau “corantas” în Italia) erau vândute în librãrii sau prin intermediul comerþului ambulant. Tipãriturile Primele tipãrituri periodice au fost almanahurile. Întâiul almanah francez cunoscut dateazã din 1486. În Germania apar primele cronologii exacte, recenzii anuale sau semestriale ale principalelor evenimente (Messrelationen), iar în Franþa, Chronologies novennaires (1589-1598). În februarie 1597, Samuel Dilbaum a editat la Augsburg (pe teritoriul actualei Germanii) un lunar, iar la Anvers, în 1605, apãrea un bilunar, Noutãþile din Anvers.

70


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. La Londra primul periodic a apãrut, datoritã lui Thomas Archer, în 1622, ºi se numea Weekely News from Italy, Germany, Hungaria, Bohemia, the Palatinate, France and the Low Countries. În Italia, cele dintâi publicaþii cu caracter periodic au apãrut în 1636, la Florenþa, ºi în 1640 la Roma, iar în Rusia prima publicaþie a fost creatã de þarul Petru cel Mare, în 1703. În Franþa, primul sãptãmânal a fost La Gazette (1631) al lui Théophraste Renaudot. Publicaþia a fost tipãritã cu sprijinul cardinalului Richelieu, care avea nevoie de o gazetã cu periodicitate restrânsã ºi un conþinut adecvat politicii sale.La Gazette era un oficios al curþii regale, însuºi regele fiind colaborator al publicaþiei. În 1635, în La Gazette se scria cã publicaþia este o “adunare de toate textele, ºtiri obiºnuite sau extraordinare ºi alte relatãri. Conþine povestea faptelor remarcabile petrecute în acest regat ºi în þãrile strãine de unde ne-au venit în tot cursul anului; dedicate regelui de Teophrast Renaudot, consilier ºi medic obiºnuit al Majestãþii sale, stãpân ºi intendent general al birourilor de adrese din Franþa”. Primul cotidian din lume În Anglia apare, în 1702, primul cotidian din lume, intitulat Daily Courant. A fost editat constant pânã în 1735. Fenomen de masã Ziarele au devenit, în scurt timp, un fenomen social de masã. Au început sã influenþeze deciziile autoritãþilor pentru cã ajung în mâna a milioane de oameni. Dupã 1885 în Anglia a apãrut ziarul foarte ieftin (numit de 1 penny) care a revoluþionat istoria presei. Odatã cu dezvoltarea tiparului, numãrul ziarelor a crescut foarte mult. De exemplu, în 1910, la Paris, existau deja aproximativ 60 de ziare. În timp acestea au început sã se diversifice, ºi apar din ce mai multe ziare locale, apoi magazine sau reviste de niºã (care intereseazã doar anumite bresle sau categorii sociale): pentru copii, ºtiinþifice, pentru femei etc. Consecinþele apariþiei Internetului În zilele noastre existã încã ziare cu tiraje impresionante (de exemplu Bild, în Germania, care tipãreºte aproape patru milioane de exemplare), dar cele mai multe publicaþii sunt în situaþii financiare grele, foarte multe fiind închise. Apariþia internetului dã posibilitatea publicãrii informaþiilor mai rapid ºi mai ieftin ºi din ce în ce mai multe ziare ºi reviste ramân doar în formã online. Concurenþa dintre ziare dupã numãrul de exemplare tipãrite vândute s-a transferat în mediul online ºi bãtãlia se duce dupã numãrul de “vizitatori unici” sau “afiºãri pe articol”. Însã orice publicaþie care încearcã sã reziste ºi sã îºi creascã numãrul de cititori îmbinã regulile clasice jurnalistice cu noile reguli ale mediului online, reguli de care trebuie sã se þinã seama ºi în realizarea unei reviste online a liceului. Cum aratã o redacþie Fiecare ziar, revistã sau publicaþie online are o structurã diferitã adaptatã la posibilitãþile financiare, numãrul de pagini ºi specificul sãu. De exemplu, dintr-o redacþie micã pot sã lipseascã fotografii, dar asta nu înseamnã cã din publicaþia respectivã lipseºte ilustraþia. Sarcinile fotografilor sunt preluate de reporterii care deþin un aparat

71


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. foto ºi care realizeazã singuri fotografiile ce vor însoþi articolele lor. O redacþie ºcolarã redusã poate fi formatã doar dintr-un coordonator editorial ºi reporteri, dar trebuie avute în vedere toate funcþiile “neacoperite” precum cel de corector, foarte important în atingerea unei calitãþi onorabile pentru o publicaþie. Mai jos am încercat sã descriem o redacþie medie de cotidian ºi sã realizãm “fiºa de post” ataºatã fiecãrei funcþii în parte, pentru a avea o privire de ansamblu. Redactorul-ºef Este responsabilul ºi conducãtorul echipei unui ziar, revistã, publicaþie (fie ea tipãritã sau care apare pe Internet). Organizeazã redacþia, numeºte responsabilii de domenii, conduce ºedinþele de sumar în care se discutã subiectele, are ultimul cuvânt în privinþa formei, conþinutului ºi publicãrii articolelor. Redactorul-ºef adjunct „Mâna dreaptã” a redactorului-ºef. κi împarte responsabilitãþile enumerate mai sus cu ºeful redacþiei. Editori / ªefi de secþii (Politic, Economic, Social, Învãþãmânt, Reportaj, Investigaþii, Culturã, Monden, Sport, Comentarii, Interviuri) Sunt responsabili cu câte o echipã care se ocupã de subiecte precise dintr-un anumit domeniu de interes public. Trimit reporterii la evenimente, îi supervizeazã, discutã cu fiecare dintre ei abordarea subiectelor, sunt responsabili de forma pe care o au articolele finale, au grijã ca atunci când reporterii greºesc sã gãseascã soluþiile cele mai rapide ºi mai bune pentru a remedia greºelile. Reporteri/Redactori/ Corespondenþi speciali Sunt „motorul” unei redacþii. Culeg informaþii, se documenteazã, discutã abordarea unui subiect cu editorii sau ºefii de secþie ºi scriu materialele. Fotografi/Caricaturiºti Sunt responsabili cu ilustrarea corectã a articolelor. Merg la evenimente, de cele mai multe ori împreunã cu reporterii, unde încearcã sã gãseascã cea mai bunã imagine care sã „ajute” textele ce vor fi publicate. Documentariºtii Cautã informaþii relevante (istorice sau recente) despre un eveniment sau personaj, la cererea reporterilor, editorilor sau a redactorului ºef. Sursele sunt arhivele de ziare, biblioteci, baze de date de pe Internet etc. Secretarul de redacþie Este „cureaua de transmisie” între jurnaliºti ºi „blocul tehnic” al ziarului (oamenii care deseneazã forma unui ziar tipãrit sau online format din layouteri, editori imagine, art designeri). Tot el þine legãtura cu tipografia ºi asigurã respectarea orelor de predare a articolelor. Layouterii „Deseneazã” forma finalã a ziarului sau revistei.

72


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. Corectorii Asigurã forma finalã, corectã din punct de vedere gramatical, a textelor. Genurile publicistice Articolele de ziar, revistã sau publicaþie online trebuie sã poatã fi încadrate într-un gen publicistic precis. Cititorul nu face deosebirea între o relatare ºi un editorial, dar „simte“ ºi dezaprobã atunci când, de exemplu, se amestecã comentariul jurnalistului într-o ºtire. Genurile publicistice clasice sunt: ºtirea, relatarea, reportajul, interviul, investigaþia (ancheta jurnalisticã) ºi comentariul (sau opinia). ªtirea Cea mai bunã definiþie a ºtirii este: „ceva despre care am aflat abia acum“. Este cel mai rãspândit gen publicistic ºi cel mai important în presa cotidianã sau online. Este informaþia „împachetatã“ în forma ei cea mai scurtã ºi care rãspunde la câteva întrebãri esenþiale: cine? (a fãcut), ce? (a fãcut), când? (a fãcut), unde? (a fãcut), de ce? (a fãcut) ºi cum? (a fãcut). Noutatea este cea mai importantã calitate a unei ºtiri. Cea mai importantã informaþie se scrie în prima frazã, apoi restul în ordinea relevanþei. Indicarea surselor de informare este vitalã, iar opinia jurnalistului nu are ce cãuta în ºtire. Valoarea unei ºtiri este datã de: noutate (s-a petrecut azi), notorietate (este vorba despre cineva important, cunoscut), raritate (nu se întâmplã în fiecare zi), proximitate (are loc la noi în oraº sau liceu), amploare (afecteazã mulþi oameni, elevi, studenþi etc.). Relatarea Povestirea cronologicã a unui eveniment de cãtre un jurnalist, la care acesta a fost martor. Este un rezumat al etapelor semnificative ale evenimentului, care trebuie sã fie de interes pentru public. Reporterul prezintã, pe lângã detalii informative ºi o notã de autenticitate prin detalii de atmosferã (era cald, frig etc.) Reportajul Articol sau serie de articole scrise de un jurnalist, având ca punct de plecare informaþii culese de la faþa locului, dar scrise într-un mod cât mai expresiv, aproape literar. Cititorul trebuie fãcut „sã vadã“, „sã simtã“ ºi „sã trãiascã“ ce a vãzut, simþit ºi trãit reporterul la faþa locului. Este o „poveste“ bazatã pe o cercetare amãnunþitã a subiectului ºi o considerabilã documentaþie. Stilul, forma, ritmul ºi o atenþie deosebitã acordatã limbajului folosit sunt esenþiale. Sunt utilizate metodele ficþiunii (text narativ, scene, dialog, personaje, acþiune), dar toate faptele trebuie sã fie reale. Reportajul nu este un monolog sau un discurs exclusiv al reporterului, o descriere de tip „naturã moartã“ sau o lecþie de moralã ilustratã de câteva exemple. Interviul Este un dialog între reporter ºi un personaj. Aceastã convorbire întruneºte câteva condiþii minime: convorbirea are loc între un jurnalist ºi o persoanã care prezintã interes pentru public, existã un accept de publicare dat jurnalistului de cãtre interlocutor, iar discuþia este înregistratã ºi publicatã sub forma întrebare – rãspuns. Interviul este transcrierea acestei discuþii. Textul trebuie editat astfel încât la final sã rãmânã doar

73


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. pasajele notabile cu informaþie importantã, ºocantã sau distractivã. Interviul poate fi fãcut faþã în faþã, pe telefon, pe messenger (doar dacã interlocutorul este greu de gãsit sau la distanþã fizicã mare, ºi dupã o verificare temeinicã a identitãþii exacte a adresei de messenger). Pentru orice interviu documentarea este esenþialã. Dacã personajul nu este cunoscut ºi informaþiile despre el lipsesc din sursele de documentare rapidã, este necesar ca documentarea sã cuprindã vizite la rude, prieteni, apropiaþi. Investigaþia Cel mai complex gen publicistic, în care se regãsesc elemente din toate genurile anterioare. Numitã ºi dezvaluire sau anchetã, investigaþia aduce la cunoºtinþa publicului fapte ilegale care sunt ascunse de autoritãþi sau persoane cu notorietate. Documentarea, aºezarea faptelor în context, interpelarea multor personaje ºi o scriiturã clarã ºi logicã sunt estenþiale. Reporterul trebuie sã stea de vorbã cu toate personajele implicate ºi sã se bazeze pe documente. Comentariul Este genul publicistic în care este permisã opinia jurnalistului, pe orice temã (în general de interes public ºi imediat). Nu are reguli fixe, dar stilul este esenþial. Segmentele unui articol Titlul. Alãturi de fotografie, titlul este primul contact al cititorului cu textul. Importanþa acestuia în economia unui articol este covârºitoare, de aceea trebuie ales cu mare grijã ºi doar dupã ce a fost recitit articolul de câteva ori. Titlul trebuie sã aibã un mesaj foarte clar, extras din informaþia principalã a textului, sã fie uºor de înþeles ºi fãrã echivoc. Nu conþine abrevieri (în afarã de cele foarte cunoscute ca FMI) ºi nu începe cu un articol nehotãrât. Ideal este sã fie scurt, informativ ºi incitant. Chapeau (Intro). Este un paragraf introductiv care reformuleazã ºi rezumã conþinutul articolului într-o frazã. Are rolul de a economisi timpul cititorului ºi de a-l face sã înþeleagã dacã îl intereseazã conþinutul articolului. Intertitlul. Pentru cã unele articole solicitã spaþiu mai mare, se apeleazã la intertitluri incitante pentru a facilita lectura ºi a “sparge” textul. Intertitlurile mai sunt numite ºi titluri de paragraf ºi, dupã cum le spune numele, se alcãtuiesc din cuvinte extrase din paragraful pe care îl prefaþeazã. Textul. Primul paragraf, numit ºi “atacul”, dã tonul întregului articol ºi creeazã anumite aºteptãri din partea cititorului. Uneori de prima frazã depinde urmãrirea pânã la capãt a textului. Textele tebuie sã fie clare, concise, la obiect ºi se recomandã folosirea verbelor de miºcare la diateza activã. Finalul. Atenþie, finalul articolelor (în afarã de comentariu/editorial) nu trebuie sã conþinã concluzii, sentinþe sau judecãþi de valoare, ºi în niciun caz propoziþii cu caracter moralizator. Cititorul trebuie lãsat sã desprindã singur concluziile dupã ce i-au fost livrate informaþiile necesare pentru asta. Neprofesionistã este ºi o încheiere a articolelor cu o întrebare. Cititorul vrea informaþii ºi nu întrebãri. Legenda (Explicaþia foto). Legenda trebuie sã fie clarã ºi sã aducã un plus de valoare ilustraþiei. Dacã în fotografie avem un personaj, atunci în legendã vom explica cine este personajul, cu numele sãu complet ºi funcþia pe care o deþine. În plus, mai putem adãuga locul în care a fost realizatã fotografia.

74


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. Sursele ºi Documentarea Cum ajungem, totuºi, sã scriem o ºtire sau un articol mai complex? Nu e aºa complicat pe cât pare la început. Subiectele sunt peste tot în jurul nostru. La conferinþe de presã, la ºedinþe de consiliu local, în presã, pe site-uri ºi forumuri de orice fel. Idei de subiecte primim de la cititori, la telefon sau pe e-mail, de la cunoscuþi ori pur ºi simplu observãm ceva interesant pe stradã. Surse care nu trebuie neglijate sunt rubricile de mica publicitate sau avizierul de la bloc. Aºadar, avem un fir, o idee sau un pont de subiect. Cum continuãm? Pasul 1. Primul lucru când începem sã documentãm un articol este sã avem rãspunsul la întrebarea „cine ne-ar putea oferi informaþia exactã?” Sursele potenþiale sunt: Administraþia (Primãrie, Consiliu Local, Consiliu Judeþean), persoane din conducerea liceului ºi a Inspectoratului Judeþean, parlamentari, oameni de afaceri, lideri sindicali, ONG-uri, servicii de urgenþã (Poliþie, Salvare etc.), elevi, pãrinþi. Pasul 2. Dupã ce am stabilit cea mai bunã sursã potenþialã pentru subiectul nostru, încercãm sã obþinem un interviu cu persoana respectivã. Interviul trebuie pregãtit printr-o predocumentare pe site-uri, arhive de presã, discuþii cu persoane familiarizate cu subiectul. Ideal este interviul faþã în faþã, dar de multe ori nu se poate; cu unele excepþii (de exemplu dacã lucrãm la un profil sau vrem sã publicãm un interviu amplu, întrebare-rãspuns), putem discuta la telefon cu sursa noastrã, nefiind necesarã o întâlnire. Alte situaþii: • Persoana cu care dorim sã discutãm va delega un purtãtor de cuvânt, care sã ne furnizeze informaþiile. • Sursa va trimite rãspunsurile pe e-mail. • Ghinion: sursa nu vrea sã discute. Continuãm sã cãutãm pânã gãsim altã sursã. Pasul 3. Pânã la urmã am obþinut informaþiile. Ne apucãm de scris? Doar dacã avem informaþia cât mai completã ºi corectã. Dacã avem o ºtire care anunþã un concert în oraº, n-avem motive sã ne îndoim, aºa cã ne apucãm de scris. Dacã însã avem un elev care acuzã un profesor cã i-a cerut bani pentru a-l promova, încercãm sã vedem cât de credibilã e informaþia – trebuie sã discutãm cu alþi elevi, cu cel acuzat ºi cu conducerea ºcolii. Nu este genul de articol pe care-l veþi scrie în fiecare zi, dar chiar ºi la cele mai frecvente (analize) va fi nevoie de încã 1-2 persoane intervievate. Pasul 4. Toate informaþiile obþinute prin interviuri pot fi, dacã subiectul este amplu ºi/sau conflictual, dublate de documentare din alte surse: site-urile organizaþiilor (primãrie, liceu), Monitorul Oficial, arhivele online ale site-urilor de ºtiri, o cãutare pe Google “de control”. Ilustraþia. În paralel cu documentarea textului, ne gândim ºi la ilustraþie. În general, alegem fotografia sau fotografiile cele mai potrivite dupã ce intuim cum va arãta ºtirea sau articolul; foarte rar, scriem textul în funcþie de fotografie (de exemplu, primim o fotografie superbã cu copaci înfloriþi ºi atunci textul e secundar ca importanþã). Putem face noi fotografiile, le putem lua din arhiva proprie, din alte arhive, de pe site-uri, bloguri, baze fotografice. Regula de aur: citarea sursei. Când e posibil, adãugãm ºi video, cu aceleaºi reguli.

75


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. Jurnalism online Internetul este media influentã, folositã de multe ori pentru a avea informaþia necesarã luãrii unei decizii. Avem la dispoziþie un spaþiu infinit pentru a publica ºtiri ºi metode de autopromovare, iar informaþia poate fi prezentatã în formate complete: text, audio, video, plus documente ataºate ºi link-uri spre alte site-uri. New media are ºi dezavantaje, care pot fi totuºi evitate: abundenþa de informaþie (care poate duce la saturaþie), prezenþa unor informaþii greºite, faptul cã, potrivit unor experþi, cititorul de web se fereºte de textele lungi. Toate acestea pot fi evitate. Ziarele, televiziunile ºi posturile de radio ºi-au facut website-uri mai ales în ultimii ani, ba chiar unele publicaþii au renunþat la tipãriturã în favoarea publicaþiilor online. Website-ul e o necesitate, pentru cã informaþia circulã mult mai rapid. Pentru afacerile de presã, Internetul e mai ieftin decât tipãritura, dar problema e cã ºi veniturile sunt, deocamdatã, mai mici, cel puþin în România, însã ºi din acest punct de vedere viitorul sunã mult mai bine online. Când Internetul era aproape o ciudãþenie, în anii 90, profesorul Tim Berners-Lee, inventatorul „World Wide Web”, scria cã WWW, primul web browser, „va permite utilizatorilor sã adnoteze informaþiile existente”. O noutate absolutã: cititorul putea deveni ºi „scriitor”. Povestea s-a rostogolit, iar azi rezultatul se numeºte „conþinut generat de utilizatori” (user-generated-content). Pe lângã munca jurnaliºtilor angajaþi, avem pe website-uri texte, fotografii ºi video realizate de user-i/cititori. Ele sunt trimise direct redacþiilor sau redacþiile le preiau de pe bloguri ºi alte site-uri. Site-urile clasice de ºtiri rãmân realizate în mare proporþie de jurnaliºtii profesioniºti, însã contra-exemplul poate fi Youtube, alimentat exclusiv de utilizatori. „Citizen journalism”: Jurnalist de ocazie Conceptul a primit ºi un nume: citizen journalism, adicã implicarea oamenilor obiºnuiþi, fãrã pregãtire în jurnalism ºi care nu sunt angajaþi ºi nici mãcar colaboratori ai unor redacþii, în crearea ºtirilor, fotografiilor, reportajelor video. Acestea sunt postate pe forumuri, bloguri, website-uri, reþele sociale, de unde pot fi preluate, în general gratis, de jurnaliºtii cu normã întreagã. Citizen journalism nu trebuie confundat cu jurnalismul civic. Diferenþa e cã cei care se ocupã de prima formã o fac neregulat, sunt jurnaliºti de ocazie, spre deosebire de ceilalþi jurnaliºti care se ocupã de probleme cetãþeneºti. Repere • 2001- primul moment de glorie al blogurilor: atentatele din 11 septembrie, când o parte dintre site-urile mari (ex. BBC) au fost imposibil de accesat din cauza numãrului mare de utilizatori, aºa cã informaþiile au început sã circule pe canale alternative, cum ar fi blogurile. • 2009 - Revoluþia Twitter din Republica Moldova: ºtirile despre protestele de la Chiºinau au circulat rapid pe aceastã reþea de socializare. Sursele ºi documentarea pe Internet Internetul e o sursã uimitoare pentru reporteri; viteza documentãrii unui articol e uriaºã acum comparativ cu ce a fost înainte de online. Informaþii oficiale precum comunicatele de presã nu mai vin pe fax sau pe fluxurile agenþiilor de presã, ci sunt postate pe site-uri oficiale sau circulã pe e-mail. Existã baze de date legislative online, ºtiri online, rapoarte online, primãrii online, consilii locale online, firme online.

76


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. ªi informaþiile neoficiale circulã pe forumuri, bloguri, reþele sociale (Facebook, Twitter), în secþiunile de comentarii ale site-urilor de ºtiri. Cititorii vor posta nu numai comentarii, dar ºi informaþii ce pot îmbunãtãþi articolul. În acest caz, informaþia trebuie cuprinsã, dupã verificare, într-o nouã versiune a articolului, care va fi reîncãrcatã pe site. Nu demult, puteai gãsi o adresã sau un numãr de telefon sunând la informaþii sau luând la mânã o cãrþulie de o mie de pagini – Cartea de telefoane. Azi, cartea de telefoane pentru persoane fizice e pe Internet, la adresa www.paginialbe.ro, iar cea pentru firme la www.paginiaurii.ro. Chiar ºi intervievarea surselor se poate face cu ajutorul net-ului, atunci când întâlnirea sau discuþia telefonicã nu e posibilã. Avem serviciul gratuit de telefonie Skype, Yahoo messenger-ul ºi, în cel mai rãu caz pentru un interviu, e-mail-ul. „Google it” ªi celebrul motor de cãutare pare un miracol, mai ales pentru cei care au fãcut presã înaintea apariþiei lui. În primul rând, ne ajutã sã contactãm persoane cu care dorim sã discutãm. Tastãm „Cristian Popescu Piedone” ºi vom gãsi, probabil, link-uri la pagina sa web, la contul de Facebook sau Linkedin sau la blogul personal. Dacã dãm o cãutare dupã un subiect, sã zicem „legea granturilor”, o sã gãsim probabil link-uri spre textul legii, spre articole de presã sau spre un forum de dezbatere. Toate acestea conþin informaþii utile pentru subiectul la care lucrãm. Sursa „net” Dacã gãsim „pe net” o informaþie, nu înseamnã cã e neapãrat corectã. Se pot gãsi pe forumuri destule informaþii, dar e bine sã fie verificate. „Net”-ul nu e o sursã în sine. Printre facilitãþile Google, pe lângã „“search”-ul clasic, avem cãutarea în arhivele de ºtiri (pe http://news.google.com) ºi serviciu gratuit de traducere (http:// translate.google.com). Un pont: Dacã avem o cãutare dupã o expresie sau un nume plus prenume, le vom scrie între ghilimele pentru a avea rezultatele exacte. Reguli de editare online Reporterii site-urilor de ºtiri se pot miºca în voie când vine vorba de scris. Tehnologia îi ajutã sã facã textele mai uºor de citit ºi de gãsit pe Internet. Iatã câteva reguli speciale valabile în online, pe lângã cele clasice de scriere. Titlul Poate fi mai lung decât în ziarul tipãrit - care e limitat ca spaþiu. Sunt recomandate titlurile clare ºi cât mai atractive, pentru cã apar pe pagina de start (homepage) a siteului. Dacã nu sunt interesante, cititorii nu vor da click pentru toatã ºtirea. Mai rar, titlul e dublat de un subtitlu, de un supratitlu sau de ambele. Intro (lead) Primul paragraf al ºtirii trebuie sã conþinã esenþa ºtirii, din motivul explicat mai sus, la titlu. Poate fi mai puþin precis ºi mai creativ în cazul reportajelor. În intro ºi în titlu trebuie sã se gãseascã acele cuvinte-cheie pe care autorul ºtirii estimeazã cã le

77


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. vor folosi cititorii care vor da cãutare pe motoarele de tip Google. De exemplu, e evident cã la o ºtire despre sesiunea de bacalaureat, printre cuvintele din titlu ºi lead va fi “bacalaureat”. Mãrimea Nu existã mãsuri ca la croitor, dar un etalon poate fi: ºtiri „soft”- de importanþã redusã -cca 300 de cuvinte, mai mult sau mai puþin; ºtiri „hard” - ºtirile zilei, importante - cca 600 de cuvinte; reportajul, ancheta, interviul - peste 600 de cuvinte. Actualizarea Online-ul permite îmbunãtãþirea unui articol deja publicat, când apar informaþii noi. De exemplu, în cazul informaþiei de tip „breaking-news”, dupã ce a apãrut informaþia foarte pe scurt ori doar titlul ºi intro-ul, cu eticheta „ªtirea se actualizeazã”/„Vom reveni”, revenim cu ºtirea pe larg, cu eticheta „ªtire actualizatã”. Chiar dacã avem o ºtire care nu redã un eveniment în derulare, e posibil sã avem nevoie sã o completãm sau sã o modificãm; folosim eticheta „ªtire actualizatã”. Microconþinutul Înseamnã segmentarea textului, pentru a-l face mai uºor de citit. De exemplu, dacã avem un text-fluviu (peste 1.000 de cuvinte), dupã lead prezentm o sintezã a textului, cu cratime sau cu bumbi (bullets). La enumerãri sunt recomandate, de asemenea, bullet-urile. Cuvinte, fraze sau nume pot fi scrise cu italic sau cu bold sau cu italic bold pentru a fi scoase în evidenþã. Citarea&Link-urile Se poate face trimitere directã la un alt website, la un articol (de pe alt site sau de pe propriul site). Link-ul se plaseazã pe un nume, pe un cuvânt, pe o parte a frazei sau chiar (mai rar) pe o frazã întreagã. Foto&Video Online-ul permite crearea unor subiecte multimedia, care sã conþinã, pe lângã text, ºi fotografii, documente, fiºiere audio, video (pot fi descãrcate de pe Youtube, cea mai bunã sursã). Întotdeauna trebuie precizatã sursa. Tag-urile (cuvintele-cheie) Autorul ºtirii sau editorul (cel care supervizeazã ºtirea) trebuie sã scrie la sfârºitul ºtirii tag-uri (cuvinte-cheie sau expresii între ghilimele). Scopul e ca utilizatorii care cautã o informaþie pe Google sau alte motoare tastând cuvinte-cheie sa gãseascã ºtirea. Ziarul online – primii paºi Site-ul propriu-zis e cea mai simplã parte a procesului, aºa cã, deºi existã tentaþia sã ne concentrãm pe nume ºi graficã, acestea sunt elemente secundare în conceperea unui ziar sau reviste online.

78


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. Strategia editorialã Echipa trebuie sã-ºi fixeze obiectivele: ce fel de subiecte vrea sã publice, cine sunt potenþialii cititori, care e frecvenþa cu care vor fi publicate materialele ºi sã fixeze o ºedinþã de redacþie sãptãmânalã. Structura echipei O redacþie, chiar ºi micã, trebuie sã aibã un coordonator ºi responsabili de secþiuni. Fiecare reporter va “acoperi” una sau mai multe secþiuni, pe care le stabileºte echipa în funcþie de tactica editorialã. Nu uitaþi de secþiunea de contact, care sã conþinã cel puþin un numãr de telefon ºi o adresã de e-mail. Nume ºi logo Site-ul (ziarul) are nevoie de un nume. Ideal e ca numele ziarului sã coincidã cu adresa web. Numele trebuie sã fie clar ºi scurt. Un ziar are nevoie ºi de o siglã (logo) ºi, opþional, de un slogan. Template Grafica ziarului poate fi aleasã dintre sutele de teme gratuite de tip wordpress ºi poate fi modificatã în funcþie de strategia echipei, culorile liceului etc. Training Înainte de a publica materialele jurnalistice, e recomandat ca fiecare membru al echipei sã ºtie cum funcþioneazã site-ul: cum se posteazã un articol, cum se pune o fotografie sau un material video, cum se pune un link, cum se scriu cuvintele-cheie. Promovare Ziarul trebuie promovat pe toate canalele posibile, de la ziare locale online (cu care se poate face schimb de link-uri) la bloguri ºi cont de Facebook. Începeþi totuºi promovarea în liceu, anunþând cât mai mulþi elevi despre lansarea ziarului. Când publicaþi subiecte de interes local, anunþaþi presa localã precizându-le sã vã citeze ºi sã punã link la articolul vostru. Zece sfaturi de urmat • În fiºa postului unui reporter scrie “sociabil”. Un reporter bun e capabil sã discute convingãtor ºi cu un ministru, dar ºi cu un infractor dat în urmãrire generalã. • Adunaþi numere de telefon chiar dacã nu aveþi nevoie de ele pe moment; s-ar putea sã le folosiþi altã datã. La fel ºi documentele pe care nu le folosiþi pe moment. Într-o discuþie, notaþi tot ceea ce vã spune interlocutorul, poate cã ºtirea va apãrea de unde nu vã aºteptaþi. • Un reporter bun citeºte ºi alte ziare decât cel la care lucreazã, ºi alte bloguri decât al lui, ºi chiar dacã dispreþuieºte tabloidele aruncã din când în când un ochi prin ele, pentru a înþelege mai bine ºi o altã lume decât cea în care se miºcã. • Conferinþa de presã sau ºedinþa de consiliu local este un bun prilej pentru a discuta cu oficialii ºi a obþine ºi alte subiecte decât cele anunþate, pe care le vor avea toþi ziariºtii. Cu alte cuvinte, a urma propria agendã.

79


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. • Documentarea unui subiect se face în funcþie de miza lui: o ºtire despre organizarea unui concert vine în urma unui simplu anunþ, însã o analizã despre fenomenul migraþiei e rezultatul unui plan de documentare elaborat. • Folosiþi reportofonul când faceþi un interviu pe care-l veþi publica integral sau atunci când aveþi un subiect controversat. Altfel, transcrierea interviurilor o sã vã “mãnânce” mult timp, deci mai bine alegeþi notiþele. • Nu existã întrebãri proaste, pot exista în schimb întrebãri care n-au fost puse. Chiar dacã vã temeþi cã interlocutorul vã va considera ignoranþi, puneþi totuºi întrebarea de care vã e fricã. Când nu obþineþi rãspunsul vizat, încercaþi sã reveniþi, reformulând intrebarea. • Un reporter trebuie sã fie precaut cu cel care-i promite „dezvãluiri senzaþionale” ºi sã încerce sã identifice interesul persoanei respective. Totuºi, dacã faptele relatate sunt corecte ºi de interes public, de cele mai multe ori ºtirea trebuie publicatã, chiar dacã serveºte, colateral, interesul sursei. • „Traduceþi” limbajul oficial-birocratic: mai mult ca sigur majoritatea cititorilor voºtri nu lucreazã la primãrie sau la Ministerul Educaþiei, deci au nevoie de ºtiri cu un limbaj comun, dar nu banal. • Fiecare ºtire sau articol are în spate o poveste. Chiar dacã este un text scurt sau lung, doar precis sau creativ, important e sã scrieþi detaliile relevante, în ordine logicã. Zece greºeli uºor de evitat • Exprimarea opiniei autorului într-un articol de informaþie este cea mai întâlnitã greºealã printre jurnaliºtii începãtori. „Balul Bobocilor a fost un spectacol reuºit” este o opinie ºi nu are ce cãuta într-o ºtire. „La Balul Bobocilor au venit ºi elevi de la alte licee din oraº” este o informaþie care poate arãta cã spectacolul a fost reuºit ºi a atras multã lume. „Domnul Ion Ionescu, directorul liceului «Mihai Eminescu», a spus la sfârºitul spectacolului cã Balul Bobocilor a fost mai interesant anul acesta decât anul trecut” este o opinie care poate fi inseratã în articol deoarece o atribuim unui personaj. • Folosirea persoanei I (cu excepþia articolelor de opinie) este interzisã. “Am vãzut cum doi elevi s-au bãtut la Balul Bobocilor ºi colegul meu Adrian Marin a ajuns la spital” este o situaþie care poate fi uºor descrisã astfel: „În timpul Balului Bobocilor a avut loc o bãtaie între doi elevi, iar unul dintre ei, Adrian Marin, a avut nevoie de îngrijiri medicale la Spitalul Municipal”. • Publicarea unei informaþii fãrã a scrie din ce sursã provine decredibilizeazã articolul ºi lasã loc de interpretãri. Pentru a evita întrebãrile suplimentare pe care ºi le-ar putea pune cititorul indicaþi mereu sursa informaþiilor: „Potrivit unui raport întocmit de profesorii liceului…”, „Conform poliþistului de proximitate…” sau „Din declaraþiile paznicului reiese cã…”. • Folosirea abundentã a neologismelor, regionalismelor, jargonului poate îngreuna citirea articolului vostru. De aceea trebuie sã folosiþi cuvinte cât mai simple pe care le înþelege oricine fãrã sã deschidã dicþionarul. • Folosirea termenilor de specialitate farã explicarea lor pe înþelesul cititorilor trebuie evitatã pe cât posibil pentru a nu induce confuzie. Nu asumaþi niciodatã cã cititorul ºtie ce înseamnã “trahicardie” dacã voi ºtiþi.

80


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. • Publicarea unei declaraþii acuzatoare fãrã solicitarea pãrerii celui acuzat este interzisã. Dacã nu reuºiþi sã contactaþi persoana acuzatã în timpul pe care l-aþi alocat pentru redactarea articolului mai bine amânaþi publicarea pânã când reuºiþi sã contactaþi personajul în cauzã. • Evitaþi sã scrieþi chiar la începutul articolelor data la care s-au întâmplat ori se vor întâmpla, pentru ca ºtirile voastre sã nu semene cu afiºele de la intrarea în bloc: „Mâine, 20 ianuarie, are loc Balul Bobocilor în liceul X. Invitatul special al serii va fi ªtefan Bãnicã J.R”. Corect este: „ªtefan Bãnicã J.R. va cânta la Balul Bobocilor din liceul X. Evenimentul are loc mâine, 20 ianuarie, ºi sunt aºteptaþi..”. • Preluarea integralã a unor articole din alte publicaþii - „copy-paste” – este interzisã. Dacã existã informaþii pe care vreþi sã le folosiþi totuºi în articol, ºi pe care nu aveþi cum sã le accesaþi din alt loc, citaþi autorul ºi publicaþia din care vã luaþi o informaþie. • Nu priviþi cititorii „de sus”. Încercaþi sã trataþi orice comentariu, scrisoare sau sesizare cu respectul cuvenit celor care ºi-au alocat timp ca sã citeascã un articol scris de voi. Rãspundeþi într-un limbaj ºi cu respect oricãrei sesizãri, fie cã este comentariu postat sub articolul vostru online sau verbal în curtea ºcolii. • Nu faceþi referinþe gratuite la etnia sau orientarea sexualã a unei persoane.

BIBLIOGRAFIE Pierre Albert, Istoria presei, Editura Institutul European, 2002 Philippe Gaillard, Tehnica jurnalismului, Bucureºti, Editura ªtiinþificã, 2000 Richard Keeble, „Presa scrisã - O introducere criticã”, Editura Polirom, 2009 John Wilson, „Sã înþelegem jurnalismul”, Editura „Institutul European”, 2004 http://www.highschooljournalism.org/ http://www.media-awareness.ca http://radio-weblogs.com http://ezinearticles.com http://www.netlingo.com

81


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã.

ELEMENTE DE DEONTOLOGIE PROFESIONALÃ PENTRU PROIECTE DE JURNALISM CETÃÞENESC ÎN ªCOLI Elena Coman

Introducere: Conceptul de jurnalism este inseparabil de ideea de deontologie profesionalã – un proiect jurnalistic profesional nu poate exista în afara regulilor etice jurnalistice – aceasta este o propoziþie fundamentalã a profesiei, un adevãr pe care nu îl mai contestã nimeni. Jurnalismul cetãþenesc nu face notã separatã de aceastã regulã, fiind mai întâi un proiect de naturã jurnalisticã, diferit de jurnalismul profesionist doar prin faptul cã este realizat de persoane care nu sunt plãtite pentru activitatea lor ca jurnaliºti. Acesta este un fel foarte complicat de a spune cã nu poþi face jurnalism, dacã nu respecþi niºte reguli, iar calitatea jurnalismului pe care îl faci este dat în principal de mãsura în care acest jurnalism respectã reguli profesionale. Adevãrul acesta este ºi extrem de intuitiv: orice consumator de ziare, radio sau televiziune simte când un material jurnalistic este corect ºi când nu, chiar dacã nu are nici cea mai micã idee despre regulile profesiei de jurnalist. Aceasta este una dintre cele mai mari calitãþi ale deontologiei jurnalistice – poþi intui în mod natural încãlcarea ei în momentul în care întâlneºti o asemenea situaþie ºi recunoºti respectarea ei de departe. De aceea, deºi existã ºi o componentã teoreticã a deontologiei jurnalistice, practica este cea mai importantã parte a ei. În termenii cei mai simpli, deontologia jurnalisticã este un set de reguli profesionale care se regãsesc sub forma unui “cod” – un document-instrument care conþine concepte, reguli generale ºi excepþii de la reguli. Caracteristica fundamentalã a codului deontologic este intuitivitatea – sunt instrumente construite pe intuiþia moralã a subiectului care le aplicã. Mai degrabã decât a fi reguli care trebuie sã fie învãþate pe de rost, sunt instrumente de capacitare a celui care le aplicã – te obligã sã îþi pui probleme etice, te ajutã sã îþi îmbunãtãþeºti permanent intuiþia moralã – este un fel foarte complicat de a spune cã te face o persoanã mai bunã sau cel puþin mai capabilã de a discerne linia finã dintre corect ºi incorect. Principalul instrument de învãþare este exemplul – real sau imaginar - ºi problematizarea în jurul acestui exemplu. Perspectiva fundamentalã din care sunt analizate aceste exemple este cea a consecinþelor: ce consecinþe produce pentru diferitele pãrþi implicate un anume gest/material jurnalistic. Cele mai multe dintre situaþiile deontologice pot fi analizate dupã cum urmeazã: - identificarea pãrþilor afectate de un anume material jurnalistic; - identificarea consecinþelor pe care le produce materialul la nivelul acestor pãrþi afectate; - cuantificarea acestor consecinþe - urmãrind, întotdeauna în acelaºi timp, douã principii: - maximizarea binelui pe care actul jurnalistic îl produce, în sensul de “cât mai mult bine pentru cât mai multe persoane”; - minimizarea rãului pe care actul jurnalistic îl poate crea – exemple în acest sens fiind regulile de protecþie pentru persoanele aflate în situaþii vulnerabile, care ar putea fi afectate de actul jurnalistic dacã doar primul principiu s-ar aplica. - gãsirea echilibrului între aceste consecinþe ºi astfel rezolvarea problemei deontologice.

82


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. Pare a fi o formulã foarte complicatã, însã implementarea ei este extrem de simplã: orice material produs are niºte consecinþe – în viaþa cititorilor, în viaþa persoanei/ persoanelor despre care se scrie, în viaþa jurnalistului –, iar aceste consecinþe trebuie conºtientizate. De asemenea, un material jurnalistic trebuie sã urmãreascã obþinerea de beneficii pentru o parte cât mai mare a publicului sãu, iar prin beneficii aici înþelegem lucruri precum: o mai bunã înþelegere a lumii în care trãiesc, o viziune diferitã asupra comunitãþii în care trãiesc, o informaþie care sã îi ajute sã acþioneze mai… informat sau mai implicat în viaþa comunitãþii. Concepte centrale în deontologia profesionalã jurnalisticã Textul de prezentare este însoþit din când în când ºi de câteva exemple, care pot fi discutate oricând, dar mai ales la ºedinþele de redacþie, tocmai pentru a sublinia puternic caracterul aplicativ al problemelor de eticã jurnalisticã. Interes public Interesul public este cel mai important concept al activitãþilor jurnalistice, indiferent de forma în care se manifestã ele. Nu existã o definiþie completã ºi finalã a interesului public, însã acest lucru nu îl face imposibil de recunoscut. Interesul public se defineºte de obicei prin apelul la trei concepte fundamentale din democraþii, în jurul cãrora se construieºte activitatea mass-media, în general: - libertatea de expresie; - accesul la informaþie; - responsabilizarea actului de guvernare. Mai simplu spus: mass-media este o instituþie democraticã prin care cetãþenii unui stat se exprimã, sunt informaþi cu privire la chestiuni de interes public ºi îºi manifestã controlul asupra instituþiilor statului. Interesul public este expresia/reflectarea acestor drepturi ale cetãþenilor. Subiectele generale, fãrã a fi singurele, care cad în general sub aceastã definiþie sunt: - cazuri de corupþie sau de nedreptate; - cazuri de incompetenþã sau neglijenþã ale instituþiilor; - subiecte care þin de sãnãtate ºi siguranþa publicã; - informaþii privind funcþionarea anumitor instituþii ale þãrii/comunitãþii; - informaþii care faciliteazã participarea cetãþenilor la viaþa socialã, economicã sau politicã a þãrii sau comunitãþii din care fac parte; - informaþii care ajutã cetãþenii sã nu fie induºi în eroare de persoane sau grupuri; Exemple de subiecte: - indicatori de performanþã economicã ai unei þãri sau comunitãþi; - miºcãri sociale: greve, proteste, manifestãri civice; - epidemii, prevenþie medicalã, cazuri de boli rare, informare corectã medicalã; - bugetul unei primãrii, desfãºurarea alegerilor naþionale sau locale, informaþii despre candidaþii în alegeri care i-ar putea împiedica pe aceºtia sã îºi exercite funcþia în mod corect; - starea drumurilor, funcþionarea cãilor ferate; - starea unor comunitãþi sau grupuri vulnerabile, ºomajul, migraþia de muncã, rata criminalitãþii dintr-o comunitate; - organizarea ºi funcþionarea tezelor sau altor examene naþionale.

83


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. Exerciþiu demonstrativ: Un articol despre situaþia ºomajului în oraºul Vaslui conþine informaþii despre: numãrul ºomerilor, statutul lor socio-economic (ce vârste au, ce educaþie au), numãrul posturilor disponibile în localitate ºi informaþii despre religia ºefului inspectoratului teritorial de muncã. Se cere sã se stabileascã ce informaþii sunt de interes public ºi care nu. Rezolvare: - numãrul ºomerilor, statutul lor socio-economic, numãrul posturilor disponibile din localitate ajutã publicul sã îºi dea seamã care este starea economicã generalã a comunitãþii – este o informaþie de interes public; - religia ºefului inspectoratului teritorial de muncã este irelevantã în ceea ce priveºte exercitarea funcþiei publice în care se aflã – nu este o informaþie de interes public. Alte propuneri de exerciþii: Un articol despre X, candidat la primãria oraºului, conþine informaþii despre: afacerile în care candidatul este acþionar, date despre traseul lui politic, notele de la ºcoalã ale fiului lui, declaraþiile de avere din ultimii 5 ani cât a deþinut funcþii publice ºi fotografii cu casele deþinute. Se cere sã se stabileascã ce informaþii sunt de interes public. Un articol despre o epidemie de gripã conþine informaþii despre: numãrul cazurilor din localitate, numãrul ºcolilor închise, sfaturi medicale de la un medic generalist, sfaturi medicale de la bunica reporterului ºi preferinþele muzicale ale bolnavilor internaþi la secþia de boli infecþioase a spitalului din localitate. Se cere sã se stabileascã ce informaþii sunt de interes public. Bunã credinþã Orice proiect jurnalistic porneºte de la bunãcredinþã – este echivalentul “prezumþiei de nevinovãþie” în jurnalism. Orice jurnalist, fie el profesionist sau cetãþean, trebuie sã porneascã de la bunã-credinþã în realizarea unui material ºi trebuie sã acþioneze pe baza ei. Este de departe cel mai dificil de definit concept din jurnalism, însã o imagine asupra a ceea ce însemnã este definiþia juridicã a ei, cu care se lucreazã inclusiv în legislaþia româneascã: este credinþa intimã a unei persoane cã tot ceea ce face este bine, conform legii. La fel, în jurnalism, este convingerea intimã a jurnalistului cã ceea ce face este bine ºi în conformitate cu regulile profesiei. Buna-credinþã se defineºte în general prin opoziþia cu reaua-credinþã: care este încãlcarea cu bunã ºtiinþã a regulilor profesionale, pentru obþinerea de beneficii personale sau pentru un grup. Exemplu de rea credinþã: Un jurnalist publicã un articol despre directorul un liceu din localitate, în care publicã date personale (fotografii cu familia, casa, informaþii despre copilãria acestuia), în care îl acuzã pe acesta de fapte de corupþie, fãrã a-i da un drept la replicã. Materialul apare dupã ce liceul a refuzat transferul copilului jurnalistului la acel liceu.

84


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. Exemplu de bunã-credinþã: Un jurnalist publicã un material despre directorul unui liceu din localitate în care publicã date publice despre performanþele ºcolare ale elevilor liceului ºi despre utilizarea bugetului liceului pentru realizarea unor lucrãri pentru care nu exista acordul consiliului de administraþie al ºcolii. În material este publicat ºi punctul de vedere al directorului la aceste acuzaþii. Materialul a fost realizat ca urmare a primirii unei scrisori semnate de mai mulþi pãrinþi care reclamau creºterea nejustificatã a contribuþiilor solicitate de ºcoalã pãrinþilor. În material, jurnalistul nu exprimã niciun fel de pãreri personale cu privire la competenþa actorilor implicaþi, ci doar expune faptele, fãrã interpretãri. Protecþia surselor Pentru realizarea materialelor sale, un jurnalist lucreazã cu documente oficiale sau confidenþiale ºi/sau cu persoane care dau declaraþii oficiale sau confidenþiale. Toate acestea sunt surse pentru materialul respectiv. Un material jurnalistic bun trebuie sã precizeze sursele utilizate pentru informaþie: un raport oficial, informaþii publice de pe paginile de internet al unor instituþii, citate ale unui reprezentant oficial al unei instituþii etc. În anumite cazuri, sursele informaþiilor dintr-un material nu pot fi divulgate, atunci când divulgarea lor ar pune în pericol integritatea respectivei surse – atunci când aceasta este o persoanã. Jurnalistul are obligaþia de a pãstra anonimatul în cazul acestor surse – poate fi cazul unui angajat al primãriei care oferã jurnalistului informaþii despre decontarea din bugetul local de cheltuieli personale de cãtre primar; acest angajat ºi-ar putea pierde locul de muncã. Cu atât mai mult dacã sursa este, sã zicem, un membru al armatei Statelor Unite care dã detalii despre tratamentul aplicat prizonierilor de rãzboi. Nu doar codurile etice, dar ºi legislaþia europeanã recunoaºte dreptul jurnalistului la a nu-ºi divulga sursa. Pe de altã parte, este responsabilitatea jurnalistului, conform regulilor profesionale, sã trateze critic informaþiile date de o sursã – sã le verifice, sã ia în considerare motivele posibile ale sursei de a oferi acele informaþii: de ce un anumit elev îþi oferã informaþii negative despre activitatea consiliului elevilor ºcolii – este o întrebare legitimã, la care trebuie sã ai un rãspuns înainte de a publica un material bazat pe afirmaþiile lui. La fel, de ce un pãrinte îþi oferã informaþii negative despre un profesor. Toate informaþiile date de o sursã anonimã se verificã – prin apelul la informaþii publice, prin solicitarea de puncte de vedere oficiale. De exemplu, un caz celebru de verificare criticã a surselor cel al cotidianului Los Angeles Times care a retras un material realizat despre implicarea lui Puff Diddy în moartea lui Tupak Shakur, dupã ce a verificat mai atent documentele ºi declaraþiile anonime care au stat la baza realizãrii articolului iniþial1. Un material jurnalistic trebuie sã se bazeze într-o mãsurã extrem de micã pe “informaþii pe surse”, adicã anonime, ºi extrem de mult pe informaþii verificate, fapte, documente ºi declaraþii asumate – un material despre bugetul Consiliul Elevilor din liceu nu se poate baza pe declaraþii anonime, acesta fiind un subiect care permite fãrã probleme obþinerea de informaþii sau documente oficiale. De asemenea, de fiecare datã unde este posibil, persoana care dã informaþii trebuie identificatã cât mai exact în articol: 1

- LA Times îºi retracteazã materialul despre Shakur, http://www.latimes.com/la-naw-quad17mar17,0,7227999.story

85


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. - funcþia, numele exact – în cazul reprezentanþilor de instituþii publice (directori, primari, inspectori ºcolari etc.) sau al unor companii sau organizaþii – atunci când aceºtia dau declaraþii oficiale sau sunt intervievaþi sau se realizeazã materiale de la o conferinþã de presã sau alt eveniment oficial, de exemplu. Cel mai celebru caz de protecþie a surselor este cel al reporterilor Washington Post, Bob Woodward ºi Carl Bernstein care, folosind informaþii oferite de o surse numitã Deep Throat, au realizat o anchetã care a sfârºit prin demisia preºedintelui american Richard Nixon. Identitatea lui Deep Throat a devenit publicã la 30 de ani dupã demisia lui Nixon2. Protecþia surselor este regula jurnalisticã cea mai cunoscutã de cãtre publicul general, în mare parte ºi datoritã numeroaselor ecranizãri dupã cazuri celebre. De multe ori, într-adevãr, ajutã mai mult sã vezi filmul decât sã citeºti cartea, astfel încât nu stricã sã facã parte din pregãtirea eticã ºi niºte filme în care a fost tratat subiectul surselor activitãþii jurnalistice: „Toþi oamenii preºedintelui” este un astfel de film. Clauzã de conºtiinþã Codurile de practicã jurnalisticã recunosc dreptul jurnalistului la aceastã clauzã de conºtiinþã, care se traduce prin faptul cã jurnalistul trebuie sã rãmânã fidel principiilor profesionale. Principiul se aplicã mai ales în relaþia cu publicaþia/televiziunea/radioul de care aparþine: un jurnalistul are dreptul, dar ºi obligaþia de a nu realiza materiale care nu respectã regulile profesionale. Un jurnalist, de exemplu, poate refuza sã îºi punã semnãtura pe un articol pe care nu l-a scris sau pe un articol plagiat. Conflict de interese Conflictul de interese este un caz extrem de special al codurilor etice, care apare în general când jurnalistul îndeplineºte ºi alte funcþii decât cele jurnalistice. Cu atât mai mult, astfel de cazuri pot fi frecvente în cazul jurnalismului cetãþenesc. Un exemplu destul de des întâlnit este atunci când scrii un material despre activitãþile caritabile ale unei companii unde rude sau prieteni sunt acþionari sau manageri. Uneori pare cã orice ai face, nu ai cum sã scapi din situaþia de conflict de interese: vrei sã scrii despre Consiliul Elevilor, dar eºti membru în conducerea lui; vrei sã scrii despre o iniþiativã localã de reciclare, dar prietenii tãi cei mai buni sunt iniþiatorii. De cele mai multe ori, soluþia cea mai la îndemânã este cea a transparenþei publicãrii unei notiþe cu privire la implicarea în respectivul subiect. Articolul scris, pe lângã faptul cã nu trebuie sã conþinã opinii ale jurnalistului, se poate încheia cu o notiþã care sã precizeze relaþia jurnalistului cu subiectului: “Pentru cititorii nostri: X, care a realizat materialul „Clubul de ªah - cel mai bun proiect al Consiliului Elevilor”, este vicepreºedinte al Clubului de ªah.” Transparenþã Cum se menþiona ºi mai sus, transparenþa este principiul pe care se bazeazã întreaga activitate jurnalisticã: jurnalistul se bazeazã pe adevãr, deci ºi practicã adevãrul. Obþinerea de informaþii prin inducerea în eroare a oamenilor nu este o practicã acceptatã de practicile jurnalistice: înregistrarea cu camera ascunsã sau cu reportofonul ascuns, asumarea unei alte identitãþi – nu sunt practici pe care sã le recomandãm ca bazã pentru realizarea de materiale. 2

- Afacerea Watergate, http://www.washingtonpost.com/wp-srv/politics/special/watergate/

86


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. O asemenea acþiune trebuie foarte bine justificatã: sunt informaþii pe care nu le-ai putea obþine altfel, de exemplu: un jurnalist care doreºte sã scrie despre cum se angajeazã în campanile electorale tineri, care sã scrie comentarii pe forumuri, nu ar fi putut sã realizeze materialul altfel decât dându-se drept un astfel de tânãr. În niciun caz nu se recomandã o asemenea procedurã cu persoane care se aflã în situaþii vulnerabile (victime ale unor infracþiuni sau ale unor accidente, ale unor calamitãþi naturale): nu poþi pretinde cã eºti un prieten al unei victime ca sã poþi obþine declaraþii de la rude; un asemenea gest este nu doar profund neetic, dar ºi profund imoral. Principii în prezentarea informaþiei Verificare – informaþia se verificã, orice informaþie de la cea istoricã sau ºtiinþificã, pânã la cea despre trafic. Un jurnalist nu crede pe nimeni pe cuvânt. Acurateþe – citatele se vor prezenta exact, faptele se vor prezenta cu exactitate. Citatele sau acþiunile prezentate trebuie chiar sã aparþinã persoanelor care le-au dat, iar numele ºi funcþiile acestora trebuie precizate cât mai exact. Dacã persoanele care dau declaraþii sunt persoane aflate în situaþii vulnerabile (minori, victime ale unor calamitãþi naturale sau ale unor accidente sau aparþinând unor minoritãþi religioase, de exemplu) atunci o opþiune acceptabilã este precizarea numelui mic al persoanei ºi a câtorva elemente care sã clarifice, dar sã nu identifice persoana. Iatã un astfel de exemplu, care prezintã câteva elemente din viaþa unei comunitãþi Roma: “Ne-am oprit sã vorbim în curtea casei lui Cãlin, un tânãr de nici 14 de ani care zâmbeºte mult ºi vorbeºte englezã cu rãbdare, poticnindu-se de emoþii. E un exemplu pentru toþi copiii romi din comunã care vor sã meargã la ºcoalã.” Iatã ºi diferenþa faþã de menþionarea unei persoane oficiale: „Primarul comunei, Radu Ion, ne-a declarat cã va încerca sã atragã firme de reciclare pentru a le oferi romilor o oportunitate de angajare.” Rectificare – orice informaþie sau declaraþie greºitã se corecteazã de îndatã ce a fost gãsitã eroarea, fie cã este gãsitã de un jurnalist, fie cã este punctatã de un cititor. Atribuire – Materialele folosite pentru realizarea articolului sunt atribuite celui care le-a realizat. Se utilizeazã fotografii – este datã sursa fotografiilor, sunt utilizate rapoarte – se precizeazã cine le-a realizat, sunt utilizate citate din diferite surse – cãrþi, articole etc. – se precizeazã autorii. Nu tot ce se aflã pe internet este public ºi poate fi folosit, iar în activitatea jurnalisticã acest lucru este valabil mai ales în ceea ce priveºte fotografiile: se vor cãuta fotografii care au licenþã creative commons3, a cãror licenþã dã dreptul de reutilizare a fotografiei. Atribuire înseamnã cã nu ne putem asuma conþinut care nu este realizat de noi: comunicatele de presã de exemplu trebuie atribuite ca atare organizaþiei/ instituþiei/celui care le-a realizat. 3

- http://ro.wikipedia.org/wiki/Creative_Commons

87


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. Principii în relaþia cu subiectele articolelor Protecþia vieþii private Persoanele care sunt subiectul unui material jurnalistic beneficiazã de dreptul la protecþia vieþii private: nu se vor da detalii despre familia lor, nu se va face publicã adresa lor ºi nu se vor da informaþii nerelevante despre opþiunile acestora religioase. Un material jurnalistic care prezintã fotografii cu un profesor al ºcolii care se duce în parc cu familia sau se aflã la cumpãrãturi nu este un material corect. Un material unde apare numãrul de telefon de acasã al directorului ºcolii este un material incorect, de asemenea orice material în care sunt date detalii despre copilãria acestuia sau despre faptul cã aparþine unei anumite religii. În aceeaºi categorie sunt fotografiile din viaþa personalã a vedetelor, fie ele ºi locale, obþinute fãrã acordul acestora. Nu se folosesc în ilustrarea materialelor fotografii de pe paginile personale ale unor persoane (Facebook, Hi5), chiar dacã profilul este public. – Persoane publice Aceastã regulã foarte strictã nu se aplicã persoanelor care exercitã funcþii publice (primar, deputaþi, senatori, miniºtri etc.), unde permisivitatea este mai mare, însã ºi aceste informaþii trebuie tratate cu multã grijã: o fotografie a casei construite pe perioada cât a exercitat o funcþie publicã este justificatã; fotografii realizate fãrã acord cu copiii acestuia în timp ce sunt la cursuri de înot nu. Protecþia minorilor ºi victimelor Este o datorie de principiu sã protejezi identitatea minorilor ºi a victimelor (accidentelor, calamitãþilor, infracþiunilor). Uneori prezenþa acestora, cu date exacte de identificare a lor, poate sã aibã urmãri deloc fericite: oferirea de informaþii cu privire la identitatea martorilor unei infracþiuni – o spargere, un accident cu maºina soldat cu victime – îi poate pune pe aceºtia în pericol. Materialele care trateazã subiecte de acest fel trebuie tratate cu foarte multã atenþie ºi trebuie sã fie prezentate astfel încât sã nu existe prejudicii pentru persoanele prezentate în articol. În cazul minorilor, cum aminteam ºi mai sus, numele mic ºi prezentarea unor caracteristici care sã nu identifice persoana (adresa parþialã, ºcoala ºi clasa pe care o urmeazã sunt detalii care identificã persoana), dar care oferã context articolului, ajutã la veridicitatea poveºtii, sunt soluþia pentru a evita situaþii neetice. De exemplu: - aºa nu: “Cristina, singura elevã cu ochi albaºti din clasa a III-a a ºcolii din comuna Mãrãcineni, judeþul Buzãu, va renunþa la ºcoalã anul viitor din cauza situaþiei financiare a pãrinþilor ei, ambii ºomeri.” - aºa da: “Cristina, aflatã printre premianþi din clasa I pânã în clasa a III-a, a devenit, din cauza crizei economice, doar un numãr în statistica abandonului ºcolar a judeþului Buzãu. Anul viitor ea va renunþa la ºcoalã din cauza situaþiei financiare a pãrinþilor sãi, ambii ºomeri.”

88


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. Hãrþuire Este interzisã hãrþuirea persoanelor aflate în situaþii vulnerabile pentru a le obþine prezenþa într-un material. Un jurnalist nu va urmãri sau telefona abuziv unei persoane aflate într-o astfel de situaþie pentru a obþine o declaraþie. Existã ºi alte modalitãþi de a obþine informaþiile necesare articolului, care poate sã fie publicat la fel de bine ºi fãrã declaraþia rudelor îndurerate. Non-discriminarea Apartenenþa religioasã sau etnicã nu va fi precizatã în contexte în care nu are sens, mai ales atunci când se relateazã despre infracþiuni sau alte situaþii negative. În general, aceste precizãri îºi pot gãsi cu greu locul justificat într-un material, cu excepþia cazului în care nu este un articol care vorbeºte despre toleranþã sau despre discriminare sau trateazã problemele minoritãþii în cauzã, caz în care precizarea aduce mai multã forþã de convingere materialului. Exemple: - aºa nu: “Au fost identificaþi doi suspecþi ai spargerii din laboratorul de chimie. Primul este Laurenþiu Popescu, de origine romã, elev în clasa a X-a. Al doilea este Adrian Ionescu, tot de origine romã, elev în clasa a VIII-a”. - aºa da: “Cu peste 50% dintre elevi aparþinând populaþiei Roma, ne-am dorit sã aflãm ce cred colegii noºtri romi despre expulzãrile care au avut loc în Franþa. Am vorbit mai întâi cu Laurenþiu, pe care l-am gãsit în laboratorul de informaticã. Laurenþiu are mai multe rude plecate în Spania ºi spune cã pãstreazã legãtura cu ei pe internet…” Ca regulã generalã, jurnalistul corect este o persoanã care trebuie sã deschidã orizonturile toleranþei citirilor sãi, sã cultive diversitatea de opinie ºi de apartenenþã etnicã, religioasã sau de orice alt fel. Utilizarea tehnicilor speciale de investigaþie Scriam ºi mai sus. Sunt justificate în cazuri extrem de speciale. Stabilirea acestor situaþii trebuie fãcutã într-o ºedinþã de redacþie sau prin consultarea mai multor pãreri pe subiect. Aceste tehnici sunt rezervate jurnaliºtilor profesioniºti, un jurnalist cetãþean se poate pune în situaþii extrem de periculoase. Nu este o practicã jurnalisticã acceptatã înregistrarea cu camerã ascunsã sau cu reportofonul a unui profesor la ore, cu excepþia cazului în care se documenteazã situaþii de abuzuri sau agresiuni. În astfel de situaþii, înainte de a fi date la ziarul ºcolii, situaþia trebuie prezentatã conducerii ºcolii ºi/sau inspectoratului ºcolar dacã abuzurile sunt realizate de conducerea ºcolii. Instituþia dreptului la replicã Orice persoanã care se considerã lezatã de un material jurnalistic are dreptul la replicã. Dreptul la replicã se publicã în aceleaºi condiþii ºi format ca ºi materialul la care face referire. Un drept la replicã trebuie sã fie fundamentat ºi sã prezinte clar problema pe care o adreseazã: inexactitatea de date, nume etc., erori în atribuirea citatului sau omiterea de fapte. Un drept la replicã nu poate privi un articol de opinie: - dacã afirm, într-un material de opinie: „decizia de a da dreptul unui fast-food sã vândã produse în curtea ºcolii noastre a fost o decizie proastã”, nu se va acorda drept la replicã tuturor celor care spun cã a fost o decizie bunã.

89


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. - dacã afirm, într-un material despre “Prezenþa fast-food-urilor în ºcoalã”, cã mâncarea de la fast-food-ul din curtea ºcolii este îngheþatã ºi importatã, - am încercat sã vorbesc cu reprezentanþii fast-food-ului, dar nu mi-au rãspuns în timp util, ºi primesc de la reprezentanþi fast-food-ului un drept la replicã în care îmi trimit documente cu date despre provenienþa mâncãrii, care este româneascã ºi proaspatã, atunci acest drept la replicã se publicã. Fapte ºi opinii Existã materiale factuale – care prezintã fapte, evenimente, sunt ºtiri, analize, reportaje ºi materiale de opinie – comentarii, editoriale. Opiniile se exprimã în materiale de opinie ºi trebuie sã fie fundamentate, sã fie exprimate civilizat ºi sã nu ofenseze persoana – se exprimã opinii cu privire la idei, nu la persoane. Nu vom spune „de cele mai multe ori, mi se pare cã ºeful Companiei Naþionale a Autostrãzilor din oraºul nostru este un idiot”, dar vom putea spune „de cele mai multe ori, mi se pare cã deciziile Companiei Naþionale a Autostrãzilor cu privire la reabilitarea strãzilor din oraºul nostru se bazeazã pe basmele nemuritoare ale lui Petre Ispirescu, nu pe studii la faþa locului”. Este la fel ca în orice polemicã civilizatã: se criticã decizia, dar nu persoana. Existã o linie finã între opinie ºi prezentarea unor opinii drept fapte, cum este cazul stereotipurilor sau prejudecãþile puse sub forma unor enunþuri: „ºtim cu toþii cã la examenele de bacalaureat se copiazã”, „funcþionarii publici de la Administraþia Financiarã iau toþi mitã”, „toþi oamenii politici s-au îmbogãþit ilegal”, „ne-am convins deja cã toþi suporterii de fotbal sunt bãtãuºi”. Astfel de enunþuri nu au loc într-un material jurnalistic. Interesul public ºi interesul publicului O confuzie foarte des întâlnitã este cea între interesul public ºi interesul publicului. Publicul poate fi interesat de lucruri care nu þin întotdeauna de interesul public – în special de detalii din viaþa privatã a unor vedete. Interesul pentru astfel de subiecte se observã mai ales în succesul publicaþiilor care se ocupã de mondenitãþi ºi/sau vedete. Interesul publicului pentru detalii care þin de vieþi private nu justificã însã invocarea unui interes public în acest sens: doar pentru cã 10 elevi sunt interesaþi de mãrcile de haine favorite ale profesorului de fizicã sau de zodiile profesorilor din ºcoalã, acest lucru nu justificã realizarea unui material despre acest subiect. Pe de altã parte, nu este o soluþie nici realizarea de subiecte care nu sunt deloc interesante pentru marea masã a cititorilor sãi, cum ar fi: reportaj despre implicaþiile teorei mecanicii cuantice în activitatea universitarã care apare într-o revistã a elevilor de 12 ani. Cea mai importantã regulã este ºi cea mai intuitivã cu putinþã este ºi ultima: nu inventãm subiecte, persoane ºi citate. Una dintre cele mai citite ºi citate poveºti de acest fel este cea a lui Stephen Glass, reporter American al unei reviste foarte respectate, care a inventat timp de 3 ani subiecte4. Pierderea încrederii publicului, fie cã are 16 sau 60 de ani, este irecuperabilã. 4

- http://en.wikipedia.org/wiki/Stephen_Glass_(reporter)

90


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. Resurse: http://organizatiimedia.ro/index.php?p=3 http://pressclub.ro/publicatii/cod.html http://www.pcc.org.uk/cop/practice.html http://ethicnet.uta.fi/codes_by_country http://www.journalism.org/resources/ethics_codes http://www.journalism.org/resources/principles http://ethicaljournalisminitiative.org/en http://www.concernedjournalists.org/tools/filter/64 http://www.concernedjournalists.org/tools/principles/elements http://www.nytco.com/press/ethics.html http://www.bbc.co.uk/guidelines/editorialguidelines/edguide/editorialvalues/ http://www.concernedjournalists.org/tools/principles/rights

91


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã.

COMUNICAREA ªI PROMOVAREA ZIARELOR ªCOLII Elena Coman

Copiii sunt cei mai mari experþi în comunicare atunci când vine vorba de materiale realizate de ei pentru ei, tot ei sunt ºi cei mai mari cunoscãtori ai metodelor de promovare utilizate de generaþia lor ºi cei mai capabili sã comunice exact pe limbajul celor pentru care scriu. Existã mare naturaleþe în organizarea unor astfel de campanii de cãtre elevi ºi mai degrabã învãþã adulþii de la ei, decât sã le dea lecþii despre comunicare ºi promovare. În cadrul proiectului “Reporter de Liceu” au fost abordate cam toate tipurile, clasice ºi non-clasice de promovare, cele mai multe dintre ele mai degrabã le-am inventariat mai jos – sunt situaþii în care numai anumite metode vor funcþiona, sunt altele în care toate meritã investigate. Ce este foarte clar, este cã dacã sunt gândite ºi realizate de elevi, au mult mai mari ºanse de succes printre elevi, decât dacã sunt gândite ºi realizate de adulþi pentru elevi. Un pas foarte important în proiect a fost alegerea unui nume ºi a unei identitãþi vizuale pentru fiecare ziar online în parte – toþi participanþii în proiect au simþit nevoia sã îmbunãtãþeascã permanent prezenþa vizualã a ziarului respectiv ºi este bine sã aibã cât mai multã flexibilitate pânã la punctul la care se simt confortabil cu alegerea fãcutã. Se pot face inclusiv concursuri în ºcoli pentru dezvoltarea de materiale vizuale, care vor ajuta ºi acestea la promovarea ziarului. Libertatea pe care au avut-o în alegerea metodelor de comunicare a fãcut ca fiecare sã se îndrepte spre ceea ce a fost mai potrivit pentru contextul în care se aflau. În inventarierea metodelor de promovare ºi comunicare utilizate de cãtre elevi meritã menþionate:

Promovarea ºi comunicarea clasicã – Realizarea ºi împãrþirea de materiale de promovare: Elevii au realizat ºi împãrþit flyere, stickere ºi alte materiale de promovare la evenimente publice ale ºcolii, dar ºi la ale comunitãþii (zile de picnic, sãrbãtori ale oraºului). Se pot realiza, de asemenea, tricouri sau sacoºe, pixuri, creioane sau vederi care sã promoveze. – Organizarea de evenimente de promovare – lansarea ziarului, dezbateri tematice etc.: Au iniþiat ºi organizat discuþii-dezbateri, în ºcoalã sau în comunitate, despre activitatea lor sau despre ce înseamnã sã faci “jurnalism cetãþenesc” – au fost primii care au pornit astfel de discuþii în comunitãþile lor. – Parteneriate cu mass-media locale: Mass-media locale te ajutã sã gãseºti o audienþã mai mare decât cea a elevilor din ºcoala ta. Materiale realizate pentru ziarul ºcolii pot fi publicate ºi în ziarele comunitãþii, printr-un acord principial între cele douã entitãþi.

92


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. Promovarea ºi comunicarea online Elevii înþeleg cel mai bine forþa comunicãrii online, iar în ceea ce priveºte realizarea acestor activitãþi, chiar dacã descoperã acum pentru prima datã aceste tehnologii, tot vor reuºi sã le stãpâneascã mult mai bine decât o face un adult. – Utilizarea mesageriei instant (Yahoo Messenger, Google Chat etc.): Este instrumentul de comunicare cel mai folosit de elevii de la 11 la 19 ani, care au, de cele mai multe ori, liste de prieteni de ordinul sutelor. Statusurile de mesagerie instant sunt cel mai la indemânã mijloc de comunicare pe care ei îl folosesc: ca sã îºi comunice stãri, realizãri, eºecuri sau lucruri pe care le considerã importante. În mod natural, îºi vor promova materialele scrise în propria reþea. – Utilizarea reþelelor sociale (Facebook, Hi5, Twitter etc.): Paginile speciale pe care sã adune fani sunt un instrument bun de comunicare ºi promovare colectivã – într-o astfel de reþea, ziarele online pot ajunge la o audienþã de 1.000 de persoane extrem de rapid, cum este cazul ºi unora dintre paginile dedicate ziarelor proiectului Reporter de Liceu. În activitatea lor, ajutã dacã responsabilitãþile de promovare sunt împãrþite, fiecare membru al echipei, oricâþi ar fi, sã fie responsabil de realizarea ºi coordonarea unei anumite activitãþi dintre cele alese de echipã pentru promovare.

93


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã.

CONSIDERAÞII DIDACTICE Ecaterina Stãnescu

Înainte de 1989, când ne hrãneam mai mult cu cãrþi decât cu alimente, o distinsã profesoarã a facultãþii pe care o urmam, dna Zoe Petre, a publicat, ca traducãtoare, cartea lui Pierre Vidal-Naquet, „Vânãtorul negru“. Cei interesaþi de istorie, ca meserie sau doar ca pasiune, au auzit desigur de acest cercetãtor ºi pot spune cu siguranþã cã este vorba despre istorie, despre istoria vechii Elade. Când îmi aºteptam rândul sã o pot cumpãra, cineva a întrebat, conform codului ºtiut de toatã lumea muncitoare, „Ce se dã ?“ I s-a rãspuns, cu siguranþã în glas, „O carte de aventuri“. Mi-am amintit acest dialog când m-am întrebat cine ar putea fi interesat de acest ghid. ªi, cu speranþã, am listat: profesorii, de englezã, românã, educaþie antreprenorialã, istorie, aºa cum sunt cei care s-au implicat în proiectul iniþiat de Fundaþia Soros, „Reporter de liceu“; i-am adãugat imediat pe elevii care vor mai mult de la ºcoalã, de la ei înºiºi, de la cei din jurul lor, aºa cum sunt cei care au dat viaþã proiectului. Contez ºi pe jurnaliºtii, care, sunt sigurã, se întreabã care este vârsta, pregãtirea, puterea de înþelegere ºi de reacþie a celor care îi citesc. Cu ºi mai multã speranþã am trecut pe listã pe cei cu putere de decizie în domeniul educaþiei din România, educaþia formalã, non-formalã ºi informalã. La începutul anului 2010 a fost publicatã lucrarea „ªcoala aºa cum este“ concretizare a unui proiect „iniþiat, conceput ºi derulat în perioada 2007-2009 prin parteneriatul, inclusiv financiar, dintre Fondul Naþiunilor Unite pentru Copii-UNICEF România ºi Centru Educaþia 2000“. În concluziile formulate de Romiþã B.Iucu, concluzii pe care autorul le vede ºi ca recomandãri de politicã educaþionalã sunt menþionate competenþele cheie care urmeazã, conform documentelor europene, sã le fie formate cadrelor didactice. Între acestea: • Sã lucreze cu informaþia, tehnologia ºi cunoºtinþele; • Sã lucreze cu persoanele din anturajul educaþional imediat: elevi, colegi, parteneri educaþionali ºcolari ºi non-ºcolari; • Sã lucreze cu ºi în societate, la nivele diferite de complexitate ºi de exprimare: local, regional, naþional, european, global/mondial. Într-un moment mult mai optimist, în anul 2002, Eleonora Rãdulescu ºi Anca Tîrcã, scriau, în cuvântul înainte al unui alt ghid (ªcoalã ºi comunitate - Ghid pentru profesori), despre societatea româneascã în cãutarea identitãþii ºi a sensului devenirii: „Transformarea ºcolii într-un nucleu capabil sã îºi asume în mod autentic aceastã misiune poate avea loc doar în condiþiile în care societatea globalã va recunoaºte prioritãþile reale în domeniul educaþiei: • Stabilirea setului de valori care trebuie sã orienteze evoluþia societãþii ºi, în particular, educaþia sa; • Susþinerea parteneriatului tuturor factorilor sociali care sunt interesaþi în dezvoltarea educaþiei.“ Asemenea obiective pot pãrea încã utopice în contextul actual al României; dar ele nu sunt imposibile, aºa cum aratã realizãrile celor opt echipe implicate în proiect.

94


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. Pe lista beneficiarilor acestui ghid aº trece, fãrã sã ezit, ºi pe Howard Gardner, cel care în anii 80 ai secolului trecut a formulat Teoria Inteligenþelor Multiple. Conform propriei mãrturii „Cercetãrile mele în psihologia dezvoltãrii ºi neuropsihologie, care au condus la teoria inteligenþelor multiple(TIM), au început în anii 70. Direcþiile principale ale teoriei au fost finalizate în 1980, iar cartea mea, Frames of Mind: The Theory of Multiple Intelligences, a apãrut în toamna lui 1983“. La douãzeci ºi cinci de ani dupã formulare, autorul actualizeazã teoria, având în vedere mai ales modul în care educatorii au aplicat, în practica ºcolarã, rezultatele cercetãrii psihologice. Gardner este deosebit de mulþumit de faptul cã teoria ºi practica inteligenþelor multiple au cãpãtat o viaþã proprie. O astfel de viaþã au dat ºi profesorii ºi elevii implicaþi în proiectul „Reporter de liceu“. Sã luãm pe îndelete setul de inteligenþe pe care Gardner le-a definit, a identificat zona de pe creier care îi corespunde fiecãreia dintre ele ºi le-a recunoscut în comportamentul celebritãþilor sau al oamenilor obiºnuiþi. Inteligenþa muzicalã (Dovezi provenind din diverse culturi susþin ideea cã muzica este o facultate universalã.) Capacitatea de a rezolva probleme ºi de a dezvolta produse cu ajutorul ritmului ºi a melodiei: Cristina Onu, Alba Iulia, Festivalul internaþional de scurt metraj „Tres Courts”: În seara de sâmbãtã la ora 20:00, competiþia specia Paroles de femmes, a fost precedatã de un concert artistic rock and electro fusion susþinut de douã formaþii: Fat 32 Duo , Secret Chiefs 3 ºi solo-ul bateristului Ches Smith. Aceºtia au impresionat peste mãsura publicul, care a considerat performanþa live una unicã ºi de neuitat, numeroºi participanþi fiind din Timiºoara, Braºov, Bucureºti, Sibiu, Cluj. „La început s-a încãlzit lumea mai greu la Fat 32 duo, poate pentru cã genul nu era nepãrat pe gustul comunitãþii, dar apoi a fost ok” a spus Ioana Novãcean, una dintre spectatoarele concertului. Inteligenþa corporal-chinestezicã(aptitudinea cuiva de a-ºi folosi corpul pentru a exprima o emoþie, de a juca un joc, sau de a crea un produs nou reprezintã dovada unor însuºiri cognitive a folosirii corpului) Capacitatea de a rezolva probleme ºi a dezvolta produse cu ajutorul miºcãrii: Marius Maxa, Colegiul Economic Dionisie Pop Marþian”, Alba Iulia Impresii despre proiectul “RdL” Ca în orice activitate, ºi în cea de reporter de liceu existã atât situaþii neplãcute, cât ºi situaþii plãcute. Pentru mine bucuria acestei ”meserii” este datã de faptul cã ai posibilitatea sã umbli, sã iei contact cu diferite medii sociale din

comunitate, nu este o meserie de birou în care trebuie sã stai 8 ore pe zi pe un scaun în faþa unui calculator. Ai posibilitatea sã cunoºti noi oameni sã afli despre problemele lor, sau cele din comunitate, sã vizitezi anumite locuri. Munca de reporter de liceu presupune ºi diverse obstacole, cum ar fi colaborarea, uneori dificilã, cu autoritãþile locale. Sunt situaþii în care, la anumite instituþii publice, trebuie sã aºtepþi mai mult decât trebuie, sau

95


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. decât prevede legea, pentru a primi rãspunsuri la solicitãrile pe care le faci. O altã problemã ar fi postura de elev, pentru

cã lumea nu te ia mereu în serios. Dar, poate, cea mai mare problemã este frica cetãþeanului de a fi intervievat.

Florina Crãciunescu, Colegiul National Bãnãþean, Timiºoara

inaugurarea CNB Fest la bal, la ora 18:00.Începând de marþi, ºcoala e a noastrã. Încep competiþiile ºi distracþia. La ora 13:00 vor avea loc competiþii precum Bobbing Apples, Mimã ºi CNB Quiz. Miercuri au loc CNB Cross, Bowling cu varzã ºi volei cu baloane. Joi însã, vom participa la ore þinute de elevi ( ora 11:00 ), vom vedea cine se pricepe mai bine la debateri dintre elevi ºi profesori (ora 12:00), vom cânta împreunã la karaoke (13:00), iar la final vom rãmâne cu un gust de scorþiºoarãbananã-mere-str ugur i-sare-piper, fiindcã va avea loc Flavour Contest, de la ora 14:30.

Începe CNB Fest! CNB Fest, evenimentul pe care elevii de la Colegiul Bãnãþean îl aºteaptã în fiecare an cu sufletul la gurã, a ajuns în sfârºit la noi în ogradã! Marea deschidere are loc mâine, 21 mai, la ora 11:00, în curtea ºcolii, unde casele îºi vor ancora steagurile, vom dansa pe imnul CNB Fest (da, anul acesta avem ºi imn - They’ll call me freedom, just like a Waving Flag) ºi va avea loc prima competiþie: Trasul Fr â n g h i e i . S e a r a , vo m s ã r b ã t o r i

Inteligenþa logico-matematicã (este arhetipul de inteligenþã brutã sau facultatea de rezolvare a problemelor, care pare a transcende domeniile) Capacitatea de a opera cu modele, categorii ºi relaþii, de a grupa ºi ordona date precum ºi de a le interpreta: MAGazin de ºtiri al Liceului Teoretic Márton Áron, Miercurea Ciuc ªcoala se renoveazã, internatul se mutã Primul nostru subiect abordat în ziarul on line a fost o provocare datoritã faptului cã era de actualitate atunci ºi numeroase persoane erau implicate, mai ales cei din internat printre care ºi coautorul textului, Dumitru Alexandru. Subiectul ni s-a pãrut interesant ºi simþeam ambiþia de a înºtiinþa publicul despre situaþia creatã de renovarea ºcolii noastre, în paralel cu desfiinþarea unui internat vechi, cel al Liceului Teoretic Márton Áron. În primul rând am decis sã

96

realizãm o schiþã utilizabilã pe parcurs. Cel mai potrivit loc pentru asta a fost o cafenea numitã Back Stage. Ne-am clarificat planul ºi am decis sã solicitãm informaþii de la un funcþionar public. În aceastã privinþã l-am ales pe vice-primarul Antal Attila însãrcinat cu probleme educaþionale. Dupã cum am mai povestit, am întâmpinat greutãþi în comunicarea cu acesta. Dupã o perioadã mai lungã am primit informaþiile necesare prin email dupã care ne-am strãduit sã facem poze. Etapele urmãtoare au fost relatarea celor aflate, corectura în limba românã aparþinând profesorului nostru coordonator de proiect (un alt examen de trecut…), apoi postarea articolului finisat împreunã cu fotografiile cele mai reuºite.


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. Muºatinii, Roman, Masa rotundã: „Jurnalismul cetãþenesc ca metodã de educaþie civicã” La iniþiativa coordonatorului RdL, Miruna Troncotã, „Muºatinii“ s-au confruntat cu o experienþã unicã, respectiv pregãtirea ºi realizarea efectivã a unei mese rotunde. Se disting astfel trei etape principale ale organizãrii unui astfel de eveniment: I. Pregãtirea: - selectarea unei locaþii adecvate pentru desfãºurarea dezbaterilor; - pregãtirea temeinicã a punctelor aflate în dezbatere; - anunþarea din timp a temei în dezbatere, a locului ºi timpului de desfãºurare;

- invitarea reprezentanþilor societãþii civile, a autoritãþilor, a mass-mediei; - asigurarea mijloacelor audio-video (PC, videoproiector, microfoane); - realizarea mapei jurnalistice (pliante, stickere, materialul scris aferent temei). II. Desfãºurarea: - optimizarea discuþiilor prin alternarea întrebãrilor cu caracter general cu cele specifice temei; - „ruperea” ritmului prin lansarea unor întrebãri provocatoare; - urmãrirea consecventã a temei în discuþie. III. Diseminarea: - abordarea criticã a rezultatelor conferinþei în cadrul ºedinþei de redacþie; prezentarea rezultatelor conferinþei de presã la Consiliului elevilor; promovarea evaluãrii finale în mass-media localã.

Inteligenþa lingvisticã Capacitatea de a rezolva probleme ºi de a dezvolta produse cu ajutorul codului lingvistic: Rai Andrei, Colegiul Naþional Andrei Mureºeanu, Bistriþa, Rached, un fenomen al poeziei ºi al medicinei. Rached Elias Daoud, nãscut în Liban, este medic, absolvent al Facultãþii de Medicinã din Cluj-Napoca, România, promoþia 1983. Doctor în ºtiinþe medicale, este laureat al mai multor Universitãþi, câteva dintre ele acordându-i titlul de Doctor Honoris Causa. Dr. Daoud nu este un medic obiºnuit ci, mai mult decât atât: el este în primul rând original prin metodele de tratament unice în lume, dar ºi un poet al ºtiinþei ºi filozofiei mistice.

Acesta s-a îndrãgostit de patria noastrã în timpul facultãþii ºi a rãmas fidel iubirii sale pentru România ºi pentru limba românã. Poeziile sale sunt scrise într-o limbã românã impecabilã, fiind adunate în numeroase volume de poezie, printre care amintesc: „Fascinaþia timpului”, „Escale pe Golgota”, „Gând de mulþumire”, „Celfãrã-chip”, iar altele douã vor fi lansate în viitorul apropiat, „Anamneza tragicã” ºi „Sic Tranzit…”. ÎN FAÞA SIMPLITÃÞII Sãpaþi fãrã rãgaz în istoria Vieþii. Am impresia cã o faceþi cam încet, încât descoperiþi ceva

***

97


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. pentru a vã spori productivitatea. Sãpaþi cu îndîrjire, iar cînd vã veþi sfîrteca palmele însîngerînd coada hîrleþului, lãsaþi-l descendenþilor. Sãpaþi dincolo de cambrian,

daþi la o parte stromatolitele ºi scormoniþi în spatele Timpului, poate-poate o sã gãsiþi primul ochi al lanþului ºi veþi rãmîne cu gurile cãscate în faþa simplitãþii.

Manda Oriana, Colegiul National Bãnãþean, Timiºoara, Atenþie! Pericol de contaminare cu fericire! Luna mai se anunþã fericitã ºi vine cu zâmbete. Pe 15 mai, timp de o orã, de la 14.00 la 15.00, în cât mai multe oraºe din þarã ºi nu numai, vor zâmbi mulþi oameni. Pentru cã în oraºe oamenii sunt puþin mai triºti ºi nimeni nu îþi zâmbeºte pur ºi simplu, cei de la Lume Bunã, cu ajutorul voluntarilor au iniþiat campania „Un zâmbet pentru tine“. „Ne-am propus sã facem oamenii sã zâmbeascã atunci când merg pe stradã!“, spun ei. Ei îºi doresc sã aducã o clipã de fericire tuturor celor pe care îi întâlnesc pe stradã ºi sã le dãruiascã un zâmbet. Scopul lor este sã facã cel puþin 1.000.000 de oameni din România, dar ºi din alte þãri sã zâmbeascã. Campania a început în 2009, când în iulie, septembrie ºi decembrie au reuºit sã facã peste 16.000 de oameni sã zâmbeascã. Anul acesta aduce nou faptul cã evenimentul se va desfãºura ºi în alte þãri, dupã cum declarã domnul Lucian Ghindã, coordonatorul naþional al campaniei: „În cadrul campaniei actuale neam propus sã o promovãm ºi internaþional. Avem deja câteva oraºe internaþionale înscrise ºi continuãm promovarea.”

Cum poþi tu sã oferi un zâmbet: dacã vrei sã te alãturi campaniei „Un zâmbet pentru tine” ai mai întâi de completat un formular pe www.lumebuna.ro, pentru ca organizatorii sã te poatã þine la curent. Apoi, cu multã culoare ºi creativitate deseneazã feþe zâmbitoare pe cât mai multe post-it-uri ºi scrie sub ele “Un zâmbet pentru tine”. Tot ce îþi mai rãmâne de fãcut e sã te bucuri de ce faci ºi sã împarþi câte un zâmbet pe hâr tie ºi un zâmbet de-al tãu persoanelor pe care le întâlneºti.

Inteligenþa spaþialã(capacitatea de rezolvare a problemelor spaþiale) Capacitatea de a forma un model mental al lumii spaþiale, de a opera folosind un asemenea model, adicã de a rezolva probleme ºi de a dezvolta produse cu ajutorul reprezentãrilor spaþiale ºi al imaginii:

98


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã.

Fotografia însoþeºte articolul Alexandrei Partenie, Grupul ªcolar Forestier din Caransebeº, despre reciclarea deºeurilor.

Imagine folositã de Muºatinii din Roman pentru a-ºi ilustra articolul Organizaþiile non-guvernamentale, o necunoscutã?

Inteligenþa interpersonalã(se bazeazã pe o capacitate fundamentalã de a observa diferenþe la ceilalþi) Capacitatea de a rezolva probleme ºi de a dezvolta produse prin cunoaºterea ºi interacþiunea cu ceilalþi: Matieº Cristina, Liceul Teoretic Márton Áron, Miercurea Ciuc Reciclarea în municipiul Miercurea Ciuc Privind tema problemei reciclãrii, temã obligatorie pe care am primit-o de la Fundaþie, am scris douã articole. Primul dintre ele s-a intitulat Gândeºtete ºi la viitor! Reciclarea te priveºte! http:/ /miercurea-ciuc.reporterdeliceu.ro/?p=644. Pregãtirea mea a început, în primul rând, cu ajutorul forumului, unde am primit informaþii destul de utile ca punct de pornire. În schimb, abordarea temei într-

un articol a rãmas pe seama mea. A urmat o perioadã de documentare. Am început cu site-uri de pe internet (precum pagina web a Ministerul Mediului, Google...), iar apoi am continuat la nivel local contactând Primãria Municipiului Miercurea Ciuc ºi Firma de Salubritate a municipiului. Documentarea a fost îngreunatã datoritã faptului cã nimeni dintre cei pe care i-am întrebat nu ºtia nimic despre modul în care are loc reciclarea în oraºul Miercurea Ciuc. Asta oglindeºte ºi Vox Populi-ul pe care l-am realizat cu rãspunsurile primite de la prieteni de aceeaºi vârstã cu mine. Era o temã de

99


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. care tinerii nu erau interesaþi, iar majoritatea lor se mirau cã o persoanã de vârsta lor ar putea fi interesatã de aºa ceva. Dupã întâlnirea avutã cu coordo natoarea noastrã Ana, primul lucru pe care lam fãcut a fost scrierea unei cereri Primãriei

Municipiului Miercurea Ciuc. Ei nu mi-au rãspuns la întrebãri nici pânã acum. Apoi am contactat Firma de Salubritate SC AVE-HURON SRL de unde am primit rãspunsuri destul de importante ºi pe care, cred eu, nu le-aº fi aflat de nicãieri altundeva, cu excepþia primãriei municipiului.

Rãzvan Florea, Colegiul Economic ,,Dionisie Pop Marþian,, Alba Iulia

care evalueazã scrierile de pe ziarul online a fost unul pozitiv, adicã articolul era bun, doar cã au existat unele mici scãpãri care puteau sã i se întâmple oricui. Acestea, în urma feed-back-ului au fost remediate. O parte dintre colegii din liceu ºi chiar din afara lui, ne-au contactat spunând cã li s-a pãrut un ar ticol interesant ºi doresc sã ºtie dacã vor mai apãrea articole pe teme politice.

,,Cãlin Potor - Deputat de Alba Iulia“ Colegii de echipã au citit articolul ºi au considerat cã stilul în care a fost scris materialul denotã un jurnalist care preferã sã nu se implice emoþional în ceea ce scrie. Feed-back-ul primit din partea celor Monday, November 08, 2010 Semafor, Grupul ªcolar Agricol Þãndãrei Criza pe strãzile Þãndãreiului 11/09/2010 by: nicoletastate Criza economicã mondialã se amplificã pe zi ce trece, iar România începe tot mai mult sã resimtã aceastã recesiune economicã, cãreia marii economiºti de la nivel mondial nu reuºesc sã-i gãseascã o soluþie pentru a-i contracara efectele. Urmãrind reportajele difuzate la televizor referitoare la criza economicã din România, mi-am propus sã observ îndeaproape ce efecte are criza asupra oamenilor. Ieºind pe stradã, am adresat câteva întrebãri despre criza din România persoanelor întâlnite. Mai exact, am vrut sã aflu ce pãrere au despre criza economicã din România, dacã ºi în ce

fel i-a afectat aceastã crizã ºi dacã ei cred cã se va rezolva aceastã problemã. Oamenii erau oarecum bucuroºi cã îºi pot spune pãrerea despre crizã ºi, în acelaºi timp, frustraþi deoarece aceasta le-a afectat stilul de viaþã. Una dintre persoanele pe care le-am intervievat, Ionela C., o studentã de 21 de ani, este de pãrere cã aceastã crizã este o problemã foarte gravã de naturã financiarã care afecteazã oamenii de rând ºi nu numai. Din cauza lipsei banilor, pentru a putea studia la facultate, a fost nevoitã sã stea într-un cãmin studenþesc în care condiþiile erau jalnice: mobilierul era deteriorat, sistemul sanitar lãsa de dorit, iar partea cea mai gravã este aceea cã locul era invadat de gândaci. Se teme cã problemele aduse de crizã nu se vor rezolva prea curând deoarece autoritãþile nu îºi dau silinþa îndeajuns pentru ca acest lucru sã devinã posibil.

Inteligenþa intrapersonalã(cunoaºterea aspectelor interne ale persoanei: accesul la propria viaþã a sentimentelor, gama de emoþii ºi, eventual, etichetarea ºi folosirea lor ca mijloc de a înþelege ºi a ghida propriul comportament) Capacitatea de a rezolva probleme ºi d a dezvolta produse prin cunoaºterea de sine:

100


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. Rusalin Bãilã, Grupul Scolar Forestier, Caransebeº, Orientare ºi consiliere educaþionalã ºi profesionalã „Liceenii... încontro?” Orientarea profesionalã a elevilor este o activitate în cadrul cãreia o persoanã este ajutatã sã se dezvolte ºi sã accepte o imagine completã despre sine, despre rolul sãu în societate. Danciu Daniel, Colegiul National „Andrei Mureºeanu“, Bistriþa, Reciclarea Fie ca o rezonanþã a acþiunilor celor din echipa de reporteri de liceu, fie ca o purã coincidenþã, în data de 01.07.2010 Primãria municipiului Bistriþa a demarat o campanie de colectare selectivã a deºeurilor prin amplasarea, în punctele de colectare, a containerelor în culorile convenþionale stabilite prin legislaþia pentru salubritate în vigoare: - Containere de culoare galbenã pentru PET-uri, folie, pungi de plastic, ambalaje din metal; - Containere de culoare albastrã pentru hârtie; - Containere de culoare maro pentru alte deºeuri; - Containere de culoare verde, de tip clopot, pentru sticlã. Colegiul National Bãnãþean, Timiºoara, Cine a pus pubela în drum? Gunoiul din Timiºoara. Cu toþii ºtim cã se aruncã în pubelã, dar în care dintre ele? Am decis sã aflãm mai multe lucruri despre colectarea selectivã a gunoiului, un „fenomen” nu demult apãrut

Realitatea din ºcolile româneºti este cu totul alta. Orele de dirigenþie de la liceu au fost scoase din programa ºcolarã obligatorie, urmând ca activitatea dirigintelui sã cuprindã organizarea unor întâlniri extracurr iculare, la care sã par ticipe specialiºti din diferite domenii de interes, excursii ºi ºedinþe cu anumiþi elevi sau pãrinþi. Ora de dirigenþie a fost trecutã pe lista neagrã, fiind prima exclusã din programa ºcolarã obligatorie. Campania a fost fãcutã publicã prin distribuirea de afiºe de avertizare la toate scãrile blocurilor de locatari sau la casele particulare, în mass-media, sau pe panourile publicitare din oraº. Pentru încurajarea acþiunii textul afiºului aminteºte de Directiva europeanã care vizeazã protecþia mediului prin colectarea în mod selectiv ºi obligativitatea, începând cu 01.07.2010 de a atinge þinta de recuperare a deºeurilor de 15 % din totalul cantitãþii colectate, în conformitate cu Ordonanþa 1607/2008. Nu ºtim dacã acþiunile noastre au determinat aceastã campanie sau dacã ea a fost planificatã cu mult timp înainte, dar ceea ce este cu adevãrat important este experienþa care a constituit pentru cei patru membri ai echipei o lecþie de implicare cetãþeneascã ºi o dovadã cã ei pot sã schimbe lumea. Ceea ce trebuie sã facã este în primul rând sã se implice. în oraºul nostru. Aºa cã ne-am fãcut o programare la societatea care se ocupã cu strângerea gunoiului din oraºul nostru ºi ne-am trezit dis-de-dimineaþa sã aflãm rãspunsul la toate întrebãrile noastre. Ajunºi la sediul RETIM, aici am vorbit cu domnul Florin Cepanariu, directorul societãþii, care ne-a dat mai multe detalii despre colectarea selectivã ºi depre multe alte curiozitãþi. Dupã

101


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. aceastã discuþie, am plecat din biroul domnului Cepanariu lãmuriþi de situaþia gunoiului în Timiºoara ºi cu speranþa cã se va auzi tot pe înregistrare. Aºadar, toatã aceastã experienþã ne-a ajutat sã realizãm cã suntem capabili

sã aflãm informaþii importante direct de la sursã, sã le transmitem mai departe cãtre persoanele interesate ºi, cu aceastã ocazie, devenim ºi noi mai informaþi de anumite probleme din oraºul nostru.

Inteligenþa naturalistã(capacitatea de a identifica fiinþe vii) Capacitatea de a rezolva probleme ºi de a dezvolta produse cu ajutorul clasificãrilor ºi a reprezentãrilor din mediul înconjurãtor: Alexandra Partenie,Grupul Scolar Forestier, Caransebeº ªcoala mea În fiecare an pe 22 aprilie aniversãm ”Ziua Pãmântului”, o zi în care se celebreazã naºterea miºcãrii moderne a interesului pentru mediul înconjurãtor. Totul a început în anul 1970, când, în ziua de 22 aprilie, 20 de milioane de americani au ieºit pe strãzi, în parcuri sau în amfiteatre manifestând pentru un mediu înconjurãtor mai stabil ºi mai sãnãtos. La 40 de ani de la prima Cosmin Ciocioi ºi Cosmin Filiºan, Grupul ªcolar Traian Vuia, Craiova, ªcoala de varã-Cota 1400 Ameninþarea ursului Edi Din centrul staþiunii Sinaia spre cota 1400 încep sã aparã afiºele cu privire la pericolul pe care îl reprezintã urºii. Dacã în urmã cu câþiva ani atracþiile principale erau telecabina ºi telescaunul, acum toatã atenþia se îndreaptã spre surprinderea în diferite ipostaze ale acestor animale. Daniel Apostol, Semafor, Grupul ªcolar Agricol Þãndãrei Complexul de lacuri Strachina, zonã protejatã ASPA

102

sãrbãtoare a Pãmântului, starea acestuia pare a fi mai periclitatã ca or icând. Totuºi, în întreaga lume, oamenii doresc sã-ºi aducã contribuþia la îmbunãtãþirea situaþiei. Fie cã sunt corporaþii sau indivizi, fiecare incearcã sã dea o mânã de ajutor pentru ca mediul înconjurãtor sã nu se mai schimbe în rãu, ci în bine. Ziua Pãmântului a devenit un eve n i m e n t a n u a l î n fo a r t e m u l t e comunitãþi din întreaga lume, fiind astfel o imensã oportunitate de a uni oamenii pentru a realiza acþiuni benefice tuturor. Foarte cunoscut la cota 1400 a fost pentru câþiva ani de zile ursul Edi. Acesta stãtea în drum ca un cerºetor ºi toatã lumea era entuziasmatã de acesta pentru cã puteau sã îl atingã în timp ce îl hrãneau. Nu conta cã era zi sau noapte, Edi era la datorie aºteptând turiºti, dar ca orice animal ataca uneori instinctiv. Distracþia nu a mai durat mult timp pentru cã la solicitarea agenþilor economici „de la cotã”, pãdurarii l-au transferat în rezervaþie la Covasna. Pentru început am întrebat câþiva cetãþeni ai oraºului dacã ºtiu cã zona lacurilor Strachina este protejatã. Aceºtia au declarat cã nu ºtiau acest lucru. Am întrebat ºi dacã are vreo importanþã pentru zona Þãndãrei acest complex de lacuri.


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. Rãspunsurile au fost aceleaºi de la toþi: lacul are o mare importanþã. Apoi am întrebat dacã pe cetãþeni îi afecteazã în vreun fel faptul cã lacul este zonã protejatã. Rãspunsurile au fost diverse: afecteazã mai mult sau mai puþin din cauza taxei de pescuit. Pe unii nu îi intereseazã deloc deoarece este poluat: oamenii care se duc sã pescuiascã, se duc la scãldat sau se duc sã se distreze aruncã gunoaie în apã, îºi aruncã acele de la undiþã sau undiþele cu totul în apã de nervi cã nu prind peºte. Ar mai fi ºi câinii care sunt aduºi lângã lac de stãpâni din cauza bolilor pe care le au sau pentru cã, pur ºi simplu, nu îi mai vor. Asta, zic cei întrebaþi, se întâmplã pe bazinele 2 ºi 3, spre Brãila, deoarece sunt mai îndepãrtate. Lacul Strachina, „Complexul de lacuri Strachina”, se numeºte aºa deoarece este format din 3 bazine. Bazinul 1 este situat la 3 km de Þãndãrei, pe DE 60, spre Slobozia, ºi dinspre Slobozia cãtre Þãndãrei, dupã localitatea Ograda, la 2 km. Bazinul 2, pe DN Þãndãrei – Brãila, la 5 km dupã Þãndãrei ºi încã 1 Km cãtre vest. Aceste douã bazine sunt în administraþia Consiliului Local Þãndãrei. Bazinul 3, situat pe DN Þãndãrei – Brãila, la 12 km pe DJ cãtre satul Murgeanca, Valea Ciorii (care este ºi centrul de comunã), apoi la ieºire din Valea Ciorii cãtre SV la 500 m ºi este în administraþia Consiliului Local Valea

Ciorii. Acest complex de lacuri are o mãrime de 1.051 ha ºi este zonã ASPA (Arie de Protecþie Avifaunisticã) cu diferite habitate: apã dulce, arbuºti, tufiºuri specifice stepei pentru diferite tipuri de peºti, pãsãri de importanþã europeanã ºi nevertebrate. Pe aceste lacuri este interzisã vânãtoarea, dar sunt permise scãldatul (vara) ºi pescuitul. Din spusele domnului Teleoacã Dan, de profesie inginer piscicol, lacul Strachina aparþine de ASPA, dar ºi de S.C IALPESCO S.A, societatea care administreazã piscicol zona ºi o pãzeºte. Lacul are urmãtoarele specii de peºte: crap, fitofag - singer ºi novac, caras, somn, ºtiucã, ºalãu, obleþ ºi biban. Se populeazã o datã pe an cu peºte, iar pescarii au voie sã pescuiascã doar cu abonament care diferã la preþ în funcþie de kilogramele de peºte pe care vor sã le prindã. Peºtele mai este comercializat ºi de cãtre societate. Pe viitor ASPA împreunã cu societatea care administreazã piscicol zona ºi o pãzeºte vor sã modernizeze lacul ca sã fie o rezervaþie naturalã de tip european prin: cuiburi artificiale pentru pãsãri, prin cumpãrarea unor terenuri de lângã lac pentru parcãri, poteci, semne etc. ºi prin informarea cetãþenilor cã este o zonã protejatã, prin curãþarea acesteia, prin stoparea braconajului.

Inteligenþa existenþialã(inteligenþa marilor întrebãri, bazatã pe predispoziþia oamenilor de a medita asupra întrebãrilor fundamentale ale existenþei: de ce trãim, de ce murim, de unde venim, ce se va întâmpla cu noi, ce este dragostea, de ce facem rãzboaie. În acest caz Gardner are încã ezitãri care provin din „precaritatea“ de pânã acum a dovezilor cã existã zone ale creierului implicate anume în decodarea acestor aspecte majore ale existenþei) Darul de a reflecta, de a filosofa asupra existenþei umane ºi universale, sensibilitatea de a întreba ºi de a se întreba profund:

103


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã.

GAZETA Grupului ªcolar „Traian Vuia“ DEPOZITUL de ªTIRI 31 octombrie 2010 Un premiu, o amintire by cosminciocioi under Craiova Acum câteva sãptãmâni, într-o zi de joi, în Craiova se întâmpla o tragedie. Tânãrul Andrei Goreci era implicat într-un scandal, sfârºind prin a fi înjunghiat de douã ori în inimã, rãni ce i-au cauzat decesul. Evenimentul a fost cel mai recent dintr-o serie care au fãcut sã se vorbeascã despre Craiova ca fiind locul unde lumea interlopã face legea, unde toatã lumea este coruptã ºi nimeni nu face nimic. Dar, prea puþin se vorbeºte despre ceea ce este bun, frumos ºi uman în oraº. Cu ocazia Zilelor Craiovei, s-a desfãºurat Salonul de fotografie pentru elevi- „Craiova în imagini”, concurs care a atras mulþi participanþi. În competiþie s-au înscris aproximativ 200 de lucrãri. Marea surprizã a acestui concurs a fost participarea Teonei Goreci (sora lui Andrei Goreci), care s-a înscris în concurs în ultima zi. Dupã multe încercãri, a reuºit sã realizeze fotografia care avea sa câºtige marele premiu al concursului. „Înlãnþuire”. Aºa s-a numit fotografia Teonei ce avea sã reproducã într-o expunere de ºase secunde în care colaboratorii ei trebuiau sã deseneze în aer cu ajutorul displayurilor de la telefoane literele ce compun numele oraºului. Surpriza cea mare a venit în momentul în care Teona a spus cã aceastã idee a fost a fratelui ei ºi cã premiul i se cuvine lui. Tânãrul îºi dorea ca prin intermediul implicãrii sale voluntare în comunitate sã arate cã se poate conta ºi pe cei tineri. Andrei ºi Teona erau mereu implicaþi în acþiuni de voluntariat. Cosmin Ciocioi

Andrei Goreci, Craiova, eveniment 7 Comments for this entry • Dya - October 31st, 2010 on 09:59 Pacat ca un tanar asa de talentat a patit asa ceva…superba poza • asier – October 31st, 2010 on 10:04 foarte frumos si emotionant!!!!!si frumoasa expunere…bravos…. • Ramy October 31st, 2010 on 12:33 O poveste tulburatoare, emotionanta … • colegu’ – October 31st, 2010 on 15:10 poza’i super… iar povestea foarte trista • Extraordinar – October 31st, 2010 on 18:02 inca nu pot sa cred ce s-a intamplat…

104

gestul facut de sora lui … minunat… miau dat lacrimile … • tatoanca - October 31st, 2010 on 20:49 un gest ff frumos din partea Teonei!ma bucur ca a avut puterea de a trece peste marea tragedie,dar sigur a facuto pt fratele ei bun si drag! iar tu Cosmin vad ca faci treaba buna! • Nicoleta – November 1st, 2010 on 21:00 Impresionant! si poza, si situatia prezentata, si felul in care ai ales sa povestesti! de fapt, intreaga situatie este emotionanta!


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã.

UN ZIAR ON-LINE PENTRU LICEUL NOSTRU Ovidiu Voicu

Câteva sfaturi practice Atunci când am pilotat proiectul Reporter de Liceu, în urma cãruia a rezultat ºi acest ghid, am ales încã de la început ca cea mai mare parte a activitãþii din spatele articolelor sã se desfãºoare preponderent on-line. Nu ne referim aici la munca de documentare a tinerilor reporteri, pentru cã aceasta are o componentã esenþialã de teren, aºa cum rezultã din capitolele dedicate acesteia. Ziarele însã sunt toate on-line, ºi tot pe Internet s-au desfãºurat schimburi de mesaje, analiza criticã a articolelor, mentoratul ºi rezolvarea problemelor administrative. Alegerea acestei variante de lucru este pur ºi simplu naturalã, atunci când lucrezi în anul 2010 cu elevi de liceu. Lucrurile au mers de la sine, iar problemele tehnice întâmpinate au fost foarte puþine ºi rezolvate prompt. În cadrul acestei secþiuni ne propunem sã vã prezentãm pe scurt principalele cerinþe tehnice pentru a pune în funcþiune un ziar on-line folosind resursele aflate la îndemâna ºcolii sau disponibile gratuit pe Internet. Nu vom intra în amãnunte legate de folosirea fiecãreia dintre ele, ci doar vom face trimiterile necesare pentru a gãsi aceste informaþii (unele dintre ele se aflã incluse pe DVDul anexat acestui ghid). Informaþiile cuprinse în aceastã secþiune se referã la cazul în care este constituit un ziar în întregime; atunci când metodele descrise în ghid sunt folosite la o disciplinã, nu este întotdeauna necesar sã fie ºi publicate ca atare. Dar dacã scopul este deschiderea unui ziar sau trecerea ziarului existent în mediul on-line, atunci aceste informaþii vor fi utile. Vom trece în revistã rãspunsurile la cele patru întrebãri importante pe care trebuie sã vi le puneþi: unde va fi gãzduit, cum va funcþiona, cine îl va administra ºi ce nume va purta site-ul ziarului? Unde va fi gãzduit site-ul? Prima decizie care trebuie luatã este unde va fi gãzduit site-ul ce susþine ziarul, adicã pe ce calculator se va afla conþinutul acestuia. Trebuie sã fie un calculator legat în permanenþã la Internet ºi cele douã opþiuni mari sunt un calculator al ºcolii sau unul din afara acesteia. În acest moment toate liceele din România au primit echipamente ºi au conexiunea la Internet asiguratã prin programele Ministerului Educaþiei. Recomandarea noastrã este sã fie folosite aceste resurse aflate la îndemâna ºcolii. Sunt numeroase avantajele acestei abordãri: costul scãzut, accesul rapid la date, o paletã mai largã de opþiuni pentru configurarea site-ului ºi configurare mai uºoarã. Dacã din diverse motive accesul la echipamentele ºcolii nu este posibil, a doua opþiune recomandatã este folosirea unui serviciu extern gratuit ºi care oferã un sistem de administrare a conþinutului (Content Management System – CMS – explicat în secþiunea urmãtoare). Cele mai la îndemânã sunt popularele platforme de tip blog Wordpress (www.wordpress.com) ºi Blogspot (www.blogspot.com). Amândouã sunt gratuite ºi pun la dispoziþia utilizatorilor toate elementele necesare pentru a construi un ziar online de succes.

105


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. O a treia opþiune este utilizarea unui serviciu extern, gratuit sau cu platã, dar care nu oferã ºi instrumentele de management al conþinutului. Existã numeroase servicii de hosting, adicã gãzduire a unui site pe Internet. Cele gratuite au unele limitãri sau obligã utilizatorii sã includã în propriul site publicitate direcþionatã de furnizorul de servicii. Cele cu platã nu au aceste limitãri sau condiþionalitãþi, dar au avantajul evident cã necesitã plata lunarã sau anualã a unui abonament. Aceastã ultimã variantã are ºi dezavantajele cã necesitã un efort suplimentar pentru conceperea ºi programarea site-ului propriu-zis ºi cã va fi nevoie de o persoanã cu abilitãþi tehnice mai avansate care sã se ocupe de întreþinerea întregului site. Fãrã sã intrãm în aceastã discuþie, menþionãm doar cã ºi în acest caz existã numeroase platforme gratuite ce pot fi punctul de plecare al viitorului site. Pentru începutul activitãþii, dacã este vorba despre o echipã micã de reporteri, nu recomandãm investiþia de timp ºi bani în dezvoltarea unui site propriu pe un server extern. Activitatea trebuie sã fie concentratã pe producerea conþinutului, iar celelalte opþiuni sunt mai mult decât suficiente. O situaþie deosebitã poate sã aparã atunci când ziarul este un proiect al ºcolii, sau al unei echipe extinse. În aceastã situaþie, pe lângã „redacþie” poate sã existe un „departament tehnic”, adicã un grup de elevi care sã proiecteze ºi sã programeze site-ul (spre exemplu în cadrul unui proiect al orelor de informaticã). Este cu siguranþã situaþia idealã în care ziarul este cu adevãrat un proiect al întregii ºcoli. Care va fi structura site-ului? Cum va fi organizat site-ul este a doua decizie tehnicã importantã pe care trebuie sã o luaþi. Spunem tehnicã pentru cã ne vom referi aici la structura lui, la programul din spate, ºi nu la conþinut, adicã la articole. În secþiunea precedentã am vorbit puþin despre cum va arãta structura site-ului ºi despre platformele CMS – Content Management System (sistem de administrare a conþinutului), anunþând astfel care este opþiunea recomandatã. Mai întâi sã ne lãmurim ce este un CMS. Nu existã încã standarde care sã descrie ceea ce poate sã conþinã sau sã facã un CMS. De aceea nu avem o definiþie teoreticã clarã a CMS, însã câteva elemente practice ne vor ajuta sã înþelegem conceptul. Conþinutul unui site poate fi: text, imagine, audio, video, graficã; adicã în general orice poate fi publicat pe internet. Acestea trebuie interconectate astfel încât sã se poatã extragã informaþia doritã în orice moment ºi în orice format în conformitate cu una sau mai multe cerinþe. Avem deci undeva într-o bazã de date toate aceste informaþii, iar ceea ce dorim este ca pe ecranul utilizatorului sã aparã la un moment dat într-o anumitã configuraþie. Legãtura între baza de date ºi ceea ce este afiºat este principala funcþie a CMS. Dar un astfel de produs permite nu numai preluarea controlului asupra conþinutului web, ci ºi administrarea eficientã a colectãrii ºi a distribuirii informaþiilor. Cu alte cuvinte, a doua funcþie a CMS este sã preia informaþii introduse de cãtre utilizatori – aceleaºi lucruri, text, audio, video, graficã – ºi sã le ducã în baza de date, pentru a fi utilizate ulterior. Un CMS ajutã la colectarea, organizarea, administrarea ºi afiºarea informaþiilor dorite. Astfel informaþiile prezentate de acesta sunt actualizate permanent, iar cãutarea unor date mai vechi se realizeazã relativ uºor. CMS este deci un sistem folosit pentru a administra conþinutul unui site. Un CMS indexeazã toate datele dintr-un sistem, iar utilizatorii pot cãuta informaþii în baza de date folosind cuvintele cheie. Un CMS bun ar trebui sã permitã chiar unui utilizator

106


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. fãrã experienþã IT sã creeze, sã editeze, sã administreze, sã publice orice tip de conþinut respectând anumite reguli care sã asigure o afiºare corectã a informaþiei dorite. Este uºor de instalat de cãtre oricine, chiar ºi de cei care nu au prea multã experienþã. Cu ajutorul lui se poate crea un site în câteva minute, dupã care urmeazã modelarea dupã preferinþele ºi necesitãþile fiecãruia. Una dintre caracteristicile importante ale unui CMS este cã poate fi personalizat pentru a corespunde dorinþelor utilizatorilor. Sistemul se bazeazã pe template-uri (ºabloane) de afiºare a informaþiei ºi pe un concept modular. Devine astfel foarte uºor pentru un utilizator sã personalizeze pagina adãugând sau eliminând diverse elemente. În ceea ce priveºte preþul, existã CMS-uri distribuite liber sau contra cost; sunt deja create ºi trebuie doar instalate, configurate, întreþinute sau se poate concepe unul nou. De obicei CMS-urile sunt distribuite în regim open-source, sub efectele licenþei GPL (General Public Licence). Cele mai multe dintre produsele gratuite beneficiazã de sprijinul comunitãþii de utilizatori ºi dezvoltatori, ceea ce înseamnã cã în permanenþã sunt adãugate module noi sau sunt corectate erorile de programare. Existã o varietate mare de CMS-uri open-source astfel încât sã poatã satisface pe oricine. Între ele se aflã: Joomla, PHP-Nuke, e107, Mambo, Xaraya, Tzpo3, Postnuke, Soc etc. Care este cel mai bun CMS? Nu existã aºa ceva, cel mai bun este cel care se potriveºte obiectivelor utilizatorilor. Recapitulând, principalele facilitãþi oferite de utilizarea unui CMS sunt: • este independent de platforma folositã (Linux sau Windows); • este bazat pe ºabloane; • modulele sunt integrate sau pot fi descãrcate de pe internet; • are panou de control pentru administratori; • nu ai nevoie de cunoºtinte de programare pentru instalare, configurare ºi întreþinere (toate acestea se fac din browse-rul web); • la instalarea se poate configura limba pe care doreºti sã o foloseºti în mod implicit (nu existã o limitã de limbi suportate, iar limba poate fi configuratã oricând dupã instalare); • actualizare facilã a conþinutului paginilor afiºate pe internet; • poate fi adaptat atât pentru firme cât ºi pentru persoane fizice; • pentru familiarizarea cu un CMS se poate lucra pe propriul calculator fãrã a avea acces la internet sau la un server. O categorie specialã de CMS este cea a platformelor de tip blog, între care cele mai cunoscute sunt cele deja amintite, Wordpress ºi Blogspot. Acestea au marele avantaj cã sunt construite pentru a facilita publicarea de conþinut ºi de aceea sunt cel mai uºor de folosit. Wordpress, platforma pe care am ales-o ºi noi în cadrul proiectul Reporter de Liceu, tocmai datoritã uºurinþei utilizãrii ei. Producãtorii Wordpress se laudã cu faimoasa „instalare în 5 minute” ºi nu este o laudã deºartã, chiar este foarte uºor. Trebuie totuºi spus cã veþi avea nevoie de câteva cunoºtinþe legate de terminologie ºi despre cum funcþioneazã propria conexiune la Internet. Nu vom insista asupra descrierii platformei, totul este, aºa cum vã aºteptaþi, disponibil pe Internet. Sã trecem în revistã cei trei paºi pe care trebuie sã îi urmaþi. Primul pas pe care trebuie sã îl faceþi este sã descãrcaþi pachetul de instalare Wordpress, disponibil la adresa http://wordpress.org/download.

107


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. Apoi, citiþi ºi urmaþi instrucþiunile faimosului ghid de instalare în cinci minute. Versiunea în limba englezã este disponibilã aici: http://codex.wordpress.org/ Installing_WordPress. O traducere în limba românã o puteþi citi aici: http:// www.scribd.com/doc/24365896/Tutorial-instalare-wordpress-carteamea-net. Atenþie! La acest moment trebuie sã aveþi acces la serverul pe care îl veþi folosi. De asemenea, citiþi în ghid care sunt cerinþele minime pentru serverul dumneavoastrã. În fine, ultimul pas: începeþi sã utilizaþi noul dumneavoastrã blog! Dacã opþiunea aleasã este un server extern, cu platã, Wordpress vã recomandã câteva alternative care se potrivesc cu aceastã platformã: http://wordpress.org/hosting/ Nu în ultimul rând, trebuie spus cã puteþi sã folosiþi Wordpress (ca ºi Blogspot) fãrã sã vã mai bateþi capul cu un server. Mergând la www.wordpress.com veþi gãsi, asemenea multor altor utilizatori, o platformã gata instalatã. Este suficient sã vã faceþi un cont ºi deja puteþi începe sã lucraþi. Aceastã versiune are unele limitãri inerente, dar cei mai mulþi dintre utilizatori sunt foarte mulþumiþi de ea. Aceastã opþiune are avantajul cã nu veþi mai avea nevoie de ajutorul unui administrator al site-ului. Cine va fi administratorul site-ului? În funcþie de deciziile anterioare, rãspunsul la aceastã întrebare vine natural. În primul rând, dacã site-ul va fi gãzduit pe serverul ºcolii, în mod automat administratorul de sistem va deveni administrator al site-ului. Desigur, acesta poate fi ajutat de unul sau mai mulþi elevi, care pot face parte din redacþie. Dacã a fost aleasã o platformã de tip blog, sarcinile vor fi clar delimitate. Administratorul se va ocupa doar de instalarea ºi punerea în funcþiune a site-ului, precum ºi de actualizarea periodicã. Toate celelalte sarcini – crearea ºi administrarea utilizatorilor, personalizarea întregului site, adãugarea de opþiuni suplimentare – vor fi ale redactorilor. Nu trebuie sã vã speriaþi. Amintiþi-vã cã în ziua de azi oricine vrea, indiferent de pregãtirea tehnicã, poate avea un blog. Platformele recomandate sunt foarte uºor de folosit, iar timpul de învãþare este foarte scurt. Aveþi totuºi nevoie de ajutorul unei persoane cu abilitãþi tehnice puþin mai avansate pentru a pregãti serverul ºi instala platforma CMS. În cele mai multe dintre cazuri, acesta poate fi unul dintre elevii liceului; pasiunea cunoscutã a adolescenþilor pentru calculatoare ºi tot ce este legat de ele este în multe cazuri suficientã pentru a-i face sã deprindã tocmai abilitãþile necesare. Poate fi de ajutor ºi profesorul de informaticã sau laborantul care se ocupã de laboratorul de informaticã, sau orice altã persoanã desemnatã sã administreze reþeaua de calculatoare a ºcolii. Ce adresã (domeniu) va avea site-ul? Cea de-a patra ºi ultima întrebare se referã la numele (domeniul, adresa) siteului, adicã la ce tasteazã vizitatorii când doresc sã ajungã la revista dumneavoastrã. Din nou, rãspunsul depinde de opþiunile anterioare. Dacã revista va fi gãzduitã pe serverul ºcolii ºi liceul are o paginã proprie, opþiunea la îndemânã este ca revista sã fie incorporatã în aceastã paginã. Spre exemplu, dacã pagina liceului este www.liceulnostru.ro, atunci pagina revistei poate fi www.liceulnostru.ro/revistanoastra. Aceastã configuraþie trebuie definitã de administratorul sistemului.

108


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. Dacã aþi ales un server gratuit sau versiunea deja instalatã a platformei de blog (wordpress.com), veþi avea în mod automat un nume oferit de furnizorii acestor servicii (pentru wordpress, va fi de forma revistanoastra.wordpress.com). Puteþi sã decideþi sã achiziþionaþi o adresã proprie de tipul www.revistanoastra.ro. Organismul care gestioneazã adresele în România este Institutul de Cercetare în Informaticã. O adresã de web poate fi achiziþionatã de pe pagina deschisã de acesta: http://www.rotld.ro/. Sunt ºi multe firme care intermediazã aceste tranzacþii. În loc de concluzii Aceste câteva pagini sunt o introducere despre cum puteþi sã vã deschideþi propria revistã on-line. Fãrã a dori sã epuizãm subiectul, am trecut în revistã principalele lucruri pe care trebuie sã le decideþi ºi mai ales am sugerat soluþii practice. Pentru fiecare dintre acestea, va trebui sã urmãriþi ºi informaþii din paginile de web sugerate. Sã recapitulãm ºi recomandarea noastrã: gãzduiþi revista pe server-ul liceului, pentru cã acesta este disponibil, are acces la Internet ºi nu necesitã costuri suplimentare. Folosiþi un CMS, un program disponibil gratuit care vã ajutã sã creaþi rapid site-uri web; cel puþin pentru început, orientaþi-vã cãtre o platformã de tip blog, Wordpress sau Blogspot. Veþi avea nevoie de ajutorul unui administrator al serverului pentru a pune totul pe picioare; acesta poate fi profesorul, laborantul de informaticã sau chiar un elev. Pentru primii paºi, luaþi serios în considerare posibilitatea de a deschide direct un blog pe platforma wordpress.com. Nu veþi mai avea nevoie de server ºi de administrator, iar la o datã ulterioarã puteþi trece lesne pe propriile echipamente.

109


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã.

EXEMPLE DE BUNÃ PRACTICÃ: TEMELE LIBERE ALBA IULIA FESTIVALUL INTERNAÞIONAL DE TEATRU „TRÈS COURTS“ Cistina Onu, Colegiul Economic ,,Dionisie Pop Marþian“

Articolul :„Festivalul de scurt metraj «Très Courts» “ a fost realizat în urma discuþiei purtate în cadrul ºedinþei de redacþiei în care am ajuns, împreunã cu echipa, la ideea cã avem nevoie de un articol cu subiect cultural pentru a acoperi aria culturalã a ziarului. Astfel, fiind desemnatã de echipã, de la prima ºedinþã de redacþie, sã mã ocup de segmentul cultural al publicaþiei, am început sã caut un subiect pentru a realiza articolul. Întâmplãtor, un prieten mi-a adus la cunoºtinþã de prezenþa unui eveniment cultural în Alba Iulia: “Festivalul de scurt metraj «Très Courts»“. Astfel, am decis cã este un subiect perfect pentru a realiza articolul de care aveam nevoie. Pentru a acorda o notã cât mai veridicã articolului, am decis cã prezenþa mea la eveniment este absolut necesarã. Sesiunea de documentare a început prin observarea cât mai atentã a fiecãrui detaliu al evenimentului, un lucru necesar pentru a avea un articol cât mai amplu din toate punctele de vedere. Nu am ezitat sã interacþionez ºi cu participanþii evenimentului, care ºi-au exprimat pãrerea cu privire la sentimentele ce le-au avut pe tot parcursul derulãrii festivalului. Dupã ce am strâns toate materialele informaþionale, le-am asamblat pentru a duce la bun sfârºit articolul. Întrucât festivalul s-a desfãºurat pe parcursul a douã seri, conþinutul articolului a fost raportat la seara de vineri ºi la seara de sâmbãtã. Am încercat sã „împodobesc” articolul cu cât mai multe informaþii descriptive, îmbinate cu impresiile participanþilor ºi a organizatorilor, care sã atragã atenþia cititorului. Dupã ce am finalizat articolul am decis cã am nevoie de un feed-back din partea întregii echipe pentru ca rezultatul sã fie la cote maxime. Astfel, am primit de la profesorul coordonator câteva sugestii de “ºlefuire” a unor fraze ºi idei din conþinutul articolului, lucru ce m-a ajutat sã descopãr anumite greºeli aproape insesizabile. În acest mod, trecând prin aceste etape, pe care eu le-am considerat a fi necesare realizãrii unui asemenea articol, am finalizat unul dintre primele mele articole culturale. Festivalul Internaþional de Teatru „Très Courts“ În perioada 7-9 mai a.c., Alba Iulia s-a numãrat printre cele 25 de oraºe din România care s-au creionat pe harta cinematograficã din cadrul festivalului de foarte scurt metraj „Très Courts”, organizat de Centrul Cultural Francez. În seara de vineri, cei care au dorit sã admire un mozaic creativ format din 51 de filme de scurt metraj venite din toatã lumea, printre care 17 filme realizate de tineri din

110


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. þara noastrã, au fost invitaþi în spaþiile RYMA (Revolutionary Youth Movement for Art), eveniment organizat de cãtre Cristina Candea. Fiecare film, fie cã a fost ficþiune, animaþie, documentar sau mãrturie, a fost amprenta unor puncte de vedere personale ºi sensibile, fiind îmbinate cu imaginaþie, inventivitate ºi umor ºi a reuºit sã supunã pe fiecare spectator, chiar ºi pentru 3 minute la o cugetare asupra lumii în care trãieºte, tema predominantã fiind criza economicã cu care se confruntã societatea de astãzi. „Filmele m-au impresionat plãcut… am fost fascinatã de ideile apãrute în filmuleþe, chiar luatã prin surprindere uneori. În concluzie le pot cataloga drept ingenioase ºi bine realizate” a declarat Dana Mureº, una din spectatoarele festivalului. În seara de sâmbãtã, la ora 20:00, competiþia specialã „Paroles de femmes“, a fost precedatã de un concert artistic rock and electro fusion susþinut de douã formaþii: Fat 32 Duo, Secret Chiefs 3 ºi solo-ul bateristului Ches Smith. Aceºtia au impresionat peste mãsura publicul, care a considerat performanþa live una unicã, ºi de neuitat, numeroºi participanþi fiind din Timiºoara, Braºov, Bucureºti, Sibiu, Cluj. „La început s-a încãlzit lumea mai greu la Fat 32 duo, poate pentru cã genul nu era nepãrat pe gustul comunitãþii, dar apoi a fost ok” a spus Ioana Novãcean, una dintre spectatoarele concertului. Concertul a fost urmat de vizionarea a 21 de filme de scurt metraj integrate în competiþia „Paroles de femmes”, la terasa Art cafe, în centrul cãrora s-a aflat conceptul de femeie analizat sub forma ficþiunilor, portretelor sau mãrturiilor. Spectatorii au avut un rol important, întrucât fiecare a votat în ultima zi de festival filmele preferate cu scopul desemnãrii celui mai bun concurent la Premiul naþional al publicului, o ocazie oportunã pentru a promova ºi susþine creaþiile audiovizuale ale amatorilor ºi profesioniºtilor din þara noastrã. Pentru buna desfãºurare a acestui eveniment a fost depus foarte mult efort dupã cum a declarat eleva Ioana Novãcean care a fãcut parte din echipa organizatoricã: „Având în vedere cã am avut ocazia sã fac parte din festival la un nivel foarte direct, adicã promovare, vânzare de bilete, în general vãzând ce se petrece în «culise» am putut sã vãd cât de greu se organizeazã un eveniment cultural într-un oraº mic ca Alba Iulia. Ca spectator m-am bucurat, normal, de o poziþie de culturã oarecum underground, în orice caz deloc mainstream. Pânã acum am subestimat scurt-metrajele, deºi ºtiam vag cã se pot spune multe în câteva minute pentru ca acum sã apreciez genul acesta la adevãrata valoare”. Ne bucurãm cã sunt tineri în jurul nostru care conºtientizeazã necesitatea unor astfel de manifestãri ºi se implicã în realizarea lor, ºi aºteptãm cu nerãbdare Festivalul „Play for May“ din perioada 28-30 mai, organizat tot de echipa RYMA! Coordonator, Ana Maria Suciu Articolul Cristinei Onu este un reportaj care surprinde foarte frumos exact ce s-a întâmplat în cadul festivalului de scurt-metraje. Este evidentã participarea ei la eveniment, iar opiniile culese de la participanþi dau savoare reportajului, împreunã cu fotografiile. Din perspectiva mea, a fost genul de eveniment pe care Cristina nu are nicio problemã sã îl relateze foarte bine, în primul rând pentru cã e un subiect liber, deci ales de ea, ºi în al doilea rând pentru cã în general a fost interesatã de secþiunea culturã/evenimente. Mai mult decât atât, faptul cã nu în fiecare zi se întâmplã în Alba Iulia un festival de scurt-metraje, a fãcut subiectul foarte atractiv pentru reporteri.

111


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã.

BISTRIÞA MASÃ ROTUNDÃ: „IMPACTUL JURNALISMULUI CETÃÞENESC ASUPRA COMUNITÃÞII BISTRIÞENE“ ARGUMENT: În cadrul proiectului pilot „REPORTER DE LICEU“ iniþiat în luna aprilie 2010 de Fundaþia Soros România, un numãr de opt licee din þarã au fost selectate sã facã parte din programul de implicare a tinerilor liceeni în viaþa comunitãþii locale, prin promovarea jurnalismului cetãþenesc, ca urmare a aplicaþiilor trimise în cursul lunii aprilie. Printre aceste licee se numãrã ºi Colegiul Naþional ”Andrei Mureºanu”, Bistriþa, ocazie cu care patru elevi de clasa a XI-a au devenit reporteri de liceu, putându-ºi crea propriul lor ziar electronic – „CNAM online“. Astfel elevii au început practicarea jurnalismului cetãþenesc, respectând toate regulile impuse de acest tip de activitate. Iniþiativa Fundaþiei Soros este lãudabilã, pentru cã pune bazele unei educaþii cetãþeneºti de bunã calitate ºi efective, încã de pe bãncile liceului implicând tinerii în problemele socio-culturale ale urbei lor. Elevii s-au dovedit entuziaºti ºi au dat dovadã de implicare realã în problemele actuale cu care se confruntã comunitatea bistriþeanã. Ideea unei mese rotunde, sugeratã de coordonatorul local Miruna Troncotã, a fost foarte bine primitã de membrii ”CNAM online”, vãzând în acest eveniment o altã ºansã de a verifica efectul activitãþii lor de jurnaliºti cetãþeni asupra specialiºtilor locali pe probleme de implicare cetãþeneascã: consilieri municipali pe probleme de tineret, reprezentantul local al tinerilor la O.N.U., reprezentanþii Primãriei Bistriþa, jurnaliºti locali. SCOPUL EVENIMENTULUI Dezbaterea pe tema ”Impactul jurnalismului cetãþenesc asupra comunitãþii bistriþene” este de a promova ideea de jurnalism cetãþenesc în rândul tinerilor, cu scopul de a-i încuraja sã se implice activ în viaþa comunitãþii. Discuþiile se vor concentra pe definirea ºi exemplificarea acestei noi forme de implicare a tinerilor, potenþialii promotori ai acesteia ºi rolul pe care-l pot avea în comunitatea bistriþeanã. Evenimentul este organizat în cadrul proiectului ”Reporter de liceu”, finanþat de Fundaþia Soros România, sub coordonarea prof. de limba ºi literatura românã Aurelia Hîruþa, cea care a dat curs iniþiativei fundaþiei prin selectarea ºi îndrumarea celor patru componenþi ai echipei ”CNAM online”, elevii: Ciocan Teodora-Mihaela, Danciu Daniel, Pop Ligia-Emima ºi Rai Andrei, toþi elevi ai clasei a XI-a A, profil biologie-chimie, la Colegiul Naþional ”Andrei Mureºanu”, Bistriþa. OBIECTIVE CADRU 1. Dezvoltarea capacitãþii de implicare a tinerilor în viaþa comunitãþii. 2. Dezvoltarea spiritului de observaþie ºi a capacitãþii de comunicare pe probleme de interes cetãþenesc. 3. Dezvoltarea spiritului de echipã ºi a colaborãrii.

112


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã.

1. 2. 3. 4. 5.

OBIECTIVELE EVENIMENTULUI Specificul jurnalismului cetãþenesc. Etapele parcurse de proiectul „Reporter de liceu”. Rolul implicãrii tinerilor liceeni în viaþa comunitãþii locale – exemplu de bunã practicã. CNAM on-line – ziarul elevilor bistriþeni. „Impactul jurnalismului cetãþenesc asupra comunitãþii bistriþene”. LOCAÞIE: În sala 3 a Colegiului Naþional „Andrei Mureºanu”, Bistriþa. DATA: Vineri, 21 mai, 2010, ora 12.

PARTICIPANÞI: - CNAM online - Elevi ai C. N. „Andrei Mureºanu” - Directorul - Profesori - CLT Bistriþa - Reprezentanþi ai Primãriei Bistriþa - Jurnaliºti locali MODERATOR: Miruna Troncotã, coordonator local al proiectului „Reporter de liceu”. GRUPUL ÞINTÃ: Liceenii Colegiului Naþional „Andrei Mureºanu” ºi liceenii bistriþeni ORGANIZATORI: Echipa CNAM online ºi prof. Aurelia Hîruþa, coordonatorul echipei. BUGET: 50 lei, care a presupus: - realizarea a 2 afiºe color, format A3; - realizarea a 40 invitaþii color, format A5 - 3 bacs-uri apã platã de 250 ml. DESFêURAREA EVENIMENTULUI: La iniþiativa Mirunei Troncotã (coordonator local în proiectul „Reporter de Liceu”, Fundaþia Soros), jurnaliºtii Colegiului Naþional „Andrei Mureºanu”, Bistriþa, au organizat în data de 21 mai 2010 o masã rotundã cu tema: ”Impactul jurnalismului cetãþenesc asupra comunitãþii bistriþene”. La întâlnire au luat parte jurnaliºti locali, Mihaela Curteanu, consilier în serviciul Educaþie-Turism din cadrul Primãriei Bistriþa, reprezentantul local al tinerilor la O.N.U., Adrian Solcanu, membri ai C.L.T. Bistriþa, profesori ºi elevi ai liceului. Masa rotundã a fost, înainte de toate, o lecþie despre ceea ce înseamnã jurnalismul cetãþenesc. Evenimentul a atras atenþia participanþilor în mod pozitiv, aceºtia angajându-se în discuþii la care a primat experienþa pe care au acumulat-o cu privire la tineri ºi implicarea acestora în viaþa oraºului Bistriþa. Fiecare invitat a lãudat proiectul iniþiat de Fundaþia Soros România, considerând binevenitã oportunitatea oferitã tinerilor de a semnala problemele generaþiei lor. Solicitatã de membrii echipei CNAM online Mihaela Curteanu a afirmat: „Consider cã masa rotundã la care am fost invitatã de voi este o formã extrem de importantã de implicare în viaþa comunitãþii, este o modalitate organizatã de exprimare. Sunteþi niºte deschizãtori de drumuri.

113


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. Impresia cu care am plecat în urma discuþiilor purtate cu voi a fost mai mult decât pozitivã. Am observat cã sunteþi dornici de afirmare, de a vã implica în viaþa comunitãþii care are nevoie de astfel de iniþiative. Ceea ce aþi organizat voi mi s-a pãrut un lucru util. E extrem de bine, aþi început de undeva ºi mã bucur cã CNAM a deschis acest drum. Vã sfãtuiesc ca pe viitor, pentru ca munca voastrã sã aibã un impact mai mare, sã invitaþi ºi ONG-urile pentru cã au ceva de spus, participã cu adevãrat la viaþa comunitãþii. În general tinerii bistriþeni se implicã în multe proiecte, sunt foarte activi ºi aduc un plus de valoare comunitãþii. Îi sfãtuiesc sã nu stea pe margine… sã fie activi, mereu în acþiune.“ Moderatorul mesei rotunde, Miruna Troncotã, a condus discuþiile în direcþia propriilor convingeri, pe care le-a împãrtãºit celor de faþã: „Cred cã jurnalismul cetãþenesc e o modalitate simplã, democraticã ºi foarte utilã de a «trezi» opinia publicã la realitate, de a-i semnala probleme ºi mai ales de a încerca sã le îndrepþi. Ceea ce a început anul acesta Ziarul CNAM Online poate fi un exemplu demn de urmat de alþi cetãþeni ai comunitãþii bistriþene dornici sã îºi punã spiritul civic ºi de iniþiativã în slujba binelui comun. Întâlnirea de astãzi mi-a dat multã speranþã legat de implicarea tinerilor în societate, cu paºi mãrunþi, dar siguri.“ Camelia Tabãrã, directorul Colegiului Naþional „Andrei Mureºanu“, a atras atenþia asupra grijii cu care membrii echipei de reporteri trebuie sã-ºi guverneze timpul afectat învãþãturii ºi activitãþii de jurnaliºti ºi mai ales asupra clauzei de conºtiinþã. Distrugerea imaginii unui om ºi mai ales a unui coleg este un lucru foarte greu de corectat apoi, ceea ce face necesar ca responsabilitatea sã fie foarte bine asumatã de fiecare în parte. FEED-BACK: Cum definesc membrii echipei CNAM online acest eveniment: Ciocan Mihaela Teodora: “O experienþã ineditã, aºa pot defini masa rotundã pe care am organizat-o. Având în vedere faptul cã ne aflãm la prima experienþã de acest gen, emoþiile ºi-au fãcut simþitã prezenþa, însã am încercat sã ne menþinem pe linia de plutire, Miruna, coordonatorul nostru, având mereu grijã sã ne sprijine. Deºi timpul a fost scurt, participanþii s-au arãtat interesaþi de proiect ºi de eventuale colaborãri.” Danciu Daniel: „Masa rotundã organizatã de membrii echipei CNAM ONLINE a fost ceva nou pentru mine ºi a fost o experienþã minunatã, de asemenea, deoarece am putut promova ceea ce fac eu ºi sã încurajez ºi pe alþii sã se angajeze în anumite proiecte care privesc direct tinerii ºi cetãþenii oraºului. Prezenþa jurnaliºtilor, a membrilor din primãrie, a profesorilor ºi a elevilor a fãcut acea masã rotundã mai interesantã, deoarece fiecare a fost antrenat în discuþiile care priveau proiectul „Reporter de liceu”. Întrebãrile adresate de jurnaliºti au fost o provocare pentru noi. Dupã pãrerea mea, cei prezenþi acolo au fost entuziasmaþi ºi s-au arãtat interesaþi pentru o viitoare colaborare.” Pop Emima Ligia: „A fost masã rotundã ºi a fost un succes, dupã pãrerea mea. Invitaþii s-au arãtat interesaþi de ceea ce avem de spus. Miruna a început cu prezentarea proiectului, iar dupã aceea, fiecare dintre noi a povestit ce a învãþat ºi cu ce l-a ajutat pânã acum implicarea în acest proiect. Personal, am avut mari emoþii… abia dacã-mi mai amintesc ce am spus, dar a ieºit bine. S-a continuat cu discuþii libere. Am vorbit

114


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. despre jurnalismul din zilele noastre, despre procentul infim de implicare al tinerilor în societate ºi despre nevoia de implicare, despre proiectele Consiliului Local al Tinerilor. A fost mai mult decât frumos! În jur de 50 de oameni, stând la mese ºi vorbind despre acelaºi lucru. Am fost mai mult decât bucuroasã sã vãd susþinerea pe care mi-au oferit-o toþi. Mi-a întãrit sentimentul cã acum, aici, asta trebuie sã fac!“ Rai Andrei: „Pentru mine ziarul CNAM online reprezintã o experienþã ineditã. Odatã cu aceastã masã rotundã am descoperit oameni atraºi de jurnalism, care fac aceastã meserie din pasiune ºi, pe deasupra, cu multã plãcere ºi profesionalism. Au existat discuþii în contradictoriu, întrebãri ºi explicaþii, însã la finalul întâlnirii noastre, toate acestea s-au dovedit constructive. Eu mã declar mulþumit ºi tind sã cred cã ºi ceilalþi participanþi sunt de aceeaºi pãrere.“ Aurelia Hîruþa, profesor coordonator al echipei: „Evenimentul mi-a confirmat pe deplin utilitatea proiectului «Reporter de liceu». Aceºti tineri au început sã vadã dincolo de paginile cãrþilor noþiunea de comunicare. Cel mai mult m-au impresionat rãspunsurile date de ei la întrebãrile jurnaliºtilor (ce v-a determinat sã vã implicaþi în proiect?): «eu cred cã un jurnalist trebuie sã fie în primul rând un om de caracter...», «îmi plac provocãrile...», «am considerat cã este o bunã ocazie sã dau curs unei mai vechi pasiuni...», «deºi suntem doar la început, cred cã putem face mai mult pentru comunitate...». Sunt convinsã, aºadar, cã ei pot cu adevãrat sã schimbe lumea doar implicându-se în mod corect ºi civilizat în tot ce þine de universul generaþiei lor ºi sã dea tonul la acþiune.”

115


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. Ochiul coordonatorului, Miruna Troncota La Bistriþa masa rotundã a avut un dublu rol: de responsabilizare ºi coeziune a echipei de jurnaluºti pe de o parte ºi de promovare a proiectului ºi creare de contacte instituþionale pe de altã parte. La nivel de organizare rezultatele au fost cele scontate: nu spectaculoase, dar semnificative. Au participat majoritar elevi ai liceului, cadre didactice (una din profesoare a prezentat rezultatele unui proiect de monitorizare de presã localã foarte interesant), parteneri ai proiectului - Consiliul Local al Tinerilor, Consiliul Elevilor, o televiziune localã, 3 ziare locale, foºti elevi ai liceului ajunºi jurnaliºti la Cluj, Directoarea ºcolii, Reprezentantul României la ONU (UN Youth Delegate pe 2009) – în total 37 de persoane. Discuþia despre implicarea civicã a tinerilor în comunitate a suscitat interes ºi opinii multiple. La finalul întâlnirii mai mulþi participanþi au oferit feed back pozitiv legat de tema mesei rotunde, despre care nu cunoºteau multe detalii. La nivel de conþinut ºi de impact individual asupra echipei evenimentul ºi-a atins de asemenea þintele. Elevii au devenit mai conºtienþi de rolul lor în echipã, ºi de impactul vizibil al acþiunilor lor jurnalistice chiar ºi dincolo de curtea liceului lor.

CARANSEBEª ªCOALA MEA Una din temele abordate de echipa G.S.F. Online a fost „ªcoala mea”, Alexandra Partenie, preºedinta Consiliului elevilor, fiind cea care ºi-a asumat acest subiect. În categoria „ªcoala mea” au apãrut articole referitoare la activitãþile desfãºurate în ºcoalã sau în afara ei de cãtre elevii de la Grupul ªcolar Forestier Caransebeº în colaborare cu alte instituþii. • PREGÃTIREA Dupã alegerea acestei categorii, Alexandra a participat atât la ªedinþele Consiliului Profesoral, cât ºi la cele ale Consiliului de Administraþie al ºcolii, în principal din dorinþa de a afla ce evenimente urmau sã se desfãºoare în liceu. Totodatã eleva a þinut mereu legãtura cu cadrele didactice implicate în activitãþi ºcolare ºi extraºcolare ºi ºi-a exprimat dorinþa de a participa la toate acþiunile viitoare ale acestora. • REALIZAREA Articolele apãrute în categoria „ªcoala mea” au fost realizate în urma participãrii directe a echipei G.S.F. Online la activitãþile despre care ulterior s-a relatat, intervievând persoanele implicate pentru a obþine informaþii cât mai exacte, verificate mai apoi. Ca urmare a acestor participãri la activitãþile ºcolii au rezultat articole precum „Ziua Pãmântului la Grupul ªcolar Forestier”, „Moºtenirea noastrã”, „Laboratorul Verde – împreunã pentru un viitor mai bun”, „Ziua Primãverii în Europa”, „Asistenþa socialã ca opþiune vocaþionalã”, „Cãlãtorind... descoperim noi orizonturi”, „Imaginile pot fi... vorbe frumoase”, „Media F premiatã”, „Telefonul mobil – moft, necesitate sau pericol”, „Liceenii... încotro?”. La realizarea articolelor s-a lucrat individual, articolele în forma lor finalã fiind verificate de profesorul coordonator înainte de postare.

116


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. „Ziua Pãmântului la Grupul ªcolar Forestier” Cel mai important eveniment ecologic, ”Ziua Pãmântului”, a fost sãrbãtorit astãzi la Grupul ªcolar Forestier Caransebeº, marcând astfel cea de-a 40-a aniversare a planetei noastre. Elevi din clasele a IX-a (Backeº Larisa, Seracin Loredana) ºi a X-a (Iacobescu Florin, Antonescu Nicoleta) au creat desene ºi prezentãri Power Point intitulate „Apa – ªtiaþi cã…” ºi „Alunecãrile de teren”, pe care le-au prezentat în faþa cadrelor didactice ºi colegilor prezenþi la eveniment. A urmat apoi vizionarea unui documentar din seria Planet Earth, „From Pole to Pole”, activitate care a ºi încheiat prima parte a manifestãrilor legate de acest eveniment. În fiecare an, pe 22 aprilie, aniversãm ”Ziua Pãmântului”, o zi în care se celebreazã naºterea miºcãrii moderne a interesului pentru mediul înconjurãtor. Totul a început în anul 1970, când, în ziua de 22 aprilie, 20 de milioane de americani au ieºit pe strãzi, în parcuri sau în amfiteatre manifestând pentru un mediu înconjurãtor mai stabil ºi mai sãnãtos . La 40 de ani de la prima sãrbãtoare a Pãmântului, starea acestuia pare a fi mai periclitatã ca oricând. Totuºi, în întreaga lume, oamenii doresc sã-ºi aducã contribuþia la îmbunãtãþirea situaþiei. Fie cã sunt corporaþii sau indivizi, fiecare încearcã sã dea o mânã de ajutor pentru ca mediul înconjurãtor sã nu se mai schimbe în rãu, ci în bine. Ziua Pãmântului a devenit un eveniment anual în foarte multe comunitãþi din întreaga lume, fiind astfel o imensã oportunitate de a uni oamenii pentru a realiza acþiuni benefice tuturor. Activitãþile din cadrul acestui eveniment vor continua vineri, 23 aprilie 2010, la Grupul ªcolar Forestier Caransebeº, fiind prezentate creaþii ale altor elevi pe tema ”Ziua Pãmântului”. Autor: Alexandra Partenie • VOCEA CITITORULUI (1) Camil Says: Aratã excelent revista voastrã! E nevoie ca mesajul ecologic sã devinã tot mai credibil ºi mai popular. O sã revin pe aici! Succes! April 23rd, 2010 at 09:24 Lucian Says: Mã bucur cã se face ceva bun pe la acel liceu! Felicitãri! April 29th, 2010 at 01:01 Camelia Nichita Says: Felicitãri! O realizare frumoasã! Am descoperit întâmplãtor site-ul, dar am sã-l vizitez în fiecare zi. Succes echipa! June 11th, 2010 at 23:11 Datoritã comentariilor pozitive venite din partea cititorilor, acest articol a avut o continuare prin „Moºtenirea noastrã”: Cine-ºi va aminti de Terra, / Cât de frumoasã era? O planetã vie, albastrã, / Planeta aceasta, a noastrã… (…) (Cornelia Georgescu, Tãcere…)

117


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. Sub acest motto s-a desfãºurat astãzi la Grupul ªcolar Forestier a doua parte a evenimentului ecologic ,,Ziua Pãmântului“. Cucuruz Mirela ºi Lelea Florina din clasa a IX-a A ºi ªimbota Adrian, Iova Ionela, Schera Florentina ºi Deleanu Roxana din clasa a X-a B, împreunã cu profesorii coordonatori Stãnescu Mihaela ºi Danciu Liliana au creat desene ºi prezentãri Power Point cu date generale despre Terra precum ºi lucrarea intitulatã „Sentimentul naturii în proza ºi lirica româneascã”. A urmat apoi vizionarea unui documentar din seria Planet Earth care prezenta informaþii despre munþi, vulcani, gheþari ºi animale, documentar ce s-a bucurat de toatã atenþia celor prezenþi. Aniversarea evenimentului ecologic ”Ziua Pãmântului” s-a încheiat cu prezentarea Power Point realizatã de profesor Munteanu Mihaela, care a atras atenþia asupra modului în care omenirea pune în pericol viitorul planetei. (…) Peste ani, milenii, ere, / Va rãmâne doar… tãcere?! (Cornelia Georgescu, Tãcere…) Autor: Alexandra Partenie

• VOCEA CITITORULUI (2) Dya Says: Foarte frumoase articolele voastre:) April 25th, 2010 at 16:32 Dakode Says: Extraordinarã acþiunea profesoarelor de la G.S.F., prea puþinã lume mai face lobby Terrei, „roca albastrã“ care ne dã ºi ne þine în viaþã… April 28th, 2010 at 19:06 Un alt articol ce s-a bucurat de aprecieri pozitive din partea cititorilor a fost „Laboratorul Verde – împreunã pentru un viitor mai bun”: Elevi de la Grupul ªcolar Forestier Caransebeº ºi ªcoala cu clasele I-VIII ,,Trandafir Cocîrlã“ din Turnul Ruieni au plantat un numãr de 1.000 de puieþi din care: 200 paltin de munte, 200 gorun ºi 600 salcâm în zona Turnul lui Ovidiu de la poalele Muntelui Mic. De la Grupul ªcolar Forestier au participat 25 de elevi din clasele cu profil silvic care au fost însoþiþi de cadrele didactice Nistor Doru ºi Vasilescu Iovanka, iar de la ªcoala cu clasele I-VIII ,,Trandafir Cocîrlã“ au participat 65 de elevi însoþiþi de cadrul didactic Vînãtoru Maria ºi consilierul primãriei Seracin Ion. Acþiunea face parte din proiectul ,,Laboratorul Verde“ desfãºurat de Fundaþia Banatul ºi Asociaþia Natur Ambient în ,,Programul de Granturi Mici al Fondului Global de Mediu“ În cadrul aceluiaºi proiect, în luna decembrie a avut loc prima ediþe a Concursului de mediu - ,,Laboratorul Verde“. De la Grupul ªcolar Forestier au participat 70 de elevi, remarcându-se în mod deosebit eleva Jumanca Floarea din clasa a XII-a A, care a

118


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. ocupat locul II, precum ºi elevele Fauru Alina ºi Raiescu Ana din clasa a XIII-a B, ce au obþinut locul III alãturi de Pop Davis din clasa a V-a de la ªcoala cu clasele I –VIII „Trandafir Cocârlã“ din Turnu Ruieni. Câºigãtorul acestei prime ediþii a concursului „Laboratorul Verde“ a fost elevul Onica Beniamin din clasa a XI-a de la Grupul ªcolar Transporturi Auto Caransebeº. Premierea a avut loc la Radio Reºiþa în prezenþa colectivului de redacþie, conducerii fundaþiei ºi cadrelor didactice de la ªcolile participante. „Proiectul «Laboratorul Verde» cuprinde activitãþi de conºtientizare ºi dezvoltare a capacitãþii de intervenþie asupra schimbãrilor climatice ºi a urmãrilor acestora la nivel local. De asemenea are ca scop îmbunãtãþirea accesului la informaþie ºi a participãrii publice, reabilitarea unor terenuri ºi refacerea ecologicã a zonelor ce prezintã fenomene de deºertificare“, a declarat pentru publicaþia noastrã reprezentantul Fundaþiei Banatul, domnul Szekely Rece Emeric. Autor: Alexandra Partenie

• VOCEA CITITORULUI (3) Luiza Vigh Says: Nu credeam cã mai sunt tineri care pun preþ pe naturã. Tot respectul pentru cei care au organizat aceastã acþiune! April 27th, 2010 at 20:32 Leeloo Says: Dupã 20 de ani de tãieri barbare ºi necontrolate, tinerii salveazã – pentru a nu ºtiu câta oarã – natura, atât cea umanã, cât ºi cea care ne adãposteºte. Felicitãri tinerilor care au participat la aceastã acþiune ºi celor care au scris despre! May 2nd, 2010 at 17:48 Silviu Says: Era ºi timpul sã le dãm un mesaj celor care distrug “natura” fãrã sã-ºi dea seama de consecinþele faptei lor… ªi atunci cand vor realiza … va fi prea târziu. April 28th, 2010 at 13:39 Ochiul coordonatorului, Oana Vieru Atunci când deschizi pagina celor de la Caransebeº dai cu ochii de o frânturã din comunitatea din care fac parte, cea mai apropiatã lor: Grupul ªcolar Forestier. Blogul este o parte din ceea ce trãiesc ei – însemne ale ºcolii, “Calendarul” care marcheazã zilele sãrbãtorite la nivel mondial, cele strict legate de mediu, stiloul… Cei 4 reporteri de la Caransebeº, pe lângã forma “exterioarã” a blogului, au reuºit sã personalizeze gazeta on-line cu diverse articole tematice, foarte apropiate de ceea ce se studiazã în liceul la care învaþã. Unul dintre acestea este ºi “ªcoala mea”. Autorul principal al acestei rubrici este Alexandra Partenie, elevã a GSF. Ea se intereseazã de evenimentele petrecute în liceul lor, care au legãturã nu doar cu activitatea liceului, dar ºi cu activitatea acestuia în relaþie cu comunitatea exterioarã.

119


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. Printre articole, o mare parte au tematicã ecologistã – zilele mondiale legate de mediu care se “sãrbãtoresc” într-un fel sau altul în Grupul ªcolar. Un exemplu de astfel de articole este „Ziua Pãmântului la Grupul ªcolar Forestier“, unul dintre primele articole scrise de Alexandra, articol ce a adus cu el ºi o serie de comentarii favorabile, în general la adresa Gazetei. Tot în aceastã categorie se prezintã ºi activitatea altor elevi ai Grupului ªcolar Forestier: dezbateri fãcute în urmã experienþelor cu alte culturi („Cãlãtorind… descoperim noi orizonturi” – asemãnãri ºi diferenþe între SUA ºi Europa descoperite de un elev dupã o vacanþã petrecutã în Statele Unite); activitãþi organizate de GSF – plantare de puieþi (articolul „Laboratorul verde”), publicarea unei reviste ºcolare („Media F”) care a intrat în faza finalã a concursului de reviste ºcolare; seminarii de prezentare; întâlniri cu studenþi, foºti elevi ai GSF; participarea la Campania „Let’s Do it, Romania!”,unde au fost înscriºi atât elevi, cât ºi profesori. Un co-autor al acestei categorii este ºi Rusalin Bãilã, care s-a preocupat mai mult de activitãþile organizate în GSF pe orientarea profesionalã a elevilor care studiazã în acest liceu. „Asistenþa socialã ca opþiune vocaþionalã” ºi „Liceeni – încotro?” sunt douã dintre articolele publicate de Rusalin. Studenþi la Asistenþã Socialã au venit în faþa elevilor de la GSF ºi au susþinut o prezentare legatã de avantajele alegerii acestui drum. Cei doi autori ai rubricii „ªcoala mea” reuºesc sã surprindã în câteva articole activitatea Grupului ªcolar Forestier, oferta acestuia pentru elevii din regiune, activitãþile extra-curriculare desfãºurate în liceu ºi altele care se mai întâmplã în liceul în care studiazã. Nu sunt doar articole scrise de elevi, ci sunt ºi o imagine îmbunãtãþitã a Grupului ªcolar Forestier ºi a activitãþilor elevilor care studiazã aici, acest lucru reieºind din comentariile lãsate de cititorii surprinºi de implicarea celor patru Reporteri de Liceu.

CRAIOVA ªCOALA DE VARà – COTA 1400 În cadrul proiectul “Reporter de liceu” s-au organizat douã întâlniri cu toþi membri echipelor ºcolilor participante. Dacã în cadrul primei întâlniri desfãºuratã la Sibiu au fost prezentate aspectele administrative, logistice ale proiectului, modul de comunicare între echipele din proiect, experþi ºi coordonatorul local, ºi acþiunile pe care echipa de reporteri trebuie sã le realizeze pentru a culege informaþii necesare redactãrii articolelor, ªcoala de Varã de la Sinaia, a adus un plus de experienþã prin situaþiile inedite create. În primele zile, la Sinaia s-au organizat traininguri ºi ateliere de lucru, unde fiecare echipã a împãrtãºit din experienþa acumulatã, despre implicarea în acþiunile comunitãþii ºi relaþionarea cu autoritatea localã. Fiecare echipã a pregãtit ºi dezvoltat subiecte despre: • ºedinþele de consiliu local • consiliul elevilor • reciclare deºeurilor • activitatea parlamentarilor din localitatea/regiunea lor, • legea granturilor • organizaþiile neguvernamentale care activeazã în regiunea lor ºi activitatea acestora • migraþia ºi efectele ei

120


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. Din prezentãrile fãcute s-au desprins subiecte comune legate de obstacolele pe care echipele de reporteri au trebuit sã le înlãture pentru a ajunge la informaþia necesarã scrierii articolului. Dintre acestea putem enumera: - rãspunsul la cerererile de informare adresate primãriilor pentru aflarea unor informaþii au întârziat ºi nu au prezentat relevanþã pentru subiectul abordat; - reciclarea deºeurilor ºi colectarea selectivã a gunoiului este un “ secret” bine pãstrat de entitãþile care se ocupã cu aceastã activitate ºi lipseºte cu desãvârºire în majoritatea comunitãþilor din care provin elevii; - consiliul elevilor îºi face simþitã prezenþa ºi datoria în fiecare ºcoalã; - activitatea parlamentarilor în comunitãþile respective este atât de „intensã” încât interviurile acordate au fost în majoritatea cazurilor online; - în toate comunitãþile existã ONG-uri care au beneficiat de fonduri nerambursabile conform legii 350 necesare implementãrii unor proiecte de suscces; - instabilitatea socio-economicã din România ºi perioada de tranziþie au determinat mulþi pãrinþi români sã plece la muncã în strãinãtate pentru a-ºi putea întreþine familia. Acest lucru a condus la apariþia unui fenomen social cu efecte negative în ceea ce priveºte copiii, ºi anume „abandonul” copiilor la bunici sau alte rude; - amuzantã, dramaticã, interesantã ºi placutã, ºedinþa consiliului local a impresionat în egalã masurã toate echipele de reporteri care au participal la ea. Aprofundarea cunoºtinþelor de tehnicã jurnalisticã, s-a fãcut prin realizarea unor reportaje la faþa locului. Echipele au primit o tematicã ºi au avut la dispoziþie suficient timp pentru redactarea articolului. Monitorizaþi de coordonatorii locali echipele au fãcut munca de teren pentru culegerea informaþiilor. Editarea unui articol pe temã datã – prezenþa ºi activitatea urºilor la cota 1400 a stârnit imaginaþia echipelor de reporteri. Dupã ce au luat interviuri turiºtilor ºi angajaþilor din zona Cota 1400, am aflat despre „ameninþarea ursului Edi” (http:// craiova.reporterdeliceu.ro.), ºi „de ce nu are ursul coadã” (http://roman.reporterdeliceu.ro.). Uneori „ursul e poliþist pe drumul spre cota 1400” http://alba-iulia.reporterdeliceu.ro.), ºi reprezintã „atracþie pentru unii ºi pericol pentru alþii“ (http:// caransebes.reporterdeliceu.ro.). Totuºi un adevãr confirmat de realitate ºi surprins atât de bine în articolele postate pe bloguri: ursul a devenit „un animal domestic” http:/ /tandarei.reporterdeliceu.ro) ce a învãþat sã trãiascã „într-o lume de oameni” (http:// timisoara.reporterdeliceu.ro.). ªi totuºi, în „umbra marelui urs” (http://miercureciuc.reporterdeliceu.ro.), am aflat întâmplãri ce nu pot fi uitate, iar dilema cã „ muntele oamenilor sau... al ursilor” (http://bistrita.reporterdeliceu.ro.) a fost rezolvatã. Ameninþarea ursului Edi Din centrul staþiunii Sinaia spre cota 1400 încep sã aparã afiºele cu privire la pericolul pe care îl reprezintã urºii. Dacã în urmã cu câþiva ani atracþiile principale erau telecabina ºi telescaunul, acum toatã atenþia se îndreaptã spre surprinderea în diferite ipostaze ale acestor animale. Foarte cunoscut la cota 1400 a fost pentru câþiva ani de zile ursul Edi. Acesta stãtea în drum ca un cerºetor ºi toatã lumea era entuziasmatã de acesta pentru cã puteau sã îl atingã în timp ce îl hrãneau. Nu conta cã era zi sau noapte, Edi era la datorie aºteptând turiºti, dar ca orice animal ataca uneori instinctiv. Distracþia nu a mai durat mult timp pentru cã la solicitarea agenþilor economici „de la cotã”, pãdurarii l-au transferat în rezervaþie la Covasna.

121


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. „Una din cauzele pentru care urºii ajung faþã în faþã cu oamenii este datoratã faptului cã pãdurari nu le mai dau sã mãnânce ca pe vremea lui Ceauºescu pentru a-i þine departe de staþiune. Turiºtii au ºi ei o parte din vinã pentru cã îi hrãnesc, astfel omnivorele obiºnuinudu-se sã iasã în stradã pe drumul cotei ºi în oraº“ a spus Toma Sereduc – paznicul din parcarea hotelului. Angajatul a mai relatat o întâmplare recenta în care urºii înfometaþi fiind, au coborât la ghena de gunoi a hotelului demonstrând puterea uriaºã pe care o au când sunt infometaþi, desfãcând ca pe o cutie de conserve cuºca de tablã din jurul tomberoanelor. Tot acesta povesteºte cã au avut loc ºi evenimente care au pus viaþa turiºtilor în pericol. În urmã cu un an, un grup de turiºti strãini care erau cazaþi la Hotelul „Cota 1400” au surprins o ursoaicã cu doi pui în parcarea hotelului la orele 23:00. Dorinþa turiºtilor de a surprinde ursoaica în diferite ipostaze cu aparatul de fotografiat s-a dovedit a fi o alegere proastã. „I-am avertivat în aceastã privinþã spunându-le cã ursul atacã în momentul în care îºi lasã urechile pe spate ºi i se zbârleºte coama. În acel moment ursoaica a atacat, iar turiºtii au luat-o la fugã spre hotel aruncând tot ce aveau în mânã: aparate de fotografiat, laptopuri ºi telefoane.” Mergând în cãutare de urme care sã semnaleze activitatea fiarelor în zonã ne-am întâlnit cu George din Craiova împreunã cu familia lui. Acesta ne-a spus cã se îndrepta pe o cãrare spre cota 1600 împreunã cu soþia ºi cei doi copii, dar au decis sã facã cale întoarsã din pricina urmelor proaspete de urs întâlnite spunând cã „nu este de glumit când sunt urºi în apropiere.” Nicolae Farcaº, unul dintre angajaþii bazei de Salvamont de la cota 1400 Sinaia a spus: „Avem parte zilnic de evenimente în care sunt implicaþi urºi, dar acestea nu implicã ºi oameni. De câþiva ani de zile nu am mai avut solicitãri în aceastã privinþã. Cel mai grav accident de aceastã naturã s-a petercut în urmã cu 2 ani când o turistã strãinã a fotografiat de aproape animalul folosind bliþul. Ursul a reacþionat violent, omorând-o“. Tot de la el am aflat cã, în ultima perioadã, din cauza schimbãrilor climatice, o ursoaicã dã acum naºtere la mai mult de doi pui, iar acest lucru a dus la o creºtere rapidã a numãrului acestor animale. Inginerul electronist Cãlin Chelcan de la punctul de telecomunicaþii de la cota 1500 ne-a relatat urmãtoarele, din spatele gardului de protecþie: „Urºii nu atacã decât dacã sunt provocaþi. Într-o zi atrasã de mirosul unei roºii aruncate la gunoi o ursoaicã împreunã cu puii ei au venit în faþã staþiei. Vrând sã ajungã la roºia stricatã ºi-a bãgat labele în mod neaºteptat prin gard lovindu-mã pe piciorul drept. Impactul a fost asemãnãtor unei greutãþi de aproximativ 50 de kilograme.” Spusele îi sunt completate de cãtre operatorul telecabinei din Sinaia care susþine cã, deºi în afiºele de atenþionare este menþionat cã greutatea medie a urºilor din zonã este de 260 kilograme, aceasta este depãºitã cu mult, ajungând pânã la 450 kilograme. Pentru al doilea articol pe care echipa a trebuit sã-l redacteze, tematica a fost diferitã ºi unicã. Au fost propuse 8 teme ºi prin tragere la sorþi fiecare echipã a aflat despre ce va scrie. Echipa din Craiova a trebuit sã meargã pe urmele turiºtilor strãini, sã prezinte oraºul Sinaia din punct de vedere turistic ºi sã culeagã informaþii despre posibilitatea de distracþie a vizitatorilor.

122


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. De la Punctul de Informare Turisticã reporterii au aflat cã „din cauza crizei economice s-a constatat o scãdere a numãrului de turiºti cu aproximativ 2-3% faþã de anul trecut. Deºi nu este promovat foarte mult, oraºul este vizitat anual de 270.000 de turiºti, dintre care aproximativ 30% sunt strãini. Principalele þãri din care aceºtia provin sunt Marea Britanie, Germania, Franþa, Israel ºi SUA. Vizitatorii sunt atraºi de istoria ºi cultura oraºului dar, mai mult, de peisajele pitoreºti pe care acesta le oferã”. Întâlnirea cu turiºtii strãini au dat posibilitate reporterilor craioveni sã afle direct de la „sursã” impresii despre oraº, obiectivele turistice vizitate ºi totodatã sã-ºi exerseze cunoºtinþele de limbã strãinã. N-am mai vãzut un turist strãin de jumãtate de an La Sinaia, criza se simte cel mai bine la “sol”. Deºi uneori se exagereazã, adevãrul este cã hotelierii ºi taximetriºtii au din ce în ce mai puþini clienþi strãini, în timp ce, în hârtiile autoritãþilor, numãrul acestora a scãzut cu doar 200 pe lunã. Cu peisaje minunate ºi Castelul Peleº - staþiunea ar putea fi locul cãutat de europenii cu ceva bani de cheltuit. Însã nu-i ajutã nimeni sã afle de existenþa ei, iar dacã totuºi o gãsesc pe hartã, oferta nu-i convinge. „Deºi nu este promovat foarte mult oraºul este vizitat anual de 270.000 de turiºti, dintre care aproximativ 30% sunt strãini. Principalele þãri din care aceºtia provin sunt Marea Britanie, Germania, Franþa, Israel ºi SUA” ne-a declarat Paul Popa, responsabilul centrului de informare turisticã. Tot de la el am aflat cã anul acesta, poate ºi din cauza crizei economice, s-a constatat o scãdere a numãrului de turiºti cu aproximativ 2-3% faþã de anul trecut. Vizitatorii sunt atraºi de istoria ºi cultura oraºului dar, mai mult, de peisajele pitoreºti pe care acesta le oferã. Promovarea în plan internaþional este foarte slabã pentru cã fondurile alocate de primãria oraºului în acestã direcþie sunt foarte mici. De exemplu, costul unei pagini de publicitate în Lonely Planet (unul din cele mai cunoscute ghiduri turistice din lume) depãºeºte 650.000 euro. În cãutarea de informaþii relevante despre turiºti ºi obiceiurile acestora, reporterii obiºnuiesc sã se prezinte, mai întâi: -Pregãtim un articol în cadrul unui proiect al Fundaþiei Soros din România. Dacã sunteþi amabil, am dori niºte… -Nu, n-avem bani! a spus organizatorul unui eveniment. -Nu, dom’le! Ne intereseazã niºte informaþii… Existã în Sinaia un ”card de oaspete” ce se poate obþine de la cei câþiva parteneri ce permit reduceri la unele servicii ºi produse pe care aceºtia le oferã. Partenerii sunt însã doar ºase iar reducerile sunt mai degrabã nesemnificative. În mod suprizãtor la o primã vedere, pârtiile din staþiune nu constituie o atracþie iarna pentru vizitatorii strãini. Am înþeles apoi cã dimensiunile reduse ale acestora ºi infrastructura deficitarã face ca strãinii sã le ocoleascã, aceºtia preferând condiþiile oferite în Austria, Franþa, Elveþia etc.

123


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. Din cauza perioadei nefavorabile din punct de vedere economic, hotelierii au fost nevoiþi sã îºi schimbe planurile de promovare ºi atragere a turiºtilor. „În iunie 2010 am înregistrat un numãr de 328 de turiºti, cei mai mulþi venind din þãri ca Slovenia ºi SUA” a zis Sorina, recepþioner la Hotel Anda, Sinaia. În prima parte a lunii iulie, pragul hotelului a fost trecut doar de 136 de turiºti strãini. În timpul conversaþiei cu un recepþioner al unuia dintre hotelurile vizitate, sunã telefonul: „Dragã, a sunat o doamnã de la Primãrie (vizavi de hotel – NB) sã-i cãlcãm un tricou primarului pentru cã are o conferinþã la 12.” “Nu am mai avut un turist strãin în maºinã de aproape o jumãtate de an. Când mergea treaba, aveam de câºtigat de la ei pentru cã ne mai lãsau ºi nouã câteva bonusuri” a spus dezamãgit unul dintre taximetriºtii din Sinaia. Strãinii aleg locurile din România dupã hartã „Am ales România la îndemnul prietenilor. Ne-am uitat pe hartã ºi am ales cinci locaþii printre care ºi Sinaia. Am ales camping-ul pentru cazare din cauza crizei, nu stricã sã faci economii .” a spus un grup de turiºti, studenþi din diverse colþuri ale Franþei. În Sinaia au vizitat Castelul Peleº ºi mãnãstirea din oraº. Despre peisajul de aici au spus cã „îþi taie rãsuflarea” ºi se aseamãnã foarte mult cu “Alpii de acasã.” Iar din Sinaia merg cãtre Braºov, Fãgãraº, urmând a ajunge în zilele viitoare la Festivalul de Artã Medievalã de la Sighiºoara. Foarte important pentru strãinii care vizitezã staþiunea sunt suvenirurile. „Cele mai cumpãrate obiecte sunt din cultura româneascã. Castelul Peleº a devenit un brand bine vândut, cei mai interesaþi de aceste obiecte fiind turiºti evrei, englezi ºi nemþi” a declarat Elena Stanciu, un comerciant local de suveniruri. „Eu am venit de câteva ori în România, este frumos, dar drumurile sunt cam proaste” a spus ºoferul unui autocar cu turiºti strãini din Cehia. Câþiva dintre turiºtii din autocar au învaþat cuvinte din limba românã precum ”mulþumesc”, „la revedere”, „drum bun.” Au întâmpinat unele probleme la pronunþie, dar dupã mai multe încercãri au reuºit sã le pronunþe. Cei mai mulþi dintre strãinii care viziteazã Sinaia sunt atraºi de Castelul Peleº datoritã renumelui. Unul dintre vizitatori, un pensionar ceh, a fost chiar foarte direct: „Castelul este un kitsch. Dar un kitsch impresionant…” Tot de la autoritãþi am aflat cã turiºtii strãini nu au fost implicaþi pânã acum în evenimente neplãcute. „Au mai existat unele divergenþe, dar nu a fost nimic grav” a declarat un poliþist local.

124


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. Reporterul GSTV încearcã sã obþinã informaþii de la un poliþist comunitar în timp ce colegul acestuia de la brigada rutierã se întoarce ºi îl apostrofeazã: „Dã-i, mã, nene, drumu’ de-aici cu pletele tale!” Cosmin Ciocioi ºi Cosmin Filiºan

Feed-back-ul venit din partea mentorilor Cãlin Cosmaciuc, Liviu Iolu ºi Radu Nicolae a fost unul pozitiv, pentru toate ehipele, fiecare dovedind: • dezvoltarea abilitãþilor de identificare, analizã ºi valorificare a resurselor informaþionale cu care elevii au venit în contact; • dobândirea de atitudini deschise ºi responsabile precum ºi a metodelor de relaþionare pe plan social ºi în situaþii particulare; • dezvoltarea competenþelor de exprimare oralã ºi scrisã în limba materna • dezvoltarea unei atitudini deschise faþã de activitatea de informare continuã, educaþia permanentã ºi educaþia în afara ºcolii; • dezvoltarea de abilitãþi ºi deprinderi comportamentale care faciliteazã o mai bunã adaptare pe plan social; • dobândirea deprinderilor de lucru în grup; • creativitate ºi dorinþã de implicarea în problemele comunitãþii; • folosirea ºi dezvoltarea cunoºtinþelor achiziþionate la diversele discipline; • însuºirea uneltelor specifice new media (WEB 2.0). Toate aceste nu puteau fi evidenþiate dacã „ochiul critic” al coordonatorului local, Andrei Pârvan nu ar fi stat de veghe sã surprindã orice greºalã sau nepricepere. Timidã la început, comunicarea dintre mentor ºi echipã avea sã devinã o necesitate zilnicã, iar insistenþa pentru perfecþionarea stilului propriu, surprinderea esenþei, însuºirea unor modalitãþi diverse de comunicare ºi a tehnicilor comunicãrii eficiente, au dus la performante vizibile. Prof. Carmen Mocanu

125


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã.

MIERCUREA CIUC ªCOALA SE RENOVEAZÃ, INTERNATUL SE MUTà MAGazin de ºtiri al Liceului Teoretic Márton Áron, Miercurea Ciuc - http://miercurea-ciuc.reporterdeliceu.ro/ Contextul local Ideea de a particpa la acest proiect organizat ºi susþinut de Fundaþia Soros a venit în urma stabilirii unei analize de nevoi ºi lipsuri privind comunicarea ºi socializarea elevilor de vârstã licealã ºi într-o altã limbã decât cea maternã, respectiv cea maghiarã. Cunoaºterea, receptarea, comunicarea scrisã ºi oralã, înþelegerea în limba românã este pentru elevii din Harghita PROVOCARE, o provocare de-a dreptul uriaºã. Iatã totuºi, cã dupã mai bine de jumãtate de an de participare efectivã ºi directã la acest proiect, nu am renunþat. Este primul pas în a dori sã faci într-adevãr un anumit lucru... sã nu renunþi, oricât de greu þi-ar fi! Cei patru colaboratori ai mei, echipa de elevi propriu-zisã, Cristina, Noemi, Alex ºi Zsolt nu erau la ora înscrierii în competiþia ce viza ocuparea locului de liceu câºtigãtor ºi nici acum nu sunt elevii mei la clasã. Ne-am cunoscut, ne-am apreciat punctele tari, ne-am criticat punctele slabe ºi ne-am completat pe unde a trebuit unul pe altul. Acum suntem o echipã care a trecut prin multe... ºi ne vom aminti cu siguranþã de aceste lucruri atunci când se va încheia activitatea propriu-zisã. Având oportunitatea de a da un exemplu de bunã practicã, dupã atâta experienþã acumulatã, am decis sã alegem un interviu, primul text publicat pe blogul nostru. Titlul este „ªcoala se renoveazã, internatul se mutã...”. Pregãtirea subiectului: Primul nostru subiect abordat în ziarul on line a fost o provocare datoritã faptului cã era de actualitate atunci ºi numeroase persoane erau implicate, mai ales cei din internat printre care ºi coautorul textului, Dumitru Alexandru. Subiectul ni s-a pãrut interesant ºi simþeam ambiþia de a înºtiinþa publicul despre situaþia creatã de renovarea ºcolii noastre, în paralel cu desfiinþarea unui internat vechi, cel al Liceului Teoretic Márton Áron. În primul rând am decis sã realizãm o schiþã utilizabilã pe parcurs. Cel mai potrivit loc pentru asta a fost o cafenea numitã Back Stage. Ne-am clarificat planul ºi am decis sã solicitãm informaþii de la un funcþionar public. În aceastã privinþã l-am ales pe viceprimarul Antal Attila, însãrcinat cu probleme educaþionale. Dupã cum am mai povestit, am întâmpinat greutãþi în comunicarea cu acesta. Dupã o perioadã mai lungã am primit informaþiile necesare prin email dupã care ne-am strãduit sã facem poze. Etapele urmãtoare au fost relatarea celor aflate, corectura în limba românã aparþinând profesorului nostru coordonator de proiect (un alt examen de trecut…), apoi postarea articolului finisat împreunã cu fotografiile cele mai reuºite. ªi iatã produsul, adicã realizarea subiectului:

126


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã.

ªcoala se renoveazã, internatul se mutã… Clãdirea Liceului Teoretic Márton Áron împlineºte anul acesta o sutã de ani ºi s-a ajuns la un acord de renovare. Dat fiind aceastã situaþie, s-a luat decizia de cãtre autoritãþi ca internatul sã fie mutat într-o altã clãdire. În oraº ºi în liceu au apãrut zvonuri ºi nelãmuriri în aceastã privinþã. Elevii sunt interesaþi de problema internatului, fiindcã el are un aport important în viaþa liceului. Pentru a clarifica situaþia, am primit informaþii de la viceprimarul oraºului Miercurea Ciuc, Antal Attila, responsabil cu probleme de educaþie. Din pãcate, oricât am vrut noi, cei care participãm direct la derularea proiectului Reporter de Liceu, întâlnirea nu a putut avea loc faþã în faþã, din lipsã de timp din partea autoritãþilor. Aºadar la cererea viceprimarului am realizat interviul prin e-mail… Î: Care este legãtura între renovarea imobilului în care se aflã ºcoala ºi mutarea internatului ? R: Este vorba de o reabilitare complexã, finanþatã în cadrul unui proiect din fonduri UE. Sperãm ca la centenarul inaugurãrii clãdirii sã avem o clãdire total reînnoitã ºi conform cerinþelor educaþionale actuale. Ceea mai mare clãdire de ºcoalã din Transilvania în viitor va trebui sã gãzduiascã ºi sã asigure spaþiile educaþionale a douã instituþii, Liceul Teoretic Márton Áron ºi Liceul Teologic Romano-catolic Segitõ Mária. Având în vedere necesarul de spaþii a acestor douã instituþii, încã din faza proiectãrii s-a decis la renunþarea grãdiniþei, internatului ºi a bucãtãriei în acest imobil, toate spaþiile disponibile fiind necesare sãlilor de clasã, laboratoarelor, bibliotecii ºi celorlalte spaþii conexe, indispensabile procesului educaþional. Componentele sociale, conform normelor actuale nu s-au mai putut „înghesui” în limitele disponibile. Trebuie menþionat cã atât bucãtãria, cãt ºi internatul funcþionau în condiþii improprii, la nivelul standardelor din anii ’70. Î: S-a luat o decizie concretã ? R: Soluþiile alternative, pe care ne-am bazat în momentul proiectãrii, în 2008-2009, respectiv mutarea internatului în internatul nou-construit de 350 de locuri, a cãrei construcþie s-a demarat în 2008, nu este operaþionalã în momentul actual, construcþia fiind sistatã din lipsa de fonduri ale Guvernului. Suntem nevoiþi sã luãm o decizie de tranziþie, de gãsire de soluþii alternative în internatele disponibile în municipiu. Practic existã locuri suficiente. Nu s-a luat o decizie definitivã, trebuie sã analizãm în amãnunþime care ar fi inconvenientele mai acceptabile pentru fiecare dintre pãrþi. Î: De cine vor fi impuse regulile interioare în noul internat? R: Cum am precizat, nu va fi un internat nou, ci probabil unul sau mai multe internate funcþionale vor primi interniºtii Liceului Márton Áron. Dupã cunoºtinþele mele regulile interne din internatele instituþiilor publice nu sunt chiar impuse, ci stabilite în conformitate cu caracterul de internat, unde anumite reguli trebuiesc respectate. Aceste reguli interne trebuie actualizate, îmbunãtãþite permanent, deopotrivã ºi cu participarea elevilor cazaþi.

127


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. Î: Pedagogii ºi alþi angajaþi actuali îºi vor pierde locul de munca ? R: Sunt disponibilizãri în sistemul educaþional, dupã cum se cunoaºte, la nivelul municipiului vorbim de o cifrã de peste 300 (de disponibilizaþi). Eficientizarea costurilor de personal în sistemul educaþional este o condiþie impusã ºi de Fondul Monetar Internaþional – probabil justificat. Pânã când guvernarea va menþine planurile de ºcolarizare actuale, cu pânã la 34-38 ore pe sãptãmânã, ºi va menþine în sistem profesori cu norma de sub 20 de ore, personalul excedentar va fi tãiat din personalul auxiliar ºi nedidactic. Cam aceasta este contextul în care se situeazã momentul desfiinþãrii internatului ºi cantinei din clãdirea Liceului Márton Áron. Inevitabil, personalul cantinei va fi probabil disponibilizat. Am convenit ca pedagogii aferenþi internatului sã fie transferaþi odatã cu interniºtii la noile locaþii. Î: Dupã ce criterii veþi alege noul spaþiu al internatului? R: Cum am precizat, nu s-a luat o decizie definitivã. Încercãm sã identificãm locaþii cât mai apropiate ºcolii, cu o capacitate de cazare la nivelul internatului din Liceul Márton Áron. Ideal ar fi dacã comunitatea nu s-ar fragmenta prea mult, bãieþii într-o locaþie ºi fetele în alta. Asta presupune mutarea grupelor existente, lucrãri de reabilitare în varã, dotãri cu mobilier – deci nu este o decizie simplã, dar trebuie sã ne gândim în ansamblul sistemului reþelei de internate din municipiu. reporteri de liceu, Dumitru Alexandru, Szabó Zsolt (foto ºi text)

actualul internat al liceului… (la vremea publicãrii interviului, acum el este deja desfiinþat)

128


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. Feed-back la articol de la jurnaliºti ºi comentarii Am anunþat pe forumul de discuþii materialul, dupã care am aºteptat cu nerãbdare feedback-ul ziariºtilor. Liviu Iolu 1.: Am citit, mi-a plãcut ce-am vãzut. N-aþi fãcut doar un anunþ, aþi mers pe urma unui zvon ºi aþi cerut detalii exact acolo unde trebuia sã cereþi. Am înþeles cât de important este internatul în viaþa liceului ºi am primit rãspunsurile necesare. Excelent! Evident cã am mici observaþii, de exemplu în loc de „Din pãcate, oricât am vrut noi, cei care participãm direct la derularea proiectului Reporter de Liceu, întâlnirea nu a putut avea loc faþã în faþã, din lipsã de timp din partea autoritãþilor. Aºadar la cererea vice-primarului am realizat interviul prin e-mail…” se poate spune mai scurt ºi fãrã prea multe detalii cã „Rãspunsurile le-am primit de la Antal Attila, vice-primarul oraºului Miercurea Ciuc, de altfel acesta fiind ºi responsabilul cu probleme de educaþie din Primãrie.” De ce? Pe cititor nu-l intereseazã cât ne-am zbãtut noi ºi cum am fãcut acel interviu, îl intereseazã dacã existã ºi atât. Restul este bucãtãrie internã, eu am înþeles ºi ºtiu cã munciþi. Apoi mai este scrisul cu negru pe gri, foarte greu de citit. Dacã aþi putea rezolva ºi asta ar fi perfect. În rest, felicitãri încã o datã! Liviu Iolu 2.: Am vãzut, e altceva acum. Interesante fotografiile, mai ales pentru cã n-am vãzut de mult timp un internat. Cãlin Cosmaciuc: ªtiri interesante ºi chiar un interviu (la Miercurea Ciuc, cu viceprimarul). Pe viitor, interviurile publicate trebuie sã fie însoþite de o fotografie a persoanei intervievate ºi, pe cât posibil, titlul sã fie un citat. De exemplu, în cazul nostru - Viceprimarul Antal Attila: “Construirea noului internat e sistatã ºi nu ºtim încã unde vor fi cazaþi elevii”. Citatul e aproximativ, dar ãsta e sensul. Cum a scris ºi Liviu mai sus, parafrazarea e o soluþie la interviuri. Revenirea la temã ºi autoevaluarea au constat în retuºãrile fãcute dupã ce Liviu le-a semnalat pe cele care ar trebuie fãcute, iar mai mult, subiectul a continuat sã fie abordat de noi ºi a apãrut astfel un nou interviu cu Directorul instituþiei noastre, domnul Varga László: Continuarea discuþiilor privind desfiinþarea internatului din Liceul Teoretic Márton Áron, realizat de data aceasta de colega noastrã, Matieº Cristina, ºi ea elevã a internatului. Textul Cristinei conþine pãrerile directorului ºcolii, care a avut acelaºi punct de vedere ca ºi vice-primarul oraºului Miercurea Ciuc. Astfel, am reuºit ca aproape toatã echipa sã transmitem o informare amplã ºi de actualitate pe atunci. În concluzie, putem afirma cã încã de la primul articol am reuºit sã învãþãm câte ceva din tainele jurnalismului cetãþenesc; acest articol îl considerãm o reuºitã a celor de la http://miercurea-ciuc.reporterdeliceu.ro/ Exemplu de bunã practicã, realizat ºi conceput de reporteri de liceu Dumitru Alexandru ºi Szabó Zsolt Profesor coordonator Maria Sturzu

129


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. Continuarea discuþiilor privind desfiinþarea internatului din Liceul Teoretic Márton Áron Matieº Cristina

Pregãtirea subiectului: Interviul realizat de mine este o revenire privind problema desfiinþãrii internatului, o temã de care s-au ocupat colegii mei, Alexandru Dumitru Cosmin ºi Szabo Zsolt în materialul prezentat anterior. Pregãtirea mea, în ceea ce priveºte acest subiect de discuþii complex, care i-a interesat pe foºtii interniºti ai Liceului Teoretic Márton Áron, a avut loc în modul urmãtor. Fiind unul dintre interniºti, ºtiam în ce situaþie de incertitudine se aflã aceastã categorie de elevi, din cauza necunoaºterii problemei cazãrii lor o datã cu desfiinþarea internatului. Realizarea subiectului: ªtiam cã Domnul Director Varga László ar putea fi una dintre sursele importante în ceea ce priveºte aflarea informaþiilor de care sunt interesaþi elevii care nu locuiesc în apropierea ºcolii, deci am hotãrât sã-i pun întrebãri chiar Dumnealui. Dar înainte de a mã prezenta la el pentru a-l intervieva, i-am întrebat pe elevii din internat care ar fi informaþiile pe care ºi-ar dori sã le afle de la conducerea instituþiei. Astfel, dupã ce am strâns întrebãrile lor, ºi m-am mai gândit ºi eu la alte informaþii necesare ºi utile pentru toþi cei interesaþi de aceastã temã, l-am rugat pe D-l Varga László sã îºi facã timp într-una din zile ºi pentru blogul nostru. Dupã puþinã insistenþã, am reuºit sã îi pun în sfârºit întrebãrile ºi sã aflu rãspunsul la acestea. Într-adevãr, colegii de internat au putut afla astfel care este situaþia în ceea ce priveºte internatul ºcolii, cã vor fi repartizaþi în alte internate, dar au aflat mai multe ºi despre renovarea ºcolii. Continuarea discuþiilor privind desfiinþarea internatului din Liceul Teoretic Márton Áron Mai 5th, 2010 | Author: Cristina Matieº

Interviu cu Directorul Liceului, D-l Varga László: Î: Când aþi aflat cã internatul Liceului Teoretic Márton Áron va fi desfiinþat? În ce constã de fapt aceastã hotãrâre? R: Primãria municipiului Miercurea Ciuc a depus un proiect la reºedinþa Centrului de Dezvoltare din oraºul Alba-Iulia, pentru reabilitarea clãdirii liceului nostru. Acest proiect prevede faptul cã cele douã internate ale ºcolii, cel de fete ºi cel de bãieþi, vor fi desfiinþate. Am fost informaþi cã aceastã reabilitare va afecta internatele, dar asta nu înseamnã cã Liceul Márton Áron, ca instituþie ºcolarã, nu poate avea internat într-un alt punct al oraºului. Internatul de mult nu mai corespunde pretenþiilor de astãzi, însã dacã acceptãm ideea cã liceul nu va mai avea

130


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. internat în corpul clãdirii, asta nu înseamnã cã vom fi de acord sã nu mai avem deloc internat. Mulþi dintre elevii noºtrii sunt interniºti, peste 120 de persoane. Din moment ce am câºtigat proiectul, noi, din partea conducerii Márton Áron, am menþionat cã solicitãm asigurarea de cãtre primãria municipiului Miercurea Ciuc a unei locaþii pentru internatele de fete ºi bãieþi, iar acest lucru este în curs de rezolvare. Î: Paralel cu desfiinþarea internatului se ºtie cã urmeazã o renovare care va aduce schimbãri imaginii liceului. Va fi aceasta o renovare radicalã? R: E greu de spus.Aceastã clãdire a fost inauguratã în anul 1913, deci chiar în ajunul primului rãzboi mondial. De atunci, ea nu a mai beneficiat de nici un fel de reparaþii majore, de aceea se aflã în aceastã stare. O reparaþie capitalã cu asemenea fonduri de finanþare va aduce o înfrumuseþare a clãdirii în ansamblul ei.Totodatã, condiþiile de învãþare/predare se vor îmbunãtãþi atât pentru elevi, cât ºi pentru profesori. Vor fi reînnoite sistemul de electricitate, de aprovizionare cu apã, dar ºi încãlzirea centralã, deoarece în ultimii ani am suferit cel mai mult din cauza frigului, mai ales interniºtii. Vor fi schimbate ºi geamurile, care sunt în starea cea mai rea. Deci peste 2 ani, 2 ani ºi jumãtate, ºcoala va arãta altfel. Î: Privind cazarea elevilor s-au putut auzi mai multe variante. Aþi reuºit sã ajungeþi la un numitor comun cu toþi cei implicaþi în aceastã problemã? Când vor ºti internii unde vor fi cazaþi? R: Lucrurile încep sã fie clare. Am avut întâlniri succesive cu László Attila, care de altfel a dat rãspuns scris petiþiei elevilor interni, în care a prezentat mai multe variante pentru rezolvarea situaþiei.Varianta cea mai la îndemânã, cea mai sigurã este aceea ca internatul de fete sã fie mutat în clãdirea internatului Grupului ªcolar Kos Károly, iar bãieþii sã fie cazaþi ori în clãdirea în care vor fi ºi fetele, ori în internatul Grupului ªcolar Székely Károly. Eu cred cã pentru elevii noºtri aceastã soluþie este acceptabilã, iar lucrurile au devenit cât ºi cât clare. Î: Liceul Teoretic Márton Áron va avea vreodatã un internat propriu? R: Tendinþa actualã este ca ºcolile sã aibã un singur internat comun la nivel de localitate. Pentru liceul nostru, cel mai mare pericol ar fi fost ca elevii noºtri sã fie împrãºtiaþi în diferite internate ale oraºului, astfel sã nu rãmânã împreunã. Din fericire, s-a gãsit o soluþie pentru a împiedica acest lucru. Totuºi, sperãm sã avem ºi noi un internat cu administrare proprie. Î: Cum credeþi cã vor primi elevii aceastã ºtire ºi ce le transmiteþi? R: Acea petiþie formulatã de cãtre elevi ºi adresatã primãriei oraºului, a primit un rãspuns favorabil. Deci elevii sunt informaþi în legãturã cu acest aspect. Mulþumim elevilor pentru moderarea de care au dat dovadã ºi le transmit cã noi contãm în continuare pe ei. Niciun elev care aspirã sã vinã la noi anul viitor, sã nu renunþe la liceul nostru din cauza problemei mutãrii internatului din clãdirea veche. Pânã la urmã condiþiile de cazare vor fi mult mai bune în noua locaþie. Foto ºi text, reporter de liceu, Matieº Cristina

131


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. Feed-back la articol am primit mai mult de la colegii de internat, care cred eu cã au fost mulþumiþi datoritã noutãþilor primite. Pe Cãlin l-am ascultat când a spus: Pe viitor, interviurile publicate trebuie sã fie însoþite de o fotografie a persoanei intervievate… Comentarii, în scris, la articol nu am primit (multe), dar eu am simþit cã munca mea, munca noastrã, nu a fost în zadar pentru cã am discutat cu cititorii „mei“ în realitate, iar asta, cred eu, are o mai mare valoare decât un comentariu sub articol. Revenirea la temã ºi autoevaluarea În ceea ce priveºte implicarea noastrã pe parcursul documentãrii legat de tema reînnoirii ºcolii consider cã a fost de ajuns. Le-am transmis cititorilor interesaþi informaþiile de care considerãm cã au avut nevoie, mergând sã culegem informaþii chiar de la „oamenii mari” implicaþi în rezolvarea acestei situaþii problematice la momentul respectiv Materiale coordonate de prof. Maria Sturzu

Coordonator, Ana Maria Suciu EXEMPLE DE BUNÃ PRACTICÃ (TEMELE LIBERE) MIERCUREA CIUC ªCOALA SE RENOVEAZÃ, INTERNATUL SE MUTÃ Acesta a fost primul articol realizat de doi dintre reporterii de la Miercurea Ciuc, pe o temã de foarte mare interes pentru elevii din liceul lor. Acest subiect a fost identificat încã de la Sibiu, când Alex ºi Zsolt, autorii articolului, au primit sugestii de la jurnaliºti privind potenþiale abordãri ale subiectului. Apoi, demersul lor a fost continuat de Cristina, care a revenit cu informaþii asupra subiectului. Cred cã seria de articole privind internatul liceului a fost de succes tocmai pentru cã este o chestiune de jurnalism civic ºi elevii au prezentat un subiect de interes pentru ei ºi pentru comunitatea lor imediatã, ºcoala. Articolele au fost bine documentate ºi faptul cã s-au bazat pe nevoile de informaþii ale celor direct interesaþi de subiect, elevii care locuiesc la internat, a fãcut ca relatãrile sã aibã elemente de investigaþie reale.

132


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã.

ROMAN MASà ROTUNDà Vizibilitatea proiectului „Reporter de Liceu“ în cadrul comunitãþii locale a fost asiguratã prin metode diversificate. Optimizarea mijloacelor de comunicare a informaþiei corespunde cu specificul fiecãrui echipaj ºi cu dorinþa membrilor de a susþine implicarea civicã prin intermediul jurnalismului cetãþenesc. La iniþiativa coordonatorului RdL, Miruna Troncotã, „Muºatinii“ s-au confruntat cu o experienþã unicã, respectiv pregãtirea ºi realizarea efectivã a unei mese rotunde. Se disting astfel trei etape principale ale organizãrii unui astfel de eveniment: I. Pregãtirea: - selectarea unei locaþii adecvate pentru desfãºurarea dezbaterilor; - pregãtirea temeinicã a punctelor aflate în dezbatere; - anunþarea din timp a temei în dezbatere, a locului ºi timpului de desfãºurare; - invitarea reprezentanþilor societãþii civile, a autoritãþilor, a mass-mediei; - asigurarea mijloacelor audio-video (PC, videoproiector, microfoane); - realizarea mapei jurnalistice (pliante, stickere, materialul scris aferent temei). II. Desfãºurarea: - optimizarea discuþiilor prin alternarea întrebãrilor cu caracter general cu cele specifice temei; - „ruperea” ritmului prin lansarea unor întrebãri provocatoare; - urmãrirea consecventã a temei în discuþie. III. Diseminarea. - abordarea criticã a rezultatelor conferinþei în cadrul ºedinþei de redacþie; - prezentarea rezultatelor conferinþei de presã la Consiliului elevilor; - promovarea evaluãrii finale în mass-media localã. Titlu: „Jurnalismul cetãþenesc ca metodã de educaþie civicã” Locaþie: sala de conferinþe a Primãriei Roman Data: 6 iulie 2010 Participanþi (25): - primarul oraºului Roman, Laurenþiu Dan Leoreanu; - redactor-ºef „Ziarul de Roman”, Volcinschi Gabriel; - reporter 1TV Neamþ, Rusu Teodora; - reporter CNS Roman, Þarcã Ovidiu-Gabriel; - redactor „Realitatea nemþeanã”, Constantin Nistor; - vicepreºedintele „Fundaþia Pentru o Viaþã Demnã” Roman, Drãgan Brînduºa Ana; - reprezentantul Asociaþiei „Familia ºi Viaþa” Roman, Iuliana Petruþ; - director executiv al Asociaþiei „Caritas” Roman, Bogdan Mãrtinaº; - bloggeri: „Hurry” (Tiberiu Cãlimac), „Caleb” (Bordea Cosmin), „DrCriss” (Cristian Mârþ) º.a. - elevi. Subiecte abordate: - plasarea în timp ºi spaþiu a jurnalismului cetãþenesc; - delimitarea dintre jurnalismul cetãþenesc ºi cel profesionist; - similitudinile ºi diferenþele dintre cele douã forme de jurnalism; - coexistenþa dintre jurnalismul tradiþional ºi blogging; - modul de manifestare ºi impactul sãu asupra comunitãþii locale;

133


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. Conþinuturi: Începuturile jurnalismului cetãþenesc sunt legate indisolubil de evoluþia mijloacelor audio-video, a Internetului la sfârºitul mileniului trecut. Practic, orice posesor de mijloace tehnice de comunicare se putea implica activ în preluarea, transmiterea ºi diseminarea informaþiilor din spaþiul public. Astfel, au fost transmise în timp real o serie de evenimente care au schimbat cursul istoriei: atentate (New York, 11 septembrie 2001; Londra, 2005), masacre (Virginia), fenomene meteorologice extreme (tsunami, 2004; uraganele Katrina ºi Rita, 2005), deflagraþii (explozia de la Zalãu, 2007) º.a. Dezvoltarea reþelelor sociale a impus o repoziþionare a jurnaliºtilor faþã de un potenþial concurent, bloggerul. În urma discuþiilor relative la calitatea informaþiilor oferite de cele douã tabere s-a ajuns la concluzia cã jurnalismul cetãþenesc se supune, în ultima instanþã, unei reguli general valabile în mass-media, respectiv audienþa. Complexitatea produselor jurnalistice se reflectã în impactul produs de acestea asupra publicului þintã ºi, în final, în modificãrile survenite în societatea civilã. Platformele electronice oferã posibilitatea utilizatorilor de a se implica activ în viaþa comunitãþii prin publicarea de conþinuturi audio-video care pot deveni ºtiri de impact. Jurnalismul cetãþenesc s-a dovedit a fi un instrument eficace în semnalarea unor disfuncþionalitãþi ale societãþii civile care, astfel, pot fi corijate. Autoritãþile locale, prezente la dialog, s-au aflat într-o posturã delicatã generatã de dorinþa mass-mediei de a afla detalii despre gestionarea banilor publici. Jurnaliºtii îºi asumã astfel, în mod deliberat, rolul de intermediari între cetãþeni ºi autoritãþi. Rãspunsul reprezentanþilor locali se regãseºte în acþiunile de promovare a proiectelor derulate din fonduri publice atât în presa scrisã, cât ºi în cea online. Cetãþeanului îi este asigurat astfel un drept legitim, respectiv accesul la informaþie. În loc de concluzie: Prin prisma participãrii active a actorilor sociali la dezbatere ºi a rezultatelor obþinute, masa rotundã se dovedeºte a fi un instrument eficient în promovarea jurnalismului cetãþenesc. Profesor Ovidiu Albert

Coordonator, Miruna Troncota Roman - Masa rotundã Efectele mesei rotunde organizate foarte profesionist de echipa Muºatinilor au fost cele aºteptate. Proiectul a fost mediatizat la nivelul întregii localitãþi prin prezenþa televiziunii ºi a ziarelor locale ce au introdus ºtirea în buletinele informative ale zilei. Elevii au luat cuvântul în cadrul discuþiei, ºi-au prezentat argumentat punctele de vedere ºi s-au legat ºi mai mult ca echipã. Temele de discuþie atinse în cadrul întâlnirii s-au dovedit foarte consistente ºi au deschis apetitul pentru dezbatere al participanþilor: care este graniþa dintre jurnalismul cetãþenesc ºi cel profesionist, ce îl apropie ºi ce îl diferenþiazã, care sunt locaþiile predilecte de manifestare a jurnalismului cetãþenesc ºi impactul sãu asupra comunitãþii. La întâlnire a fost prezent ºi primarul Romanului, ºi câþiva membri ai Consiliului Local, ceea ce a fost un stimulent pentru discuþii ºi a adus mesei rotunde despre jurnalismul cetãþenesc o ºi mai mare relevanþã ca formã de implicare civicã.

134


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã.

TIMIªOARA TIMPUL LIBER Atenþie! Pericol de contaminare cu fericire! Toatã lume vorbeºte despre efectul global de rãcire a sentimentelor care se accelereazã pe mãsurã ce tehnologia câºtigã teren, iar construcþiile de beton ºi sticlã în culori monotone dau oraºelor un aspect steril. Adevãrul e cã rar mai vezi pe stradã oameni zâmbind, mergând cu capul sus, sau chiar râzând în hohote cu 2-3 prieteni la fel de veseli. Tendinþa generalã e de distanþare fizicã a oamenilor ºi apropiere virtualã pe domeniul infinit al internetului. Totuºi, internetului i se datoreazã ºi descoperirea întamplãtoare pe care am fãcut-o, circulând aiurea pe autostrãzile virtuale din þara Google: campania „Un zâmbet pentru tine”. Se pare cã ce am subliniat eu în rândurile de mai sus e o realitate surprinsã ºi de alþii, care au avut însã ºi o iniþiativã în acest sens: sã împartã zâmbete pe stradã în cât mai multe oraºe simultan. Cu câteva click-uri am obþinut adresa de e-mail a uneia dintre coordonatoare, care a fost încântatã de ideea proiectului Reporter de Liceu ºi de dorinþa pe care N.O.I. o aveam de a acoperi subiectul. Ea mi l-a recomandat ºi pe iniþiatorul proiectului cu care am trasat evoluþia campaniei de la stadiul de idee la succesul înregistrat anul trecut. Avantajul muncii de investigaþie necesarã înaintea redactãrii unui material este cã ai ºansa sã întâlneºti oameni minunaþi care fac lucruri minunate ºi sã beneficiezi de un schimb de informaþii extrem de util, nu doar în limitele unui interviu întrebare-rãspuns legate de materialul pe care îl redactezi, ci uneori mai mult. De exemplu, coordonatoarea proiectului era absolventã a Facultãþii de Jurnalism pe care îl ºi practicase câþiva ani, experienþã pe care mi-a împãrtãºit-o. Atât coordonatoarea, cât ºi iniþiatorul proiectului fiind din Bucureºti, o întâlnire era imposibilã, aºadar toatã documentarea pentru articole a fost fãcutã prin varianta rapidã a e-mail-ului. Cu toatã comoditatea oferitã de acest serviciu, interviul faþã în faþã este mult mai util. Unele întrebãri pot sã aparã pe parcurs, iar direcþia lui se poate schimba în funcþie de rãspunsurile primite. Sã trimiþi aceleiaºi persoane 5-6 mail-uri cu întrebãri care îþi vin în minte ulterior, poate fi enervant. În plus, dacã se încearcã evitarea rãspunsului la o anumitã întrebare, e mai uºor sã insiºti sau sã convingi când eºti în faþa persoanei cu care discuþi ºi nu în faþa unui monitor, mai ales cã este atât de uºor ca persoana sã îþi ignore e-mail-urile. Oricum, eu se pare cã am avut noroc, am trimis doar 2-3 e-mail-uri, iar oamenii cu care am colaborat au fost foarte amabili. Articolele sunt cam aºa:

Atenþie! Pericol de contaminare cu fericire! Luna mai se anunþã fericitã ºi vine cu zâmbete. Pe 15 mai, timp de o orã, de la 14.00 la 15.00, în cât mai multe oraºe din þarã ºi nu numai, vor zâmbi mulþi oameni. Pentru cã în oraºe oamenii sunt puþin mai triºti ºi nimeni nu îþi zâmbeºte pur ºi simplu, cei de la Lume Bunã, cu ajutorul voluntarilor au iniþiat campania „Un zâmbet pentru tine”. „Ne-am propus sã facem oamenii sã zâmbeascã atunci când merg pe stradã! “, spun ei. κi doresc sã aducã o clipã de fericire tuturor celor pe care îi întâlnesc pe stradã ºi sã le dãruiascã un zâmbet. Scopul lor este sã facã cel puþin 1.000.000 de oameni din România, dar ºi din alte þãri, sã zâmbeascã.

135


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. Campania a început în 2009, când în iulie, septembrie ºi decembrie au reuºit sã facã peste 16.000 de oameni sã zâmbeascã. Anul acesta aduce nou faptul cã evenimentul se va desfãºura ºi în alte þãri, dupã cum declarã domnul Lucian Ghindã, coordonatorul naþional al campaniei: „În cadrul campaniei actuale ne-am propus sã o promovãm ºi internaþional. Avem deja cateva oraºe internaþionale înscrise ºi continuîm promovarea.“ Cum poþi tu sã oferi un zâmbet: dacã vrei sã te alãturi campaniei „Un zâmbet pentru tine” ai mai întâi de completat un formular pe www.lumebuna.ro, pentru ca organizatorii sã te poatã þine la curent. Apoi, cu multã culoare ºi creativitate deseneazã feþe zâmbitoare pe cât mai multe post-it-uri ºi scrie sub ele „Un zâmbet pentru tine”. Tot ce îþi mai rãmâne de fãcut e sã te bucuri de ceea ce faci ºi sã împarþi câte un zâmbet pe hârtie ºi un zâmbet de-al tãu persoanelor pe care le întâlneºti. În Timiºoara se aºteaptã cât mai mulþi voluntari la zâmbete! Locul de întâlnire stabilit de coordonatorul local, Amalia Þãran, va fi afiºat pe site-ul campaniei, iar participanþii vor fi anunþaþi prin e-mail. Pentru alte detalii sau întrebãri, o puteþi contacta pe Diana Cristea, o faþã zâmbitoare: diana.cristea@lumebuna.ro Un zâmbet dureazã o clipã, dar amintirea lui poate dura o viaþã întreagã! Manda Oriana Tags: 15 mai, campanie, fericire, lume buna, timisoara, un zambet pentru tine, zambet

Zâmbeºte cu mine! Chiar dacã prognoza anunþa zâmbete ºi voie bunã, în 15 mai s-au înseninat foarte puþine feþe. Vremea n-a fost de partea celor 10 voluntari prezenþi la împãrþit zâmbete în Piaþa Operei. Totuºi, puþinilor oameni pe care i-au întâlnit ºi care, în ciuda stresului cotidian s-au oprit sã îi asculte, zâmbetele oferite le-au fãcut ziua mai bunã! Discutând cu Lucian Ghindã, iniþiatorul acestei campanii, am reuºit sã aflãm mai multe despre “Un zâmbet pentru tine”: -De unde a pornit ideea de a împãrþi zâmbete? [Lucian]: A pornit de la o discuþie între mine ºi Mihail (fondatorul LumeBunã) în care eu imi exprimam viziunea de a face 1.000.000 de oameni sã zâmbeascã ºi încercam sã gãsesc o modalitate

136


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. de a contoriza ºi de a vedea efectiv cã oamenii zâmbesc. ªi ne gândeam amândoi cum sã împãrþim zâmbete. Sã le zâmbim aºa oamenilor direct? Am tot discutat ºi pentru cã mai dãdusem înainte câteva bileþele cu zâmbete, aºa, ca formã de mulþumire, Mihail a propus sã împãrþim zâmbete în acest mod. ªi aºa a pornit toatã aventura frumoasã cu zâmbetele -Am înþeles cã au mai fost trei campanii de acest gen desfãºurate în spitale, bãnci. Aþi putea sã îmi spuneþi douã-trei idei despre cum ºi unde s-au desfãºurat acestea? [Lucian]: Pânã în acest moment au fost 3 campanii. Douã locale în Bucureºti pe un alt format ºi una naþionalã.Prima campanie a fost în Iulie (http:// zambesc.lumebuna.ro/2009/07/daruieste-un-zambet/) ºi înseamna sã împãrþim zâmbete timp de 10 zile în 10 locaþii propuse de 10 participanþi. Locaþiile au fost alese în aºa fel încât fiecare sã poatã împãrþi în drumul sãu sau sã fie cât mai aprope de el. Nu a fost nevoie sã ne întâlnim undeva anume. A fost o provocare pentru fiecare dintre noi sã împartã zâmbete singur ºi experienþa a fost minunatã, de la primele emoþii ºi întrebãri, pânã la primul zâmbet primit înapoi ca mulþumire. Abia în ultima zi a campaniei ne-am întâlnit într-un parc ºi am împãrþit împreunã zâmbete. A fost o explozie de bucurie ºi zâmbete. A doua campanie a fost în Septembrie (http:// zambesc.lumebuna.ro/2009/09/sa-zambim-impreunadaruieste-un-zambet/) ºi a continuat ce începusem în prima campanie, de data asta cu locaþii mai provocatoare: bãnci, farmacii, agenþii de pazã, ºoferi în intersecþii. Am încercat sã împãrþim zâmbete mai ales celor care nu zâmbeau, care pãreau triºti sau abãtuþi. ªi aici bucuria a devenit mai mare în momentul în care reuºeam sã facem pe cineva sã zâmbeascã. Dupã experienþa celor douã campanii în care voluntarii au împãrþit zâmbete individual, ne-am gândit sã organizam o campanie naþionalã pe 5 Decembrie (http://zambesc.lumebuna.ro/2009/11/campanianationala-un-zambet-pentru-tine/) în mai multe oraºe în care voluntarii se vor întâlni într-un singur loc ºi de acolo sã porneascã ºi sã împartã zâmbete împreunã. Aceastã campanie a fost splendidã, s-au înscris peste 300 de oameni din 34 de oraºe, între care ºi cineva din Frankfurt Rezultatul a fost un vis: 15.000 de zâmbete împãrþite ºi cel puþin tot atâþia oameni care ne-au zâmbit. Poþi sã citeºti impresiile participanþilor la campania naþionalã din 5 Decembrie aici: http://zambesc.lumebuna.ro/2009/12/impresii-si-poze-din-campania-nationala-unzambet-pentru-tine/ ºi poze aici: http://www.flickr.com/photos/38810329@N05/ collections/72157622879797187/ În cadrul campaniei actuale ne-am propus sã o promovãm ºi internaþional. Avem deja câteva oraºe internaþionale înscrise ºi continuãm promovarea -Existã o legãturã între aceastã campanie ºi Free Hugs Day? [Lucian]: Între FreeHugs ºi Un zâmbet pentru tine, putem spune la modul general cã existã o legãturã ca ºi idee de a oferi celor din jur un moment sincer ºi simplu de fericire. ªi mai existã o legãturã cã LumeBunã a organizat atât Campania Naþionalã de

137


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. FreeHugs, cât ºi Campania Naþionalã de Zâmbete. Referitor concret la Free Hugs Day, ne propunem ºi noi pe termen mediu sã promovãm ideea unei zile a zâmbetelor în care oamenii sã împartã zâmbete. - Acum cã s-a încheiat campania, ne poþi spune câte zâmbete s-au împãrþit la nivel naþional ºi internaþional? [Lucian]: Încã nu am terminat contorizarea zâmbetelor. Pot sã îºi spun estimativ cã am primit deocamdatã feedback de la aproximativ 20 de oraºe din Romania ºi Bucureºti ºi pânã în acest moment avem aproximativ 18.000 de zâmbete împãrþite. - Câte oraºe au participat la campanie? [Lucian]: S-au înscris 44 de oraºe din România ºi 18 internaþionale. Pânã în acest moment avem feedback de la 20 de oraºe din Romania plus Bucureºti ºi 3 internaþionale. - Cât de greu a fost sã promovaþi evenimentul la nivel internaþional ºi sã atrageþi oraºe? [Lucian]: A fost o muncã grea, care ne-a pus creativitatea la încercare. A trebuit sã avem comunicare cât mai directã cu fiecare participant sã ne asigurãm cã a înþeles exact ceea ce însemnã campania. Promovarea campaniei ºi organizarea ei la nivel internaþional a fost exclusiv online, pe email, messenger sau reþele sociale. - Cum a fost primitã campania la nivel internaþional? [Lucian]: Din feedback-ul pe care îl avem de la cele 3 oraºe internaþionale a fost primitã foarte bine. Cineva ne-a spus cã s-a simþit foarte bine ºi o sã ne trimitã poze ºi un video.Þinând cont cã a fost prima campanie pe care am organizat-o la nivel internaþional, faptul cã s-a organizat în oraºe în care noi nu aveam nici un contact, de cãtre localnici mi se pare extraordinar. Asta înseamnã cã este o idee care începe sã prindã World Wide. Am învãþat împreunã cu participanþii ºi experienþa asta ne va ajuta la urmãtoarea campanie. fotografii: http://www.flickr.com/photos/38810329@N05/4184396378/in/set72157622997561784/ Oriana Manda Tags: 15 mai, campanie, free hugs, lucian ghinda, piaþa operei, timiºoara, un zâmbet pentru tine

138


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã.

Ciubotaru Paul, Timiºoara, Colegiul Naþional Bãnãþean Demonstraþia de cricket din Timiºoara. Despre aceastã demonstraþie de cricket auzisem la o conferinþã de presã a Inspectoratului ªcolar Timiº unde au participat reprezentanþi ai ambasadei indiene care doreau sã introducã cricketul ca sport în ºcolile din România. Aceºtia au donat echipamente de kwik cricket cãtre o sutã de ºcoli din România, kwik cricketul fiind fratele mai mic al cricketului. Dupã ºedinþã am fost invitaþi la o demonstraþie de cricket la liceul L.P.S. „Banataul“ Timiºoara, unde o echipã de 11 bãrbaþi frumos îmbrãcaþi în tricouri polo aurii ºi pantaloni albi au început demonstraþia acestui joc care seamãnã puþin cu baseball-ul americanilor. Dupã terminarea demostraþiei trebuia sã fac un articol ºi sã adun toate informaþiile necesare, aºa cã am luat interviuri celor implicaþi notând în carneþel doar cuvintele cheie care mã puteau ajuta mai târziu sã îmi amintesc ce a spus acea persoanã. De exemplu, am luat un interviu unui profesor de la liceu, care vorbea foarte repede, ºi mi-am notat doar cuvinte esenþiale ca: sport de echipã, de viitor, interesant, evolua ºi acceptare. Alegarea titlului articolului am facut-o la sfârºit, pentru cã atunci când ai conþinutul scris îþi poþi forma mai uºor o idee asupra titlului chiar dacã celor mai mulþi dintre voi o sã vã vinã sã vã gândiþi la titlu de la început. Dupã ce am luat toate informaþile necesare pentru a scrie articolul l-am postat pe site ºi iatã ce a ieºit: Cricket, noul sport naþional? De azi înainte elevii Liceului cu Program Sportiv „Banatul” din Timiºoara vor mai adãuga o disciplinã la multitudinea de sporturi care se fac la acest liceu: ºi anume cricketul. Acest proiect a fost prezentat astãzi de cãtre dl. Marius Gaiþã, preºedintele Clubului Banat Lions Cricket. Domnul Gaiþã, alãturi de câþiva cunoscãtori ai cricketului au explicat în ce constã acest sport. Au zis cã la început elevii vor învãþa sã joace cricket cu un echipament de kwik cricket care este mai uºor de utilizat fiind confecþionat dintr-un plastic special ºi rezistent. Domnul Gaiþã a menþionat cã aceste echipamente ce kwik cricket vor fi donate cãtre o sutã de ºcoli din România ºi se vrea ca primele echipe judeþene sã aparã cât mai curând ºi sã ajungem sã avem o echipã femininã de cricket pânã în anul 2011. Am întrebat un profesor de la L.P.S. „Banatul“ ce parere are despre joc ºi dansul a rãspuns: „Este un sport de echipã, se joacã tot 11 la 11 ca ºi fotbalul ºi presupun cã va fi un sport de viitor în România, asta în cazul în care va fi acceptat în ºcoli. Oricum este un joc interesant ºi sã sperãm cã va evolua la putere maximã în România.” Dacã doriþi sã vedeþi cum se joacã acest sport sunteþi invitaþi în data de 21 aprilie, la ora 13:30 la liceul L.P.S „Banatul“ pentru o demonstraþie de cricket profesionist . Paul Ciubotaru

139


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. Ochiul coordonatorului, Oana Vieru Echipa de reporteri de liceu din Timiºoara au un mare avantaj – oraºul! Timiºoara este locul unde se întâmplã lucruri ºi mai ales evenimente pentru toate categoriile de vârstã. Cã a fost vorba despre piese de teatru sau concerte, evenimente de stradã, filme, lansãri de carte, reporterii de la Timiºoara au fost acolo, sã scrie ºi sã spunã ce se mai întâmplã în oraºul lor. Mai mult decât atât, au reuºit în prima parte de activitate gazetãreascã sã facã din blog-ul lor un mini-ghid de evenimente urbane, din care cititorul, ºi mai ales timiºoreanul, sã aleagã. Aºa cã dacã ne aruncãm ochii pe subiectele de Timp Liber ne dãm seama cât de multe evenimente se întâmplã în Timiºoara. De la campanii de împãrþit zâmbete prin oraº, la târguri (fie ele de carte [Gaudeamus], de firme, de oferte pentru studenþi), la Fest-uri dintre cele mai diverse sau seri tematice. Se pare ca nu numai oraºul oferã, dar ºi tinerii aºteaptã sã le fie oferite evenimente dintre cele mai diverse. Printre primele articole de timp liber a fost Sãptãmâna Cafenelelor, eveniment cultural, sau mai bine spus inter-cultural, care a purtat publicul spectator prin 6 dintre cafenelele timiºorene. Serile cu temetici sunt la mare cãutare! Un eveniment mai puþin cunoscut ochiului spectatorului a fost Biblioteca Vie, campanie de „lecturã umanã”. ªi lista de evenimente ºi articole continuã. Cei 4 reporteri invitã din când în când ºi la teatru, film sau o carte bunã. La început, Timpul Liber ocupa majoritatea spaþiului de publicat în gazeta N.O.I. Era o frumoasã publicaþie on-line de evenimente urbane, scrise în tonul adolescenþilor de la CNB. Se poate spune cã cei 4 aveau prea mult timp liber! ªi cu toate acestea, gazeta a continuat, puþin mai serioasã, cu articole ce intereseazã ºi un altfel de public, ºi nu neapãrat altfel ca vârstã, ci altfel ca interese ºi grad de implicare în ceea ce se petrece în substraturile comunitãþii bãnãþene. Nu au renunþat însã la celelalte tipuri de articole! Pentru cã la capitolul Ce poþi face azi, este întotdeauna loc sã citeºti, sã asculþi sau sã vizionezi, dupã bunul plac ºi dupã ce te-ai informat în legãturã cu alte lucruri care dau de gândit.

140


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã.

ÞÃNDÃREI GRUPUL ªCOLAR AGRICOL VOX POPULI • Contextul Þãndãrei este un oraº mic. Într-un astfel de oraº toatã lumea, de obicei, se cunoaºte ºi se salutã. La ora 16:00, 10 minute petrecute în centrul oraºului, în staþia de autobuz – aici opresc autobuzele care traverseazã oraºul în drumul lor dinspre Constanþa spre Bucureºti, Braºov, Ploieºti, Buzãu – înseamnã sã întâlneºti cel puþin cinci persoane cunoscute. Aceastã familiaritate dintre locuitori pãrea, la început, a fi un avantaj în ceea ce urma sã fie munca de teren a reporterilor de liceu. Este adevãrat cã doi dintre cei patru elevi implicaþi în proiect sunt din mediul rural, dar, dintre ceilalþi doi rãmaºi, unul are bunicii în Þãndãrei, fiind destul de cunoscut printre locuitori. Deci toþi ar fi beneficiat de acest avantaj al cunoºtinþelor uºor de abordat. În fapt, nu s-a întâmplat aºa. Faptul cã oraºul era mic, cã oamenii se cunoºteau între ei, a constituit un factor de inhibare pentru cei intervievaþi. Rãspunsurile pe care le obþineau reporterii erau: „Aaaa… de mã-ntrebi pe mine, eu nu sunt important ca sã rãspund la asta… întreabã ºi tu pe altcineva!” Fãrã rãspunsuri substanþiale, articolele pãreau nedocumentate suficient. Apãreau paragrafe de genul: Oamenii sunt de pãrere cã natura trebuie protejatã ºi de aceea au mai mult simþ de rãspundere în ceea ce priveºte pãstrarea curãþeniei, astfel încât înainte de plecarea lor se asigurã cã rãmâne la fel de curat ca la sosire. (Gabriela Ioniþã, „Þãndãreiul de 1 Mai la pãdure”, 5 mai 2010) Am întrebat ºi dacã are vreo importanþã pentru zona Þãndãrei acest complex de lacuri. Rãspunsurile au fost aceleaºi de la toþi: lacul are o mare importanþã. Apoi am întrebat dacã pe cetãþeni îi afecteazã în vreun fel faptul cã lacul este zonã protejatã. Rãspunsurile au fost diverse: afecteazã mai mult sau mai puþin din cauza taxei de pescuit. Pe unii nu îi intereseazã deloc deoarece este poluat: oamenii care se duc sã pescuiascã, se duc la scãldat sau se duc sã se distreze aruncã gunoaie în apã, îºi aruncã acele de la undiþã sau undiþele cu totul în apã de nervi cã nu prind peºte. (Daniel Apostol, „Complexul de lacuri Strachina”, 22 mai 2010) Problema era cã, din lipsã de declaraþii din partea celor intervievaþi, nu se puteau folosi citatele, cele care ar fi adus un plus de autenticitate textului. Se fãcea doar rezumatul ideilor obþinute prin exprimãrile lacunare ale persoanelor abordate. Idealul era ca elevii sã interacþioneze cu lumea, sã aibã ce povesti, sã creeze poveºti prin care sã-ºi atragã cititorii. Soluþia a venit nu prin renunþare, ci printr-o serie de articole care aveau ca scop sã îi punã pe elevi în ipostaza de a fi nevoiþi sã aibã materialul de la ceilalþi pentru a-ºi scrie articolul. Nu mai era vorba de a scrie articolul prin alte surse de informare: niºte documente date de un director sau o replicã spusã în grabã, cu menþiunea „Dar nu mã dai pe mine la ziar!”. Astfel reporterii de liceu trebuiau sã-ºi însuºeascã ºi câteva obiceiuri utile muncii de jurnalist: abordarea unei persoane pe stradã, câºtigarea încrederii acesteia, obþinerea informaþiei, precizarea sursei. Nu în ultimul rând, aceste articole aveau ca scop dezvoltarea creativitãþii reporterilor prin libertatea pe care o oferea tematica lor.

141


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. • Pregãtirea articolelor Pentru pregãtirea unor astfel de articole, s-au gãsit în primã instanþã temele articolelor. Acestea au rezultat în urma unei discuþii purtate cu Andrei Pârvan, coordonatorul local, cu ocazia vizitei acestuia la Þãndãrei. La momentul vizitei, subiectele nu avuseserã impact. Dar, pe 14 iunie, Andrei Pârvan a revenit la lista pe care o începusem cu ocazia vizitei. Subiectele au fost postate pe grupul de discuþii, elevii având sarcina de a alege una dintre teme. Care e cea mai veche amintire pe care o ai? De când e? Despre ce anume? Acum e prima oarã când þi se cere sã o reaminteºti? Ce-ai face dacã ai câºtiga 10.000 de euro? Ce þi-ai cumpãra/procura? Pe ce ai da banii? Unde? Cât? De ce? Ce ar face alþii de-o seamã cu tine, dar cei mai în vârstã? Ce pasiuni au tinerii din oraºul tãu? Ce anume îi preocupã? Cãrui fapt îi acordã atenþie suplimentarã? În ce anume investesc timp ºi energie? Cât timp? Ce altceva mai investesc? Au oportunitãþi pentru asta? κi doresc altceva? Sunt prietenii voºtri colecþionari? Ce strâng? Cum? Cât? (de) Unde? De când? Au mai colecþionat ºi alte chestii? Când? Ce-au fãcut cu ce au strâns? Care e identitatea locului? Care sunt cel mai des folosite puncte de întâlnire ale oamenilor? Care sunt locurile pe care le considerã oamenii locului cu mare încãrcãturã emoþionalã pentru ei? De ce? Care a fost cel mai tare (mãreþ, grandios, amuzant, celebru, penibil etc.) moment din viaþa ta? Unde erai ºi ce s-a întâmplat? Ce rol ai avut tu? Cine a mai fost implicat? A avut impact? În ce au constat efectele? Ce anume te-ar face fericit(ã)? Ce faceþi cu alocaþiile? Cine încaseazã banii? Pe ce se duc? Le-aþi dori mai mari, mai mici? De ce? De ce nu? În pregãtirea articolelor, elevii nu au avut de fãcut altceva decât sã dezvolte cât mai mult posibil tema datã, prin gãsirea unui numãr mare de întrebãri care sã aibã legãturã cu subiectul dat. În acest fel, în cazul discuþiei libere cu interlocutorul, elevul ºtia clar în ce direcþii ar putea sã aducã discuþia, astfel încât rezultatul sã poatã fi utilizat în cadrul articolului. În rest, fãrã nici un fel de documentare prealabilã, s-a pornit pe teren. • Articolele scrise ºi feed-back-ul primit Prima care a acceptat provocarea ºi care a ºi postat articolul a fost Gabriela Ioniþã. Articolul ei a fost despre modalitatea în care oameni diferiþi ar alege sã cheltuiascã 1.000 de euro. Iatã rezultatul: Pentru cã în aceastã perioadã majoritatea oamenilor se confruntã cu lipsa banilor ne-am gândit sã vedem cam ce ar face oamenii dacã ar câºtiga 10.000 de euro. Elena V., în vârstã de 21 de ani, spune cã ºi-ar lua prietenul ºi s-ar muta în altã þarã pentru cã aici nu au niciun viitor ºi poate acolo ºi-ar putea deschide o micã afacere. Vasile I., peste 40 ani, declarã: Dacã aº avea aceºti bani cu siguranþã aº scãpa de datorii, iar cu restul aº putea sã îmi þin copii la facultate pânã îºi gãsesc ºi ei un loc de muncã. Mariana S., de 46 ani, afirmã: Aº fi cea mai fericitã pentru cã aº scãpa de chinul pe care îl duc în fiecare zi ºi nu ar mai fi nevoie sã mã gândesc de unde sã fac rost de bani sã pun o pâine pe masã la copii. Cristi D., de 31 ani, spune: Cred cã m-aº însura ºi aº pleca într-o vacanþã departe de casã sã nu mai ºtiu de nimeni ºi nimic. (…)

142


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. Am avut curiozitatea sã aflu ce ar face cu aceºti bani ºi persoanele trecute de vârsta a doua: Ion I., de 63 de ani îmi spune: Tatã, eu mi-aº deschide o cârciumã ºi aº da la toþi de bãut, ºi le-aº da ºi la copii niºte bani. Riveica Z., de 68 de ani, afirmã: Aº da banii la bãieþi pentru cã ei au grijã de mine ºi lor o sã le rãmânã tot. Maria F., de 72 de ani, spune cã ar da banii copiilor sãraci. Deºi are o pensie micã, este de pãrere cã acei copii au mai multã nevoie de acei bani decât dânsa. Sunt oameni simpli, cu nevoi diferite ce se gândesc la viitorul lor sau al copiilor, dar cu aceleaºi lipsuri: banii… Tu ce ai face dacã ai câºtiga 10.000 de euro…? (Gabriela Ioniþã, „Ce ai face cu un gram de noroc…”, 26 iunie 2010) Se observã faptul cã, deºi rãspunsuri din partea interlocutorilor au existat, unul dintre scopuri, acela de a-ºi dezvolta creativitatea prin redactarea articolului, nu a fost atins. Articolul prezintã, în fapt, un inventar al rãspunsurilor primite. Singurele intervenþii ale autorului se constatã în punerea în temã ºi în finalul articolului, cel care este o concluzie a informaþiilor prezentate în articol ºi care face deschiderea spre dreptul la replicã al cititorului. Feed-back-ul primit din partea mentorilor a vizat exact acest aspect: Gabriela, mi-a plãcut articolul tãu în care ai vorbit cu oameni, mi se pare foarte cool ideea. Hai sã îl transformãm într-un reportaj, amplu construit (…) îmi permit ºi eu sã arunc câteva propuneri: noteazã ºi pune în articol observaþiile tale despre oamenii cu care ai vorbit. Încearcã sã construieºti puþin literar, fãrã a fi poetic, personajele. Construieºte-le, pune-le într-un context, fã-ne sã le înþelegem mai bine. Descrie-le: unde le-ai gãsit, cum erau îmbrãcate, ce fãceau, de exemplu. Du-te înapoi ºi vorbeºte puþin mai mult cu ei, vezi ce drame au, ce preocupãri au, lucruri care îi îngrijoreazã. Hai sã facem niºte fotografii, poate gãseºti personaje care sã fie de acord cu asta, dacã nu, hai sã punem niºte fotografii din Þãndãrei, de unde i-ai gãsit ºi ai vorbit cu ei. Spune-ne povestea a cât mai multor dintre oamenii cu care ai vorbit. Uite un exemplu de cum ar putea fi fãcutã chestiunea asta ca sã înþelegi mai bine despre cum poate fi fãcut: Pe nea Ion l-am gãsit în faþa magazinului mixt de pe strada Revoluþiei, stãtea pe o bancã ºi urmãrea cu foarte multã atenþie maºinile care treceau pe stradã. Am intrat uºor în discuþie, pãrea cã aºteptase toatã ziua un partener de conversaþie. Când l-am întrebat ce ar face cu 10.000 Euro, se uita la mine de parcã i-ar fi avut în faþa ochilor. A zâmbit cu toþi dinþii ºi a oftat de trei ori înainte de a rãspunde. “Tatã…. “. Am mai vorbit câteva minute despre vreme, despre preþuri, despre crizã, despre copii. Nea Ion are trei copii ºi 2 nepoþi, toþi plecaþi din Þãndãrei. Îi vede pe toþi de Paºte ºi Crãciun. Bãiatul cel mare e în Spania, cu copii cu tot, fetele încã în România… º.a.m.d. încã un paragraf (Elena Coman, 8 iulie 2010) A doua temã abordatã a fost cea care viza pasiunile adolescenþilor din Þãndãrei. De data aceasta faza în care s-au înregistrat rãspunsurile celor intervievaþi a fost cea care a presupus un efort mai mare. Tema, deºi gânditã ca fiind una accesibilã oricãrui tânãr întâlnit pe stradã, nu a fost agreatã de cãtre adolescenþi. Rãspunsurile erau din nou vagi, ideea cel mai des subliniatã fiind aceea cã oraºul Þãndãrei nu oferã prea multe locuri de distracþie, posibilitatea cultivãrii vreunei pasiuni deosebite pentru vreun sport etc. Iatã rezultatul:

143


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. Adolescenþa a fost ºi este consideratã vârsta la care personalitatea se dezvoltã. Este perioada când tinerii îºi descoperã preferinþele pentru anumite activitãþi, adeziunea la anumite concepþii de viaþã. Adolescentul poate fi uºor influenþat de cãtre persoanele din jurul sãu. Este vârsta rebelã, când tânãrul iese din universul copilãriei ºi se îndreaptã cãtre lumea adultã, dar urmându-ºi propriul drum. Începe ruperea de autoritatea familialã ºi integrarea în grupul celor asemenea lui. Iar factorul care uneºte grupul este reprezentat de pasiunile pe care tinerii le împãrtãºesc. Am vrut sã aflu de la tinerii din Þãndãrei care ar fi aceste pasiuni. Printre pasiunile adolescenþilor din Þãndãrei se numãrã frecventarea discotecii. Tinerii îºi petrec timpul în acest local distrându-se cu prieteni, dansând, jucându-se diferite jocuri. Discoteca se aflã în centrul oraºului este un local nou renovat. În discotecã se gãsesc jocurile video, biliardul ºi o masã de tenis. În oraºul nostru mai existã ºi câteva terase unde tinerii ies cu prietenii, ascultând muzicã ºi distrându-se. În oraº sunt douã echipe de fotbal unde tinerii practicã acest sport din pasiune. Altã pasiune a tinerilor este navigarea pe internet pentru informare ºi înlãturarea plictiselii. Alþii preferã plimbãrile prin cele douã parcuri, în general seara, pentru a lua aer curat, pentru a se relaxa dupã o zi plinã de muncã, pentru a socializa cu cei din jur. Tinerii preferã parcul din centrul oraºului deoarece ies sã se plimbe cu prietenii, sã se joace cu mingea, sã se plimbe cu rolele ºi bicicletele, aceste activitãþi fiind benefice pentru organism. (…) Tu în care dintre aceste grupuri te-ai regãsi? (Dani State, „Pasiunile adolescenþilor, prin Þãndãrei”, 29 iulie 2010) O evoluþie se constatã. Este vorba de faptul cã rezultatele sunt însoþite de data aceasta de comentariile autorului, sunt trecute printr-un filtru. Cu toate acestea, articolul pierde la capitolul autenticitate prin lipsa citatelor ºi prin faptul cã informaþiile par vagi, un fel de trecere în revistã. În fapt, cel de-al doilea articol este pe undeva opusul celui dintâi: primul era un inventar de citate în timp ce al doilea se dovedeºte a fi un inventar de fapte. Aspectul narativ al celor povestite lipseºte, dar se remarcã originalitatea redactorilor. Ultima temã a fost realizatã de Florin Vlad, care a ales sã povesteascã cea mai interesantã amintire: Pentru a vã aduce puþin zâmbetul pe buze, m-am gândit sã caut prin preajmã, pe la prieteni ºi chiar prin experienþa personalã, o amintire haioasã. Citiþi cu atenþie materialul de mai jos! Am întrebat un grup de prieteni ce amintire le-a rãmas în memorie ºi… mi s-a pãrut chiar interesant ce au avut de spus. (…) George C. are o amintire destul de interesantã ºi el: „Când am fost la 4-5 ani cu tata la peºte ºi nu ºtiam nici sã pun momeala în cârlig. M-am chinuit sã o pun cred cã zece minute, dar nu am reuºit. Dar m-am înþepat la degete destul de rãu. Tata a râs de mine ºi m-a ajutat. Când a tras primul peºte, m-am speriat ºi am aruncat undiþa din mânã. Iar a râs tata de mine. M-am supãrat ºi am vrut sã nu mai râdã, aºa cã m-am concentrat eu acolo ºi, când sã trag de undiþã cã muºcase iar, am cãzut în apã ºi mi-a luat ºi peºtele undiþa. În ziua aceea am fost umilit de un peºte ºi l-am fãcut pe tata sã râdã de mine cu lacrimi. El a zis cã mã ia ºi data viitoare la pescuit, dar când am auzit i-am zis cã nu mai merg în viaþa mea.” (…)

144


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. Florin Comºa dezvãluie o altã amintire care ne va aduce un zâmbet pe buze: „Prima mea amintire îl are în prim plan pe bunicul meu. Era iarna anului ’96 ºi mã aflam în vizitã la bunicii mei. Când mã duceam în vizitã la ei, mereu stãteam lângã cuptorul sobei care era plin cu plãcintã caldã, deoarece se simþea un miros plãcut de mere ºi scorþiºoarã. Într-o duminicã, bunicul mã trezeºte de dimineaþã pentru a-mi arãta vestitul târg din Þãndãrei. Când am ajuns acolo, am rãmas uimit. Era ceva ce mintea unui copil de patru ani nu putea înþelege. Nu realizam scopul acelei aglomerãri de oameni ºi animale. Vacile mugeau, oile behãiau, toate animalele þipau în limba lor specificã, iar eu am fugit plângând în braþele bunicului meu. De atunci ºi pânã în ziua de astãzi, pot spune cã nu am mai pus piciorul în viaþa mea într-un târg de animale. ªi au trecut aproape paisprezece ani…” (…) Cea mai veche amintire a mea este de la vârsta de 4-5 ani, când am fost cu familia pentru prima datã la mare. Acolo, fiind mic ºi necunoscând pe nimeni, am vrut sã explorez zona. Pãrinþii nu au vãzut când am plecat ºi au stat bine mersi la o terasã, devorând mici ºi bând bere, respectiv suc. Eu am plecat de lângã ei ºi, aºa mic cum eram, am intrat în apã, neºtiind ce urma sã se întâmple. Am ajuns la apã ºi am vãzut un grup de copii, trei - patru la numãr, puþin mai mari ca mine, toþi cu saltele de apã. Am vorbit puþit cu ei, m-am împrietenit destul de repede, scopul meu era sã stau pe o saltea cu unul dintre ei… Cam aºa s-a ºi întâmplat, ne-am distrat puþin cu toþii apoi unul dintre ei a plecat cu mama sa pentru a-ºi lua o îngheþatã ºi mi-a lãsat mie salteaua. M-am pus pe ea ºi am închis ochii. Era chiar frumos, pânã sã-mi dau seama deja mã luase curentul ºi mã dusese… Destul de departe în larg. De înotat, nu ºtiam sã înot, am vrut sã mã dau jos de pe saltea sã vãd dacã ajung la fundul apei, dar geamandura era la jumãtate de metru de mine. Ce puteam sã fac? Am început sã orãcãi ºi sã þip cãtre salvamari. Unul bea suc, iar celãlalt mânca ceva. Pânã la urmã vã daþi seama cã m-au vãzut, dar destul de târziu, când eu eram mov la faþã de plâns ºi de þipat, dar… Asta nu a fost cel mai mare pericol… sã fi vãzut pe urmã palmele de la mama. (…) Acum este rândul tãu sã povesteºti! (Florin Vlad, „Amintiri haioase”, 4 august 2010) Florin reuºeºte ca, printr-un colaj de citate, sã creeze o atmosferã a textului, pãstrând intervenþia lui limitatã. Este, în fapt, ceea ce se dorea: pornind de la un material cules de la cei intervievaþi, sã se creeze o poveste, sã fie încurajatã creativitatea elevului. În limitele impuse de jurnalism. • Concluzii Tipul de reportaj care are la bazã interviurile pe care elevii le fac pe stradã persoanelor întâlnite aleatoriu, numit în limbajul de specialitate vox populi, este cel care ajutã la formarea elevilor. Poate fi utilizat la început, când aceºtia nu au încã experienþa nici a scrisului, nici a muncii cu oamenii. Din autoevaluarea pe care elevii ºi-au fãcut-o am observat cã lipsa emoþiilor în cazul intervievãrii persoanelor revine constant atunci când aceºtia sunt întrebaþi despre beneficiile acestui tip de reportaj. Astfel, elevii dobândesc încrederea necesarã pentru a sta ulterior de vorbã cu persoane care reprezintã autoritãþile. Totodatã, prin acest tip de reportaj, elevii îºi dezvoltã un stil al lor, pe care îl vor putea utiliza ulterior în articole. Învaþã ce declaraþii pot fi utilizate ºi ce declaraþii nu sunt suficiente pentru a capta interesul cititorului ºi care trebuie sã fie intervenþia lor pe lângã citatele date. Mai mult chiar, cum trebuie sã fie ceea ce adaugã ei în relaþie cu ceea ce primesc de la persoanele intervievate. Alexandra David

145


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã.

STUDII DE CAZ: TEMELE OBLIGATORII A. TEMA COMUNÃ: RECICLAREA

ALBA IULIA ,,COLECTAREA SELECTIVÃ - LA VOIA... FIECÃRUIA,, Cornel Plumb, Colegiul Economic ,,Dionisie Pop Marþian“

1. Pregãtirea articolului Articolul „Colectarea selectivã - la voia... fiecãruia” a fost realizat în abordarea temei «Reciclarea», impusã de cãtre fundaþia Soros România. Trebuie precizat faptul cã cele 8 teme, impuse iniþial de cãtre fundaþie, trebuiau sã fie împãrþite între membrii echipei, în cadrul unei ºedinþe de redacþie. Întâmplarea a fãcut ca eu sã nu particip la acea întâlnire a reporterilor de liceu, însã îmi exprimasem de dinainte intenþia de a acoperi aceastã temã, lucru de care se pare cã s-a þinut cont. Pusesem ochii pe acest subiect încã de prima datã, atunci când ni s-a trimis, de la Fundaþie, un e-mail cu denumirile temelor, pentru cã mi-au venit în minte o grãmadã de idei despre cum sã-l abordez. Odatã ce tema mi-a fost încredinþatã, mi-am fãcut un plan de abordare, iniþial în trei articole: • În primul articol voi avea în vedere dacã existã vreun program de colectare selectivã a deºeurilor în Municipiul Alba Iulia, de cãtre cine se face aceastã colectare selectivã, unde sunt amplasate punctele de colectare, care sunt societãþile care recicleazã materiale sau unde se duc materialele colectate selectiv de la populaþie; • Urmãtoatele douã articole, am decis sã conþinã date despre materialele pe care cetãþenii trebuie sã le recicleze, precum ºi opiniile acestora despre acþiune, informaþii despre groapa de gunoi a oraºului ºi opinii ale operatorilor de salubritate. Pentru realizarea acestor articole, mai întâi pentru primul, întâia ºi cea mai la îndemânã sursã de informare a fost Google, unde am dat peste Planul Regional de Gestionare a Deºeurilor pentru Regiunea 7 Centru, abia apoi procurându-l ºi pe cel de la nivel judeþean, pentru Judeþul Alba. Trecându-le în revistã pe ambele, am realizat cã sunt inspirate unul din celãlalt. Au urmat cãutãri în presa localã, a unor articole, pentru a vedea ceea ce nu s-a acoperit, dar ºi pentru eventuale idei cu privire la ceea ce trebuie sã conþinã, în principal, un astfel de articol ºi cum sã grupez informaþiile. O altã sursã de informare a fost Primãria Alba Iulia, cãreia i-am înaintat o cerere de informaþii, conform Legii 544/2001, pentru a afla planul acesteia pentru colectarea selectivã în oraº. Rãspunsul nu a fost unul foarte elaborat, dar a conþinut informaþii de luat în seamã pentru cetãþeni. Înainte de trimiterea cererii, aceasta a fost verificatã în cadrul ºedinþei de redacþie sãptãmânale. De asemenea, în elaborarea cererii, i-am solicitat coordonatorului local un model care conþinea ºi douã posibile întrebãri, deoarece nu mã mai confruntasem cu aºa ceva înainte, la care am mai adãugat încã douã, pentru a acoperi informaþiile de care aveam nevoie.

146


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. 2. Realizarea articolului Dupã strângerea tuturor informaþiilor, a urmat etapa realizãrii articolului. Am început cu Planul Judeþean de Gestionare a Deºeurilor Alba, de unde am preluat informaþii generale despre previziunile privind deºeurile care vor fi realizate ºi colectate, precum ºi cele cu privire la materialele reciclabile necesare a fi colectate, pentru fiecare an, în vederea atingerii normelor impuse de Uniunea Europeanã. Acestea toate, dar ºi informaþii cu privire la gropile de gunoi ºi la agenþii economici de salubritate ºi cei care recicleazã materiale, au fost inserate, iniþial în forma brutã, într-un document Word, urmând ca informaþiile sã fie apoi selectate din nou dupã importanþã, combinate sau introduse într-un context potrivit. Ajungându-se la o formã finalã a ideilor pe paragrafe, am trecut la ordonarea acestora dupã un plan al articolului: întâi mi-am propus o introducere în temã, precizând contextul social, importamþa majorã a fenomenului, dar ºi obligativitatea tratãrii de cãtre autoritãþile locale a acestui subiect. Am continuat cu descrierea situaþiei prezente, bazatã pe observarea directã a situaþiei colectãrii deºeurilor în oraº, precum ºi cu programul de reciclare, cum se realizeazã acesta, de cãtre cine, unde sunt amplasate punctele de colectare, pãreri ale pãrþilor implicate. Finalul a fost atribuit datelor de la nivel judeþean, precum ºi a unei enumerãri a agenþilor economici care recicleazã ºi cãrora locuitorii judeþului se pot adresa. 3. Feed-back Evident, dupã realizarea articolului, a urmat citirea acestuia. Din partea profesorului coordonator, au existat câteva propuneri de revizuire a câtorva fraze ºi subtitluri, în care ideea principalã nu ieºea în evidenþã sau fraza era prea complicatã. Dupã aceste corecturi, coordonatorul local, la rândul sãu, a apreciat abundenþa de informaþii importante din articol, dar ºi faptul cã, pe ansamblu, este un articol foarte bun, chiar recomandându-l, în cadrul taberei de varã de la Sinaia, spre lecturã tuturor. Aceeaºi pãrere a venit ºi din partea colegilor de ºcoalã ºi a celorlalþi reporteri de liceu din echipã. 4. Continuarea abordãrii temei Cu siguranþã nu pot spune cã am epuizat în primul articol tot ceea ce se putea relata despre aceastã temã, aºa cã pe viitor îmi propun continuarea abordãrii acesteia prin celelalte douã articole, planificate iniþial: unul va fi reprezentat de un material video cu privire la materialele ce trebuie reciclate, alãturi de o scurtã prezentare a drumului pe care materialele le parcurg pânã a ajunge sã fie refolosite; al doilea va conþine pãrerea prestatorului de servicii de salubritate care se ocupã cu ridicarea deºeurilor colectate selectiv în oraº ºi a administratorului gropii de gunoi, dar ºi a reprezentanþilor Ministerului Mediului din judeþ, cu privire la cantitãþile efective de deºeuri reciclabile colectate, precum ºi barierele ºi soluþiile pentru acestea pe care le propun aceºtia. 5. Primul articol publicat Colectare selectivã – la voia… fiecãruia Published: July 14, 2010Posted in: ComunitateTags: colectare selectiva Alba Iulia În Alba Iulia, cu toate cã existã posibilitatea de a te duce cu plasa plinã de hârtie sau PET-uri pentru a le pune în containerele special procurate în acest sens (ce-i drept

147


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. sunt amplasate în puþine locuri din oraº), este preferatã de cetãþeni, probabil, metoda de „aruncare” a gunoiului în amestec. De ce? Este o soluþie mult mai „comodã” ºi, de regulã, presupune doar deplasarea pungii de gunoi menajer, în care zac amestecate PET-urile de la ulei vegetal ºi bãuturi carbogazoase, cu hârtia ºi cartonul de la ambalaje, alãturi de celelalte deºeuri, pentru câteva zeci de metri. În felul acesta, nu ai prea multe bãtãi de cap în a mai separa de-o parte hârtia ºi plasticul, în prealabil, pentru a le pune apoi în containerul de culoare verde, respectiv galben. Nici chiar în cazul elecricelor ºi electronicelor nu este mare înghesuialã la predat, mai ales dacã nu se ia nimic în schimb, în cadrul campaniei „Marea debarasare”, iniþiatã de Ministerul Mediului ºi Dezvoltãrii Durabile. Ultima ediþie a acestei campanii în municipiu, anunþatã pe site-ul Primãriei Alba Iulia, a avut loc pe 26-27 martie, iar cantitatea colectatã îºi gãseºte locul undeva sub media pe þarã. Noile reglementãri privind colectarea, sortarea, valorificarea ºi eliminarea diferitelor categorii de deºeuri pun în prim plan o implicare sporitã din partea populaþiei, metodele obiºnuite de colectare a deºeurilor din gospodãrii urmând a se dori date la o parte în favoarea unui transport separat pentru hârtie, plastic, sticlã, metale ºi deºeuri din ambalaje. Colectate în prealabil în containere colorate specific pentru fiecare material în parte, acestea vor fi mai uºor de sortat ºi reciclat. Problema reciclãrii este cu siguranþã un „examen de civilizaþie” pe care România ar trebui sã-l treacã prin respectarea angajamentelor faþã de Uniunea Europeanã privind cantitatea de deºeuri necesare a fi colectate selectiv. Deºeurile municipale generate sunt colectate prin grija administraþiei locale, având prin lege aceastã responsabilitate - Legea 101/2006 privind stabilirea cadrului juridic unitar privind înfiinþarea, organizarea, gestionarea, exploatarea, finanþarea ºi controlul funcþionãrii serviciile publice de salubrizare a localitãþilor, fãcând parte din sfera serviciilor comunitare ºi se desfãºoarã sub controlul, conducerea sau coordonarea autoritþilor publice locale. În Municipiul Alba Iulia activitatea de salubrizare a fost concesionatã prin contracte încheiate între Administraþia publicã ºi agenþii de salubritate care deservesc localitatea ºi comune limitrofe ca: Ciugud, Cricãu, Berghin, Ghirbom, Totoi, Teleac, Drâmbar, ªeuºa, Limba, ªard, Bucerdea Vinoasã, Ighiu, Daia Românã. Singurele containere pentru PET-uri ºi hârtie nu par a fi ticsite Deºeurile municipale sunt compuse în principal din deºeurile menajere colectate în amestec de la populaþie ºi instituþii, industrie ºi comerþ, precum ºi deºeurile provenite din parcuri, grãdini, pieþe precum ºi deºeurile stradale. În compoziþia deºeurilor menajere provenite din zona urbanã, ponderea cea mai mare (aproximativ 50%) este reprezentatã de cele biodegradabile, urmate de hârtie ºi carton, sticlã ºi plastic. La nivelul judeþului Alba nu existã instalaþii de sortare, de compostare, sau de tratare mecano-biologicã a lor. Valorificarea acestora se realizeazã la nivel destul de scãzut, dat fiind faptul cã albaiulienii încã nu ºi-au format deprinderea

148


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. de a colecta selectiv. Chit cã oricum nu sunt destule containere speciale pentru colectare selectivã în oraº, iar cele existente sunt doar pentru hârtie ºi PET-uri, nimeni nu pare însã deranjat cã astfel de containere nu ºi-au fãcut apariþia lângã cele de colectare în amestec din apropierea tuturor blocurilor sau locuinþelor. La urma urmei, problema recuperãrii deºeurilor ºi a salvãrii resurselor ne priveºte pe toþi. Atât timp cât nimeni nu este forþat sã colecteze selectiv, rãmâne la voia fiecãruia care mai are dispoziþie ºi timp pentru aºa ceva. Adevãrul este cã niciodatã cu o floare nu se face primãvarã, dar anunþã cã ea existã, ceea ce se potriveºte ca o mãnuºã situaþiei colectãrii selective din Alba Iulia. Faptul cã acele containere care existã nu erau în totalitate goale, aratã cã sunt ºi oameni responsabili, însã nu este de ajuns pentru a generaliza ºi a spune: „albaiulienii colecteazã selectiv”. La nivel judeþean În privinþa valorificãrii, la nivelul judeþului nu se duce lipsã de posibilitãþi. Hârtia ºi cartonul sunt valorificate de cãtre S.C. PEHART TEC S.A., din Petreºti, jud. Alba, cu o capacitate de procesare a cca. 6.500 tone de deºeuri pe an. Deºeurile metalice sunt reciclate la Aiud, de cãtre S.C. METALURGICA S.A., în timp ce lemnul ºi rumeguºul sunt repuse în folosinþã prin intermediul S.C. Kronospan Sepal din Sebeº. Dar iatã o scurtã listã cu agenþii economici din judeþul Alba, care colecteazã sau valorificã deºeuri: • SC Remat Alba SA Filiala Alba Iulia colecteazã: deºeuri metalice, hârtie, plastic, stclã, vehicule uzate, ulei uzat, baterii ºi acumulatori uzaþi; • SC Meteor Star SRL colecteazã: deºeuri metalice, hârtie, baterii ºi acumulatori uzaþi; • SC Kronospan Sebeº SA colecteazã ºi valorificã: deºeuri lemnoase ºi rumeguº; • SC Pehart Tec SA Petreºti colecteazã ºi valorificã: deºeuri de hârtie ºi carton; • SC Gabriel Grup SRL colecteazã: deºeuri de hârtie ºi carton, materiale plastice (PET); • SC Tehno General Jr. SRL colecteazã ºi valorificã vehicule uzate; • SC Auto Erhart SRL (punct de lucru Oarda) colecteazã ºi valorificã vehicule uzate; • SC Impuls Oil SRL colecteazã uleiuri uzate; • SC Salprest SRL colecteazã deºeuri de echipamente electrice ºi electronice; • SC Aloref SRL colecteazã deºeuri de echipamente electrice ºi electronice; • SC C.N.D.P.I. Romsoft SA colecteazã deºeuri de echipamente electrice ºi electronice din categoria tehnicã de calcul. Serviciile de salubritate în Alba Iulia sunt asigurate de douã societãþi, SC Salprest SA ºi SC Schuster & CO Ecologic SRL, principala practicã de colectare fiind cea în amestec. Colectarea separatã se realizeazã la nivelul municipiului doar pentru hârtie-carton ºi materiale plastice (PET-uri) (FOTO), în containere ale SC Salprest SA, amplasate în 30 de puncte din oraº.

149


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. Conform datelor oferite de Primãria Alba Iulia, deºeurile precolectate selectiv din jurul blocurilor sunt ridicate de cãtre operatorul de salubritate în fiecare sâmbãtã, sau ori de câte ori este nevoie, iar în cazul agenþilor economici ºi instituþiilor, colectarea se poate face ºi prin comandã telefonicã. Potrivit aceleiaºi surse, majoritatea gospodãriilor sunt dotate cu a 2-a pubelã pentru colectarea separatã a deºeurilor de plastic ºi hârtie. În ceea ce priveºte DEEE (Deºeurile de echipamente electrice ºi electronice), punctele de colectare sunt amplasate, în fiecare joi, în urmãtoarele locaþii: Calea Moþilor – spate magazin Unirea, strada Arnsberg – parcare, lângã parcul de joacã pentru copii, strada Arieºului – fosta piaþa agroalimentarã. Într-un interviu acordat pentru Informaþia de Alba, directorul Salprest SA a lãsat sã se înþeleagã cã rezultatul colectãrii selective se vede în costul salubrizãrii: „Am investit foarte mult în dotarea cu pubele speciale pentru acest procedeu de colectare a resturilor menajere ºi ar da ºi mai multe rezultate în momentul în care oamenii ar respecta acest proces … plasticul ºi hârtia se recicleazã, ceea ce înseamnã, practic, recuperarea unei pãrþi din suma investitã în procesul de salubrizare. Astfel am reuºit ca noi, firma Salprest, sã avem un preþ mult mai mic decât cel plãtit, de exemplu, de cei din Sibiu sau Cluj, pentru cã vãd cã foarte mulþi tot comparã Alba Iulia cu aceste douã oraºe. … Ei bine, noi lucrãm la o treime din preþul practicat de operatorii din aceste oraºe. De ce? ªi pentru cã acest sistem de colectare selectivã a început sã dea rezultate.” Pânã când cu toþii vom deveni conºtienþi de importanþa colectãrii selective, nu ne putem aºtepta la cantitãþi mulþumitoare pentru a trece, mãcar la limitã ºi în termen, „proba” la care suntem supuºi de Uniunea Europeanã în ceea ce priveºte cantitatea de deºeuri din containerele speciale pentru hârtie-carton ºi plastic (care nu par a fi ticsite de altfel), deoarece doar legea turmei ar funcþiona, probabil ca de fiecare datã, dupã replica: „dacã nu o face oricum toatã lumea, de ce aº face-o eu?”. La nivelul judeþului, conform Planului Judeþean de Gestionare a Deºeurilor Alba, pentru anul 2011 circa 67% din populaþia judeþului va trebui sã colecteze selectiv hârtia ºi cartonul ºi 55% plasticul, sticla ºi metalul, pentru ca pânã în 2013 numãrul lor sã creascã la 68% în cazul hârtiei, respectiv 63% pentru plastic, sticlã ºi metal. Niciun depozit ecologic în judeþ Depozitul ecologic din judeþ, investiþie a Proiectului privind Sistemul Integrat de Gestiune a Deºeurilor, se lasã încã aºteptat, mai ales cã unele depozite neconforme, printre care ºi cel albaiulian, mai au drept de funcþionare pentru câþiva ani. Pânã atunci însã, sunt solicitate gropile ecologice din judeþele vecine. Depozitul municipal din Alba Iulia, cu o capacitate proiectatã de peste 1.700.000 m³, este estimat sã atingã o suprafaþã de 6 ha în 2015, la momentul planificat sistãrii depozitãrii, conform HG 349/2005.

150


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. Coordonator Ana Maria Suciu Consideraþii generale – teme obligatorii Temele obligatorii au fost percepute ca benefice de cãtre ambele echipe pe care le-am coordonat. Ca ºi instrument de planificare, fiecare dintre echipe a conceput un calendar (anexele I ºi II), dar fiecare reporter a avut libertatea de a-ºi stabili singur termenele limitã ºi numãrul de articole scrise, ceea ce m-a ajutat sã îi responsabilizez ºi sã fie mult mai uºor sã le cer articolele promise, pentru cã ei singuri stabiliserã modul în care se organizeazã ºi când terminã, iar rezultatele au fost în mare mãsurã pozitive. Ca ºi recomandare, cred cã este dezirabil sã existe niºte teme pre-stabilite, dar doar ca ºi repere. Se poate observa cu uºurinþã cã în momentul în care reporterii au început sã lucreze pe temele obligatorii, nu a mai apãrut vreun articol pe alte teme. Când elevii scriu despre ce vor ei, articolele sunt mult mai bune. Desigur, sunt cazuri în care temele obligatorii au fost interesante, însã de cele mai multe ori lucrurile au fost abordate cantitativ ºi cu surse exclusiv de pe internet (un fel de revistã a presei pe subiect). 1. TEMÃ OBLIGATORIE-COMUNÃ-ALBA IULIA – RECICLAREA Articolul lui Cornel Bumb pe tema reciclãrii au fost unele dintre cele mai bune produse de echipa de la Alba Iulia. În primul rând, a contat perioada relativ mare de timp pentru documentare, conform calendarului ataºat în anexa I, aproximativ 3 sãptãmâni. În al doilea rând (ºi aceasta este o observaþie generalã), faptul cã autorul ºi-a dorit sã abordeze aceastã temã, care este de interes pentru el la nivel personal, a fãcut ca documentarea sã fie cât se poate de serioasã. Cu ocazia documentãrii pentru acest articol, Cornel a solicitat pentru prima datã informaþii de interes public de la Primãria Alba Iulia. Probabil a fost o premierã ºi faptul cã un elev de 18 ani citeºte un plan de management al deºeurilor. Rezultatul documentãrii lui a fost un articol care trateazã reciclarea din Alba Iulia din toate perspectivele posibile.

BISTRIÞA RECICLAREA – O PROBLEMà CARE DOAR PARE A FI REZOLVATà Echipa RDL Bistriþa a primit cu reþinere temele propuse de fundaþie, dar ºi cu un soi de detensionare pentru cã, într-un fel, se restrângea aria cãutãrilor pentru subiectele articolelor. Pânã la fixarea temelor, prima parte a fiecãrei ºedinþe de redacþie era dedicatã unei note informative asupra evenimentelor în curs de desfãºurare sau care urmau sã înceapã. Era cooptatã ºi doamna directoare Camelia Tabãrã care, în calitate de consilier local, era întotdeauna la curent cu evenimentele urbei ºi lua în serios misiunea echipei. Dupã ce se fãcea o scurtã trecere în revistã a evenimentelor mai importante, membrii echipei îºi împãrþeau sarcinile ºi, împreunã cu profesorul coordonator, creionau paºii realzãrii materialelor.

151


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. Primirea temelor a determinat echipa sã alegã modalitatea de abordare a acestora ºi toþi au cãzut de acord sã nu lucreze haotic, ci sã-ºi aleagã fiecare temele de care se va ocupa. Distribuþia s-a fãcut fãrã probleme, pentru cã toþi ºtiau de la început de ce teme sunt atraºi, ce oportunitãþi au în procurarea materialelor ºi în munca pe teren. Prin urmare fiecãrui membru i-a revenit câte douã teme ºi prima grijã a fost sã stabilim persoanele de contact responsabile sau competente pe care sã le abordãm în legãturã cu temele respective, astfel: Ciocan Teodora Mihaela 1. Legea Granturilor - persoane de contact: Monica Buboly, Gtaþiela Nemeº Inspectoratul ªcolar Bistriþa-Nãsãud, Liliana Coceºiu - Serviciul de Integrare Europeanã – Primãrie. 2. Educaþie. Danciu Daniel 3. Reciclare – viceprimar George Avram, primar Ovidiu Creþu. 4. ªedinþele Consiliului Local - Camelia Tabãrã - consilier local. Pop Emima 5. Consiliul elevilor - Costea Ioan - Inspectoratul ªcolar Judeþean Bistriþa-Nãsãud, Mihaela Curteanu - coordonator al Consiliului Local al Tinerilor. 6. Dezvoltarea sectorului non - guvernamental: Tãºuleasa, Inocenþii, ProAdo (d-na Orza), Bistriþa Medievalã( Florin Sãsãrman). Rai Andrei 7. Activitatea parlamentarilor - Ioan Botiº - deputat, Radu Moldovan - deputat, Ioan Þintean - deputat, Ioan Sbârciu – senator - birou parlamentar. 8. Sanatate. 9. Atunci când ºi-a ales tema reciclãrii deºeurilor, Daniel Danciu a avut ca atu faptul cã el a lucrat în calitate de cameraman la postul local de televiziune ºi cunoºtea pârghiile de funcþionare a instituþiei administrative a Bistriþei. Ceea ce rãmânea de discutat era maniera de abordare a temei, iar primele sugestii au fost de realizare a unei anchete la blocul sãu. Împreunã am început sã conturãm un plan de lucru, aºa cum facem de fiecare datã ºi l-am pus pe hârtie pentru a-i fi mai uºor sã respecte etapele: Reciclarea – plan de lucru pentru abordarea temei - programe de reciclare în ºcoli/in comunitate, ce impact au avut; - un subiect ar putea fi dacã... cei din blocul sãu recicleazã diferenþiat... dacã au recipiente în spatele blocului... dacã nu... de ce nu au? (fãcutã o anchetã); aici merge ºi o petiþie; - se poate vorbi ºi cu locatarii blocului, dacã aceºtia vor sã recicleze diferenþiat ºi sã semneze o petiþie prin care sã cearã Primãriei sã instaleze recipiente adecvate chiar la blocul sãu; - interviuri cu cei care le fac; - interviuri cu cei de la Garda de Mediu. În urma constatãrilor fãcute de cei intervievaþi, Daniel a decis cã este oportunã o petiþie, mai ales cã era tare curios dacã funcþioneazã pârghiile legale despre care aflase la seminarul de la Sibiu iniþiat de echipa Fundaþiei Soros România. În plus, dorea sã vadã cum se respectã drepturile cetãþeneºti de cãtre autoritãþile bistriþene.

152


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã.

PETIÞIE Denumirea autoritãþii sau a instituþiei publice: Primãria Municipiului Bistriþa Sediul/Adresa: Piaþa Centralã Nr. 6 Data: 15. 06. 2010 Stimate Domnule Primar, Subsemnatul Danciu Daniel, domiciliat în Bistriþa, Str. Mesteacãnului, Bl. 11, Sc. A, Ap. 6, legitimat cu CI seria XB, nr. 188846, colaborator în cadrul proiectului „Reporter de liceu”, implementat ºi finanþat de Fundaþia Soros, prin prezenta formulez o petiþie pe conform OUG nr. 27/2002 aprobatã prin Legea nr. 233/2002. Vã sesizez urmãtoarele probleme: - inexistenþa în Municipiul Bistriþa a pubelelor destinate colectãrii deºeurilor selective cu menþiunea clarã a tipului de deºeuri reciclabile: sticlã, hârtie, plastic; - inexistenþa spaþiilor special destinate acestora, fapt ce duce la confundarea celor deja existente cu pubela de gunoi menajer; - lipsa de supraveghere a spaþiilor de depozitare a deºeurilor reciclabile, fapt care duce la dezordine în apropierea acestora. ºi vã rog sã luaþi urmãtoarele mãsuri: - alocarea de spaþii cu destinaþie exclusivã deºeurilor reciclabile: sticlã, hârtie, plastic, în toate cartierele bistriþene; - amplasarea de pubele destinate colectãrii deºeurilor selective, în toate cartierele bistriþene; - aplicarea unor amenzi consistente, conform legii nr. 9/1973, Art. 1, Al. 1 pentru cei care nu depoziteazã corespunzãtor deºeurile de orice fel ºi deºeurile reciclabile în special. Soluþionarea acestor probleme semnalate vor avea rezultate benefice cum ar fi: - formarea unui cetãþean bistriþean civilizat ºi interesat de curãþenia propriului oraº; - reducerea poluãrii; - promovarea unei vieþi sãnãtoase în rândul tinerilor ºi nu numai. Doresc ca rãspunsul la petiþie sã îmi fie furnizat în format electronic la urmãtoarea adresã de email: danieldanciu3@gmail.com. Vã mulþumesc pentru solicitudine, ………………………….. (semnãtura petentului) Numele ºi prenumele petentului: Danciu Daniel Adresa: Bistriþa, Str. Mesteacãnului, Bl. 11, Sc. A, Ap. 6 Telefon (opþional): 0743 388674

Dupã nici zece zile de la petiþie, nu micã i-a fost încântarea lui Daniel sã constate cã petiþia sa fusese luatã în seamã, analizatã ºi în mare parte soluþionatã. Ceea ce l-a încântat cel mai mult a fost faptul cã i s-a rãspuns punctual atât la reclamaþii, cât ºi la propuneri, fiind asigurat de domnul primar însuºi de toatã aprecierea sa pentru implicarea în viaþa comunitãþii.

153


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã.

154


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. Aici nu se încheie însã povestea. Membrii echipei „CNAM online” au fost invitaþi în zilele imediat urmãtoare la postul local de televiziune într-o emisiune în direct intitulatã „Provocarea”. Emisiunea le-a dat ocazia tinerilor bistriþeni sã prezinte proiectul „Reporter de liceu” dar ºi sã abordeze temele pe care le aveau de tratat, într-o discuþie liberã, invitând telespectatorii sã intervinã cu completãri, sugestii ºi întrebãri. Ei au dezvoltat tema reciclãrii, insistând asupra atitudinii de neglijenþã a cetãþenilor care sfideazã comunitatea din comoditate sau din lipsã de educaþie civicã, preferând sã lase altora sarcina de a se ocupa de economisirea propriilor bani prin depozitarea selectivã a deºeurilor. Written on June 24, 2010 at 8:06 am by danieldanciu

***

ANUNÞ! Filed under Timp liber no comments Echipa „CNAM online” va participa la douã emisiuni în direct la postul de televiziune AS TV Bistriþa, pe tema implicãrii tinerilor în viaþa comunitãþii locale ºi îºi propune sã prezinte proiectul „Reporter de liceu”. Emisiunea se va difuza sub genericul „PROVOCAREA” ºi se va desfãºura vineri, 25 iunie 2010 ºi, respectiv, vineri 2 iulie 2010, la ora 19.00. Vã invitãm sã „fiþi pe fazã!”. Pentru cei care nu recepþioneazã postul tv vã trimitem link-ul:www.as-tv.ro Rezultate Fie ca o rezonanþã a acþiunilor celor din echipa de reporteri de liceu, fie ca o purã coincidenþã, în data de 01.07.2010 Primãria municipiului Bistriþa a demarat o campanie de colectare selectivã a deºeurilor prin amplasarea, în punctele de colectare, a containerelor în culorile convenþionale stabilite prin legislaþia pentru salubritate în vigoare: - Containere de culoare galbenã pentru PET-uri, folie, pungi de plastic, ambalaje din metal; - Containere de culoare albastrã pentru hârtie; - Containere de culoare maro pentru alte deºeuri; - Containere de culoare verde, de tip clopot, pentru sticlã. Campania a fost fãcutã publicã prin distribuirea de afiºe de avertizare la toate scãrile blocurilor de locatari sau la casele particulare, în mass-media, sau pe panourile publicitare din oraº. Pentru încurajarea acþiunii textul afiºului aminteºte de Directiva europeanã care vizeazã protecþia mediului prin colectarea în mod selectiv ºi obligativitatea, începând cu 01.07.2010, de a atinge þinta de recuperare a deºeurilor de 15 % din totalul cantitãþii colectate, în conformitate cu Ordonanþa 1607/2008. Nu ºtim dacã acþiunile noastre au determinat aceastã campanie sau dacã ea a fost planificatã cu mult timp înainte, dar ceea ce este cu adevãrat important este experienþa care a constituit pentru cei patru membri ai echipei o lecþie de implicare cetãþeneascã ºi o dovadã cã ei pot sã schimbe lumea. Ceea ce trebuie sã facã este în primul rând sã se implice.

155


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã.

CARANSEBEª Alexandra Partenie - Reciclare: adunarea selectivã a gunoiului, gropi ecologice • PREGÃTIREA În calitatea de preºedinte al Consiliului Elevilor de la Grupul ªcolar Forestier Caransebeº, dar ºi datoritã faptului cã studiazã într-o clasã cu profil Ecologie ºi protecþia calitãþii mediului, Alexandra Partenie a fost mereu preocupatã de acþiunile cu caracter ecologic desfãºurate de ºcoalã ºi comunitate, iar una din temele obligatorii din luna mai, respectiv Reciclarea, i-a venit ca o mãnuºã. • REALIZAREA Pentru a se informa cu privire la aceastã temã Alexandra a mers la Primãria municipiului Caransebeº ºi a completat o cerere de audienþã la domnul Bogdan Vitonescu, responsabilul secþiei de Protecþia Mediului. Articolul a avut aºadar la bazã informaþiile obþinute în urma audienþei, dar ºi documentarea pe aceastã temã a Alexandrei:

„Numai reciclând putem salva planeta” Un sondaj realizat de reporterii de liceu ai Grupului ªcolar Forestier a arãtat cã 80% dintre caransebeºeni ºtiu ce presupune colectarea selectivã. Discutând cu elevi din liceu am aflat cã o parte din ei (49%) colecteazã mereu selectiv, în timp ce 16% fac asta uneori, iar 35% niciodatã. Andreea Vasilescu spune cã pentru ea reciclarea a devenit un obicei, un lucru pe care îl face pur ºi simplu din instinct: ,,Reciclez de când mã ºtiu, pãrinþii mei m-au învãþat de micã sã protejez mediul înconjurãtor. Aºa cum mãnânc zilnic, mã uit la televizor, mã plimb, tot aºa ºi reciclez; a devenit parte din viaþa mea”. Reciclarea este procesul de refolosire al materialelor ºi produselor vechi pentru crearea unora noi, fãrã a apela la materii prime noi, reducând astfel consumul de energie necesar extragerii materiilor prime. Reciclarea ajutã la reducerea emisiilor de gaze cu efect de serã. Materialele reciclabile provin din mediul industrial, birouri sau locuinþe, constând din hârtie, plastic, sticlã, metal ºi materiale textile. Materialele biodegradabile precum resturile biovegetale ºi mâncarea nu sunt considerate reciclabile. Cele 3 metode principale de colectare a deºeurilor sunt: strângerea în centre speciale de colectare, centre de buy-back ºi colectarea „de la marginea drumului“. Centrele de colectare sunt cele mai eficiente din punctul de vedere al costurilor. Centrele de buy-back oferã o sumã de bani pentru recuperarea bunurilor stricate. Colectarea de la marginea drumului se diferenþiazã prin felul în care sunt stocate deºeurile: colecþie mixtã, colecþie de materiale reciclabile ºi depozitare prin separarea pe categorii.

156


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. În Caransebeº colectarea se face selectiv în anumite zone pilot, se valorificã cartonul, hârtia, metalele ºi D.E.E.E. (respectiv deºeurile electrice, electronice ºi electrocasnice). Colectarea are loc în prima sâmbãtã a fiecãrei luni. Pânã la finalizarea construcþiei gropii ecologice de la Lupac restul gunoiului menajer (frunze, coji) va fi transportat la haldina de la Oþelu Roºu. În locul haldinei de gunoi din Caransebeº (care s-a închis anul trecut) a rãmas montatã o presã pentru cartoane ºi PET-uri. „Pentru gestionarea deºeurilor în Caraº-Severin a fost creatã Asociaþia de Dezvoltare Intercomunitarã «Intercom Deºeuri». Asociaþia are ca scop realizarea în comun a proiectelor de dezvoltare a infrastructurii aferente serviciului public de salubrizare a localitãþilor, pe baza strategiei de dezvoltare a judeþului ºi furnizarea în comun a serviciilor de colectare ºi transport a gunoiului menajer”, ne-a informat domnul Bogdan Vitonescu de la secþia de Protecþia Mediului din cadrul Primãriei Caransebeº. Faþã de alte metode ecologice, reciclarea este cea care presupune cel mai mic efort din partea consumatorilor ºi are o multitudine de beneficii: creeazã locuri de muncã, scade costurile companiilor (cu cât se recicleazã mai mult cu atât scad ºi costurile companiilor), reduce numãrul de agenþi poluanþi din aer ºi apã, reduce cantitatea de deºeuri ce trebuie depozitatã în gropi de gunoi, previne distrugerea habitatelor naturale ale animalelor, a biodiversitãþii ºi previne eroziunea solului. Autor: Alexandra Partenie

Ochiul coordonatorului, Oana Vieru S-a vãzut cum pe parcursul a 6 luni de zile echipa de la Caransebeº a crescut. S-a vãzut în felul în care aceºtia au început sã scrie articolele. Dacã pentru alte echipe temele impuse au fost un moment de dezolare, pentru GSF-online au fost binevenite. Au însemnat pentru ei o îndrumare, o orientare cãtre ceva mai concret ºi interesant. Desigur, nu a fost uºor sã batã la uºi ºi sã vorbeascã cu oameni „de vazã” din regiune, dar a fost impulsul de care aveau nevoie ca sã meargã mai departe. Spuneam în prezentarea ºcolii cã face parte dintr-o regiune uºor reticentã la schimbãri ºi evenimete - ºi asta s-a vãzut din lipsa articolelor sau lipsa informaþiilor din articolele scrise de elevii de la Grupul ªcolar Forestier. Odatã cu apariþia temelor impuse, au ºtiut exact ce sã caute ºi unde. Una dintre teme a fost reciclarea. Subiectul a mai fost atins de câteva ori în aricolele lor, fãcând parte dintr-un colegiu ce pune accent pe activitãþile ecologice. Numai cã de aceastã datã au fost mai specifici. S-au interesat de situaþia prezentã a reciclãrii în Caransebeº, de colectarea DEEE (a deºeurilor electrice, electronice ºi electrocasnice) ºi de situaþia gropii de gunoi din regiune. Pe lângã informaþiile cu caracter general ºi concluziile de la sfârºitul articolelor („reciclarea presupune cel mai mic efort din partea consumatorilor, creeazã locuri de muncã, scade costurile companiilor” – Numai reciclând putem salva planeta), cei de la GSF au redat într-o micã mãsurã ºi efortul depus de alte persoane interesate de reciclare. Unul dintre articole descrie o expoziþie de desene pe tema reciclãrii, desene fãcute de copii din grãdiniþe, ei fiind „consumatorii de mâine”.

157


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã.

CRAIOVA RECICLAREA Printre temele obligatorii trimise de Fundaþie pentru echipele de reporteri a fost ºi reciclarea. La împãrþirea temelor obligatorii între membrii echipei, toþi s-au ferit în a alege aceastã temã. Am convenit sã purtãm o discuþie despre acest subiect ºi sã stabilim o modalitatea de abordare. Reciclarea este un concept al secolului XX ºi a apãrut ca una din posibilitãþile de a limita risipa ºi de a utiliza mai eficient resursele. A devenit din ce în ce mai clar cã industrializarea ºi creºterea susþinutã a populaþiei au condus la consumarea unor cantitãþi de resurse din ce în ce mai mari. De ce sã reciclãm ? Deºeurile pot afecta mediul înconjurãtor, aerul, apa, pãmântul. Gestionarea lor ineficientã ne poate afecta sãnãtatea ºi mediul în care trãim. Prea multe lucruri despre reciclare, în oraºul nostru, nu se cunosc. În ºcoalã existã amplasate pe fiecare palier recipienþi pentru colectarea diferitelor tipuri de deºeuri (hârtie, plastic), rezultat al implementãrii unui proiect „Mediul pe înþelesul tuturor!” Ce se întâmplã cu aceste deºeuri pânã la reciclare? Tãcere. Craiova nu se numãrã printre oraºele cu un sistem de colectare selectivã a deºeurilor. Amânat de prea multe ori, articolul despre reciclare a devenit o problemã complicatã. Cosmin Filiºan, cel care trebuia sã redacteze articolul, a mers la Agentia de Protecþie a Mediului pentru a culege informaþii. Dar, tãcere. Câteva telefoane date la Serviciul de Salubritate ºi poate implicarea prea superficialã în activitatea de documentare au dus la urmãtorul articol: Paºi înceþi, dar siguri cãtre reciclare, în Craiova Devenind una dintre principalele probleme mondiale, aceea a reciclarii deºeurilor rezultate din consumul produselor de cãtre oameni, Parlamentul României a pornit demersuri în aceastã privinþã adoptând legea 132/2010 în luna iunie a acestui an cu termen de aplicabilitate de 3 luni, prin care instituþiile publice vor fi obligate sã amenajeze pe fiecare etaj al fiecãrei instituþii containere în vederea colectãrii selective a deºeurilor menajere ºi anume hârtie, carton, metale, plastice ºi sticlã. Urmãrile neîndeplinirii cerinþelor legii de cãtre responsabilii cu asigurarea colectãrii în spaþiile vizate vor atrage amenzi cuprinse între 500 ºi 3.000 lei ºi amenzi cuprinse între 5.000 ºi 10.000 lei pentru firmele care sunt însãrcinate sã preia deºeurile, în cazul în care nu le vor ridica la termen.

158


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. Obiectivele legii sunt creºterea gradului de reciclare ºi de valorificare a deºeurilor colectate selectiv ºi creºterea gradului de conºtientizare a funcþionarilor ºi a cetãþenilor cu privire la colectarea selectivã. În Craiova Serviciul Public de Salubritate (SPS) a pus la dispoziþia craiovenilor încã din luna aprilie, 1.250 de pubele destinate colectãrii selective a materialelor mai sus menþionate dupã ce SPS ºi-a achiziþionat o presã de balotare destinatã materialelor reciclabile. Banii obþinuþi în urmã vânzãrii produselor reciclabile vor merge în contul serviciului public. Marin Sima, un craiovean în vârstã de 53 de ani, a declarat: ,,Am încercat sã fac colectare selectivã ºi am grupat de acasã gunoiul menajer pentru fiecare categorie ºi dupã vreo 3 minute irosite cã sã bag pet-urile, sticlã ºi metalele prin gãurile acelea mici cu care sunt prevãzute noile containere, am plecat ºi dupã ce am mers vreo 50 de metri am observat un þigan care a venit dupã mine, a ridicat capacul containerului, a luat pet-urile ºi conservele ºi a plecat. Sunt de pãrere cã cetãþenii României nu vor ajunge sã facã vrodatã reciclare pânã când nu vor fi ameninþaþi de lege. Dar am dubii în ceea ce priveºte aplicarea sancþiunilor de cãtre autoritãþi.” Serviciul Public de Salubritate a pornit demersurile pentru amenajarea spaþiilor de depozitare ºi pentru colectarea deºeurilor destinate reciclãrii de la instituþiile publice din Craiova dar ºi stabilirea prin licitaþie a firmelor interesate de produsele reciclabile. urmând ca toate acestea sã fie gata în momentul când legea va intrã în vigoare. Cosmin FILIªAN

Articolul profesorului coordonator Carmen Mocanu În Craiova, colectarea selectivã a gunoiului, potrivit normelor europene, s-a dovedit un obiectiv greu de realizat. Încercãrile Salubritãþii de a colecta selectiv gunoiul au eºuat. Din cauza nepãsãrii cetãþenilor, dar ºi a indiferenþei autoritãþilor se strâng la grãmadã, în aceeaºi pubelã, resturile menajere, peturile, hârtia ºi sticla. În 2007, 2008, programele pilot pentru colectare selectivã, s-au dovedit inutile. În diferite cartiere al oraºului s-au instalat platforme pentru containere speciale de gunoi. Rezultatul a fost zero. În Craiova nu existã o firmã mare de colectare a peturilor. Autoritãþile locale ºi reprezentanþii Serviciului de Salubritate spun cã ar fi mai bine ca gunoiul sã nu se mai strângã selectiv. În caz contrar, ar fi nevoie de douã tipuri de maºini, douã programe distincte, ceea ce ar ridica preþul colectãrii gunoiului, iar costul s-ar resimþi în buzunarul cetãþeanului. Dezinteresul populaþiei de a aduna selectiv gunoiul este încurajat ºi de metodele angajaþilor de la Salubritate. Aceºtia înghesuie zilnic în maºini tot ce gãsesc la platforma de gunoi: resturi menajere, hârtie, sticlã, peturi, fier ºi moloz. Toate aceste sunt duse la groapa de gunoi de la Mofleni. Aici se face sortarea, manualã ºi extreme de costisitoare. Prea aproape de oraº, groapa de la Mofleni a fost ºi este un poluator constant pentru locuitorii din vecinatate ºi nu numai.

159


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã.

MIERCUREA CIUC Responsabil studiu de caz, reporter de liceu, Matieº Cristina, Liceul Teoretic Marton Aron

RECICLAREA ÎN MUNICIPIUL MIERCUREA CIUC Privind tema problemei reciclãrii, temã obligatorie pe care am primit-o de la Fundaþie, am scris douã articole. Primul dintre ele s-a intitulat „Gândeºte-te ºi la viitor! Reciclarea te priveºte!“ http://miercurea-ciuc.reporterdeliceu.ro/?p=644. Pregãtirea mea a început, în primul rând, cu ajutorul forumului, unde am primit informaþii destul de utile ca punct de pornire. În schimb, abordarea temei într-un articol a rãmas pe seama mea. A urmat o perioadã de documentare. Am început cu site-uri de pe internet (precum pagina web a Ministerului Mediului, Google...), iar apoi am continuat la nivel local contactând Primãria Municipiului Miercurea Ciuc ºi Firma de Salubritate a municipiului. Documentarea a fost îngreunatã datoritã faptului cã nimeni dintre cei pe care i-am întrebat nu ºtia nimic despre modul în care are loc reciclarea în oraºul Miercurea Ciuc. Asta oglindeºte ºi Vox Populi-ul pe care l-am realizat cu rãspunsurile primite de la prieteni de aceeaºi vârstã cu mine. Era o temã de care tinerii nu erau interesaþi, iar majoritatea lor se mirau cã o persoanã de vârsta lor ar putea fi interesatã de aºa ceva. Dupã întâlnirea avutã cu coordonatoarea noastrã Ana, primul lucru pe care l-am fãcut a fost scrierea unei cereri Primãriei Municipiului Miercurea Ciuc. Ei nu mi-au rãspuns la întrebãri nici pânã acum. Apoi am contactat Firma de Salubritate SC AVE-HURON SRL de unde am primit rãspunsuri destul de importante ºi pe care, cred eu, nu le-aº fi aflat de nicãieri altundeva, cu excepþia primãriei municipiului. La final, acestã temã complexã a apãrut în articolul de mai jos.

Gândeºte-te ºi la viitor! Reciclarea te priveºte! Gunoiul se adunã, dar nimeni nu ºtie nimic în legãturã cu reciclarea din Miercurea Ciuc. Care este motivul neºtiinþei? Oamenii nu se implicã civic atât cât ar fi nevoie? Pentru cã lipsa de informaþii dominã. Deci momentan putem vorbi de problema reciclãrii. A avut loc un Vox Populi, astfel tinerii din comunitatea noastrã au fost întrebaþi: Ce ºtii tu despre reciclarea din Miercurea Ciuc ºi cum se implementeazã ea în acest oraº? Majoritatea au rãspuns: „Nu ºtiu nimic, crede-mã!” Alþii în schimb au mai auzit de firma de salubritate AVE care le ia gunoiul de acasã. Iatã ºi rãspunsurile lor: „Pãi, reciclarea uleiului. Uleiul folosit sã nu se arunce în apã. Se strânge în flacoane goale ºi se aruncã la gunoi dupã care vine o maºinã care ia gunoiul. Maºina aparþinând unei firme din Ungaria.” (D.M.-19) A.N., 17 ani spune: „În oraºul nostru pot menþiona urmãtoarele posibilitãþi de reciclare:

160


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. 1. Maºinile care prelucreazã lemnul din care rezultã material rezidual precum rumeguºul care poate fi folosit la termoficare. Luând în vedere faptul cã gazul metan se scumpeºte, iar rumeguºul este relativ ieftin, înlocuindu-l ºi folosindu-l, banii cheltuiþi pe încãlzirea urbanã ºi sinteza de apã caldã menajerã va fi mai micã în mod semnificativ (aproximativ 30-35%) decât costurile suportate de populaþia din România acum. 2. Printr-o iniþiativã civilã s-a organizat colectarea uleiului de uz casnic pe care îl folosesc ca combustibil pentru maºinãrii.” P.I.(19 ani): “Nu am auzit sã existe la noi în oraº vreun program de colectare selectivã, însã nu cred cã ar fi o idee rea, ci din contra, ar fi binevenitã.” B.Cs. în vârstã de 19 ani: “Nu cred cã în Miercurea Ciuc putem vorbi despre reciclarea deºeurilor. Cel puþin nu aºa pare, pentru cã nu sunt rãspândite nici mãcar coºuri de gunoi speciale. E adevãrat, în câteva locuri sunt, de exemplu la garã, dar ºi acestea sunt numai de formã, cãci nimeni nu le foloseºte într-un mod adecvat. Însã, dacã nu are loc reciclarea deºeurilor, atunci se poate înþelege din ce motiv.” Am aflat informaþii importante, în legãturã cu reciclarea în oraº de la asistentul manager al firmei de salubritate AVE ºi anume Csilla Farkas-Czerják: Î: Singura firmã de salubritate din Miercurea Ciuc este cea pe care o aveþi în administraþie. De când funcþioneazã ea în acest oraº? R: Societatea AVE Huron SRL funcþioneazã în oraº din anul 1997. Pânã în 2008 societatea a funcþionat sub numele Huron Export-Import SRL, iar dupã ce liderul pieþii de gestionare de deºeuri din Austria a preluat administrarea firmei 100%, a devenit o filialã operativã de gestionare a deºeurilor a grupului AVE. Î: Cum ºi când are loc colectarea gunoiului? R: Deºeurile menajere de la persoane fizice ºi juridice se colecteazã cu autogunoiere performante o datã pe sãptãmânã. Din cartiere se colecteazã de 2 ori pe sãptãmânã. Programul de lucru este între orele: 07.00 -16.00 . Î: Întregul oraº este deservit de firma dumneavoastrã? R: Da. Î: Care sunt planurile pe viitor în ceea ce priveºte reciclarea din Miercurea Ciuc? R: A fost semnat un Protocol de colaborare cu privire la implementarea colectãrii selective a deºeurilor în municipiul Miercurea Ciuc între SC ECO ROM AMBALAJE SA , Primãria Municipiului Miercurea Ciuc ºi societatea AVE – HURON SRL. Acesta constã în asigurarea de cãtre ECO ROM AMBALAJE SA pentru Municipiul Miercurea Ciuc a containerelor standardizate de tip clopot confecþionate din PE de capacitate 2.5 mc pentru deºeurile reciclabile de tip hârtie/cartoane, materiale plastice ºi sticlã. În raza administrativã a Municipiului Miercurea Ciuc vor fi amplasate 18 puncte de colectare, fiecare punct de colectare prevãzut cu cele trei containere standard. Colectarea deºeurilor va fi asiguratã de cãtre SC AVE- HURON SRL dupã un program stabilit împreunã cu Primãria Miercurea Ciuc. Dacã existã planuri atunci sunt ºi speranþe pentru un oraº curat. Nu trebuie sã uitãm sã ne gândim la viitorul nostru ºi al municipiului nostru, Miercurea Ciuc. Consemnat de Matieº Cristina

161


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. Feed-back-ul la articol constã într-un reply primit de la Suciu Ana-Maria sub articol: Foarte frumos, abia aºtept sã vãd ce rãspunde primãria. ºi unul pe forum: Felicitãri, mie mi-a plãcut cum ai scris! Poate ar fi o idee bunã sã nu îi zici Vox Populi direct în articol, dar aici asteptãm pãrerea specialiºtilor. În ceea ce priveºte titlul, am încercat sã atrag atenþia tinerilor asupra unei probleme care totuºi ar trebui sã intereseze pe toatã lumea. Revenirea a avut loc cu ajutorul urmãtorului articol: Împreunã împotriva deºeurilor! Cu câteva sute de ani în urmã aveam posibilitatea sã bem din lacuri ºi râuri. Astãzi nu putem avea încredere nici mãcar în apa de la robinet. Ne-am interesat ce ar putea fi în acel pahar de apã pe care ne pregãtim sã-l bem ºi cum am putea scãpa de impuritãþile din el? Te-ai gândit vreodatã care ar putea fi motivul pentru care sunt ele acolo? Dacã vrei sã gãseºti apã curatã mãcar în flacoane, atunci învaþã sã strângi gunoiul! Pentru cã nu tot ce se aruncã este gunoi. ªtiaþi cã sticla are nevoie de 1.000.000 de ani pentru a se descompune în bucãþele mici? ªtiaþi cã descompunerea naturalã a plasticului în mediul înconjurãtor necesitã peste 500 de ani datoritã materialelor care îl alcãtuiesc? ªtiaþi cã fiecare tonã de hârtie reciclatã poate salva 17 copaci? ªtiaþi cã un televizor poate funcþiona trei ore încontinuu cu energia economisitã prin reciclarea unei cutii de aluminiu? (http://www.ecoromambalaje.ro/ colectare_selectiva.php-sursa) Recicleazã ºi tu! Selectarea deºeurilor începe în casa ta. Tot timpul aºteptãm sã vinã cineva ºi sã ne spunã ce sã facem pentru ca lucrurile sã meargã aºa cum ar trebui. Ei bine, tu nu depinzi de nimeni. ªi un minut este foarte lung atunci când o mulþime de lucruri depind de ceea ce faci. Iar dacã vorbim de o zi întreagã atunci se pot face ºi mai multe. De aceea te invit ºi pe tine sã faci ceva pentru mediul în care locuieºti. Poþi începe prin a lua parte la proiectul Let’s do it, România. Scopul echipei este de a curãþa întreaga þarã pe 25 septembrie 2010. Pentru mai multe informaþii, dã click: (http:// www.letsdoitromania.ro/stiri/cartam-in-harghita/–sursa) De ce? Deoarece este vorba despre locul în care trãim, unde ne petrecem viaþa de zi cu zi. Este important ca deºeurile aruncate necorespunzãtor în ecosistemele naturale sã disparã ºi sã se previnã reapariþia acestora. Aceste lucrãri au fost solicitate României ºi de Uniunea Europeanã. Toþi pentru unul ºi unul pentru toþi. Deci, toþi împotriva deºeurilor. Sursa fotografii: www.alternativenergia.hu/tag/norvegia codverde.realitatea.net/2009/07/ Reporter de liceu, Matieº Cristina

162


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. Acest articolul l-am continuat astfel: De astãzi, România mai curatã

De astãzi, România mai curatã A avut loc ºi marea campanie de strângere a gunoiului, un proiect naþional de implicare socialã. Proiectul “Let’s Do It, România! – Curãþenie în toatã þara. Într-o singurã zi!” se pare cã a avut un mare succes. Cercetaºii Centrului Local “Orion“ din Miercurea-Ciuc au luat parte de asemenea la aceastã activitate, curãþând împrejurimile oraºului. Cercetaºii sunt un grup de tineri, repartizaþi pe ramuri de vârstã: Lupiºori, Temerari, Exploratori ºi Lideri (Seniori), cu motto-ul „Gata oricând!” „Scopul cercetãºiei este de a face o Românie mai bunã ºi mai curatã cetãþenilor þãrii, în special în oraºul nostru. Eu sunt cercetaº pentru cã ceea ce învãþ la cercetaºi mã ajutã pe parcursul vieþii” spune Antochi Marius, cu vârsta de 17 ani. Cercetãºia se bazeazã în principal pe campusuri organizate undeva la munte, participând membri ai diferitelor centre locale, unde se cântã în jurul focului ºi unde se desfãºoarã activitãþi de ecologizare ºi de orientare, precum ºi numeroase jocuri. Tinerii care acþioneazã Exploratorul Linx (Florin Mihalache-18 ani) rãspunde câtorva întrebãri legate de modul în care s-a desfãºurat acest proiect în zona noastrã.http:// miercurea-ciuc.reporterdeliceu.ro/ wp-content/uploads/2010/09/ lets_do_it_44.jpg Î: Cum aþi aflat despre acþiune ºi cum v-aþi implicat în proiect? R: Despre acþiune am aflat în urmã cu câteva luni prin intermediul internetului, iar implicarea în proiect aº putea spune cã a venit de la sine în momentul în care ni s-a propus sã facem acest lucru alãturi de cercetaºi. Dacã nu am fi mers ca ºi grup de cercetaºi, probabil cã numãrul voluntarilor de vârsta noastrã ar fi fost mai mic, cel puþin în Ciuc. Î: Câte persoane au luat parte la marele proiect? Alãturi de cercetaºi s-au prezentat ºi alti voluntari? R: Numãrul total de voluntari în România a fost de 73.212, dar în judeþul Harghita numãrul lor a fost destul de mic comparativ cu celelalte judeþe, doar 170 de persoane fiind interesate. În Miercurea Ciuc au fost implicaþi atât cercetaºi cât, ºi alþi voluntari. Î: Care au fost zonele pe care le-aþi curãþat? R: Înainte de activitatea de curãþare, au fost voluntari care s-au ocupat de cartare, reuºind astfel sã punã la punct o hartã online pe care apar mormanele de gunoi gãsite (http://intranet.letsdoitromania.ro/hartaverif/). Participanþii s-au înscris pe echipe, iar

163


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. fiecare echipã s-a ocupat de curãþarea anumitor mormane. Nu aº putea spune cu exactitate ce zone au fost curãþate, dar echipa noastrã a ecologizat undeva în apropiere de Leliceni, într-un loc care a devenit groapã de gunoi pentru diverse persoane. În urmãtoarele zile vom afla precis ce zone au fost ecologizate, cu ajutorul hãrþii online care e în curs de actualizare. Î: Crezi cã scopul proiectului a fost atins? R: Noi sperãm din tot sufletul cã scopul a fost atins, dar eu am unele îndoieli… Existã foarte mulþi locuitori ai acestei þãri pe care nu îi intereseazã deloc starea mediului înconjurãtor, fiind astfel foarte greu sã îi responsabilizãm. Dacã ar fi mai multe proiecte de acest gen la nivel naþional, poate cã ar exista ºanse sã avem o þarã curatã. http://miercurea-ciuc.reporterdeliceu.ro/wp-content/uploads/2010/09/SIGUR.jpg Sã sperãm cã munca acestor tineri, ca ºi a altor persoane din întreaga þarã, care au luat parte la curãþarea României, nu a fost în zadar, iar gunoiul nu se va aºterne din nou peste meleagurile României. Sursã fotografii, Florin Mihalache Repor ter de liceu, Matieº Cristina Cel din urmã articol se pare cã a avut mai mult succes decât celelalte douã. Am primit mai multe comentarii de la cititorii mei ºi chiar dacã nu mi-au scris mulþi comentarii ºtiu cã articolul a fost citit de multe persoane. annuaire says: I like to read nice things! Garretot says: Todo din6mica y muy positiva! Pe parcurs am aflat ºi faptul cã toþi Cercetaºii Centrului Local “Orion“ au primit link-ul articolului ºi le-a plãcut enorm, lucru care m-a fãcut sã mã simt împlinitã... Coordonator, Ana Maria Suciu 1. TEMÃ OBLIGATORIE COMUNÃ – MIERCUREA CIUC – RECICLAREA Articolele Cristinei pe tema reciclãrii au evoluat pe mãsurã ce ea a devenit cu adevãrat preocupatã de aceastã temã. Dacã în primul articol singurele surse sunt siteurile de profil, pentru cel de-al doilea au fost solicitate la primãrie informaþii de interes public privind serviciile de salubrizare. Deºi nu a primit un rãspuns în timp util, Cristina a continuat investigþia asupra subiectului, a utilizat un vox populi pentru a identifica opiniile colegilor din liceu despre subiect ºi a realizat un interviu cu un reprezentant al unei firme de salubritate care activeazã în comunitatea ei. Mai mult, chiar dupã ce tabãra de varã trecuse, Cristina s-a întors la subiect ºi a relatat implementarea proiectului naþional „Let s do it Romania!“ la nivel local.

164


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã.

ROMAN COLECTAREA SELECTIVÃ A DEªEURILOR LA ROMAN, DE LA IDEAL LA REALITATEA COTIDIANÃ Deºeurile pe care romaºcanii le aruncã în mod obiºnuit la un container comun vor fi, teoretic, selectate pânã în anul 2015 pe cel puþin patru fluxuri (plastic, metal, sticlã ºi hârtie/carton). Prin urmare, se aºteaptã ca în anul 2020 un procent de 50% din deºeuri sã fie reciclate. Vãzutã ca o provocare, reciclarea începe sã intre în vocabularul cotidian al romaºcanilor. Deocamdatã, segmentul de vârstã cel mai interesat de ecologie este cel al adolescenþilor. Pubele ecologice la Colegiul Naþional „Roman-Vodã” Una din iniþiativele privind reciclarea selectivã a deºeurilor este derulatã de cãtre Colegiului Naþional “Roman Vodã”, unde nu existã momentan pubele ecologice corespunzãtoare fluxurilor amintite mai sus. 402 elevi cenereviºti au semnat o petiþie adresatã Primãriei Roman în care solicitau amplasarea pubelelor destinate colectãrii selective a deºeurilor în liceu. Rãspunsul a fost unul negativ, motivat de lipsa fondurilor financiare. Elevii nu au dezarmat, iar soluþia nu a întârziat sã aparã. Fundaþia “Pentru o Viaþã Demnã” Roman ºi-a oferit sprijinul în rezolvarea acestei probleme prin încheierea unui parteneriat cu instituþia ºcolarã. Concret: trei pubele ecologice destinate strângerii de maculaturã au fost amplasate în incinta Colegiului Naþional “Roman Vodã” la începutul anului ºcolar 2010-2011. Mara Ieºanu, coordonatoarea acestui proiect, este elevã în clasa a X-a în cadrul aceluiaºi liceu ºi ne-a oferit câteva detalii legate de acest proiect. RdL: Ce te motiveazã sã te implici în domeniul ecologiei? Mara: Sunt interesatã de domeniul ecologiei deoarece fac parte din cei cãrora le pasã. Consider cã suntem obligaþi sã lãsãm generaþiilor viitoare o planetã curatã. De asemenea, ºi eu doresc sã trãiesc într-un mediu sãnãtos ºi, dacã asta înseamnã ca ºi eu sã mã implic, o voi face. Acest lucru ar trebui sã fie în atenþia tuturor. RdL: Cum ai ajuns sã descoperi Fundaþia “Pentru o Viaþã Demnã” Roman? Mara: Am descoperit aceastã fundaþie datoritã vouã. Am citit în ediþia online a „Ziarului Muºatinilor” despre un proiect ecologic /”Tinerii te provoacã: fii ecologist!”, n.r./ derulat de respectiva fundaþie, i-am contactat iar restul…au fost doar detalii tehnice. RdL: De ce consideri cã aceste pubele vor fi folositoare? Mara: Consider cã aceste pubele sunt folositoare deoarece reprezintã un prim pas în determinarea elevilor sã colecteze selectiv deºeurile. Existã astfel posibilitatea recuperãrii ºi refolosirii maculaturii ca materie primã în vederea fabricãrii hârtiei. În acest mod vor fi salvaþi de la tãiere copacii care reprezintã ”plãmânul verde al planetei”. De asemenea, prin valorificarea maculaturii la centrele de colectare se pot obþine bani cu ajutorul cãrora va fi posibilã

165


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. achiziþionarea pubelelor permanente, cele existente fiind luate în comodat de la „Fundaþia Pentru o Viaþã Demnã”. Cu toate cã acest proiect poate fi considerat unul mic în comparaþie cu alte acþiuni ecologice este totuºi un pas fãcut. Sperãm sã se finalizeze cu rezultate, sã se implice cât mai multã lume ºi sã reuºim sã salvãm cât mai mulþi copaci. Gradul de implicare al Primãriei Municipiului Roman ºi al altor instituþii de mediu: În problemele de naturã ecologicã, Garda de Mediu reprezintã un actor important. Rolul instituþiei este de consiliere, control, respectiv sancþionare, dacã este cazul, a celor care înþeleg sã încalce normele relative la mediul înconjurãtor. ªeful Gãrzii din Roman, inspectorul Cristian Cozma, ne-a amintit cã Primãria Municipiului Roman dispune de o groapã ecologicã, iar termenul de închidere al acesteia este în 2012. Rdl : Vã rugãm sã descrieþi, în câteva cuvinte, activitatea “Gãrzii de Mediu”: Cristian Cozma: În cadrul Gãrzii de Mediu se regãsesc douã domenii mari: controlul poluãrii ºi al biodiversitãþii. Controlul poluãrii are în vedere verificarea nivelului poluãrii, dar ºi modul în care substanþele chimice ºi periculoase ajung în mediul înconjurãtor. În acest sens, se efectueazã controale pentru a preveni sau a sancþiona unele încãlcãri de lege cu privire la poluare. Controlul biodiversitãþii cuprinde în aria sa tot ce este viu, începând de la plante, animale, ape etc. RdL: Cum vã implicaþi efectiv în problemele mediului? Cristian Cozma: Noi suntem cei care aplicãm sancþiuni contravenþionale prevãzute de legislaþia în domeniul protecþiei mediului. Aici trebuie fãcutã o precizare. Agenþia de Mediu se ocupã cu implementarea legislaþiei europene, iar Garda de Mediu intervine în controlul efectiv al tuturor activitãþilor care au impact asupra mediului. În plus, administraþia fondului de mediu reprezintã organismul ce colecteazã fonduri pentru protejarea mediului înconjurãtor. RdL: Existã o reþea de voluntari care activeazã pentru protecþia mediului? Cristian Cozma: Existã. În “Corpul voluntarilor de mediu” se poate înscrie orice persoanã aflatã la vârsta maturitãþii. Voluntarii sunt recunoscuþi la nivel naþional, au legitimaþie de voluntari de mediu ºi colaboreazã direct cu Garda de Mediu. Se întâmplã, de exemplu, ca aceºti voluntari sã observe o poluare accidentalã, un mediu în care se aruncã deºeuri etc. Urmãtorul pas este sã ia legãtura direct cu comisarul de mediu ºi sã sesizeze problema în cauzã. RdL: Comunitatea localã dispune de o groapã ecologicã? Cristian Cozma: În momentul de faþã comunitatea localã dispune de o groapã ecologicã al cãrui termen de închidere este 2012. Pânã la aceastã datã, proiectul ecologic la nivel judeþean trebuie sã funcþioneze. În prezent, sunt închise, în mare parte,

166


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. gropile de gunoi din mediul rural. Lucrurile sunt puþin mai nuanþate, dupã cum aveam sã aflãm de la responsabilii din cadrul Primãriei Municipiului Roman. În dorinþa de a afla gradul de implicare al comunitãþii locale în rezolvarea problemelor ecologice l-am abordat pe ing. Alexiu Vasile, responsabil în cadrul Compartimentului de Protecþie a Mediului din Primãria Roman. Rdl: Se poate vorbi de colectare selectivã a deºeurilor la Roman? Alexiu Vasile: Da, în proporþie de 20-30%. Suntem încã în faza de început a colectãrii ºi selecþionãrii deºeurilor. Acest lucru este fãcut cu ajutorul firmei de Salubritate ROSSAL, care pune la dispoziþie logistica necesarã, respectiv „europubele” sau „eurocontainere” pe care le amplaseazã în locaþii speciale de colectare din oraº. Rdl: Deºeurile sunt reciclate dupã ce sunt preluate de cãtre „Rossal”? Alexiu Vasile: Deºeurile menajere sunt transportate la groapa de gunoi a municipiului, cele care sunt colectate selectiv – ºi mã refer în special la recipientele de plastic –, sunt depozitate în eurocontainere care sunt amplasate în aproximativ 30 de puncte de colectare din oraº, urmând sã fie preluate de aceeaºi firmã ºi valorificate. Rdl: Cum este informat publicul în privinþa colectãrii selective a deºeurilor? Alexiu Vasile: Existã o campanie susþinutã pentru informarea publicului în privinþa colectãrii selective a deºeurilor derulatã odatã cu „Marea debarasare” prin care deºeurile de echipamente electrice ºi electronice au fost colectate într-o anumitã zi. Aparatura defectã sau uzatã, abandonatã de cãtre populaþie sau chiar de agenþii economici a fost preluatã ºi transportatã la depozitul de echipamente electrice ºi electronice, construit de cãtre Primãrie cu o finanþare de la Administraþia Fondului de Mediu. Proiectul a costat în jur de 327.000 de lei, cu o treime de fonduri de la Administraþia Fondului de Mediu iar restul de fonduri alocate de cãtre bugetul local. Rdl: Ne puteþi prezenta o statisticã a echipamentelor electrice ºi electronice care s-au colectat în urma acestui proiect? Alexiu Vasile: Desigur. Prima acþiune de acest gen s-a realizat pe data de 9 ianuarie 2010 ºi s-a finalizat cu colectarea a 320 kg de deºeuri de echipamente electrice ºi electronice. O acþiune ulterioarã a avut loc între 26 ºi 27 martie 2010 ºi s-a încheiat cu colectarea a 520 kg de deºeuri. Rdl: Dupã cum ºtiþi, legislaþia europeanã impune, sub sancþiunea unor amenzi foarte mari, crearea unor gropi ecologice de gunoi. Când este planificatã sã se organizeze o astfel de groapã ecologicã în Roman? Alexiu Vasile: Termenul de închidere a gropii ecologice este iulie 2012. O posibilã soluþie este crearea unei staþii de transfer în afara razei oraºului Roman însã problema se aflã încã în dezbatere. Romaºcanii sunt de acord cu reciclarea selectivã a deºeurilor Simpla amplasare a unor pubele ecologice nu ar rezolva problema reciclãrii. Romaºcanii continuã, voluntar sau nu, sã arunce deºeurile la pubelele „clasice”. Absenþa fondurilor face tot mai improbabilã amplasarea în viitorul apropiat a

167


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. pubelelor ecologice. Cu toate acestea, locuitorii Romanului sunt dispuºi sã participe la procesul de selectare a deºeurilor pe mai multe fluxuri de reciclare. Reacþia localnicilor faþã de aceastã chestiune este una pozitivã ceea ce dovedeºte cã mediul înconjurãtor reprezintã mai mult decât un simplu mediu ambiental. Astfel, în urma realizãrii unui sondaj de opinie, RdL a constatat cã 75% din persoane sunt de acord cã reciclarea obiectelor din plastic ºi aluminiu este necesarã ºi folositoare, 12% dintre ei au afirmat cã sorteazã deja selectiv deºeurile, iar 13% ºi-au exprimat voinþa de a se implica într-un proiect ecologic. Reciclarea, între realitatea imediatã ºi utopie Reciclarea selectivã a deºeurilor la nivelul municipiului Roman se aflã la început de drum. Astfel, existã doar douã fluxuri de distribuire a deºeurilor, plastic, respectiv echipamente electrice ºi electronice, faþã de patru fluxuri care ar trebui sã fie derulate pânã în 2015, în conformitate cu legislaþia europeanã. Momentan, romaºcanii nu dispun de pubele ecologice în care sã poatã selecta deºeuri pe mai multe fluxuri de reciclare, însã au dovedit o atitudine pozitivã faþã de aceastã problemã, conºtientizând rolul vital pe care ecologia o ocupã în cotidian ºi faptul cã poluarea gravã generatã de deºeurile aruncate neconvenþional va avea efecte pe termen lung. Colectarea selectivã în statistici Colectarea selectivã a deºeurilor reprezintã un mod de organizare a acestora printr-un proces de gestionare a deºeurilor care se direcþioneazã pe mai multe fluxuri de reciclare (hârtie, carton, sticlã, plastic ºi metal). Conform HG 621/ 2006 (completatã ºi modificatã prin 1872/2006) toate instituþiile publice (asociaþiile, fundaþiile, persoanele fizice) vor fi obligate sã colecteze selectiv deºeurile în containere diferite. Culorile prin care se identificã recipientelor destinate colectãrii selective a deºeurilor, aprobate în baza Ordinului 1121 din 5 ianuarie 2006 privind stabilirea modalitãþilor de identificare a containerelor pentru diferite tipuri de materiale în scopul aplicãrii colectãrii selective, sunt urmãtoarele: În concordanþã cu legislaþia româneascã în vigoare se presupune cã, pânã în anul 2015, România va derula colectarea selectivã a deºeurilor generate de populaþie pentru cel puþin patru fluxuri (plastic, metal, sticlã ºi hârtie/carton), iar pânã în anul 2020, cel puþin 50% din cantitatea de deºeuri municipale sã fie reciclatã. La acest capitol, în prezent, oraºul Roman recicleazã selectiv deºeurile doar pe douã fluxuri, plastic ºi echipamentele electrice ºi electronice, din minimul de patru fluxuri ce urmeazã sã fie adoptate pânã la finele anului 2015.

168


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã.

TIMIªOARA PUNE CAPAC ªI RECICLEAZÃ! Reciclarea. Un subiect atât de important pe cât este acþiunea în sine de ignoratã. La inceput, am crezut cã va fi greu sã abordãm acest subiect deoarece nu aveam prea multe cunoºtinþe ºi informaþii despre el, însã, spre surprinderea noastrã, nu am avut piedici în gãsirea lor. Ceea ce mi-a plãcut în cadrul realizãrii aceastui articol a fost faptul cã am aflat multe lucruri folositoare ºi cã da, sunt persoane acolo cãrora le pasã ºi doresc sã facã o schimbare, o schimbare în stilul de viaþã a locuitorilor oraºului. De asemenea, am incercat sã creãm o legãturã ºi cu ºcoala noastrã sau cel puþin sã începem chiar de la ea. Aºadar, am stat de vorbã cu Ciprian Orhei, preºedintele ONGului ECO Club Timiºoara ºi un fost elev al Colegiului Naþional Bãnãþean, care ne-a spus pe indelete de numeroasele proiecte realizate, de implicarea tinerilor, de diferite activitãþi de ecologizare ºi de faptul cã reciclarea este la modã. Chiar titlul este numele unui proiect al Clubului, un titlu ce a avut un impact puternic asupra noastrã ºi asupra cititorilor articolului. Cine a pus pubela în drum? Gunoiul din Timiºoara. Cu toþii ºtim cã se aruncã în pubela, dar în care dintre ele? Am decis sã aflãm mai multe lucruri despre colectarea selectivã a gunoiului, un „fenomen” nu demult apãrut în oraºul nostru. Aºa cã ne-am fãcut o programare la societatea ce se ocupã cu strângerea gunoiului din oraºul nostru ºi ne-am trezit dis-dedimineaþa, sã aflãm rãspunsul la toate întrebãrile noastre. Ajunºi la sediul RETIM, aici am vorbit cu domnul Florin Cepanariu, directorul societãþii, care ne-a dat mai multe detalii despre colectarea selectivã ºi depre multe alte curiozitãþi. Dupã aceastã discuþie, am plecat din biroul domnului Cepanariu lãmuriþi de situaþia gunoiului în Timiºoara ºi cu speranþa cã se va auzi tot pe înregistrare. Aºadar, toatã aceastã experienþã ne-a ajutat sã realizãm cã suntem capabili sã aflãm informaþii importante direct de la sursã, sã le transmitem mai departe cãtre persoanele interesate ºi, cu aceastã ocazie, devenim ºi noi mai informaþi de anumite probleme din oraºul nostru. Cine a pus pubela in drum? Timiºoara: 317,660 mii locuitori. Dar cât gunoi? În fiecare zi se strâng tone de reziduuri din containerele ºi pubelele care au împodobit oraºul. Verzi, negre, galbene ºi roºii, ele stau la dispoziþia noastrã ºi ne oferã o alternativã mai sãnãtoasã a colectãrii selective a gunoiului. Retim Ecologic Service a introdus în Timiºoara o colectare selectivã dualã, care este un sistem mult mai simplu de colectare a deºeurilor. Foarte mulþi timiºoreni se întreabã de ce este necesarã ºi care sunt beneficiile acesteia pentru ei. În primul rând, cantitatea deºeurilor va fi redusã, iar cu cât depunem mai puþin, cu atât vom plãti mai puþin. Nu în ultimul rând, aceste gesturi minore, precum selectarea pet-urilor, cartoanelor, hârtiei ºi aluminiului vor contribui, în egalã mãsurã, la protejarea mediului în care trãim.

169


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. D o m n u l Florin Cepanariu, directorul general al Retim Ecologic Service, ne-a dat mai multe detalii despre colectarea dualã ºi reciclarea în Timiºoara. Cum se strânge selectiv gunoiul în Timiºoara? În oraºul Timiºoara, colectarea selectivã se face puþin altfel. Existã douã tipuri de colectare selectivã: prin containere specializate, aºezate în colþul strãzii sau în anumite locaþii, ºi direct la sursã, pe care o face fiecare om la el în gospodãrie ºi în care depune aceste materiale reciclabile în containere specializate. În Timiºoara se face colectarea selectivã direct la sursã. Fiecare asociaþie de proprietari are un recipient special pentru colectarea merialelor reciclabile. Colectarea se face odatã cu colectarea rezidurilor menajere. Tot ca specific pentru oraº, Timiºoara este primul oraº din România unde aceastã colectare selectivã este implementatã pe toatã vatra oraºului. Iar aceastã colectare se face în sistem dual, respectiv pubelã umedã ºi uscatã. Colectarea care se practicã în Occident a început sã fie pusã sub semnul întrebîrii, deoarece colectarea mai elaborata produce o poluare mai mare decât colectarea dualã. Pentru fiecare din aceste materiale circulã o maºinã specializatã: atunci, în loc sã se opreascã 2 maºini, pentru pubela umedã ºi cea uscatã, se vor opri 6-7 maºini. Ceea ce înseamnã poluare ºi risipã de resurse. În momentul în care se colecteazã în fracþie umedã ºi uscatã, dupã aceea materialele sunt prelucrate pe o staþie de sortare cu energie electricã, poluarea fiind mai micã. Numãrul de recipienþi este în funcþie de numãrul de proprietari, iar la casele individuale sunt saci de 80L. Se respectã regulile privind strângerea selectivã? În prezent, Timiºoara produce între 35-60 tone materiale reciclabile pe zi. Unde ajung plasticul, hârtia, sticla? În Timiºoara s-a dat drumul la o staþie de sortare, unde se prelucreazã anual 160 de mii de tone. Timiºoara produce în jur de 450 tone reziduuri pe zi. Aceastã staþie de sortare are 2 linii: una care prelucreazã reziduuri care se transformã în materii prime secundare, iar conþinutul pubelei ºi o parte din reziduurile industrale se transformã în combustibil alternativ. În fine, ambalajele din tetra pak care nu pot fi reciclabile merg la incinerare. Existã viitoare proiecte privind colectarea selectivã? Sigur cã avem multe proiecte. Va trebui sã umblãm la obiceiul unor cetãþeni. Nu toatã lumea încearcã sã rãspundã acestei colectãri selective. Probabil cã în viitor preþurile vor fi diferenþiate pentru cei care vor sã colecteze selectiv. De asemenea, trebuie sã eliminam obiceiuri care s-au fãcut ºi care sunt aparent nevinovate, dar care înseamnã resurse financiare ºi de energie. De exemplu, toatã lumea bea sucuri ambalate, iar, dupã ce a bãut din pet-ul acela, þine sã strângã dopul – gest absolut neeconomic. Pentru a sparge o sticlã trebuie folosite 7 atmosfere. La un volum foarte mare este greutate foarte micã. Când vine maºina de gunoi, nu poate sã preseze pet-ul ºi transportã mai multe tone de gunoi, fiindcã este mult pet. Acest lucru înseamnã consum de motorinã. Din cauza asta, în þarã greutatea gunoiului menajer a ajuns de la 250-280 kg/m³ la 530 kg/m³.

170


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. Ce se întâmplã cu groapa cea veche de gunoi? În general, toatã lumea încearcã sã minimizeze cantitãþile de gunoi depuse în gropile de gunoi ºi supuse eliminãrii definitive. Groapa de gunoi de la Parþa-ªag s-a închis la 1 Ianuarie 2009. În prezent, pe groapa de gunoi se depun doar deºeuri inerte. Groapa va intra în procedurã de închidere, care nu este aºa de simplã. Trebuie creat un strat suport, dupa care se va putea recultiva. Paralel cu asta se face ºi o instalaþie de degazeificare. În prezent este în construcþie un depozit ecologic care va deservi judeþului Timiº, în comuna Ghizela. Probabil în cursul anului acesta va fi dat în funcþiune. Un lucru atât de minor precum “unde arunc gunoiul?”poate deveni în viitor o problemã de care sã depindem. Toate acestea þin de a ne face un obicei ºi sã ne gândim de douã ori inainte de a lua unele decizii privind, în primul rând, sãnãtatea noastrã. Pune capac ºi recicleazã! Cât de serios este perceputã ideea de reciclare? Bineînþeles, cu toþii ºtim ce înseamnã, dar câþi dintre noi folosesc aceastã metodã? Pentru români, acest stil de viaþã nu s-a înfipt încã bine în mentalitate ºi obiceiuri. Tuturor le este mult mai uºor sã arunce gunoiul într-o singurã pungã, decât sã se complice ºi sã þinã trei pungi de plastic (biodegradabile!!) ºi sã facã o faptã bunã pentru naturã. Timiºoara, la fel ca ºi celelalte oraºe, se confruntã cu aceastã permanentã problemã, însã ambiþia ºi hotãrârea oamenilor sunt singurele care duc cãtre o modificare. „Ajutoarele verzi” ale naturii ºi ale oraºului, adicã ONG-urile care se ocupã de reciclare, strângerea gunoiului ºi de schimbarea atitudinii cetãþenilor, încearcã încontinuu, prin diverse proiecte, sã facã din oraºul nostru un loc mai „eco”. ECO CLUB Timiºoara, unul dintre ONG-urile care se axeazã pe activitãþi ºi proiecte cu tematicã ecologicã, încearcã sã schimbe mentalitatea bãnþenilor ºi stilul de viaþã! NOI am avut ocazia de a vorbi cu Ciprian Orhei, preºedintele ECO CLUB Timiºoara, care ne-a rãspuns la câteva întrebãri despre reciclarea ºi ecologizarea în Timiºoara. “Noi dorim sã transformãm Timiºoara într-un oraº ecologic prin implicare, dedicare ºi stil de viaþã “ 1. Cu ce se ocupã ECO CLUB Timiºoara? ECO CLUB Timiºoara existã pentru a crea o Timiºoara mai curatã, pentru îmbunãtãþirea atitudinii ºi schimbãrii comportamentului cetãþenilor prin atragerea atenþiei ºi schimbarea mentalitãþii asupra relaþiei om-mediu ºi conºtientizarea efectelor negative ale acþiunii fiecãruia dintre noi asupra mediului. Activitãþile pe care noi le avem în vedere sunt: campanii de informare, activitãþi outdoor (acþiuni de ecologizare ºi amenajare spaþii), educaþie ecologicã pentru elevii din ciclul primar ºi gimnazial ºi, nu în ultimul rând, derularea diverselor proiecte pe teme ecologice. 2. Cu ce se ocupã campaniile de informare? Unde au loc acestea? Au avut vreun impact asupra oamenilor? Una din principalele noastre campanii de informare este proiectul “Spune NU plaselor din plastic”, care are ca obiectiv informarea ºi conºtientizarea locuitorilor din Timiºoara asupra efectelor negative pe care le are plasticul asupra mediului înconjurãtor, asupra sãnãtãþii umane ºi asupra beneficiilor personale în urma folosirii plaselor din material textil.

171


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. Partenerul care ne sprijinã prin oferirea spaþiului necesar desfãºurãrii campaniilor „Spune NU plaselor de plastic” este Iulius Mall Timiºoara, locaþie în care au avut loc campaniile din lunile mai ºi decembrie 2009 ºi mai 2010. Distribuirea sacoºelor din material textil s-a realizat ºi în cadrul evenimentelor „Bega Bulevard” pe parcursul anilor 2008, 2009, 2010, „Plai” pe parcursul anilor 2008, 2009, „Ziua Mediului” din 2008, precum ºi în cadrul proiectului „Curricula pentru elevi”, ediþia 2010. Impactul acestor campanii de informare asupra oamenilor s-a concretizat în scãderea frecvenþei de utilizare a pungilor de plastic, aceastã constatare rezultând în urma analizei chestionarelor aplicate în cadrul campaniilor din anul 2009. 3. Ce proiecte pe teme ecologice aþi derulat ºi ce proiecte aveþi în plan? Proiectele ecologice aflate în derulare sunt cele de: „Colectare ºi Reciclare a Hârtiei din Campusul Universitar Timiºoara”, care are ca scop crearea unui sistem integrat de colectare a hârtiei, prin care sã se încurajeze reciclarea hârtiei în rândul studenþilor ºi totodatã educarea acestora în direcþia adoptãrii unui comportamnet raþional cu privire la utilizarea acestei resurse ; „Colectarea cartuºelor de imprimantã goale, în vederea recuperãrii ºi valorificãrii lor prin reprocesare ecologicã”, care are ca obiective educarea ºi informarea la nivel de companii ºi instituþii cu privire la necesitatea abordãrii unui comportament ecologic prin colectarea, recuperarea ºi valorificarea cartuºelor goale, precum ºi oferirea logisticii necesare, încurajãrii agenþilor economici ºi instituþiilor în aceastã direcþie; „Spune NU pungilor de plastic”, realizat prin intermediul campaniilor de distribuire a sacoºelor de material textil. Proiectele ecologice desfãºurate anterior au fost: „Curricula pentru elevi”, care a avut ca perioadã de desfºurare lunile martie – iunie 2010, fiind adresat elevilor claselor a 5-a aparþinând ªcolii Generale Checea; „Caravana Solar Cinema”, eveniment realizat în parteneriat cu Asociaþia Aristiteles Workshop (AWA), din 23 ianuarie 2010; „Pune capac ºi recicleazã!”, proiect realizat în parteneriat cu Iulius Mall Timiºoara ºi Coca – Cola HBC Romania, în perioada 12-15 noiembrie 2009; „Ziua de Ecologizare a Timiºoarei – 16 mai 2009”; „Festivalul de ecologie” din 17 mai 2008, gãzduit de Grupul ªcolar Silvic; „Ziua de Ecologizare a Timiºoarei – 10 mai 2008”; „Eco 3 Prinde Ritmul Naturii”, care a avut ca perioadã de desfºurare 19 martie – 17 mai 2009. Printre proiectele pe care ECO CLUB Timiºoara le are în plan se numãrã ºi proiectul „Voluntar – încotro?”, care are ca scop atragerea atenþiei în rândul studenþilor cu privire la necesitatea practicãrii voluntariatului, precum ºi informarea acestora asupra beneficiilor pe care aceastã activitate le poate genera. 4. Ce presupun activitãþile de ecologizare? S-au amenajat spaþii speciale pentru reciclare? Scopul Zilelor de Ecologizare este unul educativ, de atragere a atenþiei asupra necesitãþii implicãrii oricãrui cetãþean în pãstrarea curþeniei oraºului ºi evidenþierea implicãrii companiilor, ºcolilor, instituþiilor locale în buna gospodãrire a sa.

172


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. Aceste zile de ecologizare presupun atât activitãþi de pregãtire a evenimentului (împãrþirea oraºului în zone de ecologizare, promovarea evenimentului în rândul ONGurilor, instituþiilor, companiilor, ºcolilor, asociaþiilor de locatari, cãutarea partenerilor, formarea echipelor de voluntari, instruirea voluntarilor, pregãtirea logisticii necesare), cât ºi activitãþi specifice evenimentului precum colectarea selectivã a deºeurilor din zonele de ecologizat ºi programele artistice cu tematicã ecologicã. Referitor la spaþiile speciale pentru reciclare, ECO CLUB Timiºoara, prin proiectul de „Colectare ºi Reciclare a Hârtiei din Campusul Universitar Timiºoara”, pune la dispoziþia studenþilor, cadrelor didactice, precum ºi angajatilor instituþiilor de învãþãmânt superior 23 de cutii de colectare a hârtiei în vederea reciclãrii, principalul partener fiind Copacul de Hârtie; iar prin proiectul de „Colectare a Cartuºelor de Imprimantã”, faciliteazã reciclarea cartuºelor inkjet cu cap electronic încorporat ºi a cartuºelor laser în rândul instituþiilor ºi companiilor, prin amplasarea a 12 cutii de colectare, având ca partener al proiectului TIN FACTORY. 5. Cum a decurs educaþia ecologicã pentru elevi? Se mai practicã? La ce ºcoli? Despre ce s-a discutat? Primul proiect de educaþie ecologicã în ºcoli, „Curricula pentru elevi”, a fost integrat în cadrul proiectului „ECO 3 Prinde Ritmul Naturii”(19 martie – 17 mai 2008), fiind implementat la nivelul a ºase unitãti ºcolare din Timiºoara, concretizându-se în douã ore de ecologie predate elevilor claselor a 6-a. Finalitatea proiectului „Curricula pentru elevi” din 2008 s-a regãsit în participarea elevilor la concursul de machete ecologice, din cadrul Festivalului de Ecologie. A doua ediþie a proiectului “Curricula pentru elevi” a avut loc în acet an, între lunile martie ºi iunie, având ca grup þintã elevii claselor a 5-a din ªcoala Generalã Checea. Principalele teme de discuþie au fost cele legate de biodiversitate, deºeuri, necesitatea protejãrii naturii. Structura predãrii educaþiei ecologice s-a bazat pe îmbinarea dintre expunerea informaþiilor/dezbaterea temelor legate de protecþia mediului înconjurãtor (desfãºurate în sala de clasã) ºi a jocurilor ºi activitãþilor practice desfãºurate în afara sãlii de curs. Evenimentul integrat al acestui proiect a fost Ziua de Ecologizare a localitãþii Checea. Aºadar, mulþumim ECO CLUB Timiºoara pentru faptul cã se gândeºte la binele naturii, dar ºi al nostru, ºi sperãm cã toate aceste acþiuni nu se vor opri aici. N.O.I putem schimba lucrurile în bine! (P.S. : Reciclarea e la modã!) Ochiul coordonatorului, Oana Vieru Apariþia temelor obligatorii a însemnat un scurt moment de pauzã în activitatea gazetãreascã a echipei din Timiºoara. ªi acest scurt moment de pauzã a fost vãzut de coordonatorul local ca moment de dezorientare ºi uºoarã confuzie – de ce era nevoie de teme impuse atunci când subiectele ºi evenimentele erau din plin? Dar în acelaºi timp pauza a fost vãzutã ºi ca timp necesar pentru documentare – dacã acum sunt teme pentru care trebuie sã ne documentãm mai mult, sã ne documentãm deci! Momentul a trecut ºi articolele au reînceput sã aparã. De data asta mai serioase, mai profunde, de un alt interes ºi parcã scrise de niºte oameni care brusc au crescut cu câþiva ani.

173


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. De la mers pe stradã ºi informat despre un evenimnt ce avea loc atunci ºi acolo au trecut în sala Consiliului Local. Au luat interviuri cu oameni mari ºi cu putere de decizie, au cizelat limbajul de CNB, au pus întrebãri ºi, probabil, au fost uºor incomozi în unele cadre. Unul dintre subiectele a fost reciclarea – este pe buzele tuturor în ultimul timp. Aºa am aflat cum se face reciclarea în Timiºoara, cum acest oraº este pilot în þarã la capitolul „colectare la uºã”, ce se mai întâmplã cu gropile de gunoi ºi câte tone de reziduuri se strâng de la populaþie - ºi asta numai în Timiºoara. Cum era ºi de aºteptat, ONG-urile sunt cele care se luptã cu mormanele de gunoi ºi cu un ºi mai mare morman – mentalitatea oamenilor! De aceea existã ONG-uri care fac mai mult decât sã strângã ce lasã unii în urma lor; implementeazã proiecte de educaþie ecologicã în ºcoli, acolo unde ar trebui sã înceapã lupta eco. Toate acestea se regãsesc în articolele N.O.I. din Timiºoara, care au reuºit sã strângã informaþii atât de la autoritãþi ºi reprezentanþi ai organizaþiilor non-guvernamentale, cât ºi de la populaþie. Au pus aceste informaþii în articole structurate ºi ºi-au pus amprentã de liceeni cu titluri jucãuºe: Cine a pus pubela în drum ºi Pune capac ºi recicleazã, articole ce pot fi citite în rubrica General.

ÞÃNDÃREI GRUPUL ªCOLAR AGRICOL • Contextul Despre reciclare ni s-a cerut sã scriem. Tema a pãrut încã de la început dificilã: despre reciclare nu se ºtie nimic, deºi este un subiect despre care toatã lumea vorbeºte, mai nou. Atitudinea eco este un trend, dar educaþia cetãþenilor despre ecologie este abia la început. M-am gândit cã, având printre membrii echipei trei elevi de la profilul resurse naturale ºi protecþia mediului, cu specializarea tehnician ecolog, nu va fi, în fapt, atât de greu sã reuºim sã dezvoltãm ºi aceastã temã. În plus, în Þãndãrei se înfiinþase nu de mult o groapã de gunoi ecologicã, aceasta adunând deºeurile atât din oraº, cât ºi din Sudiþi, Sãveni, Platoneºti, Movila, Ograda, M. Kogãlniceanu, Giurgeni. Era o pistã de cercetare pentru reporteri. Florin Vlad a fost cel care a acceptat provocarea. • Dificultãþi apãrute pe parcurs Primul articol pe care Florin ºi-a propus sã-l realizeze a fost un articol prin care sã redea realitãþile din oraº. Un fel de ilustrare a contextului, fãrã a analiza, în primã instanþã, dincolo de ceea ce era dat fãrã a se întreba asupra cauzelor sau a încerca sã caute un rãspuns de la autoritãþi. Astfel s-a apelat din nou la opinia publicã. Iatã articolul: În urma unui sondaj printre cetãþeni am vrut sã aflu dacã oamenii din Þãndãrei recicleazã. Spre surprinderea mea câþiva chiar o fac, însã… nu în modul în care trebuie. Prima persoanã pe care am întrebat-o a fost M.N. (40 de ani) care declarã cã dacã ar ºti cum trebuie sã se facã reciclarea, ar face-o. Ea mai spune cã tot ce nu îi mai trebuie este aruncat sau ars. O altã persoanã, care a dorit sã rãmânã anonimã, pentru cã nu este tocmai corect ceea ce face, spune cã: „Nu îmi pasã! De ce sã reciclez eu când nimeni nu o face? În România nu este viitor în reciclare aºa cã nu am de ce sã mã obosesc degeaba.”

174


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. Însã avem ºi cazuri în care reciclarea se face. S.N. (16 ani) afirmã cã ea recicleazã pentru cã aºa este normal, nu aruncã nimic pe jos, recicleazã cât poate, eventual ºi pentru alþii care nu o fac. I.L. (17 ani) spune cã ºi ea recicleazã destul de des împreunã cu familia ei pentru cã aºa s-a învãþat ºi pentru ca li se pare normal sã facã asta. Am ieºit totuºi la o plimbare prin Þãndãrei ºi am observat cã pubelele de gunoi sunt destul de des puse, însã sunt aproape mereu pline, iar foarte multe dintre ele sunt deteriorate ºi miros urât. Mergând prin parcul mare, nu am putut sã nu observ cã sunt foarte puþine pubele ºi foarte multe hârtii, ambalaje, peturi aruncate peste tot. Am mai vãzut cã în Þãndãrei nu existã containere pentru reciclare diferenþiatã, deºi un angajat al gropii de gunoi a declarat cã unul dintre neajunsurile gunoiului menajer este acela cã nu este sortat. Este adevãrat cã existã, doar în zona blocurilor, locuri special amenajate pentru reciclarea plasticului, dar asta nu înseamnã cã cetãþenii separã peturile de gunoiul menajer. Poate cã, dacã s-ar mai pune câteva pubele în plus ºi s-ar asigura containere pentru ca reciclarea sã poatã fi la îndemâna populaþiei, situaþia s-ar schimba. Dupã articolul acesta eu sper cã veþi încerca sã reciclaþi mai mult. Rãmâne de vãzut… (Florin Vlad, „Reciclarea în Þãndãrei – oare se face?”, 12 iunie 2010) Articolul pare sumar. Fãcut la repezealã. Exact acest fapt a fost remarcat ºi de cãtre mentori. Liviu Iolu: Articolul lui Florin despre reciclare: Este bine cã ai abordat subiectul, dar vezi cã nu numai tema este importantã ci ºi forma. - Ceea ce numeºti tu sondaj este un „vox populi” (vocea poporului) - Articolul tãu se bazeazã pe observaþie ºi nu pe informaþie. Trebuie sã cauþi informaþii la Primãrie sau în locuri în care se recicleazã – dacã se recicleazã – gunoiul. Trebuie sã afli cantitãþile, felul gunoiului º.a.m.d. - Ca ºi la alþi participanþi, observ o aplecare spre anonimizarea celor cu care vorbiþi chiar ºi când nu se justificã. Încearcã mãcar sã le dai numele mic complet, este mai bine decât sã apãrã douã iniþiale. - În concluzie, este o relatare cu prea multã opinie ºi trebuie puþin mai multã muncã pentru un articol complet. Succes! Acesta a fost ºi singurul articol pe care Florin l-a scris pe tema reciclãrii, el refuzând sã mai dezvolte aceastã temã ulterior. În calitate de profesor coordonator, am încercat sã identific motivele care au dus la acest impas. Crezând cã este vorba despre un blocaj dat de lipsa unor idei pentru articole ulterioare, am discutat într-o ºedinþã de redacþie care ar putea fi pistele ce ar putea fi urmate în continuare. Împreunã cu ceilalþi membri ai redacþiei am stabilit o serie de abordãri: ªtiu elevii sã recicleze selectiv? Este cunoscut codul culorilor de cãtre elevi? Ce pãrere au oficialitãþile despre cum recicleazã cetãþenii? Interviu cu directorul de la groapa de gunoi, informare de la primãrie cu privire la numãrul containerelor de reciclare selectivã din oraº; Încurajarea comportamentului ecologic al elevilor: campanie de colectare a maculaturii fãcutã prin intermediul ziarului la începutul anului ºcolar. Al doilea articol pe tema reciclãrii a fost unul realizat cu ocazia unui eveniment care a avut loc la nivel naþional: campania Let’s do it, România! La aceastã campanie

175


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. a participat Dani State, ea fiind adesea implicatã în acþiuni de voluntariat. Nu a fost un articol planificat, ci unul provocat de evenimentul în cauzã. El a fost scris de Dani, ea fiind singura din echipã care a participat la acþiune. Campania naþionalã de curãþenie, desfãºuratã în România pe data de 25 septembrie 2010, a avut loc ºi în Þãndãrei. Locul în care s-au strâns echipele care aveau ca þintã curãþarea oraºului a fost primãria. Ne-am adunat Echipa de la Grupul ªcolar Agricol a fost formatã din 25 de elevi, însoþiþi de 5 profesori (…). Profesorul care s-a ocupat de organizarea echipei declara cã mai mulþi elevi îºi anunþaserã prezenþa, dar aparent renunþaserã pânã în dimineaþa zilei respective. Printre profesori circula vorba cã reacþia elevilor nu fusese una pozitivã atunci când fuseserã invitaþi la o acþiune de voluntariat, replicile cel mai des întâlnite fiind cele de genul „ºi noi cu ce vom fi plãtiþi?” sau „cum adicã sã adunãm gunoiul?! ce suntem noi? gunoieri?” Am rãmas însã uimiþi cu toþii când au sosit elevii de la ºcolile generale, care se mobilizaserã în numãr mare ºi apãreau încolonaþi, însoþiþi de diriginþi, învãþãtori ºi pãrinþi. Am aflat apoi cã la acþiune au participat inclusiv elevi de la Grãdiniþã ºi i-am auzit zicând pe cei care se ocupaserã cu organizarea acþiunii la nivel local cã rãspunsul a fost mult mai bun în rândurile celor mici, celor de la grãdiniþã sau din ciclul primar, decât în rândul celor mai mari, elevii de gimnaziu ºi cei de liceu. Existã deci o legãturã între vârstã ºi înclinaþia spre acþiunile de voluntariat? Am curãþat La ora 9, mulþimea din faþa primãrie s-a împãrþit, fiecare echipã având ca sarcinã curãþarea unei anumite zone a oraºului. Noi, cei de la Grup, trebuia sã strângem gunoiul de pe ºoseaua Bucureºti. Cu ajutorul unor maºini ale primãriei am fost transportaþi la ieºirea din oraº, înspre Ograda, ºi ne-am pus pe treabã. Deºi nu eram mulþi la numãr, nici gãlãgioºi, reacþiile din partea localnicilor din acea zonã nu au întârziat. Mai întâi au început sã iasã la poartã. Se uitau. Aprobau. Nimeni nu zicea nimic, nu ni se adresau direct. Doamna Marioara Negrean, profesor de geografie, cel mai în vârstã membru al echipei, ne tot spunea: „Pungile de plastic se degradeazã într-o sutã de ani. Atunci faceþi voi socoteala cât timp o sã mai stea sticla asta de plastic aici!” ªi bãga în sac una dintre sticlele de plastic aruncate la marginea drumului de una dintre maºinile care traverseazã oraºul spre Constanþa. Eram într-o zonã mai puþin populatã, la marginea ºoselei. Tot adunând am ajuns la magazin. În faþa magazinului, douã localnice, de etnie romã, ne încurajau: „Strângeþi, strângeþi, cã aºa trebuie!” S-au îndepãrtat repede. ªi faptul cã pânã la momentul respectiv toþi ne încurajaserã, dar nimeni nu ni se alãturase, ne-a ºters zâmbetele de pe faþã. Apoi, dintr-o maºinã opritã în faþa magazinului a venit întrebarea: „Sunteþi în practicã? Sau ce?” ªi ne-am dat repede seama cã oamenii nu ºtiau de ce strângem noi gunoaiele de pe marginea drumului. Nu ºtiau de campanie, nu ºtiau cã se pot implica ºi ei. Aºa se justifica ºi faptul cã, în faþa primãriei, nu fusesem decât, în mare parte, elevi sau profesori. Am început sã povestim. Bineînþeles cã am întâlnit ºi oameni care auziserã de campania de curãþenie ºi care ne-au ajutat aºa cum au putut. Unuia dintre bobocii echipei i s-a fãcut foame ºi a intrat într-un magazin pentru a cere un sandviº. Rãspunsul a fost la început:

176


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. „Nu vindem aºa ceva”. Dar apoi, vânzãtoarea s-a hotãrât sã facã totuºi un sandviº din ce avea la îndemânã. Un sandviº de o jumãtate de pâine care a sfârºit prin a fi împãrþit de bãieþii din echipã. ªi rezultatul Dar cel mai neplãcut a fost sã vedem ignoranþa unora. În zona gãrii, unuia dintre noi i s-a aruncat un ambalaj de plastic ca sã-l adune de pe jos. Una dintre profesoare, doamna Gabriela Frigea, i-a atras imediat atenþia celui care fãcuse acel gest cã putea eventual sã punã ambalajul direct în sac, nu sã-l arunce ostentativ pe jos. Tot neplãcut a fost faptul cã, trecând prin zonele unde fãcusem curat luni, deci la douã zile dupã ce strânsesem gunoaiele, am vãzut cum pet-urile, hârtiile, pungile de plastic erau din nou acolo. Nu la fel de numeroase, dar erau. Mi-am amintit unele dintre comentariile celor pe care îi întâlnisem sâmbãtã în timp ce umpleam sacii: „Bine cã strângeþi voi, cã alþii nu fac nimic!”. ªi mi-am dat seama cã obiºnuim sã aºteptãm mereu ca alþii sã facã ceva ce am putea face chiar noi înºine. De aici tendinþa de a arunca o hârtie pe jos, aºteptând ca altcineva sã vinã în urma noastrã ºi sã o adune. ªi tot de aici lipsa de implicare atunci când este vorba de activitãþile de voluntariat, adicã, în cazul de faþã, atitudinea de genul: „nu mã duc eu sã strâng gunoaiele fãcute de altul”. Rezultatul este, se pare, un cerc vicios, din care tot noi avem de pierdut. Pentru cã, pentru o jumãtate de zi, oraºul chiar a fost curat. Frumos ºi curat. (Dani State, „Let’s do it!”, 28 septembrie 2010) • Concluzii Reciclarea nu a fost o temã implementatã cu succes în Þãndãrei. În primul rând, pentru cã cetãþenii oraºului nu sunt preocupaþi de aceastã atitudine eco ºi, poate din aceastã cauzã, elevii au simþit cã nu au despre ce sã scrie. În al doilea rând, din lipsa de implicare a elevului care a avut ca sarcinã rezolvarea acestei teme. Alexandra David

177


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã.

B. TEMA OBLIGATORIE - ALEGERE

ALBA IULIA ,,CÃLIN POTOR - DEPUTAT DE ALBA IULIA“ Rãzvan Florea, Colegiul Economic ,,Dionisie Pop Marþian“

1. PREGÃTIREA ARTICOLULUI Articolul „Cãlin Potor – deputat de Alba Iulia” este un articol realizat în cadrul proiectului Reporter de liceu ºi publicat la data de 15 iunie. Acest articol a fost scris pe tema „Activitatea parlamentarilor în teritoriu”. Tema în cadrul cãreia a fost scris articolul este una dintre cele 8 teme impuse de cãtre fundaþia Soros la jumãtatea lunii mai. Tema „Activitatea parlamentarilor în teritoriu” a fost discutatã într-o ºedinþã de redacþie, în care fiecare elev ºi-a ales câte douã teme pe care sã scrie. Dupã ce temele au fost împãrþite în cadrul echipei, fiecare membru a fost nevoit sã îºi punã un termen limitã pânã la care sã scrie articolul pe tema ce i s-a repartizat. Tot într-o ºedinþã de redacþie s-a discutat exact despre ce sã scriem pe temele date. Pentru articolul „Cãlin Potor – deputat de Alba Iulia” s-au folosit ca surse de documentare mai multe publicaþii locale online (Informaþia de Alba, Adevãrul de Alba, Plaiu Luminatu, Monitorul de Alba), site-ul Camerei Deputaþilor, iar fotografia a fost preluatã de pe site-ul Alegeri.tv. 2. REALIZAREA ARTICOLULUI În realizarea articolului elevul a avut un grad mare de implicare. Acesta a fost nevoit sã se gândeascã bine exact cam ce ar dori sã includã în articol legat de subiect. Dupã ce acest pas a fost realizat a început ºi munca de colectare de informaþii, în special de pe internet din publicaþiile locale disponibile online. Deþinând o serie de informaþii despre subiect, a început munca efectivã, ºi anume selectarea informaþiilor de interes public ºi apoi redactarea articolului. La finalul redactãrii articolului a avut o micã implicare, pe lângã elev, ºi profesorul coordonator, care a corectat articolul înainte de publicare pentru a nu fi greºeli. Unde au fost asemenea greºeli strecurate, acesta le-a marcat ºi a trimis articolul înapoi elevului cu precizarea cã poate fi publicat dupã ce va corecta greºelile semnalate. 3. FEED-BACK Colegii de echipã au citit articolul ºi au considerat cã stilul în care a fost scris materialul denotã un jurnalist care preferã sã nu se implice emoþional în ceea ce scrie. Feed-back-ul primit din partea celor care evalueazã scrierile de pe ziarul online a fost unul pozitiv, adicã articolul era bun, doar cã au existat unele mici scãpãri care puteau sã i se întâmple oricui. Acestea, în urma feed-back-ului au fost remediate. O parte dintre colegii din liceu ºi chiar din afara lui, ne-au contactat spunând cã li s-a pãrut un articol interesant ºi ne întrebãm cã dacã vor mai apãrea articole pe teme politice.

178


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. Tema „Activitatea parlamentarilor în teritoriu” va mai conþine încã un articol despre un deputat din judeþul Alba, dar vor mai fi scrise ºi alte articole despre activitãþile acestora pe parcurs, având interesul de a fi ca o monitorizare a activitãþii acestora. 4. ARTICOLUL ÎN FORMA FINALÃ

Cãlin Potor – deputat de Alba Iulia Published: June 15, 2010Posted in: Activitatea parlamentarilor în teritoriuTags: Alba Iulia, albaiulieni, Potor Cãlin, reprezentant Ultimele alegeri parlamentare au avut loc în urmã cu aproape 2 ani, iar pentru români acest eveniment s-a desfãºurat dupã o nouã formulã electoralã. Parlamentarii nu au mai fost aleºi pe liste de partid, ci în mod uninominal, adicã fiecare candidat a concurat pentru funcþia de parlamentar individual în colegii uninominale. În judeþul Alba au fost cinci colegii pentru alegerea deputaþilor ºi douã pentru alegerea senatorilor, iar în colegiul deputaþial numãrul 1 Alba Iulia, a fost ales, din partea PD-L, doctorul Cãlin Potor, fost director al Spitalului Judeþean Alba. Cunoscut ca unul dintre apropiaþii lui Mircea Hava (primarul municipiului Alba Iulia, preºedinte PD-L Alba ºi vicepreºedinte PD-L la nivel naþional), doctorul Potor a câºtigat locul de deputat cu 55,83% din voturi, surclasându-i pe ceilalþi doi principali contracandidaþi: Angelica Mocan (PSD – 19,13%) ºi Cosmin Covaciu (PNL – 17,18%). Totuºi, încã din timpul campaniei electorale, Cãlin Potor a fãcut unele greºeli, care aveau sã-i aducã, ulterior, critici din partea adversarilor politici. Astfel, doctorul Potor susþinea în timpul campaniei pentru alegerile parlamentare cã pânã sã vinã dânsul la conducerea Spitalului Judeþean Alba acesta a fost unul codaº ºi cã datoritã lui a ajuns sã fie printre primele, referindu-se la complexitatea cazurilor. Curios este faptul cã nu a spus unde a gãsit aceastã informaþie, anume cã Spitalul Judeþean Alba ar fi fost unul codaº … Poate cã din punctul sãu de vedere a existat aceastã situaþie, pentru cã, în mod normal, o asemenea ierarhizare, dacã ar fi existat, toatã lumea ar fi trebuit sã o poatã gãsi uºor. De când este parlamentar Cãlin Potor a avut mereu un interes aparte pentru spitale, un fapt normal, având în vedere pregãtirea sa profesionalã. De altfel, în Parlament dânsul face parte din Comisia de Sãnãtate. Ca ºi activitate parlamentarã deputatul de Alba a avut pânã în prezent 24 de propuneri legislative ºi a luat cuvântul în plen doar de 2 ori, prima datã la depunerea jurãmântului. Cea de-a doua luare de cuvânt în plen a fost în 23 martie 2010, când s-a dezbãtut moþiunea intitulatã „La sãnãtate, nimic nu este sãnãtos”, iniþiatã de 54 parlamentari ai opoziþiei împotriva reformei sistemului medical pe care guvernul Boc dorea sã o implementeze. Susþinãtor al guvernului, deputatul Cãlin Potor s-a declarat împotriva demersului opoziþiei, dar a fost de acord cu o parte din textul moþiunii, cel în care se preciza cã spitalele judeþene de urgenþe nu ar trebui descentralizate. O altã „reuºitã” a deputatului a fost aceea de a da speranþe oamenilor care, în mai 2010, au protestat în mai multe rânduri, în Alba Iulia, împotriva mãsurilor de

179


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. austeritate propuse de guvernul Boc. Cãlin Potor le-a declarat protestatarilor cã votul sãu va fi unul care sã-i permitã sã-i priveascã în ochi pe cei care l-au votat, dar cã va folosi votul secret. Protestatarii l-au rugat chiar sã voteze la vedere, dar acesta le-a spus din start cã nu va face aºa ceva. În plen, în 15 iunie, Cãlin Potor a folosit, aºa dupã cum declarase, votul secret, iar mulþi albaiulieni cred cã doctorul Potor a respectat linia impusã de partid ºi a votat în favoarea mãsurilor de austeritate, propuse de cabinetul condus de Emil Boc. Presupunerea aceasta are la bazã ºi trecutul politic al doctorului Potor: din 1995 ºi pânã în prezent nu a schimbat niciodatã partidul, anume PD-L (denumit PD pânã în 2007). Acest fapt demonstreazã cã domnul Potor este un membru de partid serios, statornic în susþinerea unei anumite cauze politice, un om care este ataºat de principiile ºi valorile pe care le promoveazã partidul din care dânsul face parte. Astfel se prezintã, foarte pe scurt, activitatea politicã a deputatului de Alba Iulia, domnul doctor Cãlin Potor, de când este parlamentar de Alba. Vom reveni într-un articol viitor cu informaþii despre alte acþiuni ale domniei sale ºi sperãm sã obþinem ºi o pãrere a dânsului despre acestea. Coordonator, Ana Maria Suciu TEMÃ OBLIGATORIE - ALBA IULIA - ACTIVITATEA PARLAMENTARILOR Articolul lui Rãzvan a evoluat semnificativ din prima fazã ºi pânã la varianta publicatã în prezent pe blog. Iniþial, a fost urmãritã doar biografia parlamentarului ales, fãrã a puncta specific activitatea lui de parlamentar, fãrã a enumera iniþiative legislative sau moþiuni de cenzurã pe care le-a susþinut. Ulterior, au fost identificate propunerile legislative ale deputatului, în numãr de 24, însã nu aflãm ce anume a propus. Este însã o îmbunãtãþire considerabilã faþã de forma iniþialã. Nici în forma lui de acum articolul nu este obiectiv, existând pe alocuri presupuneri ºi discuþii cu tentã de comentariu politic. În ceea ce priveºte documentarea, este evident cã a fost folosit doar Internetul ºi presa. Lecþia de învãþat în urma acestui articol se referã la faptul cã elevilor de liceu le este dificil sã abordeze probleme atât de complexe precum activitatea parlamentarilor. Mai mult, faptul cã aceºtia sunt inaccesibili face documentarea complicatã. La nivel de recomandare, cred cã acest tip de subiecte ar trebui sã fie incluse într-un ziar de liceu doar atunci când existã un real interes pentru subiect în comunitatea ºcolarã, când se dezbat subiecte precum Legea educaþiei sau existã propuneri care afecteazã în mod semnificativ activitatãþile legate de tineri ºi ºcoalã.

BISTRIÞA SÃNÃTATEA “Am ales tema Sãnãtatea, pentru cã acest domeniu îmi este destul de familiar prin profesia tatãlui meu, aceea de medic homeopat. Am dorit neapãrat sã abordez acest domeniu ºi datoritã faptului cã mulþi tineri de vârsta mea au un comportament nesãnãtos, începând de la modul de viaþã ºi pânã la alimentaþie. Dupã ce am participat la o emisiune pe aceastã temã ca invitat, ca moderator cred cã am atras atenþia celor care ne-au privit determinându-i sã se gândeascã de douã ori înainte de a-ºi cumpãra o Cola.” (Andrei Rai)

180


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. Elevi în clasa a XII-a la profilul bio-chimie, doi dintre reporterii de liceu bistriþeni sunt aspiranþi la profesia de medic. Prin urmare, propunerea ca temã de lucru „Sãnãtatea” a prins foarte bine. Articolele au început stângaci ºi puþin pãtimaº cu un portret de medic poet: Rached, un fenomen al poeziei ºi al medicinei (Rai Andrei) Aflând de implicarea mea în proiectul „Reporter de liceu”, Rached s-a arãtat încântat sã colaboreze cu noi, în viitorul apropiat, pe teme de sãnãtate. Rached Elias Daoud, nãscut în Liban, este medic, absolvent al Facultãþii de Medicinã din Cluj-Napoca, România, promoþia 1983. Doctor în ºtiinþe medicale, este laureat al mai multor Universitãþi, câteva dintre ele acordându-i titlul de Doctor Honoris Causa. Dr. Daoud nu este un medic obiºnuit ci mai mult decât atât: el este în primul rând original prin metodele de tratament unice în lume, dar ºi un poet al ºtiinþei ºi filozofiei mistice. Constantin Noica îl descrie drept un mare mistic al poeziei româneºti, la fel cum, pe plan mondial, Rached este recunoscut ca un mare mistic în ºtiinþa ºi practica medicalã. Este foarte cunoscut în special în Europa, America ºi Orientul Mijlociu, prin vindecãrile lui miraculoase asupra unor oameni suferind de boli considerate incurabile de medicina actualã, cu toate metodele ei terapeutice clasice ºi moderne. Daoud este un fenomen unic nu numai ca poet al limbii române, ci ºi prin ºtiinþa lui de medic-vindecãtor al suferinþelor umane, rezultatele sale incredibile depãºind înþelegerea comunã. Acesta s-a îndrãgostit de patria noastrã în timpul facultãþii ºi a rãmas fidel iubirii sale pentru România ºi pentru limba românã. Poeziile sale sunt scrise într-o limbã românã impecabilã, fiind adunate în numeroase volume de poezie, printre care amintesc: „Fascinaþia timpului”, „Escale pe Golgota”, „Gând de mulþumire”, „Cel-fãrã-chip”, iar altele douã vor fi lansate în viitorul apropiat, „Anamneza tragicã” ºi „Sic Tranzit…”. Rached, cum îi place sã i se spunã, a fost ºi în Bistriþa, de câteva ori, iar eu am avut marea bucurie de-a sta de vorbã cu el, împãrtãºindu-mi câteva dintre metodele sale de lucru cu pacienþii ºi despre pasiunea lui pentru poezie. În ziua venirii sale, liceul nostru sãrbãtorea Ziua Tineretului în Schulervald, iar Dr. Rached mi-a onorat invitaþia de a participa ºi el alãturi de tinerii liceeni din Bistriþa la aceastã sãrbãtoare. Din pãcate vizita lui a fost prea scurtã. Am pãstrat în schimb în minte promisiunea unei întâlniri de lucru pe probleme de sãnãtate ale tinerilor. Deocamdatã vã propun sã ne delectãm cu una dintre poeziile sale din volumul „Cel-fãrã-chip” ºi o fotografie de la evenimentul despre care am amintit.

181


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã.

ÎN FAÞA SIMPLITÃÞII Sãpaþi fãrã rãgaz în istoria Vieþii. Am impresia cã o faceþi cam încet, încât descoperiþi ceva pentru a vã spori productivitatea. Sãpaþi cu îndârjire, iar când vã veþi sfârteca palmele însângerând coada hârleþului, lãsaþi-l descendenþilor. Sãpaþi dincolo de cambrian, daþi la o parte stromatolitele ºi scormoniþi în spatele Timpului, poate-poate o sã gãsiþi primul ochi al lanþului ºi veþi rãmâne cu gurile cãscate în faþa simplitãþii. Foto: Andrei Rai A urmat un articol mai concentrat urmat de o petiþie depusã la primãrie, dar la care nu s-a primit rãspuns… Andrei devine tot mai activ pe aceastã temã, simþindu-se tot mai motivat.

Un mod de viaþã mai sãnãtos ! Andrei Rai

Un sport ce ar trebui practicat din ce în ce mai mult de fiecare dintre noi este mersul pe bicicletã. Mult mai sãnãtos, ieftin ºi farã sã polueze. În acest scop, a avut loc zilele acestea o acþiune, care s-a intitulat „Elevul Bistriþean ªi Fapta Lui Bunã”, cu tema „Sã trãim mai sãnãtos în Bistriþa”. Acþiunea a fãcut parte, alãturi de alte evenimente de genul acesta, dintr-un proiect susþinut de Primãria Municipiului Bistriþa. Acþiunea a constat într-un tur al oraºului Bistriþa, respectând traseul: Bulevardul Independenþei – str. Al. Odobescu – Pietonalul Bistriþa – str. Grigore Bãlan – Str. Bistricioarei – Piaþa Petru Rareº – Bulevardul Republicii – Str. Gãrii ºi Bulevardul Independenþei. La cursã au luat parte elevi ai ªcolii Generale Nr. 1 Bistriþa, clasele a VII-a ºi a VIII-a, fiecare dintre ei purtând câte un mesaj prin care s-au promovat cele mai sigure soluþii pentru o viaþã sãnãtoasã: „nu risipiþi energia”, „mâncaþi sãnãtos”, „pãstraþi curãþenia oraºului”, „nu poluaþi”, „respectaþi spaþiile verzi”, „faceþi sport”, „preveniþi bolile” sau „fiþi voluntari”. Prin aceste mesaje s-a urmãrit implicarea directã a copiilor în acþiuni de conºtientizare a necesitãþii adoptãrii unui regim de viaþã mai sãnãtos.

182


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. „Pentru manifestarea care a avut loc am colaborat cu Inspectoratul de Poliþie Bistriþa ºi cu Jandarmeria, care ne-au asigurat protecþia în trafic. Cetãþenii au receptat pozitiv mesajul nostru, chiar dacã pe ºoferi i-am oprit puþin în trafic, însã am avut o vitezã constantã aºa încât sperãm sã ne fi susþinut. Elevii au participat cu bucurie ºi credem cã acþiunea a fost un succes”, a declarat prof. Poienaru Florin. Aceastã acþiune a fost organizatã de profesorii ªcolii Generale Nr. 1 Bistriþa, Lãpuºte Geta, Poienaru Florin, Scridon Corina, Tofan Anamaria ºi coordonatã de directorul ºcolii profesor ªigovan Mia, care a luat de asemenea parte la acest marº. În final copiii s-au arãtat încantaþi ºi au fost curioºi când va mai avea loc o acþiune de acest fel. Teodora este atrasã ºi ea de subiect ºi are ºi o idee foarte bunã: realizarea unui chestionar pe tema vegetarianismului. Cei de la Fundaþia Soros o susþin, le place ideea ºi se oferã sã multiplice chestionarul dupã ce o ajutã sã-l formuleze. Urmeazã partea cea mai laborioasã… distribuirea la mai multe licee, cãutarea de respondenþi dispuºi sã se implice, stocarea rãspunsurilor, sintetizarea lor ºi… o altã idee „genialã” (dupã cum îi place ei sã spunã) – ce-ar fi dacã ar cere sprijinul unui medic pentru dezvoltarea ºi interpretarea datelor? Dornicã sã materializeze la maxim istovitoarea muncã, îmbinã rezultatele sondajului cu un interviu al dr. Rai Petru, tatãl lui Andrei, care aduce în discuþie aspecte foarte utile tinerilor tentaþi sã devinã vegetarieni sau nu. Fiind o persoanã foarte ocupatã, acesta se lasã înregistrat pe telefon de Andrei, care prinde un moment liber ºi-i transmite întrebãrile Teodorei. Rezultatul: articolul ei capãtã astfel substanþã, nuanþeazã tema aleasã, este documentat ºi îi aduce satisfacþia lucrului bine fãcut. Se declarã relativ mulþumitã de ce a realizat, dar s-ar bucura dacã ar avea mai mulþi cititori… ªi-ar dori sã aibã mai mult timp, sã fie iar în clasa a XI-a sã-ºi facã publicitate… acum ºtie cum...

Tinerii ºi alimentaþia sãnãtoasã Teodora Ciocan

Vegetarianismul este un curent culinar foarte la modã în zilele noastre printre toate categoriile de vârstã. Cel puþin o datã în viaþã fiecare dintre noi ºi-a pus problema unei alimentaþii sãnãtoase. Unii pentru a arãta mai bine fizic, alþii pentru a fi mereu plini de energie sau pur ºi simplu din curiozitate s-au gândit sã încerce sau au ºi încercat un regim vegetarian. Ce ºtiu elevii de liceu despre acest curent, dacã îl practicã sau nu, am încercat sã aflãm printr-un chestionar aplicat pe un eºantion de circa 283 de elevi din C.N ,,Andrei Mureºanu’’, ,,Liceul Sanitar’’, Liceul cu Program Sportiv ºi Liceul ,,Grigore Moisil’’ din Bistriþa.

183


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. Rãspunsurile lor sunt surprinzãtoare. Majoritatea considerã vegetarianismul un stil de viaþã sãnãtos, însã 38% dintre respondenþi percep dieta vegetarianã ca pe un moft, un capriciu, mai mult o alegere superficialã. Întrebaþi dacã ar dori sã afle mai multe despre acest curent culinar 51% au rãspuns prin NU. Dintre toþi elevii chestionaþi doar 3 sunt vegetarieni, însã declarã cã nu au observat nicio schimbare în organism. Doar 20% dintre intervievaþi ºi-ar dori sã devinã vegetarieni din diverse motive, curiozitatea fiind pe primul plan, însã unii ar încerca acest tip de dietã pentru cã o considerã mai sãnãtoasã sau pur ºi simplu pentru cã iubesc animalele. Aceºtia apreciazã cã efectul unui astfel de regim este un organism mai sãnãtos ºi totuºi nu l-ar încerca deoarece li se pare costisitor. Un alt punct în minus pe care îl adaugã ei vegetarianismului este acela cã nu oferã suficientã energie ºi suficiente proteine. Din rãspunsurile elevilor reiese cã nu sunt întru-totul de acord cu un astfel de stil de viaþã, deºi îl considerã benefic pentru organism. Deoarece mulþi au declarat cã nu ºtiu ce presupune mai exact a fi vegetarian am cerut pãrerea unui medic specialist, pentru o informare corectã asupra acestui subiect despre care toatã lumea crede cã ºtie totul, dar pierde esenþialul. D-l Petru Rai, medic homeopat, absolvent al Facultãþii de Medicinã ,,Iuliu Haþeganu’’ - Cluj, ulterior specializat în homeopatie, prezintã pentru ziarul nostru beneficiile ºi insuficienþele practicãrii unui astfel de regim. Dr. Rai are 54 de ani, profeseazã de 27 de ani ºi considerã cã mai mult destinul l-a îndreptat spre aceastã ramurã a medicinii. C.T.: Mai întâi de toate, d-le doctor, ce înseamnã vegetarianismul? P.R: Vegetarianismul este un stil de viaþã, o practicã alimentarã ce presupune o dietã care exclude parþial sau complet consumul de carne, precum ºi al altor produse animale. O astfel de dietã este alcãtuitã parþial sau total din produse vegetale. C.T: De ce spuneþi ºi parþial? P.R: Produsele de origine animalã pot fi excluse parþial pentru cã existã mai multe tipuri de vegetarianism care oferã un meniu mai mult sau mai puþin permisiv. Vegetarianismul de tip vegan este cel mai drastic, exclude total din alimentaþie produsele de origine animalã (carne, ouã, lactate ºi derivatele lor). Existã de asemenea lacto-vegetarienii al cãror meniu se bazeazã pe fructe, legume, zarzavaturi ºi produse lactate. Un alt tip de vegetarieni sunt ovo-lacto-vegetarienii care pe lângã produsele vegetale pot consuma atât lactate cât ºi ouã. C.T.: Consideraþi cã este bine sau nu a fi vegetarian? P.R: E bine sã fii vegetarian din mai multe puncte de vedere, numai cã acest regim trebuie adaptat în funcþie de individ, în funcþie de perioada vieþii în care te afli. Este bine pentru cã acest regim este unul mai sãnãtos, pentru cã produsele vegetale necesitã o cantitate de energie mult mai micã pentru a fi digerate în comparaþie cu produsele animale. Dupã digestie ele sunt absorbite mai uºor în organism, cantitatea de energie fiind la fel de redusã în comparaþie cu energia necesarã pentru absorbþia alimentelor de naturã animalã.

184


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. Odatã asimilate de organism în propria-i structurã, produsele din carne, care sunt mai complexe, superior organizate, vor avea tendinþa de a se desprinde din structura noastrã. Spre exemplu o moleculã de proteinã obþinutã din carne va cãuta sã se desprindã sau are puterea sã se desprindã mult mai uºor din structura noastrã decât o proteinã de structurã vegetalã. Cu alte cuvinte corpul cheltuieºte o energie mai mare pentru menþinerea unei proteine animale decât pentru menþinerea unei proteine vegetale în structura proprie. De aceea o moleculã de proteinã vegetalã poate fi reþinutã de organism pentru o perioadã mai lungã de timp cu o cheltuialã mai micã de energie. Pe de altã parte se spune cã regnul vegetal are un spirit de regn deci o energie a regnului, pe când regnul animal are un spirit de grup. Omul are un spirit individual. Spiritul de grup este mult mai puternic decât spiritul de regn. În momentul în care distrugi o plantã ea va trãi o suferinþã, dar suferinþa ei va fi minorã în raport cu suferinþa ºi angoasa morþii trãitã de un animal al cãrui spirit este unul de grup. Acea trãire de spaimã, de groazã a morþii se întipãreºte în fiecare moleculã ºi atunci tu practic te încarci cu aceastã engramã a morþii ºi ai ºanse sã mori mai repede decât o persoanã care se hrãneºte cu produse vegetale. C.T.: Sã înþeleg, deci, cã recomandaþi un regim vegetarian? P.R: Tubul nostru digestiv este foarte asemãnãtor cu cel al ierbivorelor, adicã avem intestine lungi, pe când animalele carnivore au intestine mai scurte. Cu toate acestea avem o particularitate, formula dentarã, în alcãtuirea cãreia avem dinþii canini sfâºietori proprii carnivorelor. Prin urmare trebuie sã consumãm atât vegetale cât ºi carne, însã alternativ, în funcþie de starea fiziologicã, de vârstã etc. C.T.: Existã riscuri la trecerea de la un regim normal la unul vegetarian? P.R: Nu existã niciun risc atâta timp cât trecerea nu este una bruscã. C.T..: Este o vârsta optimã la care am putea adopta un asftel de regim? P.R: Nu consider cã existã o vârstã la care am putea deveni vegetarieni. Posturile religioase, adresate ºi celor mici ºi celor mari au un rost, ele nu sunt fãcute doar pe criterii religioase, ci au ºi un rol purificator. Posturile presupun un regim vegetarian pentru cã organismul are nevoie din când în când de aceastã relaxare în digestie ºi absorbþie ºi de o revitalizare. C.T. : Ce se întâmplã cu organismul în timpul unui astfel de regim sau dupã un asemenea regim? P.R: Dupã un astfel de regim organismul este mai purificat din punct de vedere al toxinelor, însã este mai sãrac în energie. C.T. : Pentru tineri… afecteazã un astfel de regim dezvoltarea organismului? P.R: Din experienþa mea, nu afecteazã, dar este bine sã alternezi ºi cu regimul carnivor pentru cã tinereþea este caracterizatã de procesul de încarnare, adicã organismul se împãmânteneºte ºi are nevoie de carne. Eu aº opta pentru un regim complet, omnivor ºi nu exclusiv vegetarian, deºi acesta din urmã este binevenit din când în când. „Tinerii de azi ºi sãnãtatea“ (emisiune televizatã, transmisã în direct pe postul local As-Tv) Moderatori: Teodora Mihaela Ciocan ºi Rai Andrei Teodora Mihaela Ciocan: „În data de 5 octombrie 2010 eu ºi Andrei am dat curs provocãrii lansate de Ana Maria Rãzoare - moderatorul emisiunii ,,Provocarea’’ de la postul local AS-TV ºi am devenit moderatorii acestei emisiuni.

185


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. Tema pe care am ales sã o dezbatem în emisiune a vizat liceenii, mai precis activitãþile extraºcolare pe care le fac aceºtia ºi care stimuleazã sãnãtatea. Am avut în platou 4 invitaþi: Rus Rãzvan, elev în clasa a XII-a la C. N. „A. Mureºanu”, reprezentant Greenpeace (fondatorul grupului de voluntari Greenpeace din Bistriþa), Suciu Roxana elevã în clasa a XII-a la C. N. „A. Mureºanu”, reprezentant al altui ONG – „Tãºuleasa Social”, Vidican Claudiu, elev în clasa a XII-a la Grup ªcolar Sanitar din Bistriþa, dansator de street-dance ºi Gãlãþan Rãzvan, elev în clasa a XII-a la C. N. „A. Mureºanu”, reprezentant al CLT Bistriþa, fotbalist de performanþã la Clubul „Viitorul Lechinþa”. Emisiunea a durat 50 de minute ºi a fost difuzatã în direct (link: http://www.astv.ro/05-10-2010__tinerii-de-ast-zi-i-s-n-tatea). Andrei Rai: Emisiunea despre sãnãtate, realizatã împreunã cu Teodora a fost o experienþa unicã, plãcutã, educativã, pe care o recomand tuturor celor care au ceva de spus. Una dintre problemele întâmpinate a fost alegerea sau, mai bine zis, gãsirea invitaþilor. Am dat peste niºte elevi foarte reticenþi la astfel de experienþe, nu mã aºteptam; mulþi tineri cu calitãþi deosebite au o reþinere în a apãrea la televizor, dovadã fiind modelele de inculturã ºi analfabetism pe care le vedem zi de zi la TV. Pânã la urmã am avut 4 invitaþi, alãturi de care am realizat aceastã emisiune. Din culise: Perioada de pregãtire a emisiunii a fost de aproximativ o sãptãmânã, timp în care am cãutat invitaþi, specialiºti în domeniile abordate (sãnãtatea ºi sportul) ºi am fãcut desfãºurãtorul emisiunii. Invitaþii au fost relativ greu de gãsit deoarece majoritatea liceenilor nu vroiau sã aparã în direct. Doamna profesoarã Aurelia Hîruþa ne-a ajutat sã luãm interviu unui profesor de sport din C. N. „A. Mureºanu” ºi unui sociolog de la „Compartimentul Educaþiei pentru Sãnãtate’’ din cadrul Direcþiei de Sãnãtate Publicã – Bistriþa, pentru a da emisiunii consistenþã. Am colaborat foarte bine cu colegul meu Andrei, care s-a implicat foarte mult. Am fost încântaþi cã desfãºurãtorul ni l-am fãcut singuri ºi emisiunea am fãcut-o aºa cum am gândit noi. La alegerea invitaþilor ne-a ajutat doamna profesoarã Aurelia Hîruþa, deoarece am fost refuzaþi din multe pãrþi. Ne-am pregãtit mult, am avut emoþii foarte mari, nu cunoºteam bine invitaþii, am fost foarte îngrijoraþi cã vor avea emoþii ºi nu vor putea vorbi. Am încercat sã purtãm un dialog cu ei înainte de emisiune pentru a nu fi prea ,,speriaþi’’. Moderatoarea de drept a emisiunii ,,Provocarea’’ ºi d-na profesoarã au ajuns cu 5 minute înainte de a începe emisia, iar cameramanul ne speriase cã nu vor mai putea sosi, lucru care ne-a dat mari emoþii, mai ales cã emisiunea era în direct. Conþinutul emisiunii: În emisiune s-a discutat despre activitatea extraºcolarã în care este implicat fiecare invitat, dacã influenþeazã sau nu sãnãtatea, cei 4 au dat detalii despre ceea ce fac ºi au fost antrenaþi toþi în discuþie, deºi domeniile lor de activitate au fost destul de diferite. Toþi cei patru invitaþi au subliniat importanþa implicãrii în activitãþi care sã stimuleze sãnãtatea mentalã ºi fizicã, importanþa voluntariatului în viaþa lor ºi a comunitãþii, satisfacþia pe care le-o dã cultivarea pasiunii prin activitãþi cu care se identificã. Rãzvan Gãlãþan practicã de 11 ani fotbalul de performanþã, joacã în Liga a IV-a, are o dietã echilibratã formatã din legume, fructe, carne de pui ºi de peºte, niciodatã fast-food. Considerã insuficientã ora de sport pe sãptãmânã pe care o face la ºcoalã,

186


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. despre care afirmã cã nu este respectatã de colegi. Din comoditate, ei mai degrabã îºi procurã scutiri medicale decât sã-ºi ia echipamentul ºi sã facã sport. Sportul de performanþã lui i-a oferit satisfacþii, o disciplinã de viaþã ºi motivaþia de a renunþa la alte tentaþii ca ieºirile în cluburi cu prietenii, excursiile, vacanþele fãrã program liber. Este dezamãgit de faptul cã ºcoala descurajeazã practicarea sportului de performanþã, considerat o piedicã în calea învãþãturii, dar el a înþeles cã trebuie sã-ºi dozeze timpul ºi sã facã faþã ambelor provocãri. “Eu acum doi ani am ocupat locul I pe þarã. A fost o satisfacþie care a egalat toþi aceºti ani de muncã.” Roxana Suciu practicã de patru ani munca de voluntar în cadrul ONG-ului “Tãºuleasa Social” ºi se bucurã de fiecare acþiune pe care o desfãºoarã alãturi de alþi voluntari, de munca în echipã, de drumeþii, de experienþa pe care o acumuleazã cu fiecare etapã depãºitã. Cea mai mare satisfacþie o are când este în acþiune ºi îºi aminteºte cu drag de ultima campanie de colectare selectivã, intitulatã “Paºaportul verde” ºi desfãºuratã la Poiana Negri. Considerã aceastã etapã din viaþa ei una pregãtitoare pentru facultatea pe care doreºte s-o urmeze: ªtiinþa Mediului. Claudiu Vidican este pasionat de street-dance, o preocupare care-i aduce satisfacþii, sãnãtate fizicã ºi psihicã. De când practicã acest dans ºi-a fãcut mulþi prieteni, este susþinut de colegi ºi participã la toate evenimentele la care este invitat împreunã cu trupa pe care ºi-a înfiinþat-o. Deºi a fost tentat sã renunþe la street-dance, acum se felicitã cã nu a fãcut-o, pentru cã cele douã antrenamente pe sãptãmânã îl ajutã sã se menþinã în formã. Rãzvan Rus povesteºte despre modul în care a devenit fondatorul grupului Greenpeace în Bistriþa, accesând internetul ºi depunându-ºi candidatura. Dupã ce a fost acceptat a fondat din proprie iniþiativã grupul de la Bistriþa, dar este dezamãgit cã mulþi s-au retras din cauza programului foarte încãrcat. El considerã de datoria tinerilor sã se gândeascã la protejarea mediului ºi la promovarea pãcii în lume. „Timpul implicãrii este unul câºtigat ºi pentru tine ºi pentru cei din jur”, afirmã el. Profesorul de educaþie fizicã ºi sport de la C.N. „A. Mureºanu”, Nicolae Grigore, a acceptat sã dea un interviu în exclusivitate pentru emisiunea realizatã de cei doi reporteri de liceu pe tema importanþei sportului în menþinerea sãnãtãþii. Acesta a evidenþiat faptul cã, spre deosebire de þãrile occidentale unde sportul ocupã o mare pondere în programa ºcolarã – o orã obligatorie pe sãptãmânã ºi 2-3 care sã fie alese dupã opþiunea elevului, dar ºi acelea obligatorii - la noi sportul se regãseºte doar cu o orã pe sãptãmânã, ceea ce este, din punctual sãu de vedere, foarte puþin. „Trãim într-o lume din ce în ce mai sedentarã în care orele de educaþie fizicã nu sunt abordate cum ar trebui… Tinerii nu conºtientizeazã cã sportul este foarte sãnãtos.”, declarã acesta. O declaraþie deosebit de interesantã a acordat emisiunii celor doi Mirela Parker, sociolog la Compartimentul Educaþia Pentru Sãnãtate, specialist în promovarea sãnãtãþii. Declaraþia surprinde latura mentalitãþii româneºti asupra alimentaþiei, care a determinat un fenomen relativ nou în România – boli cauzate de alimentaþie: „Dupã 1990 printre transformãrile radicale pe care le-a suferit România se numãrã ºi aceea a culturii mâncãrii, pentru cã atunci când vorbim de mâncare, vorbim de un element culturale. Aº insista foarte mult pe acest lucru, deoarece mâncarea are, pe lângã tradiþie, ºi niºte norme cultural. De exemplu, în statele occidentale persoanele plinuþe, cu surplus de greutate, ca ºi cele obeze sunt asociate cu un nivel de sãrãcie.

187


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. Nu acelaºi lucru se întâmplã în România. În România surplusul de greutate îl întâlnim în toate mediile sociale ºi de foarte multe ori este legat de surplusul financiar. De ce? Pentru cã a mânca bine la noi este ºi o bucurie imediatã, dar este ºi un element de fudulie: „am mâncat bine!”, “mã hrãnesc bine!”. Iatã cum cultura mâncãrii se grefeazã pe un anumit tip de mentalitate. Este aºadar nevoie de un program agresiv, de o intervenþie cât mai eficientã, pânã nu e prea târziu. În ultimii zece ani 7% din bugetele europene – noi nu am atins încã acest procent - au ajuns sã fie cheltuite pe boli care sunt legate de alimentaþie. Apoi mâncarea fast-food a intervenit într-un mod extrem de agresiv în stilul nostru de viaþã. Dacã în societatea americanã sau în cea europeanã restaurantele fast-food au avut un istoric, o poveste, la care oamenii s-au adaptat treptat timp de 4050 de ani, la noi acest lucru s-a întâmplat extrem de rapid, dupã 1990. Suntem în 2010. În acest timp s-au produs schimbãri fundamentale ca ºi când în spatele nostru nu ar exista tradiþie culturalã în ceea ce priveºte mâncarea. S-a ºters totul.” Andrei a tras o concluzie : “Ar fi foarte bine ca în programa ºcolarã sã fie introdusã cel puþin o orã pe sãptãmânã de educaþie alimentarã, pentru a scãdea rata obezitãþii. Românii sunt obiºnuiþi sã mãnânce bine, nu neapãrat sãnãtos.” Surprizele emisiunii: “Sunt directorul C.N. “A. Mureºanu” ºi mã bucur sã prezint doi elevi care s-au implicat activ în proiectele noastre extracurriculare: Rai Andrei ºi Ciocan Teodora. Ei s-au pasionat de aceastã idee de reporter de liceu, de ce înseamnã sã te implici în viaþa comunitãþii, ce înseamnã sã înþelegi complexitatea lucrurilor unei societãþi în tranziþie ºi într-o veºnicã frãmântare. Au fãcut-o cu multã decenþã, au fãcut-o frumos, au fãcut-o aºa cum o fac adolescenþii plini de încrederea cã societatea de mâine va fi mai bunã ºi mai frumoasã decât cea pe care o avem noi astãzi. Pentru cã sunt elevi în clasa a XII-a le urez mult succes la examenele care-i aºteaptã la sfârºitul anului ºi le doresc ca în continuare sã aibã parte de asemenea proiecte ºi sã lase peste tot unde se vor duce în viaþã aceeaºi bunã impresie pe care au lãsat-o în ºcoala noastrã.” (Prof. Camelia Tabãrã) Au urmat mesajele a douã colege de clasã ale moderatorilor, care au smuls zâmbete largi prin câteva întâmplãri hazlii de care le-au amintit. Feed-back: Teodora Ciocan: “Consider cã eu ºi Andrei ne-am completat foarte bine pentru cã a reuºit sã îmi dea mai multã încredere în mine. Emisiunea „Provocarea“ a fost pentru noi o provocare, a fost ceva nou, ceva ce nu credeam cã vom fi capabili sã facem vreodatã. Proiectul RDL ne-a determinat sã ne depãºim limitele!” Andrei Rai: Am avut foarte mari emoþii, mai ales când am vãzut cã la jumãtatea timpului alocat emisiunii terminasem ce ne-am propus pe desfãºurãtor. Dar am fost spontani, iar invitaþii noºtri ne-au venit în ajutor. ªtiu cã sunt mulþi tineri valoroºi care au lucruri importante de spus, dar se lasã copleºiþi de emoþii ºi preferã sã nu se implice. I-aº sfãtui sã lase deoparte teama ºi sã comunice semenilor experienþele ºi gândurile lor... Sãnãtatea înseamnã pentru mine sã ne formãm o viziune raþionalã asupra vieþii. Proiectul acesta m-a ajutat sã scap de inhibiþii, sã fiu mult mai sigur pe mine, sã mã implic.

188


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã.

CARANSEBEª La o lunã de la începutul proiectului ºi seminarul de iniþiere de la Sibiu au apãrut temele obligatorii, impuse de fundaþie, teme ce vizau implicarea directã a elevilor în problemele comunitãþii: Legea granturilor, Reciclare: adunarea selectivã a gunoiului, gropi ecologice, Activitatea parlamentarilor, Consiliul Elevilor, Orientare ºi consiliere educaþionalã ºi profesionalã, Dezvoltarea sectorului non-guvernamental din localitate, Migraþia ºi efectele ei în localitate, ªedinþele Consiliului Local. Dupã postarea temelor pe forumul RdL, în cadrul unei ºedinþe de redacþie acestea au fost împãrþite în funcþie de opþiunea membrilor echipei, fiecãruia revenindu-i câte douã teme: Rusalin Bãilã – Orientare ºi consiliere educaþionalã ºi profesionalã ºi Activitatea parlamentarilor, Alexandra Condurache - Legea granturilor ºi ªedinþele Consiliului Local, Mihai Muntean - Consiliul Elevilor ºi Dezvoltarea sectorului nonguvernamental din localitate, Alexandra Partenie - Reciclare: adunarea selectivã a gunoiului, gropi ecologice ºi Migraþia ºi efectele ei în localitate.

ORIENTARE ªI CONSILIERE EDUCAÞIONALÃ ªI PROFESIONALÃ Rusalin Bãilã

• PREGÃTIREA Imediat dupã alegerea temei, Rusalin a constatat cã era momentul prielnic pentru realizarea acestui articol întrucât elevii claselor a XII-a ºi a XIII-a din toatã þara se pregãteau pentru susþinerea examenului de bacalaureat ºi înscrierea la facultate. Aºadar, înaintea unei probe de examen, la finalul unei ºedinþe de redacþie în care am dezbãtut subiectul pe îndelete, Rusalin ºi-a abordat colegii din clasele mai mari cu privire la acest subiect. • REALIZAREA Au fost intervievaþi mai mulþi elevi din clasele a XII-a ºi a XIII-a cu profil Construcþii ºi instalaþii publice, Ecologie ºi protecþia calitãþii mediului ºi Design ºi amenajãri interioare. Rãspunsurile lor au fost centralizate ºi, în urma unei discuþii lungi ºi deschise, a apãrut urmãtorul articol:

„Liceenii... încontro?“ Orientarea profesionalã a elevilor este o activitate în cadrul cãreia o persoanã este ajutatã sã se dezvolte ºi sã accepte o imagine completã despre sine, despre rolul sãu în societate. Realitatea din ºcolile româneºti este cu totul alta. Orele de dirigenþie de la liceu au fost scoase din programa ºcolarã obligatorie, urmând ca activitatea dirigintelui sã cuprindã organizarea unor întâlniri extracurriculare, la care sã participe specialiºti din diferite domenii de interes, excursii ºi ºedinþe cu anumiþi elevi sau pãrinþi. Ora de dirigenþie a fost trecutã pe lista neagrã, fiind prima exclusã din programa ºcolarã obligatorie.

189


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. Nu putem minimaliza rolul diriginþilor care se strãduiesc sã-i îndrume pe elevi în funcþie de aptitudinile acestora. Din mãrturiile elevilor din clasele a XII-a ºi a XIII-a de la Grupul ªcolar Forestier reiese cu totul altceva: deºi au apelat ºi la ajutorul consilierului ºcolar mulþi elevi s-au simþit dezorientaþi în alegerea unei viitoare profesii. Elevul Craia Marius din clasa a XIII-a, profil Construcþii ºi instalaþii publice, a afirmat cã „familia a avut un rol decisiv în alegerea unei viitoare profesii”, dar sunt unele cazuri în care pãrinþii au dat frâu liber copiilor lor în alegerea profesiei. Întrebãrile adresate elevilor fac referire la facultãþile cãtre care aceºtia doresc sã se îndrepte. Majoritatea elevilor au mãrturisit cã principalul criteriu dupã care se ghideazã în alegerea unei instituþii de învãþãmânt superior este dat de importanþa pe care o prezintã profilul instituþiei pe piaþa muncii. „Costurile sunt ºi ele importante” afirmã Bucur Alexandru, elev în clasa a XIII-a, „având în vedere cã majoritatea elevilor nu au posibilitãþi materiale pentru a se forma în instituþii superioare de prestigiu.” Din aceste motive mulþi elevi au spus cã vor opta pentru facultãþile din zonã. Alþii spun cã preferã sã-ºi schimbe profilul deoarece profesia pentru care au optat la intrarea în liceu nu are cãutare pe piaþa muncii. Majoritatea elevilor aleg facultãþile de stat deoarece, spun ei, „oferã garanþia obþinerii unei diplome recunoscute atât în þarã cât ºi peste hotare” (Stoica Andrei, elev în clasa a XII-a, profil ecologie ºi protecþia mediului). La extrema cealaltã se aflã elevii dezamãgiþi de ofertele de pe piaþa muncii la terminarea studiilor superioare, cum este ºi cazul lui Bogdan Vlad din clasa a XII-a. „Mulþi tineri care au terminat studii superioare au fost nevoiþi sã presteze o muncã mult inferioarã nivelului lor de pregãtire deoarece nu au gãsit locuri de muncã în profesia pentru care au fost pregãtiþi”. Aceºti tineri au afirmat cã preferã sã munceascã în strãinãtate deoarece veniturile obþinute le permit un trai decent ºi posibilitatea de a-ºi ajuta familiile rãmase în þarã. De-a lungul vieþii orice individ trebuie sã fie capabil sã se reorienteze profesional ori de câte ori este necesar pentru obþinerea unor venituri care sã-i asigure un trai decent lui ºi familiei lui. Autor: Rusalin Bãilã

• FEEDBACK DIN PARTEA JURNALIªTILOR Liviu Iolu: „Nu e rãu deloc articolul tãu, are “voci” cu nume ºi prenume – ceea ce este excelent – ºi cursivitate. Important la articolul tãu este cã nu generalizeazã ci puncteazã bine câteva dintre motivele liceenilor în alergerea facultãþii: distanþa faþã de casã, costurile etc. (...)” Ochiul coordonatorului, Oana Vieru Reporterii de liceu devin, uºor-uºor, cãutãtori de informaþii, evenimente ºi, lucruri care nu îi mai intereseazã în mod direct, dar care îi formeazã. Un astfel de subiect este Orientarea Profesionalã. Sunt elevi de liceu, din ani terminali, care sunt în cãutare de direcþie. Odatã cu avansarea în vârstã, încotro devine din ce în ce mai prezent în mintea liceenilor.

190


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. De acest subiect s-au interesat ºi cei de la Gazeta Verde. A fost un moment de adevãr, de data aceasta verbalizat, nu numai cunoscut de noi toþi consilierea fãcutã în ºcoli nu este neapãrat ineficientã, ci de cele mai multe ori inexistentã. Orele de consiliere au fost scoase, diriginþii se ocupã într-o mai micã sau mai mare mãsurã de discuþiile legate de orientarea profesionalã a elevilor. Dar în final familia are ultimul cuvânt de spus! Totuºi, tineretul din România a învãþat sã caute ºi sã se intereseze – ce se cere ºi ce se oferã pe piaþa muncii, încotro se pot îndrepta ei pe viitor. Din pãcate, ce se observã din articolele venite din Caransebeº ( Liceeni... încotro? ºi Asistenþa socialã ca opþiune vocaþionalã), este cã o mare parte a tinerilor au un rãspuns la întrebarea încotro: în strãinãtate! Un lucru pe care ºcoala îl mai poate face pentru elevii sãi, în lipsa orelor de consiliere profesionalã, este organizarea de întâlniri cu studenþi sau absolvenþi de facultate care sã vinã ºi sã le prezinte elevilor care sunt avantajele ºi dezavantajele unor anumite facultãþi, ºi mai ales care este perspectiva alegerilor fãcute. ªi acest lucru se întâmplã în Grupul ªcolar Forestier din Caransebeº. Perspectivele nu sunt neapãrat dintre cele mai bune, dar interesul elevilor, ºi mai ales al reporterilor de liceu a crescut pentru acest subiect. A crescut ºi interesul pentru autoritãþile locale, au fãcut faþã uºilor închise în nas, au dat piept cu oameni care una zic ºi alta fac sau care, pur ºi simplu, îi trateazã ca pe niºte copii. Un lucru este clar: cei de la Caransebeº nu mai sunt doar niºte copii, sunt niºte mici cetãþeni care învaþã sã dea din coate ºi sã se informeze. Informaþia este multã, trebuie selectatã ºi apoi prezentatã – la acest aspect ei încã au de lucrat. Dar ce este bine de ºtiut este cã vor sã meargã mai departe!

CRAIOVA LEGEA 350 SAU LEGEA GRANTURILOR Una dintre temele sugerate de Fundaþie a fost Legea granturilor, sau Legea 350. Nici un elev din echipã nu avea cunoºtinþe despre aceasta, iar scrierea articolului necesita obþinerea de informaþii de la instituþiile abilitate. Era neceasã o lecþie de informare, pentru înþelegerea temei ºi selectarea informaþiilor. În prima ºedinþã de redacþie dupã postarea subiectelor impuse, reporterii craioveni au luat „notiþe” despre Legea 350. PREGÃTIRE Legea privind regimul finanþãrilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activitãþi nonprofit de interes general, având numãrul 350/2005, este cunoscutã drept Legea Granturilor. Grant = contribuþia financiarã la realizarea unui proiect care îi este oferitã solicitantului farã obligaþia rambursãrii ulterioare (ajutor financiar nerambursabil). a) activitate generatoare de profit – activitate care produce un profit în mod direct pentru o persoanã fizicã sau juridicã;

191


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. b) autoritate finanþatoare – orice autoritate publicã, inclusiv autoritatea judecãtoreascã, precum ºi orice instituþie publicã, de interes general, regional sau local, care are calitatea de ordonator principal de credite, în condiþiile legii; c) beneficiar – solicitantul cãruia i se atribuie contractul de finanþare nerambursabilã în urma aplicãrii procedurii selecþiei publice de proiecte; d) cheltuieli eligibile – cheltuieli care pot fi luate în considerare pentru finanþarea nerambursabilã; e) contract de finanþare nerambursabilã – contract încheiat, în condiþiile legii, între o autoritate public ºi un beneficiar; f) finanþare nerambursabilã /0 alocaþie financiarã directã din fonduri publice, în vederea desfãºurãrii de cãtre persoane fizice sau persoane juridice fãrã scop patrimonial a unor activitãþi nonprofit care sã contribuie la realizarea unor acþiuni sau programe de interes public general, regional sau local; g) fonduri publice – sume alocate din bugetul de stat, bugetul asigurãrilor sociale de stat, bugetul asigurãrilor sociale de sãnãtate, bugetele fondurilor speciale, bugetul trezoreriei statului, bugetele locale, bugetele instituþiilor publice finanþate din venituri extrabugetare; h) solicitant – orice persoanã fizicã sau juridicã fãrã scop patrimonial care depune o propunere de proiect. Proiect = sumã de activitãþi care conduc la realizarea unui scop comun. Necesitã un consum important de resurse umane, materiale, financiare. Orice proiect are o durata de realizare. Am stabilit cu echipa strategia pentru strângerea informaþiilor despre finanþãrile alocate din fondurile nerambursabile de la bugetul Consiliului Municipal Local ºi Consiliului Judeþean. Cosmin, ºeful de redacþie, a fãcut cereri de informare pentru a afla proiectele câºtigãtoare, bugetele acestor ºi beneficiarii fondurilor. Dupã depunerea cererilor a urmat... aºteptarea. ªi pentru cã rãspunsurile întârziau sã aparã , am hotãrât sã merg cu Cosmin la Instituþiile respective pentru a afla informaþiile necesare. Prima „descindere“ a fost Prefectura Judeþului Dolj. Dupã prezentare ºi furnizarea informaþiilor privind activitatea reporterilor ºi existenþa ziarului GSTV am fost îndrumaþi la angajaþii care se ocupã de monitorizarea programelor ºi proiectelor finanþate din fonduri nerambursabile. Am primit, nesperat de repede, informaþiile necesare scrierii articolului. A urmat apoi vizita de lucru la Primãria Craiova. ªi aici am fost întâmpinaþi cu amabilitate ºi ni s-au oferit informaþii concrete ºi foarte concise. Aspecte privind activitãþiile Asociaþiilor ºi Fundaþiilor care au depus proiecte pentru finanþare, perioada derulãrii proiectelor ºi alte amãnunte nu ni sau furnizat. REALIZARE Supravieþuirea fondurilor nerambursabile Datoritã efectelor recesiunii economice, în anul 2009 Consiliul Municipal Craiova a sistat finanþãrile nerambursabile din fonduri publice în baza Legii nr. 350/2005.

192


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. Ne-am interesat însã care a fost situaþia în anul 20072008. ªi am aflat proiectele ºi organizaþiile ce au a beneficiat de astfel de finanþãri: • Tineri în dificultate Solicitant: Asociaþia „Europrotect” Obiectiv: creºterea nivelului de informare a adolescenþilor/tinerilor în privinþa sãnãtãþii reproducerii. • Tramvai cu Gaguri Solicitant: Asociaþia Culturalã GAG. Obiectiv: creºterea nivelului de acces ºi participare al copiilor ºi tinerilor din Craiova la activitãþile educaþionale. • SCOP – Servicii Complexe de Orientare Profesionalã. Solicitant: „Societatea de Cercetare în Leadership, Management, Marketing ºi Culturã Organizaþionalã”. Obiectiv: Orientarea profesionalã ºi consilierea unui grup de tineri ce provin din familii cu venituri mici sau în ºomaj. • Quest-iunea Craiova Solicitant: „Asociaþia pentru Dialog Educaþional ºi Social”. Obiectiv: cultivarea dorinþei de cunoaºtere a obiectivelor turistice, a culturii ºi tradiþiei româneºti a tinerilor din Craiova. • Tu poþi fi urmãtoarea victimã! Solicitant: Asociatia „Dominou”. Obiectiv: Informarea tinerilor din Craiova despre traficul de fiinþe umane, exploatare sexualã ºi sclavie modernã. (La proiect au participat ºi elevii liceului nostru, care s-au arãtat extrem de interesaþi de subiect.) Se pare cã bugetul Consiliului Judeþean Dolj este mai generos pentru cã ºi anul acesta sunt alocate fonduri nerambursabile, licitaþia de proiecte fiind în derulare. Anul trecut fondurile au fost orientate spre trei domenii: Educaþie ºi Culturã, Tineret, Sport. ONG-urile câºtigãtoare în anul 2009 au fost: Centrul de Cercetãri Juridice Fundamentale cu proiectul „Mass-media mijloc de dezvoltare a capacitãþii de interacþiune cetãþean - administraþie”. Asociaþia pentru Tineret „Enjoy” cu proiectul „Promovarea cooperãrii ºi a schimbului de experienþe pentru tinerii din judetul Dolj“. Asociaþia Judeþeanã de Atletism cu proiectul ”Sportul o ºansã în plus pentru fiecare”. Se mai pare cã funcþionarii publici din Primãria Craiova ºi Consiliul Judeþean Dolj cunosc legea privind dreptul la informare. Amabili ºi cu zâmbetul pe buze, ne-au furnizat datele cerute imediat. Am fost uimit de rapiditatea acestora de a ne livra informaþiile cerute. Sã fi fost oare pentru cã solicitantul era unul neobiºnuit de tânãr ºi de interesat de un astfel de subiect? FEEDBACK Liviu Iolu: Excelent. Încearcã sã afli cine a aplicat ºi pentru câþi bani. Apoi ia legãtura cu ei ºi roagã-i sã dezvolte puþin proiectele lor, sã vezi la ce ajutã etc. Ovidiu: Hai sã începem discuþia cu articolul lui Cosmin, cel care, iatã, ºi-a ºi fãcut tema: http://craiova.reporterdeliceu.ro

193


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. Nu te bucura prea tare, Cosmin, cã nu te lãsãm sã scapi aºa uºor . Începutul e foarte bun, dar e cu siguranþã un subiect ce poate fi dezvoltat. E excelent cã ai gãsit informaþia, atât la Consiliul Local, cât ºi la cel Judeþean. Ce mi-a sãrit în ochi e absenþa unui element: câþi bani, domnule? Câþi bani au luat oengiºtii ãºtia pentru fiecare proiect? Eu zic cã e un lucru care intereseazã orice cititor, mãcar de curiozitate. Un alt lucru pe care l-aº mai fi adãugat: un paragraf introductiv despre ce e cu banii ãºtia. Noi ºtim, cã ne-am documentat, dar poate unii cititori nu ºtiu. Cineva comenteazã despre fonduri UE, dar greºeºte. Pentru cei ca el trebuie sã adaugi ºi informaþii de context. Acum sã ne gândim ºi cum poate fi dezvoltat subiectul. Oare ce s-a realizat efectiv în proiectele din 2007 sau 2008? Poþi sã gãseºti unele dintre organizaþiile care au participat ºi sã afli ce au fãcut. Cosmin ºi-a fãcut tema, tabãra de varã de la Sinaia a trecut, ne-am reîntors la ªcoalã ºi încã mai aºteptãm un rãspuns “oficial” la cererea de informare fãcutã.

MIERCUREA CIUC Repoter de liceu Márton Áron Szabo Zsolt

Material realizat în urma participãrii la ªedinþele Consiliului Local din Miercurea Ciuc, Harghita Politica este o temã atractivã pentru mine. De aceea la împãrþirea temelor în echipã am ales ªedinþele Consiliului Local. Îmi plãcea sã muncesc la acest articol cu atât mai mult cu cât are acoperire comunitarã. Pregãtirea Primul pas al acestui procedeu a fost adunarea de informaþii de pe site-ul Primãriei. Acest site fiind foarte utilizabil, am reuºit sã adun informaþii importante despre consilierii ciucani. Am aflat amãnunte despre numãrul, ocupaþia, venitul ºi studiile acestora, iar când am fost prezent la prima ºedinþã ºtiam pe nume fiecare consilier ºi partidul în care activeazã. Realizarea Am reuºit sã profit de faptul cã dl. profesor de istorie din liceul nostru, Orban Zsolt face parte din Consiliul Local ºi dupã ce mi-a dat câteva sfaturi am reuºit sã public primul articol pe blogul nostru ºi sã-l anunþ pe forum. Articolul este unul general despre alcãtuirea ºi schema Consiliului Local, care a avut rolul de a pregãti terenul pentru al doilea material despre experienþele mele de la Primãrie. Pentru realizarea urmãtorului articol trebuia sã aºtept o perioadã mai lungã, deci am avut timp sã iau legãtura cu dl. Orban ºi sã-i pun câteva întrebãri înainte de ºedinþã. Mi-am fãcut notiþe despre relaþiile consilierilor, teme de discuþie, cazuri precedente ºi sã fac fotografii în sala de ºedinþã ºi cu întâlnirea consilierilor.

194


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. Dupã ºedinþã m-am apucat imediat de scris, nu vroiam sã uit nimic din multitudinea de informaþii primite ºi nu îmi era greu fiindcã aveam o imagine amplã ºi curatã despre ce se petrece la o ºedinþã a Consiliului Local. Din fericire am reuºit sã public ºi al doilea articol la data stabilitã ºi acest lucru mi-a dat un plus moral. Comentarii Nici unul dintre articole nu a fost comentat de jurnaliºti pe forum. Cititorii blogului nostru au lãsat numai un comentariu de la un blogger rãtãcit care îmi povesteºte în englezã despre credite ipotecare. În schimb, la Sinaia am primit comentariile referitoarea la aceste texte, verbal, de la Cãlin ºi Liviu ºi poate în acest fel au fost mai constructive. Revenirea Nu am avut o revenire concretã la aceste articole, dar am de gând sã vizitez încã o ºedinþã ºi sã dezvolt mai mult un punct din ordinea de zi. Autoevaluarea Dupã pãrerea mea aceste articole, mai ales al doilea sunt cele la care am muncit cel mai mult ºi din care am învãþat cele mai importante lucruri, am cunoscut oameni importanþi ºi înþelepþi. Sper sã reuºesc sã asist mãcar încã o datã la o ºedinþã a Consiliului Local ºi sã creem o continuitate în a înºtiinþa publicul despre ce se discutã acolo. ªedinþele Consiliului Local, http://miercurea-ciuc.reporterdeliceu.ro/?p=714 În Miercurea Ciuc ca ºi în alte localitãþi Primãria existã un Consiliu Local care ia hotârãri ºi Miercurea Ciuc aprobã proiectele la nivel public. Consiliul Local Municipal Miercurea Ciuc este alcãtuit din 17 consilieri, care toþi sunt aleºi locali (numãrul acestora trebuie sã fie impar pentru a nu se crea situaþii de egalitate la un vot). Între ei gãsim un profesor, un notar public, un medic de familie, un arhitect sau un om de afaceri, deci sunt reprezentate multe categorii ale societãþii, acest lucru ajutând la luarea deciziei optime pentru noi toþi. Preºedintele Consiliului este ales pentru 3 luni ºi în acest interval el conduce ºedinþele ºi este responsabil cu mersul conform legilor al acestora. Aºadar membrii sunt într-o permanentã rotaþie la conducerea Consiliului ºi acest lucru aduce dinamism. Pentru a atinge o eficacitate cât mai bunã s-au creat 6 comisii de specialitate: socialã, culturalã, urbanisticã, economicã, juridicã ºi comercialã.Toþi membrii consiliului sunt ºi membri ai douã comisii de specialitate, dupã profesia, studiile ºi cercul de interes. Aceste comisii au 3, 5 ori 7 membri, fiecare grup având câte un preºedinte care conduce munca grupului sãu ºi un secretar responsabil cu procesele verbale. Consiliul Local ºi Consiliul Judeþean sunt douã lucruri diferite care aduc decizii în domeniul lor, dar de multe ori apar ºi probleme comune ºi atunci cele douã pãrþi trebuie sã colaboreze pentru a alege varianta corectã. ªedinþele Consiliului Local Municipal sunt regulare, data stabilitã fiind ultima vineri a fiecãrei luni, la ora 12, sau ori

195


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. de câte ori este necesar pentru a rezolva o situaþie urgentã. Aceste ºedinþe sunt anunþate la radio, ziare locale, televiziune ºi conform legii pe panoul de înºtiinþãri al Primãriei. Din listã lipseºte pagina web a oraºului care este realizatã la un nivel destul de bun ºi este actualizatã în mod regulat, dar acest lucru nu este totuºi postat. Revin cu informaþii actuale dupã ce vizitez ºedinta din 25 iunie… Reporter de liceu, Szabó Zsolt

ªedinþa Consiliului Local, http://miercurea-ciuc.reporterdeliceu.ro/?p=849 Pe data de 25 iunie am fost prezent la ºedinþa lunarã a Consiliului Local din Miercurea Ciuc. Datoritã bunãvoinþei profesorului Orbán Zsolt din liceul nostru, membru al Consiliului, am reuºit sã îmi creez o privire de ansamblu asupra activitãþii acestui grup. În primul rând vreau sã corectez numãrul membrilor, fiindcã sunt 19, cu doi mai mult decât am anunþat în primul articol fiindcã de puþin timp ºi cei doi vice-primari li s-au alãturat. Ajungând la primãria oraºului am simþit în aer cã se va întãmpla ceva acolo. Au început sã soseascã maºini elegante, dar mai mulþi au venit pe jos. Femeile de serviciu au fãcut ultimele modificãri ºi au servit cafeaua pe masa din sala de ºedinþã. Din cei 19 consilieri, 12 sunt membri UDMR (Uniunea Democratã Maghiarã din România), 7 sunt reprezentanþii Partidului Civic Maghiar ºi aceastã antitezã se contureazã frumos prin înþepãturi, conflicte ºi contrastul dintre opoziþie (PCM) ºi putere (UDMR). La ºedinþa la care am asistat au fost 16 puncte pe ordinea de zi care dupã spusele domnului Orbán nu înseamnã deloc mult.

Aceste puncte conþineau de exemplu proiectul de izolaþie a apartamentelor, renovarea completã a strãzii unde locuiesc ºi aprobarea cererii lanþului de supermarket LIDL pentru a putea intra în oraº cu camioane având masa totalã mult mai mare decât cea legalã. Propunerile au fost toate aprobate. Punctele nu au fost amãnunþit discutate, unele din motiv cã sunt de mult timp pe masa consilierilor ºi era nevoie numai de corectãri ºi modificãri mai mici. Cele mai mari conflicte ºi dezbateri sunt la începutul anului când trebuie aprobat ºi împãrþit bugetul oraºului (cca. 20 milioane de euro) ºi acele propuneri de legi ºi proiecte unde este nevoie de o majoritate de 2/3-imi, deci este nevoie de toate voturile UDMR plus un vot PCM.

196


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. Aproape toate propunerile au fost contestate de membrii PCM ºi toate abþinerile la vot erau din partea lor. Din motive de neînþelegere s-a creat ºi o ceartã între primarul Ráduly Róbert Kálmán ºi un membru al PCM, dar pânã aici mi se pare o miºcare sãnãtoasã a opoziþiei. Numai o persoanã care nu era implicatã în nicio discuþie s-a uitat cu mine la ºedinþã, acest lucru fiind negativ, mulþi dintre oamenii cãrora le-am povestit despre ºedinþã nici nu au ºtiut de aceastã posibilitate de a fi lãsat sã asiºti la discuþii. Per total, în afarã de câþiva oameni pasivi ºi dornici de renume, marea majoritate a consilierilor sunt înþelepþi ºi îºi fac treaba ºi pentru societate. Text ºi poze, Szabó Zsolt

Profesorul coordonator: Am avut emoþii în ceea ce priveºte prezenþa lui Zsolt în ºedinþele Consiliului Local; acum nu aº mai avea; dar toate au trecut atunci când el mi-a relatat cu nonºalanþa reporterului adolescent sau a adolescentului reporter - cã totul a decurs perfect normal, ca ºi cum ar fi fost cel mai important reporter de acolo! Cred cã nu noi, profesorii coordonatori sau ceilalþi din proiect, le-am dat lor încredere în ceea ce realizeazã, ci invers; ei sunt cei care ne susþin moral atunci când vrem sã vedem dacã se descurcã. ªi se descurcã întotdeauna, numai cã trebuie sã îi încurajãm mai mult decât credem noi! Atât. Prof. Maria Sturzu

1. TEMÃ OBLIGATORIE - MIERCUREA CIUC - CONSILIUL LOCAL Coordonator, Ana Maria Suciu Cele douã articole ale lui Zsolt privind Consiliul Local din Miercurea Ciuc aratã exact cum se petrec lucrurile în administraþia publicã localã. Reporterul are o abordare simplã, în primul articol prezintã efectiv Consiliul Local, ce face acesta, cine sunt membrii, în ce comisii sunt împãrþiþi ºi precizeazã ºi cã existã distincþii între Consiliul Local ºi Consiliul Judeþean. Desigur, acest gen de informaþii sunt redundante pentru persoanele care sunt la curent cu administraþia publicã din România ºi la prima vedere sunt amuzante unele precizãri, însã dacã ne gândim la grupul þintã al blogului – elevii de liceu, consider cã este o abordare binevenitã pentru cei care, cel mai probabil, nu au avut niciodatã contact cu administraþia publicã. În al doilea articol, în care este relatatã o ºedinþã de Consiliu Local la care reporterul a participat, gãsim informaþii relevante privind modul de luare a deciziilor la nivel local. Altfel spus, Zsolt exprimã evidenþe: existã o majoritate care decide ºi o minoritate care se opune pe alocuri, subiectele de pe ordinea de zi nu sunt discutate foarte mult ºi cetãþenii nu participã în mod regulat la ºedinþe. Din punct de vedere al documentãrii, Zsolt a avut la început doar o prezentare sumarã a Consiliului Local, cu informaþii luate de pe site-ul primãriei. Cel de-al doilea articol a necesitat, pe lângã prezenþa reporterului la ºedinþã, obþinerea unor informaþii ºi lãmuriri suplimentare din partea unui membru al CL care este profesor în cadrul liceului unde reporterii învaþã. Astfel, abilitãþile de a identifica surse ºi de a utiliza relaþii personale în documentarea unei teme s-au dezvoltat.

197


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã.

ROMAN COLEGIUL NAÞIONAL „ROMAN VODÓ ORGANIZAÞIILE NON-GUVERNAMENTALE, O NECUNOSCUTÃ? Organizaþiile non-guvernamentale pot fi definite ca asociaþii create din iniþiativã privatã sau mixtã, grupând persoane fizice sau persoane juridice având naþionalitãþi diferite, asociaþii ce au personalitate juridicã înscrisã în ordinea juridicã a unui stat ºi care nu urmãreºte scopuri lucrative. Acestea rãspund nevoilor individuale de asociere în condiþii de autoconducere sau de autonomie faþã de autoritãþile publice, contribuie la afirmarea societãþii civile ºi oferã comunitãþilor teritoriale sau profesionale posibilitãþi de realizare a unor scopuri proprii, multiplicã ºansele de distribuire eficientã ºi flexibilã a serviciilor centrate pe binele public. Sã spunem de la început cã acest sector se aflã în plinã expansiune ºi este adesea considerat a avea implicaþii profunde în domeniul organizãrii sociale ºi în proiectarea ºi funcþionarea unor noi strategii de guvernare. Sã luãm în considerare organizaþiile non-profit din oraºul Roman ºi sã încercãm sã rãspundem la chestiuni legate de funcþionarea ºi conducerea lor, de impactul lor social, cultural, politic sau economic. Sectorul non-guvernamental în Roman Conform Administraþiei Finanþelor Publice, în municipiul Roman sunt înregistrate aproximativ 100 de organizaþii neguvernamentale care se implicã în rezolvarea problemelor locale. Paleta de servicii oferite de acestea este destul de generoasã ºi acoperã o varietate de domenii ale vieþii cotidiene. În municipiul Roman se poate vorbi despre existenþa ONG-urilor încã din anul 1991, atunci când s-a înfiinþat Asociaþia Ortodoxã „Precista Mare”, organizaþie dedicatã în special protecþiei copilului în situaþii de risc ºi de abandon ºcolar. Activitatea de pionierat a asociaþiei s-a concentrat pe politica de incluziune socialã ºi de egalitate a ºanselor. În cei 19 ani de activitate au fost asistate peste 3.000 de persoane. Cât de eficiente sunt proiectele ONG-urilor? Sectorul non-guvernamental a preluat, ca peste tot în lume, o serie de atribuþii ale statului în viaþa publicã. Proiectele sociale sunt preponderente. Printre cele mai active organizaþii în domeniu se numãrã Asociaþia „Caritas”. „Centrul de primire a cazurilor sociale urgente” a fost fondat în 1997 în ideea de a sprijini cazurile sociale urgente. În 2007 au fost ajutate zeci de familii ce nu mai fãceau faþã noilor cerinþe economice ce se impun, oferindu-le alimente, îmbrãcãminte, rechizite ºcolare sau materiale de construcþii. „Centrul de Ajutor pentru Viaþã” este un al proiect al acestei

198


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. asociaþii ce a fost demarat în anul 2002 prin care s-a încercat sã se ia atitudine civicã, dar ºi moralã faþã de coaliþia „marilor pãcate ale omenirii”, respectiv avortul, eutanasia, divorþul sau abandonul. „Salvaþi copiii” este un proiect, dar în acelaºi timp ºi strigãtul de disperare al unor pãrinþi. În anul 2007 s-a reuºit obþinerea de sponsorizãri care sã acopere costurile de consultaþie pentru trei copii cu afecþiuni grave. Pentru alþii, Asociaþia s-a implicat în rezolvare situaþiei lor pe plan local. Alte proiecte derulate de „Caritas”: „Centrul medical de recuperare”, „Hranã specialã pentru Azilul de bãtrâni ºi ªcoala Specialã Roman” sau „Centrul de îngrijiri medico-sociale la domiciliu”. „Fundaþia pentru o Viaþã Demnã” este o asociaþie neguvernamentalã ce are ca obiectiv promovarea de activitãþi sociale , educativ-formative, organizate în centre sociale, instituþii proprii ºi ºcoli. Deºi s-a înfiinþat în anul 2008 , aceastã asociaþie a derulat multe proiecte. Dintre cele mai importante menþionãm: „ªcoala cu Demnitate”(realizat în ianuarie 2009 ºi îºi propune sã încurajeze tinerii cu potenþial intelectual sã nu abandoneze ºcoala), „Centrul de formare profesionalã pentru adulþi” (iunie 2009, cursuri de formare profesionalã pentru adulþi, acreditate de Consiliul Naþional de Formare Profesionalã a Adulþilor, „Copii pentru Copii” sau „Tinerii te provoacã: fii ecologist!”. Asociaþia „Familia ºi Viaþa”este o altã organizaþie non-profit ce s-a implicat activ în rezolvarea problemelor locale. Cele mai importante activitãþi sunt: realizarea unui curs de consiliere a persoanelor sau a cuplului conjugal pentru învãþarea metodelor naturale de reglementare responsabilã a naºterilor. Apoi a urmat „ªcoala Familiei” , un proiect derulat în colaborare cu „Casa de Reculegere” a Misionarilor Verbiþi din Traian în cadrul cãruia au avut loc întâlniri cu grupuri de familii. Nu în ultimul rând, s-au organizat cursul de pregãtire al logodnicilor pentru cãsãtorie în colaborare cu aºezãmântul menþionat anterior. Fundaþia „Pacea” are un proiect intitulat „A doua ºansã” ce se adreseazã persoanelor între 10 ºi 30 de ani cu o situaþie materialã precarã, ce au rãmas în urmã cu pregãtirea ºcolarã. În momentul de faþã sunt 30 de beneficiari ai acestui proiect ce sunt învãþaþi sã scrie, sã citeascã, dar ºi reguli de conduitã. Colaborarea cu autoritãþile locale De multe ori, dorinþa sincerã a ONG-urilor de a ajuta oamenii nu este de ajuns pentru ca acest lucru sã se ºi întâmple. Colaborarea cu autoritãºile locale este una necesarã în condiþiile socio-economice actuale. Opiniile legate de modul de implicare a acestora sunt divizate. Existã fundaþii ce au beneficiat de un sprijin material consistent din partea Primãriei sau a Consiliului Local. Pe de altã parte, deciziile de finanþare a unor proiecte nu sunt luate întotdeauna pe baza unor criterii obiective. Luptele politice fac adeseori victime ºi în domeniul non-guvernamental. În plus, „din cauzã cã nu-ºi cunosc suficient de bine drepturile, organizaþiile non-profit mai mici se fac mai greu auzite, iar administraþiile din municipiu sunt în mod fals convinse cã nu este tocmai legal sã colaborezi cu o organizaþie non-guvernamentalã”, ne-a declarat un oficial au unei asociaþii romaºcane.

199


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. Lipsa voluntarilor, o mare problemã O parte din asociaþiile ºi fundaþiile cu care am luat legãtura ne-au menþionat faptul cã tinerii nu se mai implicã în activitãþile ONG-urilor. Cu toþii ºtim cã dezvoltarea societãþii contemporane se poate realiza fãrã formarea pozitivã a tinerilor. Cum pot fi atraºi aceºtia în activitãþi de voluntariat ºi a se implica în problemele municipiului ? Asociaþia „Familia ºi Viaþa” ºi-a propus sã coopteze tineri în cadrul unor programe de voluntariat. „A avut loc o întâlnire în urma cãreia le-am propus tinerilor sã formeze un grup de voluntari care sã ne sprijine. Adolescenþii au completat cererile însã, din pãcate, interesul lor nu s-a mai manifestat ulterior. Noi sperãm cã anul viitor vom avea mai mult succes”, ne-a declarat doamna Iuliana Petruº, membru fondator al asociaþiei. Care ar fi motivele pentru care tinerii nu mai doresc sã fie voluntari? În primul rând tinerii ºi, în general, romaºcanii nu au încredere în ONG-uri. Al doilea motiv ar fi promovarea slabã pe care organizaþiile ºi-o fac în comunitatea localã. Aceste cauze reies în urma unui sondaj efectuat pe un eºantion de 100 de persoane. Iatã rezultatele: Aºadar, mai puþin de jumãtate dintre cei chestionaþi au încredere în activitatea ONG-urilor. În ceea ce priveºte existenþa lor, 26% nu ºtiu nicio organizaþie non-guvernamentalã, 46% ºtiu doar una („Caritas”, în special), 16% ºtiu douã, în timp ce doar de 12% ºtiu mai mult de douã ONG-uri. Dificultãþi Lipsa banilor este cea mai mare problemã a organizaþiilor neguvernamentale din Roman. Ea este urmatã de greutãþile de cooperarea cu diverse instituþii, lipsa voluntarilor ºi eficienþa proiectelor pe care le realizeazã. Cei mai importanþi finanþatori – potrivit ONG-urilor – sunt fundaþiile din România, urmate de sectorul public internaþional ºi românesc, fundaþiile internaþionale ºi firmele româneºti. O sumã importantã de bani pentru numeroase organizaþii de acest fel o reprezintã redirijarea cotei din impozit de 2% ºi cotizaþiile membrilor. Rãspunsuri? Evoluþia ONG-urilor la Roman în ultimele doua decenii a fost una oscilantã. Percepþia opiniei publice s-a încadrat între limitele impuse de neîncrederea iniþialã ºi indiferenþa zilelor noastre. Derularea proiectelor sectorului non-guvernamental depinde, în mare mãsurã, de abilitatea acestora de a accesa fonduri ºi de a derula proiectele în mod consecvent de la implementare pânã la diseminarea lor. Problemele semnalate în oraºul Roman mai þin ºi de lipsa unor specialiºti în domeniu, precum ºi de implicarea scãzutã a voluntarilor. Ultimul aspect se explicã prin lipsa unei culturi a voluntariatului în Roman suprapusã peste o reacþie negativã a unor generaþii care au fost obligate în trecut la numeroase acþiuni „voluntare”.

200


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã.

TIMIªOARA COLEGIUL NATIONAL BÃNÃÞEAN C.E. FACEM N.O.I. ? Eram deja pe la mijlocul proiectului, într-o mulþime de articole ºi multe planuri de viitor. Agenda pe urmãtoarele 2 luni era planificatã ºi plinã de evenimente pe care sã le mediatizãm, ne gândeam la un proiect de parteneri media, iar feedback-urile de la Liviu ºi Cãlin (profesorii noºtri de jurnalism) erau pozitive ºi mulþumitoare. Toate astea pânã când cei de la Fundaþie ne-au anunþat cã trebuie sã abordãm unele subiecte care sã se încadreze cu adevãrat în jurnalismul cetãþenesc. Având în vedere cã N.O.I. am fost (ºi încã suntem) dintotdeauna spirite libere, iar Teach sau Oana nu ne-au pus niciodatã condiþii în privinþa articolelor pe care le scriem, am avut la început o micã reticenþã în faþa articolelor. Despre unele dintre subiecte aveam ºi noi planificat sã scriem, precum Consiliul Elevilor sau Orientare profesionalã. Reciclarea însã ni s-a pãrut plictisitoare, subiect fãrã viaþã, iar Migraþia pãrea lipsitã de relevanþã pentru zona de vest a þãrii. Considerând faptul cã ziarul nostru se adresa în primul rând tinerilor, care tânãr ar dori sã citeascã un articol despre reciclare ?! La început am încercat sã ignorãm temele propuse, însã, dupã o ºedinþã lungã, ne-am gândit totuºi sã le abordãm. ªi nu oricum, ci în stilul N.O.I. Pentru a nu fi plictisitoare, sau a nu prezenta aceleaºi detalii cunoscute de toþi, am ales un alt unghi de perspectivã. Nausica: Vroiam de mult timp sã scriu despre Consiliul Elevilor, sã realizez un interviu cu Mr. President (poreclã cu care a ajuns Andreea Palfi sã devinã cunoscutã în toatã ºcoala) fiindcã mã sãturasem de toate criticile la adresa Consiliului Elevilor adresate mai ales de cãtre cei care nu se implicã niciodatã în nimic, dar se bucurã sã gãsescã nod în papurã celor care au proiecte. Aºa s-au nãscut rândurile de mai jos: Consiliul Elevilor - apãrãtorul nostru! Când te gândeºti la Consiliul Elevilor, te gândeºti, inconfundabil, la CNB Fest, la activitãþile frumoase care le organizeazã ºi la baluri. Însã puþini ºtiu cã în spatele acestui Consiliu al Elevilor se aflã cineva care stã pânã noaptea sã facã programe, sã organizeze activitãþile, sã scrie diferite proiecte ºi care „se luptã” cu toþii atunci când este în joc pãrerea elevilor. Aceastã persoanã este Preºedintele C.E., care la noi în ºcoalã este Andreea Palfi. Andreea Palfi, elevã în clasa a XI-a MI 1, este cunoscutã la noi în ºcoalã pentru rezultatele deosebite care le-a dobândit la Olimpiada de Fizicã, pentru activitatea pe care o depune la ARDOR (Asociaþia Regionalã de Dezbatere ºi Oratorie, despre care vorbeºte cu atâta dãiruire), dar ºi pentru hotãrârea cu care îºi impune punctul de vedere în ºedinþele Consiliului Elevilor. Fiind CNB Fest-ul, m-am „lipit“ ºi eu de Preºedinta noastrã ºi am reuºit sã îi iau un scurt interviu. De câþi ani eºti Preºedinte al C.E? De un an ºi jumãtate ºi anul viitor o sã trebuiascã sã predau funcþia mai departe.

201


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. În toamnã probabil, se vor face campanii, alegeri, unde elevii au voie sã voteze o singurã datã, iar în final se va alege noul Preºedinte. De ce ai ales sã candidezi pentru funcþia de Preºedinte al Consiliului Elevilor? Sincer, nu ºtiu, poate fiindcã am vrut sã schimb puþin lucrurile, sã îmi impun punctul de vedere ºi am simþit cã datorez acest lucru ºcolii: sunt elevã în CNB din clasa 1 ºi am vrut sã dau înapoi ºi ceva de la mine. Într-un fel sau altul, mai mult sau mai puþin, cred cã mi-am pus amprenta asupra ºcolii. Spune-mi despre CNB Fest. CNB Fest este la a 6-a ediþie,ºi prin acest eveniment încercãm sã responsabilizãm elevii, îi învãþãm sã se implice în orice fel de activitate ºi totodatã reprezintã un exerciþiu bun, care le va fi de folos mai târziu în viaþã. În timpul CNB Fest-ului elevii sunt la putere, noi reprezentãm acum conducerea ºi aceastã organizare a noastrã ne oferã o experienþã în acest domeniu. CNB Fest-ul de anul acesta este aºa cum ai sperat tu? Nu este, dar sper sã iasã mai bine în continuare. Nimic nu iese perfect, dar noi mãcar încercãm ºi asta conteazã. Ne confruntãm cu faptul cã mult mai puþinã lume vrea sã se implice. Anul acesta activitãþiile ºi competiþiile le-am programat la sfârºitul orelor de curs. Anul trecut elevii trebuiau sã vinã sâmbãta ºi duminica, însã chiar ºi aºa prezenþa este destul de scãzutã. Cum au acceptat profesorii idea de C.E? Cred cã acceptã ideea, faþã de celelalte ºcoli noi avem o anumitã putere ºi organizãm multe activitãþi. Deja este o tradiþie, este normal sã facem CNB Fest, poate unii profesori chiar ar fi revoltaþi dacã nu am face. Când am lipit afiºele cu orarul CNB Fest prin ºcoalã, unii profesori veneau la mine sã mã întrebe când vor fi competiþiile ºi au zis cã vor sã participe ºi ei (n.r. De exemplu, doamna profesoarã Birescu a participat la karaoke pentru Casa Maro, iar domnul profesor Balica a participat la dezbaterea pe tema „Studii în strãinãtate vs. studii în România” pentru Casa Albastrã). Chiar ºi profesorii sunt împãrþiþi pe case. Ce putere are Consiliul Elevilor în ºcoalã? C.E. chiar poate sã facã multe lucruri, de exemplu am pus sãpunuri prin bãi, am reuºit ca în timpul CNB Fest-ului sã nu mai fie obligatorii uniformele, ºi deasemenea încercãm sã facem o atmosferã cât mai destinsã, relaxatã, organizând activitãþii tematice în timpul anului (pentru Halloween, Paºte). Pãrerea noastrã, a elevilor, chiar este luatã în considerare ºi atâta timp cât aducem niºte modificãri clare, susþinute, acestea vor fi acceptate de toþi. Care e relaþia C.E. cu directoarea? Doamna directoare Puºcaº ne sprijinã în tot ce vrem sã facem, avem toatã susþinerea dânsei. În general, doamna directoare sprijinã toate activitãþile extraºcolare care activeazã la noi în ºcoalã, precum C.E, ARDOR, AT4T. Ce ar trebui sã facã un Consiliu al Elevilor în ºcoalã? Care sunt activitãþile lui? Are rolul de a fi legãtura între profesori ºi elevi, sã asculte nemulþumirile ºi pãrerile elevilor ºi sã le ducã mai departe în Consiliul de Administraþie. Suntem un fel de avocat al elevilor, mai organizãm ºi evenimente care considerãm noi cã sunt pe placul elevilor ºi care sã îi ajute sã se relaxeze pe perioada anului ºcolar. De unde aveþi bani pentru a organiza aceste evenimente?

202


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. Singurii bani care îi primim sunt de la Consiliul Judeþean. Anul trecut ne-au dat 70 de milioane, anul acesta 6 milioane. Însã noi facem bani din balurile pe care le organizãm, precum Balul CNB Fest, Balul de Ziua Îndrãgostiþilor sau Balul Bobocilor. Ai dreptul, ca ºi Preºedinte, sã participi la ºedintele Consiliului de Administraþie? Da, fac parte din Consiliul de Administraþie ºi am drept de vot, dar nu am avut ocazia sã particip, eu sunt invitatã doar când sunt ºedinþe legate de problematica elevilor. Teoretic ar trebui sã merg la toate ºedinþele, însã nu sunt anunþatã când au loc, anunþurile se fac în Cancelarie, ºi atunci ar trebui sã merg sã mã interesez tot timpul unde sunt ºedinþele ºi când. Cine este profesorul coordonator al C.E ? Care este rolul acestuia? Doamna profesoarã Mariana Boºneac. Profesorul coordonator este un fel de avocat al avocatului elevilor. Ne oferã ajutor când vrem sã cerem sponsorizãri, când trebuie sã scriem proiectele ºi ne susþine în faþa doamnei directoare sau al profesorilor, atunci când este nevoie. Cine face parte din C.E? Un reprezentant din fiecare clasã, iar din aceºti elevi se aleg vicepreºedinþii (unul din clasa a 9-a, a 10-a, a 11-a ºi a 12-a). Avem ºi un secretar casier ºi preºedintele (n.r Toeretic ar trebui sã fie 29 de elevi în Consiliul Elevilor, însã mulþi sunt cei care nu vor sã vinã la ºedinþe, în final fiind doar vreo 10-15 elevi care muncesc). Multumim Andreei Palfi cã ne-a acordat acest interviu ºi îi urãm mai departe success alãturi de C.E. în tot ceea ce vor ei sã organizeze. Feedback-urile primite imediat dupã publicarea articolului au fost pozitive, atât cele primite de la Liviu ºi Cãlin, cât ºi cele de la cititorii N.O.ª.T.R.I. Am primit ºi observaþia cã am fi putut fi mai incisivi, mai ales în privinþa participãrii Preºedintelui C.E. la ºedintele Consiliului de Administraþie, lucru care ne-a motivat sã revenim la subiect, odatã cu alegerea noului Preºedinte. Pânã atunci, însã, potenþialii candidaþi s-au aºezat, pentru o zi, în fotoliul de la Cotroceni ºi au participat la dezbatere. Ce ai face dacã ai fi pentru o zi preºedinte? „Aº schimba prim-ministrul”; „Aº scãdea salariile parlamentarilor”; „Aº da locuinþã în România celor plecaþi cu studii în strãinãtate“; „Jos cu Ministerul Turismului“; „Aº organiza mai multe concursuri ºcolare!”; „Aº construi adãposturi pentru câinii strãzii“. Acestea au fost, în mare, mãsurile pe care cei 7 elevi participanþi la Competiþa de Discursuri Publice le-ar adopta dacã ar ajunge, chiar ºi pentru o zi, preºedinte. Evenimentul, care a avut loc cu ajutorul Consiliului Elevilor de la Colegiul Naþional Bãnãþean ºi ARDOR Banat, a avut în juriu pe Mihai Pomarlan , trainer ARDOR, Cãtãlin Artenie, fost elev al CNB ºi Alexandru Gyori, campion naþional la debate. „Þara este în declin de la revoluþie încoace” Tinerii, deºi au venit cu foarte multe emoþii, s-au descurcat foarte bine în faþa publicului, ca niºte adevãraþi candidaþi la preºedinþie. Chiar dacã aveau vârste cuprinse între 16 ºi 18 ani, participanþii erau la punct cu tot ce se petrece în þarã, cu toate legile ºi acþiunile luate de Guvern, fie ele bune sau rele. Majoritatea au spus cã ar renova spitalele ºi ar cumpãra echipament necesar, cã ar construi adãposturi pentru câinii strãzii ºi cã ar micºora salariile parlamentarilor. Unii, mai îndrãzneþi, au spus cã toþii oamenii ar trebui sã fie egali ºi toþi ar trebui sã aibã aceleaºi salarii. La sfârºit, s-a ajuns la aceeaºi concluzie: trebuie refãcut tot sistemul sanitar ºi cel educaþional, trebuie asfaltate strãzile, iar salariile trebuie micºorate.

203


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. S-au þinut discursuri, s-a mâncat, s-au dat feedback-uri ºi s-a pus þara la cale. În final, numai o persoanã poate reprezenta România, ºi aceea este Cerasela Bujor, elevã în clasa a 9-a la CNB. Cine ºtie, poate peste ani, o vom vedea la televizor luând decizii importante ºi schimbându-ne radical viaþa. Puteþi urmãri pe YouTube discursurile celor trei fete care au ocupat podiumul. Locul I – Cerasela Bujor : watch?v=COUms9qwnZs Locul II – Maria Tîrziu : watch?v=SC6BPEZsmmY Locul III – Alexandra Cotuna : watch?v=fGqlPA39DXw Am scris ºi despre cel mai important proiect al Consiliului Elevilor, cel care marcheazã preluarea conducerii ºcolii de cãtre elevi pentru o sãptãmânã: Începe CNB Fest! CNB Fest, evenimentul pe care elevii de la Colegiul Bãnãþean îl aºteaptã în fiecare an cu sufletul la gurã, a ajuns în sfârºit la noi în ogradã! Marea deschidere are loc mâine, 21 mai, la ora 11:00, în curtea ºcolii, unde casele îºi vor ancora steagurile, vom dansa pe imnul CNB Fest (da, anul acesta avem si imn - They’ll call me freedom, just like a Waving Flag) ºi va avea loc prima competiþie: Trasul Frânghiei. Seara, vom sãrbãtori inaugurarea CNB Fest la bal, la ora 18:00. Începând de marþi, ºcoala e a noastrã. Încep competiþiile ºi distracþia. La ora 13:00 vor avea loc competiþii precum Bobbing Apples, Mimã ºi CNB Quiz. Miercuri au loc CNB Cross, Bowling cu varzã ºi volei cu baloane. Joi însa, vom participa la ore þinute de elevi (ora 11:00), vom vedea cine se pricepe mai bine la debate dintre elevi ºi profesori(ora 12:00), vom canta împreunã la karaoke (13:00), iar la final vom rãmâne cu un gust de scorþiºoarã-bananã-mere-struguri-sare-piper, fiindcã va avea loc Flavour Contest, de la ora 14:30. Încheiem sãptãmâna lucrãtoare cu Treasure Hunting, unde sperãm sã vedem ºi profesori în acþiune (ºi în tocuri se poate juca fotbal), cu o competiþe surprizã ºi la final ne vom relaxa la un picnic. Va aºteptãm la CNB Fest ºi rugaþi-vã la Mama Naturã sã fie soare toatã sãptãmâna! Fructe ºi culori la Balul Cnbfest Odatã cu ieºirea soarelui, dupã zile în care nu ºtiam la ce sã ne aºteptãm din partea vremii, a avut loc ºi Balul CNBFest. Organizat de cãtre Consiliul Eleviilor cu ocazia sãrbãtoririi zilelor Colegiului Naþional Bãnãþean, a dat startul CnbFest-ului, „sãrbãtoare” ce se aflã la a 5-a ediþie. La cât mai multe ediþii! Elevi din ºcoalã nu au lipsit, dar nici cei din alte ºcoli, cãci se poartã balurile în rândul tinerilor. Competiþiile au fost ºi ele prezente, accentuând ºi mai mult distracþia. Imnul CNBFest-ului de anul acesta a anunþat începerea competiþiilor care mai de care mai alese ºi distractive între casele împãrþite în diferite culori: verde, roºu, portocaliu, albastru, negru ºi maro. Twister, dansul cu portocala ºi banana învârtitã au încins atmosfera balului ºi au atras atenþia tuturor, creând suspans în public, dar ºi emoþii în rândul participanþiilor. Se pare cã a fost seara Casei Verzi, care a câºtigat 2 competiþii, una la egalitate cu Casa Albastrã- twister, ºi una pe cont propriu - dansul cu portocala. Nici Casa Portocalie nu s-a lãsat mai prejos, dovedind cã se pricepe cel mai bine la învârtitul bananei. Bravo lor ºi felicitãri Consiliul Eleviilor pentru seara minunatã oferitã! Cnbfest-ul a început. N.O.I îl susþinem ºi participãm anul acesta. Tu? Florina Crãciunescu

204


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. ªi cupa merge la… Dupã un an de zile plin de competiþii, alergat dupã “oamenii”( adicã elevi care sã îºi rupã din timpul lor liber pentru a juca alãturi de casa din care fac parte), comentarii de genul “cer o reevaluare”, a trecut ºi CNB Fest-ul! ªi cred cã pot spune din tot sufletul DOAMNE AJUTà ( în special în numele Casei Albe, parte a Consiliului Elevilor, care a ºi organizat acest festival). Diferit faþã de anii trecuþi, CNB Fest-ul a durat o sãptãmânã în care casele s-au luptat pentru puncte prin toate modurile posibile: Mimã, Bobbing Apples, Bowling cu Varzã, Karaoke sau Dansul pe covor (o probã mai ciudatã ca alta), desigur puse la cale de cei care au condus ºcoala pentru o sãptãmânã: Casa Albã. Discuþii, discuþii… Ca la orice eveniment organizat (ºi nu numai de români), comentariile nu s-au lãsat aºteptate. Casa Maro, cea care dealtfel a ºi câºtigat marea bãtãlie, a fost pusã la zid de toate celelalte case, care susþineau sus ºi tare ca Maroniii (fiindcã aºa sunt porecliþi prin ºcoalã) au furat puncte sau cã le-au luat pe nedrept. L-am întrebat pe Cristi Zsifkov, liderul casei câºtigãtoare, ce pãrere are despre aceste „þinte” trase asupra Casei sale, iar el ne-a rãspuns cã “fiecare punct al Casei Maro este justificat ºi câºtigat pe drept; putem oricând sã le demonstrãm provenienþa. Probabil pare puþin ciudat numãrul mare de puncte, dar trebuie sã reamintesc faptul cã Maronii s-au implicat de-a lungul anului în diversele provocãri ºi ºanse de a câºtiga puncte propuse de Casa Albã”. Dar „drama” nu se încheie aici! Dupã o sãptãmânã pe care au avut-o la dispoziþie pentru a stabili marele câºtigãtor, vineri, când trebuia sã fie Premierea ºi Cupa Caselor sã fie înmânatã, a avut loc o adevãratã debandadã: ba a câºtigat Casa Portocalie, ba a câºtigat Casa Maro. Fiindcã punctajele au fost calculate (sau transcrise) greºit, Portocaliii ºi Maronii au ajuns la 2 puncte diferenþã! Ce ne facem acum? Ei bine, Casa Alba s-a gândit la o soluþie care sã îi mulþumeascã pe toþi: miercuri, adicã astãzi, adicã 02.06, sã fie organizatã o competiþie surprizã între cele 2 case, pentru a se declara, oficial ºi pentru totdeauna, câºtigãtorul CNB Fest-ului. Dupã ce au trebuit sã facã un lanþ de haine, sã construiascã un pod care sã susþinã o sticlã cu apã, sã facã un turn din ziare ºi sã îl ghiceascã pe domnul George Enescu (ºi desigur dupã alte câteva discuþii contradictorii: “podul lor e o plutã!”, „noi suntem doar 2, ei 5”) a fost declaratã învingãtoare CASA MARO! Felicitãri! “Ne pregãtim spiritual pentru urmãtorul CNB Fest” Luându-i interviu lui Cristi, elev la noi în ºcoalã în clasa a X-a, ºi desigur, mândrul lider al Casei Maro, alãturi de Razvan Matei („unde-s doi, puterea creºte” funcþioneazã la ei vãd cã), am aflat reþeta succesului ºi câteva inside-uri. Cristi ne spune cã pentru a câºtiga ei doar au participat la “multe activitãþi precum competiþia de ciocnit ouã, vânzare de ciocolatã caldã, campanii de împãrþit stickere ºi desigur o puternicã implicare în CNB Fest”. O soluþie destul de simplã ºi uºoarã pe care ºi celelalte case o puteau pune în aplicare ( ce s-a întâmplat oare? ). Ca un mic pont pentru celelalte case, Cristi le propune „sã aibã grijã de boboci, sã îi implice în cât mai multe activitãþi ºi sã le arate ce înseamnã CNB Fest”. Aþi notat deci?

205


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. În încheiere, Maronul ne spune cã va avea loc o petrecere în cinstea victoriei (N.O.I. vom fi acolo, cu invitaþie sau fãrã!) ºi cã Maronii se „pregãtesc mãcar spiritual pentru urmãtorul CNB Fest, care se promite a fi mult mai competitiv”. Deja sunt zvonuri cum cã se va înfiinþa o nouã casã! Cine ºtie cum va fi la anul? Oricum, pânã la anul mai urmeazã niºte voturi, fiindcã se alege un alt Preºedinte al Eleviilor, care poate nu va mai organiza CNB Fest, sau va organiza CNB Fest o lunã întreagã! N.O.I. felicitãm Maronii ºi le urãm succes ºi la anul! Deasemenea îi felicit ºi îi respect pe cei din Casa Albã care au organizat fãrã cusur acest eveniment multaºteptat. Ne vedem la anul! Nausica Paºca Deºi temele date au fost anul trecut ºcolar, era normal sã continuãm reflectarea activitãþii Consiliului Elevilor, motiv pentru care am fost omniprezenþi la alegerile de anul acesta. C.E. are un nou preºedinte! În sfârºit a venit acea perioadã din an în care chiar ºi minorii sunt mici adulþi, dar mari politicieni. Acea perioadã în care suntem chemaþi sã ne alegem un nou preºedinte al Consiliului Elevilor, care sã “ne conducã” pentru urmãtorii 2 ani. Douã candidate, o scenã. Anul acesta, voturile s-au împãriþit între douã eleve de clasa a 10-a, amândouã cu o mare dorinþã de a câºtiga ºi multe promisiuni fãcute. „Bãtãlia” s-a dat oficial miercuri, când au avut loc discursurile publice ale celor douã. Alexandra Cotuna (X SN 1), care se autodescrie ca fiind sociabilã, dar uºor de enervat, ne-a trimis, prin discursul ei, cu gândul la o ºcoalã tipic americanã: dulapuri pe holul ºcolii, automate de mâncare ºi o gamã mai largã pentru uniformã (tricouri, hanorace). Deasemenea, spune cã ideile ei sunt concrete ºi aplicabile, ºi sperã ca odatã ce va fi preºedinte al C.E. va putea sã participe la sedinþele Consiliului de Administraþie. Roxana Suciu (X F 1) însã, a venit cu o altã abordare a discursului, puþin mai „patrioticã”, spunându-ne cã C.E. nu va fi vocea ei, ci „vocea noastrã”. Pentru a strânge fonduri, ea s-a gândit ca în ºcoalã sã se realizeze ateliere de lucru, unde elevii sã îºi dezvolte abilitãþile creative, iar lucrãrile sã se vândã. Ca un prim proiect, doreºte sã trimitã, spre a fi completat, un chestionar privind Regulamentul de Ordine Interioarã al ºcolii, în care elevii sã îºi dea cu pãrerea. X în cãsuþa corectã. Dupã o campanie electoralã, câteva mici scandaluri (cum cã una din candidate ar fi ºtiut de dinainte întrebarile ce i-au fost puse la dezbatere), cabinele de vot au fost deschise ºi oficial fosta noastrã preºedinte Andreea Palfi a înmânat puterea Alexandrei Cotuna, care a câºtigat la doar 18 voturi distanþã. Nausica Paºca Desigur cã vor mai urma multe articole despre noul preºedinte ºi activitãþile organizate (cã doar suntem la începutul anului!), iar N.O.I. îi vom urmãri îndeaproape organizarea. (Aºteptãm noile uniforme ºi dulapuri).

206


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. Ochiul coordonatorului. Oana Vieru În rubrica General se gãsesc ºi alte teme de interes comunitar. Desigur, comunitatea se împarte în cercuri concentrice, din ce în ce mai mari. Dar undeva mai spre interior se aflã ºi comunitatea Colegiului Naþional Bãnãþean, acolo unde îºi desfãºoarã activitatea zilnicã cei de la Ziarul N.O.I. Colegiu de renume care oferã un grad mai mare de libertate elevilor sãi (faþã de alte licee din þarã) ºi un cuvânt de spus în activitãþile ce se desfãºoarã în interiorul acelor ziduri. Un mare aport în acest sens îl are Consiliul Elevilor. Reporterii N.O.I. au luat un interviu Preºedintelui Consiliului Elevilor ºi au fãcut cunoscute activitãþile Consiliului, în cazul în care nu se ºtia exact cu ce se ocupã acesta. Un mic numãr de elevi cu iniþiativã ºi puþin mai multã perseverenþã organizeazã activitãþi pentru elevi, dar ºi pentru profesori (vezi CNBFest), fac cunoscute problemele elevilor din liceu ºi, mai mult decât atât, le argumenteazã în faþa Consiliului de Administraþie al ºcolii. Au susþinerea doamnei Director ºi a altor profesori din liceu. Activitatea Consiliului Elevilor este foarte vizibilã în Ziarul N.O.I. ªi asta se datoreazã celui mai important eveniment din cursul anului ce are loc în liceu – este vorba despre CNBFest, festival organizat de 5 ani în Colegiul Naþional Bãnãþean de cãtre Consiliul Elevilor, pentru elevi ºi profesori. Consiliul a împuternicit elevii colegiului pentru o sãptãmânã ºi iatã cã dupã 5 ani de festival, profesorii au început sã fie din ce în ce mai prezenþi ºi mai activi la eveniment, ºi chiar sã cearã acest lucru! Cum aratã acest festival se poate vedea foarte bine în numeroasele articole dedicate acestui eveniment, articole dinainte, din timpul ºi dupã festival, care surprind toate etapele necesare. Citind articolele scrise de elevii CNB, de la apariþia gazetei pânã în prezent, se observã schimbarea de stil ºi interes, pe alocuri, a celor 4 reporteri. Mai mult decât atât, ºi gazeta on-line ºi-a schimbat look-ul, þinând pasul cu moda, cu ce se mai poartã prin Timiºoara (din punct de vedere vestimentar ºi evenimente), dar a devenit din ce în ce mai organizatã ºi concentratã pe partea de cetãþenie, pãstrânduºi, în acelaºi timp, tonul de „CNB”.

ÞÃNDÃREI GRUP ªCOLAR AGRICOL MIGRAÞIA • Contextul Despre migraþie ni s-a cerut sã scriem. Pânã la momentul în care aceastã temã a venit ca impusã din afarã, noi aveam însã deja un articol postat ºi un articol în pregãtire. Nu a fost deci simþitã ca fiind o temã pentru care sã se depunã eforturi deosebite pentru a putea fi realizatã. De ce? În Þãndãrei existã multe cazuri de familii despãrþite din cauza faptului cã unul dintre pãrinþi este plecat la muncã în strãinãtate. Este o realitate a oraºului, dar ºi a satelor din jurul oraºului, devenind astfel un fapt cu care se confruntã ºi elevii liceului nostru. Mai mult, una dintre elevele implicate în proiect, Dani State, aparþine categoriei de elevi care au pãrinþii plecaþi în strãinãtate. Încã de la începutul proiectului, întrebatã fiind ce ar vrea sã îmbunãtãþeascã la

207


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. comunitatea în care trãieºte, ea rãspundea: Dacã aº avea posibilitatea sã îmbunãtãþesc ceva în comunitatea mea, aº vrea ca toþi pãrinþii plecaþi în strãinãtate sã gãseascã locuri de muncã în oraº ºi sã se întregeascã familiile. Cauza migraþiei este lipsa locurilor de muncã. Oraºul nu dispune de un parc industrial mare care sã absoarbã mare parte din cererea de pe piaþa muncii. În oraº existã o fabricã de ceramicã, o staþie de epurare, o groapã de gunoi, douã sedii de bãnci, douã patiserii ºi câteva buticuri. Oamenii sunt atunci obligaþi sã-ºi caute de muncã în altã parte, iar oraºele apropiate – Slobozia sau Feteºti – sunt cam în aceeaºi situaþie ca ºi Þãndãrei. Efectele migraþiei se vãd mai ales asupra copiilor rãmaºi acasã, copii care rãmân fie în grija unuia dintre pãrinþi, fie în grija bunicilor. Având în vedere faptul cã, odatã plecat unul dintre pãrinþi, o parte dintre responsabilitãþile acestuia îi vor reveni copilului sau cã stricteþea supravegherii copilului se reduce, contextul pe care familia îl oferã elevului pentru ca acesta sã poatã învãþa se schimbã. De aici, modificãri în comportamentul sau în situaþia la învãþãturã a elevilor. • Pregãtirea, articolele scrise ºi feed-back-ul primit Primul articol publicat pe tema migraþiei, a fost scris de Dani State, eleva care avea mama plecatã în strãinãtate. Articolul a fost realizat dupã o discuþie pe care Dani a purtat-o cu un grup de elevi din liceul nostru care aveau pãrinþii plecaþi în strãinãtate. Documentare în prealabil nu s-a fãcut, preferându-se doar utilizarea informaþiilor oferite de surse. Din pricina traiului nefavorabil pe care îl au în þarã unele persoane au decis sã plece de aici pentru a face bani în strãinãtate, lãsându-ºi în urmã copiii, mai mari sau mai mici, în grija bunicilor sau a rudelor. În cele mai multe cazuri, aceastã decizie are ca rezultat destrãmarea familiei. Dupã plecarea pãrinþilor, viaþa copiilor devine din ce în ce mai demoralizatã, aceºtia începând sã o ia din ce în ce mai mult pe cãi greºite, sã abandoneze ºcoala, sã intre în cercuri din ce în ce mai vicioase. Le lipsesc reperele. (…) Am stat de vorbã cu cinci colegi ai cãror pãrinþi sunt plecaþi în strãinãtate pentru a afla câteva impresii de la ei. (…) Nicoleta S. declarã cã era mult mai bine când mama era acasã lângã ea pentru cã îi oferea toatã dragostea de care are nevoie de când mama ei este plecatã, avea cine sã o alinte, cine sã îi dea un sfat, cine sã o ajute la treburile gospodãreºti, care acum sunt responsabilitatea ei. Ar fi fost mult mai bine dacã mama ei ar fi rãmas lângã ea. (…) Relaþia dintre copiii ºi pãrinþii plecaþi s-a schimbat. Când pãrinþii se întorc acasã sunt percepuþi ca niºte strãini. Alexandru O. declarã cã mama i s-a pãrut o „strãinã” pentru cã nu o mai vãzuse de mult. Dar s-a obiºnuit repede cu prezenþa ei în casã: are cine sã-i încãlzeascã mâncarea când vine de la ºcoalã, cine sã îl cicãleascã. Alexandru mai declarã cã s-a îmbunãtãþit relaþia dintre el ºi tatãl sãu, rãmas acasã. Spune cã s-au apropriat. La fel ºi Nicoleta. Copiii recunosc cã dintr-un punct de vedere le este mai bine decât înainte, pentru cã au mai mulþi bani ºi îºi pot cumpãra aproape tot ce îºi doresc. Sunt bucuroºi cã se pot duce în strãinãtate la pãrinþii lor. Dar recunosc cã sunt triºti când trebuie sã se întoarcã singuri acasã. George a stat mai mult timp în Italia, în vacanþe. Spune cã nu s-ar putea adapta la viaþa de acolo, nu cunoaºte limba, nu are prieteni acolo. Alte

208


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. lucruri care le redau zâmbetul ºi fericirea copiilor sunt cadourile pe care le primesc din strãinãtate. ªi faptul cã au o libertate pe care nu au avut-o înainte, chiar dacã uneori acest lucru poate sã le dãuneze. Marius N. declarã cã vorbeºte cu tatãl lui la telefon, dar nu l-a mai vãzut de nouã ani ºi, cu o voce rãsunãtoare ºi hotãrâtã, spune cã nu mai simte nimic pentru el. Pãrinþii se duc sã câºtige bani în strãinãtate ºi riscã sã piardã un lucru mult mai valoros decât banii, dragostea copiilor ºi fragmente din viaþa acestora. (Dani State, „Pãrinþii în strãinãtate, copiii…”, 4 mai 2010) În momentul în care tema a venit ca fiind una obligatoriu de abordat, aceasta a fost preluatã de cãtre Daniel Apostol. Pregãtirea articolelor s-a fãcut cu ajutorul unor sugestii venite din partea mentorilor, dar ºi cu ajutorul surselor. Daniel: Informarea mea despre migraþie s-a realizat cu ajutorul surselor în primul rând: cetãþenii intervievaþi, detaliile date de domniºoara psiholog care mi-au fost de mare folos. M-am documentat ºi cu ajutorul forumului de discuþii, de unde m-am inspirat asupra subiectelor referitoare la aceastã temã. Primul articol postat a fost despre situaþia la învãþãturã a elevilor cu pãrinþii plecaþi în strãinãtate, articol realizat cu ajutorul consilierului ºcolar al liceului ºi cu ajutorul profesorilor diriginþi care au astfel de situaþii în clase. În ºcoala noastrã sunt 31 de copii care au pãrinþi plecaþi în strãinãtate, dintre care 15 fete ºi 16 bãieþi, din declaraþiile doamnei director adjunct Adriana Spînu, iar 10 copii sunt din Þãndãrei ºi restul din provincie. 23 de copii au mamele plecate, 6 copii au ambii pãrinþi plecaþi ºi 2 copii au taþii plecaþi. Fãrã sã generalizãm, aceºti copii se schimbã, devin mai libertini din cauzã cã rãmân cu unul dintre pãrinþi acasã, cu bunicii sau cu fraþii. Aceºtia nu se intereseazã, fiind la muncã sau în altã parte, de soarta copilului. Fiind „scãpaþi din mânã” se tatueazã, îºi prind inele prin diferite pãrþi ale corpului sau chiar se îmbatã, se drogheazã, vin la ore târzii acasã, lipsesc de la ºcoalã, toate acestea ducând la situaþie slabã la învãþãturã. Pentru a afla cât mai multe despre situaþia în ºcoalã a copiilor cu pãrinþi plecaþi în strãinãtate am cerut ºi pãrerea profesorului psiholog Ilie Georgiana. Doamna psiholog Ilie Georgiana identificã douã categorii de elevi cu pãrinþi plecaþi în strãinãtate: Cei care au fost lãsaþi în grija unor persoane responsabile ºi copiii lãsaþi în grija unor persoane incapabile sã facã faþã situaþiei. Copii care sunt privaþi de afecþiunea unuia dintre pãrinþi au ºi o agresivitate în limbaj ºi în vorbire ºi chiar au tendinþa de a sãri la bãtaie împotriva celor din jurul sãu sau a celor care au grijã de el sau se închid în ei ºi nu comunicã. Aceastã atitudine se observã în comportamentul lor de la ºcoalã, în faþa colegilor sau a profesorilor. De altfel, doamna psiholog Ilie Georgiana a enumerat câteva consecinþe ale despãrþirii temporare de familie a copiilor: Copilul se simte abandonat, „lãsat în voia sorþii”, dorul de pãrinþi îl face sã se însingureze, sã se izoleze, îºi neglijeazã pregãtirea pentru ºcoalã. Pierde nopþile cu jocuri de calculator sau anturaje nepotrivite, iar ziua o rezervã pentru odihnã, acumuleazã din ce în ce mai multe absenþe, pânã se ajunge la exmatriculare. Devine irascibil, convins fiind cã s-a fãcut o mare nedreptate. Pierde controlul asupra situaþiei ºcolare ºi asupra vieþii lui în general. Simte nevoia sã le arate colegilor cã nu le este inferior ºi încearcã sã epateze prin anumite gesturi, atitudini. Existã riscul crescut de consum de alcool ºi droguri. Lipsa posibilitãþii de

209


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. a se consulta cu cineva în luarea deciziilor importante se face simþitã. Având libertate totalã, ajung sã fie interesaþi doar de avantajele materiale, lipsa afectivitãþii parentale având consecinþe grave pe termen lung. Pentru a vedea care este influenþa plecãrii pãrinþilor asupra situaþiei ºcolare a elevilor am discutat ºi cu o doamnã dirigintã de la clasa a X-a care a declarat: De când a plecat în strãinãtate nu am mai avut nici un contact cu pãrintele respectiv, ea fiind singura care se interesa de situaþia fetei la ºcoalã. Eleva este de nivel mediu. Problema ei constã în numãrul mare de absenþe, din cauza cãruia era sã rãmânã repetentã. A avut 5 la purtare pe primul semestru iar pe al doilea s-a chinuit sã ia un 7. În fapt, ea este o fatã inteligentã fãrã probleme de indisciplinã care a intrat în clasa a IX-a cu o bunã pregãtire, dar prin faptul cã tatãl ei i-a interzis fetei sã mai vinã la ºcoalã pentru a munci în gospodãrie, a rezultat acumularea unor lacune care a influenþat negativ rezultatele la învãþãturã. Am încercat sã o ajut prin a-i monitoriza absenþele ºi a o face sã nu mai lipseascã. Eleva s-a dovedit suficient de maturã conºtientizând faptul cã prezenþa ei la ore o ajutã atât pentru a-ºi îmbunãtãþi situaþia la învãþãturã, cât ºi pentru a nu rãmâne repetentã. Situaþia din familie influenþeazã întotdeauna comportamentul de la ºcoalã al copilului. Aparent în cazul copiilor cu pãrinþi plecaþi în strãinãtate situaþia din familie nu mai este una care sã asigure sprijinul pentru ca elevul sã poatã sã se preocupe de temele date de la ºcoalã ºi mulþi factori care au rolul de a distrage atenþia intervin. Tu ce pãrere ai despre situaþia aceasta? (Daniel Apostol, „Situaþia la învãþãturã a copiilor aflaþi cu pãrinþi în strãinãtate”, 22 iunie 2010) Feed-back-ul a sosit din partea lui Cãlin Cosmaciuc care a observat: Îþi fac o schemã a articolului tãu: statisticã – pãrere – categorii – riscuri – caz – concluzie. Ce nu ne intereseazã: pãrere ºi concluzie; le poþi ºterge data viitoare când scrii un articol. Când scrii cã se îmbatã sau se drogheazã ºi legi asta de faptul cã au pãrinþii plecaþi, nu mã convingi, pentru cã nu îmi dai niciun exemplu – rezultã cã asta crezi tu. În rest, ai un caz interesant, cel al fetei cãreia tatãl i-a interzis sã mai meargã la ºcoalã. Puteai sã porneºti de la el ºi sã-l discuþi ºi cu psihologul, care sã-þi spunã ºi dacã au mai fost situaþii asemãnãtoare. Urmau celelalte situaþii/riscuri, enumerate de psiholog. Numãrul copiilor e important dacã scrii ºi cât la sutã din totalul elevilor sunt în aceastã situaþie. Titlul nu e cel mai bun (e foarte sec, parcã e un raport oficial), la fel ºi lead-ul (prima frazã). Urmãtorul articol postat a fost despre motivele pentru care tinerii pleacã în strãinãtate, cu menþiunea cã prin acest articol s-a ieºit din aria situaþiei copiilor/ elevilor care aveau pãrinþii plecaþi în strãinãtate ºi s-a dorit sã se afle care sunt motivele pentru care populaþia din Þãndãrei este atât de atrasã de mirajul strãinãtãþii. Despre perioada de documentare, Daniel afirmã: Dacã aº spune cã mi-a fost uºor, aº minþi, a fost un pic dificil deoarece tinerii nu prea voiau sã-mi vorbeascã despre aceastã temã ºi m-au fãcut sã renunþ la întrebãrile pe care le fãcusem iniþial pentru a scrie articolul ºi a trebuit mai mult sã fur de la ei câte o vorbã, douã, lãsând carnetul ºi pixul jos ºi vorbind cu ei prieteneºte. Mã gândeam eu cã poate îi sperii! Cu cei mari m-am descurcat mai bine: mi-au dat mai multe detalii despre ei, despre copiii lor ºi cred cã le-am fãcut ºi un bine ajutându-i sã se descarce emoþional. Iatã fragmente din articolul scris de Daniel:

210


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. Gheorghe H., un tânãr din Þãndãrei care a fost plecat în strãinãtate ºi, de curând, s-a întors, declarã: „Am plecat în strãinãtate pentru ce pleacã ºi alþii: mai exact pentru bani, încurajat ºi de pãrinþii care au înþeles cã plec ca sã-mi fac un rost în viaþã deoarece în afarã se câºtigã mult mai bine decât la noi ºi voiam sã mã conving de tot ce îmi spuneau prietenii, care îmi povesteau cât de frumoasã este lumea acolo. Din þarã am plecat singur, dar acolo mã aºteptau verii ºi mãtuºile mele. Ajuns acolo, am realizat cã sunt foarte civilizaþi, nu se face diferenþã de rasã sau de înclinaþii sexuale, medicii te trateazã ca pe oricare altã persoanã fãrã sã dai ºpagã. Dacã intrai într-o discotecã sau într-un bar, te distrai cu prietenii sau cu iubita fãrã scandaluri sau violenþã de orice naturã, cum se frecventeazã la noi. M-am întors în þarã din douã motive, personale, dar ºi pentru cã mi s-a oferit un loc de muncã stabil. Mi-aº fi fãcut un viitor în strãinãtate ºi cred cã toatã lumea ar vrea sã-ºi facã un viitor în oricare þarã din lume atât timp cât ai un loc stabil de muncã ºi un salariu decent.” (…) Alþi copii declarã cã pleacã în strãinãtate doar pentru a vizita o þarã strãinã, pentru a-ºi revedea familia pe perioada vacanþelor ºi pentru a petrece clipe de neuitat alãturi de cei dragi sau pentru a studia în urma unor burse primite datoritã competenþelor intelectuale, alegând de multe ori sã rãmânã acolo dupã terminarea studiilor. (Daniel Apostol, „Motive pentru care tinerii pleacã în strãinãtate”, 15 iulie 2010) În afara acestor articole, Daniel a mai scris ºi un articol despre migrarea de la bloc la casã, despre faptul cã anumite categorii de vârstã preferã sã se mute de la apartament la casã, cãutând sã vadã care ar fi motivele acestui fenomen. • Concluzii Aceastã temã poate fi observatã în diferite regiuni ale þãrii, interesante fiind aspectele care vizeazã cauzele ºi efectele fenomenului. Nu este o temã care sã implice o mare documentare din partea elevului, acesta fiind nevoit în primã instanþã doar sã se familiarizeze cu anumite utilizãri ale termenului – migraþie temporarã/migraþie definitivã, cauze stabilite de sociologi sau efecte menþionate de psihologi. Pentru aceastã fazã o sursã de informare o constituie Internetul, rezultatele unei simple cãutãri fiind numeroase. Rolul principal în realizarea temei îl au sursele: identificarea cazurilor din ºcoalã/ comunitate ºi intervievarea acestora. Totodatã, aceastã temã este una care poate avea un impact asupra publicului, prin faptul cã urmãreºte sensibilizarea acestuia cu privire la unele cazuri care sunt identificabile în realitatea imediatã. Daniel declarã: Mi-a fãcut plãcere sã scriu aceste articole chiar dacã nu au fost foarte numeroase ºi cred cã ºi celor care s-au uitat peste ele le-au plãcut; chiar dacã nu i-au schimbat în mentalitate, cred cã le-a trezit acolo o emoþie, ceva, orice, dupã cum s-a observat ºi în comentariile de pe blog! Alexandra David

211


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã.

APLICAÞII PRACTICE ORA DE CONSILIERE Profesor Carmen Mocanu

Consilierea ºi orientarea ºcolarã reprezintã în ºcoala româneascã o parte importantã a curriculumului. Parcurgerea orelor de Consiliere ºi orientare au ca finalitate pentru elevi conºtientizarea conexiunilor între ceea ce învaþã ºi utilitatea cunoºtinþelor ºi abilitãþilor dobândite pentru viaþa realã. Activitatea de consiliere, în cadrul instituþiei educative este fãcutã în scopul: - de a-i convinge pe elevi sã participe activ la viaþa ºcolarã ºi socialã; - de a-i determina sã se pregãteascã pentru nivelurile educaþionale viitoare; - de a-i ajuta pe elevi sã devinã mai motivaþi în ceea ce întreprind, a învãþa, a fi competitivi în lumea globalizãrii; - de a forma persoane armonioase cu sine, cu ceilalþi, cu societatea în care trãiesc, cu lumea cãrora le aparþine. Consilierea ºi orientarea ºcolarã are ca activitate specificã orientarea ºcolarã ºi profesionalã a elevilor cuprinºi în învãþãmântul gimnazial ºi liceal. Ea are trei aspecte: - consiliere pentru orientare profesionalã ºi vocaþionalã (descoperirea înclinaþiilor, înzestrãrilor native ºi talentelor); - consiliere de pãstrare în sistemul educþional de învaþãmânt a tuturor elevilor la vârsta adolescenþei (trezirea motivaþiilor ºi a stimei de sine); - consiliere pentru orientare ºcolarã ºi profesionalã în vederea intrãrii în învãþãmântul superior (luarea unor decizii corecte). Acþiunea de consiliere ºi orientare ºcolarã poate fi urmãritã pe anumite niveluri: • nivel sociologic: o atitudine civicã de calitate faþã de comunitate, familie, ºcoalã, grup de elevi etc. • nivel pedagogic: o atitudine moralã faþã de semeni ºi de stima de sine. Nevoia de consiliere, în zilele noastre, se resimte ca o condiþie necesarã ºi imperativã pentru menþinerea sãnãtãþii adolescenþilor ºi a echilibrului societãþii. În cursul orelor de Consiliere ºi orientare elevii au posibilitatea de a exersa abilitãþi de comunicare eficientã, de relaþionare, de învãþare ºi de a deveni conºtienþi de posibilitatea de transferare a acestora în contexte sociale diferite. Paginile acestui ghid, contribuþii ale tuturor celor implicaþi în proiectul Reporter de liceu, reprezintã un sprijin concret pentru toþi dascãlii care cautã soluþii mai bune în activitatea de dirigenþie ºi consiliere. Ghidul se adreseazã dascãlilor cu mai puþinã experienþã, pentru a se orienta în activitatea desfãºuratã ca manager al clasei, dar ºi dascãlilor cu o bogatã experienþã pentru a face comparaþii ºi a incita în gãsirea de soluþii noi. Ghidul se adreseazã ºi elevilor sau adolescenþilor, care desfãºoarã activitãþi în diferite domenii. Exemplele de bunã practicã ºi studiile de caz prezentate au rol în dezvoltarea personalitãþii individului, iar transferul de abilitãþi ºi cunoºtinþe în viaþa realã determinã motivaþia ºi interesul pentru învãþare ºi implicare.

212


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. Folosirea materialelor prezentate în ghid alãturi de toate temele abordate în ziarele online ale ºcolilor participante la proiectul Reporter de liceu, reprezintã experienþe ºi atitudini care trebuie învãþate ºi exersate în viaþã, aplicaþii practice. Intenþia prezentului ghid pentru profesor este: • sã sprijine diriginþii în realizarea orelor de consiliere oferind tematicã pentru obiectivele din programã; • sã stârnescã dorinþa conceperii ºi derularii unor activitãþi educative nonformale, în cadrul orelor de consiliere ºi orientare vocaþionalã; • sã convingã pentru asumarea unor sarcini profesionale noi care au ca finalitate dezvoltarea personalã a tinerilor; • sã aducã în atenþia diriginþilor problemele de care sunt preocupaþi tinerii; • sã dezvolte atitudini deschise faþã de activitatea de informare continuã, educaþia permanentã sau educaþia în afara ºcolii; • sã faciliteze însuºirea ºi utilizarea unor modalitãþi diverse de comunicare ºi a tehnicilor comunicãrii eficiente; • expunerea unor probleme ce frãmântã comunitatea localã ºi testarea capacitãþii elevilor de înþelegere, gestionare ºi schimbare în calitate de parteneri sociali; • material didactic pentru componentele programei: managementul grupului, educaþia pentru sãnãtate,educaþia bunului cetãþean, educaþia prin ºi pentru culturã ºi civilizaþie, educaþia pentru timp liber, educaþia pentru viaþa de familie, autocunoaºterea în vederea dezvoltãrii carierei etc. Intenþia prezentului ghid pentru elevi este: • dezvoltarea de abilitãþi ºi deprinderi comportamentale care faciliteazã o mai bunã adaptare pe plan social; • identificarea unor modalitãþi de reacþie multiple în faþa unor situaþii dificile; • creºterea gradului de implicare a tinerilor în acþiuni civice; • dobândirea de atitudini deschise ºi responsabile precum ºi a metodelor de relaþionare pe plan social ºi în situaþii particulare; • educarea în spiritual respectãrii drepturilor ºi libertãþilor fundamentale ale omului; • elevi creativi ºi cu dorinþã de implicarea în problemele comunitãþii locale; • folosirea ºi dezvoltarea cunoºtinþelor achiziþionate la diversele discipline; • explorarea universului din jur în scopul îmbunãtãþirii vieþii cotidiene ; • înþelegerea complexitãþii vieþii sociale ºi economice ale timpului nostru; • conºtientizarea cã libertatea de exprimare este posibilã în orice situaþie, iar accesul la informaþii precum ºi participarea la viaþa ºi dezvoltarea societãþii civile este obligatorie pentru dobândirea de capacitãþii de reacþie în faþa încãlcãrilor normelor sociale ºi juridice. O temã, sugeratã de Fundaþie ºi abordatã de toate echipele de reporteri a fost reciclarea. Articolele prezentate pot fi suport didactic pentru componente ale programei de consiliere ºi orientare: educaþie pentru mediu – educaþie pentru o dezvoltare durabilã, educaþia bunului cetãþean ºi educaþie pentru sãnãtate. Prin prezentarea ºi diseminarea informaþiilor din articolele respective, elevii vor dobândi cunoºtinþe despre: - problemele lumii contemporane; - normele morale, a legilor convieþuirii interumane;

213


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. - importanþa calitãþii mediului pentru viaþã; - norme specifice acestei activitãþi în scopul asigurãrii echilibrului dintre societate ºi mediu înconjurãtor. Obiectivele dezbaterii unei astfel de teme, la ora de consiliere sunt: - cunoaºterea importanþei calitãþii mediului de viaþã; - conºtientizarea interdependenþei dintre om ºi mediu; - cultivarea respectului ºi responsabilitãþii faþã de sine ºi faþã de ceilalþi; - formarea atitudinii de respect faþã de mediu ºi dezvoltarea comportamentelor responsabile; - formarea tinerilor a fi buni cetãþeni capabili sã-ºi îndeplineascã îndatoririle civice

PROIECT DIDACTIC Obiectul: Consiliere ºi orientare Tema: „Reciclarea deºeurilor, protejarea resurselor” Tipul lecþiei:Consolidare, sistematizare a cunoºtinþelor Competenþe specifice vizate: 1. Cunoaºterea importanþei calitãþii mediului pentru viaþã. 2. Formarea atitudinii de respect faþã de mediu ºi dezvoltarea componenþelor responabile. Obiective operaþionale: La sfârºitul lecþiei, elevii vor fi capabili: Sã defineascã termenii: „reciclare ” ºi „colectare selectivã”. Sã identifice calitãþile mediului necesare vieþii sãnãtoase. Sã înþeleagã relaþia dintre om ºi mediu, interdependenþa dintre calitatea mediului ºi calitatea vieþii. Sã înþeleagã implicaþiile regionale ºi globale în abordarea problemelor de mediu. Sã se implice responsabil în acþiunile de protecþia mediului. Forme de organizarea activitatii: activitate frontalã ºi independentã Metode ºi procedee: conversaþia euristicã, studiul individual, explicaþia, observaþia, dezbaterea, studiu de caz, brainstorming. Mijloace didactice: flip-chart, coli flip-chart, markere, coli A4. SCENARIUL ACTIVITÃÞII 1. Moment organizatoric: 1. Organizarea ºi pregãtirea lecþiei 2. Prezenþa, pregatirea materialului didactic 3. Verificarea cunoºtiinþelor iniþiale 2. Captarea atenþiei : Profesorul anunþã titlul lecþiei, apoi face o scurtã introducere despre conþinutul ghidului (se prezintã proiectul Reporter de liceu, scop ºi obiective vizate) 3. Desfãºurarea activitãþii: Se citesc aricolele din ghid despre reciclare, articole postate ºi în ziarele online al ºcolilor participante la proiectul „Reporter de liceu”.

214


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. Pe douã coli de flipchart se scriu cuvintele: „reciclare” ºi „gunoi menajer”. Se defineºte activitatea de reciclare ºi se identificã componente ale deºeurilor ce pot fi reciclate în urma selectãrii selective. Elevii vor detalia influenþa negativã asupra naturii a deºeurilor menajere nedegradabile. Se va face o analizã comparativã a activitãþii de reciclare în localitãþi din þarã ºi localitatea de provenienþã a elevilor. Profesorul le aduce explicaþii legate de conceptul de „reciclare“ ºi legislaþia în vigoare. (Legea 132/2010. Prin aplicarea prezentei legi se urmãresc: a) creºterea gradului de reciclare ºi de valorificare a deºeurilor colectate selectiv; b) creºterea gradului de informare ºi de conºtientizare, precum ºi educarea funcþionarilor publici, a angajaþilor ºi a cetãþenilor cu privire la colectarea selectivã ºi managementul deºeurilor). Profesorul adreseazã întrebãri: Existã activitate de reciclare în alte oraºe ale þãrii? Ce ºtiþi de reciclarea din comunitatea voastrã? Care este pãrerea voastrã despre colectarea selectivã din ºcoalã? κi atinge scopul? Profesorul împreunã cu elevii gãsesc rãspunsuri ºi explicaþii la întrebãrile enunþate. 4.Concluzii ºi aprecieri Profesorul concluzioneazã faptul cã fiecare individ trebuie sã fie responsabil în acþiunile de protecþia mediului ºi sã-ºi asume obiective realiste ºi realizabile privind conservarea ºi protejarea resurselor planetei. Adoptarea unei atitudini pozitive faþã de mediul înconjurãtor în scopul creºterii capacitãþii de luare a deciziilor ºi respectarea legislaþiei în vigoare. 5.Evaluarea Elevii sunt împãrþiti pe grupe de lucru ºi au ca sarcinã sã-ºi imagineze cã sunt voluntari într-o asociaþie neguvernamentalã care se ocupã cu promovarea cunoaºterii, conservãrii ºi protejãrii mediului ºi ecosistemelor din România ºi Europa. Grupele de lucru trebuie sã propunã activitãþi pentru informarea populaþiei urbane ºi rurale privind colectarea selectivã ºi sã facã campanie acestei activitãþi. Sarcina de a rãspunde la urmãtoarele întrebãri: Cine? Când? Cum? Pentru cine? Vor realiza activitãþile din campanie.

215


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã.

CAPITOL LA DISCIPLINA PREDATÃ Profesor Aurelia Hiruta

Cultura înþeleasã ca totalitatea valorilor, credinþelor ºi simbolurilor acumulate permanent de comunitãþile umane, deþine un loc central în programele ºcolare pentru importanþa fundamentalã în conturarea personalitãþii omului, în formarea sa individualã, moralã ºi afectivã. Cunoaºterea universului spiritual al comunitãþii în care trãieºte îi deschide elevului o perspectivã asupra sinelui, lucru posibil doar prin ancorarea în sistemul de valori ale trecutului ºi prezentului. Acestea sunt premisele actuale ale educaþiei culturale: conturarea corectã a sinelui ºi integrarea elevului în contemporaneitate. În complexul elementelor componente ale culturii un loc privilegiat îl deþine literatura, literatura naþionalã fiind perceputã „ca teritoriu înscris în spaþiul culturii universale ºi nu ca univers insular” Cãrþile de literaturã fac posibil contactul nemijlocit cu valorile universale, aducând în atenþia cititorului complexitatea lumii ºi propunând universuri imaginare care se adreseazã intelectului ºi afectului în egalã mãsurã. Însã, în ultimii douãzeci de ani s-a constatat o adevãratã „crizã a lecturii” aºa cum reiese din ancheta realizatã de Christian Baudelot ºi din constatãrile efective în lucrul la clasã. Atraºi de lumea virtualã a calculatorului ºi de tendinþa tehnicistã a societãþii actuale, elevii citesc tot mai puþin în ºcoala generalã, iar la liceu preferã sã se foloseascã de compendii sau de suporturile didactice realizate pentru a veni în sprijinul pregãtirii materiei pentru examenul de bacalaureat ºi de admitere în învãþãmântul superior, de care piaþa actualã de carte abundã, ceea ce îi determinã sã nu mai ia contact direct cu textul literar în sine. Ca atare, dispare participarea subiectivã intelectualã ºi emoþionalã prin sustragerea de la lectura textului literar, întrucât în liceu lectura ºcolarã este pentru cei mai mulþi o sarcinã impusã care, fie se transformã în resemnare, deriziune sau indiferenþã, fie în refuz, demonstrând plictiseala în faþa cãutãrii frenetice a sensului ºi a asumãrii textului. Constatarea lui Jean Starobinski demonstreazã cât este de dãunãtoare aceastã practicã: „Textele nu au fost scrise pentru filologi. Ele sunt întâi pur ºi simplu degustate. Interpretarea reflexivã este o activitate apãrutã ulterior. Ea este în avantaj dacã pãstreazã în memorie experienþa mai directã care o precedã.” Începând cu perioada de dupã 1997, reforma din învãþãmânt a statuat cu mai multã claritate misiunea ºi viziunea ºcolii româneºti pe termen lung. În acest sens, în „Planurile-cadru de învãþãmânt” pentru învãþãmântul preuniversitar din „Curriculum-ul Naþional” elaborat în 1999 se precizeazã: „Avem nevoie de un învãþãmânt orientat spre valori. Mentalitatea relativistã, conform cãreia orice valoare este relativã la contexte, nu poate susþine nici reforme profunde ºi nici nu poate motiva eforturile indispensabile performanþei. Pe de altã parte, valorile sunt manipulabile de ideologii, dar, prin aceasta, nu avem raþiuni suficiente sã le descalificãm ca valori. Este timpul, în orice caz, sã clarificãm din nou situaþia valorilor în învãþãmânt. Educaþia pentru viaþa privatã capãtã importanþã. Punctualitatea, veracitatea, disciplina presupusã de obþinerea unei performanþe, respectul faþã de aproapele nostru ca fiinþã similarã nouã, ajutorarea celui aflat în dificultate, receptivitatea la argumente sunt valori ce meritã a fi cultivate, în orice context ºi oricând în învãþãmânt.”

216


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. Precizãri în acest sens se regãsesc, de asemenea, în „Ghidul metodologic” privind aria curricularã pentru liceu: „Valorile ºi atitudinile apar în mod explicit sub forma unei liste separate în programa fiecãrui obiect de studiu. Ele acoperã întreg parcursul învãþãmântului liceal ºi orienteazã dimensiunile axiologicã ºi afectiv-atitudinalã aferente formãrii personalitãþii din perspectiva fiecãrei discipline. Realizarea lor concretã derivã din activitatea didacticã permanentã a profesorului, constituind un implicit al acesteia. Valorile ºi atitudinile au o importanþã egalã în reglarea procesului educativ ca ºi competenþele – care acoperã dimensiunea cognitivã a personalitãþii – dar se supun altor criterii de organizare didactico-metodicã ºi de evaluare. Dupã cum se ºtie, acea cunoaºtere care nu este însoþitã de o eticã ºi o sensibilitate cu efecte pozitive asupra vieþii persoanei, conduce la un eºec personal ºi la degradarea vieþii sociale.” Prin urmare, programa ºcolarã actualã de limba ºi literatura românã pune accentul pe problematica înþelegerii, pe interiorizarea valorilor culturale ºi pe structurarea unui sistem axiologic, ceea ce presupune extinderea înþelegerii dincolo de graniþele conþinuturilor stricte ale disciplinei ºi abordarea problematicii existenþei umane. Accederea spre astfel de dimensiune se realizeazã prin stimularea percepþiei prin intermediul unor teme menite sã provoace ºi sã dezvolte înþelegerea, apropiind astfel ora de limbã ºi literaturã românã de lumea în care trãim ºi determinându-i durabilitatea spiritualã. Acest demers realizeazã, de fapt, adoptarea unei maniere moderne de abordare a educaþiei, prin formarea de capacitãþi menite sã asigure elevilor accesul la valorile fundamentale ale existenþei. Astfel, capacitatea de abstractizare, de abordare ºi dezbatere detaliatã a unei probleme, de formulare a ideilor ºi de verificare a soluþiilor, capacitatea de a lucra cooperativ în grupuri, capacitatea de a comunica argumentativ sunt scopuri ultime ale educaþiei actuale. În metodica modernã se urmãreºte o nouã abordare a receptãrii literaturii în ºcoalã: din perspectiva atitudinilor ºi valorilor specifice umanismului. Aceastã abordare urmãreºte ca obiectiv general modelarea gustului estetic al elevilor, incluzând în mod automat ºi alte obiective: cultivarea gândirii critice ºi a imaginaþiei creatoare, ascuþirea spiritului de observaþie, dezvoltarea capacitãþii de exprimare a sentimentelor ºi ideilor, dar, mai ales, edificarea unor sentimente morale. Solidaritea umanã, ataºamentul faþã de bine, frumos ºi adevãr, faþã de locul natal sunt valori fundamentale în formarea unei conduite civilizate în societate. Procesul de receptare a literaturii în ºcoalã formeazã din elevi cititori conºtienþi de literaturã ºi capabili sã adopte o poziþie personalã faþã de lecturile lor. Clasicã ºi totuºi mereu proaspãtã prin vasta cuprindere pe care o oferã în sfera cunoaºterii, problema atitudinilor ºi valorilor umane este o permanenþã în configuraþia actualei programe ºcolare vizând studiul limbii ºi literaturii române. Efortul de actualizare a valorilor lumii ºtiinþifice contemporane este un demers care a cooptat numeroºi cercetãtori, întrucât viaþa socialã în totalitatea ei are ca substrat comportamentele, valorile, atitudinile, reprezentãrile (stereotipurile) ºi judecãþile sociale. Ca atare, aducerea la zi din punctul de vedere al dinamicii mondiale a conceptelor de valoare ºi atitudine este, deci, nu numai o problemã care priveºte sociologia, antropologia ºi psihosociologia, ci a întregului sistem educaþional actual. Rolul care revine ºcolii este acela de a se racorda la curentele educaþionale ale timpului nostru ºi la cerinþele comunitãþii.

217


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. Mediul sociocultural constituie planul axiologic al însuºirii valorilor ºi al formãrii convingerilor tinerei generaþii, fiind unul diferenþiat. Conform concepþiilor actuale, Petru Iluþ5 considerã cã se poate realiza o structurare globalã a universului axiologic în urmãtoarele niveluri: - valori general umane; - valori ale unui sistem sociopolitic; - valori ce þin de o anume culturã ºi etnicitate; - valori ale grupurilor sociale mari ºi medii (clase sociale, profesiuni etc.); - valori ale microgrupurilor (familii, organizaþii, grupuri restrânse etc.); - valori individuale. Conform “Ghidului metodologic”6 pentru aria curricularã “Limbã ºi comunicare” – liceu, elaborat în anul 2002 de Consiliul Naþional pentru Curriculum, finalitãþile liceului propun formarea unui absolvent în mãsurã sã decidã asupra propriei cariere, sã contribuie la articularea propriilor trasee de dezvoltare intelectualã ºi profesionalã, sã se integreze activ în viaþa socialã. Pentru a rãspunde exigenþelor acestui nivel de învãþãmânt ºi specificului de vârstã al elevilor, liceul trebuie sã asigure adolescentului: - formarea capacitãþii de a reflecta asupra lumii, de a formula ºi de a rezolva probleme pe baza relaþionãrii cunoºtinþelor din diferite domenii; - valorizarea propriilor experienþe, în scopul unei orientãri profesionale optime pentru piaþa muncii ºi/sau pentru învãþãmântul superior; - dezvoltarea capacitãþii de integrare activã în grupuri socio-culturale diferite: familie, mediu profesional, prieteni etc; - dezvoltarea competenþelor funcþionale esenþiale pentru reuºita socialã: comunicare, gândire criticã, luarea deciziilor, prelucrarea ºi utilizarea contextualã a unor informaþii complexe; - cultivarea expresivitãþii ºi sensibilitãþii în scopul împlinirii personale ºi a promovãrii unei vieþi de calitate; - formarea autonomiei morale. În ceea ce priveºte reperele conceptuale ºi metodologice care au stat la baza elaborãrii “Ghidului meodologic”, unul dintre cele mai importante a fost cel al timpului ºcolar. Datoritã semnificaþiei lor în construirea stucturii timpului ºcolar, trebuie luate în considerare principiile de generare a planurilor-cadru de învãþãmânt: - Principiul selecþiei ºi al ierarhizãrii culturale; - Principiul funcþionalitãþii; - Principiul coerenþei; - Principiul egalitãþii ºanselor; - Principiul flexibilitãþii ºi al parcursului individual; - Principiul racordãrii la social. Aceste principii pun în centru elevul, ca subiect activ al educaþiei, una dintre cele mai importante preocupãri ale societãþii moderne. În acest context ”noile educaþii” se constituie în module sau discipline de studiu concepute strategic în plan interdisciplinar ºi reprezintã rãspunsuri ale sistemelor educaþionale la imperativele lumii contemporane de naturã politicã, economicã, ecologicã, demograficã, sanitarã etc. A devenit o judecatã de bun simþ aserþiunea dupã care “un lucru bine fãcut” este rezultatul unui “proiect bine gândit”. Unii autori (Jinga, Negreþ, 1994) avanseazã un algoritm procedural, ce coreleazã patru întrebãri esenþiale, în urmãtoarea ordine:

218


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. - ce voi face? - cu ce voi face? - cum voi face? - cum voi ºti dacã ceea ce trebuia fãcut a fost fãcut? De la modelul “Magister dixit” la libertatea totalã a “ºcolii active”, de la o abordare de tip autocrat la una democraticã, activitatea de predare-învãþare a fost privitã de curentele pedagogice ale secolului al XX-lea în maniere extrem de diverse. Toate aceste considerente vin sã demonstreze valabilitatea iniþiativei Fundaþiei Soros România prin proiectul „Reporter de liceu”. Competiþia naþionalã pentru licee – “Fii reporter la tine în liceu! Fii cetãþean activ în comunitate!” din cadrul proiectului “Reporter de liceu” a deschis oportunitatea experimentãrii pentru prima oarã în România a implicãrii tinerilor în viaþa comunitãþii. Prin intermediul acestui proiect cele opt echipe implicate au deprins tehnica realizãrii de reportaje bine documentate, modalitãþile de documentare asupra subiectelor abordate, exploatarea unor teme noi, de interes general, din viaþa comunitãþii locale. Elevii au intrat astfel în contact direct cu instituþiile administraþiei locale din Bistriþa, Primãria, Prefectura, Inspectoratul ªcolar Judeþean, ONG-urile, consilierii locali etc., reuºind sã înþeleagã ºi sã cunoascã în mod concret cãile de comunicare dintre acestea ºi tineri, necesitatea cunoaºterii pârghiilor de funcþionare a relaþiilor societateindivid. Elevii au înþeles cum sã-ºi cearã ºi sã-ºi apere drepturile, cât este de necesar sã fie corect informaþi, care este calea pe care o pot urma pentru a se implica ºi a îndrepta lucrurile. Proiectul le-a oferit posibilitatea sã se facã auziþi ºi sã constate cã nu sunt singuri într-un univers gol, cã se pot face auziþi ºi cã sunt importanþi. O mare realizare a fost pentru ei constatarea faptului cã existã legi care apãrã interesele cetãþeneºti, dar cã oamenii trebuie sã cunoascã modalitãþile prin le pot face sã funcþioneze ºi cã acest lucru stã într-adevãr în puterea lor. Proiectul Reporter de liceu a demonstrat astfel necesitatea creºterii gradului de implicare a tinerilor în acþiuni civice ºi a oferit un cadru non-formal de învãþare, folosind jurnalismul cetãþenesc ºi uneltele specifice new media (WEB 2.0), întãrind legãtura dintre ºcoalã ºi comunitate. Consider oportunã realizarea unui capitol intitulat „Jurnalismul cetãþenesc – formã de comunicare activã între elev ºi comunitate” la disciplina de studiu limba ºi literatura românã pe care o predau, ca ºi la alte discipline ca: istorie, geografie, socio-umane (filozofie, logicã, psihologie), biologie, economie, educaþie fizicã ºi sport etc. Scrierea ºi publicarea de reportaje de la activitãþile ºcolii (inclusiv ºedinþe ale Consiliului de Administraþie, Consiliului Profesoral, Consiliului Elevilor), de la acþiunile instituþiilor administraþiei publice locale (inclusiv ºedinþe ale Consiliului Local) ºi de la evenimente din comunitate a constituit fãrã îndoialã cea mai originalã ºi eficientã lecþie de limbã ºi comunicare. Fundaþia Soros a pus la dispoziþia fiecãrei echipe, pe un server propriu, o platformã Wordpress, pe care echipele au personalizat-o. Echipele au primit consultanþã online, ceea ce a îmbunãtãþit calitatea materialelor realizate de elevi, care au constatat în mod direct importanþa cuvântului scris, respectarea calitãþilor generale ale stilului. Folosirea preponderentã a reportajului, evitându-se poziþionarea conflictualã, a determinat abordarea acestei specii ºi însuºirea de cãtre elevi a unei etici necesare comunicãrii oamenilor civilizaþi. Respectarea adevãrului celor relatate ºi

219


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. buna credinþã, alãturi de principiile de bazã ale jurnalismului sunt elemente utile tuturor tinerilor, nu numai jurnaliºtilor de profesie. Lucrul pe echipe ºi adãugarea altor tipuri de articole, spre exemplu interviul le-a creat elevilor posibilitatea lãrgirii sferei de exprimare, schimbul de idei, capacitatea de a problematiza, de a formula întrebãri clare, capabile sã evidenþieze adevãrul ºi amãnuntele temelor supuse discuþiei. Organizarea unei mese rotunde cu actorii locali din ºcoalã ºi comunitate pentru a discuta despre utilitatea ziarului a demonstrat de asemenea o practicã potrivitã orei de limba românã, prin prezentarea noþiunii de jurnalism cetãþenesc ºi dezbaterea problemelor comunitãþii locale, a necesitãþii înfiinþãrii în licee de ziare care sã dea posibilitatea elevilor de a lua pulsul lumii înconjurãtoare. Membrii echipei au învãþat sã utilizeze metodele WEB 2.0 (în special blogul) ºi conceptul de jurnalism cetãþenesc, perfecþionându-ºi creativitatea, gândirea criticã, constructivã ºi completându-ºi participarea anterioarã în proiecte comunitare. Potrivit noilor orientãri din programele ºcolare, învãþãmântul îºi propune sã dezvolte personalitatea elevului, sã-i dezvolte viziunea corectã asupra carierei pe care o va îmbrãþiºa, punând în centrul atenþiei educaþia pentru valori. Ca atare, „Jurnalismul cetãþenesc” permite abordarea unor teme variate care sã facã legãtura între problematica textelor literare ºi problemele lumii reale, determinând elevii sã vadã în literaturã o cale spre comunicarea concretã cu semenii. Activitãþile instructiv-educative nu pot fi limitate ºi standardizate în tiparele ºtiinþelor exacte, elevul fiind un receptor reflexiv care va prelua mesajul recent în funcþie de edificiul sãu moral, de cultura sa generalã, creionate de mediul social ºi familial generativ. De aceea educaþia pentru valori îºi gãseºte locul prin intermediul jurnalismului cetãþenesc ºi la ora de limba ºi literatura românã prin totalitatea temelor pe care le presupune. Este necesar ca orice absolvent de liceu din societatea contemporanã sã fie capabil sã realizeze un text nonliterar de tipul reportaj pe oricare dintre temele: - Educaþia pentru o societate democraticã ; - Educaþia pentru munca de calitate; - Educaþia pentru receptarea valorilor culturale; - Educaþia pentru viaþa privatã; - Educaþia pentru mediu – educaþie pentru o dezvoltare durabilã; - Educaþia pentru sãnãtate; - Educaþia pentru protecþia consumatorului; - Educaþia juridicã – prevenirea delincvenþei juvenile ºi a traficului de fiinþe umane; - Educaþia moralã – rezolvarea conflictelor. Tipuri de activitãþi în care se pot aborda astfel de teme: 1.Se poate iniþia o campanie de lecturã a unor opere literare care ilustreazã societatea sfârºitului de secol al XIX-lea cu tematicã socialã, urmatã de un inventar al problemelor sociale întâlnite. Se trece apoi la societatea contemporanã ºi sunt inventariate cele mai pregnante probleme sociale ale momentului. Vor fi apoi distribuite sarcini în clasã pentru a realiza reportaje cu probleme sociale contemporane, din oraºul Bistriþa. Se poate realiza chiar un portofoliu care sã conþinã - fiºe de lecturã, o listã a problemelor sociale din sec - XIX ºi una a celor din sec. XXI ºi se face un reportaj. 2. Se poate realiza un târg de carte pe tema sãnãtãþii. Pentru realizarea acestuia se pot face cercetãri la librãrie asupra ultimelor apariþii din domeniu, o ierarhie a celor mai citite cãrþi, a celor mai celebre, a celor mai slabe. Apoi se pot realiza top-uri ale

220


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. autorilor de literaturã de specialitate, fiºe de autor. Se poate face apoi o cercetare în farmaciile din oraº, la medicii de familie ºi la cei privaþi pentru a constata utilitatea acestor volume. 3. Se poate iniþia o campanie de denigrare a produselor de proastã calitate sau expirate care se gãsesc în magazine, prin conceperea de afiºe publicitare cu sloganuri care sã ironizeze sau sã avertizeze cumpãrãtorii asupra pericolului pe care-l reprezintã acele produse. Textul afiºelor trebuie sã conþinã jocuri de cuvinte care sã fie o ironie acidã la adresa neglijenþei celor în drept. Aceastã campanie se va finaliza prin realizarea unui reportaj despre aceastã problemã. 4. Se poate viziona un film artistic pe tema conflictelor interetnice în urma cãruia sã se realizeze o dezbatere pe tema toleranþei, a rezolvãrii conflictelor. În urma dezbaterii sã se semnaleze, pe baza unor date culese de elevi din localitatea lor, probleme concrete ale comunitãþii din care fac parte ºi posibilitãþi de soluþionare a acestora. Beneficii ale unui astfel de capitol: - Utilizarea mijloacelor Web, ca formã modernã de comunicare scrisã; - Formarea deprinderii de a merge la sursã ºi de a urmãri adevãrul faptelor; - Participarea subiectivã, intelectualã ºi emoþionalã; - Înþelegerea necesitãþii informãrii; - Transformarea stãrii de plictisealã ºi monotonie în activare ºi motivarea activãrii; - Stimularea reflexivitãþii ºi a percepþiei pozitive a experienþei de viaþã; - Înþelegerea necesitãþii efortului participativ care stã la baza performanþei; - Stimularea educaþiei omului modern prin deprinderi ca: Punctualitate Veracitate Disciplinã Respectul faþã de aproape Întrajutorarea Receptivitatea la argumente Eticã Toate acestea sunt cãi prin care: - Se stimuleazã percepþia asupra realitãþii prin teme menite sã provoace ºi sã dezvolte înþelegerea. - Se apropie ora de limba românã de lumea în care trãim. - Se asigurã accesul elevilor la valorile fundamentale ale existenþei. - Se dezvoltã capacitatea de abstractizare, de abordare ºi dezbatere detaliatã a problemelor concrete. - Se dezvoltã competenþa de formulare a ideilor ºi de verificare a soluþiilor. - Se formeazã capacitatea de a lucra în echipã. - Se dezvoltã capacitatea de a comunica argumentativ. ªcoala este o micã societate, iar membrii ei sunt elevii ºi profesorii. Prin urmare ºcoala este un loc unde se pot experimenta normele dupã care funcþioneazã societatea omeneascã la momentul respectiv. Aici elevii sunt ajutaþi sã-ºi dezvolte încrederea ºi stima de sine, sã se autocunoascã, sã-ºi descopere adevãratele capacitãþi ºi sentimente ºi sã se exprime în mod liber. ªcoala este locul în care se asigurã nu numai un bagaj sporit de cunoºtinþe, dar ºi formarea unor mentalitãþi noi, europene.

221


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã.

ACTIVITATEA ÎN ORGANIZAÞII DE TINERET Profesor Adrian Simion

Despre ce discutãm? În condiþiile în care proiectul „Reporter de liceu” se situeazã la graniþa dintre mai multe programe ºi preocupãri de ordin social ºi civic (ºcoalã ºi comunitate, studii electorale, oportunitãþi de studii în strãinãtate etc.), unul dintre obiectivele principale ale acestui demers educaþional inedit este acela de a contribui la dezvoltarea interesului tinerilor, ºi în special a elevilor de liceu, pentru implicarea în problemele comunitãþilor din care fac parte. În acest sens activitatea reporterilor de liceu, chiar ºi dupã terminarea studiilor, în diverse ONG-uri, asociaþii de tinerii etc., poate fi o soluþie eficientã pentru ca valorile, abilitãþile, informaþiile º.a.m.d. asimilate în timpul desfãºurãrii proiectului, sã nu se piardã odatã cu trecerea timpului. De asemenea, nu trebuie omis faptul cã acest ghid metodologic este un instrument didactic care propune diverse modalitãþi de promovare ºi implementare a filosofiei educaþionale pe care s-a construit proiectul RdL. Astfel, una dintre ideile de bazã pe care le propune ghidul este aceea a formãrii, la elevii de liceu, a unor competenþe specifice unui absolvent de învãþãmânt liceal ºi a unor atitudini necesare unui cetãþean responsabil. Fãrã îndoialã cã nucleul funcþional de la care se porneºte este reprezentat de modul în care fiecare se raporteazã la întrebãri necesare pentru evoluþia sistemului educaþional, precum: „Ce, cum, de ce, pentru cine învãþãm în ºcoalã?” Actualii elevi de liceu vor fi cetãþenii de mâine ai României ºi, automat, ai Uniunii Europene, un spaþiu al democraþiei, stabilitãþii ºi securitãþii, definit, foarte sugestiv prin conceptul „unitate în diversitate”. Tocmai de aceea ei trebuie sã cunoascã drepturile ºi îndatoririle pe care le vor avea ca viitori cetãþeni, sã ºtie cum sã acþioneze legal atunci când interesele le sunt puse în pericol, iar drepturile le sunt nesocotite. Dezvoltarea României se va baza în primul rând pe resursa umanã constituitã de cetãþenii ei. Iatã de ce educaþia adolescenþilor români trebuie fãcutã într-un cadru instituþionalizat ºi bine delimitat, aºa cum este ºcoala. Elevii de liceu trebuie sã cunoascã bine contextul în care vor trãi, pentru a reuºi sã se adapteze rapid ºi pentru a contribui, la rândul lor, la dezvoltarea României în cadrul Uniunii Europene. România este ºi trebuie sã rãmânã un stat democratic, iar nu unul în care spoiala de democraþie sã þinã loc originalului! Pentru aceasta este nevoie ca orice cetãþean sã-ºi gãseascã locul potrivit ºi fiecãruia dintre noi sã-i fie respectate drepturile ºi libertãþile cetãþeneºti. Adolescenþii români trebuie sã fie acei cetãþeni activi care sã fie capabili sã îºi apere drepturile ºi interesele. Ei trebuie sã cunoascã semnificaþia unor termeni importanþi în contextul dezvoltãrii unui cetãþean responsabil, termeni precum: „acceptarea diversitãþii”, „libertate”, „valori europene”, „iniþiativã”, „responsabilitate”, „cooperare”, „spirit civic”, „înþelegere reciprocã”, „toleranþã”, „diversitate”, „solidaritate”, „stabilitate”, „adaptare”, „democraþie”, „drepturile omului”, „pace”, „implicare”. Iatã de ce considerãm cã o continuare a proiectului iniþial „Reporter de liceu” este necesarã sub diverse forme. Iar una dintre ele este, aºa dupã cum aminteam anterior, implicarea în asociaþii de tineret, ONG-uri, consilii social-culturale etc. Activitãþile pe care astfel de organizaþii le propun, sub diverse aspecte, sunt organizate

222


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. în jurul unor domenii relevante pentru elevi ºi reprezentative din punctul de vedere al obiectivelor pe care un proiect de tipul RDL le promoveazã. De asemenea, programele de acþiune ale unor asemenea asociaþii sunt deseori concepute astfel încât sã încurajeze dezbaterile pe marginea conþinuturilor lor, scopul fiind o cât mai puternicã implicare a membrilor în aprofundarea acelor teme care îi intereseazã personal. Dacã considerãm cã educaþia are rolul de a modela indivizi care sã înþeleagã lumea în care trãiesc ºi sã o schimbe în bine atunci când este cazul, putem fi de acord cã activismul civic este o modalitate neconvenþionalã de educaþie pentru o cetãþenie activã ºi responsabilã, un tip de educaþie care, evident, este impregnat de anumite valori. Este vorba tocmai de valorile pe care este construitã filosofia RdL. Pânã la urmã activitatea în asociaþii cetãþeneºti, ºi chiar ºi în partide politice, poate sã ofere celor interesaþi diverse oportunitãþi, multe dintre ele fiind urmãrite ºi în cadrul demersului educaþional numit „Reporter de liceu”. Care sunt ele? Ei bine, vorbim de: - dezvoltarea abilitãþilor de comunicare, socializare ºi integrare socialã; - activitatea într-un mediu de lucru în care activeazã persoane apropiate ca vârstã; - posibilitatea de influenþare a politicilor publice locale prin diverse metode de participare publicã; - formare teoreticã ºi practicã; - oportunitãþi de dezvoltare personalã; - identificarea actorilor relevanþi din comunitate; - formarea, descoperirea ºi/sau exersarea unor deprinderi sociale utile; - posibilitatea dezvoltãrii abilitãþilor de manager de proiect; - înþelegerea practicã a problemelor importante din comunitatea în care trãiesc; - dezvoltarea posibilitãþilor de evaluare a anumitor situaþii, a simþului responsabilitãþii, a unor atitudini pro-active, a abilitãþilor antreprenoriale º.a.m.d.. În astfel de organizaþii elevii sunt provocaþi sã intre în contact cu membrii comunitãþii, sã afle problemele acestora, sã priceapã sensul profund al evenimentelor importante, dincolo de discursul oficial. În acest fel aceste organizaþii contribuie la formarea unor tineri dornici de a înþelege ce li se întâmplã comunitãþilor unde trãiesc, dar ºi lor, individual. Iar interesul pentru cotidian, pentru ceea ce se desfãºoarã zilnic în jurul nostru, este o premisã esenþialã pentru civism, pentru participare civicã. Participarea în proiectul „Reporter de liceu” a dus la dezvoltarea, în cazul elevilor, a unora dintre abilitãþile menþionate anterior, iar, pe viitor, participarea în diverse organizaþii de tineret le va dezvolta aceste abilitãþi. Ele pot fi esenþiale pentru formarea lor profesionalã ulterioarã. De aceea, pot fi foarte importante diverse activitãþi desfãºurate în ONG-uri, organizaþii de tineret, dar nu numai. Dintre competenþele de care vorbeam anterior, amintim, astfel: monitorizare de presã, identificarea subiectelor de interes comunitar pe care apoi pot fi construite idei de proiecte, redactarea comunicatelor de presã ale asociaþiei, susþinerea conferinþelor de presã ºi a discursurilor în spaþii publice, activitãþi de PR (design de pliante ºi broºuri, conþinut pentru publicaþii, concepte pentru evenimente sau publicaþii, anunþuri de presã, realizarea unor logo-uri, întreþinere de pagini web, organizare de evenimente, diseminare de informaþii, sloganuri etc.).

223


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. Studiu de caz: voluntariat în cadrul Fundaþiei PAEM Alba Fundaþia PAEM ALBA este o organizaþie neguvernamentalã, nonprofit, apoliticã, care a fost înfiinþatã la 20 septembrie 1995. Scopul fundaþiei este de a identifica, concepe ºi implementa acþiuni vizând dezvoltarea economicã ºi socialã la nivel regional. “Dorim sã fim o organizaþie care sã asigure performanþa în dezvoltarea durabilã localã, în folosul comunitãþii ºi a locuitorilor ei. Fundaþia PAEM Alba existã prin pasiunea, munca ºi devotamentul membrilor sãi fondatori, a celor 17 instituþii publice ºi private – membri susþinãtori ºi partenerilor noºtri. În totalã transparenþã ºi deschidere, rolul nostru este de a identifica nevoi ºi constrângeri în comunitãþile partenere, de a propune soluþii ºi asigurã resurse investiþionale ºi financiare necesare punerii în practicã a strategiilor ºi planurilor de acþiune concepute prin parteneriat”, declara preºedintele Fundaþiei, domnul Vasile Voicu Bora. O posibilã activitate pe care elevii o pot realiza în cadrul acestei fundaþii, este cea de voluntariat. Conform legislaþiei în vigoare, voluntariatul este activitatea de interes public desfãºuratã din proprie iniþiativã de orice persoanã fizicã, în folosul altora, fãrã a primi o contraprestaþie materialã; activitatea de interes public este activitatea desfãºuratã în domenii cum sunt: asistenþa ºi serviciile sociale, protecþia drepturilor omului, activitãþi cu caracter cultural, artistic, educativ, de învãþãmânt, ºtiinþific, umanitar, religios, filantropic, sportiv, de protecþie a mediului, social ºi comunitar ºi altele asemenea. Poate fi voluntar oricine doreºte: copiii, tinerii, adulþii, persoane de vârsta a treia, persoane cu ºi fãrã dizabilitãþi, persoane de toate rasele, etniile, culorile, persoane de orice sex sau orientare sexualã, persoane implicate politic/religios sau nu, persoane cu studii postuniversitare ºi persoane fãrã studii sau cu studii minime, persoane cu venituri mari, medii ºi mici. Un elev care a participat într-un proiect precum „Reporter de liceu” se descurcã mai bine ca voluntar decât un elev fãrã o astfel de experienþã, iar motivele le-am amintit anterior, ele þinând de abilitãþile pe care proiectul RdL le dezvoltã celor care sunt implicaþi în el. Oricum, existã diverse motive pentru care un tânãr poate alege sã fie voluntar: - se pot câºtiga experienþã, abilitãþi ºi cunoºtinþe în vederea obþinerii unui loc de muncã (sau un loc de muncã mai bun) - se poate testa o carierã nouã; - se pot valorifica mai uºor unele dintre cunoºtinþele sau abilitãþile personale; - se poate dezvolta o reþea de contacte personale ºi profesionale; - se poate sã fii parte a unei echipe, sã-þi dezvolþi abilitãþi de muncã în echipã, sã îþi testezi calitãþile de leader. Ce drepturi ai ca voluntar? Sigur, este o întrebare pertinentã. Ei bine, atunci cine alege sã se implice ca voluntar în cadrul unei fundaþii ca Fundaþia PAEM Alba, are drepturi, dar ºi responsabilitãþi. Acestea sunt definite atât de Legea Voluntariatului, cât ºi de buna practicã în domeniu. Dacã ne ºtim drepturile ºi responsabilitãþile, dorim ca ele sã fie respectate ºi respectându-le la rândul nostru, impactul muncii va creºte, odatã cu satisfacþia personalã. Orice voluntar are dreptul de a primi o adeverinþã/un certificat care sã ateste calitatea ta de voluntar ºi, eventual, sã descrie activitãþile desfãºurate, abilitãþile sau cunoºtinþele folosite, demonstrate sau obþinute. În ceea ce priveºte avantajele pe care le poate avea cineva care

224


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. activeazã ca voluntar în cadrul unei astfel de organizaþii, pot fi amintite: training-uri de dezvoltare personalã ºi profesionalã gratuite; experienþã pentru o viitoare profesie; valoare adãugatã pentru CV. Concluzii Cât de necesarã este o educaþie de ordin civic? Întrebarea este, evident, retoricã. Dacã acceptãm faptul cã tinerii trebuie sã cunoascã valorile democratice, dar ºi modul cum – ºi necesitatea ca – ele sã fie implementate în societate, nu existã nici o urmã de îndoialã cã o astfel de educaþie este mai mult decât beneficã. De asemenea, trebuie avut în vedere încã un element foarte important: pe viitor ºcoala, ca instituþie, nu va mai putea sã creeze ºi sã ofere totul în ceea ce priveºte modelele de comportament social-cetãþenesc sãnãtos; ea nu va mai putea fi locul în care sã se înveþe totul. Ori, în aceste condiþii, sursele alternative de educaþie îºi vor dovedi tot mai mult importanþa, ele putând fi oricând o modalitate eficientã de promovare a valorilor ºi de activizare socialã a indivizilor.

225


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã.

CLUBUL DE JURNALISM CETÃÞENESC Profesor Ovidiu Albert, Roman

Motto: „Tinerii reprezintã categoria cea mai flexibilã a societãþii, sunt forþa motrice a schimbãrilor de atitudine ºi comportament social. Ei sunt în pas cu dezvoltarea tehnologiilor IT ceea ce le permite implicarea într-o nouã modalitate a jurnalismului cetãþenesc“. Olga Gordilà, Asociaþia „PromoLEX”, Moldova

ARGUMENT: Clubul de jurnalism cetãþenesc poate fi integrat ca parte integrantã a educaþiei non-formale în curriculumul ºcolar. Deºi este o activitate mai puþin formalizatã, practicarea jurnalismului cetãþenesc de cãtre adolescenþi se bucurã de efecte formative: lãrgirea ºi completarea orizontului de culturã; crearea condiþiilor pentru evoluþia profesionalã; asigurarea cadrului de exersare ºi cultivare a diferitelor înclinaþii, aptitudini, capacitãþi º.a. Relaþia dintre educaþia formalã ºi educaþia non-formalã este de complementaritate sub raportul conþinutului, al formelor de organizare ºi de realizare. Activitãþile dedicate jurnalismului cetãþenesc se desfãºoarã nu numai sub îndrumarea dascãlului, ci ºi a altor persoane autorizate, furnizoare de educaþie. Având un rol complementar faþã de activitãþile didactice, acestea urmãresc lãrgirea ºi adâncirea influenþelor exercitate în procesul de învãþãmânt, ºi mai ales valorificarea ºi dezvoltarea intereselor, a aptitudinilor elevilor, dar ºi organizarea judicioasã ºi atractivã a timpului lor liber. Ca activitãþi facultative, Cluburile de jurnalism prezintã unele particularitãþi ce se referã la participarea elevilor, la conþinutul ºi durata lor, la formele de organizare ºi metodele folosite, la evaluarea rezultatelor. Profesorul poate însã orienta elevii, dirijându-i sugestiv, în funcþie de profilul psihologic al acestora, de inteligenþa dominantã, de interesele cognitive manifestate, de dorinþele ºi preferinþele lor, dar ºi de disponibilitatea familiei. Formele de organizare ale Clubului sunt mult mai elastice, ingenioase ºi cu caracter recreativ. Se oferã în acest fel câmp deschis manifestãrii spiritului de iniþiativã din partea elevilor, dezvoltãrii aptitudinilor ºi exprimãrii creativitãþii. Pentru evaluarea rezultatelor se folosesc alte modalitãþi decât în cadrul lecþiei. Ceea ce predominã sunt formele de apreciere publicã în cadrul unor manifestãri de popularizare ºi evidenþiere precum emisiuni, conferinþe, mese rotunde, ºedinþe de club, reviste online º.a. DURATA: un semestru/un an ºcolar. DESFêURARE: ºedinþe organizate o datã pe sãptãmânã în afara orelor de curs. LOCAÞIE: sala de calculatoare, bibliotecã, salã de clasã, cabinet metodic. GRUPUL ÞINTÃ: elevii din ciclul liceal. OBIECTIVE GENERALE: Cunoaºterea ºi utilizarea materialelor ºi tehnicilor diferite de lucru, specifice activitãþilor de jurnalism. Deprinderea unor tehnici specifice jurnalismului. Dezvoltarea capacitãþii creatoare a elevilor.

226


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. OBIECTIVE CADRU: Dezvoltarea capacitãþilor de comunicare (oralã ºi scrisã); Dezvoltarea capacitãþilor creatoare, de explorare-investigare a realitãþii, de documentare prin folosirea unor proceduri adecvate; Formarea capacitãþii de tehnoredactare computerizatã a textelor. OBIECTIVE DE REFERINÞÃ: - sã formuleze enunþuri pro ºi contra în legãturã cu evenimentele locale; - sã recepteze corect mesajul în funcþie de condiþiile comunicãrii; - sã manifeste interes pentru crearea unor texte originale; - sã analizeze ºi sã aprecieze obiectiv o situaþie datã; - sã sesizeze diferenþe în structura unor tipuri de articole. ORGANIZARE: Activitatea Clubului de Jurnalism poate fi parte integrantã a ofertei ºcolare a oricãrei instituþii de învãþãmânt ºi poate varia ca timp de derulare. Într-o fazã pregãtitoare, profesorul coordonator stabileºte o tematicã adecvatã, corespunzãtoare intereselor ºi preocupãrilor viitorilor membri ai Clubului. Iniþiativa va fi popularizatã în rândul elevilor ºi al pãrinþilor prin diverse mijloace: participarea la târguri educaþionale, apariþii în presã a subiectelor relative la aceasta etc. La începutul anului ºcolar se vor recruta membrii Clubului. În acest sens, se poate opta pentru un test de abilitãþi, redactarea unei ºtiri, a unui eseu etc. În prima ºedinþã a Clubului de Jurnalism se vor stabili denumirea ºi logo-ul Clubului, componenþa ºi atribuþiile Comitetului de conducere, gradul de implicare a fiecãrui membru etc. În cazul prezenþei unor elevi cu experienþã anterioarã în jurnalism în cadrul Clubului se poate opta pentru crearea unui grup de consiliere. Activitatea Clubului va fi popularizatã prin intermediul revistei proprii (pe suport de hârtie sau în format online), revistei ºcolii, al Consiliului elevilor, mass-mediei locale, concursurilor etc. EXEMPLE DE ACTIVITÃÞI INDEPENDENTE: crearea de bloguri, website-uri utilizând tehnologia WEB 2.0; prezentarea materialelor video/audio care reflectã o problemã de larg interes pe Youtube, Facebook, Twitter etc.; compararea propriilor opinii, comentarii cu ale altor cititori din mediul online pentru a aprecia obiectivitatea propriilor afirmaþii; generarea de grupuri de discuþie, forumuri dedicate comunitãþii locale; exerciþii de argumentare a afirmaþiilor ºi a judecãþilor de valoare, exemplificate cu fapte, întâmplãri; utilizarea motoarelor de cãutare (Dmoz, Google, Altavista, Yahoo, Lycos, AOL º.a.) pentru gãsirea informaþiilor necesare redactãrii articolelor; evaluarea ºi dezbaterea unor evenimente prezentate sub formã de ºtire, reportaj, anchetã, interviu, ºtire de specialitate de cãtre mass-media localã; utilizarea serviciilor de corespondenþã online (e-mail, Messenger, Skype) pentru realizarea de intervievarea surselor; exerciþii de redactare a articolelor ºi de analizã a lor (a se vedea bibliografia anexatã);

227


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. colectarea de date pentru a realiza sinteze, anchete, editoriale, articole de specialitate, grupaje de ºtiri, de divertisment; redactarea de articole pentru revista ºcolii referitoare la evenimente deosebite din viaþa ºcolii, a cartierului sau oraºului; interviuri luate unor persoane publice deosebite din viaþa ºcolii sau comunitãþii. TEMATICA: Tematica propusã trebuie sã contribuie la înlãturarea stereotipurilor, a discriminãrii ºi a automatismelor de gândire, precum ºi la cultivarea spiritului tolerant. Printre genurile jurnalistice care pot fi abordate în cadrul Clubului de jurnalism se numãrã: reportajul; interviul; ancheta; ºtirea; eseul; articolul – dezbatere; portret; interese/features (stil, modã, sãnãtate etc.); recenzie; comentariul; articolul istoric; articolul de opinie. MODEL DE ACTIVITATE ÎN CADRUL CLUBULUI DE JURNALISM: CREAREA ªI ALIMENTAREA UNUI BLOG. Un blog (cuvânt artificial, combinat, provenit de la expresia englezã web log = jurnal pe net) este o publicaþie web (un text scris) ce conþine articole periodice sau ºi cu actualizare neîntreruptã, ce au de obicei un caracter personal. Ca regulã, actualizarea blogurilor constã nu în modificarea directã a textului existent, ci în adãugiri de texte noi, asemenea unui jurnal de bord, toate contribuþiile fiind afiºate în ordine cronologicã inversã (cele mai proaspete apar imediat, sus, la vedere). Acest gen de publicaþii web sunt în principiu accesibile publicului larg. Dacã la început blogurile erau actualizate manual, cu timpul au apãrut “unelte” (programe ºi metode) care sã automatizeze acest proces. Utilizarea unui astfel de software bazat pe browsere Internet este acum un aspect obiºnuit al blogging-ului. Existã mai multe platforme pentru bloguri, de exemplu Wordpress (cea mai cunoscutã ºi folositã platformã de blogging), Blogger º.a. Blogul reprezintã o modalitate facilã prin care activitatea Clubului de jurnalism poate fi promovatã în comunitatea localã. De la crearea sa, pânã la postarea unor materiale complexe, blogul se dovedeºte a fi un instrument la îndemâna membrilor Clubului care pot deveni lideri de opinie. Sugestii pentru autori. • Fii integru! Mãrturiile de la faþa locului trebuie redate fãrã echivoc ºi într-un context jurnalistic adecvat. • Scrie cu acurateþe. Verificã faptele, citãrile ºi referinþele. Dacã nu ai timp pentru a face acest lucru, precizeazã cã prezentarea ta este o expresie a ceea ce crezi tu despre eveniment. • Fii incisiv! O idee „aruncatã” în blogosferã poate cãpãta ulterior o importanþã mãritã conferitã de derularea evenimenþialã. Nu e obligatoriu sã ai un rãspuns la problema în cauzã. • Publicã regulat! Crearea unei „comunitãþi” online proprii obligã la regularitate. Nu existã o definire clarã a intervalelor optime pentru publicare. • Scrie bine! Postãrile trebuie sã corespundã atât ca formã, cât ºi ca fond cu

228


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. aºteptãrile cititorilor. De regulã, introducerea diacriticelor ºi respectarea regulilor gramaticale de bazã conferã siguranþã cititorului. • Posteazã cu un scop avându-l pe cititor în minte! Nu de puþine ori, blogger-ii „uitã” de comunitatea online ºi se concentreazã asupra propriei persoane. Invitarea la lecturã, popularizarea URL-ului presupune ºi detalierea motivelor pentru care cititorii ar trebui sã parcurgã articolele din blog. • Fii tu însuþi! Una din obligaþiile blogger-ului este aceea de a-ºi respecta consecvent propriile reguli în actul de creaþie. Normele sunt, de regulã, autoimpuse ºi, în concluzie, pot varia. • Ataºeazã o politicã de comentarii! Autorul îºi poate rezerva dreptul de a nu publica comentariile care denotã prin conþinutul lor agresivitate (de orice naturã), limbaj vulgar, rasism, xenofobie, homofobie, ofensã, calomnie, umor gros, spamming. Sugestii pentru evaluarea unui blog. • Tematica. Autorii care posteazã pe blog trebuie sã fie consecvenþi în publicarea articolelor dedicate comunitãþii locale. Deºi creativitatea în abordarea subiectelor reprezintã unul din atuurile majore ale blogging-ului, vor avea prioritate temele relevante pentru comunitatea de cititori online creatã în acest scop. • Calitatea informaþiilor. Conþinutul informaþional al blogului trebuie sã corespundã aºteptãrilor cititorilor. În lipsa unei pregãtiri profesionale în domeniu, elevii vor avea opþiunea reflectãrii obiective a informaþiilor postate ceea ce va conferi credibilitate demersului lor jurnalistic. • Regularitatea postãrilor. Postãrile vor avea o anumitã constanþã reprezentatã fie de numãrul, fie de data publicãrii acestora. Comunitatea online va cunoaºte astfel cu exactitate dinamica blogului. • Forma de prezentare a postãrilor. Utilizarea diacriticelor, respectarea ad litteram a regulilor gramaticale etc. în cadrul postãrilor au devenit un subiect de disputã în comunitatea blogger-ilor. • Aspectul blogului. Introducerea materialelor audio-video cu ajutorul gadgeturilor presetate/importate reprezintã o condiþie de bazã în captarea atenþiei cititorului.

BIBLIOGRAFIE: Brielmaier, Peter, Wolf, Eberhard, Ghid de tehnoredactare, Iaºi, 1999. Coman, Mihai, Manual de jurnalism. Tehnici fundamentale de redactare, Iaºi, 1997. Manolescu, Marin, Evaluarea, un contract pedagogic, Bucureºti, 2002. RESURSE ONLINE: http://www.ictineducation.org http://ro.wikipedia.org/wiki/Blog http://www.polirom.ro/catalog/carte/jurnalistul-universal-ghid-practic-pentru-presa-scrisaeditia-a-ii-a-revazuta-si-adaugit-2498/ http://www.tritonic.ro/isbn-Manual_de_Jurnalism_vol_I_editia_2-973-8497-17-5.htm http://www.tritonic.ro/isbn-Manual_de_Jurnalism_vol_II-973-8497-96-5.htm http://www.polirom.ro/catalog/carte/jurnalismul-cultural-si-de-opinie-2369/ http://doinarusti.ro/jurnalism.htm

229


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã.

CDª ARGUMENT: DE CE (ÎNCÃ) UN OPÞIONAL C.D.ª? Profesor Mariana Bosneac, Colegiul Naþional Bãnãþean, Timiºoara

• Fiindcã e necesar, din perspectiva tuturor celor implicaþi: Pentru elevi – dobândesc competenþe de viaþã – comunicare oralã ºi în scris, cetãþenie democraticã activã, cercetare ºi web design; devin, prin articole, agenþi de schimbare în ºcoalã ºi în comunitate; Pentru ºcoalã – un opþional transdisciplinar care valorificã informaþii ºi tehnici din toate ariile curriculare ºi, prin postare pe Internet, aduce vizibilitate ºi prestigiu ºcolii; Pentru profesorul coordonator – þine pasul cu echipa ºi cu evenimentele din comunitate; colaboreazã cu profesorii de la alte arii curriculare; se dezvoltã personal ºi profesional; Pentru comunitate – încurajeazã implicarea elevilor în proiecte ºi probleme ale comunitãþii ºi ale comunitãþii în viaþa ºcolii; • Fiindcã se poate – în contextul democratizãrii ºcolii ºi a întãririi autonomiei unitãþii de învãþãmânt e de aºteptat creºterea ponderii C.D.ª., menitã sã diferenþieze specificul ofertei educaþionale a fiecãrei ºcoli; • Fiindcã valorificã experienþa unui proiect de succes – „Reporter de liceu” al Fundaþiei Soros a adunat la start aproape 200 de ºcoli din medii ºi de specializãri diferite, ceea ce vorbeºte de la sine despre interesul ºcolilor pentru acest tip de activitate; experienþa echipelor selectate este un argument pentru continuarea activitãþilor ºi extinderea proiectului; • Fiindcã e atractiv – se desfãºoarã în ºcoalã, dar ºi în afara ei; elevii învaþã ºi aplicã imediat cele învãþate în contexte creative – au dovada clarã cã ºcoala îi pregãteºte pentru viaþa realã; elevii sunt utilizatori independenþi ai „uneltelor” ºi metodelor dobândite prin intermediul opþionalului; elevii interacþioneazã cu membri marcanþi ai comunitãþii locale ºi îºi exerseazã, “pe viu”, drepturile democratice la informare, opinie ºi petiþie; Dacã aº fi profesor de limba englezã / germanã / francezã, aº alege acest opþional pentru cã mi-aº dori ca elevii: Sã exerseze scrisul corect ºi expresiv în limba englezã, fãrã obiºnuitele oftaturi legate de “iar eseu, iar scriem...” ºi fãrã “inspiraþia de pe net sau din caietul colegului” Dacã aº fi profesor de limba ºi literatura românã, aº alege acest opþional pentru cã mi-aº dori ca elevii: Sã se exprime corect, fluent ºi expresiv în limba românã; Sã comunice eficient în diferite situaþii de comunicare ºi adaptându-ºi discursul la registrul oficial/familiar: Sã citeascã ºi sã scrie o recenzie cu plãcere, fãrã sã se simtã nevoit sã plagieze doi-trei critici; Sã scrie cronica unui eveniment cu simþ critic, fãrã laude stereotipe ºi formulãri ºablon. Dacã aº preda despre om ºi societate, aº alege acest opþional pentru cã mi-aº dori ca elevii:

230


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. Sã fie cetãþeni, nu sã vorbeascã despre cetãþenie democraticã; Sã se implice, sã dezbatã, sã fie interesaþi de sfera socialã. Dacã aº preda arte, aº alege acest opþional pentru cã mi-aº dori ca elevii: Sã fie preocupaþi de bun gust în tot ceea ce fac; Sã analizeze critic manifestãrile exterioare ºi sã amendeze vulgaritatea ºi kitch-ul; Sã participe la evenimente artistice ºi sã se raporteze critic ºi argumentat la ele. Dacã aº preda Informaticã, aº alege acest opþional pentru cã mi-aº dori ca elevii: Sã aibe competenþe practice în web design ºi cercetare pe Internet, de care au la fel de multã nevoie în viaþã ca de diferitele limbaje de programare; Sã ºtie sã aplice creativ ceea ce învaþã. Dacã aº fi simplu profesor propunãtor al acestui opþional, aº porni de la toate compentenþele de mai sus ºi aº lucra cu toþi colegii interesaþi sã le vadã realitate.

JURNALISMUL CETÃÞENESC Profesor Maria Sturzu, Liceul Teoretic Márton Áron, Miercurea Ciuc

Ideea cã Jurnalismul cetãþenesc la elevii de liceu poate lua forma unui opþional propus pentru CDª a venit în urma discuþiilor avute cu toþi cei care am format echipa de lucru RDL în cadrul Taberei de lucru, de la Sinaia, din iulie 2010 - acþiune organizatã de Fundaþia Soros. Printre interesante ºi multe alte abordãri care au venit în mintea profesorilor participanþi la acest proiect, a fost ºi aceasta, de a lãsa la libera alegere a fiecãrei unitãþi educaþionale posibilitatea de a hotãrî singuri dacã stimularea implicãrii elevilor de liceu din anii terminali în viaþa comunitãþii, folosind metodele jurnalismului ºi oportunitãþile multiple oferite de internet (cu accent pe tehnologiile WEB 2.0), ca ºi folosirea unui pachet educaþional la diferite ore din programa de liceu – este sau nu beneficã. Aºa cum spuneam ºi la începutul derulãrii acestui minunat proiect - numit astfel de unul dintre tinerii echipei MAG ONLINE, http://miercurea-ciuc.reporterdeliceu.ro/, eºti ceea ce comunici! Te comunici pe tine însuþi de câte ori trebuie sã spui ceva, sã faci ceva sau sã nu faci. Este al nostru modus vivendi. Ce aºteptãri putem avea ca profesor, elev, pãrinte de la un asemenea proiect devenit opþional propus spre studiere în cadrul programului educaþional al unei instituþii de învãþãmânt actuale? Ce altceva dacã nu crearea unei alte posibilitãþi, poate mai complexe decât altele, de comunicare sau un alt pretext de a te exprima - pentru elevii care ar dori sã abordeze un asemenea opþional ºi sã-l studieze. O încercare de-a lor sã dea glas unor gânduri pe care poate n-au unde în altã parte sã le spunã, o reflectare a eu-lui lor aºa cum este cu bune sau cu rele, dar e al lor, iar ei sunt adolescenþii noºtri! ªi cine altcineva sã ne reprezinte în viitor dacã nu ei? Pe ei îi „sculptãm” zilnic – de fapt nu dorim decât sã le arãtãm viaþa, sã-i învãþãm sã-ºi descopere spiritul ºi sã se ajute singuri de propriile lor vorbe pentru a se face ascultaþi. Pe orice cale, fie pe bloguri, fie pe messenger, fie în clase înalte ºi prãfuite de atâtea generaþii. Mi-am obiºnuit mereu elevii sã comunice fãrã fricã, fãrã teama cã poate nu se exprimã corect, cã nu au un vocabular foarte dezvoltat, le-am spus mereu cã tocmai greºeala care le scapã azi îi poate duce data viitoare spre reuºitã, aºa vor þine minte ºi a doua oarã vor fi mai încrezãtori în ei înºiºi. Fac parte dintre profesorii care utilizeazã împreunã cu elevii diverse forme ale tehnologiilor WEB 2.0 de astãzi; nu mi se pare o plafonare aºa cum considerã unii, dacã ºtii unde este ºi

231


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. mãsura. Ca beneficii ale unui asemenea proiect, dar ºi viitor opþional de predat în liceu, vãd în primul rând implicare din partea tinerilor, implicare în viaþa comunitãþii din jurul lor, cãci dându-le de gândit ºi de comunicat poate îi îndepãrtãm de la rele care se pot ivi mereu în calea lor. De la început acest opþional ar trebui sã fie considerat ºi ca pe o posibilitate uriaºã oferitã elevilor în a-ºi gãsi o vocaþie, în a reuºi sã cunoascã singuri viaþa realã, societatea din care fac ºi ei parte, dar în care nu li se cere întotdeauna pãrerea! Brusc, viaþa lor de liceeni va deveni mai complexã, iar acest tip de opþional poate reprezenta un sprijin în a se descoperi pe ei înºiºi exact aºa cum sunt: frumoºi, tineri, îndrãzneþi, liberi ºi uneori naivi, deºi poate nu le place sã recunoascã. ªi totul, dar absolut totul are o singurã cheie, abilitatea comunicãrii. Abilitatea cea mai importantã pe care trebuie sã o câºtige sau cea la care ar trebui sã aibã acces pentru a ºi-o însuºi orice tânãr – este cea de a putea comunica în cât mai multe limbi, cu cât mai mulþi reprezentanþi din diferite segmente ale societãþii, pe teme diferite de discuþie – fãrã a fi complexaþi sau înhibaþi. Dublul caracter, cel interdisciplinar ºi transdisciplinar al acestui opþional este relativ uºor de observat. Iar predarea lui propriu-zisã poate oferi realizãri ºi surprize inepuizabile, pentru un numãr mare de obiecte predate în ºcoalã. ªi mai utilã ar fi o colaborare sistematicã între mai multe cadre didactice pentru a crea acest opþional (limba românã, limba maternã acolo unde este cazul, informaticã, limbi strãine, istorie etc.) – colaborare care în liceul unde predau este permanentã încã din timpul derulãrii proiectului, ºi nu din întâmplare, ci pentru cã era chiar necesar. Mai mult decât atât, produsul, blogul sau ziarul on line va reprezenta o pertinentã ºi complexã imagine a unitãþii educaþionale respective, pe care oricine - elev, pãrinte, profesor, simplu membru al comunitãþii º.a. îl poate accesa oricând ºi de oriunde. Toate competenþele pe care le dezvoltã acest opþional, de la exprimarea scrisã, a interacþiona cu întreaga comunitate, pânã la cea de a crea o paginã de ziar on line sunt în strânsã corelare cu sistemul de viaþã actual, cu specificul sãu funcþional. Pentru a oferi viabilitate acestei propuneri, de a privi jurnalismul cetãþenesc la tinerii de liceu ca pe un opþional educaþional, invitãm cititorul interesat sã îºi facã singur o pãrere despre o formã de CDª realizat, propus spre aprobare ºi prezentat mai jos de cãtre Direcþiunea Liceului Teoretic Márton Áron din Miercurea Ciuc, în cadrul cãruia se pune accent pe îmbunãtãþirea actului comunicãrii la elevi. Analiza Comisiei pentru Curriculum de la Liceul Teoretic Márton Áron, Miercurea-Ciuc privind oportunitatea introducerii unor activitãþi ºi/sau discipline opþionale noi începând cu anul ºcolar 2011/2012 Comisia pentru Curriculum a luat în analizã douã propuneri de posibile discipline opþionale pentru anul ºcolar viitor: • Sã descoperim împreunã ce se aflã în spatele ºtirilor, curs dezvoltat de cãtre Active Watch-Agenþia de Monitorizare a Presei. • Jurnalism cetãþenesc derivat din proiectul „Reporter de liceu”, promovat de cãtre Fundaþia Soros, România. Comisia pentru Curriculum a dezbãtut materialele primite (anunþul de prezentare, descrierea pachetelor educaþionale, evaluarea coordonatorului proiectului Reporter de liceu) ºi a formulat urmãtoarele conluzii ºi recomandãri: 1) Amândouã disciplinele opþionale discutate au un caracter integrator, inter- ºi transdisciplinar, putând interesa mai ales profesorii care predau discipline aparþinând ariilor curriculare Limbã ºi comunicare ºi Om ºi societate.

232


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. 2) Prin conþinutul ºi metodologia preconizatã, aceste opþionale pot contribui substanþial la dezvoltarea urmãtoarelor competenþe-cheie: comunicare în limba maternã, în limba românâ – în unitãþile cu predare în limbile minoritãþilor naþionale-, în limbile moderne de circulaþie internaþionalã; competenþe sociale, civice ºi antreprenoriale. 3) Obiectivele stabilite ale acestor discipline sunt compatibile ºi complementare faþã de disciplinele ºcolare din trunchiul comun al planurilor-cadru în vigoare, cum ar fi: - dezvoltarea gândirii critice, definirea ºi formularea problemelor sociale actuale, la nivel local, naþional ºi global; - exersarea capacitãþii de analizã ºi de dezbatere-argumentare, pe baza unor teme specifice jurnalismului cetãþenesc; - activitãþi de creaþie: elaborarea unei ºtiri, a unui articol sau chiar a unui jurnal virtual sau tradiþional; - promovarea atitudinii de cetãþean activ, de participare directã la evenimentele vieþii, de angajare în procese ºi iniþiative sociale. 4) Tehnicile de învãþare identificate la cele douã opþionale sunt moderne, eficiente ºi atractive: învãþare prin descoperire, problematizarea, învãþarea experienþialã, punând în prim-plan modelul învãþãrii prin cooperare, elevii lucrând atât individual, cât ºi în perechi sau grupuri mici. În concluzie, Comisia pentru Curriculum recomandã Consiliului de Administraþie al Liceului Teoretic Márton Áron din Miercurea-Ciuc includerea acestor discipline opþionale în oferta ºcolii în cadrul CDª (Curriculum la Decizia ªcolii), la clasele cu specializarea filologie ºi ºtiinþe sociale, la nivelul anilor de studiu trei ºi patru, cu o duratã de un semestru pentru disciplina Sã descoperim împreunã ce se aflã în spatele ºtirilor ºi respectiv, de cel puþin douã semestre pentru cursul Jurnalism cetãþenesc corelat cu proiectul Reporter de liceu. Miercurea Ciuc, octombrie 2010

Director, Varga László Liceul Teoretic Márton Áron

Un ultim motiv, dar nu cel din urmã, care ar trebui sã dea de gândit, l-am regãsit în urmãtoarele rânduri ºi consider cã e bine sã fie cunoscut ºi de cãtre alþi colegi din þarã interesaþi: (...) intenþia reformei care a stat la baza instituirii CDª a fost aceea de a aserta libertatea ºi posibilitatea profesorului de a adapta proiectarea experienþelor de învãþare oferite în ºcoalã la caracteristicile psihocomportamentale ale elevilor, la nevoile ºi interesele manifestate de aceºtia ºi la nivelele de progres ºcolar...1.

1 Prof. univ. dr. Carmen Creþu, ªcoala la rãscruce, Schimbareºi continuitate în curriculum, Studiu de impact, 2003, Polirom, Iaºi.

233


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã.

CONCLUZII Dacã cele citite anterior în ghid nu v-au convins cã jurnalismul cetãþenesc ar putea ºi ar trebui sã fie implementat în ºcoli, iatã, în sumar, concluziile acestui ghid. Jurnalismul este o practicã uzualã în ºcoli, în majoritatea ºcolilor se gãseºte o revistã a ºcolii coordonatã de câþiva profesori ºi la care au acces mai toþi elevii. Propunerea noastrã este în schimb alta. De ce sã nu profitãm de aceastã practicã a jurnalismului ºcolãresc pentru a dezvolta jurnalismul cetãþenesc. Care ar fi diferenþa? Diferenþa ar în primul rând adaptarea la vârsta participanþilor. Propunerea se face în primul rând pentru elevii de liceu, având în vedere necesitatea dezvoltãrii simþului civic în rândul acestora. De unde aceastã nevoie pentru dezvoltarea simþului civic? Din realitãþile pe care le constatãm în jur, pornind în primul rând de la relaþia pe care o au tinerii cu autoritãþile ºi nu în ultimul rând de la propunerea pe care o oferã curriculumul ºcolar în ceea ce priveºte educaþia civicã. Astfel se constatã o informare din ce în ce mai defectuoasã în ceea ce priveºte drepturile ºi responsabilitãþile pe care cetãþenii le au într-o societate democraticã. Adolescenþii, deveniþi cetãþeni cu drept de vot, nu cunosc drepturile ºi îndatoririle pe care le au în calitatea lor de viitori cetãþeni, nu ºtiu cum sã acþioneze legal atunci când interesele sau drepturile lor sunt puse în pericol. Extinzând puþin aria de referinþã, putem constata cã nici cei mai în vârstã nu îºi exercitã întotdeauna dreptul al libera informare sau pe cel de a face o petiþie. Rolul ºcolii este în schimb acela de a ameliora situaþia în ceea ce priveºte adolescenþii. Situaþie care îºi are într-o oarecare mãsurã sorgintea în felul în care este gândit planul cadru. Orele care vizeazã educaþia civicã sunt incluse în cadrul ciclului gimnazial, rãmânând ca în ciclul liceal, educaþia civicã sã se facã numai în mod excepþional (cu ajutorul opþionalelor sau prin trimiterile care se fac în cadrul altor materii din aria curricularã om ºi societate). Rezultatul este acela cã elevii sunt deficitari la capitolul culturã civicã. Iar jurnalismul cetãþenesc reprezintã o soluþie atractivã pentru a remedia aceastã situaþie. S-a observat cã echipele care au participat la proiectul pilot au fost diverse. Diverse atât sub aspectul localizãrii geografice, cât ºi sub aspectul calitãþii resurselor umane. Pe de o parte, cele opt oraºe din care au fost alese liceele care au participat la proiect acoperã aproape toate regiunile geografice: vest – Timiºoara, sud-vest – Craiova, sud-est – Þãndãrei, est – Roman, nord – Bistriþa, centru – Miercurea Ciuc, Alba Iulia ºi Caransebeº. Pe de altã parte, liceele pot fi împãrþite ºi în douã categorii în funcþie de titulatura pe care o au: colegii sau grupuri ºcolare (Colegiul Naþional „Andrei Mureºeanu” Bistriþa, Colegiul Economic „D.P. Martian” Alba-Iulia , Liceul Teoretic Marton Aron Miercurea-Ciuc, Colegiul National „Roman-Voda” Roman, Colegiul National “Bãnãþeanul” Timiºoara; Grupul ªcolar „Traian Vuia” Craiova, Grupul ªcolar Agricol Þãndãrei, Grupul ªcolar Forestier Caransebeº). Trebuie menþionat faptul cã fiecare are ceva specific: echipa din Miercurea Ciuc este formatã din elevi maghiari care au acceptat provocarea de a scrie un ziar în limba românã; echipa din Alba Iulia are nucleul

234


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. din tineri care aparþin unei organizaþii de tineret, dar ei învaþã la colegiu; iar echipa din Caransebeº este formatã din elevi aparþinând unui grup ºcolar, elevi provenind din mediul rural, cu o slabã implicare în proiecte de amploare; colegiul din Roman ºi cel din Timiºoara sunt licee de prestigiu în zonele din care provin; grupul ºcolar din Craiova este unul dezvoltat, care ºi profil teoretic; echipa din Þãndãrei este una formatã preponderent din elevi care provin din mediul rural, printre aceºtia aflându-se ºi copii din categorii defavorizate din punct de vedere social (beneficiari ai programului „Bani de liceu” sau victime în procesul de migraþie). Faptul cã echipe atât de diverse au putut implementa ideea propusã de Fundaþia Soros România aratã cã, indiferent de mediu sau de elevi, jurnalismul cetãþenesc poate fi utilizat în educaþia elevilor. Resursele oricãrei comunitãþi sunt nelimitate din acest punct de vedere, iar studiile de caz prezentate anterior aratã posibilitãþi de explorare a acestora ºi idei de pornire în implementarea jurnalismului cetãþenesc. În fapt, rolul studiilor de caz a fost chiar acela de a demonstra faptul cã, indiferent de comunitate, teme precum reciclarea, migraþia, activitatea organizaþiilor non-guvernamentale sau a parlamentarilor regionali, ºedinþele Consiliilor Locale sau legea granturilor au putut fi abordate. Bineînþeles cã diversitatea echipelor participante a presupus ºi o diversitate a rezultatelor obþinute. În primul rând, pot fi inventariate câºtigurile din sfera competenþelor pe care, în contextul actual, învãþãmântul românesc îºi propune sã le dezvolte. Comisia Europeanã pentru educaþie a realizat Cadrul de competenþe cheie, un document în care este descris un „profil de formare european”, care propune cu titlu de recomandare noile competenþe de bazã necesare tuturor persoanelor pentru a face faþã cerinþelor societãþii ºi economiei bazate pe cunoaºtere ºi pentru a le facilita accesul post-ºcolar la învãþarea pe toatã durata vieþii. Aceste competenþe de bazã (key-competences), care vizeazã ºcolaritatea obligatorie, sunt: comunicarea în limba maternã, comunicarea în limbi moderne, competenþele în domeniul tehnologiei informaþiei ºi al comunicãrii, competenþele în domeniile matematicã, ºtiinþe ºi tehnologii, educaþia antreprenorialã, competenþele civice ºi de relaþionare interpersonalã, a învãþa sã înveþi/ educaþia pe parcursul întregii vieþi, deschiderea culturalã/ sensibilizarea la culturã (Cultural awareness). Dintre acestea, un numãr destul de mare pot fi dezvoltate prin intermediul jurnalismului cetãþenesc: comunicarea în limba maternã, competenþa digitalã, competenþele civice ºi de comunicare interpersonalã, educaþia pe tot parcursul vieþii ºi sensibilizarea la culturã. Comunicarea în limba maternã se dezvoltã mai ales la nivelul redactãrii prin faptul cã elevii îºi exerseazã scrisul într-un context mai puþin artificial decât cel oferit de orele de limba ºi literatura românã, un context mai apropiat de experienþã. Dezvoltarea competenþei de comunicare scrisã este foar te importantã, ºtiut fiind faptul cã aceastã competenþã se formeazã mai greu decât cea de comunicare oralã. Bineînþeles cã nici aceasta din urmã nu este de ignorat, având în vedere faptul cã elevii sunt nevoiþi sã interacþioneze cu diverse persoane în diverse contexte, de la cele familiare pânã la cele oficiale (în cadrul proiectului au avut loc o serie de întâlniri în stilul meselor rotunde care au fost moderate de cãtre elevi). Totodatã, chiar activitãþile de tip jurnalistic (interviul, realizarea reportajelor de tipul vox populi) au presupus interacþiunea verbalã dintre elevi ºi sursele lor.

235


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. Competenþa digitalã a fost dezvoltatã prin platforma de lucru Wordpress pe care au fost create blogurile/ ziarele. La începutul proiectului, s-a constatat faptul cã existau deficienþe în ceea ce priveºte competenþa de utilizare corectã a calculatorului la un nivel de cunoºtinþe elementare (mai ales pentru tineri obiºnuiþi cu noua tehnologie). Spre surprinderea profesorilor coordonatori, unii dintre elevi nu ºtiau sã exploateze la maxim programul Microsoft Word. Aceastã micã deficienþã a fost remediatã, în timp elevii familiarizându-se ºi cu platforma utilizatã în scrierea blogurilor. Competenþa civicã ºi interpersonalã a fost miza în sine a proiectului. În primul rând, mediul în care au lucrat elevii a fost format din persoane apropiate ca vârstã, echipele fiind formate din colegi din acelaºi an de studiu. Interacþiunea a stat la baza activitãþilor, începând cu ºedinþele de redacþie, elevii dezvoltânduºi capacitãþile de lucru în echipã. Dincolo de acest spaþiu, sã zicem familiar, a fost importantã interacþiunea cu autoritãþile locale, interacþiune care a avut ca rezultat formarea sau descoperirea unor deprinderi sociale utile. În funcþie de oraº ºi de membrii echipei, s-a reuºit influenþarea politicilor publice locale prin diverse metode de participare publicã, fapt care a fost important pentru dezvoltarea personalã a elevilor. Important este faptul cã elevii au ajuns sã cunoascã mai bine comunitãþile din care fac parte, sã înþeleagã mecanismele sociale ºi politice care stau în spatele a ceea ce pânã la începutul proiectului era pentru ei doar o aparenþã: viaþa oraºului. ªi mai important decât atât este faptul cã elevii au aflat cã rolul lor în societate este unul activ, ceea ce îi transformã în veritabili cetãþeni ai unei societãþi democratice. Aceastã competenþã poate fi corelatã cu cea de dezvoltare a sensibilitãþii culturale. Comunitatea, mai ales în oraºele mari, a presupus ºi viaþa culturalã. Elevii i-au luat pulsul ºi au realizat ºtiri sau reportaje pornind de la evenimentele culturale desfãºurate în oraºele lor. Acolo unde viaþa culturalã a oraºului era redusã, s-au putut realiza recenzii de carte sau prezentãri de filme care sã arate cã viaþa culturalã a oraºului nu se limiteazã la activitãþile desfãºurate în comunitate, ci poate fi extinsã pânã la preocupãrile membrilor acesteia. În final, activitãþile din proiect, în ansamblul lor, au presupus oportunitãþi pentru dezvoltarea personalã e elevilor, aceasta presupunând baza pentru învãþarea pe tot parcursul vieþii. ªcoala dezvoltã cu greu aceste competenþe în cadrul formal pe care îl are la dispoziþie. Într-un timp relativ scurt (aprilie – decembrie), evoluþia elevilor a fost considerabilã. O ultimã întrebare a cititorului acestui ghid este evidentã: Ei, ceilalþi profesori au avut sprijinul unei fundaþii, au avut ajutorul unor mentori, eu cum sã mã descurc? ªi în acest moment încolþeºte gândul renunþãrii. De aceea am gândit ºi câteva posibilitãþi prin care jurnalismul cetãþenesc ar putea fi implementat: ca un capitol în cadrul unei discipline predate, în cadrul orelor de consiliere ºi orientare, ca materie din curriculumul la decizia ºcolii, ca un cerc sau un club organizat ca activitate extraºcolarã sau printr-o organizaþie de tineret. Exemplele propuse aratã cã proiectul se poate integra, sub diverse aspecte, în activitatea educativã atât în cadrul formal presupus de ºcoalã, cât ºi cadrul non-formal presupus de activitãþile extraºcolare sau de organizaþiile non-guvernamentale.

236


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã. În fapt, jurnalismul în ºcoalã presupune o practicã deja implementatã. Noutatea jurnalismului cetãþenesc este datã de focalizarea activitãþilor jurnalistice cãtre ceea ce oferã comunitatea. Se obþine astfel o profesionalizare a jurnalismului de ºcolar prin faptul cã activitãþile propuse se aseamãnã mai mult cu cele ale jurnaliºtilor profesioniºti: interacþiunea cu membrii comunitãþii, oricare ar fi aceºtia; cãutarea subiectelor în realitatea cotidianã etc. Prin urmare, scopul acestui ghid a fost acela de a arãta cã jurnalismul cetãþenesc este recomandabil ca formã de educaþie fie în cadru formal, fie în cadru non-formal. Printr-un astfel de jurnalism se promoveazã imaginea ºcolii în comunitatea din care aceasta face parte. Elevii sunt vãzuþi în comunitate, activitatea lor devine cunoscutã în afara ºcolii, orientarea cãtre exterior este evidentã. Alexandra – Mihaela David

237


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã.

238


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã.

BIBLIOGRAFIE 1. Lucrãri generale: Coman, Mihai, (coordonator), Manual de jurnalism. Tehnici fundamentale de redactare, Editura Polirom, Iaºi, 1997 Gardner, Howard, Inteligenþe multiple. Noi orizonturi, Editura Sigma, Bucureºti, 2006. Gross, Peter, Culegerea ºi redactarea ºtirilor, Editura de Vest, Timiºoara, 1993. Lauterer, Jock, Ziarul local. Cum sã scri pentru publicaþia unei comunitãþi, Editura Polirom, Iaºi, 2010. Nedelcu, Anca, Ciolan, Lucian (coordonatori), ªcoala aºa cum este, Editura Vanemonde, Bucureºti, 2010. Portelli, J., Solomon, P., The erosion of democracy in education: from critique to possibilities, Calgary: Detselig Enterprises Ltd., 2001. Rãdulescu, Eleonora, Tîrcã, Anca, ªcoalã ºi comunitate, Editura Humanitas Educaþional, Bucureºti, 2002. Sandu, Gabriela, Manual de fotojurnalism, Editura Tritonic, Bucureºti, 2005. Vidal-Naquet, Pierre, Vânãtorul negru, Editura Eminescu, Bucureºti, 1985. 2. Surse internet: http://europe.ifj.org/assets/docs/093/203/5754d5d-d7fa5cb.pdf http://jurnalista.wordpress.com/2007/07/01/cateva-lucruri-ignorate-in-jurnalismul-dinromania/ http://ro.wikipedia.org/wiki/Jurnalism http://ro.wikipedia.org/wiki/Jurnalist http://www.businessmagazin.ro/media-marketing/jurnalism-2-0-1009681 http://www.cyberculture.ro/blog/2009/05/13/jurnalism-online-vs-jurnalism-cetatenescworkshop-la-cji/ http://www.dilemaveche.ro/sectiune/stiinta-si-tehnologie/articol/jurnalismul-de-tiin http://www.ghidjurnalism.ro/care-i-treaba-cu-jurnalismul-cetatenesc http://www.ghidjurnalism.ro/category/etica-si-deontologia-mass-media http://www.ghidjurnalism.ro/category/genurile-presei-scrise http://www.ghidjurnalism.ro/category/greseli-in-jurnalism http://www.ghidjurnalism.ro/category/online-journalism http://www.ghidjurnalism.ro/category/sistemul-mass-media http://www.ghidjurnalism.ro/category/tehnici-de-colectare-a-informatiilor http://www.ghidjurnalism.ro/category/tehnici-de-redactare http://www.ghidjurnalism.ro/category/evaluarea-stirilor-gatekeeping http://www.gheoland.ro/jurnalismul-care-este/ http://www.jurnalismonline.ro/. http://www.mcgillreport.org/largemouth.htm http://www.reportervirtual.ro/ http://www.slideshare.net/maddish/jurnalism-20

239


Reporter de liceu • Jurnalism si , educatie , civicã.

Editura „Dobrogea” Trustul de Presã „Cuget Liber” Constanþa, I.C. Brãtianu nr. 5, cod 900711 Tel: 0241/582.130; Fax: 0241/619.524 ————————————————————Bun de tipar: decembrie 2010 Apãrut: decembrie 2010 Format: 16 / 23 cm Coli tipar: 15

240


Reporter de Liceu  

Fundaţia Soros România derulează, începând cu 2010, proiectul pilot Reporter de liceu dedicat folosirii jurnalismului cetăţenesc ca metodă d...

Reporter de Liceu  

Fundaţia Soros România derulează, începând cu 2010, proiectul pilot Reporter de liceu dedicat folosirii jurnalismului cetăţenesc ca metodă d...

Advertisement