Page 1

Timp liber TURISM Monumentul Eroilor, Bu[teni

Muntenia [i Oltenia

1Valea Prahovei

Poate una din cele mai c`utate loca]ii de vacan]` din România, Valea Prahovei este \n acela[i timp [i o destina]ie de weekend. Asta \n special datorit` apropierii de Bucure[ti. Sta]iunile de aici, Sinaia, Predeal sau Bu[teni sunt deschise tot timpul anului.

2 Culoarul Ruc`r-Bran

Unul din locurile care s-a dezvoltat intensiv dup` 1990. |n parte datorit` castelului Bran, dar [i frumuse]ii s`lbatice a locurilor. Situat la grani]a dintre Transilvania [i Munteia, culoarul este \mpânzit de o miriad` de pensiuni. Puncte de atrac]ie sunt satele Bran, Moeciu, dar [i zone recent dezvoltate, cum ar fi Cheile Gr`di[tei, nu departe de Moeciu.

3 Castelul Bran

Incontestabil, vedeta culoarului Ruc`r-Bran [i unul din cele mai celebre monumente din România, castelul \[i datoreaz` faima [i asocierii gre[ite cu legendarul Conte Dracula. A fost construit, de fapt, de cavalerii teutoni \n 1212 ca fort`rea]` la grani]a dintre Transilvania [i Valahia.

4 Curtea de Arge[

O veche a[ezare din România, Curtea de Arge[ este celebr` pentru biserica \n`l]at` de Neagoe Basarab, \nceput` \n 1514, dar [i pentru Biserica Domneasc`, ctitorit` de Basarab I.

5 Mân`stirile oltene[ti

Una din cele mai pitore[ti zone din ]ar`, defileul Oltului este \mpânzit de numeroase l`ca[e de cult. Cele mai celebre s\nt Hurezi, Cozia sau Polovragi.

6 Valea Jiului

Poate cel mai s`lbatic [i mai spectaculos defilu al unui râu interior din România, valea Jiului este celebr` [i pentru calea ferat` Bumbe[ti-Livezeni, un simbol al epocii comuniste.

7Mân`stirea Cernica

Veche vatr` de rug`ciune [i cultur`, m`n`stirea Cernica este unul din punctele de atrac]ie ale \mprejurimilor Capitalei. Castelul Bran

M n`stirea Polovragi

TOP 80 familia mea

Destina]ii

8 Platoul Bucegi

Platoul Bucegilor se num`r` printre destina]iile favorite ale celor care vin pe Valea Prahovei. Asta [i pentru c` e foarte u[or sa ajungi aici, luând telecabina de la Bu[teni. Aici po]i admira Babele [i Sfinxul, iar dup` un traseul u[or, de circa o or` [i jum`tate, ajungi la Monumentul Eroilor, Crucea cum este cunoscut`.

pentru o vacan]` de neuitat

Babele, platoul Bucegi


Timp liber REPORTAJ |n fiecare prim`var`, Pa[tele, s`rb`toarea marii treceri, aduce speran]a tainic` a mântuirii [i bucuria lui „Hristos a |nviat!“ Iat` de ce, cinstind s`rb`toarea cum se cuvine, \]i prezent`m patru mân`stiri speciale din România.

Ctitoria lui Brâncoveanu Domnitorul a \ncredin]at supravegherea lucr`rilor la mân`stirea Hurezi rudei sale, marele stolnic Pârvu Cantacuzino, \n urma decesului c`ruia, \n 1691, i-a urmat Cernica {tirbei, fost mare arma[. Lucr`rile \ncepute \n 1690 s-au terminat \n 1697. Dintre me[teri se remarc` Manea, v`taful zidarilor, Istrate lemnarul [i Vucasin Caragea, pietrarul, to]i picta]i \n perete, \n pridvorul bisericii mari.

Hurezi a s` ajungi la Horezu, venind dinspre Bucure[ti, Râmnicu Vâlcea este o destina]ie obligatorie. De aici, pe linia de centur` a ora[ului, urmând indicatorul spre Târgu Jiu, ajungi \n [oseaua principal` care duce la Horezu. |n prima duminic` din iunie, localitatea g`zduie[te binecunoscutul târg de oale. Me[teri din Satu Mare, Corund, Marginea sau Oboga (al doilea centru de ol`rit dup`

C

Informa]ii interesante  Mân`stirea Hurezi are doua incinte. |n cea dintâi, exterioar`, delimitat` de ziduri puternice din caramid`, se afl` prima poart` de incint` [i o cl`dire cu etaj \n dreapta. A doua incint` are form` dreptunghiular`, \nchis` pe trei laturi cu cl`diri, având parter [i etaj. Latura 94 familia mea

de r`s`rit se \ncheie cu un zid \nalt, ca la multe mân`stiri cu incint`  De subliniat este amplul tablou votiv din pronaos, veritabil` galerie de portrete de mare valoar` artistic`, \nf`]i[ând pe Constantin Brancoveanu cu familia sa.

Horezu) vin s` \[i etaleze talentul. Peste tot sunt ma[ini, târgove]i, tarabe pline de „taiere“ (farfurii \ntinse), str`chini [i ulcioare. Nu departe de ora[ se afl` cea mai important` ctitorie a lui Constantin Brâncoveanu, Mân`stirea Hurezi (vechea denumire a localit`]ii Horezu). Numele se datoreaz` prezen]ei \n zon` a numeroase bufni]e, c`rora localnicii le spun „huhurezi“. Construit` \ntre 1690 [i 1697, mân`stirea este cel mai reprezentativ complex de arhitectur`, definitoriu pentru „stilul brâncovenesc“. L`ca[ul a ad`postit una dintre cele mai mari biblioteci ale lui Brâncoveanu, din p`cate distrus` ast`zi. Mân`stirea este cel mai vast ansamblu de arhitectur` medieval` p`strat \n }ara Româneasc`, fiind, \n acela[i timp, singurul ansamblu monastic cu cinci biserici – una \n incinta propriu-zis`, iar celelalte patru sunt schituri, câte unul \n fiecare punct cardinal. Trebuie s` vizitezi aici neap`rat biserica bolni]ei, ctitoria doamnei Maria, so]ia lui Brâncoveanu, ridicat` la 1696.


L`ca[uri române[ti

Muzeul mân`stirii Este amplasat la mansarda \ntregului corp sudic de cl`diri [i a fost inaugurat \n anul 1996. Cuprinde o colec]ie de manuscrise, c`r]i vechi (datând din secolele XV-XVII [i scrise \n latin`, italian`, german`, francez`, arab` [i român` cu caractere chirilice; tot aici se gasesc expuse si cateva incunabule.

Sâmb`ta flat` pe valea râului Sâmb`ta, la poalele Mun]ilor F`g`ra[, mân`stirea de c`lug`ri cu hramul Adormirea Maicii Domnului [i Izvorul T`m`duirii este o alt` ctitorie a lui Brâncoveanu din 1701 ocolit` din fericire de campania de demolare a mân`stirilor ortodoxe a generalului Bucow din 1769. Dup` decapitarea domnitorului de c`tre turci, \n 1714, Curtea de la Viena nu s-a atins o perioad` de mân`stirea brâncovean`, \ns` \n 1782 a dispus d`râmarea ei. Chiliile au fost distruse complet, iar biserica a fost adus` \n stare de ruin`, stare \n care va r`mâne vreme de 140 de ani. Dupa d`râmarea mân`stirii, palatul brâncovenesc din Sâmb`ta de Sus, aflat la 10 km dep`rtare de mân`stire, a fost locuit de urma[i ai familiei Brânco-

A

veanu, care au st`pânit domeniul pân` la reforma agrar` din anul 1922, cand Ministerul Domeniilor a predat Mitropoliei din Sibiu domeniul brâncovenesc \mpreun` cu ruinele [i toata incinta mân`stireasc` de la Sâmb`ta de Sus \n \ncercarea de a restaura mân`stirea. Cinstea de a deveni al doilea ctitor al Mân`stirii Sâmb`ta de Sus i-a revenit IPS Dr. Nicolae B`lan, care a \nceput restaurarea bisericii \n 1926. Sfin]irea acesteia se va face \n 1944, dup` r`zboi. Una dintre importantele lucr`ri executate dup` sfin]ire a fost amenajarea muzeului. Acesta de]ine una din cele mai bogate colec]ii de picturi vechi pe sticl`, apar]inând secolelor XVIII – XIX, icoane pe lemn [i obiecte biserice[ti. De altfel, [coala de pictur` pe sticl` \nfiin]at` aici de Brâncoveanu, va aduce un mare renume mân`stirii.

Informa]ii  Tradi]ia local` spune ca Preda Brâncoveanu, boier din }ara Româneasc`, a construit o bisericu]` din lemn pe valea râului Sambata, probabil pentru calug`rii siha[tri de aici. Pe locul acesteia, \n jurul anului 1696, domnitorul Constantin Brâncoveanu, domn al }`rii Române[ti (16881714), a zidit din piatr` [i c`r`mid` o mân`stire. |n contextul atacurilor repetate ale principilor calvini ce urm`reau dezna]ionalizarea românilor transilv`neni prin renun]area la credin]a ortodox`, pericol ap`rut prin trecerea Transilvaniei sub st`pânirea Habsburgilor (1683), domnitorul Constantin Brâncoveanu a transformat si reorganizat vechea mân`stire ortodox` din Sâmb`ta de Sus, cu calug`ri siha[tri, \ntr-o mân`stire mai mare cu via]` de ob[te. Tot aici se \nfiin]eaz` o „{coal` de gr`m`tici“, un atelier de pictur` [i o mica tipografie, dupa modelul brâncovenesc folosit \n toate ctitoriile domne[ti. familia mea 95


Timp liber REPORTAJ

Stâni[oara inedit` mân`stire olteneasc` este Stâni[oara. Situat` \n inima muntelui Cozia, este una din acele mân`stiri la care nu se ajunge decât pe jos. Traseul nu este greu. Ca s` ajungi aici, trebuie mai \ntâi s` porne[ti de la mân`stirea Turnu, situat` chiar pe malul Oltului, pe partea opus` mân`stirii Cozia. De aici, urc` o potec` spre mân`stirea Stâni[oara. Dup` aproximativ o or` de mers, se z`resc zidurile a[ez`mântului. Mân`stire de c`lug`ri, Stâni[oara este amplasat` pe versantul sudic al masivului Cozia, pe vatra unei mai vechi a[ez`ri monahale. Prima biseric` din piatr` va fi construit` aici \n 1747 de Gheorghe Clucerul, \mpreun` cu al]i boieri din Pite[ti, dar va fi pustiit` \n 1778 de turci. A fost reconstruit` \n 1803 de c`tre c`lug`rii români Sava [i Teodor, sosi]i de la Muntele Athos, mân`stirea p`strând \nc` câteva c`r]i aduse de ace[ti c`lug`ri. Cl`dirile au fost distruse de foc \n 1850 pentru ca \ntre anii 1903-1908 arhitectul italian Debona Apolloni s` ridice noua cl`dire. Mân`stirea este un popas pentru cei care fac ascensiunea spre vârful Cozia, un traseu de patru ore [i jum`tate. Vei fi primit` cu ospitalitate de c`lug`rii care vie]uiesc aici care te vor pofti la masa lor. |ns` nu uita c` e[ti \ntr-o mân`stire. Hrana aici este f`r` carne tot timpul anului!

O

Informa]ii interesante

 Biserica Paraclis, cu hramul „Na[terea Sf. Ioan Botezatorul“, a fost construit` \n anul 1937 de conducerea mân`stirii Stanisoara.  Actuala biseric` din piatr` a fost construit` \ntre anii 1903-1908 sub 96 familia mea

ctitoria episcopului Gherasim Timu[, iar \n 1937 se construie[te biserica paraclis.  Mân`stirea Stâni[oara este situat` \ntr-o c`ldare ad`postit` sub un pinten de stânc` numit Gr`din` Zânelor.

Trasee montane Mân`stirea Stâni[oara este [i un punct de plecare pentru unele din traseele montane din masivul Cozia. Una din rute este cea spre Satul P`u[a, prin {aua La Troi]a, traseu marcat cu band` albastr`. Tot cu band` albastr` este [i traseul spre sta]ia CFR Lotru prin Stânca Col]ul lui Damaschin.


ltima din mân`stirile prezentate este poate cea mai celebr` mân`stire din România [i cu siguran]` cea mai valoroas` ctitorie a domnitorului {tefan cel Mare. Legenda spune c` {tefan a ie[it \nving`tor \ntr-o b`t`lie cu turcii doar dup` ce i-a promis lui Daniil Sihastrul c` va zidi pe melegurile Vorone]ului o mân`stire \nchinat` Sfântului Gheorghe. Dup` izbând`, domnitorul [i-a ]inut promisiunea, iar ctitoria sa a devenit cea mai cunoscut` dintre mân`stirile nord-bucovinene. Tabloul votiv \l \nf`]i[eaz` pe ctitor al`turi de doamna Maria Voichi]a, o fiic` [i fiul Bogdan. |ns`, ceea ce a f`cut Vorone]ul celebru, ca de altfel toate mân`stirile din Bucovina, nu i se datoreaz` lui {tefan, ci fiului natural al acestuia, Petru Rare[. Deoarece pictura exterioar` a fost realizat` \n timpul acestui domnitor [i la ideea expres` a acestuia. Frescele sunt de o valoare inestimabil`. Asta datorit` calit`]ilor artistice, dar [i datorit` culorii albastre specifice, unice \n lume. Mân`stirea Vorone]ului a fost \nc` de la \nte-

U

Perla Bucovinei Mân`stirea Vorone] este socotit` „Capela Sixtin` a Orientului“ pentru marea fresc` de pe fa]ada de vest, numit` „Judecata de apoi“. De asemenea, „albastrul de Vorone]“ este considerat de specialisti ca unic \n lume [i cunoscut asemenea ro[ului lui Rubes sau verdelui lui Veronese. Pe fondul albastru este prezentat „Arborele lui Iesei“ sau Genealogia lui Iisus Hristos, iar pe coloane sunt picta]i filozofii greco-latini.

Informa]ii  |n stânga u[ii de intrare este zugr`vit chipul aureolat al Sf. Cuvios Daniil Sihastrul. Deasupra u[ii str`juieste Icoana „Deisis“. Pe contrafort este pictat Sf. Mare Mucenic Gheorghe, patronul Mân`stirii, iar pe primele rânduri ale acestui ansamblu de pictura, este reprezentat sus, „Acatistul Sf. Nicolae“ [i mai jos, „Acatistul Sf. Ioan cel Nou de la Suceava“.  Valoroas` artistic este [i catapeteasma din lemn de tisa, aurit, u[ile \mp`r`te[ti fiind o adevarat` capodoper` de sculptur` \n lemn. De mare pre] este tronul Mitropolitului Grigorie Ro[ca, tronul lui {tefan cel Mare din interiorul bisericii fiind o copie.  |n pronaos se afl`, stra`juit de o candel` aprins`, mormântul Sf. Cuvios Daniil Sihastrul, ce a fost primul stare] al Mân`stirii.  De mici propor]ii, cu plan trilobat , având turla cu bolt` moldoveneasc` pe naos, biserica face parte dintre pu]inele monumente de arhitectur` religioas` din nordul Moldovei care-[i pastreaza \n mare m`sur` forma ini]ial`.

TEXT {I FOTO: C~T~LIN CIOLCA

Vorone]

meiere un monument memorial [i votiv. Aceasta explic`, pe de o parte, toate caracteristicile noului l`ca[ a lui {tefan cel Mare care, spre deosebire de celelalte mân`stiri ctitorite de el, nu avea camera mormintelor. Aceast explic` [i aten]ia de care mân`stirea s-a bucurat \nc` de la \nfiin]are. |n 1547, Mitropolitul Grigorie Ro[ca sfetnic a lui Petru Vod` Rare[ [i v`r cu domnul, construie[te pridvorul \nchis de la vest, pentru care adopta o solu]ie nemai\ntâlnit` pânz la el, \n cadrul czreia arhitectura este vizibil subordonatz decorului pictat: peretele de vest al pridvorului este un perete plin nestrzpuns de nici o deschidere.

familia mea 97


Timp liber TURISM

Apusenii Drume]ie prin ]ara Cr`i[orului Apusenii sunt un locu unde timpul curge aparte. |nc` po]i vedea, pres`rate pe dealuri [i coline, case din alt veac [i oameni \mbr`ca]i \n port popular. Adaug` la acestea frumuse]ea r`pitoare a locurilor [i Apusenii devin o destina]ie de vacan]` obligatorie.

Cheile Turzii heile Turzii sunt, poate, cel mai fascinant fenomen natural al Mun]ilor Apu seni. Formate de-a lungul râului H`[date (afluent al râului Arie[), cheile \ncep nu departe de ora[ele Cluj Napoca [i Turda. Pe o lungime de 3,5 km, apele râului au creat un adev`rat canion, adânc de aproape 350 metri. Po]i ajunge aici fie de la Turda, pe [oseaua ce duce spre Câmpeni (din care se desprinde o [osea asfaltat` spre cariera de calcar [i, de aici, la cabana situat` la intrarea \n chei, fie de la Cluj, mergând c`tre localitatea Tureni, pe [oseaua Cluj - Turda.

C

104 familia mea

Cheile te vor \ntâmpina cu un peisaj de o rar` s`lb`ticie: pere]i de stânc` de peste 200 metri \n`l]ime, creste ascu]ite, turnuri de piatr`, grohoti[uri [i arcade. Toponimele sunt sugestive: Turnul Galben, Col]ul Cr`pat, Peretele Uria[, Jgheabul Fioros, Creasta Coco[ului sau Col]ul Cet`]ii. De altfel, Cheile Turzii sunt unul din cele mai importante locuri din ]ar` pentru practicarea escaladei sportive [i a alpinismului. C`]`r`torii au aici peste 150 de trasee de escalad`. Dar \n chei g`se[ti [i peste 100 de kilometri de drumuri marcate pentru drume]ii.

Date practice

 Traseele de drume]ie, fac leg`tura cu alte obiective din jur: Cheile Turenilor, Cascada Ciuca[, Cheile Borze[tilor.  Cheile Turzii cuprind un \ntreg complex de pe[teri (peste 30), structurat pe 5 niveluri. Pe versantul drept se afl`, de exemplu, 17 pe[-

teri (Pe[tera de dup` Munte - 72 metri lungime, Pe[tera de la Gura Ha[d`]ii - 11 metri lungime, etc). Pe versantul st‚ng se afl` 5 pe[teri de dimensiuni importante.  Distan]a dintre Cheile Turzii [i Tureni (Cheile Turului) este de aproximativ 1 or` de mers pe jos.


Date practice

 Ghe]arul de la Sc`ri[oara este cel mai mare din ]ar`, cu un volum de 30.000 m3 [i vechi de vreo 3000 de ani.  Ghe]arul de la V‚rtop este situat l‚ng` Arie[eni, la 1300 m altitudine.  Tot o pe[ter` cu ghe]ar din Apuseni este cea de la Zgur`[ti.  |n masivul Bedeleu g`se[ti

Pe[tera Huda lui Papara,la 80 de kilometri de comuna Albac. Pe[tera se desf`[oar` de-a lungul a circa 2000 m, pe l‚ng` un r‚u subteran, cu lacuri [i cascade, s`li spa]ioase [i sectoare \nguste de mare spectaculozitate. Este, \n acela[i timp, una din pu]inele pe[teri din ]ar` cu acumulare de aer cald (20fiC).

Pe[teri [i iar pe[teri pusenii sunt poate zona cu cele mai multe pe[teri din ]ar`. Cea mai celebr` [i cea mai bine amenajat` este pe[tera Ur[ilor. A fost descope rit` \n 1975, \n urma unei dinamit`ri la cariera de marmur` de la Chi[c`u. Ulterior, \n 1980, o parte din pe[ter` a fost amenajat` [i electrificat`. Po]i ajunge aici pe DN 76 (Oradea - Deva)

A

pân` la comuna Sudrigu, de unde pe DJ 763 mai sunt \nc` 16 km. O alt` pe[ter` renumit` este cea de la Sc`ri[oara (foto sus, dreapta), situat` \n sudul Masivului Bihor. Sc`ri[oara este cea mai mare pe[ter` cu ghea]` din România. Nu este singura pe[ter` cu ghe]ar. Tot \n Apuseni vei g`si Ghe]arul de la Vârtop (foto extrema dreapt`).

Zona Padi[ ituat` \n ramura nordic` a Mun]ilor Bihor, zona Padi[ este, poate, cea mai celebr` parte a mun]ilor Apuseni. Celebritatea ei se datoreaz` \n principal ansamblului carstic Cet`]ile Ponorului, dar [i altor forma]iuni naturale, cum ar fi, Cheile Some[ului Cald, Cheile Galbenei sau Obâr[ia V`ii Boga. Aici se poate ajunge fie cu ma[ina, pe drumul forestier R`chitele – Ponor – Padi[, fie pe jos, pe potecile marcate. Bazinul Padi[ este \nchis de o cunun` muntoas` ne\ntrerupt` [i e alc`-

S

tuit dintr-o succesiune de fâ[ii de roci impermeabile, care determin` ca apele de aici s` apar` [i s` dispar` \n [i din subteran. Din acest punct de vedere, Padi[ul este un adev`rat „[vai]er“, plin de goluri subterane \n care se dreneaz` apele Some[ului Cald, Arie[ului [i ale Cri[ului Pietros. Cheile Some[ului Cald sunt un principal traseu de drume]ie. |mpreun` cu Cet`]ile R`desei, acestea reprezint` cursul superior al Some[ului Cald, pân` la confluen]a cu râul Alunul Mare.

 Tot \n zona Padi[ g`se[ti [i Cheile Galbenei, un traseu de o rar` frumuse]e care \ncepe cu Izbucul Galbenei. Pe primul sector, cel mai spectaculos, ele au o lungime de 1,5 km, \nconjur‚nd practic, pe la estsud-vest, Poiana Florilor. Cheile continu` circa 6 km cu un sector

deosebit de s`lbatic p‚n` la confluen]a cu Valea Bulzului.  Regiunea Padi[ este traversat` de la est la vest de un drum forestier de 53 km (Rachi]ele ñ Ic Ponor ñ Padi[ ñ Pietroasa). Din acest drum forestier, sunt accesibile numeroase drumuri jude]ene asfaltate.

FOTO: ©GULIVER

Date practice


Timp liber TURISM

Pe[tera Focul Viu e[tera care ad`poste[te al treilea ghe]ar ca m`rime din România este siotuat` \n zona turistic` Padi[, aflat` \n ramura nordic` a mun]ilor Bihor [i \[i datoreaz` numele unui curios efect optic. Soarele de va r` lumineaz` ghe]arul printr-o mic` deschidere [i arunc` iriza]ii ciudate pe suprafa]a ghe]ii. Efectul e vizibil doar \ntr-un moment precis al zilei, din jurul prânzului. Din p`cate, doar \n zilele \nsorite. Pe[tera are dou` s`li. Pri ma dintre ele, de mari dimensiuni, ad`poste[te ghe]arul. Accesul la pe[ter` se face printr-o galerie descendent`, pe o scar` de lemn. Tavanul primei s`li este spart de o fereastr` natural`, prin care o mare cantitate de bu[teni [i z`pad` au c`zut de afar`.

P

Bu[tenii au fost prin[i \n ghe]ar [i, putrezind, au colorat ghea]a. Prin tavanul pe[terii p`trunde suficient` lumin` pentru a dezv`lui splendoarea grupurilor de stalagmite de ghea]`. Una din margi-nile blocului de ghea]` coboar` abrupt \ntr-o crevas` adânc` pe lâng` peretele de stânc`. O galerie aflat` dincolo de stalagmite duce c`tre sala mic` a pe[terii, coborând circa 4 metri pe partea stâng` a alunec`rii de ghea]`. Aceast` sal` nu are lumin` natural`. Pe[tera se \ncheie cu o gaur` vertical` blocat`. Exist` dou` motive pentru care ghea]a se p`streaz` \n pe[ter`: tavanul deschis care introduce aer rece \n`untru [i lipsa ventila]iei care \l p`streaz` rece \n timpul anului.

Trasee \n zona Padi[

 Circuitul Cet`]ilor Ponorului marcaj: punct albastru (6 ore).  Circuitul Galbenei - marcaj: punct galben (9 ore).  Circuitul izvoarelor Some[ului Cald - marcaj: punct ro[u (6 ore).  Circuitul Groapa de la B‚rsa marcaj: band` galben` (3 ore).

 Cabana Padi[ - platoul carstic Lumea Pierdut` - marcaj: crucegalben` (2, 1/2 ore).  Poiana V`r`[toaia - Gardu Boghii - Piatra Boghii - marcaj: dublu punct ro[u (1 or`).  Cabana Padi[ - C`tunul Coble[ - marcaj: triunghi ro[u (5 ore).

Cet`]ile Ponorului et`]ile Ponorului sunt, f`r` doar [i poate, cea mai grandioas` forma]iune carstic` din Românai, fiind obiectivul de maxim interes al zonei Padi[ului. Ele se g`sesc \n partea de sud a bazinului, la cap`tul V`ii Cet`]ilor, care \[i formeaz` cursul din izvoarele ce apar \n Poiana B`l`leasa. Numele de „Cet`]i ale Ponorului“ vine de la forma specific` a acestui ansamblu carstic. Ele constau din 3 mari circuri calcaroase, a[ezate \ntr-o depresiune de 300 m adâncime [i

C

având mai mult de 1 km diametru, la nivelul cel mai de sus. Cel de-al treilea circ, de altfel [i cel mai mare, este desp`r]it de depresiunea central` ce \nchide Valea Cet`]ilor. Exist` dou` trasee principale \n Cet`]ile Ponorului. Unul la baza lor, de unde se poate intra \n Pe[tera Ponorului. Cel de-al doilea, [i cel mai spectaculos, este \n jurul circului mare, \n vârful Cet`]ilor, de unde se vede toat` panorama v`ii. Balcoanele din lemn ce sunt dispuse pe margine nu sunt prea sigure.

Date practice

 Cet`]ile Ponorului au fost declarate rezerva]ie natural` \nc` din 1952, mai apoi ob]in‚ndu-se statutul de monument al naturii [i trec‚nd \n custodia Academiei Rom‚ne.  |n imediata apropiere a complexului carstic, la circa 1 km dis-

tan]` se g`se[te cabana Cet`]ile Ponorului. Este important de [tiut pentru c` \n Apuseni drumurile sunt foarte lungi iar cabana are o pozi]ionare avantajoas` pentru majoritatea traseelor din zon`. Cabana dispune de 40 de locuri, iar pre]ul este de 35 lei/persoan`.

onstituie un Cet`]ile Ponorului critoriul *bazin \nchis de pe te e suprafa]`. c`ruia lipse[te apa dnorului const` Bazinul Cet`]ile Po comunic` doar din 8 bazinete care pe sub p`m‚nt.

100 familia mea


Date practice

 Mun]ii Trasc`u alc`tuiesc extremitatea de r`s`rit a Apusenilor. Sectorul nordic al mun]ilor este ocupat de Culmea Petre[ti, care str`juie[te municipiul Turda  De la Aiud, [oseaua ce merge spre Cluj Napoca urmeaz` aproape conturul mun]ilor Trasc`u pe linia imaginar` a podi[ului Transilvaniei.

 Un inedit punct de atrac]ie este Salina Turda, una din cele mai importante centre extractive de sare din Transilvania medieval`. Atestat` documentar din secolul XIII, salina este exploa tat` p‚n` \n 1932. |n timpul celui de-al doilea r`zboi mondial este folosit` ca ad`post, iar din 1992 se viziteaz`.

Mun]ii Trasc`ului zon` foarte c`utat` de turi[ti, \n special de amatorii de drume]ie [i de mountain-biking, este masivul Trasc`u. Boga]i \n fenomene carstice (izbucuri, ponoare, chei, pe[teri), Mun]ii Trasc`u sunt situa]i la limita estic` a Apusenilor, fiind una din marile atrac]ii ale jude]ului Alba. Punctele de interes din zon` sunt Cheile Aiudului, depresiunea Trasc`u-Râmetea, Cheile Intregaldei, pe[terile Huda lui Papara [i Poarta Zmeilor, Cheile Râme]ului cu mân`stirea de la Râme]. Cheile Râme]ului, dezvoltate pe cursul mijlociu al pârâului Râme], se \nscriu printre cele mai importante obiective turistice din Mun]ii

O

Apuseni. Dup` ie[irea din chei, la aproximativ 3 km. \n aval, pârâul Râme] formeaz` un nou sector de chei, \n vecin`tatea M`n`stirii Râme]. De[i desf`[urate pe o lungime de circa 100m, aceste chei sunt deosebit de spectaculoase. Nu trebuie s` ratezi satul Col]e[ti, cu ruinele cet`]ii cu acela[i nume. Aflat` la o \n`l]ime de 1.120 m, cetatea d`inuie de peste 700 de ani, fiind la origine, re[edin]a familiei boiere[ti Thorotzaky. Pe turnul nordic se p`streaz`, de altfel, o inscrip]ie care men]ioneaz` aceast` familie drept constructorul castelului \n secolul al XIII-lea. |n secolul al XVIII-lea, armata austriac` avea s` \l distrug` par]ial.

Date practice

 Av‚ndu-[i izvoarele la sud-vest de V‚rful Poeni]a (1438 m), \n Mun]ii Metaliferi, p‚r‚ul R‚me] (numit [i Geoagiu) str`bate, de la vest la est Mun]ii Trasc`u [i se vars` \n Mure[, \n zona ora[ului Teiu[. .  Valea R‚me]ului este bogat` [i \n

pe[teri (circa 47). Cele mai cunoscute sunt Pe[tera Ornezului (320 m lungime) [i Pe[tera Stearp` (212 m lungime)  M`n`stirea R‚me] este unul din cele mai vechi a[ez`minte monahale din Transilvania, ctitorit` \n 1487.

Unde ne caz`m P locuri \ntr-un total de 10 camere. Tarife: 9 € / persoan` \n

ensiunea Aurora - comuna Albac, pe Valea Arie[ului - 22 de

interior, 3 € / cort sau rulot`

abana Vârtop - Comuna Arie[eni. Situat` la circa 20 m de

C locul de plecare a teleschiului de la pârtia Vârtop, dispune de 32 de locuri; tarife: 25 € /camer` cu baie proprie; 20 € /camer` cu baie comun`. ensiunea Alpin - Comuna Arie[eni. Situat` \n afara comunei

P Arie[eni, la 100 m de pârtia de schi Vârtop, 23 de locuri

\ntr-un total de 10 camere. Tarife: 10 € / persoan`.

ensiunea Sofia - Comuna Garda. La circa 1 km de la intrarea comun`. Are un total de 4 camere cu 10 locuri. Tarife: 6 € / persoan`.

TEXT {I FOTO: C~T~LIN CIOLCA

P \n

ensiunea Poarta Zmeilor - Comuna Salciua. La circa 1,4 km

P de la intrarea \n comun`. Are 5 camere cu 11 locuri.

Tarife: 7 € / persoan`.

familia mea 101


Timp liber TURISM Biserica fotificat` de la Ag=rbiciu

o vizit` la cet`]ile transilvane Sud estul Transilvaniei are o caracteristic` aparte. Anume, num`rul mare de biserici fortificate din secolele XII - XII \n satele locuite de popula]ia germanic` denumit` generic Ñsa[iì. FOTO: C~T~LIN CIOLCA

* Laa bpioser]riiicasefoarftli`ficla localnicul care at` din B`gaciu

chei vrei s` vizitezi trage clopotele. Dactae duci la casa biserica, trebuie s` ` biseric`. acestuia, chiar l\ng

Bisericile-cet`]i ona de sud - est a Transilvaniei corespunde cu arealul pe care au fost colonizate comunit`]i de entitate german` (flandrenses, theutonici, saxones) de c`tre regii Ungariei din dinastia arpadian`. Satele s`se[ti sunt caracterizate de un sistem specific de cultivare al terenului, un model de a[ezare [i organizare a gospod`riilor ]`r`ne[ti, p`strate \nc` din Evul Mediu. Localit`]ile sunt dominate de bisericile lor fortificate. Astfel de biserici-cet`]i sunt cunoscute [i \n alte p`r]i ale Europei medievale, mai ales \n mediul germanic [i sudul Fran]ei, \ns` frecven-

Z

104 familia mea

]a lor [i gradul de conservare a fondului arhitectonic original, este \n Transilvania mai mare decât oriunde. Tipologia lor este divers`, trecând de la l`ca[ul de cult propriu - zis fortificat pentru ap`rare, apoi biserici nefortificate \nconjurate de ziduri [i turnuri de ap`rare, pân` la biserici cetate, prev`zute cu mai multe incinte fortificate, rondele [i bastioane. Cele mai multe au fost la origine biserici tip basilic` romanic` (sec. XIII) sau gotic` (sec. XIV – XV), care sub imperiul primejdiei invaziilor otomane, din secolele XV – XVII au fost supra\n`l]ate [i fortificate.

FOTO: C~T~LIN CIOLCA

FOTO: C~T~LIN CIOLCA

Portrete medievale

B`gaciu

 Vom \ncepe periplul cet`]ilor transilvane cu biserica fortificat` de la B`gaciu, nu departe de Târn`veni. Biserica-hal` \n stil gotic t‚rziu este datat` \ncep‚nd cu secolul XV, iar \mprejmuirea a fost realizat` \ntre secolele XV - XVII. Biserica se afl` pe uli]a principal` a satului.

Aceasta se remarc` prin sculpturile construc]iei. Portalurile de sud [i de vest sunt bogat \mpodobite; apar de asemenea, ornamente din piatr` de cor. S-au p`strat valoroase obiecte de amenajare interioar`. Altarul de la \nceputul secolului XVI are \n scrin treu sculpturi ale Mariei.


Biertan

Rupea

M

pân` la por]ile cet`]ii, \ns` efortul \]i va fi r`spl`tit din plin. Priveli[tea oferit` de Dealurile Homoroadelor [i de Podi[ul Hârtibaciu este de neuitat. Cetatea a fost construit` cu \ncepere din anul 1324, \n perioada r`scoalei sa[ilor \mpotriva regelui Ungariei, Carol Robert de Anjou. |n prima curte vei g`si o fântân` adânc` de 59 de metri.

FOTO: C~T~LIN CIOLCA

ica localitate Rupea, situat` pe [oseaua Bra[ovSighi[oara, te \ntâmpin` cu ruinele unei cet`]i situate pe un deal impun`tor. Când a fost men]ionat` \n scris pentru prima oar`, cetatea Rupea ap`rea sub denumirea de Koholom, nume care se refer` la roca pe care a fost ridicat`: bazaltul. Aici va trebui s` urci un drum \ngust

hale de \n`l]imi egale. Intrarea se face prin trei por]i. La cea din nord exist` o u[` cu un sistem foarte complicat de 19 \ncuietori, realizat de me[terii locali \n anul 1515. Fortifica]iile din jur sunt considerate [i azi drept cele mai puternice fortifica]ii din Transilvania ale unei cet`]i ]`r`ne[ti, cu trei rânduri de ziduri, 6 turnuri [i 3 bastioane.

FOTO: C~T~LIN CIOLCA

FOTO: MIHAI DRAGOMIR / MIORITICS

 Complexul arhitectural medieval, de la Biertan, comun` situat` la 80 de kilometri de Sibiu este alc`tuit din biserica [i centura de fortifica]ii, domin‚nd dealul din centrul comunei. Bise rica a fost construit` \ntre anii 1490 [i 1520 \n stilul gotic târziu, fiind ultima din Transilvania \n`l]at` \n acest stil. Construc]ie monumental`, de mari dimensiuni, biserica din Biertan are trei

FOTO: C~T~LIN CIOLCA

Prejmer rin secolele XIV-XV, \n satul Prejmer de azi (17 km N-E de Bra[ov) a fost ridicat` o puternic` cetate, al c`rei rol era de avanpost contra invaziilor p`gâne venite prin Pasul Buz`u. Cetatea, cl`dit` \n form` de cerc, avea ziduri groase de trei patru metri, bastioane, por]i de fier [i poduri care se ridicau. |n plus, era \mprejmuit` cu [an]uri adânci care, \n caz de primejdie, erau umplute cu ap`. Ast`zi, din vechea cetate au mai r`mas doar biserica [i zidurile exterioare, excelent restaurate. Biserica, construit`

P

de cavalerii teutoni \n stil bizantin, a fost dedicat` ini]ial tot ritului bizantin. Dup` alungarea cavalerilor teutoni (1224) [i colonizarea T`rii Bârsei cu sa[i, l`ca[ul a devenit reformat. Cu adev`rat remarcabile sunt cele 270 de c`m`ru]e, dispuse pe trei niveluri, ca ni[te faguri, \n interiorul zidurilor cet`]ii. Fiecare familie avea câte o astfel de c`m`ru]`, folosit` ca ad`post \n cazul \n care cetatea era asediat`. Au fost construite dou` rânduri de ziduri, iar \n 1540 cet`]ii i s-a ad`ugat o barbacan` (tunel prev`zut cu grilaj).

 Biserica fortificat` din satul Axente Sever (jud. Sibiu, pe drumul dintre Media[ [i Sibiu) este una din cele mai neobisnuite biserici fortificate s`se[ti, cu un turn masiv ridicat peste partea central` a monumentului [i av‚nd o capela romanic` alipit` pe latura de sud. Denumirea localit`]ii vine de la pa[optistul Axente Ioan, numit [i „Sever”, par-

ticipant la revolu]ia din 1848. Biserica ad`poste[te o bijuterie, [i anume orga baroc` din anul 1777. Ca s` o vizitezi trebuie, ca la mai toate bisercile transilvane, s` iei leg`tura cu cei care au grij` de monument. |n cazul bisericii din Axente Sever, o familie de româno-unguri care locuiesc chiar \n interiorul zidurilor bisericii.

FOTO: C~T~LIN CIOLCA

Axente Sever


FOTO: C~T~LIN CIOLCA

Timp liber TURISM

FOTO: C~T~LIN CIOLCA

Ru[i otografia al`turat` nu este f`cut` dintr-o perspectiv` gre[it`. Turnul bisericii din Ru[i chiar este \nclinat spre r`s`rit. Poreclit` „Pisa Transilvaniei“, biserica fortificat` de aici, pe drumul dintre Târn`veni [i Media[, are o istorie de câteva sute de ani. Coco]at` pe un deal, biserica este una din cele trei existente \n sat. A fost cl`dit` de sa[i [i a avut la origine trei turnuri din care a mai r`mas doar cel \nclinat, care ad`poste[te clopotni]a, \nc` \n func]iune. Turnul a \nceput s` se \ncline imediat dup` terminarea construc]iei. Se pare c` de vin` este dealul pe care e construit, care alunec` \ncet. Pu]in eviden]iat` \n cataloage [i informa]ii turistice, biserica ar putea constitui una din atrac]iile jude]ului Sibiu.

F

Homorod

 |n satul Homorod din jude]ul Bra[ov se afl` una din foarte rarele biserici-sal` romanice, care dateaz` din ultima treime a secolului XIII. Biserica romanic` a fost modificat` \n secolele XV [i XVIII, ad`ugându-i-se un zid dublu [i un turn de cor.

Zidul interior este \n form` de patrulater [i are turnuri la col]uri. La sfâr [itul secolului XVIII a fost construit corul din zidul sudic al bisericii. Tot din aceast` perioad` dateaz` [i mobilierul interior (altar, amvon, strane), \n stilul barocului transilvan ]`r`nesc.

FOTO: C~T~LIN CIOLCA

P

pictur` original`. Clopotul mijlociu, are o inscrip]ie, datat` \n secolul XV, iar orga este din 1791. Biserica este \nt`rit` cu mul]i contrafor]i, iar cele 4 turnuri sunt plasate \n cele patru puncte cardinale. Turnul estic este turnul de poart`, iar \n turnul vestic a func]ionat pân` \n anul 1914 o cistern` alimentat` printr-o aduc]iune de ap` de pe dealul \nvecinat. Zidul are bre[e pentru tragere [i guri pentru aruncarea smoalei. Lucr`rile de restaurare din 1966 au redat aspectul ini]ial.

FOTO: MIHAI DRAGOMIR /

e un deal ce se \nal]` deasupra satului Alma atestat documentar \n anul 1289 se afl` o biseric` din anul 1502 \nconjurat` de o adev`rat` cetate construit` la \nceputul secolului al XVI-lea. Zidurile de ap`rare, care au fost construite \n secolul XV, sunt poligonale [i \nt`rite cu patru turnuri. |n secolul XIX biserica a fost modificat` masiv. Din aceast` perioad` dateaz` interioarele clasice (altar [i org`) [i tot atunci a ap`rut bolta baroc` [i cristelni]a. |n biseric` sunt vizibile fragmente de

MIORITICS

Alma Vii

Slimnic

 Pe drumul na]ional DN14, cu pu]ini kilometri \nainte de a intra \n Sibiu, te \ntâmpin` pe un deal ruinele unei cet`]i medievale parc` desprinse dintr-un tablou renascentist. Cetate de ap`rare ]`r`neasc` pentru protejarea c`ii de acces Sibiu Medias, Slimnicul a fost asediat` de

mai multe ori, a fost cucerit` \n 1529 de Ioan Zapolya [i \n 1602 de Moise Secuiul. A rezistat atacului turcesc din 1658 dar a fost devastata [i incendiat` \n 1706, \n timpul r`zboiului dintre curu]i si lobon]i. Pierzându-[i rolul militar, cetatea era deja p`r`sit` \n secolul al XVIII-lea.

*rCefl`ocut` [i este func]ional`p. e potni]a cet`]ii este

aproa Aici clopotele se bat localnic n u e d la fiecare or` cetate. care are grij` [i de

100 familia mea


Viscri

FOTO: DRAGO{ MATEI / MIORITICS

 Biserica din comuna Viscri este probabil singura fort`rea]` din Rom‚nia care ad`poste[te o biseric` din secolul XII [i care nu este \n ruine. Ca s` ajungi aici, po]i lua trenul de la Bra[ov \nspre Feldioara sau po]i merge cu ma[ina 16 km pe drumul na]ional 13. De afar`, citadela nu pare mare, \ns` o dat` intrat`

aici vei fi impresionat` de imensitatea zidurilor. Se pare c` \ntreg ansamblul a fost construit de cavalerii Teutoni care au tr`it aici vreme de 14 ani. Turnul principal are vedere c`tre sat [i are aproape 10 m \n`l]ime. |n interior se pot vedea funda]iile capelei construit` \n stil roman [i ruinele unei cripte.

a c\]iva kilometri de Blaj, pe drumul spre Târn`veni, treci prin satul {ona. Ansamblul bisericii fortificate de aici este constituit din biserica evanghelic` [i o incint` de form` pentagonal`, amplasate \n partea de vest a satului. Elementele originale la biseric` [i incint` sunt pu]ine, deoarece ansamblul fortificat a suferit numeroase refaceri \n secolele XVIII [i XIX. Din bazilica veche, probabil gotic`, se mai p`streaz` doar corul semicircular, datat 1640. |n rest, biserica a fost ref`cut` \n stil baroc \n secolul al XVIII-lea. Tot din prima faz` da teaz` cl`direa por]ii de est (din stânga por]ii actuale pân` la clopotni]`) desf`[urat` pe dou` niveluri. Pe latura de sud se p`streaz` urmele [an]ului de ap`rare, lat de 6m [i adânc de 1m.

Proiectul Mioritics

ITICS

L

FOTO: ADI MARINECI / MIOR

FOTO: C~T~LIN CIOLCA

{ona

Bazna

 |n comuna Bazna vei g`si o frumoas` biseric` fortificat` construit` \n anul 1402 [i modificat` ulterior \ntre 1504-1506. Altarul datând din 1430-1440 decorat cu reliefuri este expus la Muzeul Bruckenthal din Sibiu. De remarcat aici este [i orga

baroc` [i o stran` din secolul XVI. Biserica este foarte bine \ntre]inut` datorit` familiei de sa[i care se ocup` de aceasta [i care este foarte primitoare. Neap`rat s` te urci \n turnul de la intrare de unde vei avea o priveli[te deosebit` asupra satului.

Biserica fotificat` din Cloa[terf

ac` vrei s` afli mai multe despre bisericile fortificate din

D Transilvania po]i accesa un excelent [i exhaustiv site dedi-

cat acestora (www.biserici-fortificate.com).

roiectul se nume[te Mioritics [i \[i propune valorificarea

P cultural` [i turistic` a peste 50 de biserici fortificate s`se[ti

din Transilvania. Prima etap` a reprezentat-o o caravan` foto \n satele dintre Sighi[oara – Agnita – Sibiu, \n anul 2004. articipan]ii au str`b`tut peste 1.200 km prin locuri deosebit

P de frumoase [i pline de istorie. Caravana a trecut prin 62 de

sate [i s-au realizat peste 6.000 de fotografii.

esf`[urarea proiectului continu` cu expozi]ii de fotografie

D deschise publicului, \n România (Sibiu, Sighi[oara, Biertan, FOTO: DRAGO{ MATEI / MIORITICS

Bucure[ti, etc), dar [i \n Germania [i Austria.

xpozi]iile sunt un excelent mijloc de promovare a culturii

E [i istoriei, o prezentare a unei imagini adev`rate [i vii a Ro-

mâniei, dar [i un bun prilej de \ntâlnire a comunit`]ilor. Proiectul se bucur` de \naltul patronaj UNESCO.

familia mea 101


Timp liber TURISM

Bra[ov o excursie la poalele Tâmpei Bra[ovul este unul din cele mai speciale ora[e din România. {i asta pentru c`, de[i este unul din cele mai mari ora[e din România, este plasat la poalele mun]ilor, \ntr-o loca]ie cu totul extraordinar`! *iBtorrae[[otivustlr`arzei dunin România. Cea

ele din cele mai

p n ora[ este mai \ngust` uli]` diune c` ar fi cea strada Sforii. Se sp din Europa. mai \ngust` strad`

Un ora[ \n inima muntelui sta face ca, atunci când ur mezi traseele montane care \ncep din ora[, dup` nici 20 de minute de urcu[ s` te afli \n plin munte, f`r` claxoane, semafoare [i miros de e[apament. Ora[ul este situat chiar sub muntele Tâmpa, care se \nal]` la 400 m deasupra Bra[ovului. Dac` mai adaugi la asta sta]iunea Poiana Bra[ov, aflat` la numai 12 km distan]` de ora[, atunci cu adev`rat avem de-a face cu o biju terie urbanistic`. Bra[ovul este poate cel mai cunoscut ora[ de influen]` germanic` din România. Vechea cetate este \nc` vizibil` iar bastioanele care se mai

A

104 familia mea

pot vizita [i azi amintesc de vremea breslelor [i a manufacturierilor medievali. Una din por]ile vechii cet`]i care \nc` se mai folose[te este poarta Schei. Din dreptul ei \ncepe pitorescul cartier Schei, o aglomerare de str`du]e \nguste care se prelungesc pân` \n munte \n dreptul Pietrelor lui Solomon, denumire sub care se cunosc cheile râului Solomon. Dup` legend`, So lomon ar fi un rege maghiar care ar fi s`rit cu calul s`u peste pr`pastia dintre stâncile care m`rginesc defileul. Urm`ritorii s`i au c`zut \n pr`pastie [i astfel regele a sc`pat de uurm`ritori.

Date practice

 |n cartierul Schei, lâng` Catedrala Sfântul Nicolae, se afl` prima [coal` româneasc`, atestat` pentru prima dat` \n 1495.  Demn` de vizitat este [i cetatea Bra[ovului. Construit` \n vârful unui deal \n 1395, cetatea a fost distrus` \n 1529 [i ref`cut` prin secolul XVI.

 Poarta Schei a fost ridicat` \n anii 1827 - 1828 pentru a u[ura comunicarea cu cetatea a locuitorilor din Scheii Bra[ovului.  Lâng` Poarta Schei se g`se[te Poarta Ecaterinei, una dintre cele mai vechi por]i care [i-a p`strat aspectul original.


Date practice

 Construit` ini]ial ca turn de veghe, pe la 1500, cl`direa ce troneaz` \n centrul Pie]ei Sfatului a fost transformat` \n Prim`rie o dat` cu dezvoltarea ora[ului. Din 1950, cl`direa g`zduie[te Muzeul Jude]ean de Istorie.  Casa Negustorilor, ast`zi Galeriile Corona, a constituit hala ora[ului din secolul XVI. |n

Centrul Vechi u siguran]` cea mai cunoscut` pia]` din România, de când cu Cerbul de Aur, Pia]a Sfatului este poate una din cele mai frumoase pie]e de influen]` germanic` din România. Cl`dirile sale amintesc de mo[tenirea s`seasc` a regiunii. Pia]a este \nconjurat` de magazine, cafenele [i restaurante iar vânz`torii ambulan]i [i muzicienii

C

de ocazie aduc un plus de culoare locului. Lâng` Pia]` se g`se[te strada Republicii, o arter` pie-tonal` \n]esat` de magazine [i restaurante. Aici vei g`si mai ales magazine de artizanat cu obiecte realizate manual. Pia]a Sfatului este chiar sub vârful Tâmpa pe care se poate urca cu telecabina (accesul se face strada Romer, lâng` zidul cet`]ii).

Biserica Neagr` onumentul emblematic pentru Bra[ov este cu siguran]` Biserica Neagr`. Numele l-a primit de la marele incendiu din 1689 când focul a \nnegrit zidurile bisericii. Renovarea a durat aproape 100 de ani, r`stimp \n care a fost ridicat acoperi[ul \nalt de 20m \n forma care se p`streaz` [i azi. Biserica Neagr` este o biseric` de tip hal`, caracterizat` prin \n`l]imea egal` a navei centrale [i a navelor laterale. Lumina p`trunde prin vitralii \nalte, conferind corului o luminozitate deosebit`. |n 1542, umanistul

M

sas Johannes Honterus introduce slujba religioas` dup` ritul evanghelic - lutheran \n limba german`, slujb` care se oficiaz` astfel [i azi. Honterus este, de altfel, una din personalit`]ile bra[ovene de marc`, reformator al bisericii sa[ilor [i fondatorul gimnaziului din curtea bisericii care azi \i poart` numele. Pe peretele estic al navei laterale sudice din Biserica Neagr` se afl` un tablou al pictorului Frank Schullerus reprezentând jur`mântul sfatului or`[enesc pe „Cartea Reformei a lui Honterus, \n anul 1543.

Date practice

 Orga Bisericii Negre, una din cele mai mari din sud-estul Europei, este renumit` pentru sonoritatea ei. Cu circa 400 de tuburi, a fost construit` \ntre anii 1836-1839.  Cristelni]a din bronz, donat` \n anul 1472 de c`tre parohul Johannes Reudel, nu a fost afectat` de incendiul din 1689 [i este azi

una din lucr`rile cele mai de seam` ale me[terilor locali turn`tori \n bronz din Evul Mediu.  |n Biserica Neagr` se mai p`streaz` [i trei canate cu cinci ta blouri de la altarul din Feldioara (sfâr[itul secolului XV-lea), unul din cele mai valoroase altare gotice din Transilvania.

pivni]a cl`dirii exista o crâ[m` denumit` sugestiv „Casa de be]ie“.  Strada Republicii, a fost numit` \nainte strada C`ld`rarilor pentru c` pe aceast` strad` locuiau membrii acestei bresle.  Pe strada Mure[enilor, se afl` o impun`toare biseric` romano-catolic` construit` \ntre anii 1776 - 1782 .


Timp liber TURISM

Turnul alb ituat pe dealul Warthe (Straja) Turnul Alb a fost ridicat pe la 1460 [i face parte din structura de ap`rare a vechii cet`]i a Bra[ovului. Se mai pot vedea câteva bastioane ale vechiului zid: Bastionul }es`torilor, al Fierarilor, al Post`varilor, Bastionul Graft [i Turnul Negru. Turnul Alb este unul din locurile pe care nu trebuie s` le ratezi \n Bra[ov. |n primul rând pentru c` de aici panorama asupra Pie]ei Sfatului este superb`, iar \n al doilea rând pentru c` turnul a fost renovat recent (lucr`rile s-au \ncheiat anul trecut) iar \n interior a fost amenajat un cochet muzeu. Turnul are cinci niveluri, fie-

S

care dotat cu guri de tragere [i locuri de unde se arunca smoal`, iar partea superioar` era prev`zut` cu creneluri. La data construc]iei, a fost \ncredin]at pentru \ntre]inere [i ap`rare me[terilor cositorari [i ar`mari. Grav afectat de incendiul din 1689, a fost renovat \n anul 1725. Intrarea \n Turnul Alb se realiza pe o scar` mobil`, printr-o u[` din partea dinspre ora[ a turnului, iar aprovizionarea cu provizii [i muni]ii se efectua din Bastionul Graft. Aici po]i ajunge [i din ora[, dar va trebui s` urci o scar` pân` la baza turnului. Dac` nu vrei s` faci efort, atunci po]i veni aici cu ma[ina pe drumul spre Poiana Bra[ov.

Date practice

 Vechea cetate care delimita Bra[ovul vechi avea [apte bastioane.  Bastionul }es`torilor, se afl` \n col]ul de sud-vest al cet`]ii, lâng` zona de paji[te de sub Tâmpa. |n interior se afl` un muzeu \n care se p`streaz` o machet` a ora[ului Bra[ov, a[a cum ar`ta \n sec. XVII.

 Bastionul Fierarilor, situat pe strada G. Bari]iu, ad`poste[te azi arhiva ora[ului Bra[ov.  Bastionul Graft a fost construit la mijlocul secolului XVI-lea, la jum`tatea distan]ei dintre Bastionul Fierarilor [i Bastionul Curelarilor, \n dreptul Turnului Alb.

Un ora[ boem ra[ovul nu este doar un ora[ istoric. Este \n aceea[i m`sur` un ora[ boem, cu o intens` via]` de noapte, cu baruri [i restaurante cochete unde se ascult` muzic` de calitate. |n special \n ultimii ani s-au deschis extrem de multe locuri \n care se poate mânca, bea [i dansa, in mare parte [i \n urma reclamei pe care o face Cerbul de Aur ora[ului. Dac` vrei s` ascul]i muzic` select` [i s` discu]i \n tihn`, f` o vizit` la „Basement Lounge“, situat pe strada Mure[enilor, nr.

B

15, la demisol. Mâncarea este excelent` [i muzica la fel. |n incinta Bastionului Graft, situat pe strada Alea dup` ziduri, a fost amenajat` o mic` cafenea cu decor medieval. Nu rata o vizit` la cofet`ria „La Vatra Ardealului“. Pr`jiturile de aici sunt cu adev`rat delicioase. Iar pentru distrac]ii de noapte, cluburile bra[ovene sunt ideale. Clubul „Angel’s Night“, de pe strada Temeliei, nr.2, promite petreceri sexy [i distrac]ii fierbin]i, iar la „Salsa Night Club“ po]i dansa toat` noaptea.

Adrese utile

 Restaurant Aquarium, str. Pia]a Teatrului, nr.1, restaurant cu specific românesc deschis non-stop  Restaurant „Morgana“, str. Republicii, nr. 7, buc`t`rie româneasc` [i interna]ional`, preparate specific bra[ovene  Cafeneaua „La Republique“.

str. Republicii, nr. 33. Muzic` de calitate [i cl`tite „ca la mama acas`“  Bar „Deane’s“, str. Republicii, nr. 19, specific irlandez, muzic` live [i bere Guinness  Club „Harley“, B-dul Mure[enilor nr. 11-13, petreceri \n fiecare noapte, animatoare [i premii

*„Sbturricul târgului“ \n Bra[ov[i[ci ada Mure]enilor este le mai locul unde g`se[ti cee din ora[. baruri [i restaurant

100 familia mea


Date practice

 Printre modalit`]ile de relaxare \n Poian` se num`r` [i zborul cu parapanta sau moto deltaplanul. Dac` e[ti interesat`, po]i contacta asocia]ia Semnal Eco-S, care ofer` astfel de servicii \n Poian`. Telefonul este 0788.590.616  |n cadrul Hotelului Piatra Mare func]ioneaz` o piscin` de

dimensiuni olimpice dotat` cu fitness, masaj sau saun`. Pre]urile sunt de 40 RON/pers. \n timpul s`pt`mânii [i 50RON/pers. \n weekend.  Una din distrac]iile la mod` \n Poian` este \nchirierea unui ATV, un mic vehicul pe 4 ro]i care urc` pante abrupte [i merge pe teren accidentat.

Poiana Bra[ov a 12 km distan]` de Bra[ov se afl` o bijuterie turistic`, sta]iunea Poiana Bra[ov (1200m altitudine). |ntinzânduse pe un platou la baza muntelui Post`varu, Poiana Bra[ov este \nconjurat` de mun]ii Post`varului, Piatra Craiului, Bucegi [i Piatra Mare. Fondat` \n 1895, Poiana a \nceput prin a fi o zon` turistic` pentru Bra[ov. Prima construc]ie \nceput` aici a fost \n 1904. |n 1906 Poiana Bra[ov a devenit sta]iune turistic` de ski [i doar trei ani mai târziu a avut loc aici prima competi]ie de ski. Poiana Bra[ov este un loc \n permanent` schimbare. Mereu apar noi loca]ii noi care o fac una din cele mai frumoase, dar

L

[i cele mai scumpe sta]iuni din ]ar`. Sta]iune cu sezon permanent, Poiana este locul de pornire pentru pitore[ti trasee \n mun]ii din jur. Se poate ajunge la cabanele de pe Post`varul (1.602 m) [i Cristianu Mare (1.704 m). Una din atrac]iile locului este centrul de echita]ie care ofer` lec]ii de c`l`rie sau plimb`ri cu tr`sura. Nu rata o vizit` la {ura Dacilor, un celebru restaurant cu specific românesc din Poian`. Po]i gusta aici numeroase specialit`]i de vânat. Dac` apreciezi surplusul de adrenalin`, po]i \ncerca bungee-jumping-ul \n Cheile Râ[noavei, \n imediata apropiere a sta]iunii.

Date practice

 Dac` vrei s` \ncerci echita]ia \n Poian`, persoana de contact este Dana V`leanu, tel 0268.262.161.  Sunt dou` telecabine \n Poian` [i o telegondol` care pot fi folosite [i vara. Cea mai nou` instala]ie de transport pe cablu este Telegondola

„Post`varul Express“ dat` \n folosin]` anul trecut.  Instala]ia de Bungee Jumping din Cheile Râ[noavei ete una din cele mai mari din Europa. |n`l]imea este de 160m iar urcarea la instala ]ie se face cu un troliu

Trasee montane din Bra[ov ra[ov - Pietrele lui Solomon - Stej`ri[ - Zimbru - Poiana

B Bra[ov. Marcaj: banda ro[ie. ra[ov - Poarta Schei - {aua Tâmpei - Poiana Stechil - Muntele B Crucuru Mare - Poiana Ruia - Cabana Post`varu - Cabana

Cristianu Mare. Marcaj: banda albastr`.

ra[ov - Poiana Nisipului - La Carier` - Poiana Dresder - Poiana

B Doamnei - Poianu Cristianu Mare - Poiana Trei Feti]e - Cabana

Poiana Secuilor - Cabana Trei Brazi. Marcaj: banda galben`.

ra[ov - Pietrele lui Solomon - Stej`ri[ - Valea Sticl`riei -

B Poiana Cristianul - Pe[tera Râ[noavei - Poiana Sub Padinu -

Valea Popii - Râ[nov. Marcaj: banda albastr`.

ra[ov - Cartierul Nou` (triunghi galben) - Cartierul Nou` -

FOTO: C~T~LIN CIOLCA

B Cabana Dâmbul Morii (linie ro[ie). ra[ov - Pe[tera Râ[noavei (linie albastr`) - Hotel Cetatea B (cruce albastr`) - Valea Poienii (cruce galben`) - Pr`pastia

Lupului (cerc ro[u) - Cabana Post`varu (cruce albastr`) - {aua Tâmpei (linie albastr`)

familia mea 101


Turism De[i pus` \n pericol de recent inauguratul canal B창stroe, Delta r`m창ne unul din cele mai fascinante locuri din ]ar`. Vei g`si o sumedenie de moduri de distrac]ie [i vei \nv`]a un milion de feluri de a g`ti [i a m창nca pe[te!

V\nt din pupa! O aventur` pe canalele

Sf창ntu Gheorghe 104 familia mea


Plaja de la Gura Porti]ei

Gura Porti]ei este un loc s`lbatic, locuit de lipoveni [i atestat pe h`r]i \nc` din 1710. Satul de vacan]` Eden este primul sat de vacan]` din România clasificat la trei stele [i dotat cu 160 de locuri de cazare.

Deltei entru Delt` e musai s` \]i iei ni[te m`suri de protec]ie. |n primul rând, ai nevoie de o geac` prin care s` nu treac` v\ntul. Asta pentru c`, de[i \n lunile astea este cald, totu[i dac` te vei plimba cu o [alup` rapid` pe canalele Deltei, [i o dat` ce ai ajuns aici sunt [anse mari s` o faci, curentul de aer este destul de puternic ca s` \]i creeze o senza]ie de disconfort termic. Tot din cauza curentului de aer va trebui s` \]i iei [i ni[te ochelari de soare.

P

Astfel echipat`, po]i \ncepe aventura explor`rii Deltei. Primul popas: Gura Porti]ei, o limb` de p`mânt \ntre Delt` [i mare. Cu toate c` delta propriu-zis` e format` de cele trei canale principale ale Dun`rii: Chilia, Sulina [i Sfântu Gheorghe, sistemul de canale [i lacuri se \ntinde mult \n sud. Aici, lacurile Razim, Zmeica [i Golovi]a formeaz` cea mai mare \ntindere de ap` dulce din România. Drumul spre Gura Porti]ei \l traverseaz` pe ultimul. Ca s` ajungi aici, vei urma dru-

mul european E 85, de la Constan]a pân` la Baia. Apoi \l vei p`r`si \ndreptându-te spre Jurilovca. Aici \]i vei l`sa ma[ina \n parcarea p`zit` a firmei care a amenajat complexul Gura Porti]ei [i vei lua vapora[ul care traverseaz` lacul Golovi]a. Pre]ul este de 50 de lei dus \ntors, iar traversarea dureaz` o or`. Odat` ajuns` la destina]ie, te \ntâmpin` o extrem de cochet` colonie de c`su]e albe. De aici po]i \nchiria b`rci cu motor sau minivapora[e pentru mai mult de 5 persoane.

Gura Porti]ei se afl` chiar la marginea dintre Delt` [i mare. |ntr-o parte ai \ntinderea m`rii, iar \n cealalt` canalele Grindului Lupilor. De aici, po]i naviga pe lacul Razim, \n sus spre Sfântu Gheorghe sau po]i cobor\ pe lacul Sinoe pân` la antica cetate histria. Lacurile Nunta]i [i Istria, din apropierea cet`]ii, sunt, de altfel, locuri cunoscute ale coloniilor de pelicani. Urm`toarea escal`, satul Dunav`], aproape de bra]ul Sfântu Gheorghe. Po]i ajunge aici [i cu ma[ina de la Jurilovca, ocolind lacul Razim p\n` la Murighiol, unde se termin` asfaltul [i \ncepe drumul de ]ar` (practicabil, totu[i). Drumul este prost [i destul de ocolit. Dac` Dunav`] este singura destina]ie, atunci cel mai lesne este s` mergi direct la Tulcea de unde po]i urma drumul pân` la Murighiol. Sau po]i



familia mea 105


Turism

Apusul soarelui \n golful Musura, aproape de Sulina l`sa ma[ina \n parcarea p`zit` de la Tulcea [i apoi s` folose[ti una din numeroasele curse cu microbuze din Tulcea spre Dunav`]. Aici te va \ntâmpina un luxos hotel de trei stele, Egreta, r`s`rit ca prin farmec \n mijlocul unui sat obi[nuit de pescari. Cele trei stele sunt meritate cu prisosin]`. Hotelul dispune de o mini-flot` de b`rci cu motor pe care le \nchiriaz` \mpeun` cu un \nso]itor. Acesta va [ti totul despre Delt` [i despre canalele care ajung aici. De la Dunav`], \ncepe propriu-zis Delta. |ntre bra]ul Sfântu Gheorghe, aflat la doar câ]iva kilometri de sat, [i cel`lalt mare bra], Sulina, exist` o miriad` de lacuri [i b`l]i conectate la o mul]ime la fel de mare de canale. Explorarea lor e o pl`cere \n sine, indiferent de sezon. |ntr-un decor s`lbatic, sunt zeci de kilometri pe care uneori cu greu \ntâlne[ti pe cineva. Din loc \n loc, sate pitite de pescari sau surprinz`toare complexuri turistice amenajate \n ultimii ani. Unul dintre ele este cel din satul 106 familia mea

Uzlina, lâng` lacul cu acela[i nume. Vei g`si aici vile confortabile [i chiar un hotel de trei stele. {i aici po]i \nchiria b`rci cu

Dun`rea se bifurc` \n dou` bra]e, Chilia la nord, [i Tulcea la sud, \n dreptul satului P`tl`geanca. Mai \n aval, bra]ul Tulcea se desparte \n dou`, Sulina [i Sfântu Ghoerghe. motor, atât pentru croazier`, cât [i pentru pescuit. De la Uzlina, te po]i \ntoarce pe bra]ul Sfântu Gheorghe unde, la v`rsarea Dun`rii \n mare, ajungi \n satul Sfântu Gheorghe. Sau po]i ajunge aici continuând navigarea pe canale, prin lacurile Isacov, Puiu [i Ro[u. Dup` multe ore petrecute la bord, Sfântu Gheorghe este loca]ia perfect` pentru o siest`. Alege complexul „Delfinul“: cinci vile din lemn, dou` restaurante, cinematograf, poteci pietruite [i foi[oare unde po]i lua masa pe \nserat. Trebuie s` \ncerci, tot aici, câteva dintre preparatele din pe[te, la restaurantul complexului: caviar, sturion, calcan la gr`tar sau icre de [tiuc`. {i, neap`rat, hamsii „pe scobitoare“. Locuitorii deltei le Vechi far al ora[ului Sulina

prepar` \ntr-un mod aparte, \nfigând câte cinci pe o scobitoare. Sunt pur [i simplu delicioase dar se servesc ca aperitiv, fiind [i foarte s`rate. A[a c` e musai s` fie „stinse“ cu o bere! Nu \n ultimul rând, unul din cele mai exotice locuri din Delt` este ora[ul Sulina. Este singurul ora[ din România unde se ajunge numai cu vaporul (exist` curse regulate din Tulcea, una cu un vapor clasic – aproximativ 4 ore, iar alta cu un catamaran – 2 ore), navigând pe bra]ul Sulina. Aici totul se aduce cu vaporul, inclusiv pu]inele automobile care circul` pe str`zi. Aceast` aparent` izolare d` farmec ora[ului. Ai impresia c` timpul s-a oprit la un moment dat [i c` te afli, de fapt, tot \n ora[ul dinsecolul trecut. Atrac]ia principal` aici este o croazier` cu barca pe apele golfului Musura, la Marea Neagr`. Este un peisaj


Satul Uzlina, pe malul lacului cu acela[i nume

Cea mai mare re zerv ]inuturi umede din a]ie de Europa Delta Du

n`rii este o câm pie de altitudin \ntinzându-se la e foarte joas`, 0,52m deasupra nivelului m`rii. Un ]inut exotic, cu peste 12.300 de specii de copaci [i plante, cu cea mai bogat` faun` continent (mai m or nitologic` de pe ult de 300 de sp ecii, printre care unice de pelicani). colonii |n Delt` se g`sesc aproape 100 de specii de pe[te, incluzând sturioni i de la care se ob caviar. Delta este ]ine pre]iosul cea mai mare reze rva]ie de ]inuturi umede din Europa , acoperind o supr af a]` de 2.681 km 2 Delta este [i cel . mai tân`r p`mân t al ]`rii deoarece se formeaz` \n pe rmanen]`. De pild era amplasat \n se `, ora[ul Sulina colul XIX chiar la v`rsarea Dun`rii mare. Acum locu \n l propriu-zis de v` rsare se afl` la m de 25 de kilomet ai mult ri \n larg.



TEXT {I FOTO: C~T~LIN CIOLCA





de poveste. Pe apele lini[tite nu vei auzi decât cel mult lip`itul vâslei vreunui pescar, iar \n dep`rtare se v`d liniile ]`rmului ucrainean. Din p`cate, tocmai vecinii no[tri ucrainieni pun \n pericol acest t`râm unic. Lucr`rile la controversatul canal Bâstroe nu au \ncetat, de fapt, niciodat`, iar anul acesta guvernul de la Kiev a anun]at cu surle [i trâmbi]e inaugurarea noului canal. Principalale temeri legate de Bâstroe provin din studii care arat` ca lucrarea de l`rgire a canalului

(pe care Ucraina o are \n vedere \nc` din 2001) va reduce cantitatea de ap` potabil` a României, iar poluarea va cre[te, punând \n pericol speciile existente \n Delt`. Iar`[i, din p`cate, autorit`]ile de la Bucure[ti sunt prea ocupate cu lupta pentru ciolan, ca s` mai ia [i pozi]ie, astfel c` toat` reac]ia României a fost una extrem de \ntârziat`. Nu ne r`mâne decât s` sper`m c` aceast` minune a naturii va supravie]ui ini]iativelor mercantile ale omului [i nu va deveni o amintire trist` dintr-un

Bra]ul Sfântu Gheorghe, cel mai meridional, are un curs sinuos desf`[urat pe 112 km. La v`rsare formeaz` insulele Sacalin. Dun`rea \n dreptul localit`]ii Sfântul Gheorghe


Turism

Casa Kaliopa, un muzeu dedicat vechiului stil de via]` din Ruse

De ce Ruse? |n primul rând pentru c` este foarte aproape. Dac` e[ti din Bucure[ti sunt aproape 50 de km pân` acolo. Apoi este foarte ieftin. Pe urm`, grani]a se trece doar cu buletinul [i nu \n ultimul rând, ora[ul este, \n lipsa unui cuvânt mai potrivit, o bijuterie!!

Ruse, ora[ul M `rturisesc c` frumuse]ea ora[ului m-a luat prin surprindere. Credeam c` voi g`si un alt ora[ de provincie, un oarecare port pr`fuit de la Dun`re. Nimic din toate acestea. Ruse este \n primul rând al cincilea ora[ ca m`rime din Bulgaria, cel mai mare port dun`rean bulg`resc [i apoi una din cele mai cochete loca]ii turistice din Bulgaria. Iar`[i m`rturisesc c` centrul ora[ului m-a dat gata, literalmente. Evident ca nu [tiam nimic despre el [i abia

104 familia mea

dup` ce m-am plimbat pe str`zi am citit pe internet despre cl`dirile sale de la sfâr[itul secolului XIX \n stil Baroc [i Rococo (excelent renovate, \n treac`t fie spus) care constituie unul din punctele de atrac]ie ale ora[ului.

La o arunc`tur` de b`] Merit` s` ajungi la Ruse m`car pentru faptul c` trecerea grani]ei e un fleac, acum ca ne-am pitulat [i noi, [i ei, sub p`l`ria european`. La punctul de grani]` românesc un vame[ simpatic mi-a luat 25 de lei taxa


Ora[ul Ruse este situat pe malul drept al Dun`rii, la gura de v`rsare a râului Rusenski Lom. |n timpul secolului XX, partea de vest a ora[ului a fost modificat` semnificativ prin mutarea gurii de v`rsare a râului Rusenski Lom. |n partea de nord exist` dealul Sarabair, de 159 m \n`l]ime. Pe acest deal este construit turnul TV din Ruse, cea mai \nalt` construc]ie din Bulgaria.

de dincolo de Dun`re pentru pod, mi-a cerut buletinul [i apoi m-a \ntrebat \n treac`t dac` am carte verde pentru ma[in`. La r`spunsul meu candid c` nu, a zâmbit [i mi-a zis c` de data asta m` las` s` trec dar c` data viitoare nu. A[a c` dac` ai asigurare RCA \ncheiat` anul trecut, trebuie s` \]i mai faci [i carte verde la trecere (asigur`rile din 2007 suplinesc [i cartea verde). Apoi, la punctul bulgar un vame[ la fel de simpatic, care \n plus [tia [i române[te, m-a taxat cu 5 euro, contravaloarea vignetei bulg`re[ti [i... gata. Dup` cinci minute

eram \n Bulgaria [i citeam indicatoarele pentru centru, unde ajungi foarte repede dup` ce treci grani]a. Indicatoarele sunt, evident, scrise cu caractere chirilice a[a c` \n timp ce rulam pe str`zile din Ruse a fost pentru prima dat` când am fost recunosc`tor lec]iilor de limba rus` din [coal`. Evident c` nu mai [tiu nici o boab` ruse[te dar m`car nu am uitat s` citesc.

Lec]ii de polite]e Primul lucru pe care l-am remarcat a fost polite]ea bulgarilor. E suficient s` semnalizezi [i

[oferul ma[inii din spate \ncetine[te [i \]i face semn s` treci. Am „p`]it“ asta de mai multe ori ca s` fie doar o simpl` coinciden]`. Apoi, ca pieton, nici nu trebuie s` ajungi pe zebr` ca [oferii s` opreasc` [i s` te lase s` treci. De fapt a[a e normal s` se petreac` lucrurile \n trafic numai c`, obi[nuit cu mojicia rutier` care domne[te pe la noi, \n special \n Bucure[ti, a fost normal s` fiu surprins. Poate or avea [i ei Bucure[tiul lor rutier dar la Ruse polite]ea e peste tot. {i nu numai \n trafic. Bulgarii sunt zâmbitori [i serviabili.



familia mea 105


Turism

Muzeul istoric regional

Una din bisericu]ele \n piatr` de la Ivanovo



Dac` ajungi la Ruse, merit` s` dai o fug` pân` la Ivanovo, la 20 de kilometri distan]` de Ruse. Se ajunge imediat, dac` urmezi [oseaua spre Sofia. Aici exist` un ansamblu de cinci vechi mân`stiri s`pate \n piatr`, acum excelent conservate. Se spune c` au fost create de patriarhul bulgar Joachim \n 1320 [i au fost locuite pân` \n secolul XVII. Sunt declarate monumente UNESCO. 106 familia mea

Biblioteca regional` Lyuben Karavelov Din p`cate nu am \ntâlnit pe nimeni s` [tie englez` dar mul]i [tiu române[te. Mai dificil e când \ntâlne[ti un bulgar care nu [tie nici una, nici alta. Singura solu]ie atunci e folosirea din plin a „limbii gimnastice“. Merge la fix!

Peste tot dai de români Prin centru \ntâlne[ti atât de mul]i români \ncât, dac` nu ar fi firmele magazinelor \n bulg`re[te ai crede c` e[ti \nc` \n Ro-

mânia. Fiind a[a aproape de grani]`, mul]i români din Giurgiu, [i nu numai, vin aici pentru cump`r`turi. Dar [i pentru plimbare! Centrul este dominat de strada Alexandrovska, un fel de Lipscani local. Doar c` strada este de vreo 5 ori mai lung` decât omoloaga sa bucure[tean`, (de fapt, taie practic ora[ul \n dou`) este plin` de terase [i b`rule]e, care mai de care mai apetisante [i are toate cl`dirile recent renovate. Aceste cl`diri fac, cum am mai spus, farmecul

special al ora[ului Ruse. Neap`rat trebuie s` m`nânci \n Ruse \nghe]at`. Cost` mai pu]in de un euro [i este pur [i simplu delicioas`! |n centru sunt numeroase mici tonete de \nghe]at`. Se vinde \ntr-un cornet imens [i po]i alege dintr-o mul]ime de sortimentele. Strada Alexandrovska traverseaz` impun`toarea pia]` Svoboda, unde se afl` cl`direa prim`riei. Tot aici se afl` [i unul din parcurile ora[ului. |n cel`lalt cap`t al pie]ei se afl` una din cl`dirile


|n acest turn se afl` paraclisul cneazului Alexandru.

Intrarea \n mân`stirea Sfânta Treime Ruse

Cea mai veche cl`dire din Ruse este catedrala Sfânta Treime. Construit` \n 1632 aceasta nu este pe p`mânt ci... dedesubtul lui, la patru metri sub nivelul cur]ii. Ca s` ajungi \n catedral` trebuie s` cobori cele dou`zeci [i dou` de trepte ale sc`rii interioare.

Cl`direa operei din Ruse simbol ale ora[ului: Dohodno Zdanie, \n prezent un teatru [i un monument cultural. Tot \n Pia]a Svoboda se g`se[te un alt simbol al ora[ului, Monumentul Libert`]ii. Acesta este o coloan` \n vârful c`reia se g`se[te o statuie. A fost ridicat la \nceputul secolului XX de c`tre sculptorul italian Arnoldo Zocchi. G`se[ti foarte multe muzee \n Ruse. Chiar pe strada Alexandrovska g`se[ti Muzeul istoric regional. Creat \n 1904, muzeul

are peste 140.000 de obiecte printre care a[a numita „comoar` Borovo“, o colec]ie de obiecte de aur [i argint. Un foarte interesant muzeu este cel al transporturilor. Pentru ca s` ajungi la el trebuie s` mergi pe malul Dun`rii, \n prima gar` din Bulgaria, construit` \n 1866. Interesante sunt aici garniturile de tren folosite de regii Ferdinand al Bulgariei [i Boris al Bulgariei, precum [i un vagon folosit de sultanul turc \n 1866. Trebuie s` faci o vizit` [i la casa Kaliopa, un muzeu dedicat vechiului stilul de via]` din Ruse. Potrivit legendei, casa a fost d`ruit` Kaliopei, frumoasa so]ie a consului prusac Kalish de c`tre guvernatorul turc al Dun`rii, Midhat Pasha care o iubea \n secret. Vei g`si aici primul pian adus \n Bulgaria direct din Viena.

„catacomba“. Actuala cl`dire este o pseudobazilic`, \mp`r]it` \ntr-o nav` [i dou` culoare cu câte dou` rânduri a câte [apte coloane fiecare. Icoanele [i pictura interioar` apar]in [colii de

pictur` bulgar` Triavna. Tot aceleia[i [coli de pictur` \i apar]ine [i catapeteasma. Aceasta a fost restaurat` \n 1989 p`strându-i-se aspectul original.

Dohodno Zdanie

Numele cl`dirii \nseamn` literal „cl`dire profitabil`“ [i \[i are originea \n scopul principal al edificiului: ace la de a produce profit propri etarilor ei. Cl`direa a fost construit` \n stil neoclasic \ntre 1898 [i 1902 [i se afl` \n Pia]a Lib ert`]ii (Svoboda). |nainte de \nceperea construc]iei s-au discutat 15 proiecte care au participat la concurs [i a fost votat proiectul Voilà une idee al arhitectului austriac Peter Paul Brang. Cl`direa are sculpturi exterioare care ini]ial au fost socotite prea „germanice“ a[a c` au fost remodelate de sculptorul bulgar T. Petkov.

 



TEXT {I FOTO: C~T~LIN CIOLCA

atedrala a fost construit` pe locul unei biserici mai vechi. O parte a acesteia a supravie]uit trecerii anilor [i este acum o ni[` \n col]ul de nord-vest al catedralei, numit`

C


Turism

Ineditul urban

O plimbare Troi]` la intrarea bisericii M`rcu]a

Tipografia unde s-au tip`rit „Biletele de papagal“

Bucure[ti Casa memorial` Arghezi, de pe dealul M`r]i[or

rghezi Muzeul26TteurednuolrpeAcare se afl`

e \n 19 ste drum Poetul va ob]in orial`, situat pe em m sa ca te en piere de actualm c`re[ti, \n apro V` e tir `s ân m de fosta Pia]a Sudului. afl` cea mai u a scriitorului se cr lu de a er m ca |n teva mii de iotecii, având câ bl bi a rte pa e ar m volume. borator al scri` – folosit` ca la |ntr-o alt` camer oniei, aparatul o relicv` a radiof itorului – se afl` et \n 1927. nt, procurat de po Ke er at w At o di re a fost de ra casei de locuit, ca ` at ur `t al a ire at` o |n cl`d fiei, este amenaj destinat` tipogra poezie [i proz`, puse volume de ex nt su de un ie expozi] editate de autor. precum [i reviste

  

Intrarea \n casa memorial` 24 familia mea


printr-un altfel de

i

Dac` vizitezi Capitala [i vrei s` vezi ni[te locuri aparte, sau dac` e[ti bucure[tean [i te-ai s`turat de „obiectivele turistice“ consacrate, atunci articolul `sta e pentru tine. u vei afla nimic despre Ateneu, Antipa, sau restaurantul Cap[a. Ca s` nu mai vorbim despre Casa Poporului. |n schimb, voi \ncerca s` \]i povestesc despre ni[te locuri care, cu toate c` se g`sesc \n pu]inele pliante turistice ale Capitalei, nu constituie obiective de prim interes. Poate [i pentru faptul c` sunt r`spândite \n tot ora[ul [i, pentru unele, va

N

Biseric` M`rcu]a Curtea bisericii M`rcu]a

trebui s` r`scole[ti cartiere m`rgina[e [i s` cau]i str`du]e cu nume bizare. Dar, o dat` \ncheiat` aceast` quest` a obiectivelor speciale din Bucure[ti, efortul \]i va fi r`spl`tit pe deplin.

M`n`stirea M`rcu]a Voi \ncepe cu unul din cele mai valoroase monumente ale vechii arhitecturi române[ti, mân`stirea M`rcu]a. Pitit` pe una dintre str`zile mici care se

Cl`direa muzeului Zambaccian

Intrarea \n muzeu

Mormintele poetului [i ale so]iei sale, Paraschiva

familia mea 25




Turism

Cl`direa muzeului Stork

Bustul lui George C`linescu, din curtea casei sale

 m`rginesc

deschide \ntre blocurile ce {oseaua Pantelimon, a fost ridicat` la sfâr[itul secolului al XVI-lea, ctitorit` fiind de boierul Mihnea, zis Turcitul. Biserica a fost renovat` de c`tre jupâneasa Vi[ana, fiica arma[ului Marcu (de unde [i numele M`rcu]a).

Una din s`lile muzeului Stork

Schitul Darvari Un alt l`ca[ religios, de data

Despre muzeu Casa Stork este \n sine o oper` de art`, fiind lucrarea arhitectului Alexandru Clavel, care a colaborat \ndeaproape cu cei doi arti[ti.  construit` \ntre anii 1991-1913, casa a fost inspirat` de arhitectura de factur` german` [i exprim` preferin]ele celor doi arti[ti.

Muzeul Zambaccian

Sal` interioar` a muzeului Stork

26 familia mea

asta situat \n centrul ora[ului, pe o str`du]` lini[tit`, nu departe de Pia]a Gala]i, este schitul Darvari. A fost ctitorit \n 1834 de c`tre boierul Mihail Darvari [i so]ia sa Elena, pe un teren al Bisericii Icoanei, \n a c`rei imediat` apropiere se afl`. Ini]ial l`ca[ul a fost o mic` mân`stire de maici pân` \n 1864 când datorit` legii seculariz`rii averilor mân`stire[ti a lui Cuza, schitul a fost \nchis. Dup` 1959 schitul a fost desfiin]at de regimul comunist, urmând a fi re\nfiin]at dup` 1989.

Unul dintre cele mai interesante muzee din Bucure[ti este Muzeul Zambaccian. Situat pe strada cu acela[i nume din apropierea Pie]ei Doroban]i, muzeul este fosta cas` a omului de afaceri interbelic de origine armean` Krikor Zambaccian [i con]ine lucr`rile de art` din colec]ia privat` a


Curtea casei memoriale George C`linescu

Galeria de art` Wagner

acestuia. Printre ele, tablouri de pictori români: Ioan Andreescu, {tefan Luchian, Dimitrie Paciurea, Camil Ressu [i al]ii dar [i arti[ti str`ini. Vei g`si aici opere semnate de Renoir, Matisse, Pissaro dar [i singurul Cezanne din România, o lucrare intitulat` „Cap de feti]`“. |n aprilie va debuta o serie de vizite ini]iate de Muzeul Na]ional de Art` al României, institu]ie de care apar]ine Muzeul Zambaccian, intitulate Vizita de la ora patru la Conu ‘Zambacu.

Un farmec aparte au [i nu meroasele case memoriale din Bucure[ti. {i nu sunt pu]ine.





CASE MEMORIALE

Pe strada George Pentru muzeul memoeste ast`zi cea mai veche C`linescu, nr. 1 rial George Bacovia, va se afl` casa memorial` a cas` din Bucure[ti [i trebui s` ajungi pe strada ad`poste[te tablouri pictate cunoscutului om de litere. George Bacovia, lâng` sta]ia de Theodor Pallady. Tot aic Lâng` sta]ia de i de metrou Brâncoveanu. vei g`si [i colec]ia de art` metrou Eroilor Pe bulevardul Dacia, Serafina [i Gheorghe Raut. (ie[irea spre Spitalul la num`rul 51 se Universitar) g`se[ti casa Casa memorial` a afl` casa memorial` a memorial` Ion Minulescu. scriitorului Gala actorului Constantin Nottara. Galaction o vei g`si pe stra Tot \n apropiere de Pictorul Theodor da cu acela[i nume, la sta]ia de metrou Pallady a locuit num`rul Eroilor, pe strada Prof. Dr. 51 . Casa a devenit \n frumoasa cas` Melik, con - muzeu prin donarea ace Gheorghe Marinescu, nr. 19 steia , struit` \n jurul anului 1750 se afl` casa memorial` Liviu pe 28 mai 1993 de de c`tre armeanul Hagi c`tre Elena Galaction, fiica Rebreanu-Fanny Rebreanu. Kevork Nazaretoglu. Cl`dire a scriitorului.











Tot o galerie de art`, de data asta apar]inând Muzeului Bucure[ti, este [i Casa Stork. Ca s` ajungi aici trebuie s` parcurgi labirintul de str`du]e din jurul Pie]ei Romane pân` pe strada Vasile Alexandri. Aici vei g`si o cas` construit` \n stil germanic, fost` locuin]` a familiei de arti[ti Stork: Karl, tat`l lui Carol [i Frederic, ultimul c`s`torit cu

pictori]a Cecilia Cu]escu. Muzeul este parc` o poart` spre un trecut \ndep`rtat al ora[ului. Sunt [anse mari ca s` fii singura vizitatoare aici. Te vor \ntâmpina sculpturile celor trei arti[ti Stork, picturile [i grafica Ceciliei Stork dar [i unele lucr`ri de pictur` ale lui Romeo Kunzer, fiul Cecilei Cu]escu Stork dintr-o prim`

c`s`torie.

Galeria Wagner Voi \ncheia cu o inedit` galerie care a \mplinit abia un an. Este vorba despre o combina]e \ntre magazin [i galerie, dedicat`... artei ceaiului. Galeria Wagner este situat` „\n buricul târgului“ pe bulevardul Carol, nr. 39, chiar lâng` intersec]ia cu

strada Armeneasc`. Interesant aici este c` nu ve]i g`si obiecte obi[nuite ci mici opere de art` de por]elan, tablouri [i bijuterii. Majoritatea obiectelor expuse apar]in unor arti[ti români [i sunt f`cute manual. Por]elanurile [i accesoriile pentru ceai ocup` cel mai mult spa]iu, pere]ii sunt plini cu tablouri iar un col] familia mea 27

TEXT {I FOTO: C~T~LIN CIOLCA

Casa Stork


Timp liber TURISM

Sibiu File de jurnal dintr-o capital` cultural`

Nu rata!

Pia]a Mare

 |n 2006 \ntreaga pia]` a c`p`tat un ashiar statutul de capital` european` a pect nou prin pavarea cu piatr` cubic` [i reanului 2007 a f`cut ca Sibiul s` fie inintroducerea vechii fântâne cu grilaj. De trodus de cotidianul britanic „The asemenea, s-a amplasat [i o nou` statuie a Guardian“ pe unul dintre primele zece locuri lui Gheorghe Laz`r, \n col]ul de Nord-Est al ale site-ului: „50 de loca]ii turistice fabuloase pie]ei. ale lumii“. Punctul central de atrac]ie al ora Cea mai important` cl`dire din Pia]a [ului este f`r` \ndoial` Pia]a Mare. Aici este Mare, construit` \n stil renascentist este centrul istoric al Sibiului, fiind prima dat` Casa Haller, situat` la num`rul 10. Casa a men]ionat` \n 1411, ca pia]` de cereale. apar]inut per rând mai multor personalit`]i Timp de sute de ani a fost denumit` Der locale [i p`streaz` multe elemente din cl`Grosse Ring sau Grosser Platz, \ntre r`zboaie direa original` din secoluele XV-XVI . s-a numit Pia]a Regele Ferdinand iar comu La num`rul 13 vei g`si Casa Lutsch. Pe ni[tii au denumit-o Pia]a Republicii. Latura locul actualului imobil, \nainte de 1424 se de sud a pie]ii este declarat` monument arhiafla un sediu al prepoziturii, iar dup` tectural datorit` stilului medieval unic aceast` dat`, casa construit` aici g`zmen]inut aici. Vei observa cu siguduia \nal]ii demnitari afla]i \n vizit` la ran]` „ochii ora[ului“, binecunosPia]a are Sibiu. A fost renovat` complet \n 1999. o lungime cutele ferestre din acoperi[uri care fac celebr` arhitectura germanic` [i care de 142 m

C

104 familia mea

\n Pia]a Mare se pot vedea cel mai bine. |n Pia]a Mare se afl` câteva cl`diri monument istoric. La num`rul 5, lâng` muzeul Brukenthal, se afl` Casa Albastr`, datând din secolul XV. Corpul din spate al cl`dirii g`zduise \ntre 1768 [i 1783 spectacole de teatru. Denumirea de „Casa albastr`“ dateaz` din anul 1819. |n prezent, ad`poste[te sectoare de activitate a Muzeului Brukenthal. La num`rul 8 se afl` Casa Hecht \n care, \n 1456 a func]ionat prima monet`rie din Sibiu. Din 1472 aceasta a apar]inut viitorului primar Georg Hecht. Bol]ile gotice târzii dateaz` din acest an. |n 1595 casa trece \n proprietatea primarului Johann Waida. Mult timp aici au locuit comi]ii sa[i, iar \n 1821 cl`direa a fost cump`rat` de Universitatea S`seasc`, institu]ie echivalent` cu un Parlament al sa[ilor.


Ce poate fi mai pl`cut, acum la \nceput de prim`var`, dec\t sa te plimbi prin centrul excelent renovat al Sibiului. Cu atât mai mult cu c\t titulatura de capital` cultural` \n 2007, pe care o are ora[ul de pe Cibin, \i va aduce, conform estim`rilor, de dou` ori mai mul]i turi[ti fa]` de anul trecut.

Pia]a Mic` ste amplasat` \n spatele cladirilor care alc`tuiesc Pia]a Mare fiind \mp`r]it` \n dou` p`r]i distincte de strada Ocnei care coboar` pe sub Podul Minciunilor spre ora[ul de jos. Latura nordic` a pie]ei urm`re[te conturul celei de-a doua centuri de fortifica]ii, având o form` circular`. Cl`dirile de aici nu au acel portal masiv, boltit, caracteristic Pie]ei Mari. Casele de aici ad`posteau ateliere me[te[ug`re[ti [i magazine unde m`rfurile erau expuse, datând din secolele XIV - XVI.

E

Ce po]i vedea

 Cel mai celebru punct de atrac]ie \n Pia]a Mic` este Podul Minciunilor, inaugurat \n 1860. I se spune a[a deoarece aproape de el era o unitate militar`, iar solda]ii obi[nuiau s` fac` jur`minte de dragoste fetelor cu care se \ntâlneau pe pod. Este primul pod construit din fier forjat din România, iar pe una din traversele podului este scris numele lui Fredericus Hütte, realizatorul acestuia.

|n pia]` sunt multe felinare pe cl`diri

Ora[ul de sus

V

Muzeul Brukenthal

 Este edificiul cel mai reprezentativ al Sibiului. Cl`direa se deosebe[te de marile palate construite \n spa]ii deschise deoarece este limitat de existen]a parcelelor ini]iale. Palatul

se nume[te Michael Brukenthal [i a fost ridicat de c`tre nepotul acestuia, Samuel Brukenthal, comite al sa[ilor \ntre 1790 [i 1813. La parter, canaturile por]ii, executate din lemn de stejar, sunt decorate \n relief cu emblemele artelor, picturii [i muzicii. Pe peretele opus intr`rii se afla blazonul lui Michael von Brukenthal [i al celei de-a doua so]ii, Kristina, contesa Teleki, realizate \n stuc policromat. La primul etaj se afla apartamentul proprietarului [i apartamentele pentru oaspe]i, iar cel de-al doilea etaj era rezervat colec]iilor, precum [i bibliotecii. Colec]ia original` a baronului includea nou`sprezece tablouri celebre care au fost mutate de comuni[ti la Muzeul de Art` din Bucure[ti. Printre acestea „R`stignirea lui Christos“ de Antonello da Messina, sau „Omul cu tichie albastr`“ de Jan van Eyck.

mai celebr` strad` a Ora[ului de Sus este strada Nicolae B`lcescu, strad` care porne[te din Pia]a Mare. Este cea mai cochet` [i cosmopolit` strad` din Sibiu, adev`rat loc de promenad` \n care mai tot timpul vei \ntâlni un furnicar de oameni, fie ei sibieni sau turi[ti. Aici sunt [i unele din cele mai elegante magazine din Sibiu [i tot aici vei g`si [i celebrul hotel |mp`ratul Romanilor, construit pe locul unui vechi han care purta acela[i nume.

Biserica evanghe*lic` este una din cele mai vechi din ]ar`, datând din 1371, dat` la care a fost construit corul.

FOTO: ©GULIVER

echiul Sibiu era \mp`r]it \n Ora[ul de Sus [i cel de jos. Primul \l reprezenta cetatea propriu-zis` a Sibiului, cu Pia]a Mare [i Biserica Evanghelic`. De altfel, biserica evanghelic` este cea \n jurul c`reia se va forma prima pia]` a ora[ului. |n jurul acestei pie]e s-a ridicat prima centur` de fortifica]ii, continuat` cu a doua \n jurul actualei Pie]e Mici. La 1366 s-a \ncheiat a treia centur` de fortica]ii \n jurul actualului Ora[ de Sus. Punctul central era reprezentat de Pia]a Mare din care porneau patru str`zi, cele mai vechi fiind actualele str`zi Avram Iancu [i General Magheru. Dar, cu siguran]`, cea


Timp liber TURISM

Date practice

Muzeul ]`ranului ASTRA Sibiu u trebuie s` ratezi \n Sibiu Muzeul Civiliza]iei Populare Tradi]ionale ASTRA, de fapt un imens parc pres`rat cu case ]`r`ne[ti excelent conservate. Este situat \n P`durea Dumbrava, la 4 kilometri de ora[. Actualul muze a fost inaugurat \n 1963 dar continu` tradi]iile primului muzeu etnografic al românilor din Transilvania, care a

N

 Denumirea muzeului vine de la „Asocia]iunea transilvan` pentru literatura român` [i cultura poporului român“ – ASTRA, societate \nfiin]at` la 1861.  La acest muzeu te po]i [i distra, nu doar s` vizitezi. Te po]i plimba cu lotca pe lac, cu tr`surile sau cu s`niile (atunci când ninge), sau po]i gusta preparatele tradi]ionale \n restaurantul din incinta muzeului [i, de ce nu, te po]i caza \n hanul din muzeu.  Popic`ria din P`ltini[ este amplasat` \n apropierea Cârciumii din B`trâni [i dispune de un pavilion rustic pentru juc`tori. Atât bilele cât [i popicele sunt f`cute din lemn.

fost \nchis \n 1950. Patrimoniul s`u a fost transferat atunci la Muzeul Brukenthal, dar a fost returnat Muzeului ASTREA \n 1990 [i cuprinde peste 35.000 de obiecte. Muzeul este organizat \n cinci mari sectoare c`rora li se adaug` o interesant` colec]ie de sculptur` modern` \n lemn, cu opere realizate de reputa]i arti[ti români [i str`ini.

Ora[ul de jos ici se g`se[te partea cea mai veche a Sibiului, de-a lungul actualelor str`zi 9 Mai [i Faurului. Spre 1150 aici au ap`rut casele de pe latura de nord a acestor

A

Ce po]i vedea

 Pe Strada Azilului, la num`rul 4 se afla Biserica cu acela[i nume men]ionat` pentru prima dat` \n 1292, când biserica ordinului crucia]ilor Sf. Spirit organiza aici pentru bolnavi [i s`raci primul spital din Sibiu. Actuala Biseric` a Azilului s-a construit pe funda]ia unei biserici romanice din 1292 iar \n 1760 a fost transformat` \ntr-o biseric` sal`. Biserica are o mic` clopotni]` din lemn.

str`zi. Ora[ul de Jos s-a dezvoltat radial plecând de la colina Ora[ului de Sus. Acest perimetru al ora[ului nu a fost inclus \n centura de fortifica]ie decât \n secolul XV. |n Ora[ul de Jos sunt 18 cl`diri care p`streaz` elemente medievale certe din secolele XV – XVII, cele mai multe g`sindu-se pe str`zile 9 Mai [i Ocnei. Ultima din ele pornea de la Poarta Ocnei [i se continua pân` \n Pia]a Mic`, o alt` arter` important` a ora[ului. Pe aceast` strad`, la num`rul 22 se afl` una din cele mai vechi case de locuit din Sibiu, datând din secolele XIV – XV. Alte puncte de interes sunt Pia]a Aurarilor sau Strada Azilului.

Cetatea Sibiului in vechile fortifica]ii ale Sibiului, cea mai bine conservat` este centura a treia, excelent renovat`. O po]i admira de-a lungul bulevardului Coposu. |ntre partea carosabil` [i zid se afl` o zon` verde cu copaci, amenajat` prima dat` \n 1791 \ntre Bastionul Haller [i Turnul Gros, cunoscut` sub numele de promenad`. La cap`tul dinspre Pia]a Unirii, zidul este str`puns cu o bolt` semicircular` pentru a permite trecerea

D

pietonilor. Pe acest segment de zid, la mijloc, se afl` un monument ridicat \n 1828 cu ocazia vizitei la Sibiu a \mp`ratului Francisc I. |n fa]a monumentului se afla o stel` cu partea superioar` decoart` cu motive militare. Zidul mai este spart [i la intersec]ia dintre bulevard [i strada Filarmonicii pentru a permite trecerea ma[inilor. Aici a fost fosta Poart` a le[urilor, deschis` \n zid \n 1554 \n timpul epidemiei de cium`.

Date practice

 Zidul de pe strada Cet`]ii (1357 – 1366) a sc`pat de sistematizarea din secolul XIX. Astfel c` \n prezent aceast` por]iune de zid are aspectul avut \n a doua jum`tate a secolului XV, când a fost ref`cut cu c`r`mid` [i prev`zut \nspre interior cu ample arcade care sus]in drumul de straj`. 106 familia mea

 Bastionul Haller a fost construit \n 1552 la cap`tul actualului bulevard Coposu. Construc]ia \n form` de pic` este ini]iat` de generalul austriac Castaldo [i l-a avut ca arhitect pe italianul Alessandro Clippa. A fost terminat \n 1553 [i e construit din c`r`mid`, umplut cu p`mânt [i are o \n`l]ime a zidurilor de 9 metri.


Timpul liber \n Sibiu

O

localul mai organizeaz` [i spectacole de lumini, potrivite pentru o atmosfer` „hot“. La \nceputul lunii mai, vreme de o s`pt`mân`, Sibiul este gazda unui celebru festival de jazz, poate cel mai cunoscut fenomen jazzistic de pe la noi [i cu siguran]` cel mai vechi, prima edi]ie desf`[urându-se \n 1974.

Unde po]i merge

 Un excelent restaurant cu specific românesc este Crama Sibiul Vechi, situat pe strada A. Papiu Ilarian, la num`rul 3. Aici crama a func]ionat \nc` din a dou` jum`tate a secolului XIX iar interiorul restaurantului aminte[te de vremea când aici se bea vinul la ulcic`. Aici ve]i gusta mânc`ruri tradi]ionale „udate“ cu rachiu \nvechit \n butoaie de dud sau cu vin de regiune.

Rasinari nul din cele mai pitore[ti sate din \mprejurimile Sibiului, zon` cunoscut` [i sub denumirea de M`rginimea Sibiului, este R`[inari. Situat la 12 kilometri de

U

Ce po]i vedea

 Casa episcopilor. Este construit` din lemn \n 1710 [i a fost sediul episcopilor ortodoc[i ai Transilvaniei. Ast`zi este muzeul parohiei ortodoxe.  Muzeul etnografic, organizat \n 1952. Cuprinde colec]ii de etnografie [i art` popular`. Cl`direa este monument istoric.  Casa memorial` Octavian Goga. Amenajat` \n casa p`rinteasc` a poetului, este o construc]ie din secolul al XIX-lea, monument istoric.

P`ltini[ Sibiu, la R`[inari se poate ajunge fie pe [oseaua Sibiu – P`ltini[, sau cu un inedit tramvai, desprins parc` din secolele trecute, pe care \l po]i lua din P`durea Dumbrava. Satul este o destina]ie exotic`, trecut` \n toate pliantele agen]iilor de turism rural, dar \[i datoreaz` celebritatea [i faptului c` aici s-au n`scut dou` mari personalit`]i ale culturii române[ti: Octavian Goga [i Emil Cioran. Casele lor memoriale sunt, de altfel, unele din principalele obiective de vizitat de aici. Mai po]i vedea biserica veche din piatr`, construit` \ntre anii 1725 [i 1758 pe cheltuiala episcopului greco-catolic Petru Pavel Aron de la Blaj. Edificiul a fost realizat \n stil baroc, ca o copie a bisericii iezui]ilor din centrul Sibiului. Uli]` cu case \n R`[inari

 Sibiul se aseam`n` \n multe privin]e cu Bra[ovul. Ambele au un centru germanic [i ambele... au o sta]iune montan` unde po]i evada dac` te plictise[ti de ora[. La 32 de kilometri de Sibiu, ajungi la P`ltini[, o superb` sta]iune permanent` situat` la 1442 metri altitudine \n Mun]ii Cindrel. A fost \ntemeiat` de Societatea Carpatin` Transilvania \n ultimul deceniu al secolului XIX. Din nucleul ini]ial de vile mai po]i g`si doar Casa Turi[tilor (1894), Casa medicilor (1895) sau Sala Monaco (1898), toate declarate monumente istorice. Aici te po]i recrea tot timpul anului. Iarna, pârtia de schi de pe Muntele Once[ti are telescaun, teleschi sau baby-lift, iar vara P`ltini[ul este punctul de pornire pentru multe trasee turistice din Mun]ii Cindrel [i Mun]ii Lotrului. Nu rata aici Schitul, o biseric` din lemn ridicat` \n deceniul 3 al secolului XX unde se afl` mormântul filosofului Constantin Noica. Casa memorial` C. Noica, unde filosoful [i-a tr`it ultimii ani de via]`, este de asemenea un punct de interes. familia mea 107

TEXT {I FOTO: C~T~LIN CIOLCA

ra[ul de pe Cibin nu este doar o destina]ie istoric`. Este [i un ora[ viu \n care te po]i distra la intensitate maxim`. |n Sibiu se g`se[te cel mai vechi restaurant de pe actualul teritoriu al României, „Butoiul de Aur“, situat \n aceea[i cl`dire din secolul XV. Este situat \n Pasajul Sc`rilor [i se zice c` \nsu[i Mihai Viteazu a poposit aici dup` b`t`lia de la {elimb`r. Sibiul s-a dezvoltat incredibil \n ultimii ani \n materie de locuri de distrac]ie. Zeci de cluburi [i baruri [i-au f`cut apari]ia, unele dintre ele fiind gazdele unor inedite concerte. |n Imperium Pub, de pild`, situat pe strada Nicolae B`lcescu nr. 24, se ]in concerte de jazz \n fiecare sear` de weekend. Cafeneaua Atrium, din Pia]a Mic`, este gazda unor inedite spectacole de teatru sus]inute de trupa Joint. Dac` vrei s` dansezi, Clubul Vene]ia de pe strada Emil Cioran, nr. 1-2, este locul unde trebuie s` mergi. Pe l\ng` muzica excelent`,


Timp liber TURISM

Târgu Jiu

Incursiune \n lumea lui Brâncu[i Luna aceasta m-am gândit s` scriu despre unul din pu]inele locuri \n care se mai afl` sculpturi de Brâncu[i \n România. T\rgu Jiu [i ansamblul sculpturilor \n memoria eroilor Primului R`zboi Mondial.

O vizit` \n cocheta Gr`din` Public` din Târgu Jiu izita \n ora[ul lui Brâncu[i \ncepe \n Gr`dina Public` \n care sunt amplasate Poarta S`rutului, Masa T`cerii [i Aleea scaunelor. O surpriz` pl`cut` a constituit-o faptul c` monumentele sunt excelent renovate (lucr`rile s-au \ncheiat \n 2003) iar parcul extrem de curat [i \ngrijit. Ultima lucrare, [i poate cea mai celebr`, din ansamblul de la Târgu Jiu, Coloana f`r` sfâr[it, este dispus` \n cel`lalt cap`t al ora[ului, la cap`tul unei axe, orientat` vestest, cu lungimea de 1275 m, având la mijloc Biserica Sfin]ii Apostoli. Se spune c` Brâncu[i ar fi plasat inten]ionat biserica la mijlocul distan]ei care desparte Masa t`cerii de Coloana infinitului ca un memento religios al ansamblului. Gradina public` (Parcul Central) a fost \nfiin]at` \n 1856, \n spatiul unui z`voi secular de pe malul stâng al Jiului, \n partea de vest a orasului, pe o \ntindere de cca 10 ha.

V

104 familia mea

Date practice

 Poarta s`rutului, al doilea monumet din cadrul ansamblului, este construit` din travertin de Banpotoc. Brâncusi a fost ajutat \n executarea acestei piese de doi cioplitori \n piatr`: Ion Alexandrescu din Bucure[ti [i Golea din Dobri]a. Dimensiunile acestei lucr`ri sunt de 5,13 m \n`l]ime [i 5,45 lungime. Stâlpii au latura de 1,69m. |ntreaga lucrare este dispus` pe un ax de o]el \ncastrat \ntr-o funda]ie de beton cu latura de 5 m.  Constantin Brancusi s-a n`scut la 19 februarie 1879 \n satul Hobi]a. Urmeaz` [coala primar` la Pe[ti[ani [i Br`diceni. La 11 ani fuge prima oar` de acas`, la Târgu Jiu. A doua oar`, fuge ceva mai departe, pân` la Slatina, apoi la Craiova, unde lucreaz` \n diverse locuri, pân` \n 1894, când se \nscrie la {coala de arte [i meserii pe care o termina \n 4 ani \n loc de cinci.

 |n 1903, la un an dupa absolvire, pleac` la Munchen, iar de aici pe jos, la Paris. Ajuns \n capitala Fran]ei \ndepline[te diferite munci pentru a se \ntre]ine, iar \n 1905 este admis la Ecole Nationale des Beaux-Arts \n atelierul lui Antonin Marcier. Sculpteaza Portretul d-lui Stephane Lupescu, Copil, Orgoliu [.a. |l cunoa[te pe Rodin. |n 1910 \ncepe ciclul P`s`rilor [i ciclul Domni[oara Pogany. |n 1914 are prima expozi]ie personal` la New York. Perioada cuprins` \ntre 1919 [i 1939 este cea mai rodnic` din activitatea sa. Acum a creat cele mai insemnate lucrari. A avut mai multe expozi]ii personale [i a participat la 57 expozi]ii colective \n diferite ]`ri. |n 1937, din ini]iativa Aretei T`t`rescu, pre[edinta Ligii Brâncu[i Nationale a femeilor gorjene, \ncepe moare la 16 executarea monumentalului ansamblu martie 1957, sculptural de la Târgu Jiu. la Paris.


Masa t`cerii [i cele 12 scaune Date practice

a \ntreaga crea]ie brâncu[ian`, [i ansamblul de la Târgu Jiu a determinat din partea exege]ilor numeroase interpret`ri. Constantin Brâncu[i \ntr-o scrisoare adresat` Aretei T`t`rescu, imediat dupa inaugurarea ansamblului, aduce propria interpretare a ansamblului. |ntregul ansamblu este un omagiu adus eroilor c`zu]i \n timpul primului r`zboi mondial. Masa t`cerii reprezint` masa de dinaintea confrunt`rii de la care pleac` la lupt` viitorii combatan]i [i eroi. Acestei explica]ii i se aduce [i o component` mitico-filozofica \n sensul c` masa ar reprezenta o moar` a timpului. Timpul m`cinat este dispus \n clepsidrele-scaune care-l m`soara. Totul se petrece \n t`cere. Singurul element tonic era dat de curgerea Jiului, \n imediata apropiere.

C

 Masa T`cerii este lucrat` \n calcar [i are urm`toarele dimensiuni: t`blia 2,15 m diametru [i 0,43 m grosime, piciorul 2 m diametru [i 0,45 m grosime. Ini]ial, cele 12 scaune erau mult mai apropiate de mas` [i dispuse dou` câte dou`.  Masa T`cerii este situat` la cap`tul parcului, \n imediata apropiere a râului Jiu.  Poarta Sarutului a fost inaugurat` pe data de 7 noiembrie 1937, \mpreun` cu biserica Sfin]ii Petru [i Pavel iar Coloana pe data de 27 octombrie 1938, când s-a inaugurat [i sfin]it \ntregul ansamblu, imediat dupa sfin]irea monumentului de la M`r`[e[ti.

Coloana Infinitului a s` ajungi la Coloana Infinitului, trebuie s` p`r`se[ti Gr`dina Public` [i s` traversezi ora[ul. Coloana se afl` \ntr-un cochet p`rcule] situat lâng` [osea. Coloana Infinitului are o \n`l]ime de 29,330 metri [i o greutate de 29,173 Kg. Este construit` din metal feros (pl`ci din font`). Trunchiurile de piramid`, goale pe din`untru, sunt fixate cap la cap pe un miez central de o]el, cu sec]iune p`trat`, uniform` pe toat` \n`l]imea Coloanei Infinitului. Exteriorul Coloanei a fost cur`]at prin sablare cu nisip special, ulterior fiind pulverizate dou` straturi de praf metalic, unul de zinc [i cel`lalt de alam`, la o temperatur` mai ridicat`. |n timpul celui de al doilea r`zboi mondial, Coloana Infinitului a rezistat eforturilor zadarnice de a fi doborât` la p`mânt de tancurile nem]ilor [i ru[ilor. |n urma acestui fapt, coloana prezint` o deviere la vârf semnificativ`, de m`rimea unui triunghi echilateral cu latura de 33 cm.

C

Date practice

 Coloana f`r` sfâr[it, considerat` de c`tre Sydnei Geist „punctul de vârf al artei moderne“, se afl` situat` \n extremitatea estic` a axului care formeaz` actuala strad` a Eroilor. |nalt` de 29,33 m, este constituit` din module romboidale din font`, ini]ial alamit`. Modulele de 1,80 m \n`l]ime [i aproximativ 860 kg greutate sunt montate pe un ax de o]el \ncastrat \ntr-o funda]ie de beton cu latura de 5 m. Elementele Coloanei au fost turnate la Atelierele Centrale Petro[ani. |ntregul proces de ridicare a Coloanei s-a desf`[urat din punct de vedere tehnic sub conducerea inginerului {tefan Georgescu-Gorjan. Ansamblul a fost inaugurat la data de 27 octombrie 1938. Coloana est e consti Coloana sau Columna f`r` sfâr[it (cum o numea Brancusi) reprezint` un adevarat tuit` din 17 module „testament spiritual“ al marelui artist.

Aleea scaunelor leea scaunelor, conform interpret`rii lui Brâncu[i, a reprezentat domeniul celor care particip` far` s` se implice, prev`z`tor, a[teptând finalul; ei reprezint` ordinea impusa si circumstan]ele. Poarta s`rutului este poarta prin care se face trecerea spre o alta via]`. Motivul s`rutului prezent pe stâlpii por]ii ar putea fi perceput [i ca ochiul care prive[te \nl`untru. Calea Eroilor este calea „sufletelor eroilor“, este drumul parcurs de la \nceputul pân` la sfâr[itul vie]ii. Biserica Sfin]ii Apostoli se \ncadreaz` foarte bine ansamblului, ea constituind componenta religioas` a acestuia.

A

Date practice

 Oferta ini]ial` a lui Brâncu[i, invitat \n 1935 de c`tre so]ia primului ministru, din partea Ligii Na]ionale a Femeilor din Gorj, s` construiasc` un monument funerar, a fost de a ridica numai o coloan` de 16 module. Mai târziu, Brâncu[i a ad`ugat o poart` monumental` [i apoi o mas` [i un grup de scaune realizate din travertin de Banpotoc. De[i realizate ulterior [i f`r` s` prezinte analogii stilistice cu Coloana, piesele litice sunt \ntr-o rela]ie simbolic` cu aceasta din urm`, ele constituind un ansamblu coerent simbolic.


Timp liber TURISM

Date practice

 Jiul este unul dintre principalele râuri ale României, str`b`tând un areal de 10.469 km p`tra]i, de pe care adun` apele a numero[i afluen]i. Cursul râului dreneaz` versan]ii sudvestici ai Carpa]ilor Meridionali, apoi partea Jiul se vestic` a Piemontului Getic [i Câmpia \ntinde pe o Olteniei. 348 km.  Jiul se formeaz` \n depresiunea Petro[ani, prin unirea Jiului de Vest (sau Jiul Românesc) cu Jiul de Est (sau Jiul Transilv`nean), la Livezeni - Iscroni.

lungime de

 Culmile muntoase se prelungesc dintr-o parte \n alta, cele \mp`durite ajungând aproape de râu, cu abrupturi de câteva sute de metri. Doar câteva pâraie, ca Murgul Mare, Dumitra, Br`teul, pe dreapta, [i Polati[tea Chitiului, pe stânga, reu[esc s` p`trund` \n munte mai mult de 3-4 kilometri. S`lb`ticia defileului provine [i din \ngustimea sa.

Defileul Jiului – un spectacol unic ac` ai ajuns \n T\rgu Jiu, e p`cat s` nu dai o rait` \n defileul Jiului. {i asta pentru c` este unul din cele mai s`lbatice defilee ale unui râu [i o zon` cu unele din cele mai frumoase peisaje din ]ar`. Po]i ajunge aici fie cu ma[ina, urmând [oseaua T\rgu Jiu - Petro[ani, fie cu trenul. Ultima variant` este de departe cea mai spec-

D

taculoas`. Ad`uga]i la frumuse]ea v`ii Jiului, una din cele mai mari densit`]i de tuneluri [i viaducte de pe un traseu de cale ferat` din România [i ve]i ob]ine experien]a parcurgerii defileului cu trenul. Exist` un personal care pleac` din T\rgu Jiu \n jurul orei 16.00. Acela[i tren se va \ntoarce la T\rgu Jiu \n jurul orei 20.00.

Un celebru tronson de cale ferrat` ronsonul de cale ferat` Bumbe[ti Livezeni este unul din cele mai celebre din ]ar`. Pe de o parte pentru s`lb`ticia peisajului dar [i pentru c` a fost una dintre „marile realiz`ri ale epocii de aur a socialismului“. At\t de mare \ncât i s-a dedicat un film, celebru \n vremea sa. {antierul a fost unul din primele locuri de munc` for]at` din România. Dincolo de politizarea traseului, calea ferat` Bumbe[ti Livezeni este cu adev`rat o realizare inginereasc` de excep]ie. De[i având doar 33 de kilometri, traseul este \mpânzit de poduri, viaducte [i tunele, f`când din acest traseu unul din cele mai greu construite trasee de cale ferat` din România. De altfel, la construc]ia ei a participat [i Armata Român` al`turi de mii de voluntari.

T

Date practice

 De la Livezeni [i pân` la Bumbe[ti-Jiu, localitate situat` de cealalt` parte a mun]ilor, \n jude]ul Gorj, Jiul [i-a f`urit, pe o lungime de doar 33 de km, cel mai s`lbatic defileu de pe apele sale interioare.  Jiul p`trunde \n defileu la Livezeni, la 566m, iar la Bumbe[ti-Jiu ajunge la 305m.  Pe ruta Bumbe[ti - Livezeni s\nt 35 de tuneluri [i peste 100 de poduri [i viaducte.  Bumbesti - Livezeni, este un tronson al liniei Filia[i - Livezeni, una dintre celebrele linii ale carbunelui, construita intre anii 1886-1948. Linia a fost construit` \ntre 1924 [i 1948.

Unde ne caz`m otel Valea de Pesti,

H Tel: +4 (0254)511 778, Pre]:

100,000 lei (aproximativ $3.50) de persoan`/noapte- Indica]ii ajut`toare: De la borna kilometric` 27 (Drumul Na]ional 66-A) de-a lungul râului Jiul de Vest faci la stânga (\n acest loc exist` [i un indicator), urmând acest drum circa 2 km. otel Gambrinus, Tel: +4(0254) 546

M 135; +4(0254) 546 136, 30 locuri de

cazare \n camere cu dou` paturi [i apartamente, Pret: 660,000 lei (aproximativ $ 22) pentru o camer` cu 2 paturi/noapte. Este situat la intrarea in Defileul Jiului, la intersectia Drumului National 66 cu 66-A 106 familia mea

ila Melinda, Tel: +4(0254) 540 347, 18

V locuri de cazare \n camere cu 2 locuri,

Camerele cu TV, minibar, telefon, frigider. Situat` la 4 km de Petro[ani spre masivul Parâng. Adresa: Str. Maleia 106 A

triple), restaurant, bar de zi, parcare, TV, frigider. Pre]uri: pentru 1 persoan` - 95 RON, pentru 2 persoane - 138 RON. otel Gui Tel: Tel: +4(0254) 545 561,

OTEL MIAMI, Târgu Jiu, Str. Calea Eroilor nr. 29. Hotelul Miami pune la dispozi]ia clien]ilor s`i camere [i servicii clasificate la trei stele. Pre]uri: pentru 1 persoan` - 138 RON, pentru 2 persoane 168 RON

H

OTEL GORJUL, Targu Jiu, Calea Eroilor 6, 192 locuri (apartamente, camere single, camere duble, camere

H

M 37 locuri de cazare \n camere cu 2

paturi [i apartamente. Situat pe [oseaua Petro[ani - Lupeni. De la intersec]ia Drumului Na]ional 66 cu 66-A, la 800 m vest pe Drumul 66A. otel Anna Târgu Jiu, . Capacita-

H te de cazare de 29 de locuri \n 3

camere single si 13 camere duble. Pre]uri: 40 EUR camera dubl`.


|n inima defileului – M`n`stirea Lainici na din atrac]iile turistice ale v`ii Jiului, [i una din cele mai frumoase mân`stiri oltene[ti este Lainici. Este a[ezat` aproape la jum`tatea defileului, la 32 de km de T\rgu Jiu [i la 25 de km de Petro[ani [i are hramul „Intrarea \n Biseric` a Maicii Domnului. Ctitorit` \n secolul XIV de cuviosul Nicodim, mân`stirea a fost construit` la \nceput din lemn. Din nefericire, mân`stirea nu a sc`pat urgiei catolice. |n secolul XVIII, dorind s` sileasc` pe români s` devin` catolici, Viena a poruncit distrugerea schiturilor [i mân`stirilor din Transilvania. Printre cele peste 300 de l`ca[uri distruse s-a num`rat [i Lainici. Ref`cut` ulterior, a fost \nchis` de regimul comunis imediat dup` \ncheierea lucr`rilor la calea ferat` Bumbe[ti–Livezeni, dar a fost redeschis` \n 1975.

U

 Manastirea Lainici a fost construit` \ntre 1812 si 1847 de boierii din regiune pe un deal care domin` Valea Jiului. Ea adaposte[te frumoase fresce interioare datând din 1860 [i un iconostas compus din icoane \n stil bizantin.

 La nici 5 km de Lainici se afl` o mân`stire mic`, „Locuri Rele“. A fost \ntemeiat` la mijlocul sec. XIX, ca schit al Mân`stirii Lainici, de preo]ii Constantin Cartianu [i Costache Lupu.

 Biserica nou` este \n`l]at` dup` 1989.

 Militarii germani s-au purtat \n timpul Primului R`zboi Mondial cu o s`b`ticie de nedescris. Mormintele au fost profanate, crucile distruse. Biserica mân`stirii a fost folosit` ca grajd [i la urm` i-au dat foc. Armata german` a campat pentru o vreme la mân`stire pâng`rind biserica, intrând cu caii \n sfântul l`ca[ „Lainici“ \nseamn` [i incendiind arhiva. trec`toare \n greac`.

Informa]ii utile

 Dac` e[ti tentat` s` parcurgi defileul Jiului cu trenul, din T\rgu Jiu pleac` la ora 16.20, personalul 2025 care ajunge \n Petro[ani la ora 17.50. Din Petro[ani, exist` pesonalul 2026, la ora 19.08, care este practic acela[i tren cu care ai sosit, a[a c` po]i nici s` nu cobori \n Petro[ani, dac` dore[ti. Acest personal ajunge \napoi \n T\rgu Jiu la ora 20.30  Defileul Jiului va deveni p\n` \n 2007, conform unei propuneri \naintate de Ministerul Mediului [i Gospod`ririi Apelor, parc na]ional. Suprafa]a noului parc va fi de peste 11.000 de hectare, iar, dup` cum spun speciali[tii Ministerului, motivul principal pentru care aceast` zona va deveni zon` protejat` este acela c` Defileul Jiului este un culoar de migra]ie pentru diferite specii de animale.  Valea Jiului este [i o cale de acces \n Parcul Na]ional Retezat. Petro[ani - Lupeni - Uricani Câmpu lui Neag - Buta, pe DN66A pân` la Câmpu lui Neag, dup` care pe drum forestier. Parângul este bariera de est a V`ii Jiului.

TEXT {I FOTO: C~T~LIN CIOLCA

Date practice

familia mea 107


Turism Soarele de andezit, vechiul calendar solar dacic.

Sarmisegetusa O incursiune \n ]ara zeilor Str`juit` de mun]i \nal]i [i pitit` \ntr-un loc \n care legenda spune c` romanii au ajuns doar datorit` unei tr`d`ri, Sarmisegetusa Regia este, parc`, peste veacuri, sinteza spiritului dacic. Mistic`, greu de cucerit [i r`pitor de frumoas`. rumul c`tre vechea capital` dacic` e ca un traseu ini]iatic. Dup` ce p`r`se[ti ora[ul Or`[tie, te \ndrep]i pe un drum singuratic spre satul Coste[ti. Aici se termin` asfaltul. Vei continua \nc` 15 kilometri pe un drum „de ]ar`“ care [erpuie[te lipit de munte pe valea râului Coste[ti [i care dureaz` agonizant de mult. Cetatea se las` a[teptat` [i trebuie cucerit` cu râvn`. Dup` ce drumul ajunge la o veche barac` muncitoreasc`, devine impracticabil pentru autoturisme. Mai sunt \nc` 5 kilometri pe care va

D

2 familia mea

trebui s`-i parcurgi pe jos. A[a se [i cade. Vechiul sanctuar \n care str`mo[ii no[tri se rugau lui Zalmoxe se p`ze[te parc` de pâng`rirea tehnologiei moderne. Urcu[ul nu e greu, \ns` vei avea aproximativ o or` de mers. Ultimele minute le vei face pe o potec` strâmt`. Intrarea cet`]ii apare pe neapteptate, ca o r`splat` binemeritate` dup` un efort sus]inut. Urme ale zidurilor masive care formau una din por]ile ora[ului te \ntâmpin` t`cute. Ai sentimentul straniu c` pietrelel sunt aici din totdeauna. Capitala regatului dac se \ntindea pe o suprafa]` de 6 km2,

Pe linia mun]ilor F`g`ra[



Sarmisegetusa este exact la cap`tul liniei naturale a F`g`ra[ilor Mun]ii F`g`ra[ sunt un adev`rat monument natural, deoarece sunt alinia]i cu precizie matematic` Est-Vest. Toate piscurile cele mai \nalte ale F`g`ra[ilor sunt aliniate pe latitudinea de 45˚ Nord [i 35 de minute – Moldoveanu, Negoiu, Dara, Vân`toarea lui Buteanu, Suru. {i asta nu e tot. 30 de piscuri \nalte din Carpa]ii Meridionali sunt alinia]i pe aceast` latitudine, \ncepând cu Post`varu, Ciuca[, Piatra Craiului [i terminând cu cealalt` parte apusean`. Dacii au construit Sarmisegetusa exact la cap`tul acestei linii naturale.

fiind alc`tuit` din trei zone distincte: dou` cartiere civile cu fortifica]ii \ntre ele, urmate apoi de zona sacr`. Din primele dou` nu vei mai vedea decât urme vagi de ziduri [i pl`cu]e de metal datorate genera]iilor de arheologi care au cercetat zona. Apoi, dup` un drum pavat, urmeaz` punctul de atrac]ie: zona sacr`, de fapt o

vast` poian` \n care dacii construiser` templele \n care se rugau lui Zalmoxe. Locul \]i taie pur [i simplu r`suflarea! De aici vezi to]i mun]ii din jur [i v`ile \mp`durite. Dar sentimentul cel mai acut este c` locul este viu. Nu sunt doar o adun`tur` de pietre lipsite de va-loare. Poate mai mult decât oriunde, aici, \n


Una dintre por]ile de acces \n cetate

Pilonii de lemn au fost ad`uga]i de primii restauratori ai Sarmisegetusei.

Alte cet`]i dacice

 Coste[ti Cetatea de la Coste[ti este situat` pe dealul „Cet`]uia“, pe malul stâng al Apei Gr`di[tei. Sistemul de ap`rare al cet`]ii se baza pe succesiunea a trei tipuri de fortifica]ii.  Blidaru Situat` pe culmea Blidarului (703 m), este cel mai puternic complex fortificat din aceast` zon`.

inima mun]ilor, fe]ele b`rboase ale dacilor din vechime ne vegheaz` bl\nd le lâng` Zalmoxe.

Ora[ul din munte Fortifica]ia Sarmisegetusei \nconjoar` o vast` zon` din care zona sacr` este doar punctul central. A[ezarea civil` const` din construc]ii gospod`re[ti cu incinte de captare [i transportare a apei potabile [i de drenare a celei provenite din precipita]ii, cu ateliere [i amenaj`ri din cele mai diverse. De[i au beneficiat de cercet`ri arheologice intense, cele mai multe terase nu au fost cercetate. Se [tie c` \ntregdealul a fost escavat [i terasat de

daci, terasele artificiale fiind sus]inute de ziduri de mari dimensiuni. Din p`cate, aproape toate construc]iile civile au fost ridicate din materiale perisabile, fiind prost conservate. Locuin]ele de aici pot fi grupate \n trei categorii: cu o singur` \nc`pere, cu dou` sau mai multe \nc`peri [i poligonale. Majoritatea locuin]elor o constituie cele din cea de-a doua categorie. Cele mai preten]ioase locuin]e se aflau grupate \n apropierea cet`]ii [i a sursei de ap` din locul numit „T`u“, constituind un fel de cartier aristocratic al Sarmisegetusei. Toate edificiile sacre de la Sarmisegetusa se concentreaz` pe dou` terase de mari dimensiuni. Exist` dou` tipuri de sanctuare, rectangulare [i circulare. Toate au fost ridicate \n perioada delimitat` de domnia lui Burebista [i cea a lui

 A[ezarea de la Fe]ele Albe Este plasat` pe coasta de sud a dealului Muncelului [i face parte din categoria de a[ez`ri de munte dacice.

Decebal. |n incinta sacr` exist` impun`torul sanctuar circular de andezit „umbrit“ de prezen]a unor piloni de lemn dispu[i aleatoriu \n interior, \n perioada comunist`, pentru a da o „fa]`“ mai spectaculoas` construc]iei. Mai exist` trei sanctuare dreptungiulare, dintre care unul de dimensiuni impresionante, un sanctuar circular mic [i un

sanctuar patrulater. Spectaculos este a[a numitul „Soare de andezit“ – un disc central cu diametrul de 1,46 metri, continuat de zece raze, de form` trapezoidal`, dar cu laturile exterioare cioplite \n arc de cerc, fiecare lung` de 2,76 metri. Lipit` cu unul din capete de marginea exterioar` a altarului, se afl` o raz` lung`, \ndreptat` spre nord.

TEXT {I FOTO: C~T~LIN CIOLCA

Dup` \nfrângerea ii au dacilor, roman transformat Sarmisegetusa n` \ntr-o garnizoa militar`

Drumul pavat care duce la incinta sacr` a Sarmisegetusei

 Piatra Ro[ie Dealul Piatra Ro[ie, cu o \n`l]ime de 831 metri, pe vârful c`ruia se afl` cetatea, se ridic` izolat din fundul v`ii Luncanilor. Cetatea are patru turnuri pe latura r`s`ritean`.

Bazele coloanelor unui templu din incinta sacr`. familia mea 3


Turism Obcinele Bucovinei, unul din cele mai spectaculoase trasee rutiere din ]ar`

Pe plaiuri bucovinene Acum, \n luna lui r`pciune, la pragul dintre ar[i]a verii [i bog`]ia de culori tomnatice, \]i propun un traseu pe meleaguri pline de farmec [i legend`. ac` ar fi s` alegi \ntre cele mai frumoase locuri din ]ar`, Bucovina s-ar \nscrie cu siguran]` printre primele. Aici apele repezi, culmile muntoase prelungi [i culoarele largi denumite popular „câmpulunguri“ te vor \ncânta cu siguran]`.

D

|n ]ara Dornelor Prima destina]ie: sta]iunea Vatra Dornei. Supranumit` 4 familia mea

„Perla Bucovinei“, localitatea este situat` la confluen]a Bistri]ei Aurii [i a Dornei. Ca s` ajungi aici, dac` vii din Bucure[ti, urmezi druml European E20 pân` la Foc[ani, apoi drumul na]ional DN15 pân` \n dreptul localit`]ii Poiana Teiului, [i \n sfâr[it, DN 17 ce te duce direct \n sta]iune. Din orice alt` parte a ]`rii, drumurile na]ionale DN17 de la Bor[a, DN17B de la Bicaz, sau DN18 sunt c`i

rutiere de acces. Vatra Dornei este cu siguran]` un remediu contra stresului citadin. Mun]ii \mp`duri]i ai Giumal`ului, Bistri]ei sau Suhardului, aerul pur, lipsit de praf [i bogat \n aerosoli r`[ino[i sau izvoarele de ape minerale carbonatate sunt elemente perfecte pentru odihna [i relaxarea ta. Mun]ii \nconjur`tori au numeroase trasee de drume]ie sau alpinism. Un lift telescaun parcurge distan]a de 3200 de metri din-

tre ora[ [i Dealul Negru (aflat la 1300 metri altitudine). Nu trebuie s` omi]i parcul natural din centrul ora[ului, renumit pentru veveri]ele ce hoin`resc nestingherite pe aici.

Pe obcine \n sus Urmând [oseaua DN17, din Vatra Dornei, p`trundem parc` \ntr-un t`râm de poveste: Obcinele Bucovinei. Nume dat de localnici vârfurilor \mp`durite, obcinele sunt de fapt,


Spre cetatea de scaun Un alt punct al traseului este R`d`u]i. Veche re[edin]` domneasc`, acesta se afl` la numai 9 km distan]` de Marginea. Nu departe de centrul ora[ului se g`se[te una din cele mai vechi biserici din ]ar`. |n`l]at` de Bogdan I, str`bunicul lui {tefan cel Mare, biserica Sf. Nicolae ad`poste[te mormintele \naina[ilor domnitorului. Din R`d`u]i te po]i \ntoarce spre Vatra Dornei, trecând prin Volov`], Arbure [i Gura Humo-

rului, sau te po]i \ndrepta spre Suceava. |n cazul \n care alegi prima variant`, trebuie s` [tii c` la Volov`] se afl` o biseric` \n`l]`t` de {tefan cel Mare pe locul unei mai vechi biserici din lemn atribuit` lui Drago[ Vod`. Nu trece prin Arbore f`r` s` vezi binecunoscuta biseric` a lui Luca Arbure, mare dreg`tor la curtea lui {tefan cel Mare. Din R`d`u]i mai sunt 39 de km pân` la Suceava. Ora[ul \[i datoreaz` faima celor peste trei secole (sec. XIV - XVI) \n care a fost capital` a Moldovei. De altfel ruinele vechii cet`]i de scaun, ansamblu realizat de Petru Mu[at, Alexandru cel Bun [i mai ales {tefan cel Mare, troneaz` impun`tor pe unul din dealurile Sucevei. Alte obiective turistice importante sunt Biserica Mir`u]i, locul de \ncoronare a domnitorilor, biserica Sf. Gheorghe, zidit` de Bogdan cel Orb [i {tef`ni]`, sau Hanul Domnesc.

Pe urmele lui Creang` Dac` vrei s` vezi cum mai arat` vechiul „iarmaroc“ al Amintirilor din Copil`rie, atunci d` o fug` pân` la F`lticeni, aflat la 25 de kilometri de Suceava. De altfel, aici se [i g`se[te o cas` memorial` a lui Ion Creang`. Tot de copil`rie o s`-]i aduc` aminte [i cas` memorial` a lui Mihail Sadoveanu [i Dumbrava Minunat` din ora[, cea care a constituit sursa de inspira]ie pentru povestea Lizuc`i [i a lui Patrocle. Pe drumul de \ntoarcere spre Vatra Dornei, prin Gura Humorului, po]i face o mic` escal` la M`lini, satul natal al lui Nicolae Labi[.

Bucovina \n imagini One orifice untangles quixotic poisons. Two televisions quickly bought five however chrysa Biserica Bogdana, R`d`u]i

 Este cel mai vechi monument de zid din Bucovina. A fost construit` \n jurul anilor 1360, probabil de Bogdan I. Biserica Sf. Ioan „Coconi“, Suceava

 Construit` de Vasile Lupu \n 1642 a fost paraclis al Cur]ii Domne[ti, mai precis al copiilor cur]ii, „coconii domne[ti“. Baia, ruinele catedralei catolice

 Vechea capital` a Moldovei, Baia ad`poste[te printre altele [i ruinele uneia din pu]inele catedrale catolice din Moldova

FOTO: ©GULIVER

Dac` distan]a de 47 de kilometri de la Vatra Dornei nu ]i se pare mare, nu ezita s` vizitezi Bro[teni-ul, aflat pe drumul na]ional DN17B. Amintind de n`zbâtiile lui Ion Creang`, localitatea este [i o mic` sta]iune balneoclimateric`.

TEXT {I FOTO: C~T~LIN CIOLCA

culmi prelungite de munte care unesc dou` piscuri ale aceluia[i versant. {oseaua urc` [i coboar` lin printre dealuri \nverzite [i sate de munte. Dup` ce la[i \n urm` Obcinele Mestec`ni[ [i Feredeu, intri \n Câmpulung Moldovenesc. De aici \ncep numeroase trasee montane, fie spre Obcine, fie spre Rar`u [i Pietrele Doamnei. Din Câmpulung, drumul na]ional DN17 se bifurc`. O ramifica]ie duce, prin Vama la Gura Humorului. Merit` s` urmezi \ns` traseul spre Vatra Moldovi]ei pentru c` spectacolul obcinelor \ncepe cu adev`rat abia de aici. Spa]iile largi fac loc serpentinelor strânse iar dealurile line se transform` \n culmi seme]e, pline de brazi. Dup` un urcu[ sus]inut pe Obcina Mare, [oseaua coboar` spre Sucevi]a, trecând chiar pe lâng` mân`stirea cu acela[i nume. De aici pân` la Marginea, important centru de ol`rit, te mai despart doar 10 kilometri. Aici ai s` g`se[ti celebrele vase sau farfurii din ceramic` neagr`, unice \n ]ar`.

familia mea 5


Turism

La Adamclisi, nu [i uita s` vizitezi de aici. ruinele cet`]ii onserEste excelent c um ac vat` [i este [i dii tu obiectul unor s arheologice.

Ceta]ile

dobrogene vestigiile celui mai vechi p`mânt din ]ar`

De pe \n`l]imile cet`]ii Heracleea,satul Enisala pare pierdut undeva \n zare.

Dobrogea nu \nseamn` numai vacan]`, soare [i sta]iuni turistice. Este [i o zon` plin` de vestigii istorice [i arheologice. Iat` de ce \]i propunem unele itinerarii c`tre aceste locuri de legend`. De la descoperirea sa, \n 1868, Histria a fost obiectul unor neobosite cercet`ri arheologice.

6 familia mea

rima destina]ie: cetatea antic` Capidava. Pentru a ajunge aici trebuies` mergi pe [oseaua na]ional` 22 C Constan]a – Bucure[ti pân` la Cernavod`. Apoi urmezi indicatorulspre Hâr[ova. Nu f` impruden]a s` pleci la drum f`r` ap`. |n localit`]i nu \ntâlne[ti nicio fântân`, oamenii fiind nevoi]i s` \[i ia ap` direct din Dun`re. Drumul trece chiar pelâng` ruinele vechiului castru roman. Capidava – al c`rui nume \nsemna „cetatea de la cotitur`“ – f`cea parte din seria de

P

castre [i fortifica]ii ridicate \n timpul \mp`ratului Traian, la \nceputul secolului al II-lea d.Hr. Construit de deta[amente din Legiunea VMacedonica [i Legiunea XI Claudia, castrula fost distrus [i reconstruit de mai multe ori pân` \n secolul al VII-lea. |n urma atacu-rilor avarilor [i slavilor, cetatea a fost distrus` complet. |n sat, localnicii, ospitalieri, tepot g`zdui peste noapte pentru o sum` modic` sau \]i pot \nchiria o lotc` pentru o partid` de pescuit pe Dun`re, care se termin` [i cu o ciorb` pesc`reasc` [i m`m`ligu]`.


Ora[ul dintre lacuri Cetatea Histriadomin` singuratic`]`rmurile laculuiSinoe. De altfel, apari]ia limanurilor ce audesp`r]it lacul de mare a constituitunul dintre motivele p`r`sirii ei definiti-ve, prin secolul al VIIlea. Pân` atunci,\ns`, ora[ul a cunoscut peste un mi-leniu de istorie. |ntemeiat` de grecii dinMilet c`tre mijlocul secolului al VIIlea\.Hr., Histria este cea mai veche coloniegreac` din vestul Pontului Euxin [i pri-mul ora[ atestat pe teritoriul actualei Românii. Drumul ce duce aici treceprin Mamaia [i N`vodari. Pe m`sur`ce ne apropiem, p`r`sim parc` civi-liza]ia [i ne \ntoarcem \n timp. {oseauaocole[te lacul Ta[aul, localit`]ile devindin ce \n ce mai rare, iar uscatul nu mai este decât un covor imens de lanuri deporumb. Dup` \nc` 18 km, un indicatorte \ndreapt` spre cetate. E ap`rat` delacurile \nconjur`toare de grindurile \ntinse, unde acum cârduri de pelicani zboar` molatic, [i de imensul lac Sinoe. Evident, pe vremuri locul era ideal pentru \nfiin]area unui ora[ \nfloritor. Pân` la ocuparea Dobrogei de c`treromani, Histria a avut un mare rol co-mercial [i cultural, a \ntre]inut leg`turicu ora[ele grece[ti [i cu triburile geto-dacice. |n epoca roman` a cunoscut o autonomie administrativ`, fiind

distrus` mai apoi de go]i \n 248 d.Hr. [ireconstruit` aproape din temelii pe lasfâr[itul secolului al III-lea. Scoas` lalumin` \n 1868 de c`tre arheologul francez Ernest Desjardins, cetatea a constituit de atunci obiectul unor intense cercet`ri arheologice.

Urme bizantine la Heracleea La opt kilometri de Babadag, o cochet` localitate st` pitit`

Vestigii pe teritoriul Dobrogei

 Tomis (actuala Constan]a) – sec al VII-lea \.Hr.  Callatis (actuala Mangalia) – sec al VI-lea \.Hr. Se pot vizita incinta roman` din epoca elenistic`, necropolele din epoca greac` [i roman`, tumulii funerari  Histria– sec al VII-lea \.Hr.  Capidava (comunaCapidava) - sec al II-lea d.Hr.  Adamclisi- sec al II-lea d.Hr.  Sacidava (lâng` Dun`reni, jud. Constan]a) – cetate geto-dacic`, secolul al II-lea d.Hr.  Noviodunum (Isaccea, jud.Tulcea) – fort`rea]` [i port bizantin sec al IV-lea d.Hr.  Heracleea (Enisala, jud.Tulcea) – cetate bizantin`sec al X-lea d.Hr.  Salsovia (Mahmudia, jud.Tulcea) fort`rea]` bizantin`sec al IV-lea d.Hr.  Niculi]el, jud. Tulcea –a[ez`ri getodacice sec III-IVd.Hr., biserici paleocre[tinesec IV-VI d.Hr.  Arrubium (M`cin – jud.Tulcea) – castru roman secal II-lea d.Hr

Nu ocoli Constan]a Din agenda locurilor de vizitat nu tre-buie s` lipseasc` Constan]a. Colonie agrecilor din Milet, Tomis a existat \nc`din secolul al VII-lea sau al VI-lea \.Hr. |ncepând cu secolul al XI-lea, \n epocabizantin`, s-a numit Constan]ia. Po]ivedea aici fragmente din zidul romande incint`, portul roman cu edificiul cumozaic, fragmente din construc]iileantice expuse \n Parcul Arheologic. Nu uita nici Muzeul Na]ional de Istorie [i Arheologie, depozitar al unor obiecteunice (de exemplu, statuetele „Gânditorul de la Hamangia” [i so]ia lui).

TEXT {I FOTO: C~T~LIN CIOLCA

La \nceputul secolului al II-lea, \n timpul domniei lui Traian, legiunile romane \nvingeau, pe meleagurile comunei Adamclisi, armatele reunite ale ge]ilor [i sarma]ilor. |ncinstea acestei victorii, romanii au \ntemeiat un ora[, Tropaeum Traiani, [i au ridicat un monument triumfal. Asem`narea monumentului cu o tur-l` de biseric` a f`cut ca turcii, \n timpul domina]iei asupra Dobrogei, s`-i dea denu-mirea actual` (Adamclisi \nseamn` „Biseri-ca Omului“). Monumentul este restaurat complet din 1977, iar metopele \nf`]i[ând scenele din timpul luptei pot fi v`zute la muzeul din localitate.

prins` s` \ntâlne[ti aici turi[ti str`ini, uimi]i de frumuse]ea locurilor, sau chiar grupuri de bicicli[ti atra[i de excesul de adrenalin` produs de drumul pân` la cetate. Nu p`r`si Babadagul f`r` s` vezi Geamia lui Ali Gaza Pa[a, cu turnul minaret [i ci[meaua Kalaigi, vestigii ale ocupa]iei turce[ti din Dobrogea.

Unul dintre vechile castre romane: Capidava

De la \n`l]imea cet`]ii Heracleea, se vede lacul Razelm [i podi[ul Babadagului

FOTO: ©GULIVER

|n cinstea unei victorii

sub dealurile \mp`durite ale podi[ului cuacela[i nume. |n satul Enisala, te\ntâmpin`, \n vârful unei coline cedomin` autoritar \mprejurimile, oinedit` cetatea medieval`. Ca s` ajungi aici, urmezi drumul european E 87 de pe litoral pân` la Babadag, iar apoi, un drum rural pân` \n satul Enisala. De[i [oseaua este \ntr-o stare proast`, merit` s` ajungi pân` aici. O c`r`ruie pietruit` se desprinde din drum [i urc` piepti[ pân` sus. O po]i parcurge doar \nparte cu ma[ina. Aproape de cetate va trebui s` urci ultimii metri pe jos. Ajuns` aici, \ns`, peisajul \]i va r`spl`ti efortul. |n fa]`, \ntinderea imen-s` a lacului Razelm, \n spate, dealurile verzi ale podi[ului Babadag, iar de jur \mprejur, canale t`iate prin grindurile de stuf`ri[ ce \nconjoar`Enisala. Cetatea Heracleea, construit` de bizantini \n secolele X-XI [i ref`cut` probabil, de genovezi prin secoleleXII – XIV, a fost utilizat` mai apoi ca cetate ]`r`neasc`. Nu fi sur-

familia mea 7


Turism

Bra[ov ora[ul de sub Tâmpa Bra[ovul este unul din cele mai speciale ora[e din România. {i asta pentru c`, de[i este unul din cele mai mari ora[e din România, este plasat la poalele mun]ilor, \ntr-o loca]ie cu totul extraordinar`! sta face ca, atunci când urmezi traseele montane care \ncep din ora[, dup` nici 20 de minute de urcu[ s` te afli \n plin munte, f`r` claxoane, semafoare [i miros de e[apament. Ora[ul este situat chiar sub muntele Tâmpa, care se \nal]` la 400 m deasupra Bra[ovului. Dac` mai adaugi la asta sta]iunea Poiana Bra[ov, aflat` la numai 12 km distan]` de ora[, atunci cu adev`rat avem

A

108 familia mea

de-a face cu o bijuterie urbanistic`. Bra[ovul este poate cel mai cunoscut ora[ de influen]` germanic` din România. Vechea cetate este \nc` vizibil` iar bastioanele care se mai pot vizita [i azi amintesc de vremea breslelor [i a manufacturierilor medievali. Una din por]ile vechii cet`]i care \nc` se mai folose[te este poarta Schei. Din dreptul ei \ncepe pitorescul cartier Schei, o aglomerare de str`du]e \nguste care se prelungesc pân` \n munte \n

dreptul Pietrelor lui Solomon, denumire sub care se cunosc cheile râului Solomon.

Centrul vechi Cu siguran]` cea mai cunoscut` pia]` din România, de când cu Cerbul de Aur, Pia]a Sfatului este poate una din cele mai frumoase pie]e de influen]` germanic` din România. Cl`dirile sale amintesc de mo[tenirea s`seasc` a regiunii. Pia]a este \nconjurat` de magazine, cafe-

nele [i restaurante iar vânz`torii ambulan]i [i muzicienii de ocazie aduc un plus de culoare locului. Pia]a Sfatului este chiar sub vârful Tâmpa pe care se poate urca cu telecabina (accesul se face strada Romer, lâng` zidul cet`]ii).

Biserica Neagr` Monumentul emblematic pentru Bra[ov este cu siguran]` Biserica Neagr`. Numele l-a primit de la marele incendiu din

Mag_Familia Mea  

4 Curtea de Arge[ 3 Castelul Bran 7 Mân`stirea Cernica 6 Valea Jiului 5 Mân`stirile oltene[ti Veche vatr` de rug`ciune [i cultur`, m`n`stire...

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you