Broșura Festivalului Muzicii Românești, ediția a XVII-a, Iași, 21 - 27 octombrie 2013

FESTIVALUL MUZICII ROMÂNEŞTI Ediţia a XVII-a - Iași, 21–27 octombrie 2013 Proiect finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional Organizatori: Filarmonica de Stat „Moldova” Iaşi Universitatea de Arte „George Enescu” Iaşi Parteneri: Consiliul Judeţean Iaşi Primăria Municipiului Iaşi Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România Opera Națională Română Iași Colegiul Național de Artă „O. Băncilă” Casa de Cultură a Studenților Parteneri media: TVR Iași Digi 24 Radio România Iași Evenimentul Radio România Muzical Ziarul de Iasi Radio Trinitas Sensotv.ro/arte Iași TV Life InOras.ro 360 UAIC Iasul Cultural Cultura în Iasi Unita Travel

F E S T I V A L U L M U Z I C I I R O M Â N E Ș T I • E D I Ț I A A XVII A AGENDA

2

Introducere Luni, 21 octombrie Ora 19 - Concert cameral - Ansamblul „Profil” Marți, 22 octombrie Ora 11 - Gala concursului de compoziție „Al Zirra” Ora 18:30 - „D-ale carnavalului”, spectacol teatru-dans Ora 19 - Concert cameral Brîndușa Tudor, Mihaela Grăjdeanu, Doina Grigore, Cvartetul „Gaudeamus” Miercuri, 23 octombrie Ora 17 - Recital de pian - Raluca Știrbăț Ora 19 - Concert cameral - Trio „Contraste”, Ansamblul „AdHOC” Joi, 24 octombrie Ora 10 - Conferință susținută de compozitorii Violeta Dinescu și Corneliu Dan Georgescu.

Lansare de carte Ora 18 - Concert simfonic - Orchestra Universității de Arte, dirijor Bogdan Chiroșcă Ora 20 - Concert de jazz - Academic Jazz Group Vineri, 25 octombrie Ora 19 - Concert vocal-simfonic - Orchestra simfonică a Filarmonicii, Corul academic „Gavriil Musicescu”, dirijor Cristian Oroșanu Sâmbătă, 26 octombrie Ora 11 - Ansamblul „Nova Musica Viva”, Cvartetul „Ad libitum” Ora 17 – Creații ale compozitorilor din Republica Moldova Duminică, 27 octombrie Ora 11 - Ansamblul „Archaeus” Index al compozitorilor incluși în festival

3 5 7 9 11

15 18

23

24 25 27

32 35

38 40

F E S T I V A L U L M U Z I C I I R O M Â N E Ș T I • E D I Ț I A A XVII A

Filarmonica de Stat Moldova şi Universitatea de Arte George Enescu organizează în perioada 21 – 27 octombrie 2013, a XVII-a ediţie a Festivalului Muzicii Româneşti, incluzând concerte simfonice şi camerale, cu prime audiţii absolute sau creaţii consacrate, conferinţe, lansări de carte și lansări de disc. Proiectul este finanţat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN), cu sprijinul Consiliului Judeţean Iaşi şi al Primăriei Municipiului Iaşi și se desfăşoară în parteneriat cu Opera Naţională Română Iași, Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România, Colegiul Național de Artă O. Băncilă și Casa de Cultură a Studenților. Evenimentul continuă astfel profilul seriei noi a Festivalului (începută în 2007), prin creionarea unui spaţiu al interferenţelor stilistice – compoziţii muzicale din diverse epoci, stiluri (muzică academică, jazz, muzică tradiţională ș.a.) – în asociere cu dezbaterea teoretică.

De asemenea, ideea corelării actului artistic cu cel de reflectare teoretică este prelungită şi în plan jurnalistic, prin realizarea unui număr special al Revistei ARTA (revista Universităţii de Arte George Enescu).

Festivalul a fost şi este o importantă cale de cunoaștere a muzicii consacrate, precum și o tribună de afirmare a noii generaţii de compozitori, de interpreţi, de muzicologi.

Festivalul Muzicii Româneşti, singurul festival din ţară concentrat în exclusivitate pe muzica românească, a cunoscut două etape de existenţă. Între anii 1972–1988 au avut loc zece ediţii ce au avut drept efect crearea unui public fidel, numeros şi interesat de muzica românească, o tot mai mare participare a celor mai valoroase forţe artistice şi creatoare din România şi înscrierea evenimentului în enciclopediile internaţionale de specialitate.

A doua etapă a început în anul 2007, a avut o ritmicitate anuală şi a încercat să refacă beneficiile enumerate mai sus, după aproape două decenii de absență. Ediţia a XVII-a îşi propune să asigure continuitatea, să creeze premisele menţinerii ritmicităţii anuale în viitor şi readucerea festivalului în atenţia vieţii artistice internaţionale. Interesul reprezentanţilor vieţii muzicale internaţionale faţă de muzica românească cultă de toate genurile ar putea fi creat şi amplificat în primul rând prin continuitate. În virtutea acestui deziderat, organizatorii au invitat anul acesta doi compozitori români din diaspora, reprezentativi pentru viața muzicală internațională actuală: Violeta Dinescu și Corneliu Dan Georgescu.

3

F E S T I V A L U L M U Z I C I I R O M Â N E Ș T I • E D I Ț I A A XVII A

Calendar Săptămâna muzicii româneşti Ediţia I, 9-16 mai 1973 Ediţia a II-a, 3-10 mai 1974 Ediţia a III-a, 15-23 mai 1975 Comemorare George Enescu (Oedip operă-în-concert, primă audiţie) Festivalul muzicii româneşti Ediţia a IV-a, 5-12 mai 1976, Comemorare Mihail Jora Ediţia a V-a, 5-12 mai 1978 Ediţia a VI-a, 9-17 mai 1980 Ediţia a VII-a, 7-14 mai 1982 Ediţia a VIII-a, 11-18 mai 1984

4

Zilele muzicii româneşti Ediţia a IX-a, 23-30 mai 1986 Ediţia a X-a, 20-27 mai 1988 Festivalul muzicii româneşti, serie nouă Ediţia a XI-a, 21–26 octombrie 2007 Ediţia a XII-a, 3–10 octombrie 2008. Comemorare Sigismund Toduţă Ediţia a XIII-a, 11–16 octombrie 2009. Compozitori aniversați: Roman Vlad și Richard Oschanitzky Ediţia a XIV-a, 15–19 noiembrie 2010. Aniversarea Societății Compozitorilor Români (90 de ani) și 150 de ani de învățământ artistic românesc Ediţia a XV-a, 21–26 noiembrie 2011 Ediția a XVI-a, 29 octombrie–3 noiembrie 2012

F E S T I V A L U L M U Z I C I I R O M Â N E Ș T I • E D I Ț I A A XVII A

Luni, 21 octombrie 2012, ora 19 Sala „Eduard Caudella” Concert cameral

Ansamblul „Profil” al Universității Naționale de Muzică București

Diana Moș, vioară Marian Movileanu, viola Eugen Bogdan Popa, violoncel Adriana Maier, pian

Valentin Gheorghiu Ștefan Niculescu Adagio Sincronie pentru vioară, violoncel și pian pentru cvartet cu pian Viorel Munteanu Dan Dediu Lamento pentru vioară Latebrae Primă audiție absolută pentru vioară, violă și pian Masacro Lied ohne Worte Totentänzchen

Dan Dediu Mihai Măniceanu Stella cadente Crescendo pentru violă și pian pentru vioară Pascal Bentoiu Dan Dediu Sonata Pirouettes pierrotiennes pentru vioară și pian, op. 14 pentru cvartet cu pian Lento, un poco rubato Animato

5

F E S T I V A L U L M U Z I C I I R O M Â N E Ș T I • E D I Ț I A A XVII A

6

Întemeiat în anul 2003, din inițiativa compozitorului Dan Dediu, Ansamblul Profil are o structură modulară, putând fi adaptat pentru diferite formații instrumentale, de la 3 la 17 instrumentiști.

Inițial dedicat promovării creațiilor aparținând tinerilor compozitori români, apoi extinzându-și domeniul la toată muzica de avangardă (românească și internațională), ansamblul reunește nume sonore ale artei interpretative din România: Ion Bogdan Ștefănescu (flaut), Cosmin Sperneac (oboi), Emil Vișenescu (clarinet), Laurențiu Darie (fagot), Sorin Lupașcu (corn), Mihai Toth (trompetă), Florin Pane (trombon), Laurențiu Sima (tubă), Sorin Rotaru (percuție), Adriana Maier (pian), Diana Moș, Oana Vișenescu (vioară), Marian Movileanu (violă), Eugen Bogdan Popa, Mircea Marian (violoncel), Dinu Petrache (contrabas). Dirijorul permanent al ansamblului este experimentatul și charismaticul Tiberiu Soare.

Numeroase prezențe ale grupului în festivaluri și concerte din țară și străinătate (Germania, Elveția, Polonia), multe înregistrări și CD-uri au cimentat colaborarea dintre instrumentiști și compozitori, astfel că astăzi se poate vorbi despre ansamblul Profil ca despre un laborator profesionist pentru plămădirea noilor creații, totodată atelier muzical experimental și redută de apărare a valorilor muzicii moderne.

F E S T I V A L U L M U Z I C I I R O M Â N E Ș T I • E D I Ț I A A XVII A

Marți, 22 octombrie 2013, ora 11 Sala „Eduard Caudella” Concert cameral Gala concursului de compoziţie „Alexandru Zirra” Coordonator: conf. univ. dr. Ciprian Ion Premiul I Pavel Gamurari (Chișinău) State of mind, trio pentru violă, violoncel și pian Ruxandra Trofin, violă Dumitrița Lența, violoncel Mădălina Busuioc, pian Premiul II Alexandru Murariu (Cluj-Napoca) Trio pentru flaut, percuție și pian Călin Fărcășel, flaut Teofana Lența, percuție Edit Arva, pian Premiul III Paul Pintilie (Iași) Skizzo Scat, trio pentru saxofon, violoncel și pian Bogdan Constantin, saxofon Florin Burlacu, violoncel Cristina Răducanu, pian Premiul Special al Uniunii Compozitorilor Mihai Traistă (Iași) Mozaic, trio pentru flaut, percuție și pian Călin Fărcășel, flaut Bogdan Dumitras, percuție Andrei Mihăiță, percuție Cristina Răducanu, pian Sponsor: BRD

7

F E S T I V A L U L M U Z I C I I R O M Â N E Ș T I • E D I Ț I A A XVII A

Concursul naţional studenţesc de compoziţie Alexandru Zirra s-a înfiinţat la Iaşi în 1996, la iniţiativa compozitorului şi profesorului Viorel Munteanu, din dorinţa de stimulare şi de promovare a tinerelor talente în plan creator. Constituind o rampă de lansare pentru compozitorii aflaţi la început de drum, din diferite centre universitare, concursul a avut ca obiectiv elaborarea unor lucrări cu o componenţă timbrală bine determinată şi încadrate într-un gen muzical propriu-zis.

Lucrările cele mai valoroase au fost selectate de către un juriu profesionist, spre a fi interpretate în cadrul unor concerte camerale care sau desfăşurat ulterior în 2001, 2003, 2005, 2010, 2011, în prezent, concursul ajungând la cea de-a şaptea ediţie.

8

Moldovean de origine, născut în urmă cu 130 de ani, la 14 iulie 1883, în oraşul Roman din judeţul Neamţ, Alexandru Zirra a studiat la Conservatorul de Muzică din Iaşi cu Sofia Teodoreanu, Gavriil Musicescu şi Titus Cerne. Și-a conţinut pregătirea la Milano, unde a beneficiat de îndrumarea muzicală a celebrului maestru Carlo Gatti. În ţară, timp de peste trei decenii, Alexandru Zirra a desfăşurat o vie activitate de profesor şi director la Conservatorul de Muzică din Iaşi (1907-1940), precum şi ca director al Operei Române din Bucureşti (1940-1941).

Alexandru Zirra a fost unul dintre puţinii profesori care a afirmat necesitatea orientării învăţământului în funcţie de cerinţele culturii muzicale româneşti. Alături de munca la catedră, el a desfăşurat o bogată activitate componistică, manifestându-se în numeroase genuri muzicale.

Este de asemenea autorul unui Tratat de armonie (1928), necesar procesului de învăţământ muzical.

Alexandu Zirra a murit la 23 martie 1946, la Sibiu.

F E S T I V A L U L M U Z I C I I R O M Â N E Ș T I • E D I Ț I A A XVII A

Marți, 22 octombrie 2013, ora 18:30 Opera Naţională Română Iaşi Sala ”TEATRU LA CUB” „D-ale carnavalului”, spectacol de teatru-dans

Regia si coregrafia: Ioan Tugearu Scenografia: Marfa Axenti Scenariu: Liliana Tugearu, dupa Ion Luca Caragiale Pregătire text: Pușa Darie Maeștri de balet: Mihail Motovilov,

Dorina Cotorobai, Sergiu Cotorobai Colaj muzical: Ioan Tugearu, Antonel Oprescu Filmări și proiecție: Antonel Oprescu 9

Ansamblul de balet al Operei Naționale Române Iași Elevii Secției de Coregrafie ai Colegiului Național de Artă Octav Băncilă Iași Soliști: Nae – Sergiu Cotorobai Mița – Roua Răuț Didina – Pamela Tănase Candidat – Dumitru Buzincu Iordache – Marian Chirazi Crăcănel – Bogdan Elisei Tuluc Pampon – Adrian Ciapă Ipistatul – Alexandru Sebeși Chelner – Gheorghe Iftinca

F E S T I V A L U L M U Z I C I I R O M Â N E Ș T I • E D I Ț I A A XVII A

Caragiale în lumea dansului

10

Deși personajele sale sunt atât de viu conturate, încât s-au desprins din paginile textului și au căpătat o identitate ce ne pare integrată lumii reale – o lume din timpul lui Caragiale și din toate timpurile care i-au urmat până în ziua de astăzi - opera sa a servit rar ca punct de plecare al unei creații coregrafice.

Adina Cezar s-a aplecat asupra operei lui Caragiale, într-un alt An Caragiale, cel din 2002, montând la compania constănțeană a Teatrului de Balet Oleg Danovski spectacolul La douășpe trecute fix, o interpretare liberă a unora dintre personajele pieselor sale. Și tot o interpretare liberă, inspirată din toată opera lui Caragiale, sau mai bine zis din spiritul său, a conturat și Gigi Căciuleanu, în actualul An Caragiale din 2012, în spectacolul D’ale noastre, prezentat pe scena Teatrului Național din București.

Opera Națională Română din Iași a dorit să montez însă, o piesă anume, D’ale Carnavalului, cu personajele și situațile sale specifice. În acest fel am fost strâns în chingile replicilor care se succed vertiginos și schimbă pe loc raporturile dintre personaje, dându-mi mult mai puțină libertate decât întro selecție de personaje și de situații pe care aș fi făcut-o singur. În acest context, am păstrat câteva replici definitorii pentru unele conjuncturi, lăsând apoi dansului cuvântul, de a spune pe limba lui, cum îi apar lui eroi ca Nae, Mița, Didina, Pampon, Crăcănel sau Iordache, cum se definesc ei prin mișcări și atitudini. Și, pe alocuri, mi-am permis să evadez, dincolo de cadrul strict al piesei, dar nu și dincolo de culoarea lumii lui Caragiale. În cadrul unui an atât de bogat în creații teatrale și literare, care au dat din nou viață operei lui Caragiale sau au comentat-o din nenumerate unghiuri de vedere, personajele ieșene care au ieșit, cu ajutorul dansului, din paginile piesei D’ale Carnavalului, sper să se poată regăsi și recunoaște ca parte a aceste lumi eterne și totuși mereu actuală, mereu recentă.

Ioan Tugearu

F E S T I V A L U L M U Z I C I I R O M Â N E Ș T I • E D I Ț I A A XVII A

Marți, 22 octombrie 2013, ora 19 Sala „Eduard Caudella” Concert cameral

Brînduşa Tudor, pian Vasile Spătărelu Meditații la Enescu, 5 piese pentru pian Preludiu / Coral întrerupt / Interludiu / Ecouri de dans / Epilog

Mihaela Grăjdeanu, soprană Doina Grigore, pian Viorel Munteanu Întoarceri la Blaga, 7 poeme pentru soprană și pian Autoportret / Dar munții unde-s? / Lumina de ieri / Ioan se sfâșie în pustie / Visătorul / Cântecul obârșiei / Vreau să joc!

- Primă audiție -

Cvartetul Gaudeamus Lucia Neagoe, vioara I Raluca Irimia, vioara a II-a Leona Varvarichi, viola Sebastian Vârtosu, violoncel Adrian Iorgulescu Cvartetul nr. 3 - Primă audiție absolută -

11

F E S T I V A L U L M U Z I C I I R O M Â N E Ș T I • E D I Ț I A A XVII A

12

Brînduşa Tudor a absolvit în anul 2002 studiile de licenţă, apoi în 2003 cele de master la Universitatea de Arte George Enescu din Iaşi, specialitatea pian.

Este laureată a mai multor concursuri naţionale de interpretare pianistică şi a participat la cursuri de măiestrie interpretativă conduse de Hans Leygraf şi Martin Hughes (Austria), Andrei Gavrilov şi Andreas Henkel (Germania), Pascal Salomon (Elveţia) şi Francisc László (România).

A concertat ca solistă cu orchestre simfonice din România (Iaşi, Bacău, Botoşani) şi Germania (Leutkirch, Wangen) sub bagheta unor dirijori de marcă precum: Emanuel Elenescu, George Vintilă, Ludovic Bacs, Ovidiu Bălan, Gheorghe Costin, Florin Totan, Radu Postăvaru, Atsushi Nukii (Japonia), Reiner Möckel (Germania), Michele Santorsola (Italia).

A susţinut numeroase recitaluri de pian, camerale şi de acompaniament, cuprinzând repertoriu ce aparţine tuturor stilurilor muzicale, la Filarmonica de Stat Moldova Iaşi, Filarmonica Mihail Jora Bacău, Opera Română Iaşi, Universitatea de Arte George Enescu, Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice Chișinău (Republica Moldova), biblioteci şi muzee din ţară şi străinătate. În anul 2011 a obţinut titlul de doctor în muzică la Universitatea de Arte G. Enescu, susţinând teza cu tema: Sonatele pentru pian de Franz Schubert.

Continuitate şi înnoire, cu distincţia maximă summa cum laude. În prezent este lector universitar doctor la disciplinele pian, muzică de cameră şi acompaniament canto din cadrul departamentului SuflatoriPercuţie-Canto, al Universităţii de Arte George Enescu din Iaşi.

Mihaela Grajdeanu a absolvit Academia de muzică C. Porumbescu din București, în anul 1984. A studiat de asemenea cu Vali Niculescu, Aneta Pavalache, Gina Tripa Tăbăcaru. Între anii 1984-1990, Mihaela Grăjdeanu a fost solistă a Corului G. Musicescu al Filarmonicii

F E S T I V A L U L M U Z I C I I R O M Â N E Ș T I • E D I Ț I A A XVII A

Moldova, apoi devine solistă a Operei Naţionale Române din Iaşi. În 1993 a obținut Premiul a III-lea și Premiul special pentru interpretare la Concursul Internațional pentru Tinerii Soliști de Operă de la Sofia, Bulgaria.

A cântat peste 40 de roluri pe majoritatea scenelor de operă din țară.

Pe lângă un bogat repertoriu vocal-simfonic, concretizat în numeroase colaborari cu orchestre simfonice și filarmonici din România, a avut și o activitate susținută în numeroase turnee în Germania, Austria, Spania, Franța, Olanda, Belgia, Moldova, cu repertoriu de operă și vocal-simfonic.

A primit Ordinul Meritul Cultural în grad de cavaler din partea Presedinției României și Diploma de excelență din partea Primăriei Municipiului Iași.

Doina Grigore este absolventă a Universității de Arte George Enescu din anul 1990, la clasa prof. Mihaela Constantin. În 2006 și-a susținut teza de doctorat la Universitatea Națională de Muzică din București.

A participat la numeroase cursuri de interpretare în Belgia (Angeline Pondepeyre), Ungaria (Attila Nemethy), Elveția (Joseph Colom, Edith Fischer, Jorge Pepi) și Spania.

A fost prezentă în recitaluri și concerte în țară și în Italia, Elvetia, Germania, a realizat înregistrari la Radio, Televiziune și pe disc. În anii 2010 și 2012 a susținut alături de violonistul Șerban Lupu recitaluri la Filarmonica din Iași, precum și la Suceava, în cadrul Festivalului International al Artelor. Anul trecut a adus în atenția publicului din Germania lucrări ale compozitorilor români contemporani, dar și ale lui Enescu și Bartok, în cadrul unui turneu realizat la Berlin, Mannnheim și Oldenburg. În prezent este conferențiar doctor la Facultatea de Interpretare, Compoziție și Studii Muzicale Teoretice a Universității de Arte George Enescu.

13

F E S T I V A L U L M U Z I C I I R O M Â N E Ș T I • E D I Ț I A A XVII A

14

Cvartetul de coarde Gaudeamus a luat fiinţă în anul 1987, la Iaşi, sub directa îndrumare a binecunoscutului Cvartet Voces, membrii săi fiind studenţi ai Conservatorului ieşean. După absolvire, cei patru interpreţi au devenit ansamblu permanent al Filarmonicii din Braşov. Activitatea concertistică a Cvartetului Gaudeamus cuprinde numeroase prezenţe artistice în ţară şi peste hotare – în Austria, Belgia, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie, Rusia, Spania, Turcia, Slovacia etc., cu un repertoriu vast, de peste 70 de titluri, de la Beethoven la Bartok, de la Haydn la Enescu.

Cvartetul Gaudeamus este laureat al mai multor premii importante, între care Premiul special la Concursul Mozart de la Salzburg (Austria), Premiul II la Concursul V. Bellini (Italia, 1995), Premiul I la Concursul Rovere d’Oro (Italia, 2000). Au urmat cursuri de interpretare cu maeştri ai genului, între care Cvartetul Amadeus şi Cvartetul Alban Berg. În anii 1997-1998, Cvartetul Gaudeamus a fost invitat special la Jubilee Hall în Aldeburgh, Marea Britanie. De asemenea, a realizat numeroase înregistrări la televiziuni din România, Italia şi Rusia. În stagiunea 2006-2007, Cvartetul Gaudeamus a susţinut prima sa Integrală Beethoven, pe scena Filarmonicii ieşene, cu ocazia aniversării a două decenii de la fondare, iar în 2012 și-a serbat 25 de ani de activitate artistică.

F E S T I V A L U L M U Z I C I I R O M Â N E Ș T I • E D I Ț I A A XVII A

Miercuri, 23 octombrie 2013, ora 17 Sala „Eduard Caudella” Recital de pian și Lansarea discului „GO–BETWEEN, între dans și vis” Raluca Ştirbăţ George Enescu Suita în sol minor op. 3 pentru pian, „dans le style ancien” (1897) Preludiu / Fuga / Adagio / Finale

La Fileuse (1897) Pièce sur le nom de Fauré pour piano (Hommage à Fauré, 1922) Mihail Jora Joujoux pour Ma Dame, Cinq pièces pour piano op. 7 (1925) Ma Dame Ma Dame désire entendre du Strawinski Un Fox-Trott pour Ma Dame Où l’on rêve d’un collier de perles fines Tempête dans un verre d’eau

George Enescu Pièces Impromptues pour Piano op. 18 (1913-1916) Mélodie / Voix de la steppe / MazurK mélancolique / Burlesque / Appassionato / Choral / Carillon nocturne

Violeta Dinescu Telomer – Hommage à George Enescu (2004)

15

F E S T I V A L U L M U Z I C I I R O M Â N E Ș T I • E D I Ț I A A XVII A

„Talente extraordinare la Iaşi... La 10 ani, Raluca Ştirbăţ a cântat Rondo capricioso de Mendelssohn cu o stăpânire a claviaturii ce mi-a tăiat literalmente respiraţia...”

Iosif Sava, Revista Muzica, mai 1985

„Pianistă de o formaţie instrumentală extrem de solidă şi posedând o inteligenţă interpretativă unică, Raluca Ştirbăţ, câştigătoarea concursului internaţional Steffano Marizza, şi-a uimit şi fascinat publicul cu o tehnică pianistică spectaculoasă şi o expresivitate de o rafinată eleganţă.”

La voce del popolo, februarie 2003, Trieste, Italia 16

„... Raluca Ştirbăţ îmi aminteşte de o generaţie de erudiţi muzicali ce pare să fi dispărut în România ultimilor 30 de ani... ” Victor Eskenasy, Frankfurt am Main, Suplimentul de cultură, octombrie 2011

Raluca Ştirbăţ s-a născut la Iaşi. La vârsta de şase ani începe studiul pianului în oraşul natal, la Liceul de Artă Octav Băncilă. După un an de studiu la Academia de Muzică George Enescu, este admisă cu punctaj maxim la Universität für Musik und darstellende Kunst din Viena, clasa prof. Jürg von Vintschger, unde îşi va încheia studiile obţinând renumita diplomă vieneză Solistendiplom şi titlul de Magister Artium.

Raluca Ştirbăţ a debutat la vârsta de zece ani pe scena Filarmonicii Moldova din Iaşi, sub bagheta lui Ion Baciu. Urmează recitaluri şi concerte cu majoritatea orchestrelor simfonice din ţară, cu dirijori de renume: Cristian Mandeal, Emanuel Elenescu, Emil Simon, Ludovic Bacs, Ilarion Ionescu-Galaţi, Ovidiu Bălan, Camil Marinescu, Paul Popescu, Gheorghe Costin, Koji Kawamoto, Gottfried Rabl, Misha Katz, Nayden Todorov, Fabiano Monica ș.a.

F E S T I V A L U L M U Z I C I I R O M Â N E Ș T I • E D I Ț I A A XVII A

Participă la festivaluri internaţionale de prestigiu din Europa. Urmează apariţii pe scene importante din Austria (Konzerthaus, Musikverein, Sala Mare Radio, Yamahasaal, Theresianische Akademie, vechiul şi noul Mozarteum în Salzburg, Stefaniensaal în Graz). Este invitată să concerteze în întreaga Europă, dar și în Iran, Singapore, Cipru, Turcia, Tunisia, Maroc.

Efectuează numeroase imprimări pentru casele de discuri Music minus one (SUA), Radio Zürich, VDE-Gallo și Radio Svizzera Italiana (Elveția), Hungaroton (Budapesta), ORF (Radio-ul vienez) etc. Imprimările ei sunt difuzate la posturi de radio din Austria, Elveţia, Italia, Romania, Ungaria, Bulgaria, Turcia, Maroc ş.a.

Este laureată cu premiul I la numeroase concursuri şi festivaluri naţionale şi internaţionale: Sanremo Classico și Stefano Marizza – Trieste (Italia), Virtuosi per musica di pianoforte – Cehia, marele trofeu Lira de aur al concursului Ciprian Porumbescu ş.a. În 2011, la 130 de ani de la naşterea lui George Enescu, a lansat la casa de discuri Gramola din Viena un album solo cu lucrări de Enescu, Silvestri, Constantinescu şi Rahmaninov (semnalat de presa de specialitate ca apariţie “eveniment”), iar în luna august a aceluiași an a înfiinţat la Viena Societatea Internaţională George Enescu. De asemenea, pianista este activă şi în domeniul cercetării muzicologice, definitivând în prezent teza de doctorat Creaţia pentru pian a lui George Enescu și fiind solicitată să participe în cadrul unor simpozioane internaţionale organizate de instituţii de renume.

Anul acesta, pianista și-a lansat la casa vieneză Gramola noul album solo GO-BETWEEN, zwischen Tanz und Traum, ce cuprinde, alături de capodopere ale repertoriului pianistic universal (Franck, Debussy, Bartók), două premiere – gesturi recuperatoare de mare valoare și interes – din creația muzicală românească (lucrări de George Enescu și Mihail Jora).

Raluca Știrbăț este inițiatoarea campaniei internaționale de salvare a Casei Enescu din Mihăileni, jud. Botoșani.

Pentru meritele artistice excepționale și pentru angajamentul social, Ministerul de Interne al Austriei i-a acordat în martie 2013, titlul de Mesager al integrării.

17

F E S T I V A L U L M U Z I C I I R O M Â N E Ș T I • E D I Ț I A A XVII A

Miercuri, 23 octombrie 2013, ora 19 Sala „Eduard Caudella” Concert cameral Prezentarea programului: Prof. univ. dr. Adrian Pop PARTEA ÎNTÂI

Trio „Contraste” Ion Bogdan Ştefănescu, flaut Sorin Petrescu, pian Doru Roman, percuţie

18

Violeta Dinescu Der Schlussel der Traume Darie Nemes-Bota Io Violeta Dinescu Bindfaden Gabriel Mălăncioiu Triguna Corneliu Dan Georgescu Motive transilvane Violeta Dinescu Suita Tabu

F E S T I V A L U L M U Z I C I I R O M Â N E Ș T I • E D I Ț I A A XVII A

PARTEA A DOUA

Ansamblul „AdHOC” Al Academiei de Muzică „Gh. Dima” din Cluj-Napoca Adrian Pop, director artistic Matei Pop, conducerea muzicală Boroka Pöllnitz, flaut Adrian Cioban, oboi Răzvan Poptean, clarinet Aurelian Băcan, clarinet, bas clarinet Rareş Sângeorzan, fagot Rafael Butaru, vioară Daniel Groza, violă Renata Demény, violoncel Eva Butean, pian Emil Simion, percuţie Ulpiu Vlad Legenda viselor pentru flaut/oboi, clarinet, fagot, vioară, violoncel, percuție și pian (1994) Cornel Ţăranu Cadenze per Antiphona pentru flaut solo (1998) Hans Peter Türk Scene pentru clarinet/clarinet bas și percuție (1986/87) Violeta Dinescu Les Cymbals du soleil pentru oboi și percuție (1996) Corneliu Dan Georgescu Sub signum harmoniae pentru flaut, oboi, clarinet, fagot, vioară, violă, violoncel, percuție, pian (2013, lucrare dedicată ansamblului AdHOC)

19

F E S T I V A L U L M U Z I C I I R O M Â N E Ș T I • E D I Ț I A A XVII A

20

Formaţia camerală Trio Contraste aniversează în 2013, 30 de ani de activitate.

Singurul membru fondator este pianistul Sorin Petrescu.

Prima formulă muzicală a Trioului Contraste i-a reunit pe violonista Dana Bozenovici, clarinetistul Emil Şein şi pianistul Sorin Petrescu. Numele formaţiei a fost inspirat de compoziţia Contraste, semnată de Bela Bartok, una dintre primele lucrări intrate în repertoriul formaţiei. În 1986, Dana Bozenovici este înlocuită de percuţionistul Dan Suciu, la rîndul său înlocuit, în 1990, de percuţionistul Doru Roman, care devine astfel cea mai longevivă prezenţă în Trio Contraste, după pianistul Sorin Petrescu. În 2001, Emil Şein se stabileşte în Spania iar din acel moment până în prezent, lui Sorin Petrescu şi Doru Roman li se alătură flautistul Ion Bogdan Ştefănescu.

Fiecare din cei trei muzicieni care compun la această dată Trio Contraste, are o carieră solistică impresionantă, dar în cazul de față ne vom referi la palmaresul Trio-ului, la rândul lui impresionant. În 1986 a obţinut Premiul Uniunii Compozitorilor din România, iar în 1990 a beneficiat de o bursă acordată ca premiu la Darmstadt, Germania. A participat la numeroase festivaluri din România și din străinătate.

Importanţi compozitori români, printre care Anatol Vieru, Aurel Stroe, Ştefan Niculescu, Nicolae Brânduş, Doina Rotaru, Octav Nemescu, Violeta Dinescu, Dan Dediu şi George Balint au dedicat formaţiei opusuri interesante, prezentate în primă audiţie absolută. În ultimii ani, printr-un

F E S T I V A L U L M U Z I C I I R O M Â N E Ș T I • E D I Ț I A A XVII A

frumos gest de curtoazie, Trio Contraste promovează tinerii compozitori, o mărturie în acest sens fiind chiar concertul acestei seri.

Muzica formaţiei camerale este imortalizată în numeroase DVD–uri, CDuri şi înregistrări radio.

Ansamblul AdHOC Cu ocazia prezentării la Cluj a primei audiţii mondiale a lucrării ColindaBaladă op. 42 de György Kurtág (martie 2009, în cadrul ediţiei a VIII-a a Festivalului Cluj Modern) s-a reunit ad hoc ansamblul instrumental necesitat de partitură. Repetiţiile acestuia, conduse de tânărul dirijor şi compozitor Matei Pop, s-au desfăşurat sub directa îndrumare a maestrului Kurtág.

21

Festivalul Cluj Modern 2009, Matei Pop şi György Kurtág

Festivalul Cluj Modern 2011 - Ansamblul AdHOC dirijor Matei Pop, solistă Adela Zaharia

F E S T I V A L U L M U Z I C I I R O M Â N E Ș T I • E D I Ț I A A XVII A

Impulsul muzical al acestei colaborări a fost atât de viu, încât s-a născut atunci ideea spontană a unei implicări de durată în ce priveşte sondarea valorilor repertoriului contemporan. Astfel s-a conturat proiectul AdHOC, ansamblu ce reuneşte, într-o geometrie variabilă o serie de tineri şi valoroşi muzicieni aparţinând şcolii interpretative clujene.

Compozitorul Adrian Pop a asumat rolul de mentor şi director artistic al ansamblului, în timp ce dirijorul Matei Pop asigură direcţia muzicală.

Activitatea formaţiei se desfăşoară sub egida prestigioasei Academii de Muzică Gheorghe Dima din Cluj.

22

Matei şi Adrian Pop

De la primele apariţii, ansamblul s-a bucurat de aprecierea publicului şi a specialiştilor pentru selecţia repertorială incitantă. Ansamblul a prezentat programe inovative la fiecare din ediţiile Festivalului Cluj Modern (2011, 2013) sau a Festivalului Muzicii Româneşti de la Iaşi (2011), ocazie cu care a realizat înregistrări de muzică contemporană românească la Radio Iaşi.

Pentru toamna acestui an sunt programate apariţii la Cluj, în cadrul Festivalului Internaţional Toamna Muzicală.

F E S T I V A L U L M U Z I C I I R O M Â N E Ș T I • E D I Ț I A A XVII A

Joi, 24 octombrie 2013 ora 10 Sala Symposion (Str. Horia) Conferință susținută de compozitorul Corneliu Dan Georgescu Tema: O perspectivă postmodernă asupra muzicii românești contemporane. Câteva gânduri Conferință susținută de compozitoarea Violeta Dinescu Tema: TABU-muzica mea noua pentru filmul mut al lui Friedrich Wilhelm Murnau (1929-31)

Lansare de carte și disc Violeta Dinescu volum de partituri cu lucrări proprii; DVD cu filmul Tabu Corneliu Dan Georgescu Muzică atemporală – Arhetipuri – Compozitori români.

Studii și eseuri de muzicologie (vol. I și II) Publicate în Editura Artes Editor: lect. univ. dr. Diana Andron Moderator: Prof. univ. dr. Gheorghe Duțică

23

F E S T I V A L U L M U Z I C I I R O M Â N E Ș T I • E D I Ț I A A XVII A

Joi, 24 octombrie 2013 ora 18 Colegiul Național de Artă „Octav Băncilă” Concert simfonic Orchestra simfonică a Universităţii Dirijor: Bogdan Chiroşcă

Corneliu Dan Georgescu Motive maramureşene Leonard Dumitriu 3 Piese pentru orchestră de coarde 24

Bogdan Chiroşcă Poemul simfonic Regăsiri Ciprian Ion Simfonia nr. 1 Romeo Cozma Divertisment pentru orchestră (2013) Primă audiție absolută

Gheorghe Duţică Da Suonare (orchestraţie de Harii Beniamin)

F E S T I V A L U L M U Z I C I I R O M Â N E Ș T I • E D I Ț I A A XVII A

Joi, 24 octombrie 2013, ora 20 Casa de Cultură a Studenţilor Concert de jazz

„Academic Jazz Group” Ilinca Traistă, voce Răzvan Pîrvu, pian Robert Cozma, trombon Alexandru Bîrlenghea, chitară bas Cristian Cozma, percuţie 25

Coordonatori: Romeo Cozma Dan Spînu Invitați: Florian Lungu, Alex Vasiliu

În program lucrări de: R. Oschanitzky, R. Cozma, J. Răducanu

F E S T I V A L U L M U Z I C I I R O M Â N E Ș T I • E D I Ț I A A XVII A

26

Academic Jazz Group a fost înfiinţat la începutul anilor ´90, de profesorul Romeo Cozma, cu scopul de a forma şi a promova cei mai reprezentativi tineri muzicieni din Iaşi, studenţi ai clasei de jazz de la Universitatea de Arte George Enescu şi, în acelaşi timp, membri permanenţi ai Clubului de muzică Richard Oschanitzky de la Casa de Cultură a Studenţilor.

Componenţa ansamblului s-a modificat mereu, odată cu schimbarea promoţiilor de studenţi, mulţi dintre membrii Academic Jazz Group impunându-se de-a lungul timpului în viaţa muzicală a Iaşiului sau a ţării.

Laureat al mai multor concursuri de interpretare sau de creaţie jazzistică (Sibiu, Cluj, Braşov, Tg. Mureş, Bucureşti, Iaşi), ansamblul din dulcele târg, aflat în prezent sub îndrumarea profesorilor Romeo Cozma şi Dan Spînu, a abordat un repertoriu divers, de la teme de jazz tradiţionale, clasice, moderne sau contemporane, până la creaţii originale.

F E S T I V A L U L M U Z I C I I R O M Â N E Ș T I • E D I Ț I A A XVII A

Vineri, 25 octombrie 2013 ora 19 Teatrul „Luceafărul” Concert vocal-simfonic Orchestra simfonică a Filarmonicii Corul academic „Gavriil Musicescu” Dirijor: Cristian Oroşanu Dirijorul corului: Doru Morariu

Irina Săndulescu, soprană Mihaela Blându, mezzo-soprană Marian Someșan, tenor George Cojocariu, bas George Enescu Poema Română, op. 1 Marţian Negrea Requiem pentru solişti, cor şi orchestră Larghetto – Aliluia (soliști, cor) Allegro moderato – Bine ești cuvântat (soliști, cor) Largo ma non troppo – Odihnește, Mântuitorul nostru (bas, cor) Andante – Cu adevărat, deșertăciune sunt toate (tenor, cor) Andante – Cu sfinții, odihnește Christoase (bas, cor) Allegro moderato – Pe Dumnezeu a’l vedea nu e cu putință (soliști, cor) Allegretto – Cu duhurile drepților (tenor, cor)

- Primă audiţie Mulțumim și pe această cale Fundației Culturale „Marțian Negrea” pentru partiturile puse la dispoziție.

27

F E S T I V A L U L M U Z I C I I R O M Â N E Ș T I • E D I Ț I A A XVII A

28

Irina Săndulescu a absolvit Liceul de Muzică George Enescu, secţia vioară, apoi Academia de Muzică Ciprian Porumbescu din Bucureşti.

Actualmente este angajată ca prim-solistă la Opera Naţională Română din Cluj-Napoca.

Este adesea invitată a Operelor din Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara, de asemenea a Filarmonicilor din Arad, Bacău, Bucureşti, Cluj, Constanţa, Oradea, Ploieşti, Timişoara, Tîrgu-Mureş, precum şi a Ansamblului Naţional Radio Bucureşti. Susține numeroase recitaluri de lied şi operă în toată ţara și participă la festivaluri naţionale şi internaţionale (Bratislava, Bucureşti, Viena, Paris).

Este laureată cu Premiul Special al Juriului Johannes Brahms (Hamburg, 1985), Premiul Special al Uniunii Compozitorilor şi Interpreţilor din România pentru interpretarea rolului Violetta din opera La Traviata de G. Verdi (1988), Premiul Special al Uniunii Compozitorilor şi Interpreţilor din România pentru activitatea în stagiunea 1992-1993 (1993), Ordinul Meritul Cultural Clasa II (2004).

Are înregistrări speciale la Radio Bucureşti şi Electrecord; turnee în Austria, Coreea, Franţa, Germania, Italia si Japonia.

Născută la Iaşi, mezzo-soprana Mihaela Blându este absolventă a clasei de canto a prof. Maria-Jana Stoia, a Universităţii de Arte George Enescu Iaşi, urmând apoi cursurile de masterat la clasa prof. Corneliu Solovăstru, în cadrul aceleiaşi universităţi. În anul 2000 a participat la Cursurile muzicale de vară de la Enghien, Belgia. Încă din perioada studenţiei s-a remarcat ca o interpretă înzestrată, fiind cooptată ca solistă în corala Cantores amicitiae a Universităţii de Arte G. Enescu Iaşi, cu care a

F E S T I V A L U L M U Z I C I I R O M Â N E Ș T I • E D I Ț I A A XVII A

interpretat, în 1999, Oratoriul bizantin de Crăciun de P. Constantinescu. În prezent este solistă a Corului academic G. Musicescu al Filarmonicii ieşene şi deja cunoscută publicului în numeroase apariţii în programe vocalsimfonice. Repertoriul său a devenit extrem de bogat, evoluţia sa bucurându-se de un real succes în concertele prezentate. A interpretat astfel partituri de referinţă precum: Stabat Mater de Pergolesi, Messiah de Händel, Ultimele Şapte Cuvinte ale Mântuitorului pe Cruce şi Missa Lord Nelson de Haydn, Missa Încoronării, Dominicus Messe, Orgelsolo-Messe, diverse Misse brevis, Vesperae solennes de Confessore şi Requiem-ul de Mozart, Simfonia a IX-a de Beethoven, Missa Solennelle şi Stabat Mater de Rossini, Oratoriul bizantin de Paşti şi Oratoriul bizantin de Crăciun de P. Constantinescu, Requiemul The Flood de Douwe Eisenga.

La începutul lunii mai anul acesta, în concertul de Paşti al Filarmonicii ieşene, Mihaela Blându a interpretat remarcabil Missa în si minor de Bach, sub bagheta dirijorului izraelian Stanley Sperber.

Născut la Bucureşti, Marian Someşan este absolvent al Liceului G. Enescu din Bucureşti, apoi al Şcolii Militare de Muzică – secţiunea flaut. A studiat canto la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti. Încă din timpul studiilor a activat intens ca flautist şi corist în diferite ansambluri din Bucureşti.

A obţinut premii la concursuri naţionale, debutând apoi la Opera Naţională Bucureşti în Don Giovanni de Mozart. A susţinut concerte şi recitaluri în ţară, în Germania şi în Coreea de Sud, abordând roluri în opere de Mozart, Verdi, Donizetti, Leoncavallo, Bizet; de asemenea a interpretat pagini de Ceaikovski, Rossini etc. A abordat şi repertoriul vocal-simfonic – Requiem-ele de Verdi şi Mozart, Matthäus Passion de Bach, Simfonia a IX-a şi Missa în do major de Beethoven, Simfonia a VIII-a de Mahler, Impresii din Tibet de Jin Wang, precum şi operele în concert Mozart şi Salieri de RimskiKorsakov şi Simone Boccanegra de Verdi. A realizat înregistrări ca solist alături de Corul Madrigal şi Corul Te Deum. În prezent, Marian Someşan este profesor de canto la Liceul de Artă din Târgu Mureş.

29

F E S T I V A L U L M U Z I C I I R O M Â N E Ș T I • E D I Ț I A A XVII A

Baritonul George Cojocariu a absolvit Universitatea de Arte George Enescu din Iași, secția canto, în anul 2001.

A fost angajat al Corului Filarmonicii Moldova din Iași (1990-1995) și al Corului Operei Naționale Române Iași (1995-1997).

Din anul 1997 devine solist al Operei Naționale Române Iași.

Abordează un bogat repertoriu de operă, operetă și vocal-simfonic, amintind aici de: Simfonia a IX-a de Beethoven, Carmina Burana de C. Orff , Kronung Messe de Mozart, Damnațiunea lui Faust de Berlioz sau Oratoriile de Paște și de Crăciun de Paul Constantinescu.

30

Născut în anul 1972, dirijorul Cristian Oroşanu a urmat studiile la Liceul de Artă Octav Băncilă din Iaşi, apoi la Universitatea de Muzică din Bucureşti, cu Cristian Brâncuşi şi Constantin Bugeanu. În anul 1996 dirijorul Cristian Oroşanu a beneficiat de o bursă de studii la Stuttgart, unde a lucrat cu maestrul de renume internaţional Helmuth Rilling. În anul 2003 participă la Festivalul Internaţional de la Aix-en-Provence (Franţa), iar în august 2005, a câştigat Premiul al II-lea la Concursul Internaţional de Dirijat Malko de la Copenhaga.

Dirijorul Cristian Oroşanu se află în prezent în plină afirmare internaţională. A dirijat Orchestre de Paris, Orchestre National Bordeaux Aquitaine, Orchestre Lamoureux din Paris, de asemenea Deutsches

F E S T I V A L U L M U Z I C I I R O M Â N E Ș T I • E D I Ț I A A XVII A

Symphonie Orchester din Berlin (unde a fost asistent principal în stagiunea 2007-2008), Orchestra Tonhalle din Zürich, Orchestra PAC din HYOGO (Japonia).

A desfăşurat o activitate intensă de dirijor în ţară, colaborând îndeaproape cu Orchestra Naţională Radio, cu Opera Naţională din Bucureşti şi Opera Română din Cluj-Napoca. Este de asemenea dirijor permanent la Filarmonica din Braşov şi cadru didactic asociat la catedra dirijat orchestră de la Universitatea de Arte din Iaşi.

Născut la Reşiţa în 1951, Doru Morariu a urmat studiile muzicale la Liceul de Muzică Ion Vidu din Timişoara şi la Universitatea de Muzică din Bucureşti. A studiat dirijatul coral cu profesorii: Dumitru D. Botez, Silvia Secrieriu, Petre Crăciun şi Dorin Pop. În 1974 s-a întors in oraşul natal, Reşiţa, unde a desfăşurat o intensă activitate muzicală ca dirijor al Corului de Copii si al Corului de Cameră Mioriţa. În perioada 1976-1990 a organizat cursuri periodice de dirijat coral. De asemenea, a înfiinţat si coordonat Festivalul Coral Iosif Velceanu de la Reşiţa. În 1984 a înfiinţat Concursul de Creaţie Corala Nicolae Ursu. În 1991 a înfiinţat Corul de copii Angeli al Studioului Radio Iasi, iar în 1993 a înfiinţat corul de copii al postului de televiziune Europa Nova Iaşi, cu care a susţinut concerte şi a realizat înregistrări audio şi video.

Din noiembrie 1990, Doru Morariu a devenit prin concurs dirijor al Corului Gavriil Musicescu al Filarmonicii de Stat din Iaşi, împreună cu care îşi continuă activitatea muzicală de succes şi în prezent.

Doru Morariu este de asemenea compozitor, creaţia sa cuprinzând lucrări corale şi vocal-instrumentale, unele dintre ele fiind distinse cu premii de creaţie.

Prin prezenţa sa la pupitrul Corului academic al Filarmonicii, ansamblul artistic ieşean a devenit în ultimele decenii unul dintre primele în ierarhia valorică românească.

31

F E S T I V A L U L M U Z I C I I R O M Â N E Ș T I • E D I Ț I A A XVII A

Sâmbătă, 26 octombrie 2013, ora 11 Sala „Eduard Caudella” Concert cameral

Ansamblul Nova Musica Viva al Filarmonicii de Stat Moldova din Iași

Coordonator Mihai Ailenei

32

Cezar Horez, flaut Alin Apetroaie, flaut Florin Țaga, oboi Alexandru Olaru, oboi Constantin Ailenei, clarinet Ioan Gușă, fagot Adrian Moisuc, fagot Romeo Popa, corn Paul Patraș, corn Ion Moraru, trompetă Ciprian Ciotloș, pian Ștefan Niculescu Cantata III Răscruce pentru sextet de suflători Sabin Păutza Blues and Trouble

Cvartetul Ad libitum Alexandru Tomescu, vioara I Şerban Mereuţă, vioara a II-a Bogdan Bişoc, viola Filip Papa, violoncel George Enescu Cvartetul nr. 2 în sol major, op. 22 Molto moderato Andante molto sostenuto ed espressivo Allegretto non troppo mosso Con moto molto moderato, energico

F E S T I V A L U L M U Z I C I I R O M Â N E Ș T I • E D I Ț I A A XVII A

Ansamblul Nova Musica Viva a fost creat la iniţiativa unui grup de instrumentişti-suflători din orchestra simfonică a Filarmonicii ieşene, cu câţiva ani în urmă.

Ulterior au adoptat titulatura de mai sus, pentru a evoca una dintre formaţiile de pionierat în explorarea muzicii noi, ce a făcut epocă în anii ’70–’80 în viaţa muzicală ieşeană şi nu numai – Musica Viva condusă de Vicente Ţuşcă.

Entuziasmul tinerilor instrumentişti din compartimentul de suflători al Orchestrei simfonice a Filarmonicii ieşene, asociat cu dorinţa de a redescoperi pagini muzicale uitate sau chiar ignorate de timp, a generat constituirea acestui ansamblu cameral, care doreşte să abordeze şi să aducă în atenţia publicului, un repertoriu prea puţin cunoscut sau chiar necunoscut.

Tradiţia muzicii de cameră ieşene, impusă de prestigiosul cvartet VOCES de aproape patru decenii şi continuată cu aceeaşi măiestrie de discipolii lor, cvartetul Ad libitum, reprezintă o dovadă elocventă de profesionalism, de unde putem trage concluzia că adevăratul catalizator al performanţei îl reprezintă muzica de cameră realizată la cel mai înalt nivel.

Repertoriul ansamblului acoperă diverse stiluri muzicale reprezentative, dar oferă şi posibilitatea extinderii către alte tipologii şi genuri, care depăşesc tiparele tradiţionale, conturând astfel un repertoriu complex.

La ediţiile precedente ale Festivalului, Ansamblul Nova Musica Viva a prezentat, după 25 de ani de la ultima interpretare, Dixtuorul enescian, precum și lucrări de Sabin Păutza.

33

F E S T I V A L U L M U Z I C I I R O M Â N E Ș T I • E D I Ț I A A XVII A

34

Cvartetul de coarde Ad libitum a fost fondat în anul 1988, la Universitatea de Arte George Enescu din Iaşi. Membri fondatori: Adrian Berescu (vioara I), Şerban Mereuţă (vioara II), Bogdan Bişoc (violă), Filip Papa (violoncel). După ce a beneficiat de îndrumarea profesorului Bujor Prelipcean, iar mai apoi din partea unor cvartete de renume precum Fine Arts, Juilliard sau Amadeus, Cvartetul Ad libitum a cîştigat în 1997 Marele Premiu, Premiul Presei şi Premiul mecenatului muzical la Concursul de la Evian, considerat cea mai importantă competiţie de gen din lume. Au urmat şi alte succese notabile, între care trebuie amintit Premiul I la Concursul Max Reger din Germania.

Ad Libitum întreprinde turnee în Europa fiind invitat de prestigioase festivaluri cm ar fi: Printemps des Arts (Monte Carlo), Orlando Festival (Olanda), Luberon (Franta), Bensheim (Germania), Gstaad (Elvetia), Maribor (Slovenia), Delft Festival (Olanda), etc. De asemenea Ad Libitum a concertat în celebre săli de concert ca: Cortot şi Musée D’Orsay (Paris), Diligentia (Haga), De Doelen (Rotterdam), Conzerthaus (Berlin), Concertgebouw (Amsterdam), Kaisersaal (Frankfurt), Beethoven Haus (Bonn), Temppeliaukion (Helsinki), Ateneul Român (București), Filarmonica Moldova (Iaşi), etc. Înregistrări, emisiuni de televiziune şi de radio la TVR Iaşi, TV România, Radio France, Hessischen Rundfunk, Sudwest-Rundfunk, TV Vara Amsterdam, Radio Iaşi, Radio România Muzical G. Enescu, etc.

Incepind din aprilie 2008, Ad Libitum este numit cvartet de stat al cadrul Filarmonicii Moldova din Iasi, drept recunoaștere a activitatii desfasurate pe mari scene ale lumii.

Din septembrie 2011, Alexandru Tomescu devine prim-violonist al cvartetului de coarde Ad Libitum.

F E S T I V A L U L M U Z I C I I R O M Â N E Ș T I • E D I Ț I A A XVII A

Sâmbătă, 26 octombrie 2013, ora 17 Sala „Studio” (str. Horia) Concert cameral Creaţii ale compozitorilor din Republica Moldova

Vlad Burlea Creionări pentru pian Solistă: Livia Ciolpan Snejana Pîslari Les cantilenes pentru pian Solistă: Olesea Ghernagea 35

Ghenadie Ciobanu Still – life with Flowers, Melodies and Harmonies pentru pian Solistă: Victoria Romașco Ghenadie Ciobanu To philarmonic Public of Chișinău pentru 2 piane Solişti: Victoria Romașco şi Alexandru Prigalo Vladimir Beleaev Dies irae pentru 2 piane Solişti: Alexandru Prigalo şi Livia Ciolpan

F E S T I V A L U L M U Z I C I I R O M Â N E Ș T I • E D I Ț I A A XVII A

Născut în octombrie 1996, Alexandru Prigalo este laureat cu premiul I la Concursul Republican Virtuozii muzicii ruse din Moldova (ediția a III-a), premiul al III-lea la Concursul Internațional Miniatura Romantică din Galați, România (ediția a XVII-a 2013) și Concursul Internațional Eugeniu Coca de la Chișinău, Moldova (2013). În perioada 2002–2010 studiază la Liceul George Meniuc, apoi la Liceul Republican de Muzică Ciprian Porumbescu.

Este laureat cu diverse premii pentru creație, în Rep. Moldova și în România.

36

Născută în 1988, Victoria Romașco a studiat pianul la Liceul Republican de Muzică C. Porumbescu. A absolvit Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice din Chișinău și îşi continuă studiile de masterat în aceeași instituție.

Este laureată cu premiul I a Concursului Internaţional Miniatura Romantică din Galaţi, România (ediţia a IX-a, 2005).

A susținut concerte alături de Orchestra Naţională de Cameră pe scena Sălii cu Orgă, cu Orchestra Simfonică a Filarmonicii Naţionale sub bagheta dirijorilor Mihail Secichin și Valentin Doni.

A participat în cadrul festivalului internațional Nopțle Pianistice (2010), festivalului autohton Zilele muzicii noi (2010 -2012) și în cadrul proiectului Compozitorii autohtoni către tînăra generație (2010 -2012).

F E S T I V A L U L M U Z I C I I R O M Â N E Ș T I • E D I Ț I A A XVII A

Născută în 1987, Olesea Ghernagea-Popa a studiat pianul la Scoala de arte pentru copii din orasul Anenii Noi. Isi continua studiile la Colegiul de muzica St. Neaga din Chisinau, apoi la Academia de Muzica, Teatru si Arte Plastice Chisinau. In prezent este masterand la aceeasi institutie.

In 2008 obtine Premiul II la Concursul international de interpretare Viva la Musica din Zalau. In toamna anului 2011 participa la proiectul Compozitorii autohtoni catre tanara generatie organizat de compozitorul V. Burlea, prof. S. Pislari si I. Hatipova. Tot in 2011 obtine premiul I la concursul (teoretic) dedicat celor 200 de ani de la nastere a compozitorului Fr. Liszt, concurs organizat in cadrul Academiei din Chisinau. Din 2007 isi incepe activitatea pedagogica, pe care o continua si in prezent.

37

Născută in 1989, Livia Ciolpan a studiat la Liceul Republican de Muzică Ciprian Porumbescu, apoi la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău. În 2011 si 2013 participă la proiectul național Compozitorii autohtoni către tanara generație, Ediția I, iar intre 2010-2013 la festivalul autohton Zilele muzicii noi.

F E S T I V A L U L M U Z I C I I R O M Â N E Ș T I • E D I Ț I A A XVII A

Duminică, 27 octombrie 2013, ora 11 Sala „Eduard Caudella” Concert cameral

Ansamblul „Archaeus” condus de Liviu Dănceanu Anca Vartolomei, violoncel Rodica Dănceanu, pian Dorin Gliga, oboi Ion Nedelciu, clarinet Şerban Novac, fagot Alexandru Matei, percuţie Marius Lăcraru, vioară 38

Liviu Dănceanu Horia Șurianu Panta Rei Diffractions Brisees Corneliu Dan Georgescu Adrian Pop Studiu pentru columna Infinită Invenzioni Costin Miereanu Cornel Țăranu Solo pentru fagot Remembering Bartok Ștefan Niculescu Liviu Dănceanu Sinchronie 1 Heptaih

F E S T I V A L U L M U Z I C I I R O M Â N E Ș T I • E D I Ț I A A XVII A

Înfiinţat în 1985, cu scopul de a promova cele mai diverse tendinţe şi orientări din muzica contemporană, format din ansamblul Archaeus activează sub egida Uniunii Compozitorilor din România.

Au susţinut peste 300 de concerte în care au interpretat peste 550 de lucrări (multe dintre ele în premieră), semnate de 300 de compozitori români şi străini, în 80 de oraşe, în peste 100 de săli de concert din România, din întreaga Europă şi din SUA. Au participat de asemenea la numeroase festivaluri şi evenimente muzicale internaţionale din Bucureşti, Paris, Viena, Salzburg, Budapesta, Geneva, Huddersfield, Berlin, Bonn, Köln, München, Hanovra, Copenhaga, Moscova, Lisabona, Sofia, Chişinău, Bratislava, Roma, Torino, New York, Cleveland, Washington etc. În paralel, ansamblul a înregistrat mii de minute de muzică pentru Societatea Română de Radiodifuziune şi pentru posturi de radio străine, ca şi discuri, casete video şi audio.

Au realizat coloana sonoră a peste 20 de filme de animaţie, documentare, filme experimentale etc. Repertoriul lor extrem de variat acoperă stiluri şi perioade muzicale diferite, incluzând muzica bizantină şi muzica contemporană.

Pentru activitatea sa, ansamblul a fost răsplătit cu Premiul ATM în 1987, Premiul Criticii în 1991, Premiul Publicaţiei Muzica Azi în 1996, Premiul Scores în 1997.

39

F E S T I V A L U L M U Z I C I I R O M Â N E Ș T I • E D I Ț I A A XVII A

Index al compozitorilor incluși în Festival Născut în 1955, în Rep. Moldova, Vladimir Beleaev a absolvit Academia de Muzică Gavriil Musicescu din Chişinău, la specialităţile muzicologie (1981) şi compoziţie (1992). Este autor de muzică simfonică, camerală, vocală, scenică. Lucrările sale au fost interpretate la mai multe ediţii ale Festivalului Internaţional Zilele Muzicii Noi de la Chişinău, precum şi la alte festivaluri din România, Spania, Austria, Grecia, China, Danemarca, Germania, Rusia, Ucraina

40

etc.

Este laureat al Concursului de compoziţie consacrat aniversării a 50-a a UNESCO şi ONU (Chişinău, 1995), a fost distins cu Premiul I al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din Moldova (UCMM) pentru muzică de cameră (1995, 1997-2001).

Director executiv Festivalului Internaţional Zilele Muzicii Noi (1993-1998, 2000-2002, 2009-2013). Vicepreşedinte al comitetului artistic al World Music Days 1999. Director Fondului Muzical al UCMM (1994-1996), Vicepresedinte UCMM (1996-2002), Director adjunct la Teatrul National de Opera şi Balet (2003-2009). În prezent este Preşedinte Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din Moldova.

Născut în 1927 la Bucureşti, compozitorul şi muzicologul Pascal Bentoiu a studiat cu maestrul Mihail Jora, care l-a îndrumat în descifrarea tainelor armoniei, contrapunctului şi ale fugii, orchestraţiei, compoziţiei.

A fost cercetător între anii 1953-1956 la Institutul de Folclor din Bucureşti, iar în perioada ianuarie 1990 – octombrie 1992 este preşedinte al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România (UCMR). Activitatea sa muzicologică începe din 1954 cu studii asupra folclorului românesc, apoi se preocupă de estetica

F E S T I V A L U L M U Z I C I I R O M Â N E Ș T I • E D I Ț I A A XVII A

muzicală, publicând: Imagine şi sens (1971), Deschideri spre lumea muzicii (1973), Gîndirea muzicală (1975), Capodopere enesciene (1984).

Cariera componistică i-a fost marcată de mai multe distincţii: Premiul de Stat (1964); premiul Italia – Roma (1968), pentru opera radiofonică Jertfirea Ifigeniei; premiul Guido Valcarenghi – Roma (1970), pentru Hamlet; două premii ale Academiei Române pentru compoziţie (1974) şi muzicologie(1984); Marele premiu al UCMR pentru întreaga activitate în 1992 şi numirea în 1995 de doctor honoris causa al Academiei de Muzică din Bucureşti.

Evoluţia compoziţiilor sale a fost graduală şi continuă, limbajul său parcurgand drumul de la relativ simplu la ultracomplex, de la tonal către modal – trecand prin serial – de la formele tradiţionale la alcătuiri mai complicate, integral inventate.

Vlad Burlea s-a născut în 1957, în Rep. Moldova.

A absolvit Conservatorul de Stat Gavriil Musicescu, clasa de compoziţie a profesorului Gheorghe Mustea (1992). În 1998-2002 a fost director al Colegiului de Muzică Ştefan Neaga din Chişinău, profesor la discipline muzical-teoretice.

Este membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din Moldova (din 1994), precum şi al Asociaţiei Moldoveneşti de Muzică Contemporană.

Membru al Consiliului de conducere al UCMM, secretar responsabil (din 2004).

Semnează creaţii corale, vocale şi instrumentale de cameră, muzică de teatru şi film. În ultimii 20 de ani a scris muzică pentru mai mult de 20 filme şi spectacole dramatice inclusiv cele radiofonice. Lucrările compozitorului au fost interpretate şi înregistrate în ţară, inclusiv în cadrul Festivalului Internaţional Zilele Muzicii Noi, şi în străinătate. Laureat al Concursului de compoziţie al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din Moldova (1999, 2005).

41

F E S T I V A L U L M U Z I C I I R O M Â N E Ș T I • E D I Ț I A A XVII A

Pianistul, compozitorul, dirijorul şi profesorul Bogdan Chiroşcă (n. 1975) este absolvent al secţiilor Interpretare muzicală – pian, clasa prof. Ioan Welt şi compoziţie cu maestrul Vasile Spătărelu. În aceeaşi perioadă, a frecventat şi cursurile de dirijat orchestră cu Corneliu Calistru.

S-a format temeinic în decursul anilor de studii, aspect evident din activitatea multiplă pe care o desfăşoară. Ca pianist, a susţinut numeroase recitaluri la Botoşani, Iaşi, Piatra Neamţ, Bacău. Ca dirijor a debutat în 2001, la pupitrul orchestrei simfonice a Universităţii de Arte G. Enescu, iar din anul 2002 a fost numit dirijor permanent al Operei Naţionale Române din Iaşi. În plan creator, Bogdan Chiroşcă a abordat numeroase genuri, compunând lieduri, muzică de cameră, muzică simfonică şi muzică vocalsimfonică.

42

Născut în 1957 în Brătuşeni, Rep. Moldova, Ghenadie Ciobanu a studiat pianul la Academia Rusă de Muzică din Moscova şi compoziţia la Conservatorul Gavriil Musicescu din Chișinău.

A compus simfonii, lucrări pentru diverse ansambluri camerale, coruri, muzică pentru teatru şi film etc. Participă la diferite festivaluri din Moldova şi în multe alte ţări (România, Franţa, Rusia, Italia etc.).

Conferenţiar universitar, Ghenadie Ciobanu activează şi la catedra de teoria muzicii şi compoziţie din cadrul Academiei de Muzică din Chișinău.

Din 1990 este preşedinte al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din Moldova, iar din 1993 președinte al Asociaţiei Moldoveneşti de Muzică Contemporană.

Creaţiile lui Genadie Ciobanu sunt înregistrate pe 4 CD-uri. Compozitorul realizează unele cicluri de emisiuni radiofonice pentru Radio Moldova (Studioul Muzicii Noi şi Continuum: Interferenţe muzicale).

Este laureat al mai multor premii naționale de creație.

Lui Ghenadie Ciobanu i s-a conferit titlul onorific maestru în artă al Republicii Moldova (1999). În anul 2000 a fost decorat cu medalia Mihai Eminescu şi Ordinul Naţional Steaua României în grad de Comandor.

F E S T I V A L U L M U Z I C I I R O M Â N E Ș T I • E D I Ț I A A XVII A

De fiecare dată când ascultăm muzica lui Romeo Cosma (n. 1955), fie compusă în sfera jazzului ori în alte genuri de divertisment, fie academice, unde apelul la intonaţii jazzistice sau din zona folclorului imaginar nu lipsesc, ne gândim invariabil la capacitatea sa de improvizator, la simţul ritmico-melodic accentuat şi, de ce nu la bucuria de construcţie a unor teme accesibile, antrenante, de efect şi cu efect imediat asupra publicului.

Odată cu studiile de compoziţie realizate în cadrul Conservatorului, Romeo Cosma a avut şansa să studieze cu personalităţi în domeniu, precum Anton Zeman şi Vasile Spătărelu, care i-au deschis porţile marii muzici. Întâlnirile de graţie au continuat prin contactul cu nume reprezentative ale muzicii româneşti ca Anca Parghel, Dan Ionescu, Decebal Bădilă. Cu aceeaşi pasiune, Romeo Cosma se preocupă de practicarea şi de promovarea muzicii prin inaugurarea Clubului de Jazz Richard Oschanitzky, la Casa de Cultură a Studenţilor din Iaşi.

Dacă piesele de muzică electronică, jazz, uşoară, şi de scenă, s-au concretizat în câteva albume: Solo Piano in Paris (2002), Blue Note (2004) etc, de remarcat este aceeaşi vitalitate şi prospeţime sonoră a lucrărilor din zona academică, de la creaţii camerale sau lieduri, la muzica simfonică sau cea vocal-simfonică.

La activitatea creatoare, interpretativă sau organizatorică se adaugă participarea compozitorului la numeroase festivaluri din ţară, din Europa şi din America, interesul pentru publicarea unor cărţi de specialitate, ca Universul jazzului şi Stiluri de compoziţie în muzica de jazz, toate acestea constituind doar câteva dintre momentele semnificative ale carierei unui artist complex. „Divertisment pentru orchestră este un exerciţiu de stil, un joc muzical care, dincolo de reguli autoimpuse şi subtilităţi ce pot scăpa neiniţiaţilor, sa dorit a fi amuzant, fermecător, simpatic. Asemeni unui jongleur, am dorit să meşteresc în stilurile tradiţionale ale jazz-ului – ragtime, blues, swing –, serios şi haios în acelaşi timp, popular şi erudit. Cele trei secvenţe ale lucrării, Jazzissimo, Blues ostinato şi Swinging in the rain, propun ascultătorilor o muzică plină de ritm, vitalitate, dinamism, spirit ludic.”

43

F E S T I V A L U L M U Z I C I I R O M Â N E Ș T I • E D I Ț I A A XVII A

44

Liviu Dănceanu s-a născut în 1954, la Roman. A absolvit compoziţia la Bucureşti (UNMB), la clasa maestrului Ştefan Niculescu; apoi participă la cursuri şi festivaluri de compoziţie la Londra, Paris, Tallin, Praga, Varşovia.

Este fondatorul şi conducătorul Atelierului de muzică contemporană Archaeus, cu care a participat la multiple reuniuni muzicale internaţionale. L. Dănceanu a înfiinţat şi coordonează permanent festivalurile Archaeus, Bucureşti (din 1998) şi Zilele Muzicii Contemporane, Bacău (din 1991), de asemenea a fost director artistic al Săptămânii Internaţionale a Muzicii Noi, Bucureşti (1992-1996) şi preşedinte al secţiunii române a SIMC (1992-94). Toată această intensă activitate organizatorică este dublată de cea de conferenţiar la UNMB (unde predă din 1990 istoria muzicii şi compoziţie) şi, desigur, de o creaţie care numără aproximativ 80 de titluri. De asemenea, L. Dănceanu a publicat numeroase studii, eseuri, recenzii şi articole. A primit premii de compoziţie (la Toulouse în 1986, Premiul Academiei Române în 1989, mai multe Premii ale UCMR), precum şi pentru interpretare, alături de ansamblul Archaeus.

Dan Dediu (n. 1967) a studiat compoziţia la Bucureşti, cu Ştefan Niculescu şi Dan Constantinescu, iar la Viena cu Francis Burt. Diverse burse de creaţie sau cercetare (Herder şi A. Berg– Viena, Ircam–Paris, New Europe College–Bucureşti, Colegiul de ştiinţe–Berlin, Villa Concordia– Bamberg) au avut un rol hotărâtor în evoluţia sa componistică.

A scris peste 130 de opusuri ce acoperă aproape toate genurile muzicale. Deţine numeroase premii naţionale şi internaţionale de compoziţie şi interpretare. Este publicat de Editura Muzicală, Peermusic (Hamburg-New York), Lucian Badian Editions (Ottawa). Lucrările sale au apărut pe CD-uri în România, Germania, Australia, Olanda.

Dan Dediu este profesor de compoziţie, a fost şeful catedrei de compoziţie din cadrul Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti şi

F E S T I V A L U L M U Z I C I I R O M Â N E Ș T I • E D I Ț I A A XVII A

directorul artistic al ansamblului Profil, iar în prezent este rectorul Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti.

Muzica sa degajă energie, claritate de exprimare, siguranţă melodicoarmonică, bazându-se pe un simţ versatil al formei şi al culorilor instrumentale, precum şi pe o pendulare estetică între ludic şi tragic.

Sonoritatea tipică compoziţiilor sale este definită de mai multe elemente: staccato capricios, imprevizibile schimbări de dispoziţie, intersecţii de temporalităţi, imagistică asociativă bogată, motive melodice pregnante şi memorabile, definiţii psihologice precise realizate numai cu câteva sunete.

Compozitoare și profesoară de origine română Violeta Dinescu s-a născut în anul 1953, la București. Își desăvârșește studiile muzicale în 1972, la Conservatorul C. Porumbescu din București, iar cinci ani mai târziu își ia examenul de stat cu evidențiere și 3 diplome: compoziție, pian și pedagogie. Între anii 1978-1982 predă muzicologie, estetică, contrapunct, armonie și pian la Școala de Muzică George Enescu din București. În 1980 este primită în Uniunea Compozitorilor. Au loc primele concerte publice cu muzica sa, înregistrări la Radiodifuziune și premii pentru compoziție. În 1982 emigrează în Germania. Obține mai multe burse și lucrări de compoziție; peste 50 de premii și evidențieri internaționale. Este profesoară și docentă la mai multe universități din S.U.A. Este docentă la Școala Superioară de Muzică Religioasă din Heidelberg, Germania (muzicologie, contrapunct, teoria armoniei – 1986-1991), Școala Superioară de Muzică din Frankfurt pe Main, Germania (muzicologie, contrapunct, teoria armoniei – 1989-1991), Academia de Specialitate pentru Muzică Religioasă din Bayreuth, Germania (muzicologie, contrapunct, teoria armoniei, pian – 1990); membră a Consiliului de conducere al International League of Women Composers; directoare pentru străinătate a asociației americane WOMANSONG din statul Massachusetts, S.U.A. Începând din 1996 este profesoară de compoziție la Universitatea din Oldenburg, Germania. Organizează anual un festival internațional de

45

F E S T I V A L U L M U Z I C I I R O M Â N E Ș T I • E D I Ț I A A XVII A

muzică românească în Germania, dedicat, pe rând, personalităților școlii componistice românești.

46

Format la şcoala muzicală ieşeană, Leonard Dumitriu s-a perfecţionat în ambele direcţii, de compozitor şi dirijor, avându-i ca mentori la Conservatorul ieşean pe Vasile Spătărelu (compoziţie), Anton Zeman (armonie), Viorel Munteanu (contrapunct), Cristian Misievici (orchestraţie), Sabin Pautza şi Ion Baciu (orchestră), Corneliu Calistru (clasa de operă şi orchestră).

A condus mulţi ani orchestra Operei Naţionale Române din Iaşi, fiind în acelaşi timp dirijor invitat al Teatrului Muzical Nae Leonard din Galaţi şi al Teatrului Liric din Craiova.

O realizare artistică demnă de interes o reprezintă organizarea masteratului de operă în SUA, la iniţiativa Vermont Opera Theater (2000 şi 2001), cu acest prilej fiind invitat să coordoneze cursurile în calitate de dirijor şi de director artistic.

Compoziţiile i-au fost interpretate în numeroase manifestări camerale şi simfonice, atât în ţară cât şi în străinătate. În prezent, Leonard Dumitriu este profesor la Universitatea de Arte G. Enescu, la disciplinele armonie şi contrapunct.

Gheorghe Duţică – profesor, muzicolog, compozitor (n. 21 martie 1958, la Vaslui) – este absolvent al Conservatorului George Enescu din Iaşi (1982). A obţinut titlul de doctor în muzică la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti (2003), conducător ştiinţific, prof. univ. dr. Dan Voiculescu. În prezent este profesor universitar şi conducător al școlii doctorale la Universitatea de Arte George Enescu. Din anul 2005 este membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România.

A publicat studii, articole, recenzii, etc. în WSEAS/AMTA, Simpozionul Internaţional de Muzicologie George Enescu, Muzica. A participat şi susţinut emisiuni de radio şi televiziune, comunicări ştiinţifice, conferinţe

F E S T I V A L U L M U Z I C I I R O M Â N E Ș T I • E D I Ț I A A XVII A

etc. În anul 1993 a obţinut Premiul I al UCMR la Concursul Naţional de Creaţie Corală, Bucureşti, pentru lucrarea Jocuri de cuvinte.

Compoziţie (selectiv): creaţie corală, vocală, instrumentală, camerală şi de jazz.

George Enescu (1881-1955) a devenit emblemă a României muzicale tocmai prin valoarea universală a creației sale, tot astfel cum Grieg reprezintă Norvegia ori Sibelius – Finlanda. S-a născut la Liveni, în nord-estul țării. A dovedit neobișnuite înclinații muzicale încă de la vârsta de 5 ani. La 7 ani începe studiul viorii cu J. Helmesberger-Jr., la Conservatorul din Viena. Șapte ani mai târziu devine student la Conservatoire Nationale Supérieur de Paris, unde este distins cu Grand Prix du Conservatoire pentru interpretare la vioară. În scurt timp, Enescu a devine violonist, pianist, compozitor celebru, devenind celebru în întreaga Europă și în SUA. A murit la Paris, la 4 mai 1955. În muzica de cameră a primei jumătăţi a secolului XX, creaţia lui George Enescu este expresia şi totodată mărturia unei continuităţi artistice singulare.

Suita în sol minor pentru pian op. 3, „dans le style ancien” a fost compusă la Paris, la 6 mai 1897 şi dedicată d-rei Murer. Manuscrisul se află în prezent la Muzeul George Enescu. A fost publicată de Editura Enoch, în 1898. Prima audiţie a avut loc la Paris, la 11 iunie 1897.

Piesa pentru pian La Fileuse (Torcătoarea) a fost compusă în 1897.

Pièce sur le nom de Fauré pour piano (Hommage à Fauré) – compusă la Lausanne, la 11 aprilie 1922. Manuscrisul se află la Muzeul George Enescu.

A fost publicată de Editura Revue musicale, octombrie 1922. Prima audiție a avut loc la Paris, la 13 decembrie 1922, în interpretarea pianistului Gil Marchex.

Pièces Impromptues pour Piano op. 18 – compuse între anii 1913–1916 (Paris, Cracalia, Sinaia). Manuscrisul suitei se află în Colecția particulară

47

F E S T I V A L U L M U Z I C I I R O M Â N E Ș T I • E D I Ț I A A XVII A

Romeo Drăghici. Lucrarea a fost publicată ca supliment la revista Muzica nr.

8/1958. Prima audiție a avut loc la București (audiție radiofonică), la 13 februarie 1959, în interpretarea lui Ion Filionescu.

Cvartetul de coarde op. 22 nr. 2, compus în 1951, se înscrie în rîndul creaţiilor de referinţă ale secolului XX. Concepţia şi stilul caracteristic la care a ajuns compozitorul în această lucrare se sprijină pe cunoaşterea profundă a tradiției genului. Simplificîndu-şi scriitura instrumentală, Enescu ajunge la o concizie haydniană, la un travaliu motivic mozartian şi la o stabilitate beethoveniană a formei. Totodată, el îşi găseşte o lume proprie: echilibru şi transparenţă maximă în discurs, luminozitatea muzicii efervescente, o polifonie ce asigură mobilitate fluxului muzicii.

48

Anul 1898 marchează în istoria muzicii culte româneşti un eveniment de o semnificaţie deosebită: la 6 februarie, Orchestra Colonne făcea cunoscut Parisului muzical primul opus original al tânărului George Enescu (în vârstă de numai 17 ani), student al Conservatorului parizian: Poema Română.

Pentru Parisul acelui fin de siècle, ce consumase decenii de romantism şi prefigura tot mai insistent elemente ale impresionismului, lucrarea adolescentului balcanic reprezenta o revelaţie de o forţă vitală nealterată.

Enescu adopta în această compoziţie forma rapsodică – pe care o considera pe atunci singura adecvată cântecului popular – căutând strălucirea maximă prin orchestraţie şi plasticitatea temelor.

Poema Română se încheie cu Imnul Regal al României, în semn de omagiu adus de tânărul muzician principalilor săi susținători în perioada studiilor la Viena și Paris, Regele Carol I și mai ales Regina Elisabeta. Imnul a fost omis din partitură în perioada comunistă și reintrodus după 1990.

Corneliu Dan Georgescu s-a născut în 1938 la Craiova, unde şi-a început studiile muzicale (vioară, teorie muzicală, dirijat). A studiat apoi la Conservatorul bucureștean – compoziţia cu Mihail Andricu și Tiberiu Olah, folclor şi etnomuzicologie cu Tiberiu Alexandru şi George Breazul. A participat la Cursurile internaţionale de vară de la Darmstadt, la Workshop for Traditional Music and Modern

F E S T I V A L U L M U Z I C I I R O M Â N E Ș T I • E D I Ț I A A XVII A

Composition Technics din Slatchev Brjag, Bulgaria, din Breukelen şi Amsterdam, Olanda. În paralel cu activitatea sa componistică, C.D. Georgescu cercetează aprofundat aspecte etnomuzicologice şi estetice. A lucrat la Institutul bucureştean pentru Cercetări Etnologice şi Dialectologice, unde a condus secţia muzicală şi a tipărit numeroase cărţi şi studii de etnomuzicologie.

De asemenea, a publicat analize semnificative din creaţia unor compozitori contemporani români. După înlăturarea de la Institut, din motive politice, a lucrat din 1983 la Revista Muzica, apoi ca cercetător la Institutul de Istoria Artei. Până în 1985 a obţinut 7 premii ale UCMR şi Premiul Academiei Române, pentru lucrările sale componistice şi etnomuzicologice.

Din 1987 trăieşte la Berlin, devenind cetăţean german din 1996. Aici a avut diverse burse, a colaborat la Freie Universität din Berlin (1991-1994).

Din 1997 face parte din consiliul de specialitate al Enciclopediei MGG, Personenteil, cu sarcina tuturor articolelor despre România. În 1999 a fondat împreună cu dirijorul şi organistul Peter Schwarz, editura muzicală Docor. În multe din compoziţiile sale, C.D. Georgescu foloseşte experienţa sa de investigare a arhetipurilor folclorice, de căutare a unor structuri primitive, elementare.

Alături de interesul său în etnologie şi psihologie, C.D. Georgescu apelează şi la pictură ca sursă a unor lucrări (ciclurile instrumentale Hommage to Ţuculescu, 1975-82, Hommage to Piet Mondrian, 1980-94).

Din 1980 începe să elaboreze primele sale muzici electronice, gândite uneori şi ca muzici ambientale, lucrul cu computerul preocupându-l până în prezent.

Gălăţean prin naştere, bucureştean prin devenire, universal prin vocaţie, maestrul Valentin Gheorghiu a urmat studii temeinice la Academia Regală de Muzică, fiind discipolul lui Mihail Jora (teorie-solfegiu, armonie, contrapunct, fuga, compoziţie), al Constanţei Erbiceanu (pian), al lui Mihail Andricu (muzică de cameră) şi Constantin Brăiloiu (istoria muzicii). Talentatul şi apreciatul tânăr a fost îndemnat şi sprijinit să meargă la

49

F E S T I V A L U L M U Z I C I I R O M Â N E Ș T I • E D I Ț I A A XVII A

Conservatorul Naţional Superior de Muzică Paris, unde, în anii 1937-1939 a urmat cursurile de pian cu profesorul Lazare Lévy.

De foarte tânăr, Valentin Gheorghiu a devenit solist al Filarmonicii bucureştene (1950), a întreprins turnee de răsunet, în repetate rânduri, în toate ţările europene cu tradiţie muzicală, dar şi în Asia, Statele Unite şi Canada. Recunoaşterea meritelor sale s-a concretizat în distincţii importante, între care şi premii de compoziţie.

Considerat unul dintre cei mai mari artişti români de după Enescu, Valentin Gheorghiu este muzicianul polivalent, ce reprezintă spiritualitatea româneasca de peste o jumătate de secol, cu cinste ireproşabilă şi la cote impresionante, ca pianist şi nu în ultimul rând în calitate de compozitor.

50

Absolvent al Facultăţii de Interpretare Muzicală – specialitatea pian (1996-2001), la clasa profesor univ.

Mircea Dan Răducanu, Ciprian Ion a urmat în paralel şi cursurile Facultăţii de Compoziţie, cu profesorul Viorel Munteanu şi dirijat orchestră cu Corneliu Calistru. În 2008 a susţinut teza de doctorat în compoziţie, coordonată de prof. Viorel Munteanu.

Ciprian Ion propune publicului o muzică bine gândită, accesibilă, ale cărei sonorităţi originale ne trimit cu gândul la zone stilistice de inspiraţie, mai mult sau mai puţin îndepărtate, ce se încadrează la nivel general între postromantism şi neoclasicism.

Născut în 1951, la Bucureşti, Adrian Iorgulescu a studiat compoziţia la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti (1970–1975). S-a documentat în compoziţie şi muzicologie la Academia Santa Cecilia din Roma (1982). Din 1990 predă compoziţia şi formele muzicale la Universitatea de Muzică din Bucureşti. În prezent este președinte al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România.

A fost distins cu Premiul Dinu Lipatti (1973), Premiul UCMR (1979, 1981, 1982, 1987 şi 1989), Premiul George Enescu al Academiei Române (1988), Premiul de compoziţie acordat la Louisville, în SUA (1992).

F E S T I V A L U L M U Z I C I I R O M Â N E Ș T I • E D I Ț I A A XVII A

A scris muzică simfonică și de cameră, lucrări corale, muzică de film, precum şi volume muzicologice.

Specificul componistic al creaţiei sale relevă o trăsătură rezervată, interiorizată şi preocuparea de a obţine substanţialitatea sunetului. Ideea contrastului apare în discursul muzical atât la nivelul construcţiei formale, cât şi la acela al expresiei. (Din Caietul-Program al Festivalului SIMN 2004) Mihail Jora (1891-1971), compozitor şi dirijor, membru titular (1955) al Academiei Române, a fost profesor şi rector al Academiei Regale de Muzică din Bucureşti. Şi-a făcut studiile la Leipzig şi la Paris.

Ca profesor de compoziţie la Conservatorul din Bucureşti a educat o întreagă pleiadă de compozitori. Creaţia sa cuprinde balete (printre care Curtea veche, La piaţă, Când strugurii se coc şi Întoarcerea din adâncuri), suita simfonică Privelişti moldoveneşti, poemul simfonic Poveste indică, Burlesca pentru orchestră, Simfonia în do, Balada pentru bariton şi orchestră, lucrări de muzică de cameră (printre care Cvartetul de coarde) ş.a.

Este unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai liedului, precum și al genului de balet în muzica românească.

Creaţiile sale se caracterizează prin conţinutul de viaţă bogat şi variat.

Unele lucrări ale sale sunt străbătute de o undă de umor şi ironie. Opera lui Jora se remarcă prin măiestria interpretării elemntelor melodice şi ritmice, specifice cântecului popular.

Născut în anul 1979 la Braşov, Gabriel Mălăncioiu a absolvit Colegiul Naţional Andrei Şaguna. Între anii 1997–2002 a urmat cursurile Facultăţii de Automatică şi Calculatoare din cadrul Universităţii Politehnica din Timişoara şi, în paralel, între anii 2000–2005, cele ale Facultăţii de Muzică din Timişoara.

Din anul 2001 a început studiul compoziţiei sub îndrumarea maestrului Remus Georgescu, iar din anul 2005 urmează cursurile de masterat în compoziţie cu

51

F E S T I V A L U L M U Z I C I I R O M Â N E Ș T I • E D I Ț I A A XVII A

acad. dr. Cornel Ţăranu, la Academia de Muzică Gh. Dima din Cluj. A luat parte la cursuri de compoziţie în țară și în străinătate.

Lucrările sale au fost interpretate în cadrul unor prestigioase festivaluri internaţionale. În prezent, Gabriel Mălăncioiu predă în cadrul Universităţii de Vest din Timişoara, Facultatea de Muzică.

52

Mihai Măniceanu, în egală măsură pianist și compozitor, a studiat pianul (1995-2000) și compoziția (2000-2005) la Universitatea Națională de Muzică din București, urmând apoi cursurile de masterat (2005-2006) și doctoratul în cadrul aceleiași instituții, până în 2011. Activitatea sa pianistică este jalonată de numeroase premii și recitaluri susținute în București și străinătate (Franța, Italia, Germania). Totodată, deține o serie de premii importante câștigate recent în compoziție: 2011 primește premiul Academiei Române pentru lucrarea Sus pentru orchestră de cameră și, tot în același an, primește premiul UCMR pentru lucrarea simfonică Sempre risoluto. În 2009 a fost nominalizat pentru Marile Premii Prometheus, Opera Prima. Lucrările lui au fost interpretate de Orchestra Filarmonică George Enescu, Orchestra Națională Radio, F. M. Bartholdy University Orchestra, Profil, Propuls, opus.art, devotioModerna, etc.

Născut în 1943 la Bucureşti, Costin Miereanu a absolvit Universitatea de Muzică la clasa de compoziţie a lui Dan Constantinescu (1966). Participă la Internationale Ferienkurse für neue Musik de la Darmstadt (1967-1969), unde colaborează la proiectul colectiv initulat Musik für ein Haus, coordonat de Karlheinz Stockhausen. La Paris, între 1968–1969 se perfecţionează la Groupe de recherches musicales de l’ORTF şi, cu Pierre Schaeffer, la Conservatoire National Supérieur de Musique. Tot la Paris obţine doctoratul în Semiotică Muzicală (1978) şi pe cel în Litere şi Ştiinţe Umane (1979). Este cetățean francez din 1977.

F E S T I V A L U L M U Z I C I I R O M Â N E Ș T I • E D I Ț I A A XVII A

De-a lungul timpului a fost, între altele, director al Editurii Salabert (1981-1992).

Printre distincţiile obţinute se numără Premiul Fundaţiei Europene a Culturii (1967), premiul Enescu (1974) ș.a.

Demersul componistic al lui Costin Miereanu este dominat de o concepţie interdisciplinară, poliartistică, compoziţia muzicală fiind văzută, din perspectiva semioticii narative, ca o “scenografie muzicală”.

Născut în 1944, la Reuseni – Suceava, compozitorul și profesorul Viorel Munteanu a studiat la Conservatorul ieșean, clasa de compoziție a prof. Vasile Spătărelu.

Este membru al Uniunii Compozitorilor (din 1977), membru în Consiliul de conducere al Uniunii (din 1990), în Società Italiana degli Autori ed Editori (din 1989) şi al Fundaţiei Sigismund Toduţă (din 1993). Are lucrări interpretate în peste 400 de concerte şi festivaluri internaţionale din: România, Anglia, Bulgaria, Cehia, Elveţia, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Japonia, Republica Moldova, Rusia, Slovacia, Spania etc.

Distincţii: Premiul Academiei Române (Glasurile Putnei, 1981); Premiul Festivalului Naţional de Poezie Mihai Eminescu (Iaşi, 1980); Atestare la Concursul Internaţional de Compoziţie – Ancona, Italia (1986); Concursul Internaţional de muzică de cameră de la Martigny (Elveţia, 1987); Premiul special al juriului la Concursul Internaţional de muzică de cameră de la Tokyo (Japonia, 1989); Premii ale Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România în cadrul Concursurilor Naţionale de creaţie muzicală organizate de Ministerul Culturii în anii: 1985, 1987, 1989; Distincţie de Vrednicie, Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, Iaşi 2000; Premiul Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România pe anul 2001; Premiul Opera Omnia al Fundaţiei Culturale a Bucovinei (2003).

Creaţia sa cuprinde lucrări simfonice, vocal-simfonice, camerale, lied, muzică de scenă, muzică religioasă ș.a. În perioada 2004–2012 a fost rector al Universității de Arte George Enescu din Iași. Conduce de asemenea de mai mulți ani filiala Iași a UCMR.

53

F E S T I V A L U L M U Z I C I I R O M Â N E Ș T I • E D I Ț I A A XVII A

54

Marţian Negrea (1893-1973) s-a născut în comuna transilvăneană Vorumloc. Îşi începe studiile muzicale la Sibiu (1910-1914), continuându-le la Viena (19181921), cu muzicianul de origine română Eusebie Mandicevschi şi cu Franz Schmidt. Aici ia contact cu marea tradiţie muzicală germană, dar şi cu tendinţele postromantice ale vremii, ce-i vor influenţa din plin limbajul armonic. Întors în ţară, Marţian Negrea va ocupa de-a lungul anilor mai multe posturi de profesor la Conservatoarele din Cluj (1921-1941) şi Bucureşti (1941-1963), din această vocaţie pedagogică născându-se şi cele 4 tratate oferite tiparului: cel de instrumente (1925), cel de forme muzicale (1932), cel de contrapunct şi fugă (1957) şi, în sfârşit, cel de armonie (1958).

Creaţia sa muzicală, deşi nu prea vastă, cuprinde toate genurile, de la muzică de cameră (Sonată pentru pian, op. 5, 1921; Cvartet de coarde, op.

17, 1949; Suita pentru clarinet şi pian, op. 27, 1960), vocală şi corală, la muzică simfonică (Simfonia primăverii, op. 23, 1956; Concert pentru orchestră, op. 28, 1963), vocal-simfonică (Recviem, op. 25, 1957), muzică de film (Prin Munţii Apuseni, op. 20, 1952) şi operă (Marin Pescarul, op. 12, 1933).

Contribuţia lui Marţian Negrea la făurirea unui limbaj muzical românesc modern nu trebuie neglijată. Stilul muzicii sale pendulează mereu între folclorismul multă vreme inerent gândirii muzicale româneşti şi trăsăturile înnoitoare ale construcţiilor armonice, purtătoare de colorit impresionist (derivat însă nu din Franţa, ci din mediul postromantic vienez) şi de tensiune modernă.

Cu titlul original Requiem – parastas, op. 25 pentru soliști, cor mixt și orchestră, lucrarea lui Marțian Negrea a fost compusă în anul 1957 pe textul Molitvelnicului de la Sibiu (1874). Prima audiție a avut loc în mai 1990 cu Orchestra și Corul Filarmonicii Banatul din Timișoara, sub bagheta maestrului Ion Baciu. Ulterior, dirijorul își programase reluarea Requiemului la Iași, dar proiectul nu s-a mai realizat din cauza morții sale, în 1995.

Dedicăm așada interpretarea din această seară memoriei celui care a fost Ion Baciu, reformatorul orchestrei simfonice ieşene, director al Filarmonicii între anii 1968-1986.

F E S T I V A L U L M U Z I C I I R O M Â N E Ș T I • E D I Ț I A A XVII A

„Filarmonica din Timișoara organizează prima audiție absolută a Requiemului de Marțian Negrea, dedicat eroilor neamului (...). Pentru a da viață partiturii prohibite vreme de peste 30 de ani, la 26 mai 1990 s-au aliniat sub bagheta lui Ion Baciu formațiile Filarmonicii Banatul (corul fiind pregătit de Diodor Nicoară) și soliștii Melania Ghioaldă, Lucia Kriska, Florin Diaconescu și Alexandru Moisuc. În fonoteca Radiodifuziunii a fost reținută o înregistrare fragmentară a acestui important concert. Actul de recuperare a Requiemului este re-editat la Cluj-Napoca, alături de Filarmonica locală, la 14 decembrie 1990, cu concursul maestrului de cor Cornel Groza și al soliștilor Ramona Eremia, Monica Matei, Florin Diaconescu și Iulian Jurja.”

(Radu Gheciu – Viața ca o simfonie, Ion Baciu, Ed. Muzicală 2004)

Născut în 1985 la Baia Mare, Maramureş, Darie Nemeş Bota este absolvent al Liceului de Artă din Baia Mare, actualmente doctorand la clasa prof.univ.dr. Dan Dediu, în cadrul Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti.

Creaţia sa cuprinde atât genul cameral (solo, duo, trio, cvartet de coarde…) cât şi cel simfonic (orchestră de coarde, concert pentru violoncel, poem simfonic) abordând totodată lumea instrumentelor nonconvenţionale (didgeridoo, sticlă…) dar şi genul electro-acustic. Recent a încercat să se extindă spre teatru şi film (muzică pentru diferite spectacole coregrafice şi 3 scurtmetraje) precum şi în zona de performance şi a căutărilor experimentale (teatru senzorial, teatru labirint). Ștefan Niculescu (1927-2008) s-a născut la Moreni (Dâmboviţa), a studiat în Bucureşti la Academia Regală de Muzică (1941-46), Institutul Politehnic (1946-50) şi la actuala UNMB (1951-57), compoziţia cu Mihail Andricu. A participat la Cursurile Internaţionale de la Darmstadt (1966-69), fiind invitat aici şi în calitate de profesor (1993) şi la Cursurile de vară pentru muzică electronică în Studioul Siemens de la München (1966).

55

F E S T I V A L U L M U Z I C I I R O M Â N E Ș T I • E D I Ț I A A XVII A

Ștefan Niculescu a condus clasa de compoziţie şi analiză muzicală la UNMB, deţinând în această instituţie și funcţia de prorector onorific. A fost invitat prin DAAD composer-in-residence la Berlin (1971-72) şi la Künstlerhaus Schloß Wiepersdorf (1993). A fondat Săptămâna Internaţională a Muzicii Noi, Bucureşti (23-30 mai 1991). A fost membru al SACEM, Paris, al UCMR şi al Academiei Române.

I-au fost acordate numeroase distincţii pentru creaţia componistică şi muzicologică, între care Premiul Gottfried von Herder, Viena (1994).

Maestrul Ștefan Niculescu a compus lucrări în aproape toate genurile muzicale (orchestrale, camerale, vocale, operă). Înregistrări cu muzica sa (LP şi CD) au fost editate de Electrecord (Bukarest), Erato (Paris), Olympia (London), Attacca (Amsterdam) ş.a.

56

Născut în 1943, la Câlnic – Reşiţa, dirijorul, compozitorul şi pedagogul Sabin Păutza şi-a făcut studiile la Conservatorul din Bucureşti şi la Accademia Chigiana din Siena (Italia). Între 1966– 1984 îşi desfăşoară activitatea la Iaşi, ca profesor de armonie, contrapunct şi compoziţie la Conservatorul George Enescu şi ca dirijor al orchestrei simfonice a Conservatorului şi al Coralei Animosi. Cu aceste formaţii a concertat în ţară şi peste hotare – Bydgoszcz Music Festival (Polonia), Internationales Jugendfestspieltreffen – Bayreuth (Germania).

Din anul 1984 se stabileşte în Statele Unite, unde este numit prin concurs director artistic şi dirijor principal al celei mai vechi orchestre din New Jersey, Plainfield Symphony. Dirijează frecvent în Europa, America şi Australia şi este invitat deseori să predea cursuri de măiestrie la diferite universităţi americane, printre care Atlan Institute şi New York University.

Este distins cu numeroase premii la concursuri internaţionale de compoziţie, iar în 1996 primeşte titlul onorific de doctor în muzică la London Institute for Applied Research (Anglia).

Figurează în Who’s Who in Music publicat la Cambrige, Anglia (ediţiile 1980, 1984, 1990, 1996) şi în volumul 2000 de Americani Notabili publicat de American Biographical Institute.

F E S T I V A L U L M U Z I C I I R O M Â N E Ș T I • E D I Ț I A A XVII A

Firma Swift Music Group din Statele Unite editează în prezent seria opera omnia a compozitorului, în 10 volume pe compact discuri.

Snejana Pîslari, compozitoare, profesoară, lector universitar la Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice (AMTAP), doctorand la AMTAP (facultatea Arta audivizuală/Arta muzicală) din Rep. Moldova.

După absolvirea Academiei de Muzică G. Musicescu din Moldova (1996) a activat ca redactor şi prezentator al emisiunelor muzicale la compania TV NIT (1997-1999).

Les Cantilenes reprezintă un ciclu de variaţiuni romantice, compuse în 1993.

Născut la Cluj în 1951, Adrian Pop își începe primele studii muzicale cu tatăl său, dirijorul Dorin Pop, personalitate marcantă a vieţii muzicale româneşti. Continuă cu studii de compoziţie la Academia de Muzică Gh. Dima din Cluj, cu profesorii Sigismund Toduţă şi Cornel Ţăranu.

O serie de premii marchează progresul carierei sale de compozitor, între care Premiul Uniunii Compozitorilor din România (1978, 1981, 1989), Premiul George Enescu al Academiei Române (Bucureşti, 1996), premii la concursurile internaţionale de compoziţie de la Tours (1979), Arezzo (1979), Roodepoort/Africa de Sud (1983), Trento (1983, 1985, 1987), Spittal (1986).

Lucrările sale au fost interpretate de ansambluri prestigioase din ţară şi din străinătate.

Adrian Pop desfăşoară o activitate intensă nu numai în domeniul compoziţiei: este profestor de armonie la Academia de Muzică Gh. Dima din Cluj (al cărui rector a fost între 2008–2012) şi consultant artistic al Festivalului Toamna Muzicală Clujeană şi al Filarmonicii Transilvania din Cluj, membru fondator şi vicepreşedinte al Societăţii Române Mozart.

57

F E S T I V A L U L M U Z I C I I R O M Â N E Ș T I • E D I Ț I A A XVII A

58

Hans Peter Türk s-a născut în 1940, la Sibiu. Se stabilește împreună cu familia la Brașov, unde își începe studiile muzicale. La Liceul Johannes Honterus din Braşov primeşte primele impulsuri pentru viitoarea profesie, de la legendarul organist al Bisericii Negre, Viktor Bickerich. În 1959 este acceptat la clasa de compoziţie condusă de Sigismund Toduţă la Conservatorul de Stat din Cluj.

După terminarea studiilor (în 1965), S. Toduţă îl păstrează la Conservator, ca asistent la armonie, citire de partituri şi compoziţie. În 1979 primeşte Premiul Enescu al Academiei Române pentru compoziţie. După moartea profesorului său, în 1991 fondează împreună cu alţi muzicieni, Fundaţia Sigismund Toduţă, a cărui preşedinte este în prezent. În colaborare cu Academia Internaţională Bach de la Stuttgart şi Noua Societate Bach de la Leipzig, H.P. Türk fondează în 1992 prima Academie Bach la Cluj, cu cursuri, seminarii, prelegeri şi concerte. În 1995 primeşte pentru opera sa componistică premiul de onoare Johann-Wenzel-Stamitz al Asociaţiei artistice din Esslingen.

Cornel Țăranu s-a născut la Cluj, în 1934. A studiat la Academia de Muzică Gh. Dima, avându-i ca profesori pe Sigismund Toduţă (compoziţie), Antonin Ciolan (muzică de cameră) şi Eliza Ciolan (pian). Între 19661967 a studiat la Paris, cu Olivier Messiaen şi Nadia Boulanger, iar între 1968-1969, la Darmstadt, cu György Ligeti (analize muzicale) şi Bruno Maderna (dirijat). În 1968 a înfiinţat la Cluj, ansamblul Ars Nova. Din 1990 este vicepreşedintele Uniunii Compozitorilor din România. Din 1995 este directorul Festivalului de Muzică Modernă de la Cluj. Este profesor de compoziţie al Academiei de Muzică Gh. Dima şi a susţinut cursuri în Germania, Israel, Elveţia şi Statele Unite.

A fost premiat pentru compoziţiile sale în repetate rânduri, de către Uniunea Compozitorilor Români (1972, 1978, 1980, 1982 şi 2001). În 2004 a primit Ordinul Meritul Cultural, în grad de Ofiţer. Este Cavaler al Ordinului

F E S T I V A L U L M U Z I C I I R O M Â N E Ș T I • E D I Ț I A A XVII A

Artelor şi Literelor din Franța (2002). În 1993 a fost ales membru corespondent al Academiei Române.

Pe lângă simfonii şi alte lucrări pentru orchestră, a compus operele Secretul lui Don Giovanni - 1969-1970 şi Oreste-Oedipe - 1999-2001, muzică de cameră, muzică pentru cor şi lieduri, precum şi muzică de film. Lucrările sale sunt publicate la Editura Muzicală Bucureşti, Salabert şi Leduc din Paris.

Un număr important de discuri ale Casei Electrecord Bucureşti, Hungaroton Budapesta şi Attacca Amsterdam îi sunt consacrate.

Vasile Spătărelu (1938-2005) s-a născut în comuna Tâmna, Mehedinţi, judeţul Caraş-Severin. A fost elev al liceelor de muzică din Craiova, Braşov şi Timişoara. A urmat cursurile Conservatorului bucureştean, cu Ioan D. Chirescu (teorie şi solfegii), Gheorghe Dumitrescu (armonie), Alfred Mendelssohn şi Anatol Vieru (compoziţie şi orchestraţie), George Breazul (istoria muzicii). În anul 1963 a venit la Iaşi, ocupând postul de preparator şi asistent la catedra de contrapunct şi forme muzicale la Conservatorul ieşean. De atunci, viaţa şi activitatea sa au rămas nedespărţite de capitala Moldovei.

Este fondatorul clasei de compoziţie ieşene, de asemenea secretar al filialei Iaşi a Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor.

Compozitorul Vasile Spătărelu şi-a înscris numele în repertoriul Filarmonicii ieşene, cu lucrări ce-l reprezintă: o culoare aparte a muzicii, lirism, nostalgie, inefabil… În toamna anului 2002 şi-a susţinut cu un succes răsunător teza de doctorat în compoziţie muzicală la Academia de muzică Gh. Dima din ClujNapoca.

Născut în 1952 la Timişoara, Horia Şurianu s-a stabilit la Paris din anul 1983. După absolvirea cursurilor de compoziţie la Bucureşti, a obţinut un doctorat în estetică şi ştiinţele artei la Universitatea Paris I, Panthéon-Sorbonne, sub îndrumarea lui Iannis Xenakis, Costin Miereanu şi Michel Guiomar. Din 1995 este profesor asociat al aceleiași universități.

59

F E S T I V A L U L M U Z I C I I R O M Â N E Ș T I • E D I Ț I A A XVII A

Activitatea sa muzicologică a fost stimulată de o serie de burse (acordate de British Council), de stagii de cercetare la IRCAM şi în cadrul Centrului de Cercetare în Estetica Artelor Muzicale (CREAM), Université Paris I. Din 1996 este directorul acestui centru, iar din 1997, preşedinte al ACEM (Association Culturelle d’Expansion Musicale), Paris.

Numeroase din lucrările sale orchestrale, concertante, camerale, vocale, electronice, pentru balet şi film sunt consecinţe ale unor comenzi ale Ministerului Culturii din Franța, ale unor Conservatoare şi altor instituţii franceze.

60

Ulpiu Vlad (n. 1945) și-a început studiile muzicale în oraşul Zărneşti, sub îndrumarea tatălui său, le-a continuat la Şcoala de Muzică din Braşov (19561957), apoi la Liceul de Muzică nr. 1 din Bucureşti (1958-1964). S-a perfecţionat la Academia Santa Cecilia din Roma (1971-1972) cu Virgilio Mortari (compoziţie). A participat la International Composer's Workshop de la Borovetz (1981), şi International Composer's Workshop „Gaudeamus” de la Amsterdam (1984), conduse de Dimiter Christoff şi Ton de Leeuw.

Cercetător al folclorului muzical, redactor (1980-1984) şi director (19841992) la Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România, director la Direcţia Muzicii din Ministerul Culturii (1992-1993), conferenţiar (1993-1996) şi profesor (din 1996) la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti. Este membru (din 1973) şi vicepreşedinte (din 2006) al UCMR. A publicat articole şi studiia editat culegeri şi transcrieri de folclor, a susţinut comunicări ştiinţifice şi conferinţe, a participat la emisiuni de radio şi televiziune, a fost membru în juriile unor concursuri de compoziţie, de folclor sau de interpretare, a participat la schimburi culturale internaţionale.