Viata Satului - Revista ABC Afumati

Viaยกa satului de la A-B-C

Nr. 1, Noiembrie 2013

VIAยบA SATULUI

C

Covei

B

Boureni

A

Afuma]i

DE LA

2

Via¡a satului de la A-B-C

Despre noi

Titlul proiectului prin care a fost posibil#

EDITAREA REVISTEI LOCALE “A.B.C. INFORMATIV” SCOPUL PROIECTULUI: Dezvoltarea fluidit#]ii ideilor [i leg#turilor realizate \ntre copii, tineri, cet#]eni, reprezentan]i ai autorit#]ii publice locale, reprezentan]i ai institu]iilor locale, agen]i economici, parteneri de pretutindeni pentru realizarea unei reviste locale.

PERIOADA DE IMPLEMENTARE: 01.08.2013-01.03.2014 APLICANT: ASOCIA}IA A.B.C. AFUMA}I MEMBRI ECHIPEI DE PROIECT: CROITORU ANCU}A NICOLETA - coordonator proiect GOICEANU COSTINEL - responsabil pagina web CROITORU ALIN NICOLAE - a[ezare \n pagina revist# (tehnoredactor) DOBROGEANU VASILICA - asistent proiect DOBROGEANU FLORIN - responsabil mediatizare POPA ALINA [i VICU ELENA - realizatori grafic# copert# CAPINARU DANIELA - coordonator copii [i tineri SARGHIUTA MARIA - comitet de selec]ie materiale (corector) PREDA CONSTANTIN - reprezentant comitet de selec]ie materiale revist# IONICA LAURIAN - reprezentant comitet de selectie materiale revist# CASLARU CONSTANTIN - reprezentant comitet de selec]ie material revist# ZDRINCA CONSTANTIN - coordonator voluntari Din activit#]ile proiectului:

NE-AU FOST AL~TURI LA REALIZAREA REVISTEI: PRIM~RIA AFUMA}I - reprezentant legal Belu Marian {COALA GIMNAZIAL~ AFUMA}I - reprezentant legal Neta C#t#lin EDITURA ALMA CRAIOVA - reprezentant legal Daniel Chichea FINAN}ATOR:

Despre noi

Via¡a satului de la A-B-C

3

ABC, COMUNITAR Asocia]ia A.B.C. Afuma]i - Dolj Aceast# asocia]ie este o organiza]ie neguvernamental# [i non-profit, persoan# juridic# rom@n#, de drept privat, apolitic# [i independent#, \nfiin]at# \n conformitate cu Ordonan]a Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asocia]ii [i funda]ii, aprobat# prin Legea nr. 246/2005.

Scopul Asocia]iei A.B.C. Afuma]i este dezvoltarea cultural-educa]ional#, social#, economic#, sportiv# [i de mediu a comunei Afuma]i, jud. Dolj, a zonelor \nvecinate comunei [i jude]ului Dolj.

Membrii fondatori: „ Ciocan Ancuta Nicoleta - pre[edinte; „ Dobrogeanu Vasilica - vicepre[edinte; „ Capinaru Daniela - secretar; „ Goiceanu Costinel - cenzor; „ Popa Alina - cenzor; „ Enache Elena - cenzor; „ Dobrogeanu Florin - cenzor.

Ne-am \nfiin]at juridic \n data de 21 iulie 2009 [i figur#m \n Registrul Asocia]iilor [i Funda]iilor din Rom@nia cu Nr. de \nregistrare: 05 din 21 iulie 2009; ac]ion#m \ns# ca Grup Informal de Ini]iativ# Local#, din noiembrie 2008 c@nd, sub \ndrumarea Funda]iei Pact Bucure[ti, \n cadrul proiectului nostru comunitar “Muzeul \n via]a satului”, am decis s# lu#m ini]iativa \n scopul unei dezvolt#ri rurale.

De ce ne numim “Asociatiei A.B.C. Afumati/Dolj”?

A = Afumati; B = Boureni; C = Covei.

Literele A, B, C sunt, dup# cum poate unii [ti]i, ini]ialele celor trei sate componente comunei Afuma]i - Dolj.

Sloganul nostru este: “COMUNIUNE _N IDEI {I AC}IUNI” - idee ce credem noi c# ne define[te ca apar]in#tori ai societ#]ii civile.

Sigla [i culorile reprezentative: - sigla este reprezentata de trei cercuri concentrice, colorate conform culorilor: rosu, galben, albastru-fiecare cerc reprezentand cate un sat din cele trei ale comunei Afumati; - culorile alese pentru reprezentarea comunei reprezint# identitatea noastr# na]ional#, iar cercurile concentrice, unitatea noastr# ca cet#]eni ai unei singure comune.

Drept urmare, prin proiectul ,,Editarea revistei locale”, implementat de Asocia]ia A.B.C. Afuma]i, cu sus]inerea financiar# a Funda]iei PACT, vom edita lunar o revist# local# cu subiecte ce vizeaz# diferite aspecte din via]a comunit#]ii noastre. Revista va ap#rea lunar pe o perioad# de 4 luni (cu finan]are PACT), urm@nd ca dup# aceea s# fie editat# cu finan]are proprie.

Sper#m din suflet s# ne fi]i al#turi at@t pe perioada derul#rii proiectului c@t [i dup#, mai ales prin realizarea de materiale pentru revist# c@t [i prin criticile/aprecierile scrise sau verbale. Dorim s# mul]umim din suflet Funda]iei PACT pentru \ncrederea acordat# [i pentru sprijinul acordat comunit#]ii noastre, \n spiritul unei dezvolt#ri rurale accelerate. Mul]umi, de asemenea, partenerilor no[tri care ne-au fost al#turi pe perioada proiectului, celor care au contribuit \n orice fel ca aceast# revist# s# poat# fi editat#.

Date de contact: Asocia]ia A.B.C. Afuma]i Sediul social: COMUNA AFUMA}I, JUDE}UL DOLJ, STR. CALEA CRAIOVEI, NR. 94C Tel: 0764.826198 (persoana de contact: Croitoru Ancu]a Nicoleta) Email: ciocan.anca@yahoo.com Blog: http://asociatiaabcafumati.blogspot.com Pagina web: VIATASATULUIDELAA-B-C.EU Facebook: Croitoru Ancuta Nicoleta

4

Via¡a satului de la A-B-C

Din activitatea institu¡iilor locale

INTERVIU CU DL PRIMAR AL COMUNEI AFUMA}I, MARIAN BELU -Buna ziua, domnule primar! Suntem un grup de copii ai Scolii Gimnaziale Afumati si dorim, in calitate de mici reporteri, sa realizam un interviu cu dumneavoastra. Inca de la inceput vrem sa va multumim pentru ca ati acceptat dialogul cu noi .

-Buna ziua, copii! Si eu ma bucur foarte mult ca ati venit la primarie si ca doriti sa fiu, dupa cate am inteles, primul vostru intervievat. Chiar daca sunteti mici, initiativa mentorilor vostri este foarte buna; abilitatile pe care le veti capata in cadrul acestor activitati va vor ajuta cu siguranta in viata. Astept asadar, cu mare nerabdare intrebarile voastre.

- Pentru inceput dorim sa ne spuneti cateva cuvinte despre omul Belu Marian, dincolo de functia pe care o exercitati la nivelul comunei.

- Dupa cum probabil stiti, ma numesc Belu Marian.

Am 44 ani, sunt casatorit, am 2 copii si locuiesc in satul Boureni, Comuna Afumati. Am lucrat 5 ani intr-o intreprindere constuctoare de avioane, iar apoi, 7 ani la o unitate militara. Fiind foarte legat de locul natal si intemeindu-mi o familie inca de tanar, am considerat ca locul cel mai potrivit pentru mine este aici, in Afumati. La inceput m-am ocupat cu cultivarea pamantului, cresterea animalelor si apicultura, dezvoltandumi in timp gospodaria si reusind sa asigur un trai decent familiei mele. Si in prezent, pe langa activitatea pe care o desfasor in cadrul Primariei Afumati, ma ocup cu mare placere de gospodaria mea.

- Care credeti ca sunt calitatile si abilitatile pe care trebuie sa le detina o persoana pentru a deveni primar?

- Cred ca cea mai importanta dintre calitati este aceea de a relationa interactiv cu cetatenii. Totodata, onestitatea, curajul, stima de sine sunt calitati ce nu trebuie sa lipseasca unei persoane ce se doreste a fi lider intr-o comunitate. Ca abilitati, as mentiona: socializarea, capacitatea de integrare in cadrul diferitelor grupuri si puterea de a face fata oricarei situatii dificile neprevazute. Nu in ultimul rand, primarul trebuie sa fie un bun gospodar, un manager desavarsit si un bun lider sau/si coordonator.

- Ce presupune “meseria” de primar al comunei?

- Functia de primar este o “meserie” foarte grea dar si foarte frumoasa. Ea presupune, pe de o parte, gospodarirea comunei, adica a tuturor institutiilor de stat, a cetatenilor dar si o buna functionalitate interna a compartimentelor primariei. Este o functie ce presupune foarte multa munca dar care iti aduce satisfactii imense cand realizezi ca ai facut parte din echipa de lucru ce a contribuit la dezvoltarea comunitatii.

- Ce asteptari aveti de la comunitate (elevi, cadre didactice, cetateni)?

- De la cei ca voi, fie ca sunt copii sau tineri ai comunitatii, astept in primul rand sa invete si sa aiba un comportament potrivit. Cu acestea pot face, cu siguranta, fata oricarei situatii in viata si pot deveni cei care schimba lucrurile in bine atat in comunitate cat si in tara.

De la cadrele didactice astept o mai mare implicare in ceea ce priveste activitatile de voluntariat alaturi de ong-ul local si cetatenii comunei; activitati de tip cultural-artistic, social, de mediu etc.

De la cetateni mi-as dori sa poata avea o mai mare intelegere legata de solutionarea problemelor lor (gandindu-se la prioritatile obiective) si sa se implice mai mult in viata comunei.

- Ce parere aveti despre initiativa Asociatiei A.B.C. Afumati cu privire la editarea revistei locale “VIATA SATULUI DE LA A.B.C.”, coordonata de doamna invatatoare Croitoru Ancuta Nicoleta?

- Este o initiative intr-adevar mareata, dar careia inimosii tineri ai ong-ul nostru local ii vor face fata cu siguranta. Sunt pe un drum bun si-i pot asigura de tot sprijinul meu.

Doresc realizatorilor revistei si tuturor celor care au contribuit la realizarea materialelor mult success, putere de munca si realizarea cat mai multor numere.

- Va multumim pentru acest interviu, iar in incheiere dorim sa va mai adresam o singura intrebare, in numele tuturor colegilor nostri de scoala. “Ce stiti despe venirea lui Mos Craciun in scoala noastra?”

- Cu siguranta Mosul va veni si anul acesta. M-a rugat insa sa va transmit ca si-ar dori sa afle cat mai multe lucruri bune si frumoase despre voi.

Totodata, Mosul spera sa-l asteptati cu un ceai cald, o prajiturica de casa si un program artistic cat mai variat.

Realizatori: Crangus Andrei, clasa a IV-a; Capinaru Antonia, clasa a III-a; Tunaru Sonea, clasa a III-a; Zdrinca Cornelia, clasa a III-a

Din activitatea institu¡iilor locale

Via¡a satului de la A-B-C

5

PREVENIREA INCENDIILOR LA CASELE DE LOCUIT Multe dintre incendiile din locuin]e izbucnesc \n buc#t#rii ca urmare a neglijen]ei persoanelor la folosirea inadecvat# a aparatelor de g#tit sau a distragerii aten]iei \n timpul g#titului pentru o perioad# de timp.

Aprinderea aragazului se realizeaz# pe sistemul “gaz-pe-flac#r#”, adic# se aprinde \nt@i chibritul, apoi se deschide butonul aragazului.

Pentru a preveni producerea incendiilor \n buc#t#rie trebuie s# respecta]i c@teva reguli simple: Nu l#sa]i m@ncarea pe foc nesupravegheat#. Lua]io de la \nc#lzit dac# trebuie neap#rat s# p#r#si]i buc#t#ria pentru o perioad# mai \ndelungat#, mai ales dac# s-ar putea ivi \nt@rzieri nea[teptate. Dup# ce a]i terminat de g#tit, asigura]i-v# c# focul din sob# nu poate sc#pa de sub control sau opri]i din func]ionare aragazul.

Atunci c@nd g#ti]i, evita]i s# purta]i haine sintetice largi (de exemplu, halate), deoarece acestea pot lua foc foarte u[or A[eza]i crati]a cu m@ner astfel \nc@t s# nu cad# de pe aragaz sau s# se r#stoarne \n sob# peste foc.

Cur#]a]i [i \ndep#rta]i depunerile de gr#sime [i resturi de m@ncare de pe aragaz, deoarece acestea pot lua foc u[or.

La exploatarea sobelor care functioneaza cu lemne se vor respecta urmatoarele reguli: _n fa]a focarelor nu se vor amplasa material combustibile la mai putin de 1.25 m (lemne, motorina).

Nu lasati material combustibile in spatiile dintre soba si perete si nu uscati hainele pe soba.

Aten]ie la prezen]a monoxidului de carbon produs de arderea incomplet# sau de co[urile de fum neinstalate sau ne\ntre]inute corespunz#tor; monoxi-

dul de carbon este un gaz indoor (f#r# miros), incolor (f#r# culoare), insipid (f#r# gust) [i de aceea nu poate fi sesizat la timp, inhalarea lui put@nd s# v# ucid#; aprinderea focului se va face prin utilizarea unui mijloc corespunz#tor (tor]#, aprinz#tor etc.) cu respectarea principiului “combustibil pe flac#r#”.

Activit#]ile de prevenire a situa]iilor de urgen]# reprezint# o component# principal# a sistemului integrat de m#suri tehnice [i organizatorice, precum [i de ac]iuni specifice planificate [i realizate potrivit legisla]iei, \n scopul pre\nt@mpin#rii, reducerii sau elimin#rii riscurilor de producere a situa]iilor de urgen]# [i a consecin]elor acestora, protec]iei popula]iei, mediului, bunurilor [i valorilor de patrimoniu.

Scopurile activit#]ii de prevenire sunt: a) asigurarea respect#rii prevederilor actelor normative [i a celorlalte reglement#ri privind ap#rarea \mpotriva incendiilor [i protec]ia civil#; b) participarea la identificarea, evaluarea [i analiza pericolelor poten]iale, aprecierea probabilit#]ii de apari]ie [i a consecin]elor riscurilor pentru via]a oamenilor, mediu [i bunuri materiale; c) eviden]ierea riscurilor prin schimbul reciproc de informa]ii \ntre personalul care execut# controlul de prevenire, factorii de decizie, personalul angajat [i alte persoane interesate [i/sau implicate; d) informarea popula]iei privind riscurile identificate [i despre modul de comportare \n caz de situa]ii de urgen]#.

Zdrinca Marin Constantin Sef seviciu S.V.S.U.

6

Via¡a satului de la A-B-C

Geografie ¿i istorie localå

COMUNA AFUMA}I Comuna Afumati (ce are in componenta satele: Afumati, Boureni si Covei) este situata in partea de sud a judetului Dolj, in zona Campiei Bailestilor la 56 de metri altitudine, fiind strabatuta de paralela 44o latitudine nordica, de meridianul 23o28’ longitudine estica, in apropierea Luncii Dunarii (13,66 km) si a municipiului Bailesti (10 km). Este situata la o distanta de 65 km pe sosea si de 57 pe calea ferata fata de orasul resedinta de judet Craiova, de 55 km fata de orasul port Calafat, de 330 km pe sosea si 250 km pe calea ferata fata de capitala tarii Bucuresti, de 157 km fata de Muntii Carpati si de 106 km fata de Portile de Fier.

Se invecineaza: la N cu comuna Silistea Crucii, la S cu comuna Catane, la E cu comuna Urzicuta, la V cu municipiul Bailesti. Relieful comunei este cel de campie presarat cu cateva dune de nisip in satul Covei fixate prin padurea de salcami. Suprafata totala este de 6475 de ha. Ponderea cea mai mare o are forma de relief a campiei (99% din suprafata totala). Comuna Afumati este strabatuta de doua drumuri judetene (asfaltate) 561 A si 552 A pe o lungime de 1531 m si de doua drumuri comunale neasfaltate (pietruite) D.C. 6 si D.C. 7 cu o lungime de 1427 m. Populatia comunei Afumati are o structura etnica reprezentata in majoritate de polulatia de nationalitate romana (3102 persoane) - in proportie de 94%. Minoritatile sunt prezente si reprezentate prin minoritatea romma (183 persoane) - in proportie de 5,5% si cea maghiara (3 persoane) - in proportie de 0,5% Florin Dobrogeanu

Institu]ii din comuna Afuma]i

MUZEUL CULTURII SI CIVILIZATIEI SATESTI AFUMATI Muzeul Afumati a fost realizat de catre un grup de tineri inimosi ai comunei, actualmente membrii Asociatiei A.B.C. Afumati, cu sprijinul Fundatiei PACT Bucuresti, fundatie ce sprijina dezvoltarea comunitatilor defavorizate din mediul rural (finantatorul principal prin care a fost posibila si editarea acestei reviste).

Alaturi de membrii si voluntarii asociatiei au participat activ foarte multi elevi si tineri din comunitate, reprezentantii ai autoritatii publice locale (in frunte cu d-l Teodorescu Cornel, primar al comunei la vremea aceea), reprezentanti ai institutiilor din comuna si foarte multi cetateni. Le multumim, pe aceasta cale, tuturor celor care ne-au fost alaturi atat prin actiunile de voluntariat cat si prin donatiile/sponsorizarile facute pentru muzeu.

Cine vrea sa-i cunoasca in amanunt pe cei care au trait in aceasta vatra stramoseasca dintotdeauna, se pot opri sa viziteze “Muzeul Culturii si Civilizatiei Satesti Afumati” care este un adevarat tezaur de dovezi materiale ale continuitatii de locuire romaneasca pe aceste meleaguri.

In muzeu se poate vedea tastul pentru copt paine, pirostriile folosite la gatit si alte obiecte care alcatuiau intreaga recuzita folosita la prepararea hranei in trecutul indepartat. Si pentru locuitorii din Afumati, vatra constituia locul sacru al casei, unde, daca micul dejun sau pranzul erau luate la repezeala, de cele mai multe ori la lucru in camp sau in gospodarie, aici se servea cina, ocazie cu care se reunea intreaga familie si se planificau activitatile pentru ziua urmatoare. Vatra, unde familia se strangea in jurul focului si “soba”, adica odaia de dormit, au constituit la romani elemente de creatie ale intregii culturi populare traditionale.

Intr-o alta sala, destul de vasta sunt expuse obiecte care oglindesc felul de viata sedentara a comunitatilor care au locuit aici, ale caror ocupatii principale au fost: cultivarea pamantului si cresterea animalelor la care sau mai adaugat cu timpul vanatoarea, pescuitul ori apicultura. Pe hol exista un colt muzeistic aristocratic care cuprinde piese din mobilierul vechilor aristocrati ce au locuit pe aceste meleaguri. V-am descris doar in linii mari muzeul din Afumati in speranta ca va vom trezi interesul pentru a-l vizita.Credem ca dupa o prima vizita, veti pleca incantati, cu dorinta de a reveni iar.

Constantin Caslaru

Geografie ¿i istorie localå

Via¡a satului de la A-B-C

7

SATUL BOURENI Satul Boureni a func]ionat in trecut ca unitate administrativ-teritorial# de sine-stat#toare sub denumirea de “Comuna Boureni” (\n perioadele 1864-1865, 1887-1950).

A f#cut parte din plasele: - Balta (1864-1865, 1887-1908); - B#ile[ti(1908-1930 1941-1950); - B@rca (1930-1941).

A fost compus# din satul: Boureni (in anii: 1864, 1887, 1896, 1908, 1912, 1926, 1943). _n anul 1892 suprafa]a comunei era de 1950 ha, din care 1900 ha arabile, 50 ha islaz, 40 ha vii.

Conform recens#m@ntului din anul 1912 \n comun# existau: o cooperativ# de consum, o ob[te de arendare, o moar# cu benzin#, 14 b@lciuri anuale, trei c@rciumi, o prim#rie comunal#, un post telefonic, un post de jandarmi, halta Boureni, magazii de gr@ne etc. _n anul 1892 \n comun# erau 1149 locuitori (558 b#rba]i [i 591 femei), 170 case, 30 bordeie, 248 contribuabili; \n anul 1912 \n comun# erau: 1458 locuitori, (724 b#rba]i [i 734 femei), 267 cl#diri locuite, 11 nelocuite, 276 gospod#rii; \n anul 1930 erau 1671 locuitori (813 b#rba]i [i 858 femei).

_n anul 1892 \n sat era o [coal# (\nfiin]at# \n anul 1886; \n anul [colar 1892-1893, a fost frecventat# de 43 elevi) [i o biseric# (cu hramul Sf. Nicolae, zidit# \n anul 1885 de c#tre locuitori); in 1912 erau: o prim#rie, un post telefonic, un post de jandarmi, o [coal# [i o biseric#.

Informatii preluate de la arhivele nationale: www.arhivelenationale.ro

Continuare \n num#rul viitor

PERSONALITATI MARCANTE ALE COMUNEI Pe parcursul acestor numere ale revistei noastre ne propunem sa va facem cunoscuta, viata si activitatea catorva personalitati, care s-au nascut si au copilarit pe teritoriul comunei noastre, in cele trei sate componente: Afumati, Boureni si Covei. In primul numar, o sa vi-l prezentam pe folcloristul N.I. Dumitrascu.

S-a nascut in data de 6 decembrie 1888, in comuna Boureni (actualmente sat Boureni). A facut Scoala Primara, in satul natal, Boureni si in comuna Barca; gimnaziul la Liceul din Craiova si Scoala Speciala de miscare C.F.R. A lucrat ca invatator suplinitor in localitatile: Obislavu si Gradistea din judetul Valcea (1908-1909) si apoi ca sef de gara in diverse localitati din judetele: Ialomita, Harghita, iar in judetul Dolj, in Calafat si Segarcea.

Debuteaza cu poezii, nuvele si schite la “Gazeta Noua”. Colaborator la revistele de specialitate: “Ion Creanga”, “Izvorasul”, “Sezatoarea”, “Floarea darurilor”, “Ghilusul” s.a. A fost membru al Societatii Tovarasia folcloristilor olteni. Impreuna cu C.S. Nicolaescu-Plopsor si Gh. N. Dumitrescu-Bistrita, intemeiaza cercul folcloric “Suflet oltenesc”.

In colaborare cu St. Tutescu si el folclorist oltean,

publica in 1923 culegerea “Din Boureni pana-n Catane” folclor din zona judetului Dolj.

Academia Romana ii publica volumul “Strigoii”, in anul 1929.

Premiul “C. Radulescu Codin”, pentru volumul “Carte de stea si colinde”, prefatata de Nicolae Iorga. Alte opere scrise de N.I. Dumitrascu: “Snoave si legende poporale” (1908); “La namiaz de umbra carului” (1912); “Ispravi. Snoave” (1913); “Din Boureni” (1915); “De la fratii nostrii din Muntenia. Snoave, glume, ghicitori” (1932); “Cine a albit pe dracul?” (1932); “De-ale unui traista-n bat.

Snoave, pilde, glume” (1934).

S-a stins din viata in data de 5 Februarie 1963, in municipiul Craiova. In anul 1999, Centrul Judetean pentru conservarea si promovarea culturii traditionale Dolj si Biblioteca Judeteana “Alexandru si Aristia Aman” au dezvelit o placa comemorativa in satul Boureni, pe casa unde s-a nascut folcloristul.

Costinel Goiceanu

8

Via¡a satului de la A-B-C

Educa¡ia - pâinea sufletului nostru

DESPRE REVISTA LOCAL~ CU DOMNUL DIRECTOR NETA C~T~LIN Stim din experienta anilor de dascalie dar nu numai, ca parteneriatul dintre scoala si comunitatea locala este unul foarte important atat pentru beneficiarii directi care sunt elevii, cadrele didactice, membrii asociatiei, tinerii, voluntarii cat si pentru parintii si cetatenii comunitatii.

Prin participarea acestei institutii-model in comunitate, la implementarea acestui proiect, elevii vor capata abilitati si cunostinte noi legate de cultura si traditia locala, de protejarea si infrumusetarea mediului ambiental inconjurator, de promovarea tuturor acestor valori traditionale locale prin diferite modalitati (lipire de afise, impartire pliante, activitati practice de lucru pe teren - minireportaje, filmari, interviuri sau realizarea unei pagini electronice de promovare).

Cu siguranta, aparitia lunara a unei reviste de acest fel va aduce o serie de beneficii: „ “mic centru de informare si formare”, educativ si cultural menit sa ridice prestigiul comunitatii (la sediul asociatiei); „ elevii, tinerii, cadrele didactice si cetatenii formati in cadrul echipelor de lucru; „ activitatile de lucru in comunitatea locala (drumetiile, vizitele, interviurile, fotografiile, datele privind istoricul, traditiile si obiceiurile locale, mestesugurile, gastronomia specifica etc.)

realizate pe parcursul derularii proiectului; „ informarea transparenta oferita comunitatii pe o perioada de 4 luni si cu siguranta si pe viitor; „ cresterea nivelului de participare la viata sociala a copiilor, tinerilor, comunitatii; „ stimularea gandirii sintetice si analitice a copiilor si tinerilor dar si a celorlalte categorii de cetateni; „ cresterea notorietatii ong-ului local, aplicant ce poate juca rolul unui liant intre cetatenii comunei, nevoile lor si institutiile publice locale dar si a celorlalte institutii partenere, agenti economici, cetateni; „ intarirea coeziunii dintre localnici, dintre societatea civila si scoala, administratia publica locala prin intermediul acestei activitati in scopul unei dezvoltari rurale accelerate; „ atragerea unor parteneri in vederea functionalitatii viitoare a revistei; „ cresterea prestigiului comunitatii locale/ong-ului local, scolii si crearea oportunitatii de a initia alte proiecte de dezvoltare comunitara.

Doresc succes si la mai multe tuturor celor care au contribuit la realizarea revistei locale “Viata satului de la A.B.C.”!

Prof. C#t#lin Neta

Portret de dasc#l

DOAMNA PICU}A Se apropia sf@r[itul clasei a IV-a [i pe fe]ele a c@t mai multor colegi se putea observa regretul c# \n cur@nd ne vom desp#r]i de \nv#]#toarea noastr#, doamna Picu]a. Noi , elevii, \i spuneam a[a, deoarece acesta era apelativul pe care \l folosea pentru fiecare dintre noi. Era o fiin]# vesel#, plin# de via]#. Era de statur# medie, [aten# [i p#rul \l ]inea mereu \mpletit \n dou# codi]e, ce abia atingeau umerii. Ochii de culoare verde erau ca dou# pietre de smarald.

Eram 32 de elevi \n clas# [i parc# doamna \nv#]#toare era mama fiec#ruia dintre noi. Avea cuvinte potrivite pentru fiecare atunci c@nd sesiza o ne\mplinire, o durere sau pur [i simplu o situa]ie mai aparte. Era o d#sc#li]# iubit# de to]i elevii, \n primul r@nd pentru faptul c# era sesizabil faptul c# depunea un efort considerabil pentru a realiza de fiecare dat# lec]ii de calitate. Era o pl#cere s# participi la activit#]ile zilnice.

Explica a[a de clar [i avea at@ta prestan]# \n fa]a elevilor \nc@t aproape era imposibil s# fi \ndr#znit ca a

doua zi s# te duci cu lec]iile nepreg#tite. Rar se \nt@mpla ca un elev s# nu \n]eleag# cele explicate [i asta datorit# faptului c# punea un accent deosebit pe folosirea a diverse materiale didactice.

Ori de c@te ori avea prilejul, ne explica faptul c# dac# vrei s#-]i fie bine \n via]# este absolut necesar a avea o bun# preg#tire. Avea capacitatea s# te fac# s# fii convins c# \n via]# nu po]i realiza prea mult dac# nu munce[ti, dac# nu depui efort [i pasiune \n tot ce faci. Calitatea activit#]ilor zilnice de la clas# era preocuparea de baz# a doamnei \nv#]#toare dar parc# tot pe acela[i plan se afla [i grija de a ne preg#ti pentru via]#, pentru a ne asigura o bun# cultur# general#, \nc# de la aceast# v@rst#. Nu pot s# nu-mi aduc aminte de grija pe care o manifesta fa]# de lectura suplimentar# [i desf#[urarea unor programe artistice gustate din plin de c#tre p#rin]i, de c#tre cet#]enii din localitate. Obi[nuia ca \n fiecare an, \n perioada c@nd mu[e]elul era \n etapa de a fi recoltat, s# organizeze o drume]ie \n

Educa¡ia - pâinea sufletului nostru \mprejurimile satului, unde se g#sea mu[e]el din bel[ug [i cu acest prilej elevii erau pu[i s# culeag# mu[e]el [i s#-l conserve pentru ca mai t@rziu s# fie folosit \n familie. Atunci c@nd sesiza o fr#m@ntare \n sufletul unui copil, dup# ore \l oprea, \l ]inea de dup# um#r [i trec@ndu-]i m@na prin p#r, parc# te f#cea s# nu mai ai nici o re]inere [i s#-]i deschizi sufletul, s# explici cu lux de am#nunte situa]ia \n care te afli. Vorbele bl@nde [i sfaturile date te ajutau s# treci peste micile probleme de via]#. Fiind at@t de aproape de doamna \nv#]#toare, atunci c@nd \ncerca s#-]i vindece sufletul, se sim]ea un miros discret de parfum care te bine dispunea [i mai mult. Iat# numai c@teva aspecte ce ne determinau, pe fiecare \n parte, de a avea mult# ru[ine [i respect pentru \nv#]#toarea noastr#, iar mersul la [coal# s# fie pentru marea majoritate o pl#cere, o necesitate.

Nu pot s# nu-mi aduc aminte de o alt# mare calitate a \nv#]#toarei noastre: la absolvirea a patru clase, cu fiecare genera]ie organiza o excursie de 7-8 zile \n ]ar#, cu elevii. A[a a procedat [i cu noi. De data aceasta \ns# avea o ambi]ie [i mai mare, fa]# de ce realizase cu elevii din celelalte dou# genera]ii pe care le-a dat.

De data aceasta dorea s# organizeze o excursie \n nordul Moldovei. Pe c@t de \ndr#znea]# dorin]a, cu at@t mai mari au fost problemele ap#rute. Era o distan]# mult prea mare de parcurs pentru a ajunge de aici, din C@mpia B#ile[tiului, p@n# \n nordul Moldovei [i \n plus era nevoie de o suma destul de importanta din partea fiec#rui elev. Deoarece nu to]i elevii din clasa noastr# au avut posibilitatea de a contribui cu suma stabilit# pentru organizarea acestei excursii, doamna \nv#]#toare a acceptat s# fie lua]i \n excursie [i elevi din alte clase mai mici. Chiar [i \n aceste condi]ii suma ar fi fost prea mare dar pentru a asigura restul contribu]iei, i-a venit o idee salvatoare: a luat leg#tura cu o ferm# legumicol# de pe raza comunei, pentru ca noi, elevii \nscri[i pentru excursie, dup# terminarea anului [colar s# particip#m la unele munci nu prea grele din punct de vedere fizic. Aceast# propunere a c#zut la moment [i pentru aceast# unitate agricol#, deoarece avea o obliga]ie contractual# pentru export de ro[ii.

Noi, elevii, trebuia s# realiz#m sortarea ro[iilor [i ambalarea lor \n l#di]e, activitate destul de u[oar# dar foarte bine pl#tit#. Dup# zece zile de munc# am reu[it s# str@ngem sumele necesare pentru organizarea excursiei cu un autobuz. _n toat# perioada, doamna \nv#]#toare ne-a preg#tit pentru excursie. _n sf@r[it, a sosit ziua mult a[teptat#. Dis-de diminea]#, pe la ora 5, a venit autobuzul. Ne-am \mbarcat [i am plecat spre Moldova. Am plecat a[a de diminea]# c# erau \n acea perioad# c#lduri foarte mari \n toat# ]ara [i voiam s# ie[im p@n# la pr@nz din aceast# zon# de c@mpie [i s# ajungem \n zona deluroas#, unde

Via¡a satului de la A-B-C

9

speram ca temperaturile s# fie suportabile. Pe traseu ne-am oprit \n diferite ora[e, am avut posibilitatea s# vedem diferite locuri istorice [i alte diverse obiective, monumente, l#ca[uri de cultur#, mamu]i industriali [i nu \n ultimul r@nd, frumuse]i naturale, peisaje, pe care mul]i dintre noi nici nu ni le imaginam. Pe tot parcursul s-a c@ntat, s-a povestit, se spuneau [i se f#ceau anumite glume. Doamna \nv#]#toare era \n mijlocul tuturor ac]iunilor, iar ghidul ne descria obiectivele.

Primul ora[ \n care am stat mai mult a fost ora[ul Ia[i, ora[ul unor mari personalit#]i istorice, literare [i locul unde te sim]i emo]ionat de ce vezi aproape la tot pasul. Am vizitat Palatul Culturii, ne-am plimbat prin parcul Copou, unde am v#zut teiul lui Eminescu sau mai exact, teiul cel care \l \nlocuie[te pe cel din timpul lui Eminescu, statuia lui {tefan cel Mare, statuia inegalabilului Mihai Eminescu, bustul Veronic#i Micle, biserica Trei Ierarhi, biserica Golia, unde nemuritorul Ion Creang# a fost pentru o perioad# scurt#, pop# fiind apoi r#spopit deoarece printre altele a \mpu[cat ciori de pe turla bisericii. Am vizitat Bojdeuca din ]ic#u a lui Ion Creang#, unde a tr#it mai bine de 20 de ani [i unde adesea se \nt@lnea cu bunul sau prieten Mihai Eminescu. Ne-am continuat excursia [i am vizitat renumitele m#n#stiri: Agapia, V#ratic, Gura Humorului, Moldovi]a, Sucevi]a [i perla Vorone], recunoscut# \n lumea \ntreag# pentru picturile interioare dar mai ales pentru picturile exterioare [i culorile folosite la aceste picturi, care nici la ora actual# nu se [tie din ce au fost ob]inute, de au rezistat at@t de mult \n timp [i intemperii. Tot \n aceast# excursie am avut posibilitatea s# vizit#m localitatea Ipote[ti, unde se afl# casa memorial# “Mihai Eminescu”, mormintele p#rin]ilor s#i, Raluca [i Gheorghe. De asemenea, am vizitat Stupca lui Ciprian Porumbescu, casa \n care s-a n#scut [i care ad#poste[te multe obiecte ce i-au apar]inut dar [i fotografia sorei sale, Marioara [i a fratelui s#u {tefan, precum [i fotografia iubitei sale.

Nici acum nu pot s# uit salba de hidrocentrale de pe Bistri]a, precum [i cheile Bicazului, care au un farmec aparte [i greu de descris \n cuvinte. Ce dor \mi este de tot ce am vizitat \n acea excursie!

Port \n suflet regretul, la fel ca mul]i dintre fo[tii colegi, c# nu am mai avut posibilitatea [i ocazia s# mai rev#d aceste frumuse]i. Pentru toate aceste frumuse]i strecurate \n sufletele noastre, pentru tot ce ai f#cut pentru noi, \]i mul]umim doamn# \nv#]#toare, te purt#m mereu \n sufletele noastre [i acolo, \n ceruri unde e[ti, s#-]i fie \mp#care deplin# c# ai tr#it frumos [i cu folos \n via]#.

Pentru toate acestea, eu cred c# ai fost rupt# din Domnul Trandafir.

Prof. Constantin Preda

10

Via¡a satului de la A-B-C

Tradi¡ii ¿i obiceiuri locale

ROPOTINUL TESTELOR Testul este un cuptor mobil, cu un diametru de circa 50 de cm si o \n#ltime de 35 de cm. Partea interioar#, de deasupra vetrei, este scobit# si are 15 cm. Aici se pune aluatul, care se coace uniform, f#r# a se arde, ca \n cuptor. Femeia face focul pe vatr#, sub t#stul ridicat si sustinut de un lant. Dup# ce s-a \ncins bine, se d# la o parte jarul de sub el, se cur#t# vatra si se pune aluatul nedospit sub t#st. Pe marginea t#stului se adun# jarul r#mas pe vatr# si se asteapt# coacerea p@inii. _n a treia zi de marti dup# Pasti este “Ropotinul testelor”, ziua c@nd femeile confectioneaz# aceste cuptoare mobile. Este o s#rb#toare a femeilor, care cap#t# o putere deosebit#, ele purt@ndu-se mai dur cu b#rbatii, o s#rb#toare cu caracter initiatic, iar traditia mai spune c#, \n aceast# zi, se d#duse femeii voie s#-si bat# b#rbatul, dar l-a b#tut asa de tare, c# Dumnezeu, de team# s# nu-l omoare, i-a luat acest drept. Prin urmare, femeia, obisnuit# a-si bate b#rbatul \n acea zi, a \nceput a bate p#m@nt muiat \n ap#, din care a f#cut teste. Totodat#, p@n# la Ropotin, nu se lipeste prin cas#. Din aceast# zi se dezleag# si \ncep femeile a lipi si a scutura. Cine nu tine aceast# s#rb#toare, toat# vara ropoteste si nu are.

Confectionarea testelor se face dupa un ritual anume, de la alegerea pamantului din care sunt confectionate si pana la modul de asezare al lor in cerc, simbolizand soarele, in raport cu celelalte planete.

Acest obicei inca se mai practica in satul Boureni, com Afumati, de o parte din femeile mai in vasta din sat (babe, in termeni populari) fiind renumite in zona pentru testele pe care le confectioneaza, dar din cauza varstei lor inaintate, e posibil acest obicei al confectionarii testelor sa se piarda in timp, persoanele mai tinere nefiind interesate sa duca mai departe acest obicei. Acest obicei a fost surprins in anul 2000 intr-un documentar realizat de T.V.R. in cadrul unor reportaje denumite generic: Zestrea romanilor.

Alte obiceiuri si traditii locale. Obiceiurile de nunti, botezuri, inmormantari sunt obiceiuri care se practica cu ocazia acestor evenimente deosebite din viata oamenilor si care sunt incarcate de o simbolistica straveche.

Datul la grinda, luatul motului la baieti, ritualul taierii porcului, colindatul cu diferite ocazii sunt, de asemenea, obiceiuri care, prin vechimea lor si pastrarea nealterata in mare masura, au devenit traditii ale locului etc. dar despre toate acestea in numerele viitoare.

Vasilica Dobrogeanu

Tradi¡ii ¿i obiceiuri locale

Via¡a satului de la A-B-C

11

CASA TRADI}IONAL~ LOCAL~ selectata in cadrul proiectului “Popasuri Dunarene” implementat de Asociatia RUDEZIS Giurgita prin Fundatia PACT Bucuresti, cu facilitarea Asociatiei A.B.C. Afumati Familia Capinaru este cunoscuta in comuna pentru valorile culturale si populare legate de traditiile locale pastrate si transmise din generatie in generatie, precum: o biblioteca considerabila, mobilier vechi, tesaturi, covoare, carpete populare, costume populare, obiecte populare etc.

Cunoscuti in comuna drept “ai lu’ Capinaru”, membrii familiei s-au preocupat permanent de pastrarea si promovarea valorilor traditionale romanesti atat in ceea ce priveste zestrea personala cat si cea legata de comunitatea locala Afumati( Capinaru Daniela, nora familiei aducandu-si contributia la realizarea Muzeului Culturii si Civilizatiei Satesti Afumati, fiind si membru fondator al Asociatiei A.B.C. Afumati).

Capinaru Mihai decedat in urma cu 5 ani a fost unul dintre acei oameni gospodari cunoscuti in comuna (fost primar in comuna invecinata Urzicuta). Impreuna cu fiul sau, Capinaru Dan au pus pe picioare propria afacere in domeniul morarit-panificatie, moara proprie avand la baza prelucrarea graului si a porumbului.

Doamna Capinaru Livia, fost profesor de limba romana in comuna, are o biblioteca consistenta putand fi considerat un adevarat mentor in ceea ce priveste istoria limbii si literaturii romane. Totodata doamna este si o foarte buna gospodina, mancarurile si conservele produse in propria gospodarie pastrand autenticul zonei si fiind produse in mod natural (bio-eco).

Capinaru Daniela, nora familiei asa cum am mai precizat este profesor de religie la scoala din comuna dar mai ales un artist desavarsit in ceea ce priveste arta populara romaneasca si cusaturi goblen (arta franceza). Are in propria colectie peste 40 de goblenuri ce au teme variate si care au fost expuse cu diferite ocazii si manifestari locale. De asemenea, odata casa-

torita in Afumati si-a adus cu ea si o impunatoare zestre traditionala mostenita de la strabunica sa din comuna Valea Stanciului, judetul Dolj, la care tine foarte mult si pe care doreste sa o poata mediatiza in sensul pastrarii si promovarii artei autentice romanesti.

Familia detine astfel o importanta zestre traditionala de tesaturi cu precadere covoare (chiar oltenesti) si multe alte obiecte si lucruri de artizanat provenite din arta populara romaneasca.

Cei doi copii ai familiei sunt crescuti in sensul aprecierii artei populare iar fetita (Capinaru Antonia Maria) mosteneste talentul mamei in cusaturi goblen. Baiatul (Capinaru Mihnea) cu toate ca are merite deosebite la invatatura fiind premiant la concursurile si olimpiadele scolare nationale, judetene si locale in domeniul matematicii, a preluat de la tata toata zestrea spirituala dar si cea anterprenoriala legata de afacerile familiei.

Ocupatiile traditionale (tesutul, cusutul etc) in familia Capinaru au inceput de la Ociocioc Elisabeta (strabunica decedata) cunoscuta ca o femeie foarte talentata si harnica ce detinea o zestre populara vasta formata din costume populare, tesaturi, carpete tesute in razboi sau realizate manual.

Ca un pastrator de traditii fiica – Capinaru Livia – a preluat zestrea pastrand-o si conservand-o foarte bine. Elementul de noutate a fost faptul ca in locul fiicei d-nei Capinaru Livia (casatorita si plecata din sat) a ramas ca un pastrator veritabil de valori spirituale si traditionale romanesti d-na Capinaru Daniela, nora acesteia care a continuat cu mare drag traditia familiei.

Alin Croitoru

Continuare \n num#rul viitor

12

Via¡a satului de la A-B-C

Pove¿ti de succes

“COMUNIUNE IN IDEI SI ACTIUNI!” Proiecte de succes derulate de Asociatia A.B.C. Afumati: 1. “Muzeul in viata satului” - proiect comunitar realizat cu sprijinul Fundatiei PACT Bucuresti prin proiectul lor “Invatare. Participare. Incredere” - Programul de dezvoltarea organizatiilor comunitare din sudul Romania, prin care a fost realizat Muzeul Afumati (parteneri: Scoala Afumati - director Preda Constantin, Primaria Afumati - primar Teodorescu Cornel, muzeograf Caslaru Constantin - Bailesti).

2.Consultarea populatiei cu privire la educatia culturala si civica a copiilor si tinerilor din comuna noastra in cadrul proiectului “Organizatiile comunitare - centre de mobilizare a comunitatii”, proiect realizat, de asemenea cu initiativa Fundatiei PACT, Bucuresti folosind metoda Cafenelei Publice (Word Cafè), dezbatere publica ce a avut ca tema “Educatia culturala si civica a copiilor si tinerilor din comuna Afumati”.

3.Campania de advocacy in cadrul proiectului “Buturuga mica rastoarna carul mare” initiat de Centrul de Resurse pentru participare publica Bucuresti avand drept scop “Crearea a trei locuri de joaca in comuna noastra” realizat cu parteneri din sfera agentilor economici din comunitate(parteneri: Scoala Afumati - director, Preda Constantin/Primaria Afumati - primar Teodorescu Cornel). Totodata aceasta campanie s-a prelungit intr-un alt proiect de voluntariat prin care am incercat sa atragem resurse financiare (cu sprijinul partenerilor CRONO Craiova).

4. Campania de strangere de fonduri in cadrul proiectului “Invatare. Participare. Incredere” - realizat cu sprijinul Fundatiei PACT Bucuresti, in cadrul caruia am avut parteneri reprezentanti ai unor parteneri din comunitatile Barca, Carna, Bailesti, Craiova.

5. Proiectul international Eco-Scoala in parteneriat cu Scoala Afumati prin CCDG Romania in cadrul caruia am urmarit crearea deprinderilor de a proteja mediul inconjurator colectand selectiv gunoaiele din curtea scolii si din imprejurimi, plantand pomi in curtea scolii si, in general, ingrijind spatiul verde.

6. “Ecologizarea si decolmatarea paraului Balasan din satul Covei”, proiect finantat de compania Rompetrol in cadrul programului “Impreuna pentru fiecare” prin care am urmarit sa curatam de gunoaie zona din jurul paraului Balasan si sa-l decolmatam de nisipul si vegetatia stranse de-a lungul timpului avand drept voluntari copii din cadrul scolii, cadrele didactice si parinti ai copiilor(parteneri: Scoala Afumati - director Preda Constantin/Primaria Afumati - primar Teodorescu Cornel, agenti economici precum Capinaru DanAfumati, Delcea Sorin - Giurgita).

7. Proiectul “Sa cresti mare” initiat de Asociatia Vasiliada Craiova. Activitatile au fost canalizate catre dezvoltarea unor abilitati de viata prin tehnici moderne de Educatie prin aventura sau Art-terapie si totodata spre educarea tinerilor si copiilor in sensul constientizarii de a participa la viata sociala a comunei(parteneri: Scoala Afumati - director Tica Camelia/Primaria Afumati - primar Belu Marian, agenti economici precum Capinaru Dan - Afumati, Delcea Sorin - Giurgita).

Tot cu sprijinul Asociatiei Vasiliada am reusit sa initiem 20 de tineri someri din comunitate in tehnica operarii pe calculator, acestia obtinand un certificat acreditat.

8. Prin programul-proiect de tip “After-school” implementat de Fundatia Terre des Hommes (20112014), Asociatia ABC Afumati a reusit sa se extinda si sa poata valorifica experienta acumulat in urma proiectelor implementate (parteneri: Scoala Afumati - directori Tica Camelia si Neta Catalin/Primaria Afumati - primar, Belu Marian).

9. Totodata, alaturi de Terre Des Hommes derulam in fiecare vara activitati psiho-sociale si sportive, cultural-artistice si educative cu copiii din comunitate. Am finalizat astfel proiectul ,,Explorand pentru dezvoltarea abilitatilor de viata ale copiilor nostri” ce a avut drept scop oferirea unui sprjin in sensul organizarii unei excursii pentru un grup de 40 de elevi defavorizati din comunitate (parteneri: Scoala Afumati - director Neta Catalin/Primaria Afumati - primar Belu Marian) 10. Editarea revistei locale “A.B.C. Informativ” - proiect in derulare in carul caruia, cu ajutorul Fundatiei PACT, am reusit sa realizam o revista a satului si sa ne dotam sediul asociatiei cu logistica corespunzatoare. (parteneri: Scoala Afumati - director Neta Catalin/Primaria Afumati - primar Belu Marian, Caminul Cultural Afumati, Biblioteca Afumati, Muzeul Afumati - resp. Goiceanu Costinel).

Ancu]a Croitoru

Pove¿ti de succes

Via¡a satului de la A-B-C

13

CUM NE PETRECEM TIMPUL LIBER...

Numele nostru este: Deca Gabriela [i Deca Loredana. Suntem dou# surori [i provenim dintr-o familie simpl# de oameni harnici [i gospodari, tat#l av@nd r#d#cini rustice, fiind fiu al satului Afuma]i.

De[i locuim [i inv#]#m in ora[ul B#ile[ti, mergem adesea la ]ar#, la Afuma]i. Datorit# faptului c# in vacan]a trecut# de var# ne-am implicat al#turi de copiii [i tinerii din comun# in activit#]i ce au avut ca scop petrecerea cu utilitate a timpului liber, dorim s# imp#rt#[im tuturor povestea noastr#, in speran]a c# ii vom inspira.

Pe l@ng# activit#]ile educative desf#[urate in cadrul [colii [i cele gospod#re[ti la care particip#m cu drag, ne canaliz#m energiile intr-un mod util [i pl#cut prin impletirea manual# a unor br#]#ri, cu tent# rustic#,

denumite “Br#]#rile prieteniei”.

De ce sunt denumite astfel? Acestea sunt un simbol al prieteniei noastre fa]# de cei care doresc s# le cumpere [i totodat#, la r@ndul lor, cei care le cump#r#, le d#ruiesc prietenilor dragi lor.

Cum a inceput totul?... O zi obi[nuit# in care plictiseala i[i f#cea sim]it# prezen]a. Ne terminasem temele, inv#]asem [i navigam pe internet in speran]a g#sirii unei modalit#]i interesante de petrecere a timpului liber.

Am g#sit destul de u[or... Aveam nevoie doar de un ghem de a]#, de mult# r#bdare, aten]ie [i creativitate...

Am reu[it la inceput s# cre#m br#]#ri mai mici [i mai simple. Cu timpul ne-am perfec]ionat [i am inceput s# realiz#m modele mai complexe. Ini]ial le-am d#ruit prietenilor no[tri care le-au ar#tat [i ei altora.

Astfel ne-am creat pia]a de desfacere [i am inceput s# le vindem. Acum suntem departe... Avem o experien]# in domeniu de doi ani [i deja aceast# pasiune s-a transformat intr-un job, adic# intr-o meserie care ne aduce b#nu]i de buzunar dar mai ales satisfac]ia c# nu ne irosim timpul liber.

Pentru alte informa]ii, adresa noastr# de email este: gabrielleela@yahoo.com.

Gabriela [i Loredana Deca

14

Via¡a satului de la A-B-C La Referendum

La Referendum-ul de demitere Mul]i au fost pentru schimbare, Rezultat? F#r# valoare, Barroso, Redding, cu drag, Au impus s-atingem prag.

Cu daruri pentru to]i

Urare revistei...

EPIGRAME

Am votat bicameral “B#se”-a zis: Nu e normal, Ce e drept, mul]i dintre ei, Taie frunze la c#]ei.

Crea¡ii ¿i instantanee

Revista noastra de cultura Ce pleaca azi in aventura, Chiar daca n-o putea sa zboare, Vrea sa se tina pe picioare.

Satele din imprejurimi Nici nu stiti cam cate sate Ce-s cu noi invecinate, Ne invidiaza-ntr-una Ca si-a tras asfalt comuna!

Apa trece, pietrele raman

De ziua “Mo[ Nicolaie”, La un “mo[” de Bucure[ti, Strig#-o t@n#r# b#laie: Mo[ule, ce ho] mai e[ti!

Cate sate mai sarace, Ca sa spuna nu le-ar place, C-au ca noi, dupa votare, Apa si canalizare.

Mo[ Nicolaie

Unii locuitori din comuna Afumati

Ve[nic t@n#r [i-a[teptat, Cu daruri a r#sf#]at, B#ie]ei [i feti[cane, Pe m#mici cu silicoane.

De-un instinct de conservare De cand lumea sunt legati, De e cald, de e racoare Sunt intr-una afumati!

M@ine-n zori, de s#rb#toare, Vreau s-aduci la fiecare, Daruri multe, de-anvergur#, So]iei, lac#t la gur#.

Realitatea bate filmul Filmele cu Ali Baba, Aveau patruzeci de ho]i Azi nu-s ho]i, se duce vorba, Patruzeci, doar, dintre to]i.

EPIGRAME

Mo[ Cr#ciun

Arc peste timp }epe[ \i tr#gea \n ]eap#, Pe cei care erau ho]i “B#se” nu-i de-aceea[i teap#, Dar ne-a dat ]eap# la to]i.

Constantin Preda Sat Afumati

Afumatenii sunt mandri de realizarile primariei Se tot lauda intruna Ca-n regimul celalalt, Ca la ei n-are comuna Nici-o gaura-n asphalt.

Cicalelile nevestii vis-a-vis de exponatele din Muzeul comunei Afumati Toaca fiind pe capul meu Cum de cum se face ziua, Am crezut ca si-n muzeu Este melita si piua.

Laurian Ionica Sat Boureni

Crea¡ii ¿i instantanee

Via¡a satului de la A-B-C

15

DIN ACTIVIT~}ILE DERULATE DE A.B.C. AFUMA}I

MATERIALE REALIZATE DE COPIII DIN COMUNITATE

16

Via¡a satului de la A-B-C DESPRE VIOLEN}A _N FAMILIE

“Violen]a domestic# este o amenin]are sau provocare, petrecut# \n prezent sau \n trecut, a unei r#niri fizice \n cadrul rela]iei dintre partenerii sociali, indiferent de statutul lor legal sau de domiciliu.”

Se nume[te “violen]a \n familie” orice act v#t#m#tor, fizic sau emo]ional care are loc \ntre membri unei familii. Abuzul \n interiorul unei familii poate lua multe forme: abuzul verbal, refuzul accesului la resurse financiare, izolarea de prieteni [i familie, amenin]#ri [i atacuri care \n unele cazuri pot duce la moartea unuia dintre parteneri. Exper]ii care cerceteaz# aceast# problem# sunt de acord c# violen]a este un fenomen larg r#sp@ndit, mult mai r#sp@ndit dec@t arat# sondajele, pentru simplul fapt c# unele fapte nu sunt raportate poli]iei sau spitalelor.

Copiii care sunt martori ai cazurilor de violen]# \n familie vor suferi [i ei de depresii [i boli ale sistemului nervos [i este foarte posibil s# devin# [i ei violen]i. Cu b#taia [i cu orice alt# form# a violen]ei nu po]i rezolva problemele personale, ci din contr#, nu po]i \nv#]a, \n acest mod,un copil, fapte frumoase. Chiar dac# acest copil va asculta ceea ce-i spui [i se va comporta frumos, el va face toate acestea din fric# [i nu din propriile inten]ii.

Un alt tip de violen]# este cea emo]ional#. Cu ea ne \nt@lnim cel mai des, de exemplu acas#, c@nd p#rin]ii \[i ceart# copiii, la [coal#, c@nd elevii nu \[i preg#tesc temele [i profesorii le spun vorbe ur@te etc. Cu acest tip de violen]# e cel mai greu de ,,luptat”, iar singurul mijloc de sc#pare sunt cei mai mari sau prietenii, iar dac# ei vor r#m@ne indiferen]i, dup# ce copiii au fost supu[i acestor abuzuri, putem spune c# violen]a emo]ional# nu poate fi oprit#.

Cercet#rile arat# c# trauma copiilor care cresc \ntr-o atmosfer# de violen]#, chiar dac# nu ei sunt victimele directe, este mai intens# [i cu consecin]e mai profunde [i mai de durata dec@t \n cazul copiilor care sunt victime directe ale abuzurilor [i neglij#rii din partea p#rin]ilor.

Func]iile parentale nu mai pot fi \ndeplinite intro atmosfera de violenta. O mam#, victim# a violen]ei so]ului, este mai pu]in capabil# s# asigure \ngrijirile de baz# necesare copilului (hran#, cas#, igien#, haine, s#n#tate fizic#) sau s#-l protejeze pe acesta de accidente, pericole fizice sau sociale. _n atmosfera de violen]#, copilul devine cel mai adesea neglijat, r#m@ne \ntr-o singur#tate umplut# doar de ]ipetele celor din jur. Aceast# situa]ie este probabil [i explica]ia num#rului mare de accidente domestice ale c#ror victime sunt copiii.

Continuare \n num#rul viitor

Maria Sirghiuta

Consiliere pentru elevi ¿i pårin¡i

“RAZBUNAREA ELEFANTULUI” Intr-o localitate din frumoasa si pitoreasca Indie, locuia o tanara familie. Ken si Alma duceau un trai modest. Venitul familiei era asigurat de elefantul Ra, care facea transpoarte pentru cetatenii care aveau nevoie.

De banii obtinuti depindea viata lor de fiecare zi. Acesta era motivul pentru care Ken se straduia sa faca tot mai multe transpoarte.

Dar Ra era greoi si uneori incetinea pasul. Atunci Ken il lovea cu biciul care avea tepusi de plumb in capat.

Speriata, Salma il avertiza: - Ken, am auzit ca elefantul are o memorie foarte buna si, atunci cand are ocazie, se razbuna. Te rog, nu-l mai lovi!

- E tarziu si mai avem drum lung de facut, raspunse Ken si lovi din nou elefantul care incetinise pasul din cauza oboselii.

In momentul acela, biciul ii scapa din mana lui Ken, iar Ra intinse trompa, prinse biciul si-l ridica de jos.

Ken inchise ochii si disperat astepta deznodamantul...

Cele cateva secunde de asteptare i se parura ore lui Ken... Deschise ochii si, in fata lui, Ra ii intindea biciul cu trompa.

Pe fata aspra a lui Ken aparura lacrimi, iar cu vocea inabusita de durere reusi sa exclame: “NICIODATA nu voi mai lovi pe NIMENI!” Dr. Maria Ionica

Meditati dumneavoastra asupra celor citite, dragi cititori si ganditi-va de cate ori ati fost in situatia lui Ken si v-ati promis o schimbare in comportamentul propriu.

Poate de data aceasta, veti gasi o motivatie in plus sa respectati promisiunea lui Ken. Tineti minte ca violenta se invata asemenea oricarui comportament si devine o normalitate atat pentru cel care o savarseste, cat si pentru cel asupra caruia actioneaza!

Consiliere pentru elevi ¿i pårin¡i

Via¡a satului de la A-B-C

17

EDUCA}IA COPILULUI - P^INEA SUFLETULUI NOSTRU Observam tot mai des ca exista multe conflicte ce apar intre generatii, mai ales in interiorul familiei.

De cate ori noi, adultii, nu suntem pusi in situatii dificile cand este vorba de relatiile cu proprii nostri copii, de modalitatile de abordare a acestora, de comportamentul fata de ei?! In lupta asidua pentru asigurarea traiului zilnic, pentru o bunastare materiala, adesea renuntam la prioritati, cea mai mare dintre acestea fiind COPILUL NOSTRU. Incepand cu acest numar al revistei noastre, in cadrul paginii “Consiliere pentru parinti”, ne propunem sa va aducem la cunostinta cateva sfaturi ale unor specialisti in domeniu sau poate cateva povesti de viata ale unor familii din a caror experienta am putea invata cate ceva. Ar fi foarte bine daca uneori, copiilor nostri, le-am explica importanta si adevarul cuvintelor din citatul marelui intelept Lao Tzu. Poate i-am face sa inteleaga mai usor sensul vietii, darul cel mai de pret pe care l-au primit si pe care ar trebui sa-l fructifice intr-un mod cat mai frumos.

Pentru aceasta insa este nevoie ca si noi, parintii, dascalii, formatorii sa facem eforturi pentru a respecta principiile unei vieti sanatoase, lipsite de violenta de orice fel si din care sa excludem pe cat posibil stresul zilnic si dependenta de orice ne indeparteaza de dragostea familiei noastre. Iata in continuare cateva sfaturi pe care credem ca le veti urma in sensul imbunatatirii relatiilor nu numai cu copilul dumneavoastra, ci si cu toti cei din jur, pe care ii iubiti cu siguranta in ciuda manifestarilor uneori controversate. }INE MINTE C~: „ Un om care este deseori criticat, \nva]# s#-i condamne pe ceilal]i; „ Un om care este lovit \nva]# s# fie violent; „ Un om care este umilit, devine timid; „ Un om care este ironizat, dob@nde[te un sim] etic negativ.

DAR C~: „ Un om care este \ncurajat dob@nde[te \ncredere \n sine; „ Un om care este tratat cu toleran]# \nva]# s# devin# r#bd#tor; „ Un om care este tratat cu onestitate \nva]# s# fie onest; „ Un om care este tratat cu prietenie \nva]# s# devin# prietenos; „ Un om c#ruia i se acord# \ncredere \nva]# s# aib# \ncredere \n oameni; „ Un om care este l#udat \nva]# s#-i aprecieze pe al]ii; „ Un om care este iubit [i tratat cu afec]iune \nva]# s# iubeasc# oamenii.

“Probleme utile pentru educa]ie, dezb#tute la Kursus Benys \n Danemarca, 1996”

SFATURI UTILE PENTRU P~RINTI: 1. Un p#rinte relaxat fa]# de ideea de [coal# va avea un copil pe m#sur#.

2. Nu pune presiune pe [colar \n ceea ce prive[te performan]ele sale (cel pu]in nu din ciclul primar).

Copiii trebuie s# \nve]e de pl#cere, nu de team# sau \n virtutea unei recompense promise. _n primii ani de [coal# cei mici trebuie s# descopere o motiva]ie interioar# pentru \nv#]#tur#.

3. Prietenii sunt probabil cel mai important factor \n procesul de acomodare cu mediul [colar, indiferent de v@rsta copilului. Asigur#-te c# \[i face prieteni, las#l s# participe la zile de na[tere, excursii [colare sau s# se joace pu]in \n curtea [colii dup# terminarea orelor.

4. Ajut#-l la teme. Un copil care e con[tient c# \]i poate cere ajutorul atunci c@nd nu \n]elege ceva sau c@nd nu \i iese o liter# \n mod corect este un copil lini[tit. Fii al#turi de el [i explic#-i p@n# \l sim]i sigur pe el [i pe ceea ce a \nv#]at [i exact \n felul acesta se va sim]i [i a doua zi la clas#. Va merge cu pl#cere la [coal#, f#r# teama unui calificativ prost.

5. Rutina de sear# este foarte important# pentru c# asigur# elevului un somn lini[tit [i suficient de lung pentru a se odihni. Unui copil obosit nu \i va pl#cea [coala!

6. Preg#ti]i \mpreun# h#inu]ele, pache]elul cu m@ncare [i cele necesare [colii \nc# de cu seara. Plec#rile de diminea]# trebuiesc asezonate cu pupici [i \mbr#]i[#ri, nu cu ceart# [i tensiune cauzate de grab#. Poate vi se pare un sfat banal, dar v# spun din proprie experien]# c# este unul dintre cele mai utile, dar [i greu de urmat sfaturi pentru p#rin]i!

7. Men]ine o rela]ie apropiat# cu \nv#]#toarea copilului t#u. Lucra]i la buna integrare a copilului \n comunitatea [colar#. Informeaz# \nv#]#toarea \n leg#tur# cu orice particularit#]i, puncte tari, puncte slabe ale copilului, schimb#ri survenite \n familie sau orice altceva crezi c# \i este de folos pentru a-l cunoa[te mai bine pe cel mic.

Ionela Dunav#]u Liliana S#ceanu

18

Via¡a satului de la A-B-C

Sport

Sportul nostru na]ional

OINA Ne propunem ca, in acest prim numar al revistei noastre, sa vorbim despre sportul nostru national oina, la care echipa noastra locala, Drum nou Boureni, a avut rezultate remarcabile pana in anul 1989, in toti acesti ani reprezentand judetul Dolj la toate competitiile desfasurate la nivel national.

Prima participare a echipei are loc in anul 1957 la “Spartachiada”, unde ocupa locul V, sub conducerea antrenorului Ionica Venus, reprezantand orasul Craiova.

Palmaresul echipei este unul remarcabil pentru mica noastra comunitate locala. Tocmai din aceasta cauza in anul 2010, pentru a revigora acest sport national, Federatia romana de oina, Consiliul local Afumati, Directia pentru sport Dolj si Radio Antena satelor au organizat in Satul Boureni “Cupa satelor” la oina.

La aceasta competitie au participat patru echipe: Biruinta Gheraiesti, C.S. Crasna, Victoria Surdila Greci si echipa noastra Inter Boureni. Competitia a

fost una de mare lupta si a fost castigata de mult mai experimentata formatie Biruinta Gheraesti, festivitatea de premiere fiind facuta de presedintele Federatiei romane de oina, domnul Nicolae Dobre.

Costinel Goiceanu

,,HAIDE}I LA JOC CU NOI, ORICINE A}I FI VOI!” Stim ca sportul si activitatile liber-alese ale copiilor care presupun jocuri tematice sau drumetii si excursii sunt preferate lor. Ne-am propus astfel, ca in acest numar, la pagina de sport, sa va prezentam o frumoasa si valoroasa experienta de acest fel, pe care au trait-o cativa copii din comuna, selectati in urma unei trageri la sorti organizata la nivel national.

In urma derularii proiectului “After-school” de catre Asociatia A.B.C. Afumati in parteneriat cu Scoala Gimnaziala Afumati si Primaria Afumati, cu sprijinul financiar al Fundatiei Terre des Hommes Bucuresti, trei dintre cei 14 copii ai grupei de lucru au beneficiat de o excursie tematica la Bucuresti (Vasile Adina, Poenaru Denisa, Pruna Florin).

Proiectul tematic s-a numit ,,Haideti la joc cu noi,

oricine ati fi voi!”, s-a desfasurat in data de 21 martie 2012 si a avut drept scop socializarea in diferite grupuri de lucru a copiilor ce provin din medii defavorizate. Au participat elevi ai scolilor din toata tara. Sub forma de jocuri si concursuri tematice, elevii au putut castiga diferite premii dar, mai ales, au avut prilejul sa cunoasca personalitati mari ale sportului romanesc.Totodata, la finalul activitatii, fiecarei scoli participante i s-a oferit sansa de a participa la Finala Cupei UEFA, pe Arena Nationala Bucuresti (la meciul dintre Atletico Madrid-Atletico Bilbao) cu unul dintre copiii selectati. In cazul nostru, cel mai norocos dintre cei trei a fost Pruna Florin, actualmente elev al Liceului Agricol Bailesti, care a fost insotit de unul dintre voluntarii asociatiei noastre (Croitoru Alin Nicolae).

Aurelia Ro[ca

Sport fizic Âżi mental

ViaÂĄa satului de la A-B-C

19

20

Viaยกa satului de la A-B-C

xxxxxxxxxxxxxx