Issuu on Google+

Colecţia ŞTIINŢE DE FRONTIERĂ consultant ştiinţific Dr. EMIL STRĂINU

POVESTIRI DESPRE KUNDALINI Dr. Richard Sauder

Traducere: Nicoleta Radu şi Crenguţa Iordăchescu

Editura VIDIA Bucureşti, 2011


Cuprins Mulţumiri ................................................................................................................... 9 Despre autor .............................................................................................................. 9 Prefaţă ...................................................................................................................... 11 Unu ........................................................................................................................... 13 Doi ............................................................................................................................ 15 Trei ........................................................................................................................... 23 Patru ......................................................................................................................... 25 Cinci ......................................................................................................................... 26 Şase .......................................................................................................................... 27 Şapte ......................................................................................................................... 29 Opt ............................................................................................................................ 32 Nouă ......................................................................................................................... 34 Zece ........................................................................................................................... 35 Unsprezece ............................................................................................................... 37 Doisprezece .............................................................................................................. 39 Treisprezece ............................................................................................................. 41 Paisprezece ............................................................................................................... 43 Cincisprezece ........................................................................................................... 46 Şaisprezece ............................................................................................................... 47 Şaptesprezece ........................................................................................................... 49 Optsprezece .............................................................................................................. 50 Nouăsprezece ........................................................................................................... 52 Douăzeci ................................................................................................................... 53 Douăzeci şi unu ....................................................................................................... 54 Douăzeci şi doi ......................................................................................................... 55 Douăzeci şi trei ........................................................................................................ 56 Douăzeci şi patru ..................................................................................................... 57 Douăzeci şi cinci ....................................................................................................... 59 Douăzeci şi şase ........................................................................................................ 60 Douăzeci şi şapte ...................................................................................................... 62 Douăzeci şi opt ......................................................................................................... 64 Douăzeci şi nouă ...................................................................................................... 67 Treizeci ..................................................................................................................... 70 Treizeci şi unu ......................................................................................................... 74 Treizeci şi doi ........................................................................................................... 79 Treizeci şi trei .......................................................................................................... 82 Epilog ....................................................................................................................... 97 Anexe ........................................................................................................................ 99


POV ESTIRI DESPRE KUNDA LINI

11

Prefaţă ACEASTA ESTE O CARTE despre conştiinţa umană şi natura realităţii. În mod specific, este o carte despre anumite aspecte ale conştiinţei mele şi despre câteva faţete ale perspectivei mele asupra naturii realităţii. În general, sunt uluit de natura fragmentară a conştiinţei umane, inclusiv a propriei mele conştiinţe. Vedem lucrurile pe bucăţi; gândim discontinuu, în salturi. Procesul nostru mintal este adesea confuz. Înţelegem greşit şi interpretăm greşit tot felul de lucruri – evenimente fizice din lumea exterioară, acţiuni şi cuvinte din sfera socială, chiar (sau mai ales) propriile gânduri şi motivaţii de ordin psihologic scapă înţelegerii noastre depline. Cât priveşte realitatea, ce este ea? La suprafaţă, pare să fie o întrebare simplă. Răspunsul evident pare să fie: realitatea este ceea ce este real. Dar ce este real? Şi ce este iluzie? În opinia mea, realitatea este un conglomerat infinit de complex şi foarte fin nuanţat al tuturor fenomenelor, ştiute şi neştiute, care există în prezent, au existat în trecut, vor exista în viitor sau care au o existenţă în afara fluxului liniar al timpului, aşa cum îl percep astăzi oamenii de pe Terra. În sfera umană, realitatea include absolut toate fenomenele biologice, psihologice, spirituale, religioase, sociale, economice, politice

şi tehnologice. La rândul său, sfera umană interacţionează într-o infinitate de moduri cu ecosistemul mai mare în care este parte integrantă (deşi una disfuncţională), interacţionează cu planeta Pământ, cu alte corpuri din sistemul solar şi chiar cu sistemele solare din aceeaşi galaxie cu noi. În ultimele decenii, am trimis în spaţiu o adevărată cascadă electromagnetică de emisii radio, TV, emisii de microunde şi emisii radar. Ce efecte ar putea avea ele asupra altor planete şi stele, dacă vor avea vreun efect? Vreţi adevărul adevărat? Nimeni nu are nici cea mai vagă idee! Nici măcar nu înţelegem pe de-a-ntregul ce efect are asupra noastră şi asupra Terrei toată această activitate electronică. O facem, şi atât. Punctul meu de vedere este unul simplu: realitatea este extrem de complexă şi are o multitudine de faţete. Acest Univers este uluitor de vast. Iar galaxia în care trăim este cu adevărat ancestrală, cu mult peste capacitatea noastră de a ne imagina. Să nu ne minţim singuri: jocul realităţii este unul perfid şi subtil. Jocul realităţii are o durată inimaginabilă, de ordinul eonilor. Şi este totodată unicul joc care există. Şi îl jucăm cu toţii.

Richard Sauder mai, 1998


POV ESTIRI DESPRE KUNDA LINI

13

Unu M-AM TREZIT pe neaşteptate. Era miezul nopţii în timpul Sărbătorilor din 1992. Nu puteam să găsesc niciun motiv plauzibil pentru trezirea mea. Nu părea să fie nimic în neregulă. Nu erau zgomote puternice; niciun lătrat de câine; nicio sirenă. Apoi am auzit vocea unui bărbat spunând foarte vesel: „Distrează-te din toată inima!” Aproape că n-am avut timp să mă gândesc cine este şi de unde vine vocea, când am simţit energia kundalini activându-se în coccis şi ridicându-se rapid pe şira spinării. A continuat să urce, gâdilându-mi măduva spinării, până a ajuns într-un loc dintre omoplaţi. Acolo s-a oprit şi a început să coboare pe şira spinării, la fel de rapid cum urcase. A reintrat în coccis şi a dispărut. Întregul episod a durat probabil douăzeci de secunde. Am rămas în întuneric, complet treaz, întrebându-mă ce se întâmplase. Nu exista nicio explicaţie logică pentru vocea pe care o auzisem, fiindcă locuiam singur. Însă kundalini era cu totul altceva. Eram fascinat de kundalini de mai mulţi ani. O cercetasem în profunzime şi citisem, efectiv, volume întregi despre ea. În orice librărie sau bibliotecă bine aprovizionată există cărţi pe acest subiect. Citisem şi recitisem scrierile lui Gopi Krishna. Povestirile lui trezeau în mine o dorinţă puternică. Tânjeam după realitatea extraordinară şi misterioasă pe care el o descrie atât de elocvent. Astfel, de-a lungul anilor, am făcut din când în când eforturi şovăielnice de a activa energia kundalini. Trebuie să recunosc, am şi reuşit să obţin câteva rezultate modeste. O dată la câţiva ani, aveam o experienţă kundalini conştientă, dar scurtă.

Unele dintre aceste experienţe erau destul de puternice. Toate demonstrau, spre deplina mea satisfacţie, că fenomenul kundalini este real. În fiecare fiinţă umană există un impuls creator extraordinar de puternic. Este neînchipuit de vechi şi totodată mereu nou într-un mod jucăuş. Este forţa cosmică din spatele veşnic ispititoarei dorinţe sexuale pe care o simte orice fiinţă umană cu o cantitate normală de hormoni. Kundalini este în acelaşi timp puterea din spatele forţelor geologice care ridică şi prăbuşeşte lanţurile muntoase. Este energia cosmică ce dă viaţă galaxiilor şi sistemelor solare şi stinge stelele când devin supernove. Totodată, kundalini este conştiinţa extrem de inteligentă care scrie codurile genetice incredibil de complicate ale tuturor formelor biologice de viaţă. Orice muzician care compune un cântec sublim reuşeşte să facă acest lucru sub influenţa impulsului neîncetat al lui kundalini. Acelaşi lucru este valabil pentru orice alt act creator realizat de orice fiinţă umană, de oriunde ar fi ea. Tot ceea ce facem noi, oamenii, practic tot ceea ce se petrece în această vastă, infinită creaţie se datorează activităţii extrem de puternice, dar totuşi delicate a lui kundalini. Kundalini este veche de când lumea, dar în acelaşi timp rămâne la fel de nouă ca roua ce scânteiază pe un boboc de trandafir deschizându-se la începutul primăverii. Kundalini este la fel de înţeleaptă şi de inteligentă precum cel mai zbârcit bătrân care a trăit vreodată. Kundalini este totodată la fel de inocentă precum cel mai pur copil care a respirat pentru întâia oară. Deşi kundalini este toate aceste lucruri, ba chiar mai mult decât atât, eu


POV ESTIRI DESPRE KUNDA LINI

14

cred că ea nu este Dumnezeu. La nivelul meu actual de cunoştinţe şi experienţă, eu cred că energia kundalini este un slujitor puternic şi de încredere al lui Dumnezeu, un fel de personificare a forţei divine. Poate că ar trebui să ne gândim la kundalini ca la un fel de arhanghel, extraordinar de puternic la modul conştient, în stare să proiecteze galaxii întregi; dar în acelaşi timp capabil să interacţioneze cu oamenii într-un mod extrem de personal. După tot ce am trăit, am înţeles că energia kundalini mă cunoaşte mai bine decât mă cunosc eu însumi. Mult, mult mai bine. Mi-a înregistrat în detaliu fiecare acţiune şi fiecare gând. Îmi controlează la modul conştient adâncimile cele mai îndepărtate ale psihicului. Se mişcă metodic prin fiecare dintre fibrele mele nervoase şi monitorizează funcţionarea fiecăreia dintre multele miliarde de celule ale corpului meu. Se pare că face acest lucru în acelaşi timp pentru fiecare creatură vie, în timp ce animează simultan întregul Univers, uimitor de vast, cu incalculabilele ei miliarde şi bilioane de stele şi planete1. Cu toate astea, am sentimentul că această kundalini nu este Dumnezeu. După părerea mea, Dumnezeu este mult mai mare.

1

Gopi Krishna a avut o influenţă puternică asupra gândirii mele despre kundalini. Oricare dintre scrierile sale constituie o referinţă valoroasă în legătură cu acest subiect. Pentru o relatare excelentă, autobiografică a trezirii sale, a se vedea Gopi Krishna, „Kundalini: The Evolutionary Energy in Man”, cu comentarii psihologice de James Hillman şi o prefaţă de James Kieffer, Boston: Shambhala, 1997.


POV ESTIRI DESPRE KUNDA LINI

23

Trei CÂND AM AVUT PRIMA MEA experienţă extracorporală, locuiam în Lancaster County, Pennsylvania. Era în anul 1978. Făcusem o meditaţie simplă de numărare unu-doi-trei-patru în miezul nopţii, când am simţit brusc cum ies din corp şi mă scufund, din ce în ce mai adânc – de parcă aş fi căzut direct prin pat şi prin podea. Nu m-am simţit niciodată mai relaxat. Sentimentul de calm profund şi relaxare totală era extraordinar. Fără îndoială, eram totodată extrem de curios în legătură cu ce se petrecea. Am simţit atunci că, dacă aş fi fost mai relaxat decât atât, aş fi murit – şi nu-mi păsa! Senzaţia aceea era atât de liniştitoare, exact opusul sentimentului de tensiune, grabă şi presiune atât de obişnuit în viaţa de zi cu zi, încât aş fi rămas bucuros în acel spaţiu plăcut, relaxant, dacă era posibil. Pe măsură ce mă cufundam din ce în ce mai adânc, mi-am dat seama că mă uitam la o măsuţă aflată la nivelul ochilor. Masa era absolut obişnuită, din toate punctele de vedere. Avea patru picioare, cam şaizeci de centimetri înălţime şi era vopsită sau lăcuită într-o culoare maronie, asemănătoare lemnului. Dar ceea ce mi-a atras cu adevărat atenţia a fost un mic casetofon care se afla pe masă. Acest mic casetofon nu se evidenţia prin nimic; avea patru butoane viu colorate în partea din faţă. Fiecare buton avea o culoare diferită de celelalte. Poziţia, mărimea şi forma butoanelor corespundeau perfect cu butoanele de pornire, derulare înainte, derulare înapoi şi oprire de la oricare alt casetofon mic sau portabil. Nu puteam distinge nicio inscripţie pe casetofon, pe butoane, pe masă sau altundeva.

Eram incredibil de incitat de toată această experienţă. Când am luat legătura cu Institutul Monroe în anul următor şi am început să învăţ exerciţiile înregistrate ale lui Robert Monroe care antrenează undele cerebrale şi ajută la inducerea experienţelor extracorporale, am presupus că viziunea mea extracorporală cu casetofonul fusese una precognitivă. În acel moment am simţit că ea îmi indica drumul către Institutul Monroe şi către casetele de perfecţionare ale lui Robert Monroe. Îmi părea un exemplu clasic despre modul în care subconştientul (sau un alt nivel profund al conştiinţei) trimite conştientului o telegramă simbolică, mentală, pentru a-l canaliza în altă direcţie. De curând însă, am ajuns să cred că mesajul a fost probabil mai general decât crezusem eu iniţial. Acum înclin să văd casetofonul ca pe un dispozitiv universal de înregistrare a conştiinţei – poate ca pe un mecanism pentru accesarea înregistrării akashice19. Poate că acest casetofon (sau ceva similar) există dintotdeauna pregătit în tăcere în fiecare dintre noi, aşteptând momentul când, în calm şi linişte, intrăm în sanctum sanctorum al propriei noastre fiinţe, pentru a apăsa butonul de pornire şi pentru a primi înţelepciunea acumulată de-a lungul epocilor, pentru a ne vedea şi înţelege propriile vieţi dintr-o perspectivă interioară unică, profund spirituală. 19 În unele tradiţii estice există conceptul unei înregistrări akashice care consemnează cu scrupulozitate, detaliat pe minute, gândurile, cuvintele şi faptele fiecărei persoane care a trăit vreodată; se spune, de asemenea, că înregistrarea akashică ar conţine istoria detaliată a Pământului însuşi. Se zice că toate acestea sunt înscrise nepieritor, cu detalii scrupuloase, pentru eternitate; şi sunt accesibile doar prin mijloace mentale, conştiente.


24

Sub această lumină, lucrarea lui Robert Monroe poate fi percepută ca o proiecţie parţială, tehnologică, a acestei realităţi profund spirituale într-o realitate fizică. Sistemul său de instruire prin intermediul casetelor ar reprezenta, dacă vreţi, un mijloc electronic, tehnologic de a accesa casetofonul interior. Însă, din cauza legăturilor strânse pe care Institutul Monroe le are cu Serviciile Secrete ale Armatei, am devenit extrem de precaut în a avea orice contact cu institutul sau cu oricine trăieşte sau munceşte acolo. Prin însăşi natura lor, agenţiile de spionaj sunt înşelătoare. Când lucrezi cu propria ta conştiinţă,

POV ESTIRI DESPRE KUNDA LINI

cu siguranţă nu vrei să ai de-a face cu oameni şi agenţii înşelătoare – dimpotrivă. Ceea ce cauţi este adevărul adevărat şi lucruri pe care să te poţi baza. Agenţiile de spionaj răspândesc informaţii greşite şi dezinformează în toate felurile. Este mult mai bine, în opinia mea, să sondezi cu sinceritate cele mai adânci niveluri ale propriei tale fiinţe decât să alergi după iluminarea oferită de agenţiile de spionaj şi acoliţii lor. Altfel spus, adevărul nu este „acolo, în afară”, deţinut şi controlat de autorităţi sinistre. Nu, adevărul este „aici, înăuntru” şi este în mod intim disponibil celui care îl caută cu toată sinceritatea.


32

POV ESTIRI DESPRE KUNDA LINI

Opt UNA DINTRE CELE MAI neobişnuite experienţe kundalini trăite de mine a avut loc în urmă cu câţiva ani. Din câte îmi amintesc, într-o noapte, eram în mijlocul unui vis absolut obişnuit când, deodată, am fost catapultat din vis, printr-un proces pe care încă nu-l înţeleg, şi transpus într-o stare de conştiinţă extraordinar de înaltă. M-am trezit în corpul unui alt bărbat, văzând prin ochii lui şi simţind cu simţurile lui tot ceea ce percepea acesta. De asemenea, aveam într-un fel acces intim, conştient, la starea lui emoţională şi spirituală. Cel mai bun mod în care pot descrie starea lui mentală şi fizică e că era extrem de neobişnuită în comparaţie cu standardele comune. După ce mi-am revenit puţin din şoc, mi-am dat seama că bărbatul acela stătea în picioare pe o platformă asamblată în grabă. În faţa lui se afla un pupitru simplu cu două sau trei microfoane foarte uzate, deteriorate, legate între ele cu bandă izolatoare. Într-o parte a pupitrului se aflau mai multe difuzoare şi amplificatoare care păreau că avuseseră şi zile mai bune. În faţa sa, întinzându-se până departe, era o mare de feţe umane. Bărbatul ţinea un discurs în faţa unei mulţimi de oameni. N-aş putea spune cu precizie cât de multe persoane erau – probabil câteva sute de mii. Am fost atât de uluit, că nici până în ziua de astăzi n-aş putea spune ce limbă vorbea acel bărbat. Dar încă îmi amintesc foarte clar mulţimea de feţe care îl privea – cu gurile căscate, muţi, absolut stupefiaţi. Şi aveau şi de ce, judecând după starea în care se afla şi după natura discursului său. Era prins într-o expunere înflăcărată, extatică despre splendoarea de

nepătruns a lui Dumnezeu. Striga cu toată puterea şi vocea sa se răspândea în valuri peste imensa adunare, ondulându-se peste şirurile de feţe ridicate spre el. Am înţeles intuitiv că vorbele sale emanau o putere specială pentru că exact în acel moment el se afla sub directa influenţă a lui kundalini. În timp ce vorbea, aceasta năvălea şi urca zgomotos de-a lungul coloanei sale vertebrale. Întregul său corp trosnea şi vibra cu o forţă ce-mi părea încărcată cu zeci de mii de volţi de electricitate. Vuietul era asurzitor (deşi era evident un sunet interior; aceia care priveau nu păreau să-l audă). Am simţit cu tărie că era profund conştient de prezenţa lui kundalini. Auzea vuietul; simţea foarte intens zecile de mii de volţi de electricitate; şi, în acelaşi timp, era foarte conştient de efectul pe care aceasta îl avea asupra vocii sale şi, prin vocea sa, de efectul pe care îl avea asupra conştiinţei miilor de oameni care îl ascultau transfiguraţi. Am observat că nu o menţiona pe kundalini în mod direct; mai degrabă îi manipula energia, folosindu-şi propria conştiinţă drept supapă sau ambreiaj pentru a-i reduce puterea, pentru a o transforma, pentru a-i dilua esenţa într-o formă plăcută, uşor de asimilat, pe care miile de oameni de acolo să o poată absorbi. Se străduia, cu rezultate foarte bune, să o ţină în frâu pentru a o transmite. Era un orator desăvârşit şi se acorda perfect la prezenţa lui kundalini în corpul său. Am simţit cum intuia dispoziţia mulţimii şi îi răspundea cu o deosebită atenţie la detaliu – exact intonaţia adecvată, cuvântul potrivit la momentul potrivit, fiecare expresie rostită cu inflexiunea care trebuia. Gesturile sale, postura corpului şi felul în care îşi


POV ESTIRI DESPRE KUNDA LINI

înclina capul se coordonau perfect cu limbajul corporal al mulţimii, care stătea acolo, hipnotizată de sunetul vocii sale, prinsă într-un eveniment pe care nu-l înţelegea întru totul. Şi apoi s-a sfârşit, la fel de brusc cum începuse. Era dimineaţă şi eram

33

complet treaz. Până astăzi, nu ştiu cine a fost acel bărbat, în ce ţară se afla sau măcar în ce an se petrecea întâmplarea. Ştiu doar că acea experienţă a fost pentru mine la fel de reală ca şi realitatea obişnuită din starea de veghe.


46

POV ESTIRI DESPRE KUNDA LINI

Cincisprezece ANI ÎNTREGI M-AM ÎNTREBAT cum ar fi să văd cu adevărat un OZN. Întregul subiect era extraordinar de misterios pentru mine. Probabil că am moştenit această preocupare intensă de la tatăl meu, care de multe ori avea un aparat foto în maşina familiei, în speranţa că va vedea şi va fotografia un OZN. Din câte ştiu, nu a văzut niciodată unul – cel puţin, de care să ştiu eu – şi nici nu a fotografiat vreodată unul. Dar îmi amintesc foarte bine cum vorbea despre ele. A mers până într-acolo încât s-a înscris pe lista de corespondenţă a unei organizaţii de cercetări OZN, ca să fie la curent cu informaţiile. Oricum ar fi, anii au trecut, şi nici eu nu am văzut vreun OZN. Dar situaţia s-a schimbat în doar câteva secunde, într-o zi toridă din 1987, în Florida. Mergeam de la Gainesville la Miami, de unde mai târziu urma să decolez, în aceeaşi după-amiază, spre Mexic. În acea zi fuseseră destul de multe furtuni cu tunete, fulgere şi turbulenţe deasupra peninsulei, cum se întâmplă în mod obişnuit în Florida, într-o zi fierbinte de vară. Pilotul înclina avionul când spre stânga, când spre dreapta, evitând norii cumulonimbus care se acumulau rapid, de jur împrejur. Plecasem cam de jumătate de oră din Miami, când mi-a venit dintr-odată ideea – nu ştiu de ce – să întreb vârful unui nor de furtună ce

trecea prin dreptul hubloului meu dacă ascunde vreun OZN. Aşa că m-am uitat direct la vârful norului şi, în tăcere, am direcţionat un gând către el: „Dacă ascunzi un OZN în vârful tău, dă-mi un semn concret, ca să ştiu că eşti conştient de această comunicare telepatică”. Imaginaţi-vă ce uimit am fost când, doar două sau trei secunde mai târziu, din vârful norului a ţâşnit o sferă metalică strălucitoare cam de dimensiunea unei mingi de plajă. A executat cu precizie şi cu viteză mare un luping de vreo patru sute de metri, foarte sus, printre vârfurile norilor de furtună, cu aproximativ 300 de kilometri pe oră, după care a reintrat rapid în norul din care ieşise cu câteva secunde mai devreme. Totul a fost perfect vizibil pe fundalul cerului albastru şi al vârfurilor norilor de un alb perlat. Rămăsesem fără cuvinte. Pe cât de scurtă, pe atât de tulburătoare fusese această experienţă şi ridicase un număr de întrebări provocatoare: Norii sunt conştienţi? Sunt ei forme de viaţă înzestrate cu simţire? Pot oamenii şi norii să comunice telepatic? Se poate ca unele OZN-uri să fie create de nori? Desigur, sunt nişte întrebări neobişnuite. Dar şi experienţa mea la mare înălţime, în drum spre Miami, a fost una neobişnuită.


189

A NEX E 1

5.213.562

2

cu două maxime apărând în fiecare ciclu, când cos (2π) ½ [f1 – f2] = ± 1. Adică, frecvenţa bătăilor METODĂ DE INDUCERE LA OM A este pur şi simplu f1 – f2, rezultat în concordanţă UNOR STĂRI DE CONŞTIINŢĂ MENTALE, cu experienţa. EMOŢIONALE ŞI FIZICE, INCLUSIV A UNEI 5 Tehnicile cunoscute de inducere a stărilor de ACTIVITĂŢI MENTALE SPECIFICE conştiinţă nu au folosit acest fenomen al ritmului biauricular, ci s-au bazat pe alte tehnici, aşa cum vom arăta în cele ce urmează. De exemplu, PREMISELE INVENŢIEI utilizarea generatoarelor audio pentru a induce 10 o stare a conştiinţei numită somn este bine Prezenta invenţie se referă la o metodă de cunoscută în tehnicile precedente, aşa cum reiese a induce diferite stări de conştiinţă la om. În din patentele SUA nr. 2.711.165 şi 3.384.074. mod specific, invenţia se referă la o metodă de Într-o metodă exemplificată în aceste patente, inducere a unor asemenea stări ale conştiinţei semnalele audio generate includ sunete sau prin generarea de semnale audio stereo cu forme 15 vibraţii de studiu plăcute şi armonioase, semnale de unde specifice, care se comportă ca un purtător cu frecvenţă fixă care sunt coborâte ciclic în ceea de ritm binaural. Ritmul binaural rezultant ce priveşte amplitudinea şi sunete repetitive acţionează pentru a antrena undele creierului cum ar fi căderea ploii pe acoperiş sau foşnetul în forme de unde specifice, caracteristice pentru copacilor bătuţi de vânt. stări de conştiinţă identificate. Invenţia este 20 Patentul SUA nr. 2.304.095 se referă la o aplicabilă în domeniile învăţării şi copierii metodă de inducere a somnului prin generarea comportamentului, precum şi în domeniul unui semnal acustic sau tactil legat de procesul inducerii somnului şi reprezintă un progres fiziologic al ritmului cardiac şi respiraţiei. În important în raport cu tehnicile de inducere a metoda prezentată, înălţimea şi amplitudinea somnului pe bază audio, dintre care unele vor fi 25 unui semnal audio plăcut sunt modificate la un discutate în cele ce urmează. ritm relativ mai lent decât ritmul cardiac sau Fenomenul ritmului binaural a fost descoperit ritmul respirator. În consecinţă, bătăile inimii în 1939 de H. W. Dove, un experimentator şi respiraţia tind să se sincronizeze cu semnalul german. În general, acest fenomen funcţionează audio, încetinind ritmul cardiac şi respiraţia şi în felul următor: când un individ recepţionează 30 inducând somnul. semnale având două frecvenţe diferite, câte un Desigur, au fost înregistrate şi alte sunete semnal pentru fiecare ureche, creierul individului care se produc natural, sunete care nu sunt respectiv detectează o diferenţă de fază sau modificate, dar care induc o stare de relaxare ce diferenţe de fază între aceste semnale. Când conduce la somn din motive similare. De exemplu, aceste semnale apar în mod natural, diferenţa de 35 spargerea valurilor de ţărm are loc cu o frecvenţă fază detectată furnizează informaţii direcţionale în general mai redusă decât ritmul cardiac sau către centrii superiori ai creierului. Dacă însă respiraţia şi induce o stare de relaxare. aceste semnale sunt furnizate prin difuzoare sau Utilizând electroencefalograma (EEG) căşti stereo, diferenţa de fază este detectată ca o ca instrument de cercetare şi diagnosticare, anomalie. Impunerea rezultantă a unei diferenţe 40 s-a descoperit că anumite tipare ale undelor de fază semnificative între semnalele de intrare cerebrale indică diferite stări de conştiinţă. produce ritmul binaural într-o undă staţionară În 1934, cercetătorii au descoperit că undele cu amplitudine modulată, în fiecare nucleu olivar creierului şi stările de conştiinţă asociate superior (centru de procesare a sunetului) al acestora pot fi modificate prin stimulare vizuală creierului. Nu este posibil să se genereze un ritm 45 repetitivă la o frecvenţă cunoscută, efect numit binaural printr-un semnal combinat electronic; antrenare. Interesul ştiinţific pentru efectul pentru detectarea acestui ritm este necesară de antrenare a continuat pe tot parcursul acţiunea ambelor urechi. anilor 1960. În anii 1970, numeroase studii Figurile 1A şi 1B prezintă două unde de independente au confirmat în mod repetat că frecvenţe diferite suprapuse. Fig. 1C prezintă 50 luminile intermitente ritmice antrenează rapid unda rezultantă, care conţine un fenomen de undele cerebrale. ritm evident. Presupunând că cele două unde au Este cunoscut şi un echivalent sonic al o amplitudine egală, dar frecvenţe diferite, f1 şi, antrenării fotice, aşa cum se arată, de exemplu, respectiv, f2, combinarea celor două unde poate fi în patentul SUA nr. 3.884.218, al cărui inventator reprezentată matematic astfel:** 55 este şi inventatorul prezentei aplicaţii. Acest brevet prezintă o metodă de inducere a somnului la om prin generarea unui semnal audio care este alcătuit dintr-un sunet plăcut, repetitiv şi familiar, modulat de frecvenţe asociate de 60 obicei cu un tipar de somn pe EEG. Există mai multe tipare EEG legate de diferite niveluri sau profunzimi ale somnului; s-a descoperit că, modulând sunetul repetitiv după aceste Fenomenul ritmului ia naştere din variaţia diverse tipare de somn, este posibil să se inducă de amplitudine a frecvenţei rezultante a 65 diferite niveluri ale somnului. Pentru a descrie purtătorului. Pulsurile apar la fiecare ½ (f1 – f2), acest fenomen, inventatorul a creat sintagma


POV ESTIRI DESPRE KUNDA LINI

190 3

5.213.562

4

„frequency following response” (răspuns de În conformitate cu prezenta invenţie, undele urmărire în frecvenţă) sau FFR. creierului uman, în forma EEG-urilor, sunt Alte tehnici cunoscute pentru a induce suprapuse pe semnale audio stereo specifice, diferite stări de conştiinţă sau pentru a efectua cunoscute ca frecvenţe purtătoare, aflate în o analiză a undelor cerebrale sau alte funcţii 5 spectrul ce poate fi perceput de auzul uman. asociate sunt prezentate, de exemplu, în Astfel, invenţia se referă nu numai la tehnici de următoarele patente SUA: generare a ritmului binaural, ci şi la forme de undă ale ritmului binaural specifice ca frecvenţă, amplitudine, formă şi, în mod special, la sursa 2.466.054 4.034.741 3.160.159 4.141.344 3.576.185 4.227.516 3.712.292 4.335.710 10 datelor folosite pentru a produce astfel de forme 3.753.433 4.573.449 3.826.243 4.834.701 de unde. 3.837.331

SCURTĂ DESCRIERE A DESENELOR Fenomenul ritmului binaural descris mai sus poate să creeze şi un efect de antrenare a Fig. 1A – 1C prezintă două unde de frecvenţe frecvenţei. Dacă un ritm binaural se înscrie 15 diferite şi, respectiv, ritmul binaural rezultant; în gama de frecvenţe ale undelor cerebrale, Fig. 2A – 2D prezintă o undă de intrare, două în general sub 30 de cicluri pe secundă, ritmul unde stereo purtătoare, determinate prin analiză binaural va deveni un mediu de antrenare. Fourier, şi unda ritmului binaural rezultant, care Acest efect a fost utilizat pentru a studia stările corespunde conturului undei de intrare; de conştiinţă, pentru a perfecţiona tehnicile de 20 Fig. 3A – 3B, 3C – 3D, 3E – 3F sunt perechi intervenţie terapeutică şi pentru a dezvolta de grafice care arată o EEG normală în stare de mediile educaţionale. Până în prezent nu s-a veghe şi, respectiv, răspunsurile FFR în diferite încercat însă modularea semnalelor de ritm game de semnale şi binaural cu unde cerebrale asociate unor Fig. 4A – 4F prezintă reprezentări 25 activită��i specifice. topografice ale neocortexului unui subiect în stare de veghe normală şi după ascultarea unui REZUMATUL INVENŢIEI tipar de sunet în ritm binaural. În lumina celor menţionate mai sus, unul dintre obiectele invenţiei este să furnizeze o metodă pentru inducerea unor stări de conştiinţă prin generarea de semnale audio stereo cu forme de undă specifice. Aceste semnale se comportă ca purtători ai ritmului binaural. Ritmul rezultant acţionează pentru a antrena unde cerebrale în forme de undă specifice, caracteristice pentru stările de conştiinţă identificate. Metoda invenţiei depăşeşte limitele conceptului de antrenare a frecvenţei şi include antrenarea formelor de undă prin modificarea formei de undă a ritmului binaural. Antrenarea frecvenţei prin ritm binaural s-a limitat până acum la forme de undă convenţionale, adică pătrate, triunghiulare, sinusoidale, sau, în unele cazuri, la diferite instrumente muzicale. De exemplu, se ştie că energia radiantă, cum este sunetul în cazul de faţă, poate fi definită prin frecvenţă, amplitudine şi forma undei. Nota muzicală este un exemplu relevant. În general, notei muzicale la deasupra lui do central din gama diatonică cu 12 tonuri i se atribuie o frecvenţă de 440 de cicluri pe secundă. Amplitudinea acestei note este exprimată ca intensitate a semnalului. Însă, forma de undă a notei depinde în mare măsură de instrumentul folosit. Un la cântat la trompetă este cu totul diferit de un la cântat la vioară. Caracterul specific este dat de formele distincte ale undelor fiecărui instrument. În mod similar, undele cerebrale umane au forme unice, contururi ale undelor care nu sunt nici sinusoidale, nici pătrate, nici triunghiulare, nici asemănătoare cu ale oricărui instrument muzical.

30

35

40

45

50

55

60

65

DESCRIERE DETALIATĂ A APLICAŢIEI PREFERATE Aşa cum vom arăta în cele ce urmează, diferite regiuni ale creierului produc forme de unde electrice distincte în timpul unor anumite stări fizice, mentale şi emoţionale ale conştiinţei. În metoda invenţiei, formele de undă audio ale ritmului binaural sunt făcute să corespundă unor astfel de forme de unde cerebrale specifice, care apar în timpul oricăror stări fizice, mentale sau emoţionale ale conştiinţei. Astfel, este posibilă modificarea formelor de undă din anumite regiuni ale creierului, precum şi completarea topografiei electrice a suprafeţei creierului. În aplicaţia audio a invenţiei, utilizând forme de undă EEG eşantionate ale unui subiect aflat în anumite stări de conştiinţă şi activitate, mentală şi/sau fizică, aceste forme de undă sunt imprimate pe seturi multiple de unde purtătoare de sunet din spectrul auzului uman. Astfel, formele de undă se transpun în modulaţii de amplitudine ale undei purtătorului pentru a realiza ceea ce se numeşte un răspuns de urmărire în frecvenţă, sau FFR, aşa cum am menţionat mai sus. Este utilă, ca punct de plecare, o descriere a procedurii empirice utilizate pe parcursul dezvoltării invenţiei. În anii 1970, s-au efectuat teste pe diferiţi subiecţi pentru frecvenţe EEG eficiente, folosind semnale audio ca stimul uman. Aceste frecvenţe au fost reproduse ca modulaţie în amplitudine a unor semnale audio monocanal din spectrul auzului uman, pentru a fi folosite în inducerea somnului, concentrarea atenţiei etc. Când anumiţi subiecţi au reacţionat foarte bine, semnalele respective au fost convertite


191

A NEX E 5

5.213.562

în tipare de ritm binaural. Semnalele de ritm binaural au fost obţinute prin selectarea mai întâi a frecvenţelor semnalelor audio monocanal pe baza bine cunoscutei „curbe Oersted”, denumită astfel după numele faimosului fizician din secolul al XIX-lea. Utilizarea acestei curbe a permis selectarea unor frecvenţe audio specifice pentru a furniza cele mai bune frecvenţe ale ritmului binaural într-o gamă mult mai restrânsă. Eficacitatea testelor s-a dublat ca urmare a utilizării semnalelor de ritm binaural. La mijlocul anilor 1980, s-au studiat formele de undă EEG în sine, aşa cum erau produse de semnalele binaurale folosite. Au fost examinaţi FFR şi factorii de antrenare, consideraţi a fi la originea acestui succes. Unul dintre rezultatele identificate drept cauză probabilă a eficienţei a fost sincronizarea emisferelor cerebrale în astfel de game de frecvenţă a semnalelor (adică semnalele induse erau prezente simultan în porţiuni semnificative din ambele emisfere ale creierului). Experimentele au fost extinse la subiecţi diferiţi aflaţi în stări de conştiinţă similare. Izolarea tiparelor EEG pentru aceste stări de conştiinţă şi convertirea acestor tipare în sunet binaural, cu reaplicarea ulterioară a sunetelor binaurale, au produs rezultate mult mai bune. Efectul s-a văzut cel mai bine la subiecţii naivi. Recent, s-a început alcătuirea de hărţi neurologice EEG pentru subiecţi cu talente deosebite, în care subiecţii respectivi îşi puteau utiliza talentele (de exemplu, interpretarea unei sonate la pian, rezolvarea unei ecuaţii matematice) la nivel mental sau prin vizualizare. S-a reuşit izolarea formelor de undă EEG asociate cu utilizarea acelor talente şi convertirea acelor forme de undă în sunet binaural. Expunerea ulterioară a subiectului la astfel de tipare a sporit abilitatea individului de a repeta procesul. Expunerea altor subiecţi la semnale a produs o

5

10

15

20

25

6

reacţie învăţată prin repetiţie. Astfel, inventatorul consideră că procesul inventiv, chiar dacă nu creează neapărat un muzician sau un matematician, va crea o ambianţă EEG care facilitează învăţarea. Dacă cercetăm mai atent implementarea şi efectele invenţiei, figurile 2A – 2D prezintă un fenomen în care un semnal cerebral de intrare dintr-o anumită regiune a creierului este suprapus pe unde stereo purtătoare. Fig. 2D prezintă unda de ritm binaural rezultantă care corespunde conturului undei de intrare. Generarea şi propagarea ritmului binaural pot fi înţelese din următoarea serie de ecuaţii, pe baza celor de mai jos. Se iau componentele din Fig. 1A – 1C şi se gradează fiecare componentă cu un factor adecvat (să zicem, α şi β). Aceste componente pot fi recombinate pentru a alcătui un ritm în acord cu componentele iniţiale. Principiile liniarităţii şi ortogonalităţii fac posibile aceste manevre. Mai întâi, considerăm că unda măsurată are frecvenţa ritmului, α. x=α–β Din undele ritmului discutate în legătură cu Fig. 1A – 1C:

30

35

Acum, să modificăm seria Fourier f(x) pentru 40 a produce ritmul în forma undei iniţiale, f’(x):

45

50

55

60

65


POV ESTIRI DESPRE KUNDA LINI

192 5.213.562

7

Din cele de mai sus, se poate observa cu uşurinţă că g(α) şi h(β) au devenit două unde, fiecare având jumătate din amplitudinea undei iniţiale, combinaţia acestor unde producând un ritm care este unda de intrare f(x). Astfel, utilizând sunetul stereo pe două canale, este posibilă modularea a două seturi distincte de unde purtătoare astfel încât formele de unde EEG multiplicate să fie create ca frecvenţe de ritm diferenţiale între cele două seturi. Astfel, metoda permite aplicarea directă la o bază de frecvenţă fără să fie nevoie să se ţină seama de limitarea spectrului auzului uman. Creierul însuşi sintetizează semnalele care produc efectul. Un exemplu poate fi următorul. Dacă o frecvenţă purtătoare de 100 Hz este folosită într-unul dintre canalele semnalului audio, iar o frecvenţă purtătoare de 104 Hz este folosită în celălalt canal, va rezulta un ritm binaural de 4 Hz. În sinteza formelor de undă EEG, pot fi folosite nu mai puţin de 100 de perechi purtătoare diferite sau poate fi folosită o singură pereche purtătoare în bandă largă pentru a genera un număr similar de ritmuri binaurale specifice care multiplică formele de undă EEG, atât ca frecvenţă, cât şi ca amplitudine. Un ritm binaural de 4 Hz sau unul de 5 Hz ar fi prea joase ca frecvenţă pentru a putea fi auzite. Utilizându-se curba Oersted menţionată mai sus, cel mai eficace purtător armonic va fi de 275 Hz, care se încadrează în spectrul auzului uman. Pentru situaţia formelor de unde multiple discutată mai sus, este utilizată şi diferenţa dintre undele purtătoare pe un singur canal pentru a genera un FFR. Un tip de tipar audio considerat deosebit de

5

10

15

20

25

30

35

8

util în implementarea metodei invenţiei este ceea ce inventatorul numeşte Phased Pink Sound (sunet roz de fază). Întregul spectru al sunetelor audibile este cunoscut ca zgomot „alb”. Sunetul „roz” rezultă dintr-o ajustare a amplitudinii sunetului alb pentru a compensa scăderea perceptibilităţii urechii umane la ambele capete ale spectrului audibil. Sunetul roz de fază rezultă din deplasarea relativă prin rotaţie a sunetului roz dintr-un canal audio stereo în altul cu schimbări ciclice de amplitudine, frecvenţă şi viteză de rotaţie. Astfel de schimbări sunt în general sincronizate cu formele de undă selectate din multitudinea de tipare ale sistemului de generare a ritmurilor binaurale. Studiile au arătat că utilizarea sunetului roz de fază la un nivel cu cel puţin 10 dB mai scăzut decât semnalele de ritm binaural produce o creştere cu până la 30% a FFR în formele de undă EEG ale ascultătorului. Există motive pentru a concluziona că sunetul roz de fază furnizează o bază audio care ajută creierul să „sintetizeze” frecvenţele de ritm binaural care în general nu pot fi auzite de om. În principiu, sunetul roz de fază este generat de un procesor digital, care converteşte secvenţele matematice, obţinute din algoritmii adecvaţi, în sunet audibil. Astfel de procesoare digitale şi modul în care ele funcţionează sunt bine cunoscute în domeniu şi nu vor fi discutate aici. Inerent unui astfel de sistem este un senzor de frecvenţă care sincronizează fazarea cu formele de undă EEG dominante, întrucât acele forme de undă sunt introduse dintr-o altă sursă. Prezentăm în continuare câteva exemple de algoritmi adecvaţi pentru implementarea sunetului roz de fază.

/**************************************************************************** * Algorithm to generate 8-bit PCM1 40 samples in array pink[] of the * * single channel sound that servers as the sources for the stereo * * ”phased pink” sound * ****************************************************************************/ # # # # # # # #

include <math.h> 45 include <stdio.h> define M2PI – 6.283185307179586 define SAMPLES_PER_SECOND 10466,5 define CUTOFF 200.0 /* cutoff frecqency for low-pass filter */ define S 83732 /* number 50 of samples generate */ define MINDELAY 60 /* minimum flanging delay (samples) */ define MAXDELAY 80 /* minimum flanging delay (samples) */

extern short w[]

/* 8192 entry table of 16-bit sine values scaled 55 from 0 x 8001 to 0 x 7FFF */ extern double st_entries; /* count of entries in sine table */ long long long long long long long long

phase; fa; fc; sweep; sweep0; ds; count; count0;

/* /* /* /* /* /* /* /*

random number generator phase */ filter accumulator */ filter constant */ 60 filter phase */ flanging flanging filter initial phase */ langing filter phase step */ samples remaining in flanging filter cycle */ sample in flanging filter cycle */ 65

1 PCM – pulse-code modulation, modulaţie de impulsuri codificate. (n. r.)


193

A NEX E 5.213.562

9 long delay; long count0; long range; short gainNS; short gainFS; short noise[S+MAXDELAY]; short offset; short scaleF; char pink[S];

10

/* /* /* /* /* /* /* /* /*

current flanging filter delay (xxxx.xxxx) */ flanging filter delay constant */ flanging filter delay range */ noise sound gain (gain = gainNS/1024) */ flanging 5 sound gain (gain = gainFS/1024) */ array to recive noise samples */ final sample offset to balance values */ final scale factor to range samples */ array to recive ”phased pink” samples */ 10 /*************************************************************************** * Main program * ***************************************************************************/ main () 15 { long control_base; /* initial flanging control */ long control_range; /* range of flanging control */ int i; /* loop index short *np; /* pointer to filtered noise sample array */ 20 to initial/final noise sequence */ short *fsnp; /* pointer short NoiseGen(); /* next filtered noise sample */ short Flange(); /* flanging sample */ short xx; /* output before final scaling */ /* Initialize thr white noise generator */ 25 phase = 0x8000 /* Initialize low-pass filter */ fa = 0; fc = (1,0 – exp (M2PI * SAMPLES_PER_SECOND)) * 65536.0; /* Initialize flanging filter for 8 second 30 cycle. Delay sweeps sinusodially around 5*PI/2. Flanging tone gain is 75% of the noise tone. */ sweep = sweep0 = ((long)((.75% * st_entries) * 65536,0 + 0,5)) & 0 x 1FFFFFFF: control_base = w[sweep0 >> 16]; control_range = 0x0007FFFL – control_base; 35 range = (((dublu) (MAXDELAY – MINDELAY) * 3276,0)/control_range) * 16,0 + 0,5; delay0 = (MINDELAY << 16) – control_base * (range >> 3); ds = (st_entries/(8,0 * SAMPLES_PER_SECOND)) * 65536,0 + 0,5; count = 8,0 * SAMPLES_PER_SECOND + 0,5; 40 gainNS = 585; gainFS = 439; /* Initialize the final offset and scale factor for these filter parameters (empirically determined) */ 45 offset = 153; scaleF = 0 x 245; /* Generate an initial sequence of noise samples to provide for delayed samples */ 50 np = fsnp = noise; for (i = 0; i < MAXDELAY; i++) *np++ = NoiseGen(); /* Generate the next S samples of ”phased pink” */ for (i = 0; i < S: i++) } 55 /* Generate the next colored noise sample. For looping, finish off with the initial noise sequence */ if (i < S – MAXDELY) *np = NoiseGen(); else *np = *fsnp++; 60 /* Apply a sweeping cosine comb filter to flange the sound */ xx = (*np*gainNS + Flange(np)*gainFS) >> 10; pink[i] = ((xx + offset) * scaleF) >> 16; np++; } 65 }


POV ESTIRI DESPRE KUNDA LINI

194 11

5.213.562

12

/**************************************************************************** * NoiseGen - function to generate a filtered noise sample * ****************************************************************************/ short NoiseGen (nsp) { long x; long y;

}

5 /* current noise sample */ /* current filtered noise sample */

/* Generate sinusoidal density noise 10 from white */ phase = phase << 1; if (phase & 0 x 10 000) phase = phase ^ 0 x 1D87; phase = phase & 0 x FFFF; x = w[phase >> 3]; 15 /* Apply 1st order low-pass digital filter */ y = (fc*fa) >> 16; fa + = (x >> 4) – y; return ((short) (y << 4)); 20

/**************************************************************************** * Flange - function to generate a flanging noise sample * ****************************************************************************/ 25 short Flange (nsp) short *nsp; { short f; short *dnp;

/* pointer to currebt noise sample*/ /* flanging 30 noise sample */ /* pointer to delayed noise sample */

/* Apply a sinusodially sweeping comb filter to flage the sound */ if (count —) sweep = (sweep + ds) & 0x1FFFFFFF; else { 35 sweep = sweep0; count = count0; } /* Compute the filter delay and linearly interpolate between noise samples to simulate a continuously variable delay */ 40 delay = delay0 + ((w[sweep >> 16] * range) >> 3; dnp = nsp – ( delay >> 16); f = *dnp + ((((* (dnp-1) – dnp) >> 1) * ((delay & 0xFFFF) >> 1)) >> 14); return (f); 45 } Dacă analizăm câteva rezultate ale metodei invenţiei, Fig. 3A prezintă EEG-ul unui subiect aflat într-o stare de veghe normală. Fig. 3B prezintă un EEG al subiectului după ce a ascultat sunetele cu ritm binaural produse în conformitate cu invenţia. Figura prezintă un răspuns FFR din gama de semnale de 1,5 Hz, 4 Hz şi 6Hz. În mod similar, Fig. 3C prezintă EEG-ul unui subiect într-o stare de veghe normală, iar Fig. 3D prezintă un EEG al subiectului după ce a ascultat alte sunete cu ritm binaural produse în conformitate cu invenţia. Figura prezintă un răspuns FFR din gama de semnale de 2 Hz, 4 Hz şi 7 Hz. Fig. 3E prezintă EEG-ul unui subiect într-o stare de veghe normală, iar Fig. 3F prezintă un EEG al subiectului după ascultarea altor sunete cu ritm binaural produse în conformitate cu

invenţia. Figura prezintă un răspuns FFR din 50 gama de semnale de 0,5 Hz, 3 Hz şi 4 Hz. În încheiere, Fig. 3G prezintă EEG-ul unui subiect într-o stare de veghe normală, iar Fig. 3H prezintă un EEG al subiectului după ce a ascultat alte sunete cu ritm binaural produse 55 în conformitate cu invenţia. Figura prezintă amplitudinea unui răspuns FFR cu frecvenţele de 1,5 Hz, 2 Hz şi 4 Hz. Fig. 4A – 4C prezintă o hartă cu curbe de nivel uzuală pentru un subiect în stare de veghe 60 normală. Se remarcă faptul că harta prezintă o lipsă de continuitate. Observaţi, de asemenea, lipsa tiparelor de amplitudine semnificative între lobii temporali şi lipsa relativă de intensitate din zona frontală. Prin contrast, Fig. 4D – 4F prezintă o 65 hartă cu curbe de nivel pentru acelaşi subiect


195

A NEX E 13

5.213.562

după ce a ascultat un sunet cu ritm binaural în conformitate cu invenţia. Observaţi sincronizarea dintre emisfere şi amplitudinea ridicată a activităţii în porţiunea frontală a creierului. Observaţi, de asemenea, cum undele cerebrale din emisfera stângă şi din emisfera dreaptă prezintă amplitudini semnificativ mai ridicate pentru frecvenţele cuprinse în stimulul sonor iniţial. Aplicarea semnalelor cu ritm bianaural prin căşti sau folosind alte dispozitive produce următoarele rezultate: 1. Când astfel de semnale audio sunt furnizate simultan cu starea respectivă, acele stări specifice pot fi intensificate. Tiparul suplimentar suprapus pe starea iniţială furnizează un cadru puternic pentru menţinerea şi/sau intensificarea stării. 2. Prin înregistrarea semnalelor audio şi redarea lor, un individ se poate întoarce la o stare de conştiinţă iniţială sau trăită anterior de câte ori se doreşte acest lucru. 3. Prin ascultarea înregistrărilor acestor semnale audio, un tipar sau o stare iniţială induse unui individ pot fi reproduse la alţi indivizi. 4. Un individ poate fi instruit, pe baza repetării de suficiente ori a aplicării acestor forme de undă, astfel încât să îşi poată aminti şi să poată reproduce aceste forme de undă, fără să mai fie necesară stimularea externă. Metoda invenţiei are aplicaţii în mai multe domenii diferite, printre care se află, nu în ultimul rând, inducerea somnului. Alte domenii de aplicare sunt inducerea în diferite grade a stării de veghe, concentrarea atenţiei, inducerea relaxării mentale şi fizice, creşterea performanţei intelectuale în diferite discipline, de exemplu, matematica, sporirea creativităţii, retrăirea unor activităţi anterioare, dobândirea de noi abilităţi pe care alţii le au deja, întărirea şi refacerea unor zone slabe ale minţii şi corpului, sporirea şi întărirea coordonării mentale şi/sau musculare şi dezvoltarea integrării întregii funcţionări a creierului. Oamenii prezintă tipare EEG care sunt unice pentru diferitele stări de conştiinţă şi activităţile mentale şi/sau fizice menţionate, astfel încât impunerea semnalelor audio stereo adecvate asupra undei EEG dorite produce ritmul binaural necesar pentru a induce starea respectivă.

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

55

60

65

14

În cele de mai sus, invenţia a fost descrisă în detaliu cu referire la o anumită aplicaţie specifică, dar cei competenţi în acest domeniu tehnologic vor remarca diferite modificări în spiritul şi sfera sa de cuprindere. Astfel, invenţia ar trebui să se considere limitată doar de sfera de cuprindere a cerinţelor anexate. Se cer: 1. O metodă de inducere a stărilor de conştiinţă la om, conţinând: furnizarea unei forme de undă de electroencefalogramă (EEG) reproduse care să indice o stare de conştiinţă dorită; suprapunerea formei de undă EEG menţionate pe două seturi diferite de unde purtătoare, folosindu-se sunetul stereo; crearea unor frecvenţe de ritm diferenţiate între seturile de unde purtătoare în conformitate cu etapa de suprapunere şi furnizarea către urechi a semnalelor rezultante, în formă audio, pentru a induce starea de conştiinţă dorită. 2. O metodă în conformitate cu cerinţa 1, în care etapa de creare cuprinde etapa combinării sunetului roz cu seturile de unde purtătoare prin schimbarea sunetului roz legat de forma de undă EEG de la un canal audio stereo la celălalt, cu schimbări ciclice de amplitudine, frecvenţă şi viteză de rotaţie. 3. O metodă în conformitate cu cerinţa 1, în care toate etapele menţionate sunt aplicate în mod repetat unui anumit individ pe o anumită perioadă de timp, astfel încât individul să poată în final să reproducă starea de conştiinţă dorită fără a mai avea nevoie de stimulare audio. 4. O metodă în conformitate cu cerinţa 1, în care toate etapele menţionate sunt realizate utilizându-se EEG-ul unui individ, dar etapa de aplicare este realizată cu un alt individ, astfel încât să se transfere starea de conştiinţă dorită de la un individ la celălalt. 5. O metodă în conformitate cu cerinţa 1, în care prima etapă a furnizării conţine etapa furnizării unei multitudini de forme de unde EEG, care să indice diferite stări de conştiinţă, iar celelalte etape, respectiv de suprapunere, creare şi furnizare secundară, sunt realizate cu fiecare dintre formele de undă EEG. 6. O metodă în conformitate cu cerinţa 1, în care a doua etapă de furnizare conduce la o sincronizare substanţială a unor porţiuni majore din ambele emisfere cerebrale ale individului respectiv.


Povestiri despre Kundalini