Issuu on Google+

Anul 2 • Nr. 7 • Toamn\-iarna 2010 Se distribuie gratuit `n re]eaua Eurolines

www.eurolines.ro

e l e s i v i ] e t [ e n i l p ~m cu Eurolines! AUSTRIA paradisul alb te a[teapt\

PRAGA city break `n Ora[ul de aur

Vino la MÜNCHEN, inima Bavariei

C\l\tor EUROLINES este o publica]ie editat\ de Media10 sub brandul Eurolines. SE DISTRIBUIE GRATUIT ~N RE}EAUA EURO-

ANDREEA B|NIC|


cuprins . c\l\tor

8

Interviu. ~n „Arena Leilor“: Mircea Tudor [i Drago[ Anastasiu

cover story 30 Andreea B\nic\: „~mi urmez destinul“

la drum prin Europa 38 40 42 45

Ghid de ora[. München Ghid de ora[. Praga Sub lup\. Innsbruck & Salzburg Sub lup\. Salinele din România

focus 48 50 52 53 54

Trasee Eurolines Misiune Servicii City-break-uri `n Europa Interviu. Agen]ia Eurolines, hypermarket de turism

mozaic 58 60 62 64

actualitate 4 6 12 14 15 16 18 20 22 24 26 28 36

Calendar de evenimente Bani: Cre[terea viermilor de m\tase, o afacere profitabil\ Carte&Film Gadgeturi de top / Jocuri Can-can Mod\: Echipamentul de protec]ie Sport: Competi]ii de toamn\ Educa]ie: Reorientarea profesional\ S\n\tate: Cum s\ te refaci rapid dup\ o noapte de petrecere Amenaj\ri: D\ c\ldur\ casei tale! Pasiuni: Sculpteaz\-]i s\n\tatea prin fitness! Nout\]i din industria auto Noua versiune Hyundai i20 `n Rom‚nia

Culinar Glasul inimilor Divertisment Zodiac egiptean


c\l\tor 2 EDITORIAL

Vara urm\toare vine sigur... P

consultan]ei, cur\]enie, modul de a trata clien]ii, fidelizare etc.) ne bucur\, dar nu ne transform\ `ntr-o echip\ mul]umit\ de sine, care va savura vestea bun\ [i va tr\i de pe urma ei. Zi de zi ne g‚ndim cum s\ ne `mbun\t\]im serviciile, cum putem s\ fim [i mai aproape de clien]i, cum s\ ne trimitem consultan]ii `n c\l\torii de informare, pe care apoi s\ le descrie cu precizie [i competen]\ clien]ilor. Tot mai mul]i rom‚ni descoper\ c\ Eurolines nu mai este o firm\ de transport, ci cea mai mare re]ea de agen]ii de turism din Rom‚nia, iar noi vrem ca ei, adic\, dumneavoastr\, s\ fie tot mai mul]i [i mereu mul]umi]i.

arc\ mai repede ca niciodat\ a trecut acest an 2010 [i `n special anotimpul de var\. ~n pofida tuturor problemelor din ]ar\, a previziunilor sumbre, a protestelor, a b\l\carelilor politice, rom‚nii au plecat `n vacan]\, au c\l\torit, fie `n ]ar\ fie `n str\in\tate, cu avionul, dar [i cu autocarul. Au f\cut singurul lucru inteligent pe care-l puteau face, [i anume s\ se rup\ de necazurile de tot felul [i s\ uite, undeva departe de cas\, de tot ce `i apas\ zi de zi. Cu c‚t problemele sunt mai ap\s\toare, cu at‚t cre[te pofta de c\l\torit [i nu e deloc prea devreme s\ `ncepem s\ pl\nuim cu to]ii urm\toarea vacan]\. Pentru unii dintre noi se va `nt‚mpla `n iarn\, al]ii vor a[tepta p‚n\ la vara viitoare. Ofertele sunt deja `n agen]iile Eurolines [i `[i a[teapt\ clien]ii. Cu c‚t hot\r‚m mai repede, cu at‚t profit\m de dou\ avantaje majore: primul este c\ `ncepem deja s\ vis\m cu ochii deschi[i. Apoi, beneficiem de o palet\ extrem de larg\ de oferte la pre]uri pentru ceea ce se cheam\ early booking (mai cunoscute dumneavoastr\ ca `nscrieri timpurii). {i, `n plus, `]i planifici la serviciu de-acum concediul, stabilind data fix\ pentru peste c‚teva luni sau chiar un an, [i nu vei fi cu siguran]\ refuzat de [ef, iar colegii vor fi cei care vor trebui s\ se strecoare `n perioadele care mai r\m‚n libere. Dar motivul esen]ial pentru care nu numai g‚ndul (dar [i rezervarea) trebuie s\ ne fie la vacan]a este s\n\tatea noastr\. Mental\, dar [i corporal\. Uit\m, cople[i]i de at‚tea probleme, c\ via]a e scurt\ [i trebuie tr\it\ cu bucurie. Vacan]a este un moment important, la care nu trebuie s\ renun]\m. Corpul ia un repaus, mintea se odihne[te, ochii se `nc‚nt\. Merita]i asta!

Agen]iile Eurolines – dup\ cum arat\ un recent studiu de pia]\, f\cut de o companie interna]ional\ de research, studiu pe care `l g\si]i [i pe www.eurolines.ro – ofer\ consultan]\ de calitate [i prin asta `ncearc\ s\ se deosebeasc\ de celelalte agen]ii de turism. Faptul c\ studiul respectiv, publicat recent, plaseaz\ pe locul 1 `n Rom‚nia agen]iile Eurolines la cele mai multe capitole (calitatea

DRAGO{ ANASTASIU c\l\tor eurolines, toamn\ - iarn\ 2010

Vara urm\toare vine sigur, bucura]i-v\ de acum de ea, al\turi de noi. {i de ce nu, s\ ne bucur\m [i pu]in de iarn\, c\ e chiar mai aproape. P‚n\ atunci, indiferent cu ce scop c\l\tori]i, eu v\ urez „drum bun“ al\turi de noi. Al Dvs,

Director General Eurolines Rom‚nia

Foto dreamstime.com

Redactor [ef Irina Andreea Ionescu

Editori Doina Anghel C\t\lina Coca Magda {erban Lauren]iu Popa

Grafic\ & DTP Anca Firescu

Editor colaborator D\nu] Ungureanu

Trafic Corina Velicu

Publisher Beatrice B\lan

Bine`n]eles c\ nu neglij\m activitatea care ne-a f\cut cunoscu]i. Din pricina situa]iei economice, rom‚nii nu pleac\ numai `n vacan]\, ci [i `n c\utarea unor locuri de munc\. Din ce `n ce mai mul]i. Eurolines a transportat spre munc\ `n str\in\tate milioane de rom‚ni, i-a adus `napoi, le-a preluat familiile [i coletele. Am fost, suntem [i r\m‚nem, inelul de leg\tur\ `ntre cei care pleac\ [i cei care r\m‚n. ~n speran]a c\ la un moment dat se vor a[eza `napoi acas\ [i vor veni cu noi numai `n vacan]e, cu acelea[i autocare moderne. P‚n\ atunci `ns\ `i servim cu devotament [i pe cei care merg la munc\ [i pe cei care merg `n vacan]e. {i asta cu ajutorul a 44 de agen]ii `n ]ar\, a site-ului www.eurolines.ro sau www.rumanien-reisen.de dar [i a agen]iilor din str\in\tate. Suntem peste tot acolo unde sunt rom‚nii [i `i ajut\m s\ treac\ mai u[or peste toate problemele lor. {i ne bucur\m atunci c‚nd reu[im, din ce `n ce mai mult, din ce `n ce mai bine.

Advertising Ema Dr\gan

PUBLISHING HOUSE Str. Soldat Gheorghe Matac nr.19, sector 2, Bucure[ti Tel./Fax: +40-21-310 29 70 / +40 21-310 28 80

Po[ta redac]iei: V\ a[tept\m opiniile, ofertele de colaborare [i orice tip de sugestii pe adresa redac]iei sau prin e-mail la adresele: info@media10.ro irina.ionescu@media10.ro

R\spunderea asupra con]inutului articolelor revine `n exclusivitate autorilor acestora. Reproducerea par]ial\ sau total\ a oric\rui text, fotografie sau imagine grafic\ din con]inutul revistei, f\r\ acordul scris al editorului, constituie infrac]iune [i se pedepse[te conform legilor `n vigoare.


c\l\tor 4 CALENDAR EVENIMENTE

actualitate T‚rgul de Cr\ciun • Bruxelles • 26 nov. 2010 - 2 ian. 2011 T‚rgul de Cr\ciun de la Bruxelles este cel mai original din Europa. Belgienii `[i atrag vizitatorii cu numeroase spectacole pentru copii, un patinoar [i numeroase „cabane“ unde se comercializeaz\ nu numai produse tradi]ionale, dar [i bun\t\]i gastronomice tipice altor ]\ri – pudding englezesc, panettone italian sau glogg-ul scandinav.

Bruxelles Madrid • 1 - 31 dec. Surprinde muzica Gospel American\ de Cr\ciun cu ocazia Festivalului Caja de Gospel de la Madrid. Coruri talentate de la Madrid [i din Statele Unite vor concerta live la Casa Encendida [i teatrul Fernan Gomez.

Paris München

Paris • 12 dec.-06 ian. • Pia]a de Cr\ciun Disney Village ~n Disney Village, pia]a de Cr\ciun aduce laolalt\ personajele tradi]ionale de sezon (reni, elfi, oameni de z\pad\ sau `ngeri), `nso]i]i de Mo[ Cr\ciun [i propune o gam\ larg\ de produse, de la specialit\]i culinare la instala]ii mecanice. Lisabona • 5 dec. • Maratonul de la Lisabona Este unul dintre cele mai populare din Europa, atr\g‚nd nume cunoscute `n domeniu [i mii de al]i oameni care vor alerga `n scopuri caritabile sau, pur [i simplu, pentru pl\cerea lor personal\. A[tepta]i-i pe alerg\tori la linia de sosire din Praca do Comercio. Dac\ nu pute]i ob]ine un loc de vizionare acolo, pute]i opta pentru un loc de-a lungul r‚ului, `ntre Belem [i Parcul Na]iunilor.

Milano

Madrid Lisabona

München • 25 nov. - 31 dec. • Festivalul Tollwood este mai mult decat un târg, ci un adev\rat festival etnic. Chiar `n zona Theresienwiese, ve]i g\si amplasate standuri ce ofer\ un amestec inedit de muzic\ interna]ional\, spectacole, arti[ti, obiecte tradi]ionale [i chiar re]ete de Cr\ciun adunate din toate col]urile lumii.


Forma]ia Iris se preg\te[te de lansarea unui nou album, „12 Por]i“. Noul material discografic se va lansa prin intermediul unui concert care va avea loc pe 21 noiembrie la Sala Palatului iar biletele pentru acest concert pot fi achizi]ionate din magazinele de specialitate [i au pre]uri cuprinse `ntre 30 [i 100 de lei.

5

Stockholm

Stockholm • 10 dec. • Ceremonia de decernare a premiilor Nobel Ceremonia Premiului Nobel are loc la Stockholm la 10 decembrie `n fiecare an [i regele Suediei `nm‚neaz\ personal premiul pentru fiecare domeniu. Cere monia pentru Premiul Nobel pentru Pace are loc, totodat\, la Oslo, Norvegia.

Viena

Viena • 13 nov. - 24 dec. La Viena, `n fiecare an se deschid nou\ pie]e de Cr\ciun, dar cea mai cunoscut\ dintre toate este cea aflat\ `n fa]a prim\riei ora[ului, Rathausplatz. ~n fa]a prim\riei, anual sunt instalate 130 de c\su]e din lemn unde se v‚nd decora]iuni, juc\rii [i obiecte de artizanat, iar, mai nou, chiar [i h\inu]e [i accesorii.

Bucuresti Bucure[ti, 2 - 5 dec. • Suveniruri ~nainte de a cobori pe hornul caselor noastre, Mo[ Cr\ciun `[i descarc\ sacul cu surprize, `n avanpremier\, la Romexpo. Timp de c‚teva zile, aici se va desf\[ura cea de-a 15-a edi]ie a expozi]iei intern]tionale specializate de cadouri, denumita sugestiv Suveniruri.

Milano, 5 - 8 dec. • Oh Bej! Oh Bej! ~n fiecare an la Milano se organizeaz\ o pia]\ de Cr\ciun plin\ de dulciuri [i produse specifice. T‚rgul „Oh Bej! Oh Bej!“ se desf\[oar\ `n jurul castelului Sforza [i este unul dintre cele mai importante evenimente anuale folclorice din ora[.


actualitate . c\l\tor

Casa dvs. de la ]ar\ poate deveni baza unei afaceri de succes! Sericicultura este o afacere sigur\, cu profit garantat [i derulare rapid\. ~n plus, este subven]ionat\ de stat.

6 BANI

APELURI DE PROIECTE

C

onform Autorit\]ii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale, p‚n\ la sf‚r[itul anului 2010 se vor lansa urm\toarele apeluri de cereri de proiecte: Noiembrie 2010: • POS T - Programul Opera]ional Sectorial Transport care vizeaz\ modernizarea [i dezvoltarea infrastructurii de transport aerian • POS CCE - Programul Opera]ional Sectorial Cre[terea Competitivit\]ii Economice care acord\ sprijin pentru implementarea standardelor; sprijin pentru consultan]\ acordat intreprinderilor mici [i mijlocii; sprijinirea accesului la broadband [i la serviciile conexe; sus]inerea implement\rii de solu]ii de s\n\tate [i asigurarea conexiunii la broadband, acolo unde este necesar (local), suport pentru implementarea sistemelor informatice integrate [i a altor aplica]ii electronice pentru managementul afacerilor. • POS DRU - Programul Opera]ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane pentru ini]iative transna]ionale pentru o pia]\ incluziv\ a muncii - cerere de propuneri de proiecte strategice sectoriale, cu o valoare cuprins\ `ntre 500.0005.000.000 Euro. Decembrie 2010: • PNDR - Programul Na]ional de Dezvoltare Rural\ care vizeaz\ `mbun\t\]irea [i dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea [i adaptarea silviculturii • POS T - Programul Opera]ional Sectorial Transport pentru promovarea transportului intermodal. • POS CCE - Programul Opera]ional Sectorial Cre[terea Competitivit\]ii Economice care acord\ suport pentru dezvoltarea sistemelor de comer] electronic [i a altor solu]ii electronice pentru afaceri.

Cre[terea viermilor de m\tase, o afacere profitabil\ M\tasea natural\, ca [i produsele tradi]ionale rom‚ne[ti ob]inute din ea, reprezint\ o afacere profitabil\. Firul de m\tase este folosit `n industria textil\, electronic\, industria de panifica]ie, aeronautic\, chirurgie etc.


Viermele de m\tase al dudului, sau fluturele de m\tase, face parte din clasa insectelor, ordinul Lepidoptera, familia Bombycidelor. Este una dintre insectele cu metamorfoz\ complet\, prezent‚nd un ciclu evolutiv tipic cu 4 stadii: ou, larv\ (omid\), crisalid\ [i fluture.

7

C

re[terea viermilor de m\tase este `ndeaproape controlat\ de om, `n `nc\peri cu condi]ii ecologice favorabile. Aceast\ ramur\ a zootehniei este denumit\ sericicultur\. ~n ]ara noastr\, cre[terea „viermilor de m\tase“ are o vechime de peste 200 de ani, `nregistr‚ndu-se produc]ii fluctuante. Punerea la incubat a ou\lelor se face diferen]iat, `n raport cu zona geografic\. Astfel, `n regiunile de [es, `n general, aceasta `ncepe `n jurul datei de 15 aprilie, iar `n regiunile de deal cu 2 s\pt\m‚ni mai t‚rziu. De obicei ecloziunea larvelor trebuie s\ aibe loc `n perioada c‚nd frunzele de dud au o dezvoltare corespunz\toare, baza furajer\ fiind astfel asigurat\. Camerele de incubat, dimensionate pentru mai multe kilograme de ou\ („s\m‚n]\“; 3 - 4 -12-15 kg), trebuie s\ aibe condi]ii ecologice favorabile dezvolt\rii larvelor, asigur‚ndu-se o productivitate crescut\.

Este [tiut faptul c\ fluturele de m\tase este un organism poikiloterm, v‚rstele mici (primele trei stadii larvare) av‚nd temperatura corpului mai mic\ cu 0,3 - 1,2oC dec‚t mediul exterior, `n timp ce v‚rstele mari au o temperatur\ cu 0,3 - 0,5oC mai ridicat\. Pentru o dezvoltare normal\, temperatura mediului este un factor ecologic principal. Limitele termice biologice pentru larvele acestei specii sunt: 1035 oC, cu un preferendum termic de 20 - 28 oC. Dac\ se dep\[esc aceste limite apar dezechilibre metabolice, iar larvele se `mboln\vesc. De asemenea, varia]iile mari de temperatur\, temperatura mic\ [i umiditatea crescut\, ventila]ia neigienic\, hrana insuficient\, constituie factori favorizan]i pentru apari]ia bolilor `n cresc\torie. Umiditatea influen]eaz\ cre[terea larvelor, `n corela]ie cu temperatura. ~n cazul `n care umiditatea relativ\ are valori de peste 80% se constat\ o reducere a transpira]iei larvelor, ceea ce le face mai pu]in rezistente la microbi, cu toate c\ se hr\nesc bine. Umiditatea excesiv\ duce la muceg\irea hranei, fermentarea a[ternutului, ceea ce favorizeaz\ bolile. Dac\ valorile umidit\]ii sunt sub 50%, prin accelerarea transpira]iei larvelor ele nu mai m\n‚nc\ bine, dezvoltarea este `nt‚rziat\, iar gogo[ile sunt mici. Ventila]ia `nc\perilor trebuie s\ asigure aer proasp\t. ~n cazul `n care `n atmosfera `nc\perii bioxidul de carbon are valori de 1%, apar tulbur\ri respiratorii la larve. Alt factor ecologic important este lumina. Pentru o bun\ cre[tere este nevoie de o lumin\ slab\ (1 watt / metru p\trat) timp de 16 ore, urmat de `ntuneric timp de 8 ore. Larvele de prima v‚rst\ prezint\ fototropism pozitiv, iar cele din v‚rsta a cincea (jum\tatea ultim\ a v‚rstei)

fototropism negativ. Hrana, ca factor de baz\, esen]ial pentru cre[tere, trebuie s\ fie constituit\ din frunze de bun\ calitate. Consumul este direct propor]ional cu v‚rsta larvelor. ~n cazul cre[terii pentru ob]inerea unei produc]ii industriale de gogo[i, se poate folosi [i hrana complex\, alc\tuit\ din mai multe substan]e: glucoza, fructoza, acizi gra[i, aminoacizi, vitamine, ap\ etc. Studii f\cute pe diverse rase referitor la

digestibilitatea hranei au ar\tat c\, `n stadiile larvare 1 - 4 se diger\ circa 1/3 din hrana ingerat\, iar la v‚rsta a 5-a cantitatea este dubl\ 2/3. De asemenea, este interesant de re]inut c\ pentru 1 kg de m\tase larvele consum\ peste 40 kg furaje. Densitatea larvelor poate influen]a cre[terea [i starea de s\n\tate a lor. S-a constatat c\ metoda de cre[tere, modul de hr\nire, temperatura [i umiditatea determin\ num\rul de larve pe suprafa]a de cre[tere.

DE CE AVE}I NEVOIE PENTRU A PORNI O AFACERE? Ave]i nevoie de: un spa]iu construit (acoperit) de cel pu]in 3/4 m2 [i de frunze de dud. ~n acest spa]iu pute]i cre[te 10 g de semin]e (ou\). ~nc\perile `n care se cresc viermii de m\tase trebuie s\ fie aerisite, s\ nu fie umede [i s\ aib\ ferestrele orientate spre nord-vest. {i, de asemenea, materiale necesare incuba]iei (paturi [i mese pentru larve [i frunze de dud). P‚n\ c‚nd pute]i ,,recolta“ gogo[ile de m\tase trec 30 - 40 de zile. Adic\ dup\ o lun\ pute]i vinde 20 de kg de

gogo[i de m\tase (gogo[ile de calitatea I) [i pe cele de calitatea a II-a. Practic, nu v\ cost\ dec‚t amenajarea spa]iului (o cl\dire sau o `nc\pere dezafectat\, uscat\, cu ferestre [i orientat\ spre nord-est). Normal, cu c‚t afacerea pe care o porni]i va fi mai ampl\, cu at‚t bugetul ini]ial va fi mai mare. Dar e bine s\ [ti]i c\ sericicultura (cre[terea viermilor de m\tase) este subven]ionat\ de stat. Aten]ie: pentru acordarea subven]iei trebuie s\ fi]i membri ai unei asocia]ii sericicole!


actualitate . c\l\tor 8 INTERVIU

~N ARENA LEILOR

Doi dintre „leii“ emisiunii, Mircea Tudor [i Drago[ Anastasiu, se afl\ fa]\ `n fa]\ [i ne dezv\luie c‚teva dintre secretele succesului unei idei de afaceri, care sunt competen]ele antreprenoriale esen]iale pentru supravie]uirea `n criz\ [i viziunea de ansamblu asupra pie]ei `n aceast\ perioad\ instabil\. De Irina Ionescu


„Arena Leilor“ este primul show de televiziune `n care proiectele antreprenoriale pot deveni realitate. Trebuie doar s\ fie transpuse `n planuri de afaceri realiste [i bine preg\tite. Oricine `[i poate testa aptitudinile antreprenoriale particip‚nd la „Arena Leilor“ sau poate urm\ri cele mai noi tendin]e ale lumii de afaceri autohtone, ca telespectator.

9

Pasionat de ingineria tehnologic\ [i licen]iat `n drept, Mircea Tudor este convins c\ investi]ia `n cercetare aplicat\ este esen]ial\ pentru reu[ita `n afaceri. Dup\ 15 ani de investi]ii `n acest domeniu, a reu[it s\ c‚[tige, pentru prima dat\ `n istoria Rom‚niei, Marele Premiu la salonul Interna]ional de Inventic\ de la Geneva. Compania sa, MBtelecom de]ine alte 12 brevete de inven]ii. Tehnologia nu este `ns\ singura pasiune a omului de afaceri. Preocupat `n egal\ m\sur\ de activit\]ile ecvestre, el este organizatorul primului spectacol de teatru ecvestru din Rom‚nia.

Travers\m o perioad\ economic\ confruntant\. Ce v\ determin\ s\ investi]i `n continuare [i mai ales `n new business? Tocmai dificult\]ile omniprezente `ntr-un mediu economic de-a dreptul ostil m\ fac s\-mi orientez strategiile investi]ionale spre proiecte c‚t mai individualizate, av‚nd un puternic caracter inovativ, sau altfel spus, plasate `ntr-o zon\ de activitate de ni[\ foarte `ngust\, `n care de multe

ori concuren]a este aproape inexistent\. Care sunt criteriile conform c\rora v\ alege]i urm\toarea investi]ie? A[a cum am spus, un criteriu important este gradul de originalitate [i inventivitate al investi]iei. Cred cu t\rie `n ideile at‚t de izolate prin inedit, ingeniozitate [i inteligen]\, `nc‚t solicit\ mult curaj pentru a fi adoptate ca proiect de investi]ie.

~n urm\ cu 15 ani, Drago[ Anastasiu era medic internist `ntr-un spital din Frankfurt. Contaminat de spiritul antreprenorial al vremurilor intr\ `n afaceri cu un autocar [i cu avansul ob]inut din plata biletelor. ~n 1995 decide s\ revin\ `n ]ar\ [i `nfiin]eaz\ prima companie din grupul Eurolines care acoper\ acum toate serviciile din turism. ~n 2009 Drago[ Anastasiu reu[e[te s\ men]in\ s\n\tatea firmei, cresc‚nd cu 20% rentabilitatea prin orientarea c\tre v‚nz\rile online.

Travers\m o perioad\ economic\ confruntant\. Ce v\ determin\ s\ investi]i `n continuare [i mai ales `n new business? Perioadele de criz\ sunt `n general cele mai bune pentru investi]ii at‚t timp c‚t stai pe cash. Iar cele mai bune investi]ii sunt cele care le leag\ [i completeaz\ business-urile pe care le ai deja. Fie c\ sunt afaceri, care din diverse motive au intrat `n dificult\]i, fie c\ sunt afaceri noi,

care completeaz\ inteligent ceea ce func]ioneaz\ deja. Care sunt criteriile conform c\rora v\ alege]i urm\toarea investi]ie? Principalul lucru la care m\ uit c‚nd fac o investi]ie sunt oamenii care se ocup\ de ele. Fie c\ ai l‚ng\ tine ace[ti oameni, fie c\ `i recrutezi odat\ cu investi]ia nou\, ei sunt cei care dau adev\rata calitate a investi]iei. {i apoi, dup\ cum


Pentru unii antreprenori, prezen]a `n „Arena Leilor“ este, `n cel mai r\u caz, doar o experien]\ practic\, dar cei mai conving\tori nu vor ob]ine numai o important\ investi]ie `n bani, dar [i un partener dintre Leii din Aren\ - oameni de afaceri dispu[i s\ investeasc\ `ntre20.000 [i 100.000 de euro `n orice afacere profitabil\.

actualitate . c\l\tor 10 INTERVIU

Cum a]i putea descrie creativitatea rom‚nilor `n afaceri? Ie[it\ din comun. A[a a[ caracteriza creativitatea rom‚nilor [i nu limitez creativitatea numai `n afaceri, ba dimpotriv\, subliniez resursele inepuizabile de creativitate `n toate domeniile de activitate `n care spiritul are un rol esen]ial. Poate de aceea nu suntem la fel de creativi [i `n fotbal, spre exemplu, dar c‚nd vorbim de crea]ie artistic\, de inventic\, de [tiin]\ [i cultur\, reu[im destul de des s\ surprindem mediile interna]ionale prin ceea ce aducem `n aten]ia public\.

ceea ca m\ face s\ cred c\ fie nu am avut `nc\ o astfel de [ans\, fie defini]ia mea pentru nonconformism este at‚t de larg\, `nc‚t am considerat propunerile ca fiind doar „originale“ [i nu „nonconformiste“. Pe de alt\ parte caut acele proiecte cu poten]ial mare pe termen lung. Nu m\ v\d investind `ntr-o afacere cu orizont mai mic de c‚]iva ani. A]i primit numeroase idei de afaceri p‚n\ acum. S-au reg\sit printre acestea [i idei viabile cu implementare `n str\in\tate? Care sunt acestea? Da [i m\ atrag astfel de propuneri. De altfel, dou\ dintre propunerile pe care le-am convertit `n proiecte reale

de investi]ii, respectiv dezvoltarea unui aparat pentru depistarea rapid\ a biomarkerilor de cancer `n s‚ngele uman, [i instala]ia pentru extrudarea metalelor, ambele av‚nd la baz\ brevete de inven]ie rom‚ne[ti, au un poten]ial important de a penetra rapid pia]a interna]ional\. Care a fost cea mai nonconformist\ idee de afaceri pe care a]i primit-o? Nu am primit o astfel de propunere,

~n ce m\sur\ se observ\ diferen]a dintre sexe c‚nd vine vorba de creativitate? Se dovedesc femeile a fi mai ingenioase sau b\rba]ii? Cred c\ Dumnezeu a `mpr\[tiat democratic calit\]ile [i defectele umane `ntre b\rba]i [i femei, a[a c\ nu a[ risca o diferen]iere pe acest criteriu cu at‚t mai mult cu c‚t am `nt‚lnit excep]ii care s\ confirme regula `n ambele „tabere“.


11

spuneam mai sus, este important, `n momentele de criz\, s\ fie investi]ii care fac business-ul principal mai profitabil. A]i primit numeroase idei de afaceri p‚n\ acum. S-au reg\sit printre acestea [i idei viabile cu implementare `n str\in\tate? Care sunt acestea? In principiu orice idee bun\ de business se poate implementa, cu mai mult sau mai pu]in succes, oriunde `n str\in\tate. Diferen]a este c\ `n Rom‚nia exist\ `nc\ mult spa]iu de dezvoltare [i, dac\ faci bine ceva anume, este foarte probabil s\ ai succes. ~n str\in\tate lucrurile sunt mai a[ezate [i orice intrare nou\ este mai dificil\. Dar, ca peste tot, depinde de calitatea resursei umane.

Care a fost cea mai nonconformist\ idee de afaceri pe care a]i primit-o? O firm\ care s\ ajute oamenii s\ mint\ mai bine dec‚t o fac `n prezent. A fost prima emisiune la Arena Leilor, am r‚s cu mult\ poft\, fata care prezenta ideea era extrem de serioas\, ceea ce pe noi ne f\cea s\ r‚dem [i mai cu poft\. Ne d\dea exemple cum ar trebui s\ mint\ un so] care vrea s\ plece undeva cu amanta, dar nu recuno[tea nici `n ruptul capului ca ar fi o consultan]\ pentru a min]i mai credibil, ci f\cea din toat\ afacerea o chestie foarte serioas\. La momentul respectiv am refuzat afacerea dar, dup\ aceea, mi-a p\rut r\u, pentru c\ `mi dau seama c\ ar func]iona foarte bine, cel putin `n Rom‚nia, unde din p\cate minciuna este la ordinea zilei.

~n ce m\sur\ se observ\ diferen]a dintre sexe c‚nd vine vorba de creativitate? Se dovedesc femeile a fi mai ingenioase sau b\rba]ii? Nu m-am g‚ndit niciodat\ c\ ar putea s\ fie diferen]e. Evident c\ unii oameni sunt mai creativi dec\t al]ii, dar nu am senza]ia c\ asta ar ]ine de sex. Dac\ m\ g‚ndesc `ns\ bine a[ putea spune c\ `n general femeile sunt, `n afaceri, mai cump\tate, mai prudente, g‚ndesc mai profund [i prin urmare, de multe ori, ar putea fi tentate s\-[i ascund\ creativitatea. B\rba]ii risc\ mai mult [i deci nici nu se feresc de idei „n\stru[nice“. Ca o concluzie, nu cred c\ exist\ diferen]e de creativitate, dar b\rba]ii par c‚teodat\ mai creativi pentru c\ `[i exprim\ ideile [i sunt mai degrab\ dispu[i s\ `ncerce ceva, ce la prima m‚n\ ar putea p\rea o nebunie.

Cum a]i putea descrie creativitatea rom‚nilor `n afaceri? Sunt multe probleme cu rom‚nii `n zona afacerilor, dar de creativitate nu duc lips\. Mul]i dintre rom‚ni au tr\it `ntr-o perioad\ (`nainte de 1989) c‚nd, dac\ nu erai creativ, nu puteai face mai nimic. {i asta `ncepea cu m‚ncarea, cu reparatul ma[inii, cu „prinsul“ bulgarilor la TV [i se termina cu modul `n care se fenta securitatea. La aceast\ component\ comunist\ s-au ad\ugat spiritul latin, dar [i influen]a balcanic\. {i astfel cred c\ am devenit unul dintre cele mai creative popoare din Europa. A[adar nu ducem lips\ de idei [i inova]ie dar avem imense lacune la implementare. Ceea ce p‚n\ la urm\ nu ne face prea eficien]i [i astfel ne cam irosim.


James Cameron, regizorul care a cunoscut un adev\rat triumf `n 2009 odat\ cu lansarea filmului „Avatar“, a declarat, `ntr-un interviu acordat cotidianului francez Le Figaro, c\ `[i dore[te s\ fac\ alte dou\ filme „Avatar“ [i c\ va lansa, `n 2012, o versiune 3D a filmului „Titanic“.

actualitate . c\l\tor 12 CARTE & FILM

C|R}I Douglas Kennedy, „Nu pleca...“, Editura Trei

Un portret excep]ional al modului nostru de a tr\i, al diferitelor c\i pe care le urm\rim `n cursul unei singure vie]i [i a naturii arbitrare a destinului. Cartea de fa]\ ne pune fa]\-n fa]\ cu dilemele cu care ne confrunt\m, `ncerc‚nd s\ ]inem piept la tot ceea ce soarta ne arunc\ `n cale. James Grady, „C‚ini turba]i“, Editura Rao

12

Un thriller psihologic de excep]ie INCEPTION este povestea lui Dom Cobb (Leonardo di Caprio), un ho] des\v‚r[it, un adev\rat artist `n domeniul revolu]ionar al extrac]iei, adic\ al furtului de informa]ii pre]ioase din min]ile celor care dorm.

R Unul dintre cele mai incitante thrillere din ultimii ani are ca protagoni[ti patru b\rba]i [i o femeie; odinioar\ cei mai buni r\zboinici ai Americii, cei mai buni dintre cei mai buni, au devenit acum „c‚ini turba]i“ - victime ale unei `nscen\ri, fugari, v‚n‚nd un tr\d\tor care se ascunde `n cadrul CIA.

ara abilitate a lui Cobb l-a transformat `ntr-o achizi]ie inestimabil\ `n complicata lume a spionajului tehnologic, dar l-a f\cut `n acela[i timp s\ piard\ tot ceea ce era important pentru el. Dar acum Cobb are o nou\ [ans\ s\

redob‚ndeasc\ ceea ce a pierdut. O ultim\ sarcin\ i-ar putea `napoia totul dac\ reu[e[te un lucru imposibil: nu furtul unei informa]ii, ci inserarea ei `n mintea cuiva. Bine`n]eles, miza este at‚t de important\, `nc‚t Cobb se va trezi ]inta unui

misterios adversar care nu se va da `n l\turi de la nimic pentru a-l `mpiedica s\-[i duc\ misiunea la `ndeplinire. Al\turi de Leonardo di Caprio joac\ Joseph Gordon-Levitt, Ellen Page, Tom Hardy, Ken Watanabe, Marion Cotillard [i Michael Caine.

Am ales pentru voi

Candace Bushnell, „Clubul de pe 5th Avenue“, Editura Polirom

O poveste plin\ de umor, voluptate [i suspans despre bani [i celebritate, despre putere [i pericolele sale, despre dorin]a de ascensiune social\ [i dezam\girea visurilor spulberate, proiectat\ pe fundalul elegant [i str\lucitor al Manhattanului zilelor noastre. Candace este [i autoarea romanului care a stat la baza celebrului serial „Totul despre sex“, distins cu opt Globuri de Aur.

THE BOOK OF ELI Regie: Allen Hughes, Albert Hughes Distribu]ie: Denzel Washington, Michael Gambon, Mila Kunis Gen: Western / Thriller / SF An de produc]ie: 2010

THE BOUNTY HUNTER Regie: Andy Tennant Distribu]ie: Jennifer Aniston, Gerard Butler, John Mitchell, Gio Perez, Joel Garland Gen: Dragoste / Comedie / Ac]iune An de produc]ie: 2010

LOVE HAPPENS Regie: Brandon Camp Distribu]ie: Aaron Eckhart, Jennifer Aniston, Martin Sheen Gen: Dragoste / Dram\ An de produc]ie: 2009

GLADIATOR Regie: Ridley Scott Distribu]ie: Oliver Reed , Russell Crowe , Joaquin Phoenix Gen: Istoric / Dram\ / Aventur\ An de produc]ie: 2009


Actorul american Nicolas Cage va juca `ntr-un film cu gangsteri care va fi produs la Bollywood, `n regia lui Vidhu Vinod Chopra. Pelicula cu numele de „Broken Horses“ va fi un remake al filmului „Parinda“, realizat de acela[i cineast `n 1989. Proiectul cinematografic va fi filmat `n SUA [i va fi turnat `n limba englez\.

13

Pe ecrane... Harry Potter [i Talismanele Mor]ii: Partea I ~n ecranizarea primei jum\t\]i a ultimei c\r]i din seria „Harry Potter“, Harry, Ron [i Hermione trebuie s\ `ndeplineasc\ dificila misiune l\sat\ de Dumbledore `nainte de a muri: aceea de a g\si [i distruge horcruxurile Lordului Voldemort. ~n urma cuceririi ministerului magiei de c\tre adep]ii Lordului Voldemort, cei trei eroi devin fugari, oferindu-se o recompens\ pentru cei care aduc informa]ii ce ajut\ la prinderea lor.

Fur\ [i fugi Un grup de infractori din Los Angeles continu\ s\ ridiculizeze for]ele de poli]ie perfect‚nd planuri din ce `n ce mai `ndr\zne]e de a jefui b\ncile. Ho]ii nu las\ `n urm\ niciun indiciu ce ar putea conduce la identificarea [i capturarea lor, pun‚nd `n scen\ cu o m\iestrie demn\ de invidiat lovituri din ce `n ce mai periculoase. Singurul care le ]ine piept este `nc\p\]‚natul [i durul detectiv de poli]ie Jack Welles (Matt Dillon), care [i-a f\cut un scop `n via]\ din a solu]iona acest caz.

SAW 7 ~n timp ce o b\t\lie s‚ngeroas\ se duce pentru mo[tenirea brutal\ a lui John Kramer (Jigsaw), un grup de supravie]uitori ai jocurilor lui se adun\ pentru a cere ajutorul lui Bobby Dagen, un guru al tehnicilor de supravie]uire, un om ale c\rui secrete `ntunecate dau na[tere la un nou val de teroare. Filmul se anun]\ a fi ultimul din celebra serie Saw.


Philips lanseaz\ noul telefon fix f\r\ fir Philips CD6501B/53. Boxele acestuia combin\ un difuzor de `nalt\ calitate, procesarea sofisticat\ a semnalului, o incint\ acustic\ veritabil\ [i handsfree Full Duplex, oferind o reproducere natural\ a unei conversa]ii, ca [i cum interlocutorii ar fi fa]\ `n fa]\.

actualitate . c\l\tor 14 GADGET

Gadget Cele mai noi

Modelul DRGA500 `mbin\ decodorul Dolby Pro Logic IIx cu tehnologia unic\ SONY Virtual Phonesô (VPT) pentru a crea efectul de amplitudine 7.1ch 3D. Procesarea semnalului este realizat\ separat, `ntr-o unitate extern\ compact\. Rezultatul este un efect sonor cu detalii spa]iale

arme pentru jocurile tip „FPS“ perfecte pentru jocurile de tip first person precise, shooter (FPS), red‚nd detalii unde sunetul sonore de la cel mai mic pas, p‚n\ este la fel la pozi]ia exact\ a de important ca unei grenade. [i detaliile Aceste efecte vizuale. audio sunt

Prima camer\ digital\ cu oglind\ translucid\ Sony dezv\luie noile camere digitale care utilizeaz\ tehnologia cu oglind\ translucid\, un sistem optic inovator care deschide paleta

utilizat\ `n orice moment - acest lucru faciliteaz\ fotografierea obiectelor aflate `n mi[care sau filmarea calipurilor `n format Full HD.

Proiector Full HD de la Benq Nou model BenQ SP840 ofer\ cel mai `nalt standard de vizionare home cinema, suport\ mai multe formate video, inclusiv 480p, 576p, 720p, 1080i si 1080p, fiind astfel solu]ia

perfect\ pentru a reda con]inut HDTV, Blue-ray DVD, dar [i jocuri video compatibile cu Xbox sau PS3. De asemenea, noul SP840 permite redarea video Full HD, standard ce

ofer\ imagini de 5 ori mai detaliate dec‚t proiectoarele tradi]ionale 480P.

JOCURI MEDAL OF HONOR LIMITED EDITION

Jocul celor de la Electronic Arts, care va fi lansat `n aceast\ toamn\, va avea [i o edi]ie limitat\ pentru PC, X360 [i PlayStation 3. ~n plus fa]\ de varianta standard, edi]ia limitat\ va beneficia de mai multe arme, cele mai importante fiind MP7, TOZ-

posibilit\]ilor artistice. Previzualizarea imaginilor cu rezolu]ie mare se poate realiza concomitent cu detec]ia scenelor, care poate fi

194 [i 870MC2. Dac\ Heckler and Koch MP7 va fi disponibil\ doar `n cadrul Limited Edition, celelalte dou\ vor deveni disponibile [i `n edi]ia standard, doar c\ juc\torii

vor fi nevoi]i s\ creasc\ `n rank pentru a le debloca. Jocul este dezvoltat de suedezii de la DICE, urm‚nd s\ fie lansat `n Europa pe data de 15 octombrie.

DRIVER: SAN FRANCISCO COLLECTOR'S EDITION

replic\ de 18x9 cm a ma[inii din joc, un Dodge Challenger Hemi din 1970, o hart\ a ora[ului San Driver: San Fran- pentru PC, Franciso, dou\ cisco, jocul care PlayStation 3 [i automobile va fi lansat de Xbox 360, care vor putea Ubisoft `n toam- urm‚nd s\ fie fi folosite `n joc na acestui an, va lansat\ `n [i un nivel exavea [i o edi]ie aceea[i zi cu clusiv, `n care un limitat\, denuedi]ia standard. [ofer `ncearc\ s\ mit\ Collector's Pe l‚ng\ jocul scape de toat\ Edition. Aceasta propriu zis, aces- poli]ia din San va fi disponibil\ ta va mai avea o Francisco.

Un nou aspirator Philips

~n afar\ de zgomotul redus, Philips FC9304 v\ ofer\ avantajul unei `nalte performan]e [i posibilitatea de a economisi energie. Motorul de 1250 W al Philips FC9304 genereaz\ o putere de aspirare de 400 de wa]i. Aspiratoarele obi[nuite ating aceea[i putere de aspirare cu un motor de 2000 de wa]i, care consum\ cu 30% mai mult\ energie dec‚t aspiratorul Philips FC9304.


Mircea Badea scoate c\r]i cu pove[ti pentru copii! Realizatorul emisiunii „~n gura presei“ va edita o colec]ie de c\r]i cu pove[ti rom‚ne[ti. Totodat\, `mpreun\ cu mama sa, Mariana Badea, profesoar\ de limba rom‚n\, va edita manuale [colare, c\r]i cu comentarii literare [i teste de gramatic\ pentru BAC [i admitrea la facultate. „Pove[tile lui P\cal\“, „Povestea lui Harap-Alb“ sau „D\nil\ Prepeleac“ vor fi doar c‚teva dintre basmele editate de Mircea Badea.

CAN CAN

15

Din via]a vedetelor

R\zvan Fodor [i emo]iile cununiei R\zvan Fodor - actorul din telenovela „Iubire [i onoare“, ce a avut premiera `n septembrie pe postul Acas\, [i so]ia sa, Irina, s-au cununat religios, nunta lor av‚nd loc la biserica din comuna ilfovean\ Corbeanca. P\rin]ii, colegii

de pe platourile din Buftea, dar [i prietenii din copil\rie ai celor doi, le-au fost al\turi pe parcursul ceremoniei. Cel mai emo]ionat a fost R\zvan, care s-a g‚ndit s\pt\m‚ni `n [ir la acest moment.

Elena Gheorghe nu are timp s\ se m\rite! Elena Gheorghe are o rela]ie serioas\ de c‚]iva ani cu iubitul ei, Cornel Ene, `ns\ nu se aud clopotele de nunt\. Artista `[i dore[te s\ se m\rite dar, deocamdat\, nu are timp. Elena este o perfec]ionist\ [i nu va face nunt\ dec‚t atunci c‚nd va putea s\ se ocupe de fiecare mic detaliu al evenimentului.

Giorgio Armani a cump\rat insula Skorpios Athina, mo[tenitoarea armatorului grec Aristotel Onassis, a g\sit, `n sf‚r[it, cump\r\tor pentru insula Skorpios, pe care a scos-o la v‚nzare anul trecut. Noul proprietar este creatorul italian de mod\ Giorgio Armani. Insula pe care Athina Onassis, `n v‚rst\ de 25 de ani, a mo[tenit-o de la bunicul s\u, celebrul armator grec Aristotel Onassis, se afl\ `n Marea Ionic\. De mai bine de un an, Athina se chinuie s\ g\seasc\ un cump\r\tor,

`ns\ f\r\ succes. Acum, `n sf‚r[it, nepoata armatorului grec a g\sit un cump\r\tor, [i nu unul oarecare. Noul proprietar al insulei este binecunoscutul creator italian de mod\ Giorgio Armani, `n v‚rst\ de 76 de ani. Nu se [tie care este pre]ul pl\tit de designer, `ns\ acesta cu siguran]\ [tie la ce s-a `nh\mat. Doar costurile de `ntre]inere a insulei se ridic\ la 1,9 milioane de dolari pe an. De achizi]ionarea insulei s-au ar\tat inte-

resa]i [i mul]i oameni de afaceri arabi, dar [i fondatorul companiei Microsoft, magnatul american Bill Gates. Ace[tia `ns\ nu s-au `n]eles la pre] cu Athina. V‚nzarea insulei de c\tre Athina a atras vii critici din partea opiniei publice din Grecia, care consider\ bunurile armatorului grec un fel de patrimoniu na]ional. Athina, a c\rei avere este estimat\ la 7,6 milioane de dolari, locuie[te `n Elve]ia [i Brazilia, ]ara so]ului ei, Alvaro de Miranda Neto.


actualitate . c\l\tor 16 MODA

16

Echipamentul de lucru Ce este echipamentul de protec]ie? Legea nr. 319/2006 define[te echipamentul individual de protec]ie ca fiind orice echipament destinat s\ fie purtat sau m‚nuit de lucr\tor pentru a-l proteja `mpotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea s\ `i pun\ `n pericol securitatea [i s\n\tatea la locul de munc\, precum [i orice supliment sau accesoriu proiectat pentru a `ndeplini acest obiectiv.

S

unt excluse din categoria echipamentelor de protec]ie: • `mbr\c\mintea de lucru [i uniformele obi[nuite care nu sunt proiectate `n mod special pentru a proteja securitatea [i s\n\tatea lucr\torului; • echipamentul sportiv; • echipamentul de autoap\rare; • echipamentul folosit de serviciile de salvare [i de urgen]\; • echipamentul individual de protec]ie purtat sau folosit de armat\, poli]ie ori de alte institu]ii de ordine public\; • echipamentul individual de protec]ie pentru mijloacele de transport rutier. Cine are obliga]ia asigur\rii echipamentului de protec]ie? ~n conformitate cu prevederile Legii nr. 319/2006, angajatorul are obliga]ia: • s\ asigure echipamentul individual de protec]ie; • s\ acorde obligatoriu echipamentul individual de protec]ie nou, `n cazul degrad\rii sau al pierderii calit\]ilor de protec]ie; • s\ asigure echipamente de munc\ f\r\ pericol pentru securitatea [i s\n\tatea `n munc\. Echipamentul individual de protec]ie se distribuie gratuit de c\tre angajatori, care au [i obliga]ia asigur\rii `ntre]inerii, igienei [i repar\rii acestuia. Care sunt condi]iile care trebuie `ndeplinite de echipamentul de protec]ie? Hot\r‚rea Guvernului nr. 115/2004 men]ioneaz\ c\ orice echipament

individual de protec]ie trebuie s\ `ndeplineasc\ urm\toarele condi]ii: • s\ asigure protec]ie adecvat\ `mpotriva tuturor riscurilor `nt‚lnite • trebuie proiectate [i fabricate astfel `nc‚t, `n condi]ii previzibile de utilizare pentru care sunt destinate, utilizatorul s\-[i poat\ desf\[ura `n mod normal activitatea care `l expune la risc, dispun‚nd totodat\ de o protec]ie adecvat\ de cel mai `nalt nivel posibil; • nivelul optim de protec]ie care trebuie avut `n vedere la proiectare este cel dincolo de care constr‚ngerile rezult‚nd din purtarea echipamentelor individuale de protec]ie ar `mpiedica utilizarea lor efectiv\ pe durata expunerii la risc sau a desf\[ur\rii normale a

activit\]ii; • trebuie proiectate [i fabricate astfel `nc‚t s\ evite riscurile [i al]i factori periculo[i `n condi]ii de utilizare previzibile; • materialele [i componentele echipamentelor individuale de protec]ie, inclusiv eventualele produse de descompunere, nu trebuie s\ aib\ efecte d\un\toare asupra igienei sau s\n\t\]ii utilizatorului; • orice component\ a echipamentului individual de protec]ie (EIP) care ar putea intra `n contact direct cu utilizatorul `n momentul purt\rii lui trebuie s\ fie lipsit\ de asperit\]i, col]uri ascu]ite, proeminente, care ar putea produce iritare excesiv\ sau leziuni;

• confort [i eficacitate • echipamentele individuale de protec]ie trebuie proiectate [i fabricate astfel `nc‚t s\ fie u[or de plasat `n pozi]ia corect\ pe utilizator [i s\ se men]in\ pe pozi]ie pe durata de utilizare previzibil\; • trebuie s\ fie c‚t mai u[oare posibil, f\r\ a aduce atingere solidit\]ii [i eficien]ei echipamentului; • fi[a de instruc]iuni care trebuie elaborat\ [i furnizat\ de c\tre produc\tor trebuie s\ cuprind\ toate informa]iile relevante cu privire la depozitarea, utilizarea, cur\]area, `ntre]inerea, service-ul, dezinfectarea. La toate aceste condi]ii se adaug\ cerin]e suplimentare specifice anumitor riscuri.


Ministerul Muncii, Familiei [i Egalit\]ii de {anse se organizeaz\ [i func]ioneaz\ ca organ de specialitate al administra]iei publice centrale, `n subordinea Guvernului, cu personalitate juridic\, av‚nd rol de sintez\ [i de coordonare a aplic\rii strategiei [i politicilor Guvernului `n domeniile: muncii, familiei, egalit\]ii de [anse, protec]iei sociale.

17

Dac\ se anticipeaz\ accident\ri sau v\t\m\ri ale s\n\t\]ii lucr\torilor, angajatorul trebuie s\ furnizeze EIP pentru:

deosebire de lui 0 grame). Spre m • Protec]ia capu (doar aprox. 30 r\ a printr-un siste oa ap u[ \ te in es m ec]ie nd plou\, ci eli fie c‚ s\ ci ie O casc\ de prot un bu at a tre a ap sc absoarbe ajustabil\. Ca [apc\, casca nu a interioar\ este produc]ie. de drenaj. Parte ani de la data de 4 um im ax m p\ du t\ ca un ar

Protec]ia ochilor [i a fe]ei trebuie s\ limiteze c‚t mai pu]in posibil c‚mpul de vizibilitate. Echipamentul de protec]ie a ochilor [i a fe]ei care este purtat tot timpul trebuie s\ se potriveasc\ cu forma fe]ei sau a capului celui care `l poart\, [i s\ aib\ etichet\ personal\. M\[ti respiratorii Dispozitivele de filtrare trebuie folosite numai dac\ concentra]ia de oxigen din aerul ambiental este de cel pu]in 17%. Cu c‚t clasa de filtrare (P1P3) este mai mare, cu at‚t gradulde filtrare este mai bun, dar `n acela[i timp efortul respirator [i scurgerile de aer cresc. Semi m\[tile ce filtreaz\ particule (FFP filter class) trebuie schimbate cel pu]in o dat\ pe zi din motive de igien\.

• Protec]ia pielii 1. ~nainte de `nceperea lucrului ([i dup\ fiecare pauz\) aplica]i protec]ia pe pielea curat\. Freca]i bine [i nu uita]i pielea dintre degete [i unghii. 2. Dup\ lucru - la `nceputul fiec\rei pauze Respecta]i ciclul de cur\]ire: aplica]i agent de cur\]are pe m‚inile u[or umezite [i freca]i, ad\uga]i pu]in\ ap\ [i continua]i s\ sp\la]i, cl\ti]i bine [i usca]i-v\ m‚inile. Utiliza]i numai produsele furnizate de cur\]area pielii. Nu folosi]i solven]i sau agen]i asem\n\tori 3. Dup\ cur\]area pielii La sf‚r[itul lucrului, dup\ cur\]area pielii, trebuie aplicate produse de `ngrijire grase [i hidratante.

ilor ]ia m‚in ebuie • Protec g m\nu[ile, tr eale os C‚nd se e o aten]ie de rd ilio c ib a s n e s e s\ es colului d a de bit\ peri ctiv dezvoltare le pe ale tate, res zate de materi au alergii c de materialul [i de lucru or. il [ u n \ m

• Protec]ia picioarelor ~nc\l]\mintea trebuie s\ protejeze `mpotriva: p\trunderii umezelii, materialelor fierbin]i topite sau incandescente, materialelor toxice, caustice sau iritante, dac\ este cazul. ~n func]ie de cerin]e, t\lpile trebuie s\ fie protejate `mpotriva uzurii, a alunec\rilor [i s\ fie antistatice.

• Protec]ia corpului ~n func]ie de situa]ie, `mbr\c\mintea de protec]ie necesar\ trebuie furnizat\ lucr\torilor: fl\c\ri, c\ldur\ [i frig, radia]ii; materiale de lucru (de ex. toxice, caustice, iritante), contaminare puternic\ (de ex.: lucr\ri de vopsire prin pulverizare lucr\ri ce produc cantit\]i mari de praf), lucru `n zone umede, zone cu pericol de explozie, `mbr\c\minte de protec]ie antistatic\.

LEG|TURI UTILE: Inspec]ia Muncii http://www.inspectmun.ro Institutul Na]ional de Cercetare [tiin]ific\ `n domeniul Muncii [i Protec]iei Sociale http://www.incsmps.ro ∫ Institutul de S\n\tate Public\ Bucure[ti http://www.ispb.ro ∫ Autoritatea de S\n\tate Public\ Bucure[ti – Compartimentul Supraveghere / Control Boli Profesionale http://www.aspb.ro ∫ Universitatea de Medicin\ [i Farmacie „Carol Davila“ Bucure[ti – Catedra de Medicina Muncii http://www.univermed-cdgm.ro ∫ Clinica de Boli profesionale din cadrul Spitalului Clinic Colentina Bucure[ti http://www.spitalul-colentina.ro ∫ Funda]ia pentru Promovarea S\n\t\]ii la Locul de Munc\ – Romtens http://www.romtens.ro ∫ ∫


actualitate . c\l\tor 18 SPORT

18

Competi]ii de toamn\ FERNANDO ALONSO, noul lider al ierarhiei pilo]ilor din Formula 1 Spaniolul Fernando Alonso (Ferrari) a c‚[tigat prima edi]ie a MP al Coreei de Sud, desf\[urat\ pe o pist\ extrem de umed\, [i, `n urma abandonurilor `nregistrate de ambii componen]i ai echipei Red Bull, s-a instalat `n fruntea ierarhiei pilo]ilor,

BUTE: „L-am convins pe Diaconu s\ nu se retrag\“

cu dou\ etape `naintea finalului sezonului. Alonso profit\ la maximum de contraperforman]a Red Bull [i trece la conducerea clasamentului pilo]ilor, cu 231 de puncte, 11 mai multe dec‚t Webber. Lewis Hamilton a urcat pe trei, cu 210 puncte, iar Vettel a cobor‚t pe locul 4, cu 206 puncte. Red Bull `[i

Pugilistul Lucian Bute a declarat c\ l-a convins pe Adrian Diaconu s\ nu se retrag\ dup\ `nfr‚ngerile suferite cu Jean Pascal, cont‚nd pentru titlul mondial la categoria semigrea, [i s-a ar\tat `ncrez\tor c\ acesta va lupta din nou pentru o nou\ centur\. Diaconu, cu 26 de victorii la profesioni[ti, 15 prin KO [i dou\ `nfr‚ngeri, declarase `nainte de acest meci c\ `n cazul unui e[ec se va retrage din activitate.

p\streaz\ prima pozi]ie `n clasamentul constructorilor, cu 426 de puncte, echipa austriac\ fiind urmat\ de McLarenMercedes (399 puncte) [i de Ferrari (374 puncte. Penultima etap\ a Campionatului Mondial de Formula 1, Marele Premiu al Braziliei, va avea loc la 7 noiembrie, la Sao Paulo.

ANDREEA CHI}U a câ[tigat Cupa Europei la judo Sportiva Andreea Chi]u a c‚[tigat Cupa Europei la judo la categoria 57 de kilograme, competi]ia av‚nd loc la Boras (Suedia). ~n grupa B preliminar\, Andreea Chi]u a avut trei victorii consecutive,

calific‚n-du-se `n semifinale, faz\ `n care a `nvins-o [i pe sportiva german\ Hannah Bruek. ~n ultimul act, sportiva antrenat\ de Florin Bercean a trecut de olandeza Carla Grol, c‚[tig‚nd medalia de aur.

TUNISIA a c‚[tigat Trofeul Carpa]i la handbal masculin Na]ionala de handbal masculin a Rom‚niei a ratat c‚[tigarea Trofeului Carpa]i la Oradea, dup\ ce a remizat cu Tunisia, scor 32-32 (19-16). Derbiul cu Tunisia a fost

disputat p‚n\ `n ultimul minut. Rom‚nia a condus, la diferen]e de 2-3 goluri, dar cu [apte minute `nainte de final, africanii au egalat, 29-29. Tunisia a preluat apoi

conducerea. ~n primele dou\ partide, tricolorii au dispus de Macedonia, cu 31-27 (19-14) [i de echipa Belarus, cu 37-33 (19-19), `ncheind turneul cu cinci puncte.


Rapid este singurul club din România ce are o minge oficial\ dedicat\ de joc. Aceasta se nume[te Rapid PowerCat 1.10 [i a fost prezentat\ pentru pentru prima dat\ `n cadrul meciului Rapid - Steaua din campionat, din 8 noiembrie.

19

VICTOR H|NESCU, pe locul 52 ~n clasamentul ATP Tenismanul rom‚n Victor H\nescu a cobor‚t o pozi]ie [i se afl\ pe locul 52, cu 915 puncte, `n clasamentul ATP. ~ntre primii 200 de juc\tori din lume se afl\ `nc\ doi rom‚ni: Victor Crivoi, care a urcat 14 locuri, p‚n\ pe 162 (324 puncte), [i Adrian Ungur, care a cobor‚t trei pozi]ii, p‚n\ pe 189 (277 puncte). La dublu, Horia Tec\u se men]ine pe locul 15, cu 3.430 puncte.

ALEXANDRA DULGHERU, pe locul 29 `n clasamentul WTA

Juc\toarea rom‚n\ de tenis Alexandra Dulgheru se men]ine pe locul 29, cu 2.000 de puncte, `n clasamentul WTA. Alte patru juc\toare din Rom‚nia se afl\ `n Top 100. Edina Gallovits a urcat o treapt\, pe 75 (838 puncte), Simona Halep a urcat un loc, pe 81 (805 puncte), Monica Niculescu a cobor‚t patru pozi]ii, pe 83 (783 puncte), iar Sorana C`rstea a urcat de pe 96 pe 95 (710

puncte). La dublu, avem, de asemenea, cinci juc\toare `ntre primele 100. Monica Niculescu a urcat un loc, pe 30 (2.660 de puncte), Alexandra Dulgheru a urcat patru pozi]ii [i ocup\ locul 68 (1.196 puncte), Edina Gallovits a cobor‚t o treapt\, pe 72 (1.104 puncte), Sorana C`rstea a urcat trei trepte, pe 87 (897 puncte), iar Ioana Raluca Olaru a urcat de pe 94 pe 93 (858 puncte).

ANA PORGRAS, medalie de aur `n final\ la b‚rn\

DIANA CHELARU, medalie de argint la sol la CM de la Rotterdam Gimnasta Diana Chelaru a c‚[tigat medalia de argint la sol, la egalitate cu rusoaica Aliya Mustafina, la Campionatul Mondial de la Rotterdam, aduc‚nd a doua medalie delega]iei rom‚ne, dup\ cea ob]inut\ de Ana Porgras, tot aur, la b‚rn\. Diana Chelaru a intrat a [asea `n concurs, reu[ind un exerci]iu curat, f\r\ gre[eli

majore, cu elementele acrobatice executate curajos, primind nota 14.766, la fel ca rusoaica Aliya Mustafina. Cele dou\ au `mp\r]it medalia de argint. Sandra Izba[a a fost a doua `n finala de la sol, dar evolu]ia sa a fost cu probleme, dou\ ie[iri din covor aduc‚ndu-i doar nota 13.983, cu care s-a clasat pe locul [apte.

Ana Porgras a intrat a cincea `n concurs [i a fost notat\ cu cea mai mare not\ de p‚n\ atunci, 15.366, cu care a ob]inut `n final medalia de aur, prima a delega]iei Rom‚niei la CM din Olanda.

Medalia de argint a revenit americancei Rebecca Bross [i chinezoaicei Linlin Deng, ambele notate cu 15.266, iar cea de bronz nu s-a acordat `n acest caz.


actualitate . c\l\tor 20 EDUCA}IE

20

Reorientarea profesional\ Criza economic\ a adus un val de reformul\ri ale cererii [i ofertei pe pia]a for]ei de munc\. Noile condi]ii au schimbat at‚t a[tept\rile angaja]ilor, c‚t [i noile condi]ii ale angajatorilor. Se simte deja o cre[tere a activit\]ii de formare profesional\, dar [i schimb\ri majore ale politicilor de resurse umane `n cadrul companiilor.

P

ia]a for]ei de munc\ `nseamn\ at‚t cerere [i ofert\ de personal calificat, pentru posturi pl\tite cu mii de euro lunar, c‚t [i meserii comune, pl\tite cu salariul minim pe economie. Dac\ cei care fac parte din prima categorie resimt efectele crizei economice printr-o diminuare a ofertelor [i o sc\dere a salariilor, ceilal]i sunt pu[i `n fa]a nevoii de reorientare profesional\ pentru a-[i p\stra locul de munc\ sau pentru a-[i g\si ceva de lucru, `n condi]iile cre[terii ratei [omajului. Cei f\r\ calificare sau cu meserii mai pu]in c\utate ast\zi pot urma cursuri de c‚teva luni, fie gratuite, oferite de Agen]ia Na]ional\ pentru Ocuparea For]ei

de Munc\, fie pl\tite, oferite de diverse companii specializate. Absolven]ii primesc atestate recunoscute la nivel na]ional din partea Consiliului Na]ional de Formare Profesional\ a Adul]ilor (CNFPA) [i pot profesa `ntr-un nou domeniu. Exist\ [i programele permanente de formare profesional\, urmate at‚t de angaja]ii firmelor private, c‚t [i de cei care lucreaz\ la stat. La locul de munc\ angaja]ii pot beneficia de cursuri organizate [i de angajator, de stagii de adaptare profesional\ la cerin]ele postului, de stagii de practic\ [i specializare `n ]ar\ [i `n str\in\tate, precum [i de alte forme de preg\tire acceptate prin Codul Muncii, ca ucenicia organizat\ la locul de munc\, formare

CURSURI GRATUITE Agentia Na]ional\ pentru Ocuparea For]ei de Munc\ organizeaz\, gratuit, cursuri de calificare/recalificare pentru [omeri. Persoanelor aflate `n c\utarea unui loc de munc\ li se ofer\ astfel posibilitatea dob‚ndirii cuno[tin]elor teoretice [i practice specifice unei noi meserii care s\ m\reasc\ [ansele ocup\rii unui loc de munc\. Structura serviciilor de calificare/recalificare porne[te de la cursuri de meserii, p‚n\ la cursuri de perfec]ionare. De asemenea, sunt organizate [i cursuri de ini]iere `n termenii de baz\ ai economiei de pia]\ sau cursuri de preg\tire pentru crearea de `ntreprinderi mici.

individualizat\ [i alte forme de preg\tire convenite `ntre angajator [i salariat. Participarea la programele de formare profesional\ poate avea loc la ini]iativa angajatorului sau la ini]iativa salariatului.


Este toamn\ [i multi dintre noi, dup\ ce ne-am `ntors din concediu, scoatem CV-ul de la naftalin\ [i ne preg\tim de schimbarea de job. Un CV (Curriculum Vitae) bine realizat reprezint\ [ansa ta de a face o bun\ impresie angajatorului. Acesta, `mpreun\ cu scrisoarea de inten]ie, reprezint\ cartea de vizit\ care ne deschide u[a c\tre noul post.

21

COFINAN}AREA DIN BUGETUL ASIGUR|RILOR PENTRU {OMAJ A PROGRAMELOR DE FORMARE PROFESIONAL| ORGANIZATE DE C|TRE ANGAJATORI PENTRU SALARIA}II PROPRII

Num\rul certificatelor de calificare [i de absolvire cu recunoa[tere na]ional\ eliberate `n urma finaliz\rii programelor autorizate de CNFPA a crescut `n ultima perioad\ exponen]ial. ~n acela[i timp a crescut [i num\rul programelor de formare profesional\ pentru care s-a solicitat autorizarea. Cele mai c\utate programe pentru care s-a solicitat autorizarea `n ultima perioad\ sunt: „manager de proiect“, „agent de paz\ [i ordine“, „formator“, „frizer-coafor-manichiuristpedichiurist“, „inspector resurse umane“, „zidar, pietrar, tencuitor“, „inspector `n domeniul s\n\t\]ii [i securit\]ii `n munc\“, „dulghert‚mplar-parchetar“, „contabil“, „specialist `n domeniul s\n\t\]ii [i securit\]ii `n munc\“, „asistent

personal al persoanei cu handicap grav“, „manager resurse umane“, „osp\tar“ [i „buc\tar“. De la declan[area crizei economice mondiale s-a constatat [i o cre[tere a num\rului de cereri de recunoa[tere a diplomelor ob]inute de rom‚ni `n alte ]\ri. Reprezentan]ii firmelor care se ocup\ de recrutarea for]ei de munc\ vorbesc despre un blocaj pe aceast\ pia]\ care a `nceput o dat\ cu declan[area crizei economice [i va dura, cel mai probabil, p‚n\ `n luna aprilie a anului viitor. Pentru angajatori acesta este momentul propice de atragere a oamenilor valoro[i dar cu mai pu]in\ experien]\ `n domeniul `n care-[i desf\[oar\ activitatea, care accept\ salarii de dou\ ori mai mici dec‚t profesioni[tii.

O alt\ m\sur\, cuprins\ `n Legea nr. 107/2004, este cofinan]area din bugetul asigur\rilor pentru [omaj a programelor de formare profesional\ organizate de c\tre angajatori pentru salaria]ii proprii. ~n scopul prevenirii [omajului [i consolid\rii locurilor de munc\ prin cre[terea [i diversificarea competen]elor profesionale ale persoanelor `ncadrate `n munc\, angajatorilor care organizeaz\, `n baza planului de formare profesional\, programe de formare profesional\ pentru proprii angaja]i, derulate de furnizori de servicii de preg\tire profesional\, autoriza]i `n condi]iile legii, se acord\, din bugetul asigur\rilor pentru [omaj, o sum\ reprezent‚nd 50% din cheltuielile cu serviciile de formare profesional\ organizate pentru un num\r de cel mult 20% din personalul angajat. Angajatorii pot beneficia de cofinan]are pentru derularea unui singur program de formare profesional\ `n cursul unui an. Suma se acord\ din bugetul asigur\rilor pentru [omaj. Angajatorii sunt obliga]i s\ men]in\ raporturile de munc\ sau de serviciu ale persoanelor participante la programul de formare profesional\, pentru care s-a acordat cofinan]area, cel pu]in 3 ani de la data acord\rii sumei.


actualitate . c\l\tor 22

S|N|TATE

22

Cum s\ te refaci rapid dup\ o noapte de petrecere Muzica bun\, atmosfera, cocteilurile delicioase sunt re]eta pentru o petrecere reu[it\, dar diminea]a, tenul obosit, cearc\nele, migrenele [i starea general\ nu tocmai bun\ v\ `mpiedic\ sa v\ urma]i programul obi[nuit. Exist\ numeroase remedii care v\ vor face s\ v\ sim]i]i mai bine [i care vor ascunde noaptea lung\ pe care a]i avut-o.

S

imptomele asociate unei nop]i pierdute, `n care a]i f\cut multe excese, dureaz\ 24 de ore. Va fi `ns\ cea mai lung\ zi pe care o ve]i petrece `n pat, sau, din nefericire, la birou, pentru c\ ve]i fi complet lipsit de energie.

Regula de aur: hidrata]i-v\! Deshidratarea este principala problem\ care apare dup\ o noapte de excese. Paharele consumate ac]ioneaz\ asupra sc\derii vitaminelor [i mineralelor din organism. Tocmai de aceea te sim]i sl\bit, ai migrene puternice [i orice zgomot este sup\r\tor. Ame]elile, durerile musculare [i deregl\rile stomacale `]i vor da [i ele b\t\i de cap serioase. „Sucurile de portocale [i tomate gr\besc eliminarea alcoolului din organism. Drept urmare be]i de 3-4 ori pe zi suc de portocale sau de tomate“,

recomand\ dr. Dan Tufa, medic de familie, `n cadrul Centrului Medical Focus din Bucure[ti.

Remediul bunicilor, cel mai eficient de Magda {erban

„Cel mai bun remediu pentru o refacere c‚t mai rapid\ este cel din popor. Sarea este un mineral de care organismul t\u are nevoie dup\ o noapte grea. Prea cunoscuta zeam\ de varz\ face miracole, c‚nd vine vorba de mahmureal\. Poate fi `nlocuit\ [i cu un simplu pahar de ap\ cu sare“, recomand\ speciali[tii Centrului Medical Focus.

Nu uita]i de micul dejun „Unele m‚nc\ruri te pot ajuta s\ te sim]i mai bine, dar altele ca ou\le sau c‚rna]ii nu-]i vor produce dec‚t un r\u `n plus. Un mic dejun cu banan\, miere [i p‚ine pr\jit\ este indicat. Bananele sunt bogate `n potasiu [i magneziu, iar dac\ le consumi dup\

ce ai venit de la petrecere vor ridica nivelul vitaminelor din corp“, a precizat dr. Dan Tufa. Nu uita]i nici de l\m‚ie. Fie proasp\t\, fie cu ap\ plat\, l\m‚ia trateaz\ st\rile de vom\ asociate exceselor de orice tip.


C\p[unile sunt foarte potrivite pentru dimine]ile cu dureri de cap [i senza]ii de grea]\. {apte-opt c\p[uni proaspete pe stomacul gol sunt un bun remediu.

23

Aer curat Dac\ a]i sc\pat de durerea de cap, `ncerca]i s\ v\ plimba]i c‚teva minute `n aer liber. F\r\ prea mult efort, o simpl\ plimbare `n natur\ v\ revigoreaz\.

Medica]ia potrivit\ Aspirina e cunoscut\ ca fiind un bun remediu contra senza]iei nepl\cute de a doua zi, alin‚nd papita]iile capului. Vitaminele B [i C alung\ destul de u[or starea de ame]eal\ [i de grea]\.

Ceaiul de plante este de nelipsit „Ghimbirul este folosit de foarte mult\ vreme pentru a trata grea]a [i r\ul de mare, având efecte imediate pentru alinarea st\rii de r\u. Ceaiul din ghimbir alin\ durerea de stomac [i v\ calmeaz\, `n general. De asemenea, `ncerca]i [i ceaiul verde“, au declarat speciali[tii Centrului Medical Focus.

Alimentele care te scap\ de starea de r\u Mandarinele ac]ioneaz\ asupra senza]iei de grea]\ [i `]i ofer\ vitaminele de careai nevoie dup\ consumul de alcool. „Glucoza are un efect bun asupra organismului afectat de consumul prea mare de alcool, de aceea se recomand\ consumul de fructe bogate `n glucoz\, dar [i de miere de albine“, a precizat medicul de familie `n cadrul Centrului Medical Focus. M\rul, care se diger\ extrem de repede, are un efect echilibrant al zah\rului [i glucozei `n s‚nge, oferind energia necesar\ organismului.

Remedii pentru un ten proasp\t Chiar dac\ a]i s\rit peste cele 7-8 ore de somn obligatorii pentru ca tenul s\ arate luminos, iar ochii odihni]i, iat\ c‚teva trucuri pentru o apari]ie proasp\t\. „Cartoful [i castrave]ii au propriet\]i antiinflamatorii [i hidratante care v\ vor ajuta s\ sc\pati de cearc\ne dup\ o noapte nedormit\. Ca s\ estompa]i aspectul umflat al ochilor pune]i comprese reci pe ochi, pentru c‚teva minute, cu castravete sau cartof“, recomand\ dr. Vissam Taleb, medic dermatolog `n cadrul Centrului Medical Focus. O alt\ variant\ ce ne ajut\ s\ sc\p\m de cearc\ne sunt compresele reci cu ceai de mu[e]el. Acestea au rolul de a calma irita]iile [i de a relaxa inflama]iile pielii. „Un du[ rece stimuleaz\ circula]ia din `ntregul corp [i poate avea un efect tonifiant [i pentru fa]\. ~n plus, sc\derea temperaturii organismului cu c‚teva grade te poate face s\ te sim]i mai bine instantaneu“, au precizat speciali[tii Centrul Medical Focus. „Rolul somnului din timpul nop]ii `n ce prive[te tenul este, printre altele, de a `nl\tura cea mai mare parte a celulelor moarte care dau pielii un aspect nepl\cut.Dac\ nu ai dormit suficient, po]i face un gomaj rapid diminea]a“, afirm\ medicul dermatolog.


actualitate . c\l\tor

Centralele termice: design, elegan]\, dimensiuni compacte Preocuparea clien]ilor pentru armonia `ntre elementele din c\min solicit\ o nou\ abordare din partea produc\torilor `n construc]ia centralelor termice – reducerea dimensiunilor [i redesenarea formelor, asigur‚ndu-le acestora o elegan]\ aparte [i un design deosebit.

24 AMENAJ|RI

D\ c\ldur\ casei tale! Oferta de solu]ii de `nc\lzire [i preparare a apei calde menajere existente pe pia]a autohton\ este foarte variat\: centrale termice pe gaz standard sau cu condensare, `n variante mural\ sau de pardoseal\, centrale pe combustibil solid sau centrale electrice. La acestea se mai adaug\ [i echipamentele pe baz\ de resurse regenerabile, precum sistemele solare sau pompele de c\ldur\.

~

n alegerea unei solu]ii de `nc\lzire trebuie s\ se ]in\ cont de configura]ia [i volumul spa]iului de locuit, de nevoile familiei [i de stilul de via]\ al acesteia, de num\rul de utilizatori, precum [i de tehnologiile existente. Printre cele mai v‚ndute echipamente sunt centralele pe combustibil gazos, datorit\ extinderii sistemului de distribu]ie a gazelor. Configura]ia spa]iului, gradul de izolare termic\ [i necesit\]ile de confort determin\ puterea centralei La baza alegerii unei centrale termice trebuie s\ stea spa]iul disponibil [i necesit\]ile de ap\ cald\ [i `nc\lzire. Se iau `n considerare suprafa]a util\ de `nc\lzit, num\rul de b\i, num\rul de utilizatori, stilul de via]\ al acestora precum [i gradul de izolare al imobilului. De exemplu,

pentru consultantul care v\ ajut\ s\ alege]i centrala potrivit\ este important s\ [tie dac\ `n acela[i interval orar exist\ mai mul]i ultilizatori simultani. Aceasta presupune instalarea unui echipament care furnizeaz\ un debit mai mare de ap\ cald\, cu temperatura constant\, dec‚t `n cazul `n care exist\ doar un singur consumator. Dup\ ce se stabilesc aceste lucruri [i se studiaz\ suprafa]a casei [i modul `n care sunt camerele dispuse, se trece la recomandarea centralei cu o anumit\ putere. Este important de corelat puterea centralei [i cu gradul de izolare al pere]ilor. Pentru o cas\ izolat\ (cu termosistem pe fa]ada exterioar\, de minim 5 cm) este recomandat un necesar de 30 W/m3 de aer. ~n cazul unei case neizolate, se poate ajunge chiar [i p‚n\ la un necesar de 60-70 W/m3 de aer.

Central\ standard sau cu eficien]\ crescut\?! Tehnologiile de `nc\lzire evolueaz\ vizibil `n direc]ia eficien]ei energetice [i a reducerii consumului de combustibil. Cei care doresc s\ pl\teasc\ o factur\ mai mic\ la gaze, opteaz\ pentru centralele cu condensare, care consum\ mai pu]in. ~ns\ pre]ul acestora este sim]itor mai mare dec‚t al celor standard, investi]ia urm‚nd s\ fie recuperat\ `n timp. Spre deosebire de centralele standard, care domin\ pia]a `n acest moment, centralele cu condensare func]ioneaz\ pe baza unor tehnologii diferite [i au un randament mai mare fa]\ de echipamentele standard. Acestea sunt capabile s\ recupereze o parte din c\ldura care se pierde la evacuarea gazelor de ardere [i s\ o reintroduc\ `n sistem, situa]ie care nu se `nt‚mpl\ la echipamentele conven-

]ionale. Situa]ia determin\ astfel un consum mai redus de combustibil cu p‚n\ la 30%.

Cum func]ioneaz\ aceste centrale cu condensare? ~n principiu, `n toate centralele termice are loc arderea combustibililor [i transmiterea c\ldurii rezultate c\tre apa din sistemul de `nc\lzire, prin intermediul unui element numit schimb\tor de c\ldur\. Gazele [i vaporii de ap\ sunt produ[ii rezulta]i `n urma arderii combustibilului. Tehnologia permite condensarea vaporilor de ap\ pe schimb\torul care preia c\ldura [i o transmite mai departe `n sistem. Reiese astfel o cantitate suplimentar\ de c\ldur\, deci un randament mai mare al centralei cu condensare. Mai mult, gradul `nalt de utilizare a energiei determin\ o reducere a emisiilor poluante. Controlul


25

Panourile cu infraro[ii - soarele din casa ta P anoul de `nc\lzire cu unde infraro[ii transform\ energia electric\ `n energie termic\ [i functioneaza pe acela[i principiu ca [i soarele. Undele infraro[ii emise de panou `nc\lzesc pere]ii [i obiectele din `nc\pere, la fel cum soarele `nc\lze[te p\m‚ntul. La r‚ndul lor, pere]ii [i obiectele din `nc\pere degaj\ c\ldur\ `n aer, `n acest fel `nc\lzind temperatura din camer\. Panourile de `nc\lzire cu unde infraro[ii se comercializeaz\ sub diferite dimensiuni [i culori, acestea put‚nd fi montate pe tavan sau pe pere]ii laterali ai `nc\perii, iar emisia de unde infraro[ii se realizeaz\ uniform, pe toat\ suprafa]a panoului.

Avantajele `nc\lzirii cu infraro[ii

Obiectele [i pere]ii `nc\perii r\m‚n uscate, ceea ce nu favorizeaz\ apari]ia condensului sau a mucegaiului. Nu exist\ diferen]e mari de temperatur\ din cauza lipsei circula]iei aerului din `nc\pere, ceea ce reduce [i producerea [i depunerea prafului. Ocup\ pu]in loc, grosimea panoului fiind de c‚]iva centimetri, astfel cresc‚nd suprafa]a util\ a camerei `n care este amplasat. Pre] de achizi]ie [i consum de energie reduse.

eficient al amestecului aer/gaz (necesar `n orice ardere) reduce la minim excesul de aer, rezult‚nd emisia sc\zut\ de noxe, un capitol la care UE este foarte atent\. ~n contextul actual al preocup\rii pentru reducerea efectului de ser\ nu este exclus ca discu]iile avute la nivel european s\ se concretizeze [i `n normative la care acest tip de echipamente pot r\spunde.

Siguran]a `n func]ionare Utilizatorii trebuie s\ [tie c\, `n general, centralele termice sunt echipamente sigure, dac\ sunt proiectate [i montate corect. Unele centrale sunt dotate cu ecran LCD, acesta afi[‚nd informa]iile complete despre func]ionarea centralei [i caracteristicile acesteia, prin coduri [i simboluri sugestive. Astfel, utilizatorul poate verifica sau interveni direct `n

modificarea parametrilor, personaliz‚nd func]ionarea centralei `n cel mai simplu mod. ~n alegerea centralei termice, este important s\ ]inem cont [i de sistemele avansate de informare [i autodiagnoza de]inute, acestea furniz‚nd informa]ii despre parametrii de func]ionare ai centralei [i despre avariile ap\rute.

Automatiz\ri inteligente Evolu]ia `n domeniul termotehnic a dus la apari]ia unor dispozitive inteligente prin care se personalizeaz\ [i mai mult confortul [i care asigur\ [i reducerea facturilor la gaze cu p‚n\ la 30%. Unul dintre acestea este cronotermostatul de ambient, care permite setarea unor plaje diferite de temperatur\, `n func]ie de temperatura din interior, de preferin]e [i de programul zilnic al utilizatorilor. Cu alte cuvinte, centrala

De ce este economic?

Reglajul temperaturii

Nu necesit\ lucr\ri de `ntre]inere [i nici spa]iu de depozitare pentru combustibil sau reziduuri.

Reglarea panourilor electrice cu infraro[ii se poate realiza prin termostate montate separat `n fiecare `nc\pere. Termostatul poate fi cu reglaj manual sau cu programare automat\, ceea ce permite ca panoul s\ porneasc\ automat c‚nd temperatura din `nc\pere scade sub un anumit nivel. ~n cazul `n care utilizeaz\ senzori de temperatur\, `n\l]imea recomandat\ fa]\ de nivelul podelei este de aproximativ 1,4 metri. Pagini realizate de www.1001case.ro

Panoul cu unde infraro[ii asigur\ o `nc\lzire uniform\ cu corpuri de `nc\lzire de mic\ putere, `ncep‚nd de la 400 de watti. Lucreaz\ cu un randament de 99%, respectiv 99% din energia electric\ pe care o consum\ este transformat\ `n energie termic\ prin emisia de unde infraro[ii.

nu mai func]ioneaz\ `n mod unitar, ci diferen]iat, modulat, adaptat, doar at‚t c‚t e nevoie s\ se ajung\ [i s\ se men]in\ temperatura dorit\. Astfel, se consum\ mai pu]in [i se fac economii. ~n aceea[i categorie intr\ [i sonda extern\ de temperatur\, care `nregistreaz\ temperatura exterioar\ [i modific\ func]ionarea centralei astfel `nc‚t `n interiorul locuin]ei s\ se men]in\ valoarea termic\ dorit\ de utilizatori, indiferent de varia]iile vremii.

Garan]ie Durata medie de via]\ a unei centrale termice este de 8 ani de zile. ~ns\ majoritatea produc\torilor ofer\ o perioad\ de garan]ie de p‚n\ la 3 ani. Baxi Rom‚nia este singura companie de profil din Rom‚nia care ofer\ beneficiul unei garan]ii de 8 ani de zile pentru toate centralele termice marca Baxi.

Independen]\, flexibilitate, confort absolut ~n mod cert, o central\ termic\ reprezint\ o afacere, at‚t din punct de vedere al costurilor, datorit\ eficien]ei (cost versus energie) incomparabile cu sistemul centralizat, c‚t [i din cel al confortului oferit. Primul avantaj `l constituie practic independen]a fa]\ de termoficarea edilitar\, ineficient\ [i costisitoare. Sistemele de `nc\lzire centralizate func]ioneaz\ cu tehnologii vechi, la nivelul anilor ‘60, care consum\ mult combustibil ca s\ produc\ pu]in\ energie. ~n plus, lipsa reabilit\rii structurale a l\sat sistemul de distribu]ie `n paragin\, cu pierderi masive care sunt suportate integral de c\tre consumatori. Evident, aceste situa]ii nu se `nt‚lnesc `n cazul centralelor termice.


actualitate . c\l\tor 26 PASIUNI

DE CE FITNESS?

Sculpteaz\-]i s\n\tatea prin fitness! Practicarea regulat\ a fitness-ului aduce `n via]a noastr\ numeroase beneficii, dintre care cel mai important este o s\n\tate de invidiat, reflectat\ `n cre[terea condi]iei fizice, tonifierea musculaturii [i controlul greut\]ii corporale.

F

itness-ul este str‚ns legat de culturism, fapt ce justific\ existen]a unei unice federa]ii de specialitate. Trebuie spus de la `nceput c\ acest sport nu se adreseaz\ exclusiv reprezentantelor sexului frumos, de[i acestea sunt mai u[or atrase de ideea tonifierii mu[chilor [i a arderii caloriilor. B\rba]ii prefer\ adesea masa muscular\ [i pu]in\ burtic\ nu-i deranjeaz\. Fiecare este liber s\ opteze pentru imaginea care consider\ c\-l reprezint\ cel mai bine. Oricum, culturismul [i fitness-ul nu sunt doar compatibile, ci [i complementare. Contrar presupunerilor unora, fitness-ul nu este doar un culturism cu greut\]i mai mici [i rezultate pe

m\sur\. Folosirea de greut\]i mai mici `n antrenamentele de fitness este doar o diferen]\ `ntre cele dou\ tipuri de activit\]i sportive, e drept, u[or de observat. Fitness-ul este pentru corpul uman ceea ce reglajul fin este pentru un aparat electronic. El reprezint\ o condi]ie pentru a ar\ta [i a ne sim]i mai bine. Cum gusturile difer\, doza de subiectivism va fi foarte mare `n definirea conceptelor de a „ar\ta bine“ [i „a se sim]i bine“, motiv pentru care [i antrenamentele vor fi diferen]iate `n func]ie de caracteristicile individuale ale practican]ilor: v‚rsta, sexul, greutatea, `n\l]imea, capacitatea de efort, s\n\tatea organismului, scopul urm\rit. Defini]iile sunt numeroase iar tr\s\tura definitorie a fitness-ului este

∫ pentru c\ niciodat\ nu-i t‚rziu s\ te

apuci de fitness ∫ pentru c\ antrenamentele nu ocup\

mult timp [i sunt foarte eficiente va deveni mai rezistent la boli ∫ pentru c\ v\ ve]i reduce colesterolul `ntr-un mod pl\cut ∫ pentru c\ inima [i `ntreg aparatul circulator nu vor avea dec‚t de c‚[tigat ∫ pentru c\ ve]i da jos kilograme f\r\ s\ „face]i foamea“ pentru asta ∫ pentru c\ ve]i sc\pa de stresul zilnic ∫ pentru c\ ve]i ar\ta mai bine [i v\ ve]i sim]i mai tineri ∫ pentru c\ ve]i avea mai mult\ `ncredere `n for]ele proprii ∫ pentru c\ ve]i avea mintea mai limpede ∫ pentru c\ organismul

regularitatea exerci]iilor. Dac\ faci jogging o dat\ pe an sau urci pe sc\ri c‚nd nu merge liftul nu po]i s\ spui c\ faci fitness, acest sport presupun‚nd int‚i de toate o activitate durabil\. De asemenea, este foarte important\ [i intensitatea exerci]iilor. Un antrenament de fitness presupune o sedin]\ de cel pu]in 20 de minute de activitate dinamic\, cu pauze mai mici dec‚t `n cazul culturismului.


Fitness-ul nu este una [i aceea[i cu culturismul! Se folosesc exerci]iile comune culturismului, dar difer\ intensitatea [i volumul, cu care se lucreaz\. Fitness-ul `nseamn\ condi]ie fizic\ [i cuprinde: mers, alergare, pedalare, streching, exerci]ii la diferite aparate, metode de relaxare [i `ntinderi, toate efectuate sub `ndrumarea unui profesor de sport.

27

LEC}IA DE ANATOMIE - EFECTE Efectele benefice ale sportului sunt cunoscute `nc\ din Antichitate [i au fost dovedite prin numeroase studii [tiin]ifice. Ele se manifest\ asupra: Sistemului cardiovascular: cre[te cantitatea de s‚nge pe care o poate `mpinge inima; se m\re[te cantitatea de s‚nge existent `n vase; s‚ngele devine mai fluid [i circul\ mai u[or prin artere [i vene (ajut\ la arteroscleroz\, cardiopatie ischemic\, hipertensiune arterial\). Sistemului pulmonar: pl\m‚nii devin capabili s\ ventileze o cantitate mai mare de aer pe minut. Mu[chiului scheletic: cre[te for]a, rezisten]a [i puterea; musculatura „se tope[te“ `n ritm mai lent, o dat\ cu `naintarea `n v‚rst\ (ajut\ la lombopatii, fracturile care se produc prin c\dere, la b\tr‚ni). }esutului adipos: scade masa total\ de gr\sime din jurul viscerelor (ajut\ la controlul obezit\]ii). Metabolismului glucidelor: cre[te capacitatea mu[chilor de a extrage (prelua) glucoza `n s‚nge (ajut\ `n tratamentul diabetului); Metabolismului gr\similor: cre[te capacitatea mu[chilor de a prelua gr\simile din s‚nge [i de a le utiliza pentru procurarea de energie (ajut\ `n tratarea arterosclerozei). Proceselor digestive: se `mbun\t\]e[te tranzitul intestinal, `nl\tur‚ndu-se constipa]ia (ajut\ `mpotriva cancerului de colon). Func]iilor cognitive: se `mbun\t\]e[te viteza de reac]ie [i promptitudinea r\spunsurilor la diver[i stimuli (fracturile produse prin c\dere ale persoanelor v‚rstnice); Comportamentului psiho-social: se amelioreaz\ imaginea despre propria persoan\, eficacitatea profesional\, comportamentul familial [i se instaureaz\ „starea de bine“ [i bucuria de a tr\i (`mpotriva depresiei [i anxiet\]ii).

CALENDAR DE FITNESS. CE EXERCI}II S| FACI {I LA CE VÂRST| ~ntre 20 [i 30 de ani Cum ar trebui s\ arate programul t\u de fitness? Ideal, spun speciali[tii americani, ar fi ca acesta s\ includ\ urm\toarele sec]iuni: c‚te 30 - 60 de minute de exerci]iu aerobic, dou\ sau trei antrenamente de for]\ s\pt\m‚nal, [i stretching regulat. ~n felul acesta, vei contribui la prevenirea deterior\rii sistemelor muscular [i osos, pe m\sura `naint\rii `n v‚rst\. Exerci]iul aerobic implic\, `n general, orice activitate care `nseamn\ mi[care, cum ar fi plimb\rile, alergatul u[or sau ciclismul. Acestea stimuleaz\ activitatea cardiac\, cresc aportul de oxigen [i contribuie la prevenirea unor afec]iuni cronice. Frecven]a antrenamentelor, durata [i intensitatea acestora depind de experien]a pe care o ai [i de obiectivele pe care ]i leai propus. Nu `nseamn\ `ns\ c\, dac\ ai ajuns la greutatea dorit\, ar trebui s\ neglijezi antrenamentul fizic - ceea ce ai ob]inut este u[or de pierdut [i atât de greu de recuperat!

La 40 de ani... Lucrurile decurg a[a cum pl\nuiai: cariera ta este `n ascensiune, ob]ii satisfac]ii la serviciu [i ai o familie frumoas\. Aceste lucruri `]i confer\ `ncredere `n tine, dar este important s\ `]i men]ii silueta [i tonusul muscular, pentru a te sim]i sexy. Acum, c‚nd `n organismul t\u `ncep s\ aib\ loc unele modific\ri hormonale, antrenamentul de for]\ este esen]ial, pentru a combate astfel sc\derea gradual\ a masei musculare ([i, concomitent, acumularea de ]esut adipos). Da, `]i voi spune c\ trebuie s\ te epuizezi `n cadrul programului de exerci]ii! Lucreaz\ cu ganterele (din ce `n ce mai mari) [i nu neglija exerci]iile aerobice.

Dup\ 50 de ani... Zilnic, efectueaz\ c‚te 30 - 60 de minute de exerci]ii aerobice [i, de dou\ trei ori pe s\pt\m‚n\, c‚te un antrenament de for]\. Poate nu la fel de intens a[a cum era la 20 de ani... nimeni nu-]i pretinde s\ ai aceea[i energie, `ns\ po]i folosi gantere mai mici, de exemplu. Exerci]iul aerobic este deosebit de important pentru persoanele din aceast\ grup\ de v‚rst\. Reduce riscul apari]iei bolilor coronariene, al hipertensiunii arteriale sau atacului vascular, `mbun\t\]e[te propor]ia de gr\simi din s‚nge [i echilibreaz\ nivelul colesterolului.


actualitate . c\l\tor 28 AUTO

28

Nout\]i `n industria auto Edi]ia din aceast\ toamn\ a Salonului auto de la Paris a g\zduit un num\r record de premiere. Nu mai pu]in de 100 de modele au fost prezentate de artizanii industriei de profil. Cu cei 1,5 milioane de vizitatori, salonul parizian este pe primul loc `ntr-un top al audien]ei, dep\[ind manifest\rile similare de la Geneva, Detroit [i chiar de la Frankfurt. Edi]ia Black Liner [i White Liner de la Actros este cea mai exclusivist\ [i mai atractiv\ versiune a unui camion de curs\ lung\ Cu un aspect remarcabil la exterior, de la vopseaua metalic\ la dunga transversal decorativ\, [i perfect echipat `n interior, de la scaune speciale, `mbr\cate `n piele, la Active Brake Assist, noua edi]ie Mercedes-Benz Actros pune marca `n valoare. Interiorul este `ntr-adev\r visul oric\rui [ofer. Scaunele `mbr\cate `n piele maro, cu control al temperaturii [i aplica]iile din piele bro[ate creeaz\ o atmosfer\ deosebit\. Designul panoului de comand\ [i al ie[irilor de ventila]ie este din lemn de esen]\ superioar\ de culoare neagr\ mat\. Covorul de velur maro completeaz\ impresia general\ de confort [i exclusivism. Deflectoarele de aer cu extensii laterale cabinei [i designul aerodinamic al panourilor deflectoare laterale scad [i mai mult consumul deja redus de combustibil. O preechipare pentru sistemul telematic FleetBoard se g\se[te deja pe bord. Num\rul camioanelor produse este pe at‚t de exclusivist pe c‚t este echipamentul: Edition se limiteaz\ la 500 de autovehicule.

Hyundai dezv\luie primul s\u model electric – BlueOn Hyundai Motor Company a dezv\luit primul s\u autovehicul electric full speed [i, de asemenea, primul construit `n Coreea. BlueOn ini]iaz\ o nou\ er\ a tehnologiilor ecologice. BlueOn prezint\ o structur\ compact\, cu o lungime total\ de 3.585 mm, o l\]ime total\ de 1.595 mm [i o `n\l]ime total\ de 1.540 mm. Autovehiculul este prev\zut cu un motor electric extrem de eficient, alimentat de o baterie inovatoare LiPoly (litiu-ion polimer) de 16,4 kWh, care

ofer\ numeroase avantaje fa]\ de alte tipuri de baterii. Puterea maxim\ este de 81 CP (61 kW) [i un cuplul maxim 21,4 kg/m (210 Nm). ~n plus, autovehiculul a fost proiectat s\ previn\ supra`nc\rcarea [i problemele privind siguran]a `n caz de coliziune. Hyundai a realizat teste de anduran]\ pe distan]e cumul‚nd sute de mii de kilometri, pentru verificarea siguran]ei. BlueOn atinge o vitez\ maxim\ de 130 km/h [i accelereaz\ de la 0 la 100 km/h `n 13,1 secunde, mai rapid dec‚t o parte dintre modelele concurente cu motoare pe benzin\ din aceea[i clas\.


Peugeot 3008 Hybrid4 este primul crossover hybrid diesel din lume prezentat `n cadrul Salonului Auto de la Paris. Atuurile acestui model rezult\ din combinarea mai multor stiluri, SUV, MPV [i berlin\, atât `n ceea ce prive[te aspectul exterior, cât [i `n privin]a interiorului hi-tech exclusiv, completat de calit\]ile practice [i modularitatea excep]ional\.

29 Audi S1 vine ca premier\ mondial\ la Salonul Auto de la Paris Honda Jazz Hibrid – Emisii sc\zute [i flexibilitate Hibridul Honda Jazz `[i va face debutul mondial la Salonul Auto din Paris `n luna septembrie a acestui an, demonstr‚nd `n continuare angajamentul Honda pentru tehnologia hibrid\. Lansarea celui mai recent membru al familiei Jazz va marca pentru prima dat\ disponibilitatea unui hibrid `n segmentul B. Noul model va avea acela[i motor ca hibridul Insight, de 1,3 litri i-VTEC combinat cu o cutie de viteze CVT [i un motor elecric intercalat `ntre cele dou\, cre‚nd un sistem paralel hibrid. Ca [i modelele hibride Insight [i Civic, hibridul Jazz va fi capabil s\ func]ioneze pe motor electric numai `n anumite medii [i condi]ii de vitez\ redus\.

Vizual, Honda Jazz hibrid se remarc\ fa]\ de gama curent\ Jazz printr-o `mbun\t\]ire a farurilor cu halogen, stopuri clare, bar\ de protec]ie [i o capota restilizat\ cu ornamente

Audi S1, versiunea sportiv\ a celui mai mic model Audi, denumit A1, a debutat `n premier\ mondial\ la Salonul Auto de la Paris, `n luna octombrie. De[i constructorul nu a anun]at detalii despre acest model, este de a[teptat ca S1 s\ aib\ sub capot\ un motor turbo pe benzin\ de 1,4 litri (1.4 TSI) ce va dezvolta `n jur de 180 CP. rincipalul rival al lui Audi S1 va fi MINI Cooper S. Pe l‚ng\ S1,

Audi va mai expune la standul s\u, tot `n premier\ mondial\, limuzina sport Audi A7 Sportback. Spre

deosebire de S1, A7 Sportback a fost deja prezentat publicului larg, pe cale virtual\.

~nlocuitorul lui Chrysler Sebring se nume[te Chrysler 200

cromate. Noul hibrid va fi de asemenea disponibil `n gama de culori existent\ [i va putea fi personalizat\ utiliz‚nd Lime Green metalic.

Produc\torul auto american Chrysler a anun]at c\ `nlocuitorul modelului Sebring se nume[te Chrysler 200, fiind de fapt o versiune `mbun\t\]it\ a ma[inii ini]iale, nu una complet nou\. Este `nc\ neclar dac\ [i sub ce form\ va ajunge Chrysler 200 `n Europa, date fiind planurile grupului Fiat de a unifica gamele de ma[ini ale m\rcilor Lancia [i Chrysler. A[adar, este mai probabil ca Chrysler 200 s\ ajung\ `n Europa sub eticheta Lancia [i cu alt nume. Chrysler a ales s\ renun]e la numele Sebring dup\ ce ultima genera]ie a acestei ma[ini a dezam\git prin finisaje [i performan]e `ndoielnice. Numele Chrysler 200 [i unele elemente de design vin de la conceptul electric 200C EV, prezentat de marca american\ la Salonul Auto de la Detroit din 2009.


cover story . c\l\tor 30

a e e r d An \ c i n \ B

z e m r „~mi u “ ! l u n i dest nescu De Irina Io

Cariera muzical\ a Andreei B\nic\ a trecut pe locul doi `n 2009, c‚nd familia a fost `ntregit\ de Sofia, fiica sa [i a lui Lucian. De[i nimeni nu se a[tepta s\ lanseze ceva `nainte s\ nasc\, artista a pus pe pia]\ videoclipul piesei „Le Ri Ra“. Mai mult dec‚t at‚t, [i-a continuat cariera muzical\ la numai o lun\ dup\ na[tere, sus]in‚nd numeroase concerte. Andreea a f\cut parte din delega]ia Rom‚niei la Shanghai, iar ultima sa pies\, „Love in Brasil“, este pe locul `nt‚i `n topurile europene, detron‚nd alte hituri interna]ionale.

Ai f\cut parte din delega]ia Rom‚niei la Shanghai, al\turi de Gheorghe Zamfir, Nicolae Voicule], Nadia Comaneci, Ilie N\stase [i Gheorghe Hagi. Ce a `nsemnat pentru tine aceast\ experien]\? A fost pentru prima oar\ c‚nd am ajuns `n Shanghai [i pot s\ spun c\ m-am sim]it onorat\ s\ reprezint ]ara al\turi de cei mai cunoscu]i rom‚ni. Ai lansat recent videoclipul Love in Brasil. Ce semnifica]ie are el `n activitatea ta? Piesa Love in Brasil are deja

trei luni [i dou\ milioane [i jum\tate de vizualiz\ri pe YouTube, la ora actual\ fiind pe locul `nt‚i `n Media Forest (n.r. un sistem foarte performant de monitorizare `n timp real a tuturor materialelor audio difuzate `n eter [i online, cu alte cuvinte, topul tuturor radiourilor). La fel ca [i Samba, Love in Brasil se afl\ `n topul multor radiouri din Europa, iar asta m\ face foarte fericit\! Imaginea este foarte importanta `n showbiz, iar tu ai men]inut `ntotdeauna standarde `nalte, chiar [i


31

\

z “ dup\ ce ai devenit m\mic\. Cum reu[e[ti s\ te men]ii `n form\? Ce sfaturi ai pentru admiratoarele tale? M\ bucur c\ toat\ lumea este cu ochii pe mine [i c\ pot fi un exemplu pentru femei, `ns\ nu exist\ un secret, ci mai mult este vorba de dorint]a mea acerb\ de a reveni pe scen\. Am mult\ energie [i nu pot sta departe de aceasta. Am revenit mai devreme dec‚t m\ a[teptam, la numai o lun\ dup\ ce i-am dat na[tere Sofiei, chiar dac\ nu m\ recuperasem complet. Am consultat un nutri]ionist bun care m-a `ndrumat c\tre un regim de

via]\ s\n\tos [i trei zile de sport pe s\pt\m‚n\. A[adar, le sf\tuiesc pe admiratoarele mele s\ fie ambi]ioase ca mine vizavi de via]a lor! Via]a unui artist de succes este consumatoare de timp [i energie. Cum reuse[ti s\ men]ii echilibrul `ntre via]a de familie [i cea profesional\? Nu-mi este foarte usor `ns\ `ncerc s\ fiu mam\, so]ie [i `n acela[i timp o femeie de succes. Mi-am impus ni[te standarde de mic\, dar am avut parte [i de un so] minunat care m-a sus]inut tot timpul [i a fost l‚ng\ mine c‚nd am avut nevoie de el.


cover story . c\l\tor 32

a e e r d An ic\ B\n ez m r u i „~m “ ! l u n i dest


33


cover story . c\l\tor 34

rie, jude]ul .1978 `n Efo at\ la Festivalul 6 .0 1 2 e d ta rc \scut `n da f\cut rema a \nic\ s-a n dup\ ce s-a , lia Chelaru Iu c\ zi [i u u Andreea B m n a `n sc t \ ta tr u \ b P e ia d " A Claud a fost "Sexy Constan]a. Al\turi de l drum, ma lor piesa ia `n 1998. ri iu a P p m c. ro a ti p M t xo a la E de de fete \ [i-a urm a ic p n \ u B . tr e a a g e m le re e co [. And pornit pri le dou\ fost succes uria ce n ca u l d fe n ‚ la tr `nregis ei Exotic, marea trup dup\ destr\ Cele ectul „Blondy“. s porne[te proi din Ru a rte in pa ist Cr "O , cu e" preun\ t‚t de aproap ("A e m ~n anul 2000 `m bu al de i un num\r 6 un num\r de tre a Blody a lansat up Tr dou\ au lansat . erit re ita ed trup\ dance of amar") [i o re ru cea mai bun\ nt tine", "Dulce [i e `n pe [t l se iu r\ em p\ pr s ob]inut istina Ru `n anul 2003. Cr videoclipuri [i a ]i it\ al tu Ac ia Rom‚n de c\tre Radio carierei solo. ia, dedic‚ndu-se a] rm fo 04 20 anul

Andreea B\nic\ a decis s\ continuie sub aceea[i titulatur\. Primul s\u succes l-a avut cu melodia "Dansez, dans ez", compus\ de Lauren]iu Du]\ care i-a compus [i primul album solo . Acest pas a fost unul inspirat, astfel c\ albumul a ob]inut Discul de aur pent ru v‚nz\ri, oferit de casa de discuri Cat Music.De pe acela[i album s-au mai extras dou\ single-uri: "Indr\gosti]i" [i "Dulce [i amar".

{i-a consolidat pozi]ia de cea mai bine v‚ndut\ artist\ din Rom‚nia, cu single-ul "Fiesta", Andreea B\nic\ ajung‚nd pe primul loc `n toate clasamentele muzicale rom‚ne[ti. In cadrul Premiilor MTV artista prime[te premiul pentru "Cea mai bun\ artist\ solo".


35

Pentru cineva care vrea s\ urmeze o carier\ muzical\ ce sfaturi ai avea? Ce provoc\ri ai `nt‚mpinat [i cum le-ai dep\[it? E greu s\-]i cl\de[ti o carier\ de succes dar depinde foarte mult [i de noroc, iar ca s\ ajungi sus trebuie s\ munce[ti mult: zi [i noapte! Am avut momente extrem de nepl\cute c‚nd mi-am pierdut p\rin]ii [i bunicul `n decursul a numai trei ani, iar eu aveam un drum de parcurs [i meseria mea `mi impunea

s\ fiu vesel\, z‚mbitoare [i s\ `i fac pe oameni s\ plece de la concertele mele ferici]i. Am pl‚ns `nainte de concerte, `n sufletul meu, `n timpul concertelor [i dup\ concerte c‚nd m\ sim]eam vinovat\, dar nu puteam s\ renun] pentru c\ era dorin]a tat\lui meu s\ merg mai departe indiferent ce obstacole `nt‚mpin `n via]\. Probabil c\ dorin]a publicului de a m\ vedea mi-a dat curaj, iar faptul c\ am muncit mult m-a f\cut s\ trec mai

u[or peste necazurile din via]a mea. De multe ori am vrut s\ renun], dar a doua zi o luam de la cap\t. Dumnezeu mi-a luat p\rin]ii, dar mi-a dat un so] minunat [i o feti]\ superb\, iar cariera mea este una de succes. Ce pot s\ `i mai cer ast\zi? S\ fim s\n\to[i!

acas\ se transform\ `ntr-un pupic din partea Sofiei [i o `mbr\]i[are de-a lui Lucian.

Cum se desf\[oar\ o zi obi[nuit\ din via]a ta? O zi obi[nuit\ este plin\ de interviuri, [edin]e foto, concerte [i c‚nd ajung

Care este motto-ul t\u `n via]\? Nu m\ ghidez dup\ un motto anume, ci las lucrurile s\ mearg\ de la sine, `mi urmez destinul!

Ce alte proiecte preg\te[ti pentru viitorul apropiat? Preg\tesc o pies\ nou\ [i un album (Best of) pentru admiratorii mei.


actualitate . c\l\tor 36

Japonezii de la Nissan `[i reafirm\ interesul pentru segmentul ma[inilor electrice, dezv\luind la Paris conceptul 100% electric Townpod. Townpod a stat la stand al\turi de ma[ina electric\ Leaf, ce pleac\ de la 33.000 euro `n Europa.

TEST-DRIVE

36

Noua versiune Hyundai i20 `n Rom‚nia Hyundai a aplicat modelului s\u de clas\ mic\, i20, un prim facelift, asigur‚nd cre[terea eficien]ei [i `mbun\t\]irea performan]elor. Astfel, i20 urc\ `n topul celor mai bune oferte calitate-pre] ale clasei B. „Clasa mic\ reprezint\ un ]ei teren foarte disputat al pie a tru Pen a. ‚ni Rom `n o aut lui asigura ascensiunea nou dai un Hy a eau model i20, re] t\rido \ litic po o z\ promovea ei. en] cur con ar\ erio sup ] pre [te Marca Hyundai cre e, continuu la capitolul calitat s\ em mit per ne ‚t astfel `nc asigur\m clien]ilor no[tri 7 ani de garan]ie [i nume stpo ii efic roase alte ben v‚nzare“, a declarat Doru i Brusalis, Director V‚nzar a. ‚ni Hyundai Auto Rom

N

oul model i20 prezint\ integral motoriz\ri Euro 5 [i emisii CO 2 reduse cu 6% comparativ cu modelul precedent. Folosind uleiuri de motor recomandate de c\tre produc\tor,

motorizarea 1.2 litri benzin\ atinge valoarea de 119 g/km CO 2 , `n timp ce versiunea diesel prezint\ emisii de 109 g/km. {i loca]ia de produc]ie a modelului i20 a fost schimbat\, noua

versiune `n 5 u[i fiind importat\ din Izmit, Turcia. Dot\rile suplimentare includ capota izolat\ – pentru reducerea zgomotului specific motorului [i eficientizarea

i20 adopt\ tehnologii de ultim\ genera]ie [i preia linii de design specifice noii game „i“ Hyundai. Iluminarea interioar\ `n nuan]e de albastru asigur\ vizibilitate optim\, `n timp ce elemente precum m‚nerele u[ilor cu finisaj cromat [i schimb\torul de viteze restilizat adaug\ farmec aspectului interior.

termic\, - semnalizator dispus pe oglinzile laterale, Bluetooth cu recunoa[tere vocal\ sau comenzi audio pe volan. Pilotul automat poate `nso]i variantele de motorizare diesel i20. Tehnologiile de tip eco au fost de asemenea revizuite. Deflectorul pentru aripile ro]ilor spate a fost ad\ugat la lista dot\rilor pentru varianta i20 `n 5 u[i, asigur‚nd o aerodinamic\ sporit\ [i diminuarea frec\rilor `n mi[care. Aten]ie a fost acordat\ [i exteriorului i20, care este acum finisat cu vopsea pe baz\ de ap\, proces adoptat pentru minimizarea impactului asupra mediului. Clien]ii rom‚ni pot opta pentru dou\ versiuni de motorizare Euro 5: benzin\ 1.2 litri DOHC 78 CP [i diesel 1.4 CRDi 75 CP. Pre]urile i20 pornesc de la 6.990 euro cu TVA [i trei prime de casare incluse, prin programul de stimulare a re`nnoirii parcului auto na]ional pentru 2010.


c\l\tor 37

MÜNCHEN / PRAGA / SALZBURG & INNSBRUCK / SALINELE DIN ROMÂNIA

La drum prin Europa PRAGA

MÜNCHEN

SALZBURG & INNSBRUCK GHID DE ORA{ ∫

V ino la München s\ gu[ti celebre beri germane Augustiner [i Paulaner la ele acas\!

SALINE SUB LUP|

Praga, Ora[ul de Aur, te a[tept\ pe coline `nalte [i terase pitore[ti pe malurile Vltavei.

Austria, paradisul alb ∫ C\l\torie `n centrul P\mântului: salinele din România ∫


c\l\tor

Oferta EUROLINES: plec\ri din Rom‚nia (din ora[ul t\u): zilnic (exclus duminica) Retur din Munchen: miercuri, vineri, s‚mb\t\, duminic\. Tarif promo: 68 euro dus-`ntors.

La drum prin Europa

3388 GHID DE ORA{

MÜNCHEN. Inima Bavariei Bayern [i Oktoberfest sunt primele dou\ cuvinte care `]i vin `n minte c‚nd te g‚nde[ti la Munchen. Dar faci ora[ului, germanilor [i istoriei o mare nedreptate dac\ te limitezi la cele dou\. de Doina Anghel

~

n cei peste 850 de ani de via]\, Munchen a devenit unul dintre cele mai importante repere ale Germaniei. Inima ora[ului bate la ore fixe `n Marienplatz, odat\ cu b\t\ile ceasului din turnul Prim\riei. Odat\ ce ai ajuns aici [i te-ai minunat al\turi de zecile de turi[ti la dansul figurinelor din turnul cu ceas, po]i s\ `]i faci lejer un traseu pentru a vizita ora[ul: s\ mergi c‚]iva pa[i spre pia]a de legume, flori, br‚nzeturi [i vinuri, sau s\ mergi `n direc]ia opus\ la cump\r\turi, pe Kaufingerstrasse. Po]i vizita Castelul Nymphenburg, construc]ie `n stil baroc cu fa]ada de 700 mp [i gr\dini imense, sau te po]i relaxa pe malul Isarului, `n timp ce te delectezi cu una din celebrele beri locale: Augustiner sau Paulaner. Dac\ ai mai multe zile la dispozi]ie `n Munchen este p\cat s\ ratezi lacul Stranberger – aflat la c`]iva kilometri de ora[, dar unde ajungi rapid cu trenul – sau s\ nu vizitezi Muzeul German – Deutsches Museum, unul dintre cele mai vechi [i mai bogate muzee de [tiin]\ din lume. Gr\dina Englezeasc\ este un parc aflat `n centrul Munchenului, cu o suprafa]\ mai mare dec‚t Central Park din New York, dar care `n ceea ce prive[te at‚t peisajul, c‚t [i oamenii

De re]inut VINO CU AUTOCARUL

Cursele de Bucure[ti aterizeaz\ pe aeroportul Franz Josef Strauss, aflat la 28,5 km de Centru, unul dintre cele mai mari [i mai spectaculoase aeroporturi din Europa. Transport aeroport – Munchen VINO CU AVIONUL ∫ Trenul este cea mai avantaO c\l\torie cu avionul Bucure[ti joas\ modalitate de a ajunge `n - Munchen cost\ circa 150 euro. ora[, nu numai din punctul de Plec\ri din Rom‚nia (din ora[ul t\u): zilnic (exclus duminica) Retur din Munchen: miercuri, vineri, s‚mb\t\, duminic\. Tarif promo: 68 euro dus-`ntors.

care `l viziteaz\ este foarte diferit. Parcul a fost proiectat `n dulcele stil al gr\dinilor engleze[ti din secolul al XVIII-lea: respect\ modul de dezvoltare natural al plantelor [i copacilor, excluz‚nd interven]ia agresiv\ a gr\dinarilor. Vei avea supriza ca plimb‚ndu-te `n lunile c\lduroase prin parc s\ observi `ntr-o zon\ retras\ o „plaj\ de nudi[ti“. Ei sunt o curiozitate doar pentru turi[ti. Turnul chinezesc, casa de ceai japonez\, templele grece[ti, toate construite din lemn, completeaz\ atmosfera cosmopolit\ a Gr\dinii Engleze[ti. Munchen este un rai pentru turi[tii `n c\utare de distrac]ii rapide: magazinele de suveniruri, arti[tii din strad\, pub-urile sunt la tot pasul. Este `ns\ unul din cele mai scumpe ora[e in Germania, rata [omajului fiind foarte sc\zut\ `n compara]ie cu cea a altor ora[e. O carte po[tal\ pe care pl\te[ti 30 de cen]i la Floren]a poate costa aici 3 euro. Acesta este doar un mic detaliu, relevant `ns\ pentru diferen]ele de pre]uri.

Info utile vedere al pre]ului –10 euro p‚n\ `n Marienplatz, dar [i al timpului – 48 min. ∫ Cu taxiul – la un tarif fix de 51 de euro, o sum\ enorm\ dac\ te g‚nde[ti c\ la Frankfurt pl\te[ti 20 de euro. Transportul public Un bilet valabil o zi pentru o

persoan\ pe toate liniile de transport (tramvai, troleibuz, autobuz, metrou), suficient pentru a vedea majoritatea obiectivelor turistice este 5.20 euro, dar este mult mai avantajos dac\ achi]i pre]ul de grup – 9.40 euro permisul pentru un grup. ~n Munchen ai la dispozi]ie [i transport public de noapte.

Telefoane utile: Urgen]e – 112 ∫ Poli]ie – 110 ∫ Asisten]\ medical\ de urgen]\ – 01805/19 12 12 ∫ Num\rul de urgen]\ pentru farmacii – 089/59 44 75 ∫ Spitalul de urgen]\ Elisenhof (Hauptbahnhof) – 01805/19 12 12 cu tarif special – 0.12 euro/ min dac\ suni de pe o linie german\.

Tur cu autobuzul Pentru un tur standard `n limba german\ de dou\ ore cu autobuzul tariful este extrem de piperat: 105 euro, iar pentru un tur bilingv pre]ul cre[te la 127 euro. Pentru un tur care cuprinde [i Castelul Nymphenburg tariful ajunge pân\ la 150 euro.


39

Esen]ial de v\zut

Adres\: centrul ora[ului Munchen

Adres\: `n apropierea Marienplaz

Repere MARIENPLATZ Este una din cele mai frumoase pie]e din Europa, fiind dominat\ de cl\direa prim\riei [i de turnul cu ceas unde la ore fixe c‚teva figurine danseaz\ gra]ie unui mecanism de o precizie imbatabil\. Lateralele pie]ei sunt `n]esate de chio[curi cu suveniruri, iar unul din cele mai frumoase magazine este o veche parfumerie, `n care se v‚nd crea]ii vintage ale marilor case de mod\ din Fran]a, Italia, Anglia, Germania, dar [i colec]ii de cosmetice exclusiviste, create dup\ re]ete vechi.

UNDE STAI

∫ Hotel Mercure Orbis 4

VIKTUALIENMARKT Dac\ ai visat vreodat\ s\ mergi la o pia]\ de alimente unde nimeni nu url\, nu te trage de m‚nec\ [i nici nu te calc\ pe picior, unde totul este impecabil de curat, iar alimentele sunt a[ezate cu precizie geometric\ pe tarabe, trebuie s\ mergi `nViktualienmarkt. O simpl\ plimbare printre tarabele cu br‚nzeturi, legume, fructe exotice, pe[te, vinuri, va fi o revela]ie. Dintr-o pia]\ central\ nu pot lipsi, bine`n]eles, florile. Vei vedea cele mai frumoase aranjamente cu trandafiri, dar [i decora]iuni din lavand\, `n stilul tradi]ional bavarez.

LA MAS|

∫ Augustiner am Dom este unul din cele

Adres\: Schloss Nymphenburg 1, 80638 Munchen

PALATUL NYMPHENBURG Construirea palatului a `nceput `n anul1664 [i acesta a fost conceput ca o re[edin]\ de var\ pentru familia regal\ bavarez\. Fa]ada castelului a fost conceput\ `n stil baroc, dar Nymphenburg `mbin\ `ntr-un mod fericit mai multe stiluri. De pild\, Sala cea Mare, `n care aveau loc balurile epocii, a fost decorat\ `n stil rococo. Castelul are galerii de art\ care pot fi vizitate, dar turi[tii prefer\ de cele mai multe ori s\ se plimbe `n gr\dinile imense de la Nymphenburg, str\b\tute de canale [i pres\rate de bazine spectaculoase.

Adres\: Werner-Heisenberg-Allee 25, 80939 Munchen

ARENA BAYERN Allianz Arena, stadionul pe care joac\ meciurile de acas\ Bayern Munchen, este una din cele mai spectaculoase construc]ii moderne. Tribunele stadionului, pe care le po]i remarca din trenul care te aduce de la aeroport spre ora[, sunt acoperite, iar toat\ construc]ia se poate colora `n mai multe nuan]e, datorit\ unui sistem inteligent de iluminat. Arena poate fi vizitat\ [i atunci c‚nd nu sunt meciuri, exist\ magazine de suveniruri, galeria trofeelor [i locuri de joac\ pentru copii.

Adres\: Marienplatz

FRAUENKIRCHE Frauenkirche este una dintre cele mai mari catedrale catolice din Europa, unde au fost `ncorona]i timp de secole regii Germaniei. Turnurile catedralei au o `n\l]ime de 109 m [i sunt vizibile din tot ora[ul, administra]ia interzic‚nd ca `n centru s\ existe cl\diri mai `nalte. Construc]ia ei a `nceput `n 1468 iar legenda spune c\ diavolul a f\cut un pact cu constructorul pentru a-l ajuta s\ ridice catedrala cer‚nd `n schimb ca biserica s\ nu aib\ ferestre. Constructorul l-a p\c\lit `ns\, facând coloane care mascheaz\ ferestrele, iar dintr-un punct al catedralei numit „talpa diavolului“ nicio fereastr\ nu este vizibil\.

∫ Hotel Senator 3* ∫ Hotel King's 4* Situat la 15 minute cu Hotelul se afl\ `n imediaHotelul este situat cenma[ina de Centru, hoteta vecin\tate a g\rii din tral [i dispune de bar, lul dispune de restauMunchen. Hotelul ofer\ gradin\, parcare cu plat\, rant, bar, piscin\, saun\, room service, bar, spalarestaurant, sauna, sala de solar [i parcare proprie. torie. Camerele dispun fitness, masaj. Camerele Camerele au urm\toade minibar, TV, telefon, au urm\toarele facilit\]i: rele facilit\]i: TV, usc\tor baie cu dus, uscator de minibar, baie cu du[, TV, de par, minibar, acces inpar, acces internet, radio. telefon, aer condi]ionat, ternet, baie cu cad\. Tarif: de la 45 euro / noapradio, usc\tor de p\r. Tarif: de la 29 euro / noapte / pers. `n camer\ Tarif: de la 49 euro / noapte / pers. `n camer\ dubl\, cu mic dejun. te / pers. `n camer\ dubl\, cu mic dejun. dubl\, cu mic dejun.

mai vechi restaurante din Munchen, unde se serve[te m‚ncare tradi]ional\ [i celebra bere Augustiner. Restaurantul are trei etaje, fiecare cu bar propriu. Adres\: Frauenplatz 8, 80331 München ∫ Menterschwaige se afl\ `ntr-un peisaj

idilic pe malul r‚ului Isar, care traverseaz\ ora[ul. ~n meniu se afl\ specialit\]i germane, foarte apreciat fiind

LA CAFEA ∫ Café Glockenspiel se afl\ pe terasa unei cl\diri din Marienplatz, cu o panoram\ superb\. Adres\: Marienpaltz 28

LA CLUB

[trudelul de mere cu sos de vanilie. Adres\: Menterschwaigstrasse 4, D-81545 München ∫ Nektar este un restaurant unde vin ve-

detele de film americane sau personalit\]i aflate `n trecere prin ora[. Sunt mai multe s\li `n culori diferite, cu lumini fluorescente [i mobilate cu divanuri comfortabile. Adres\: Praterinsel 3-5, 80538 München

∫ Café am Beethoven-

platz este o cafenea pe stil vienez, cu cocktail bar [i muzic\ live `n fiecare sear\.

∫ Dukatz este cafeneaua,

barul [i restaurantul Casei Literaturii din München. Adres\: Salvatorplatz 1

∫ P1 este un club legendar pentru

∫ M-Park este un club nou pentru cei de

Munchen, fiind `nfiin]at de trupele americane care au ocupat ora[ul dup\ ce de-al doilea r\zboi mondial. Aici vin acum r\sf\]a]ii din showbiz. Adres\: Prinzregentenstrasse 1

peste 20 de ani: un total de 4000 de metri p\tra]i unde po]i dansa diferite stiluri, de la house la salsa. Adres\: Landsbergerstrasse 169-175

Nu rata: Deutsches Museum

Cu cele cca. 28.000 de obiecte expuse, Deutsches Museum este cel mai mare muzeu tehnico-[tiin]ific din lume. Exponatele sale apar]in la circa 50 de domenii ale [tiin]ei [i tehnicii. Fondul muzeului cuprinde 96.000 de obiecte, o bibliotec\ specializat\ pe istoria stiin]ei [i tehnicii cu 850.000 de volume, precum

[i o arhiv\ cu numeroase documente originale. Muzeul a fost fondat la ini]iativa lui Oskar von Miller `n 1903 cu ocazia adun\rii generale a Asocia]iei inginerilor germani, iar planetariul acestuia a fost primul planetariu de proiec]ie construit. Anual, circa 1,3 milioane de oameni din toat\ lumea `l viziteaz\.


c\l\tor

La drum prin Europa

Oferta EUROLINES: Pachetul de 3 nop]i cazare `n camer\ dubl\ la hotel 3*, mic dejun, transport cu autocarul Eurolines. De la 99 euro/persoan\/pachet. Perioada: 15.09-15.12.2010

40 GHID DE ORA{

PRAGA, ora[ul de aur

„Ora[ul magic“, „Ora[ul de aur“, „Ora[ul celor o sut\ de turnuri“, „Parisul Estului“ – iat\ doar c‚teva dintre denumirile ora[ului Praga. Capitala Cehiei este situat\ pe malurile asimetrice ale r‚ului Vltava, `n terase pitore[ti, [i pe colinele `nalte desprinse din Podi[ul Boemiei.

O

ra[ milenar, Praga propriu-zis\ este o sum\ a cinci ora[e istorice: Hradcany, districtul castelului, Malá Strana, aflat `ntre r‚u [i castel, Staré Misto, fostul ora[ vechi, `n stil gotic, Josefov, fostul ghetou evreiesc [i Nove MÍsto, sau Ora[ul Nou. Aceste ora[e de sine st\t\toare pe vremuri, acum unite `ntr-unul singur de podul Charles, sunt tot atâtea atrac]ii turistice. Labirintul complex al Prag\i nu poate fi apreciat dec‚t str\b\t‚nd-o cu piciorul, de[i transportul public este foarte bine pus la punct. ~n zona urban\, r‚ul Vltava are multe praguri, care `n trecut u[urau trecerea de pe un mal pe celalalt [i de la care provine numele ora[ului, Praga. Legenda

spune c\ prin]esa Libuse, `ntemeietoarea l‚ng\ biserici `n stil baroc [i fa]ade art nouora[ului, ar fi `ntrebat un lemnar la ce luveau `nghesuite al\turi de cl\diri cubiste. De creaz\, iar acesta i-ar fi r\spuns „la un prag“. pretutindeni se `nal]\ turle, turnuri [i turnule]e, ca `ntr-un ora[ de basm - basm bizar `n care Cenu[\reasa se `nt‚lne[te cu Franz Stiluri arhitecturale diferite Capitala ceh\ `mbin\ extravagan]a catolic\ Kafka (scriitorul ceh de origine evreiasc\ [i-a petrecut aici cea mai mare parte a vie]ii). a Romei cu grandoarea nordic\ a ora[ului Dup\ Revolu]ia de Catifea, Praga a [tiut Bruxelles [i elegan]a aristocratic\ a cumva s\ se reinventeze, ajung‚nd s\ Parisului. Cel mai des a fost asemuit\ cu rivalizeze ca destina]ie turistic\ cu Londra metropola francez\. De aceea, i se mai sau Parisul, fapt datoreat `n primul r‚nd spune [i „Parisul Estului“. Anual, zeci de unui centru istoric sc\pat ca prin minune de milioane de turi[ti iau cu asalt str\du]ele, dezastrele celui de-al Doilea R\zboi Monpodurile [i tramvaiele sale. dial. E o mo[tenire unic\ `n Europa, pe care Amestecul de stiluri arhitecturale te suredilii cehi o pre]uiesc [i o protejeaz\ cu prinde la tot pasul. Vezi o impun\toare devotamentul [i migala cu care un anticar intrare neoclasic\ `ntr-o parte [i un balcon `[i lustruie[te zilnic exponatele. renascentist `n cealalt\, catedrale gotice

De re]inut VINO CU AUTOCARUL

Oferta Eurolines: Plec\ri din Rom‚nia (din ora[ul t\u): mar]i, joi. Retur din Praga: s‚mb\t\, luni. Pachetul include: 3 nop]i cazare `n camera dubl\ la hotel 3*, mic dejun, transport cu autocarul Eurolines. De la 99 euro/persoan\/pachet. Perioada: 15.09-15.12.2010 VINO CU AVIONUL

Aeroportul Prague - Ruzyne se num\r\ printre cele mai

Info utile mari aeroporturi din Cehia. Acesta este situat la 10 km de Praga [i reprezint\ o destina]ie excelent\ pentru vizitarea obiectivelor turistice. Aeroportul are 4 terminale, a[adar rezerva]i-v\ ni[te timp pentru orientare. Aeroportul PRG este utilizat de companiile aeriene pentru zboruri interne, interna]ionale [i transcontinentale. Printre companiile care au un hub pe aeroportul Prague - Ruzyne se num\r\

Smart Wings [i Wizz Air. Alte companii aeriene care zboar\ c\tre PRG sunt Aer Lingus, Brussels Airlines, Cimber Air, easyJet, GermanWings, Jet2 [i altele.

cu orice (tramvai, autobuz, metrou) `n Praga „turistic\“. Biletele se pot lua fie de la automate fie de la centrele de informare `n transport. Dac\ vrei s\ circuli cu ma[ina, ai neaparat\ nevoie de o TRANSPORTUL CU TRENUL hart\ detaliat\ cu sensurile Pentru a circula `n Praga cu de circula]ie pentru c\ `n Pramijloacele de transport `n co- ga mai toate str\zile au senmun trebuie s\ lua]i bilet. suri unice. Str\zile sunt foarte Exist\ bilete de unic\ bune [i ma[inile circul\ cu folosin]\, de 24 ore, de 72 ore vitez\. Pietonii sunt educa]i [i sau alte perioade. Un astfel trec doar pe la semafor [i la de bilet `]i d\ voie s\ mergi culoarea verde.

Asisten]a medical\ `n Cehia nu este gratuit\. ~n Praga, ca [i `n celelalte ora[e mari, exist\ cabinete medicale cu plat\, situate `n incinta policlinicilor [i spitalelor. Regimul eliber\rii medicamentelor `n farmacii este similar celui practicat `n Rom‚nia, iar serviciul de Ambulan]\ poate fi apelat la tel.112. Farmacii cu orar non-stop • Lekarna Praha 1, Vaclasvski namesti 64. tel. 222211423 • Lekarna Praha 2, Belgicka 37,

tel. 224237207 Spitalele care acord\ asisten]\ de urgen]\ [i pentru str\ini sunt: • Na Homolce Hospital, Praha 5, Roentgenova 2, tel. 252922146 • Clinica medical\ nr.1, Praha 1, Na Perstyne 10, tel.224216200, 602225050 • Canadian Medical Center, Praha 6, Veleslavinska 1, tel. 601212320 Personalul acestor unit\]i spitalice[ti poate fi contactat `n limbile ceh\, englez\, german\, francez\ sau spaniol\.


41

Esen]ial de v\zut

Repere PODUL CAROL ~nc\ din primii s\i ani de existen]\, „Podul de piatr\“ a fost m‚ndria Prag\i [i `ntregii Boemii. A fost construit la porunca `mp\ratului Carol al IVlea de c\tre faimosul Petru de Gmung, arhitectul Catedralei Sf‚ntului Vitus [i a altor cl\diri gotice, ridicate `ncep‚nd cu anul 1357. Construc]ia podului nu reprezint\ numai o dovad\ a m\iestriei tehnice a arhitectului, ci [i a sim]ului s\u artistic.

UNDE STAI

Castelul de pe Dealul Hradcany Pe malul st‚ng al Vltavei, pe platoul Etna se ridic\ renumita cetate Hrad care dateaz\ din secolul al IX-lea. ~n incinta ei exist\ catedrala gotic\ Sf‚ntul Vit (care dateaz\ din 1344), cea mai mare din Europa Central\, `mpodobit\ cu 27.000 vitralii. Aici au fost `ncorona]i regii Boemiei [i tot aici se afl\ mormintele cnejilor din Boemia, Moravia [i Silesia.

LA MAS| Seara, se `n]elege, mergi s\ vezi ce

Cartierul Evreiesc (Josefov) O parte important\ a ora[ului vechi o reprezint\ Cartierul Evreiesc, denumit `nc\ din secolul XVI [i Ghettoul Prag\i. Originile sale dateaz\ din secolul IX c‚nd a `nceput ca o a[ezare a negustorilor evrei care s-au stabilit definitiv `n Praga. ~n secolul XVII, aceasta a devenit metropola evreilor din Europa Central\. Malá Strana (Ora[ul Mic) Sub cetatea Hrad se desf\[oar\ Ora[ul Mic dat‚nd din secolul al X-lea, `n care se remarc\ Palatul de Var\ al reginei Ana, cu admirabilele gr\dini. Tot `n acest cartier, vechea m‚n\stire Loreta ad\poste[te un muzeu cu obiecte de cult [i haine `mp\r\te[ti. Stare Mesto (fostul Ora[ Vechi) ~n centrul cartierului Stare Mesto, se g\se[te Prim\ria veche, format\ dintr-un grup de construc]ii ridicate `n secolele XIV-XIX. A fost fondat\ `n 1338. La `nceputul secolului al XVI-lea, turnul prim\riei a fost `nzestrat cu un orologiu astronomic `n care cei 12 apostoli se perind\ printr-o ogiv\, `n timp ce se `nv‚rtesc [i acele ceasornicului.

CE BEI

Hotel Aron 3* Pre] garantat: 99 euro / pers. Hotelul este situat foarte aproape de centrul ora[ului Praga, exist‚nd leg\tur\ direct\ spre centru cu tramvaiul sau cu autobuzul. Oferta include: transport cu autocar Eurolines, 3 nop]i cazare la hotel 3*, mic dejun.

Hotel Corinthia Towers 5* De la 155 euro / pers. Hotelul este bine amplasat: la 5 minute cu ma[ina de orasul vechi [i Pia]a Wencelas, la 2 km de centrul ora[ului [i 3 minute de mers pe jos de metrou (Vysehrad). Oferta include: transport cu autocar Eurolines, 3 nop]i cazare la hotel 5*, mic dejun. ∫

Hotel Top Praha 4* De la 115 euro / pers. Hotelul este localizat la 7 km de centrul ora[ului, la 500 m de sta]ia de autobus Roztyly, la 2 km de sta]ia de metrou Hlavni Nadrazi. Oferta include: transport cu autocar Eurolines, 3 nop]i cazare la hotel 4*, mic dejun.

m\n‚nc\ localnicii. C‚rna]ii, gula[ul, friptura de iepure [i v‚natul, `n general, sunt preferatele lor. ~ncearc\ localurile „Trei stru]i“ sau „Ra]a albastr\“, din Ora[ul Mic, ori „{arpele de aur“, din Ora[ul Vechi. Pentru o cin\ cu preten]ii, alege restaurantul „La Perle de

Prague“, de la etajul [apte al cl\dirii Fred [i Ginger din Ora[ul Nou (pe malul estic al Vltavei), [i comand\ svickova (carne de vit\ [i g\lu[ti, cu sos concentrat, gelatin\ din fructe de p\dure [i sm‚nt‚n\). M‚ncarea cu adev\rat ieftin\ o g\se[ti doar `n afara centrului.

Berea e b\utura na]ional\, iar cehii o beau cu o pasiune recunoscut\ `n lume, dar [i molipsitoare! Nu e un lucru neobisnuit s\ vezi pe Podul Carol c‚te o ga[c\ de tineri turi[ti ame]i]i, care poart\ cu m‚ndrie tricouri-

suvenir, cu inscrip]ii de genul „Patrula KGB antialcool“ sau „Am fost la Praga, dar nu-mi amintesc“. Sigur vei pleca de aici convins c\ obiceiul (boem, nu-i a[a?!) al adunatului `n jurul halbelor pline a fost inventat `n Boemia!

SHOPPING Agen]iile de turism autohtone au inclus `n oferte [i programe turistice alc\tuite special pentru amatorii de shopping. La Praga, tururile includ fostele zone industriale ale ora[ului, ale c\ror depo-

zite g\zduiesc acum expozi]ii de art\. Marile ora[e europene sunt principalele destina]ii pentru amatorii de cump\r\turi. Cea mai bun\ perioad\ pentru o astfel de excursie este de la `nceputul

lunii ianuarie p‚n\ la sf‚r[itul lui martie. Principalele destina]ii sunt Paris [i Milano, dar exist\ cereri [i pentru Praga [i Pia]a de Cr\ciun de la Viena. Praga este mai ieftin\: `n jur de 300 de euro.

Nu rata: Ora[ul Vechi Ora[ul Vechi impresioneaz\ prin faimosul ceas astronomic [i monumentala catedral\ (Lady of Tyn). Aici se afl\ Carolunum, prima universitate din Europa Central\ [i de SudEst, deschis\ `n 1348. Pia]a Ora[ului Vechi a fost dintotdeauna inima capitalei [i martora istoriei tumultuoase a cehilor. Este locul unde c‚ndva se s\v‚r[eau execu]iile publice [i arderile pe rug (statuia lui Jan Hus aminte[te de martiriul s\u), unde tancurile sovietice s-au oprit victorioase `n 1968, dup\ ce au `n\bu[it Prim\vara de la Praga, [i unde Revolu]ia de Catifea a triumfat 21 de ani mai t‚rziu. Casele `n culori pastelate, pub-urile, cinematografele, galeriile de art\, zarva turi[tilor [i tropotul cailor `nh\ma]i la cale[ti – toate `mbrac\ pia]a `ntr-o atmosfer\ cople[itoare. Biserica Maicii Domnului [i Turnul Prim\riei, cu ceasul astronomic vechi de peste 500 de ani, sunt atrac]iile principale. Adev\rat\ emblem\ a Prag\i, ceasul ofer\ un mic spectacol la fiecare or\ fix\, c‚nd dou\ u[i mici din fa]ad\ se deschid [i apar figurinele reprezent‚ndu-i pe cei 12 apostoli.


c\l\tor

La drum prin Europa

42 SUB LUP|

, A I R T S AU isul alb parad

Austria a ajuns pentru pasiona]ii de schi o destina]ie la fel de popular\ precum Valea Prahovei acum 20 de ani. Fiecare sta]iune are un aer special cu vilu]e de `nchiriat, mici hoteluri [i restaurante idilice. de Doina Anghel

Viehhofen Viehhofen, un s\tuc `n zona Pingzau de l‚ng\ Salzburg, cu o popula]ie de abia 650 de locuitori, nu ar fi altceva dec‚t o alt\ localitate austriac\, dac\ nu ar fi „`nghesuit\“ `ntre cele mai aglomerate zone de schiat din regiune: Zell am See [i Salbach Hinterglemm. Regiunea este pe locul `nt‚i la capitolul caz\ri [i bate chiar [i Viena la num\rul de locuri `n camere v‚ndute pe noapte. Regiunea de schi SaalbachHinterglemm Leogang ofer\ p‚n\ la 200 de kilometri de p‚rtii, `nc\ 130 de

kilometri din zona Zell am See/Kaprun ad\ug‚ndu-se la ace[tia. Viehhofen nu este un loc extraordinar, cu multe distrac]ii, dar unii turi[ti tocmai acest lucru caut\: lini[tea unei localit\]i plasate `ntr-peisaj idilic. Nu trebuie s\ `]i faci griji c\ nu ai cum s\ ajungi la p‚rtia de schi, municipalitatea asigur\ transport cu autobuzele din centru p‚n\ la p‚rtiile de schi sau `n s\tucele `nvecinate. Ce mai este avantajos la aceasta zon\ este c\ fa]\ de multe alte locuri „cu fi]e“, p‚rtiile `ncep practic din fa]a vilelor.

Oferta EUROLINES: Salzburg [i Innsbruck tariful promo cu autocarul DUS/ÎNTORS este de 71 euro, cu rezerv\ri achitate cu minim 30 zile `nainte, `n limita locurilor disponibile.


43

Salzburg Innsbruck Rauris ~n vecin\tatea Viehhofen vei g\si o localitate ceva mai mare, Rauris, una dintre cele mai cunoscute destina]ii de vacan]\ din regiunea Innsbruck. ~mprejurimile sunt deosebit de frumoase, Valea Rauris fiind considerat\ un rai pentru pentru hiking sau trekking. Rauris are o veche tradi]ie aurifer\, a[a c\ `n fiecare var\ mul]i aventurieri `[i caut\ norocul `n albiile r‚urilor din zon\. Iarna `ns\, vremea este numai bun\ pentru ski. Or\[elul nu ofer\ multe locuri de petrecere `n afara activit\]ilor legate de ski, `ns\ g\se[ti c‚teva b\rule]e unde po]i bea un jagermeister sau o bere, dup\ ce ]i-ai epuizat toat\ energia `n nenum\rate cobor‚ri.

Plec\ri din Rom‚nia: miercuri, vineri, s‚mb\t\ VINO CU Retur din Salzburg: mar]i, s‚mb\t\, duminic\ AUTOCARUL Tarif promo: 69 eur bilet dus-`ntors, supus unor termene [i condi]ii (nu suport\ modific\ri, return\ri etc.)

CU AVIONUL De la Bucure[ti, o curs\ cu Tarom p‚n\ la Viena cost\ `n perioad\ s\rb\torilor aproximativ 250 de euro. UNDE STAU

Zell am Ziller Zell am Ziller este locul cel mai bun ca s\ mergi la ski dac\ `nso]itorii t\i de drum nu sunt altceva dec‚t ni[te lene[i c\rora nu le place dec‚t s\ priveasc\ de pe margine. ~n localitate sunt nenum\rate cafenele unde se pot delecta `ntr-o atmosfer\ plin\ de c\ldur\ cu delicioase pr\jituri, unde pot citi c\r]i sau ziare.

Abtenau Este una din destina]iile populare `n Austria pentru are acces la 97 de piste de ski proprii. Dac\ `]i achizi]ionezi un permis de ski, atunci vei putea merge [i `n alte sta]iuni din apropiere precum Annaberg, Gosau, Katrin - Bad Ischl, Krippenstein, Obertraun Dachstein sau Russbach. Abtenau este foarte aproape de aeroportul din Salzburg, la aproape o or\ de condus, a[a c\ lipsa obiectivelor turistice sau a numeroaselor cafenele obi[nuite `n alte localit\]i poate fi suplinit\ de vizite `n frumosul ora[ al lui Mozart. Abtenau este o localitate pentru sporturi, nu numai pentru ski, dar [i pentru cobor‚ri cu parapanta. Hotelurile din zon\ ofer\ turi[tilor posibilitatea de a se bucura de spauri [i de piscin\, dac\ cumva s-au plictisit de at‚ta ski.

Plec\ri din Rom‚nia: miercuri, s‚mb\ta, Retur din Innsbruck: mar]i, s‚mb\ta Tarif promo: 69 eur bilet dus-`ntors, supus unor termene [i condi]ii (nu suport\ modific\ri, return\ri etc.)

UNDE M|NÂNC

Hotel Ladal Rehrenberg ∫ Hotel Sonnhof Rauris 3*, 3*, sta]iunea Viehhofen sta]iunea Rauris Hotelul este localizat `n Hotelul este localizat `n sta]iunea Viehhofen, la o centrul sta]iunii Rauris, la distan]\ de 10 km de Zell o distan]\ de 500 m de am See [i la 8 km de Saalsta]ia de tren. Hotelul bach-Hinterglemm. Hopune la dispozi]ie restelul dispune de restautaurant, piscin\ interioar\, rant, bar, bistro-bar, sal\ centru Spa (contra cost), de internet (gratuit), parcare (gratuit\). sp\l\torie [i parcare (graCamerele sunt dotate cu tuit). Camerele sunt dotate baie sau du[, TV, telefon, cu buc\t\rie, cuptor cu mibalcon sau teras\. crounde, aragaz, ma[in\ Tarif: de la 35 euro/pers. `n de sp\lat vase, TV, camera dubl\/noapte cu all DVD/CD player, usc\tor de inclusive. p\r, sob\ cu lemne, balcon sau teras\. Tarif: de la 20 euro/pers. `n camera dubl\/noapte

Apartment Villa Haida 4*, ∫ Hotel Rother Ochs Demsta]iunea Zell Am Ziller nachst Der Abtenau 4*, Hotelul este localizat la 500 sta]iunea Abtenau m de centrul sta]iunii Zell Localizat `n centrul sta]iuam Ziller. ~n apropiere se nii, hotelul este la 10 km de afl\ un parc de distrac]ii, cu p‚rtiile de ski [i la 70 m de bazine de `not, terenuri de centrul de `nchiriere a tenis, minigolf. Complexul echipamentului de ski. Se pune la dispozi]ia clien]ilor asigur\ gratuit transport de apartamente elegante, frula hotel la p‚rtie. Hotelul mos decorate `n stil tirolez dispune de restaurant, baie cu mobil\ de calitate supede aburi, saun\, solar, bar, rioar\. Apartamentele disgr\din\ de iarn\ cu vinopun de microunde, ma[ina tec\. Camerele au cu grup de sp\lat vase, radio, telesanitar propriu, usc\tor de fon, conexiune la internet p\r, radio, telefon, TV, seif; wireless, baie, halat de unele camere au [i balcon. baie. Tarif: de la 31 euro/pers. `n Tarif: de la 24 euro/pers. `n camera dubl\/noapte cu apartament (4 pers.)/noapte demipensiune.

Goldener Hirsch. G\se[ti aici m‚ncare inspirat\ din buc\t\riile german\, austriac\ [i elve]ian\, `n atmosfera unic\ a unui han renovat. Construc]ia dateaz\ din 1407. Buc\t\ria este delicioas\, iar lista de vinuri foarte bogat\. Adres\: Getreidegasse 37, A-5020; tel. 0062/808 4861

Schöneck. Ini]ial acest restaurant a fost conceput ca un refugiu ieftin pentru studen]i [i turi[tii f\r\ posibilit\]i. ~ntre timp, totul s-a schimbat, [i acum restaurantul arat\ ca un local tipic tirolez. Este una dintre cele mai bune buc\t\rii din Innsbruck, cu m‚ncare tipic\ german\, austriac\ [i elve]ian\, dar cu puternice influen]e italiene. Adres\: Weiherburggasse 6, tel. 0512/272728

Restaurant Paris Lodron. Cel mai prestigios local din Salzburg, dup\ revista „New York Times“, este situat `n cadrul unui hotelul luxos [i are un meniu exuberant care se schimb\ odat\ cu anotimpurile. Adres\: Münchsberg Park 26, `n Schloss Münchcgstein, tel. 0662/848 5550 ∫

Carpe Diem Finest Fingerfood. Crea]ia lui Dietrich Mateschitz, inventatorul b\uturii RedBull, localul prezint\ un nou concept `n Salzburg – saloane mari, o zon\ pentru cafea [i un bar. Pub-ul se `ntinde pe dou\ etaje [i ofer\ m‚ncare de inspira]ie austriac\, celebru fiind [trudelul fiebinte servit cu `nghe]at\. Adres\: Getreidegasse 50, tel. 0662/848800

∫ Europast¸berl. Restaurantul este pozi]ionat `ntr-un hotel elegant, cu ambien]\ tirolez\. Chef-ul se str\duie[te s\ p\streze specificul tirolez [i clien]ii lui spun c\ reu[e[te pe deplin. Adres\: Brixner Strasse 6, `n Hotelul Europa Tyrol, tel. 0512/593-01

VIA}A DE Pentru c\ este un ora[ stuNOAPTE den]esc, Salzburg are o via]\ de noapte bogat\, a[a c\ dac\ te plictise[ti `ntr-una din sta]iunile de schi, po]i s\ vii aici pentru distrac]ie. Ai la dispozi]ie s\li de concerte de muzic\ clasic\, precum Grosses Festspielhaus, cu

peste 2.000 de locuri, sau una din elegantele s\li de bal la Hohensalzburg Fortress. La Salzburg Arena au loc `n general concerte de rock, dar dac\ dore[ti pur [i simplu un bar sau o discotec\, mergi la ber\ria Augustiner Braustübl Mülln sau la Barfly.

SHOPPING În centrul vechi din Salzburg po]i descoperi peste 400 de magazine [i buticuri, cu bijuterii, haine de firm\, c\r]i, muzic\ [i suveniruri. Getreidegasse este cea mai faimoas\ strad\ de shopping din Salzburg, dar mai sunt [i altele, pe care le po]i descoperi chiar tu.

Hirschen-Stuben. Situat `ntr-o pivni]\ a unei case construite `n 1631, acest restaurant fermec\tor are cele mai bune recomand\ri. Vei vedea decora]iunile superbe, coloanele din piatr\ sculptate, scaunele din brocart. M‚ncarea tirolez\ [i italian\ este delicioas\. Adres\: Kiebachgasse 5, tel. 0512/582979

Po]i merge `n pub-uri irlandeze, ber\rii [i chiar [i localuri cu profil sudamerican. La Zappa Music Bar vei `nt‚lni studen]i care au decis s\-[i lase c\r]ile deoparte [i s\ bea bere `ntr-o atmosfer\ electrizant\. La Sphinx vei putea savura `n intimitate ceaiuri

sau cafea egiptean\, dar [i o narghilea. La Krahvogel, un bistro-bar foarte renumit, este recomandat s\ mergi cu prietenii. Este foarte frumos decorat [i de aici po]i migra la Couch Club, unde DJ-ii te vor `nc‚nta cu o combina]ie de house, electro [i hip-hop.

~n centrul vechi vei g\si o gr\mad\ de magazine s\ `]i cumperi tot ce `]i dore[te inima. Nu uita de suvenirurile tiroleze – costuma[e colorate, p\pu[ele, mici obiecte din lemn. Nu rata nici mall-urile de la periferie, unde vei g\si produse germane [i austriece la pre]uri mult mai mici dec‚t `n Rom‚nia.


c\l\tor

La drum prin Europa

44 SUB LUP|

C\l\torie `n centrul p\m‚ntului: Salinele din Rom‚nia

V-a]i g‚ndit vreodat\ s\ v\ petrece]i un concediu ca `n romanele lui Jules Verne? S\ sta]i c‚teva zile `n ad‚ncuri descoperind frumuse]ea unor s\li albe, de o `n\l]ime ame]itoare, luminate discret, `n care s\ ave]i confortul unui hotel? Nu trebuie dec‚t s\ face]i un tur al salinelor din Rom‚nia, de la Sl\nic la Praid, apoi la Turda, nimic nu este mai simplu. Ve]i fi relaxa]i, `mp\ca]i [i cu pl\m‚nii vindeca]i, c\ci aerul salinei face minuni pentru aparatul respirator. de Doina Anghel

SL|NIC Pornim turul salinelor la Sl\nic, jude]ul Prahova, la aproape 100 km de Bucure[ti, la cea mai mare „min\ de sare“ din Europa. S\lile imense care au fost transformate `n sanatoriu [i baz\ de agrement se afl\ la 210 m sub p\m‚nt. Cu liftul ajunge]i `n doar trei minute. Odat\ ce a]i cobor‚t, ve]i fi impresiona]i de statuile lui Traian [i Decebal, sculptate `n sare. Mai pute]i vizita o expozi]ie cu obiecte folosite de mineri la extragerea s\rii. ~n min\ este [i un sanatoriu cu 50 de paturi pentru pacien]ii cu boli pulmonare. Dac\

nu a]i venit neap\rat la tratament, ave]i la dispozi]ie terenuri de joac\, unul de sport, mese de biliard [i un bufet. Distrac]ia de la Sl\nic Prahova continu\ [i `n exterior, la Lacul Miresei, aflat `n imediata apropiere a minei. Lacul de 425 mp [i 20 m ad‚ncime s-a format `n urm\ cu aproape o sut\ de ani, dup\ pr\bu[irea unei mine de sare. Temperatura este constant\ tot anul: 10 - 12oC , ca `n majoritatea salinelor din Rom‚nia, a[a c\ este bine s\ v\ aduce]i haine potrive, chiar dac\ afar\ vremea este foarte c\lduroas\.


45

Caz\ri individuale `n sta]iuni cu saline Valabilitate: octombrie - noiembrie 2010. Tarifele nu includ taxa local\.

PRAID Pensiunea Praid 4* Pensiunea este localizat\ la 36 km de Odorheiul Secuiesc [i la 9 km de Sovata, `n imediata apropiere a intersec]iei drumului spre Bucin.

SL|NIC PRAHOVA

OCNA SIBIULUI

TURDA

Aceasta dispune de restaurant, saun\, Jacuzzi, cabinet medical, parcare, foi[or `n curte, bar, sal\ de fitness, spa]iu de joac\ pentru copii, teras\.

Complex Sl\nic 2* Situat `n inima sta]iunii Sl\nic Pahova, hotelul dispune de restaurant [i teras\. Camerele sunt dotate cu dou\ [i trei paturi, televizor, telefon, cablu.

Camerele sunt dotate cu frigider, baie, TV, `nc\lzire central\, internet. Pre]: 40 lei/noapte/persoan\ `n camer\ dubl\/ f\r\ servicii de mas\.

Pre]: 45 lei/noapte/persoan\ `n camera dubl\/mic dejun [i tratament – „O s\pt\m‚n\ de refacere“. Oferta este valabil\ pentru sejur de 6 nop]i.

Hotel Salinas 3* Hotelul este localizat `n centrul sta]iunii Ocna Sibiului. Acesta a fost renovat `n `ntregime, `n urma unui proces intens de restaurare ce a urmat `ndeaproape linia arhitec]ilor vienezi. Acesta dispune de 3 restaurante cu specific italian [i

rom‚nesc, parcare proprie, acces persoane cu dizabilit\]i, loc de joac\ pentru copii, baie turceasc\. Camerele sunt dotate cu TV, minibar, baie cu du[. Pre]: 110 lei/noapte/persoan\ `n camera dubl\/mic dejun.

Hotel Salinas 3* Localizat la 5 km de centrul ora[ului, hotelul dispune de restaurant [i baz\ de tratament. Came-

rele au baie proprie, Tv, cablu, telefon, balcon. Pre]: 55 lei/noapte/persoan\ `n camer\ dubl\/

mic dejun [i tratament – „O s\pt\m‚n\ de refacere“. Oferta este valabil\ pentru sejur de 6 nop]i.

Complex Iazurile Bucovinei 3*

CACICA

pale din Bucovina. Hotelul dispune de restaurant, `nc\lzire central\, livad\ [i gr\din\, ferm\ proprie, curte, sal\ de conferin]e, teras\, gr\tar. Camerele sunt

TÂRGU Casa din Livad\ 3* OCNA Casa din Livad\ este amplasat\ la in-

TÂRGU OCNA Salina T‚rgu Ocna din Bac\u este una din pu]inele unde accesul se face pe baz\ de... microbuze. Turi[tii coboar\ la 240 m ad‚ncime cu pe un traseu similar serpentinelor de la munte, aproximativ 3 km, cu microbuzele care apar]in societ\]ii care exploateaz\ salina. La T‚rgu Ocna vin `n general cei

Complexul este localizat `n inima Bucovinei, `n localitatea Cacica B\i, exact `n centrul circuitului turistic, pentru cei care doresc s\ viziteze m‚n\stirile [i atrac]iile turistice princi-

care au probleme pulmonare [i doresc s\ beneficieze de tratamentul cu aerosoli. Dar pe l‚ng\ facilit\]ile balneare, `n salin\ mai exist\ [i o baz\ de agrement, un bufet [i un magazin cu suveniruri. Periodic, `n salin\ se mai organizeaz\ expozi]ii ale arti[tilor plastici locali, dar [i diverse spectacole.

trare `n Târgu Ocna, `n jude]ul Bac\u, [i ofer\ servicii de cazare `n dou\ pensiuni. Prima caban\ dispune de dou\ camere cu pat matrimonial dispuse la etaj. Parterul cuprinde buc\t\ria utilat\ modern, grup sanitar [i un salon `nc‚nt\tor, cu bar [i canapele din piele extensibile, iar a doua caban\, deosebit de armonios amenajat\, este

dotate cu TV, unele au baie proprie. Pre]: 40 lei/persoan\ `n camer\ dubl\/noapte. Oferta este valabil\ pentru sejur de minim 3 nop]i.

conceput\ ca un apartament pentru a putea g\zdui o familie mai numeroas\ sau un grup de prieteni, av‚nd posibilitatea de a primi p‚n\ la 8 persoane. Cele dou\ etaje dispun de 4 paturi single [i dou\ canapele extensibile, buc\t\rie utilat\ modern [i grup sanitar. Pre]: 300 lei/caban\ de 8 persoane/ noapte.


c\l\tor

La drum prin Europa

46 SUB LUP|

TURDA Turda este una din cele mai spectaculoase saline din Rom‚nia, iar fosta ei intrare, galeria Franz Iosef, a constituit o bun\ perioad\ un test pentru claustrofobi: are o lungime de aproape un kilometru, fiind s\pat\ `n ad‚ncimea dealurilor din spatele ora[ului. Tunelul nu foarte `nalt `n nuan]e de gri, luminat cu becuri ce reflectau puternic culoarea

galben\, d\dea ame]eli vizitatorilor, dar odat\ cu renovarea, s-a construit o nou\ intrare, `n zona Durg\u. Salina exist\ din perioada ocupa]iei romane [i este unul din motivele pentru care economia zonei s-a dezvoltat at‚t de mult, spun istoricii. Ea a fost recent renovat\ [i designul ei se apropie de arhitectura din filmele SF ale anilor ‘70.

~n mina Rudolf a fost construit\ o sal\ de concerte, dar [i terenuri de sport pentru bowling, minigolf sau tenis de mas\. Pentru lene[i au fost cump\rate fotolii din piele unde pot petrece `ntreaga zi privind la cei care fac sport pe aparatele de for]\. ~n mina Tereza, unde se afl\ un lac salin, s-a construit un debarcader [i doritorii se pot plimba lini[ti]i cu barca.

CACICA Salina Cacica din Suceava a fost deschis\ relativ recent, `n compara]ie cu celealte din Rom‚nia, abia `n 1791. Pentru c\ a fost proprietatea unui austriac, mul]i dintre muncitorii care au construit mina [i apoi au extras sarea au fost adu[i din diverse zone ale imperirului habsburgic. Cei mai mul]i dintre ei erau de religie romano-catolic\, [i cum `n localitate nu exista o biseric\ romano-catolic\, a fost s\pat\ `n masivul de sare o capel\ cu hramul sf‚ntei Varvara, protectoarea minerilor. Capela este [i ast\zi func]ional\. Ea se afl\ la o ad‚ncime de 21 m sub p\m‚nt, iar 14 m mai jos este [i o capel\ ortodox\ care poate [i ea s\ fie vizitat\. Minerii au mai s\pat la ad‚ncimea de 35 m un lac artificial. Nu se mai fac plimb\ri, dar turi[tii pot admira cristatele de sare de marginea lui. La Cacica exist\ [i o sal\ de dans, destul de larg\, cu trei balcoane s\pate `n sare. Din p\cate, nimeni nu mai danseaz\ ast\zi `n sala de bal.

PRAID Salina Praid, din Harghita, este una original\. La 100 m sub p\m‚nt se afl\ o cram\, cu 275 de tipuri de vin. ~n schimbul unei taxe de 15 lei, fiecare vizitator poate degusta vinurile [i prime[te `n dar un pahar de vin din cram\, la finalul vizitei. Pentru 20 de lei, se organizeaz\ degust\ri „de sear\“, cu vinuri sofisticate. Dar la Praid nu este vorba numai despre vin, cea mai mare parte a activit\]ii fiind concentrat\ pe tratamentul mai multor boli ale c\ilor respiratorii, `ntre care astm bron[ic, bron[it\, sinuzit\. Totu[i nu este recomandat ca `n salin\ s\ intre cei care sufer\ de tuberculoz\ pulmonar\, micoze pulmonare sau cancer bronhio-pulmonar, pentru c\ aerul rece le poate agrava.


c\l\tor . c\l\tor actualitate 47

INFO / SERVICII / OFERTE / INTERVIU / {TIRI

focus eurolines

MISIUNEA EUROLINES ~]i oferim mobilitate maxim\ [i calitate `n toate domeniile `n care activ\m

SERVICII

OFERTE

{T IRI

Punem la dispozi]ia ta transport interna]ional cu autocarul la cele mai `nalte standarde de calitate

City-break-uri `n Europa: Praga, Budapesta, Viena, Berlin, Vene]ia la pre]uri de neegalat!

∫ EUROLINES România

sfideaz\ criza [i deschide `nc\ trei noi agen]ii, `n Ploie[ti, Oradea [i Bucure[ti


Focus 48 SERVICII

Trasee Eurolines

Hamburg de la 55 Euro/pers./dus *

Zurich de la 55 Euro/pers./dus *

Amsterdam de la 63 Euro/pers./dus * Sta]ie: Juliana Plein, Amstel Busstation

Bruxelles de la 68 Euro/pers./dus * Sta]ie: Gare du Nord, Rue de Progres

Oslo

Stockholm

Riga

Gothenburg

Vilnius

Edinburgh

Berlin - de la 55 Euro/pers./dus * Sta]ie: Zentrale Omnibus Bahnhof, Am Funkturm (Autogara central\, turnul de radio)

Copenhagen Dublin

Gdansk Hamburg

Paris de la 61 Euro/pers./dus * Sta]ie: Autogara Interna]ional\ Gallieni

Amsterdam

Berlin

London Brussels

Lille

Praga de la 35 Euro/pers./dus Sta]ie: UAN Florencz

Koln Frankfurt

Paris Strasbourg Nantes

Madrid de la 55 Euro/pers./dus * Sta]ie: Autogara Sur, Blvd. Mendez Alvaro nr. 83, peron 10

Zurich

Warsaw Bratislava de la 38 Euro/pers./dus

Krakow

Prague Brno

Stuttgart

Bratislava

Vienna Munich

Budapest

Innsbruck Geneva Lyon

Bordeaux

Venice

Sta]ie: Str. Buze[ti nr. 44

Bucharest

Milan Viena de la 35 Euro/pers./dus

Toulouse Porto

Budapesta de la 25 Euro/pers./dus Sta]ie: Aut. Nepliget

Florence

Marseille Rome

Barcelona

Madrid Valencia

Innsbruck de la 55 Euro/pers./dus *

Taranto

Istanbul Salonic

Munchen de la 74 Euro/pers./dus * Sta]ie: Frottmaning, P+R Parkplatz

Atena Milano de la 55 Euro/pers./dus * Sta]ie: Lampugnano Bus Station

Legend\ destina]ii `n care ajungem prin parteneri destina]ii `n care ajungem direct

Traseele sunt orientative. Punctele reprezentate pe hart\ sunt ora[ele principale `n care ajungem. Pentru lista cu toate sta]iile v\ rugam s\ solicita]i pliantele de linie aferente fiec\rei destina]ii.

Preturile sunt pentru un adult, c\l\torie dus [i includ taxa de rezervare.

Roma de la 55 Euro/pers./dus * Sta]ie: Autostazione Tiburtina

* PRE} PROMO}IONAL, pentru biletele achizi]ionate cu minim 30 de zile `nainte de data c\l\toriei. ATEN}IE! NUM|RUL DE LOCURI ESTE LIMITAT. Nu se cumuleaz\ cu alte promo]ii.


dus

us

bul

na

49 Ce `]i ofer\ Eurolines? Eurolines pune la dispozi]ia clien]ilor s\i transport interna]ional de persoane cu autocarul la cele mai `nalte standarde de calitate. „Noi unim Europa“ este sloganul sub care desf\[ur\m prima [i principala noastr\ activitate de aproape 15 ani. Pentru c\l\toria cu autocarul `]i garant\m cel mai bun raport calitate-pre] precum [i alte avantaje `n privin]a cantit\]ii bagajelor acceptate la transport sau a num\rului de destina]ii oferite.

Flota Eurolines are o flot\ de 33 autocare proprii (Scania, Mercedes [i Setra), la care se adaug\ cele ale subanteprenorilor cu care

lucr\m. Astfel, 50 de autocare sunt gata s\ te duc\ `n toate col]urile Europei! Siguran]a ta este cea mai important\ pentru noi, de aceea nu facem rabat `n ceea ce prive[te starea tehnic\ a autocarelor, preg\tirea echipajelor [i cur\]enia mijlocului de transport.

Destina]ii operate Ajungem zilnic `n peste 400 de destina]ii din Germania, Ungaria, Italia, Fran]a, Spania, Elve]ia, Belgia, Olanda, Cehia. ~n Grecia, Portugalia, Anglia, Scandinavia [i Maroc ajungem prin intermediul partenerilor no[tri, organiza]ia Eurolines av‚nd ramifica]ii `n fiecare stat european.

ALBA-IULIA Str.Avram Iancu, nr. 3 parter (l‚ng\ serviciul pa[apoarte) Tel: 0258-81.25.32 Fax: 0258-81.25.32 alba@eurolines.ro ARAD Bd. Revolu]iei, nr. 31, parter Tel: 0257-25.03.97 RDS Tel: 0357-40.86.16 arad@eurolines.ro BAC|U Str. {tefan cel Mare nr. 28, Arena Mall Tel: 0234-51.77.38 Fax: 0234-51.77.41 RDS Tel: 0334-40.11.61 bacau@eurolines.ro BAIA MARE Bd. Traian, nr. 7 Tel: 0262-22.46.70 Tel/Fax: 0262-22.46.47 RDS Tel: 0362-40.13.85 baia.mare@eurolines.ro BISTRI}A Bd. Decebal, nr. 15, sc. A, ap. 4 Tel: 0263-23.55.02 RDS Tel: 0363-40.11.52 bistrita@eurolines.ro BRA{OV Pia]a Sfatului, nr. 18 Tel/Fax: 0268-47.40.08, 47.52.19 RDS Tel: 0368-40.13.57 brasov@eurolines.ro

Istanbul de la 200 lei/pers./dus Sta]ie: str. Laleli nr. 21/1

Str. Calea Bucure[ti, nr. 79, bl. S37, ap. 2 Tel/Fax: 0268-32.77.22 RDS Tel: 0368-80.05.83 brasov.ag@eurolines.ro

Chi[in\u de la 15 euro./pers./dus Sta]ie: Gara Auto Sud

eurolines.ro [i drepturile pasagerilor F\r\ s\ fac\ niciun rabat privind starea tehnic\ a autocarelor, preg\tirea echipajelor ori cur\]enia mijloacelor de transport, EUROLINES Rom‚nia asigur\ respectarea tuturor drepturilor pasagerilor, `n ceea ce prive[te nediscriminarea `n oferirea celor mai bune condi]ii de transport, iar `n cazul producerii unor evenimente rutiere asisten]a juridic\ necesar\ [i compensarea pierderilor ori deterior\rilor bunurilor transportate, conform contractului de transport. De o aten]ie deosebit\ se bucur\ [i persoanele cu handicap psihic sau cele cu mobilitate redus\, care sunt ajutate pe tot timpul transportului spre destina]ie. EUROLINES România asigur\ drepturile pasagerilor [i `n cazurile in care, din motive independente de voin]a sa, `n parcurs, apar intirzieri. Cu maximum de operativitate se pun la dispozi]ie autocare suplimenta-

Agen]ii

re sau sunt contactate companiile partenere, totul pentru asigurarea unui confort deosebit fiecarui pasager. Informarea pasagerilor este asigurat\ prin furnizarea unor date de interes pe site-ul eurolines.ro , `n agen]iile de bilete [i `n autocar prin statia de difuziune existent\ sau prin televiziunea cu circuit `nchis. Nu `n ultimul r‚nd, EUROLINES România trateaz\ cu maximum de aten]ie, toate pl‚ngerile clien]ilor primite `n scris, telefonic sau on-line. Personalul compartimentului rela]ii publice asigura primirea [i cercetarea pl‚ngerilor, finalizarea cercet\rilor [i comunicarea c\tre clien]i a m\surilor luate . Toate acestea m\suri se situeaz\Alepo continuu `n primele r‚nduri ale luptei pentru calitate [i siguran]\. ~ncrederea dumneavoastr\ ne oblig\! V\ Damasc mul]umim c\ ne sunte]i clien]i!

{oseaua Cristianului, cap linie Bartolomeu Tel/Fax: 0368-00.80.20 brasov.autogara@eurolines.ro BR|ILA Calea C\l\ra[ilor, nr. 71, bl. 16 Tel: 0239-69.20.34 Tel/Fax: 0239-69.20.14 RDS Tel: 0339-40.11.98 braila@eurolines.ro BUCURE{TI Str. Ankara, nr. 6, sector 1 Tel: 021-230.54.89 Tel/Fax: 021-230.03.70 RDS Tel: 031-405.51.88 touring.ankara@eurolines.ro Str. Buze[ti, nr. 44, sector 1 Tel: 021-316.36.61, 316.36.62 Tel/Fax: 021.316.54.82 RDS Tel: 031-401.66.73 buzesti@eurolines.ro Mesagerie: 021-316.54.81 mesagerie@eurolines.ro Str. George Enescu, nr. 36-40, sector 1 (P-]a Lahovari) Tel: 021-315.71.77 Tel/Fax: 021-315.68.64 RDS Tel: 031-402.22.28 enescu@eurolines.ro {os. Mihai Bravu, nr. 107-119, sector 2 (Pia]a Iancului) Tel: 021-250.61.33, 250.61.97 Tel/Fax: 021-250.55.29 RDS Tel: 031-405.51.89 iancului@eurolines.ro

Centrul Comercial Feeria (culoar case Carrefour, parter) Tel: 0314-386.981 feeria@eurolines.ro Bd. Alexandru Obregia nr.25 (libraria 39) - sector 4 Tel/ Fax: 021.460.04.02 obregia@eurolines.ro BUZ|U Bd. Unirii, 5B, parter (l‚ng\ Biblioteca Jude]ean\) Tel: 0238-71.13.33 Fax: 0338-40.11.51 buzau@eurolines.ro CLUJ Str. Napoca, nr. 2-4, ap. 7 (vis-a-vis de Hotel Continental) Tel: 0264-48.48.84 Fax: 0264-43.21.12 cluj@eurolines.ro Bd. 21 Decembrie, nr. 54-56 Tel/Fax: 0264-43.19.61 RDS Tel: 0364-40.15.38 cluj@eurolines.ro CONSTAN}A Str. {tefan cel Mare, nr. 71 Tel: 0241-66.27.04, 66.18.16 Tel/Fax: 0241-51.96.80 RDS Tel: 0341-41.25.17 Mobil: 0372.791.005 constanta@eurolines.ro

RDS Tel: 0359-438.436 oradea@eurolines.ro PIATRA NEAM} Str. Mihai Eminescu, nr. 5, bl. D6, sc. B, ap. 39 Tel/Fax: 0233-22.83.23 RDS Tel: 0333-40.10.31 neamt@eurolines.ro PLOIE{TI AUTOGARA DE SUD Autogara Ploie[ti Sud, Str. Depoului Nr. 9-11 Tel: 0344 80 20 39 ploiesti.autogara@eurolines.ro PITE{TI Bd. I.C. Bratianu, bl. D6 (l‚ng\ Restaurant Bonita) Tel/fax: 0248 610323 Rds: 0348 445749 E-mail: pitesti@eurolines.ro

Str. Teatral\, nr. 4/1 Tel: +373-22.222.827 Fax: +373-22.224.802 office@eurolines.md

RE{I}A Str. Pasaj Nera, nr. 1 Tel/Fax: 0255-21.00.56 RDS Tel: 0355-40.12.04 resita@eurolines.ro

GERMANIA BERLIN RumänienTouring Berlin e.kFM Budapesterstr.26 10787 Berlin Tel: +49-30-210-19-737 Fax: +49-30-210-19-738 E-Mail: berlin@intertouring.de www.rumaenientouring.de

DEVA Str. Iuliu Maniu, bl. J (vis-a-vis de Magazinul Tineretului) Tel/Fax: 0254-23.42.20 RDS Tel: 0354-40.11.81 deva@eurolines.ro

SEBE{ Str. Lucian Blaga, nr. 83-85 Tel: 0258-73.20.63 Tel/Fax: 0258-73.45.01 RDS Tel: 0358-40.11.21 sebes@eurolines.ro

DROBETA TURNU-SEVERIN Bd. Tudor Vladimirescu, nr. 111 Tel: 0252-325.579 Fax: 0352-401.246 severin@eurolines.ro

SIBIU Bd. Vasile Milea, bl. 10, ap. 18 (vis-a-vis de ACR) Tel: 0269-21.35.36 Tel/Fax: 0269-21.35.36 Mobil: 0372.791.010 RDS Tel: 0369-40.10.45 sibiu@eurolines.ro

HUNEDOARA Str. A. Iancu, nr. 9, bl. 140, ap. 1 Tel: 0254-74.77.74 Fax: 0254-74.77.74 hunedoara@eurolines.ro IA{I Str. 14 Decembrie 1989, nr. 4 bis Tel/Fax: 0232-24.57.03 RDS Tel: 0332-40.73.11 iasi@eurolines.ro LUGOJ Str. 20 Decembrie 1989, Nr. 28 Tel/Fax: 0256-33.79.37 RDS Tel: 0356-41.15.83 lugoj@eurolines.ro

Bd. Nicolae B\lcescu 21 Tel: 021-315.01.31 Tel/Fax: 021-312.10.41 balcescu@eurolines.ro office@novatravel.ro

MEDIA{ Str. I.C. Br\tianu, nr. 3 Tel/Fax: 0269-82.10.15 RDS Tel: 0369-40.70.06 medias@eurolines.ro

Mall Vitan Calea Vitan nr. 55-59, Bucure[ti, sect. 3 (Complexul comercial Mall Vitan, et. 1) Tel: 0314-259.487 bucurestimall@eurolines.ro

ORADEA Str. Prim\riei, nr. 46 Tel: 0259-43.21.28 Vodafone: 0372.766.468 RDS Tel: 0359-438.436 oradea.ag@eurolines.ro

Feeria {os. Bucuresti-Ploiesti 44A

Str. Roman Ciorogariu, nr.1 Mobil: 0723.949.177

VASLUI Str. {tefan cel Mare, bl. 312, sc. A Tel/Fax: 0235-31.62.78 RDS Tel: 0335-41.21.09 vaslui@eurolines.ro

Tel/Fax: 0250-70.29.48 Vodafone: 0372.766.471 RDS Tel: 0350.402.838 valcea.ag@eurolines.ro

SATU MARE B-dul I.C. Bratianu Nr.12 Tel/Fax: 0261-71.03.77 RDS Tel: 0361-40.16.87 satu.mare@eurolines.ro

GALA}I Str. Br\ilei (l‚ng\ Arcada) Tel: 0236-47.33.30 Tel/Fax: 0236-47.33.31 RDS Tel: 336-40.13.86 galati@eurolines.ro

Str. M. Kog\lniceanu, nr. 20 (Gara de Est) Tel: 0256-28.81.32 Tel/Fax: 0256-29.02.88 RDS Tel: 0356-41.15.99 timisoara.ag@eurolines.ro

REPUBLICA MOLDOVA CHI{IN|U Aleea G\rii, nr. 1 (Gara Feroviar\) RÂMNICU VÂLCEA Str. Calea lui Traian 84, Bl. S7, parter Tel: +373-22.549.835, 22.549.813 office@eurolines.md Vis a vis de Scoala nr. 4

CRAIOVA Pia]a Unirii, bl. M2 (Magazin Unirea), etaj 1 Tel: 0251-466.764 Fax: 0351-404.032 craiova@eurolines.ro

F|G|RA{ Bd. Unirii, bl. 8 Tel/Fax: 0268-28.09.80 RDS Tel: 0368-43.02.20 fagaras@eurolines.ro

TIMI{OARA Str. Boc[a, nr. 4 (Centru `n spatele Magazinului Bega) Tel/Fax: 0256-43.57.99 RDS Tel: 0356-41.15.81 timisoara@eurolines.ro

SIGHETU MARMA}IEI Str. Bogdan Vod\, nr. 5/11 (Intrare din Str. Traian) Tel: 0262-31.93.22 Tel/Fax: 0262-31.92.35 sighet@eurolines.ro SIGHI{OARA P-]a Octavian Goga, nr. 9 Tel: 0265-77.39.77 Tel/Fax: 0265-77.79.48 RDS Tel: 0365-80.78.04 sighisoara@eurolines.ro SLATINA Str. Prim\verii, bl. FA 19, sc. B, ap. 1 Tel/Fax: 0249-406.243 RDS Tel: 0349-409.009 slatina@eurolines.ro SUCEAVA Str. Ana Ip\tescu 4, bl.F, sc.E, ap.1 Tel: 0230-20.63.46 Tel/Fax: 0230-20.63.47 RDS Tel: 0330-40.10.81 suceava@eurolines.ro TÂRGOVI{TE Bd. Libert\]ii, bl. A3, parter Tel: 0245-606.058 Fax: 0245-606.074 targoviste@eurolines.ro TÂRGU MURE{ Str. C\l\ra[ilor, nr. 38 (vis-a-vis de banca BRD) Tel: 0265-30.61.26 Tel/Fax: 0265-30.61.25 RDS Tel: 0365-40.87.46 mures@eurolines.ro

BREMEN Ro Reisen Herdentorsteinweg 7 28195 Bremen Tel: 0049.421.63936817 Fax: 0049.421 33650730 ro.reisen@t-online.de FRANKFURT Intertouring, 60329 Baseler Platz 3 Tel: 0049-69-25.28.84, 51.52.11 Tel/Fax: 0049-69-25.29.83 info@intertouring.de www.intertouring.de FREIBURG Balint-Reisen Freiburg 79115 Lörracherstr. 33 Tel: 0049-76-14.49.00 Tel/Fax: 0049-76-14.41.313 info@balint-reisen.de www.intertouring.de HAMBURG Wandsbeker Chaussee 56 , 22089 Hamburg Tel.+49(0)72698456 Tel./ Fax.+49(0)63608386 hamburg@intertouring.de MUNCHEN Intertouring, 80799 Barer str. 71 Tel: 0049-89-27.77.91.50, 27.77.91.51 Tel/Fax: 0049-89-27.77.91.52 munchen@intertouring.de www.intertouring.de Werner-Heissenberg-Allee 21, 80939 München-Fröttmaning Tel: 0049-172-8512112 STUTTGART Intertouring, 70173 Arnulf-Klett-Platz 2 Tel: 0049-711-72.23.27.89; 72.23.27.90 Fax: 0049-711-28.49.307 stuttgart@intertouring.de www.intertouring.de Informa]ii [i rezerv\ri bilete de autocar: Tel: 021.316.77.82/83/84 Program: L-V 09-18. S 10-14 Call Center NON-STOP Tel: 0801.000.888


Focus 50

INFO CORPORATE

Misiunea Eurolines Exist\m pentru ca tu s\ te bucuri de mobilitate maxim\ [i de posibilitatea de a ajunge `n orice col] al lumii. Eurolines a `nsemnat `nc\ de la `nceput o aventur\, un risc asumat cu scopul de a construi [i apoi de a consolida o firm\ de transport care s\ se caracterizeze prin calitate maxim\ `n toate domeniile de activitate: curse de linie, curse ocazionale, servicii turistice [i rent a car. Ne m‚ndrim cu cea mai bun\ structur\ de distribu]ie pentru serviciile pe care le oferim 45 de agen]ii `n toat\ ]ara [i un num\r considerabil de parteneri. Credem `n re]ea, interconexiune [i echip\. Dorim ca prin ac]iunile pe care le `ntreprindem s\ devenim prima op]iune pe care o alegi c‚nd vrei s\ c\l\tore[ti.

Clientul Eurolines Pentru c\ tu e[ti `n centrul preocup\rilor noastre, dorim s\-]i oferim cele mai variate [i bune produse proprii, precum [i cea mai complex\ ofert\ a partenerilor no[tri. Anticip\m dorin]ele tale, de aceea investim constant `n tehnologie [i profesionalism. Cre\m, dezvolt\m [i implement\m sisteme de rezerv\ri performante, sisteme de monitorizare a flotei, de gestionare a datelor, toate adaptate nevoilor de business specifice acestei industrii. Eforturile noastre sunt `ndreptate c\tre eficientizarea [i `mbun\t\]irea serviciilor, c\tre personalizarea ofertelor `n func]ie de tipologia fiec\rui client. Suntem recunoscu]i pentru faptul c\ putem satisface cele mai atipice [i complexe cereri de servicii turistice, datorit\ multitudinii de „instrumente“ pe care le avem la dispozi]ie: autocar, avion, turism, principalele sisteme de rezerv\ri on line existente `n pia]\ turistic\, rent a car [i taxi. Toate acestea ne pozi]ioneaz\ c\ singurul furnizor de servicii turistice complete din Rom‚nia!

Holdingul Eurolines Echipa Eurolines Ne desf\[ur\m activitatea `ntr-un domeniu caracterizat prin dinamism [i deschidere, de aceea angaja]ii Eurolines dezvolt\ permanent noi abilit\]i profesionale [i au posibilitatea de a interac]iona cu oameni din toate col]urile lumii.Lucr\m cu oameni loiali, pozitivi [i eficien]i, capabili s\ ia decizii vizionare.Pre]uim entuziasmul, discern\m‚ntul, creativitatea [i curajul de a `mpinge lucrurile `nainte.

Eurolines Rom‚nia [i-a `nceput activitatea `n 1995, iar din 1997 este membru al celei mai mari organiza]ii europene de transport rutier de persoane. ~n Rom‚nia, Eurolines este unul dintre cei mai importan]i transportatori interna]ionali de persoane, de]ine cea mai mare re]ea de agen]ii proprii de turism din Rom‚nia, a fondat prima societate de leasing destinat autocarelor [i unul dintre primele locuri pe pia]\ na]ional\ de rent a car.

Ai ajuns `n Bucure[ti? Sun\ la NEXT TAXI ! 021 9465 / 021 9631 / 0724 659465 / 0745 659465 Get free! Închiriaz\ o ma[in\ oriunde ai c\l\tori! 0722 39 7855 sau www.touringrentauto.ro


Focus 52

SERVICII

Ce `]i ofer\ Eurolines? Eurolines vine `n `nt‚mpinarea ta cu urm\toarele facilit\]i:

Rezerv\ri on line Pe www.eurolines.ro po]i rezerva biletul de autocar on line, rapid, fie de acas\, de la munc\, de la un internet-cafe sau din orice loc `n care ai conexiune de Internet. Este foarte u[or [i comod! Pa[ii c\tre rezervare sunt simpli: alege punctul de plecare, destina]ia [i data c‚nd do-

re[ti s\ c\l\tore[ti. Sistemul `]i afi[eaz\ op]iunile pe care le ai, astfel `nc‚t s\ po]i alege cursa dorit\ [i data de `ntoarcere. Plata se poate face on line prin card Visa sau MasterCard. Datele cardului t\u sunt procesate `ntr-un mediu securizat, f\r\ posibilitatea de a fi fraudate. Vei primi

imediat pe e-mail o confirmare a rezerv\rii efectuate, iar ulterior `]i va fi transmis [i biletul. Ca alternativ\, po]i pl\ti `n oricare agen]ie Eurolines cu numerar, card de credit/debit sau ordin de plat\. Biletul `l po]i ridica pe loc sau po]i s\-l prime[ti la `mbarcarea `n autocar.

Servicii la bordul autocarului Este important s\ cuno[ti toate facilit\]ile oferite de autocarele noastre `n timpul c\l\toriei. ~ncepem cu unul dintre cele mai mari plusuri pe care ]i le putem oferi pe l‚ng\ raportul optim calitate-pre]: ∫ Limita de bagaje. Astfel, ai un mare avantaj `n privin]a cantit\]ii bagajelor acceptate gratuit la transport - 35 kg incluse `n pre]ul biletului. ∫ Serviciul de colet\rie. {tiai c\ po]i trimite colete c\tre rude/prieteni afla]i `n alt\ ]ar\? Pachetele sunt preluate de c\tre noi [i expediate cu primul autocar care pleac\ spre destina]ia dorit\. Leg\tura cea mai trainic\ este cea cu Germania, datorit\ agen]iilor noastre de acolo - re]eaua Intertouring - care depoziteaz\ coletele p‚n\ la ridicarea lor. ∫ ~mbarcatorul. La urcarea `n autocar vei fi `ndrumat [i sprijinit de un `mbarcator care te va ghida c\tre locul t\u [i te va ajuta cu plasarea bagajului `n cal\. ∫ Scaunele [i spa]iul necesar unei c\l\torii confortabile. ~n func]ie de tipul [i de marca

autocarului, ai posibilitatea de a regla sp\tarul scaunului [i [ezutul astfel `nc‚t s\ te sim]i confortabil. ∫ P\rerea ta conteaz\! Sub aceast\ sintagma g\se[ti la bordul autocarelor o condic\ de reclama]ii [i sugestii `n care ne po]i scrie opiniile tale. Pentru noi, este foarte important s\ [tim ce-]i dore[ti pentru a putea `mbun\t\]ii serviciile pe care ]i le oferim. ∫ Opririle. Pe parcursul c\l\toriei, autocarul va opri de mai multe ori pentru nevoi diverse. Te rug\m s\ respec]i timpul de escal\ stabilit de [ofer, deoarece este important s\ se respecte o planificare temporar\ strict\ [i s\ nu te `ndep\rtezi de autocar. ∫ Mijloacele de divertisment. Toate autocarele noastre sunt dotate cu mijloace audio [i video pentru a-]i face c\l\toria mai pl\cut\. {tim c\ ai preferin]e `n ceea ce prive[te muzica sau filmul difuzat, dar te rug\m s\ `n]elegi c\ trebuie s\ ]inem cont de marea majoritate a c\l\torilor [i s\ ne adapt\m dorin]ei generale. ∫ Achizi]ii. La bordul autocarelor ai posibilitatea de a achizi]iona cartele SIM prepaid pentru urm\torii operatori: Vodafone, Orange [i Cosmote.

Responsabilit\]ile [oferilor no[tri sunt urm\toarele: a. {oferii Eurolines trebuie s\ fie mereu `ntr-o form\ fizic\ [i mental\ adecvate profesiei practicate. b. Scaunul [oferului trebuie s\ fie pozi]ionat astfel `nc‚t s\ asigure un confort sporit, cu toate comenzile la `ndem‚n\. c. Centura de siguran]\ trebuie purtat\ at‚t de [ofer c‚t [i de co-pilot [i/sau ghidul `nso]itor. d. {oferul trebuie s\ respecte cerin]ele

legale privind orele de conducere [i de odihn\. e. Este interzis consumul de b\uturi alcoolice `nainte [i `n timpul condusului, precum [i administrarea de medicamente care pot afecta capacitatea de a conduce. f. {oferul trebuie s\ fac\ opriri regulate pentru a cobor` din autocar [i a se dezmor]i.

g. ~nainte de plecarea `n curs\, [oferul trebuie s\ verifice dac\ fr‚nele, pneurile, lichidul de r\cire [i uleiul func]ioneaz\ normal. De asemenea, trebuie s\ se asigure c\ oglinzile retrovizoare [i geamurile permit o vizibilitate bun\. ~n final, trebuie s\ verifice echipamentele speciale, cum ar fi sting\torul de incendiu sau lan]urile de z\pad\ (dac\ este cazul) [i starea de cur\]enie a autocarului.

h. {oferii trebuie s\ se asigure c\: num\rul de pasageri este cel corect; ∫ pasagerii stau adecvat `n scaun [i au asupra lor documentele de c\l\torie necesare ∫ [tiu unde se afl\ echipamentul de urgen]\ [i ie[irile de siguran]\; ∫ bagajele sunt echilibrat dispuse `n cala autocarului, iar cele din interior nu risc\ s\ cad\ [i nu incomodeaz\ trecerea pe culoar. ∫


53

OFERTE

City-break-uri `n Europa Ofert\ valabil\ `n perioada 15.09 - 15.12.2010

PRAGA

PRE} GARANTA T

4 zile – 99 euro/pers. {edere la destina]ie: 3 nop]i / 4 zile Ora sosire la Praga: 07.00 Ora plecare din Praga: 21.30 Plec\ri din România (din ora[ul t\u): mar]i, joi. Retur din Praga: sâmb\t\, luni

Praga este una din destina]iile turistice care nu ar trebui s\ lipseasc\ din lista celor pasiona]i de c\l\torii. Lista obiectivelor turistice oferite de acest ora[ nu este una scurt\: Charles Bridge (Podul Carol), Old Town (Ora[ul Vechi sau Stare Mesto cum `i spun cehii), Prague Castle (Castelul din Praga). ∫ Hotel Aron 3*. 99 euro / pers. ∫ Hotel Top Praha 4*. De la 115 euro / pers. ∫ Hotel Corinthia Towers 5*.

BUDAPESTA 4 zile, de la 85 euro/pers. {edere la destina]ie: 4 nop]i / 3 zile Ora sosire la Budapesta: 23.00 Ora plecare din Budapesta: 05.00 Plec\ri din România (din ora[ul t\u): `n fiecare zi (exclus duminica) Retur din Budapesta: `n fiecare zi

Budapesta este una dintre fostele capitale imperiale, care atrage foarte mul]i turi[ti datorit\ istoriei sale, dar [i datorit\ obiectivelor turistice pe care le de]ine.

BERLIN

Ofertele includ transport cu autocar Eurolines, 3 nop]i cazare la hotel [i mic dejun.

3 zile, de la 119 euro/pers.

De la 155 euro / pers

{edere la destina]ie: 3 nop]i / 3 zile Ora sosire la Berlin: 14.30 Ora plecare din Berlin: 14.00 Plec\ri din România (din ora[ul t\u): mar]i, joi Retur din Berlin: sâmb\t\, luni

VIENA 3 zile, de la 179 euro/pers.

Sunt at‚t de multe de v\zut la Berlin, de la monumente, muzee [i magazine la cluburi [i parcuri `nc‚t este bine s\ porni]i pur [i simplu `ntr-o plimbare prin ora[, pentru a descoperi o mic\ parte din comorile de aici: Palatul baroc Schloss Charlottenburg, Poarta Brandenburg, Catedrala, Pariser Platz.

{edere la destina]ie: 4 nop]i / 3 zile Ora sosire la Viena: 02.45 Ora plecare din Viena: 02.00 Plec\ri din România (din ora[ul t\u): miercuri, joi, vineri, sâmb\t\ Retur din Viena: duminic\, luni, mar]i, miercuri

Palatele minunate, edificiile superbe [i catedralele impun\toare cu vechime de secole reprezint\ puncte de atrac]ie ale Vienei,

eman‚nd farmec [i o atmosfera specific\: Catedrala Sf‚ntul {tefan, Palatul Hofburg, Palatul Schonbrunn, Muzeul de istorie a artei.

VENE}IA 4 zile, de la 119 euro/pers. {edere la destina]ie: 3 nop]i / 4 zile Ora sosire la Mestre: 09.00 Ora retur din Mestre: 18.15 Plec\ri din România (din ora[ul t\u): luni, mar]i, joi, sâmb\t\ Retur din Vene]ia: vineri, sâmb\t\, luni, miercuri.

Korona Pension 3*. De la 85 euro / pers ∫ Hotel Thomas 3*. Parlamentul, Palatul Regal, De la 109 euro / pers Bastionul Pescarilor, Pia]a ∫ Hotel Radisson Blu Beke 4*. Eroilor, Biserica Matthias De la 165 euro / pers sunt doar câteva dintre Ofertele includ transport cu atrac]iile ora[ului str\b\tut autocar Eurolines, 4 nop]i cazare la hotel [i mic dejun. de Dun\re. ∫

Hotel Lucia 3*. De la 179 euro/ pers Hotel Thuringer Hof 3*. De la 209 euro/ pers ∫ Hotel Lindner am Belvedere 4*. De la 229 euro/ pers Ofertele includ transport cu autocar Eurolines, 4 nop]i cazare la hotel [i mic dejun. ∫ ∫

Hotel Ivbergs Berlin Messe 3*. Ofertele includ transport cu De la 119 euro / pers autocar Eurolines, 3 nop]i cazare ∫ Hotel Abacus Tierpark 4* la hotel [i mic dejun. De la 135 euro / pers ∫

Savura]i atmosfera romantic\ a Vene]iei [i profita]i din plin de frumuse]ile ora[ului, vizit‚ndu-l fie cu gondola, fie pe jos. Basilica di San Marco, Biserica Santa Maria Gloriosa dei Frari, Palatul Dogilor, Ca' d'Oro, Podul Rialto v\ vor `ncânta ochii cu splendoarea lor monumental\.

Hotel La Meridiana 3*. De la 119 euro / pers ∫ Hotel Poppi 4*. De la 125 euro / pers ∫ Hotel Antony Palace 4*. De la 169 euro / pers Ofertele includ transport cu autocar Eurolines, 3 nop]i cazare la hotel [i mic dejun. ∫

Mai multe detalii pe www.eurolines.ro


Focus 54

INTERVIU

Agen]ia Eurolines, hypermarket de turism COSMIN MARINOF, Sales Manager Eurolines Rom‚nia, descrie tendin]ele pie]ei serviciilor de transport [i modul `n care agen]ia Eurolines reu[e[te s\ dea un plus de valoare at‚t domeniului, c‚t [i clientului direct. Avantajele competitive ale Eurolines se reg\sesc nu numai prin prisma valorii tradi]ionale, ci [i prin inovarea sistemului [i serviciilor oferite.

,,

, 0 a l \ n ‚ p t ‚ c e d e t a i \ t i f t o p . .. u t i n n i e f l i l n i e i a l u t l \ e n ‚ Ch p e t [ e r c t o p e l i ur t i n e v e c p m i t `n

,,

Travers\m o perioad\ confruntant\ mai ales pentru companiile care ofer\ servicii `n domeniul transportului de pasageri. Din perspectiva dvs., cum se vede acest impact `n acest moment? ~n situa]ii precum acestea c‚nd pia]a scade [i devine foarte concuren]ial\ te po]i afla `n dou\ pozi]ii, „sub scut“, c‚nd prevezi [i folose[ti aspectele negative ale pie]ei `n avantajul t\u, „fur‚nd“ din cota de pia]\ a concuren]ilor, sau „peste scut“, moment `n care te afli `n pozi]ie vulnerabil\, care `n contextul actual poate duce la faliment. Noi ne afl\m „sub scut“ [i am reu[it s\ avem rezultate peste a[tept\rile noastre f\c‚nd schimb\rile necesare `n timp util. Care sunt p‚rghiile strategiei de

v‚nz\ri av‚nd `n vedere aceast\ conjunctur\? Sunt lucruri simple pe care le-am f\cut. {tim cu to]ii c\ `n aceast\ perioad\ oamenii se uit\ mai mult la banii pe care `i cheltuiesc. Noi, agen]iile de turism „offline“, tradi]ionale, ca s\ le numesc a[a, trebuie s\ oferim valoare ad\ugat\ real\ clien]ilor no[tri pentru c\ altfel ace[tia vor alege s\ cumpere din alte canale de distribu]ie (online de exemplu, unde, de altfel, suntem [i noi prezen]i). Astfel am intrat `ntr-un proces de schimbare care cuprinde sesiuni de training de v‚nz\ri [i de produs (infotripuri mai multe [i traininguri extinse de produs) cu to]i angaja]ii departamentului de v‚nz\ri. Pe l‚ng\ aceste lucruri, ne-am extins canalul de v‚nz\ri online (www.aerolines.ro bilete de avion; www.eurolines.ro bilete de autocar; www.eurosite.ro -

turism) [i vom lansa `n cur‚nd un website ce cuprinde la un loc toate produsele noastre care vor putea fi v‚ndute online. De asemenea, am m\rit for]a de v‚nz\ri, acest departamanet fiind cel ce ne poate ]ine „sub scut“, un fel de contraofensiv\ asupra crizei ce ne traverseaz\, `n loc s\ ne lament\m [i s\ pl‚ngem, am ales s\ lupt\m, s\ ]inem capul sus. Un alt element ce trebuie men]ionat este faptul c\ `ncerc\m s\ ne transform\m `ntr-un hypermarket de turism, un loc unde clientul prime[te dou\ lucruri importante: consultan]\ [i serviciul care i se potrive[te pentru c\ noi facem „search and compare“ pe serviciile alese de client, fiind `n m\sur\ s\-i oferim pachete de la cei mai importan]i Touroperatori rom‚ni (Christian Tour, Paralela 45, Tez Tour, Exim Tour, Perfect Tour, Mareea etc.) sau str\ini (Dertour, TUI, FTI, ITS etc).

Ce schimb\ri aprecia]i c\ vor ap\rea `n acest domeniu `n perioada urm\toare? E de ajuns s\ ne uit\m `n vestul Europei [i vom vedea c\ nu mai t‚rziu de 3-4 ani vom ajunge ca v‚nz\rile online s\ reprezinte o cot\ important\ din pia]\ de cel pu]in 30%, se va dezvolta poate un canal de v‚nz\ri tip MLM, transportul cu autocarul se va face pe distan]e ceva mai scurte. Pe termen scurt apreciez c\ vor cunoa[te cre[teri semnificative city breakurile fie cu avionul, fie cu autocarul. De asemenea, pia]a biletelor de autocar se va sedimenta [i vor r\m‚ne doar c‚]iva juc\tori mari ce vor reu[i s\ treac\ cu bine de aceste momente. Cum reu[i]i s\ elimina]i ineficien]ele [i s\ ob]ineti avantaje competitive? Odat\ cu `nceperea perioadei de criz\ (abia atunci) ne-am uitat `n oglind\ [i


{T IRI

55

Grupul EUROLINES România sfideaz\ criza [i deschide `nc\ trei agen]ii, `n Ploie[ti, Oradea [i Bucure[ti am v\zut c\ avem destul de multe zone cu cheltuieli nejustificate. Cu aceast\ ocazie (pentru asta multumim crizei) le-am t\iat [i am f\cut o mic\ restructurare la nivelul personalului din agen]ii sau sediu. T\ierea acestor cheltuieli nu a afectat calitatea serviciilor oferite clien]ilor no[tri. Exist\ o zical\ care spune: „cheltuielile nu pot fi t\iate dec‚t p‚n\ la 0, `n timp ce veniturile pot cre[te p‚n\ la infinit“. Av‚nd `n minte acest lucru ne-am focusat mai mult pe ideea cre[terii veniturilor [i mai pu]in pe cea a sc\derii cheltuielilor. Un alt lucru pe care l-am f\cut a fost s\ ob]inem mai mult timp pentru

bun loc din lume pentru aceste activit\]i), hoteluri de lux, plaj\ cu nisip galben, istorie [i civiliza]ie veche. Pe l‚ng\ aceste destina]ii, city breakurile `ncep s\ aib\ un mare avânt [i, pentru sf‚r[itul anului, ski `n clasica Austrie sau, mai nou, `n Bulgaria (...[i aici ne-au luat-o `nainte). Totu[i v\ recomand pentru Rom‚nia hotel Alpin din Poian\, unde am revenit cu pl\cere acum o lun\ [i am r\mas surprins foarte pl\cut de serviciile extraordinare pe care le-am g\sit. Crede]i-m\ c\, dac\ ve]i merge, v\ ve]i sim]i extraordinar, merit\, mai ales c\ e foarte

S

imilar tuturor agen]iilor din re]eaua Eurolines, clien]ii pot alege dintr-o gam\ larg\ de servicii din domeniul turismului: caz\ri [i vacan]e interne [i interna]ionale, bilete de avion [i de autocar, asigur\ri de c\l\torie [i `nchirieri de autoturisme, microbuze sau autocare. Este important de [tiut c\ focusul `n noua agen]ie din PLOIE{TI este reprezentat de vânzarea BILETELOR DE AUTOCAR [i a BILETELOR DE AVION, `n special datorit\ pozi]iei sale `n Autogara Ploie[ti, pe când produsul principal `n jurul c\ruia vor gravita noile agen]ii din ORADEA [i BUCURE{TI este turismul.

Decizia de a extinde re]eaua de agen]ii poate p\rea surprinz\toare `n contextul economic actual, `n care suntem cople[i]i de ve[ti rele sau, cel mult, precaute. Eurolines România are ferma convingere c\ oamenii trebuie s\ se mi[te, s\ c\l\toreasc\ [i s\ se adapteze noului climat – pentru toate aceste ac]iuni compania propune solu]ii viabile [i dovede[te, prin atitudinea ofensiv\ fa]\ de tendin]ele de sc\dere din pia]\, noi investi]ii `n dezvoltarea business-ului s\u. Aceast\ strategie se bazeaz\ pe `ndelungata experien]\ a companiei, fapt ce func]ioneaz\ ca o garan]ie deopotriv\ pentru clien]i [i parteneri.

V\ invit\m s\ ne vizita]i `n noile agen]ii Eurolines România – `n Ploie[ti, Autogara de Sud (Autogara Ploie[ti Sud, Str. Depoului Nr. 9-11 I tel.: 0344 80 20 39), `n Oradea (Str. Roman Ciorogariu, nr. 1; tel./fax: 0359-438.436; mobil: 0723-949.177; oradea@eurolines.ro) [i Bucure[ti (Bd. Alexandru Obregia nr.25 – libr\ria 39 –, sector 4, tel/ fax: 021.460.04.02, obregia@eurolines.ro

rela]ionarea [i `ntelegerea clar\ [i complete a clientului. Astfel am investit [i realizat o arhitectur\ IT care ne permite realizarea ofertelor/rezerv\rilor `ntr-un timp mult mai rapid dec‚t `nainte, ceea ce ne-a adus timp pre]ios pe care `l folosim s\ socializ\m/empatiz\m cu clien]ii, s\ `n]elegem exact ce doresc. Pentru perioada aceasta (octombrie - decembrie), care sunt cele mai bine v‚ndute servicii [i destina]ii? Care este recomandarea dvs? Pentru perioada de toamn\ recomand Egiptul, o destina]ie care `mbin\ extraordinar de bine c\ldura, soarele [i extraordinara Mare Ro[ie cu istoria civiliza]iei noastre. Totul este la superlativ `n Egipt: mare turcoaz cu recif de corali viu, plin de pe[ti colora]i, printre care po]i face scuba diving [i snorkeling (probabil cel mai

aproape de noi. Serviciile lor sunt peste nivelul hotelierilor din Austria, din p\cate nu avem aceia[i mun]i [i p‚rtii.


c\l\tor actualitate . c\l\tor 57

CULINAR / GLASUL INIMILOR / DIVERTISMENT / HOROSCOP

Mozaic

CURIOZIT|}I Despre lucrurile pe care nu le [tii [i merit\ s\ afli, despre lume, via]\ [i tot ce te `nconjoar\...

RE}ETE DE SEZON

UN B|RBAT {I O FEMEIE

Dac\ iube[ti fructele, toamna Consultantul nostru este momentul s\ faci o r\spunde `ntreb\rilor [i vizit\ prin pia]\ [i s\ mergi problemelor „de suflet“. acas\ `nc\rcat cu bun\t\]i.

DIVERTISMENT ∫ O toamn\... haioas\ ∫ Sudoku

HOROSCOP


Mozaic . c\l\tor

Prunele stimuleaz\ digestia, iar sub form\ de compot, sunt recomandate `n cazul hemoroizilor sau al anumitor afec]iuni digestive. Decoctul ajut\ persoanele care sufer\ de inflama]ii ale splinei, iar sucul de prune este util `n prevenirea hipertensiunii arteriale.

58 CULINAR

ISTORIA CONDIMENTELOR

Odat\ cu venirea toamnei bucur\-te de efectul benefic al roadelor din livezi. Dac\ iube[ti fructele, atunci acesta este momentul s\ faci o vizit\ prin pia]\ [i s\ mergi acas\ `nc\rcat cu bun\t\]i.

{OFRANUL

{ofranul este cel mai scump condiment din lume (orice sub 4 Euro pe gram este suspect de ieftin; explica]ia poate fi oricare, de la „probabil de contraband\“, p‚n\ la „probabil nu este deloc [ofran“). ~n ]\rile produc\toare pre]ul este, desigur, mult mai mic (a zecea parte). Singurul condiment comparabil ca pre] sunt trufele. Aroma sa este unic\ [i nu exist\ substitut pentru el dar, dac\ nu este disponibil, vanilia, apa de kewra, apa de trandafiri sau boabele tonka pot constitui alternative pentru [ofran `n re]etele de dulciuri [i pr\jituri. {ofranul este [i foarte pregnant [i, prin urmare, trebuie folosit `n cantit\]i foarte mici. Jum\tate de linguri]\ (cam o cincime de gram) este, de exemplu, suficient\ pentru un litru de budinc\, cu condi]ia ca [ofranul s\ fie de o calitate rezonabil\. Exist\ probabil mai multe alte plante care pot colora m‚ncarea `n galben sau portocaliu; cu toate aceste, nici una din ele nu are parfumul hipnotic al [ofranului adev\rat. Ochiul poate fi p\c\lit, dar nu [i papilele gustative. {ofranul are o pozi]ie unic\ printre condimente, pentru c\ at‚t aroma c‚t [i culoarea sunt solubile `n ap\; pistilurile se pot `nmuia peste noapte `n ap\, dup\ care se folose[te numai apa rezultat\, ceea ce d\ o culoare pur\ [i omogen\. O alt\ metod\, preferat\ `n Persia [i India, este ca [ofranul s\ se piseze, apoi pudra s\ se `nmoaie `n lapte, care dup\ o jum\tate de or\ cap\t\ culoarea g\lbenu[ului de ou. Acesta este apoi ad\ugat la „biriyani“ sau la dulciuri. Folosirea condimentului uscat (fie pisat, fie `ntreg) direct pentru g\tit nu este recomandat\, pentru c\ elibereaz\ aroma mult prea `ncet. Cel mai bine este s\ se prepare un extract cu lichid rece, care apoi s\ se adauge la m‚nc\rurile fierbin]i.

Toamna `n buc\t\rie Pr\jitur\ cu prune

M‚ncare de gutui

Ingrediente: 250 g margarin\, 200 g zah\r pudr\, 300 g f\in\, 200 ml lapte, 3 ou\, 1 praf de copt, 1 plic vanilie, 1 kg prune. ~nainte de preparare, este bine ca ingredientele s\ fie ]inute la temperatura camerei.

Ingrediente: 4-5 gutui, 6-7 buc\]i de pui, 6-7 linguri de zah\r, 3 linguri f\ina, ulei, sare, piper

Preparare: Margarina, t\iat\ `n buc\]ele mici, se freac\ bine cu zah\rul, pân\ când zaharul se dizolv\ complet. G\lbenu[urile se introduc pe r‚nd `n compozi]ie, amestec‚nd dup\ fiecare. Dup\ ce compozi]ia devine omogen\, se `ncorporeaz\ f\ina `n care s-au pus `n prealabil laptele [i praful de copt. Toate aceste ingrediente se amestec\ foarte bine. Albu[urile se bat spum\ tare [i se toarn\ u[or `n compozi]ie, amestec‚nd u[or de jos `n sus. Prunele se spal\ [i li se scot s‚mburii, apoi se tapeteaz\ bine cu f\in\ tava `n care se toarn\ aluatul. Deasupra compozi]iei se pun cu grij\ fructele. Cuptorul se `nclze[te `nainte de a introduce tava. Pr\jitura se coace la foc moderat timp de 45 de minute.

Preparare: Se cur\]\ gutuile de semin]e (nu [i de coaj\, c\ se `nmoaie) [i se taie `n felii potrivite. Se pr\jesc pu]in `n ulei, c‚t s\ se rumeneasc\ pu]in. Apoi `n acela[i ulei se pr\je[te [i puiul. ~ntr-o crati]\ se pune la topit zah\rul, p‚n\ c‚nd se coloreaz\ pu]in, av‚nd grij\ s\ nu se ard\. C‚nd este gata, se pune ap\ cald\ (`n func]ie de c‚t sos dorim s\ ias\ - circa 300-400 ml) [i se las\ ca zah\rul s\ se dizolve. Se amestec\ cele 3 linguri de f\in\ cu pu]in\ ap\, se omogenizeaz\ bine [i se toarn\ peste ap\ `mpreun\ cu zah\rul de pe foc. Se las\ s\ fiarb\ c‚teva minute, se amestec\ des, p‚n\ `ncepe s\ se lege sosul. Se pun gutuile [i puiul `n sos [i se las\ s\ fiarb\ circa 5-10 minute. Se r\stoarn\ totul `ntr-o tav\ (sau se poate l\sa `n crati]\) [i se d\ la cuptor 40-50 de minute. Se poate fierbe doar pe ochiul aragazului, dup\ preferin]e.

Gem de dovleac [i struguri Ingrediente: 2 kg dovleac pentru pl\cint\, 3 kg struguri negri, 1 kg zah\r, 300 gr miez de nuc\ tocat, 2-3 be]e de scor]i[oar\, 6-8 cui[oare, 2-3 linguri de ulei, 6-8 frunze de grusain. Preparare: Se cur\]\ dovleacul de coaj\ [i de semin]e [i se pune la fiert cu scor]i[oara, cui[oarele [i uleiul. Se spal\ bine strugurii [i se aleg boabele de pe ciorchini. Se pun `ntr-o oal\ cu capac, pe foc mic, ca s\ se `nmoaie [i se trece sucul rezultat prin strecur\toare ca s\ se separe pulpa de coji [i semin]e. Dovleacul fiert se face piure [i se amestec\ cu pulpa strecurat\ a strugurilor [i cu zah\rul. Se dau c‚teva clocote apoi se ad\ug\ miezul de nuc\ sp\lat bine [i tocat nu prea m\runt [i frunzele de grusain. Se fierbe p‚n\ c‚nd scade bine. Nu uita]i s\ amesteca]i din c‚nd `n c‚nd, ca s\ nu se lipeasc\. Este gata atunci c‚nd gemul r\cit st\ adunat (nu se `ntinde pe suprafa]a unei farfurioare). ~nainte

s\-l pune]i `n borcane, scoate]i frunzele de grusain. Se pune fierbinte `n borcane curate, se pun capace [i se las\ s\ se r\ceasc\. Se pun la p\strat `n c\mara rece, `ntunecoas\ [i bine aerisit\.


Trucuri `n buc\t\rie Pune suc de l\m‚ie c‚nd fierbi orezul ca s\-]i ias\ mai alb [i mai af‚nat. Ve]i ob]ine mur\turi cu gust deosebit, foarte fin, dac\ ve]i ad\uga [i nuc[oar\ printre ingrediente. Pr\ji]i o felie de p‚ine pe o parte, unge]i-o cu unt pe partea nepr\jit\ [i pres\ra]i-o cu zah\r pulbere amestecat cu scor]i[oar\. Pune]i un baton de vanilie `ntr-un borcan cu zah\r praf, `nchis ermetic. Dup\ c‚teva s\pt\m‚ni ve]i avea o pudr\ aromat\ de vanilie. Cubule]ele de ghimbir, fierte `n sirop concentrat de zah\r [i ap\ [i apoi uscate, sunt folosite la salatele de fructe.

{tia]i c\... despre ciocolat\ ~n scenele de groaz\ din filmul Psycho, al lui Alfred Hitchcock, s-a folosit sirop de ciocolat\ pe post de s‚nge? Untul de cacao se folose[te `n cosmetic\ [i pentru fabricarea capsulelor unor medicamente? Ciocolata nu provoac\ acnee, dureri de cap, hipertensiune, nu cre[te colesterolul [i nici libidoul, cum s-a crezut uneori? Dup\ ce `n 1825 celebrul buc\tar francez Brillat Savarin a declarat ciocolata bun\ pentru cei slabi [i boln\vicio[i, v‚nz\torii din drogherii au `nceput s\ o recomande pentru orice boal\, chiar [i `n obezitate? Ciocolata este toxic\ pentru c‚ini. ~n 60 gr. de ciocolat\ exist\ destul\ theobromin\, un stimulent puternic, `n stare s\ ucid\ un c\]elu[ de 4 kg.


Mozaic . .c\l\tor actualitate c\l\tor 6600

GLASUL INIMILOR

Un b\rbat [i o femeie Aceast\ pagin\ este dedicat\ tuturor celor `ncerca]i de suferin]ele dragostei. Consultantul nostru va r\spunde aici `ntreb\rilor [i problemelor voastre „de suflet“. A[tept\m scrisorile voastre pe adresa redac]iei info@media10.ro

Obsesia numit\ Anca

M

\ numesc Petric\, locuiesc `n V\lenii de Munte, am 27 de ani. Am fost un copil deosebit, cu o minte iscoditoare. La 17 ani mam trezit deodat\ izolat de adolescen]ii de v‚rsta mea [i am resim]it singur\tatea din plin. Atunci am `nt‚lnit-o pe Anca. {tiu c\ sun\ ca un cli[eu de telenovel\, dar a fost dragoste la prima vedere. Ne iubeam, eram nedesp\r]i]i, `ns\, drept s\ spun, nu aveam o rela]ie propriu-zis\ fiindc\ nu locuiam `mpreun\, [i nici nu cunoscusem o... `mplinire fizic\, f\r\ s\ pl\nuim asta. ~ntre timp, ea l-a cunoscut pe {tefan [i totul a p\rut s\ se n\ruie `ntre noi. {i tocmai c‚nd credeam c\-mi voi reveni [i f\ceam pa[i timizi pentru a m\ apropia de o alt\ fat\, Anca [i-a f\cut din nou apari]ia `n via]a mea. Am cedat, dup\ o scurt\ ezitare, c\ci mi-am dat seama c\ ea continua s\-mi plac\ mult. {i s-a mutat la mine, locuiam `mpreun\. Dar ce crede]i? Cu toate c\ se `ntorsese la mine [i p\rea c\ m\ iube[te mult mai mult ca la `nceput, am aflat c\ Anca `[i vedea mai departe [i de leg\tura cu acel {tefan. Aproape c\ am explodat de necaz, c‚nd mi-am dat seama de toate acestea, chiar la o petrecere unde eram `mpreun\ [i unde l-a re`nt‚lnit „`nt‚mpl\tor“. Am dat peste cap pahar dup\ pahar [i m-am cam `mb\tat, a[a c\ nu-mi mai amintesc foarte bine cum am ajuns acas\ f\r\ Anca. Eram `ntr-o asemenea stare, amestec de disperare,


61

GLASUL INIMILOR

dezam\gire [i sc‚rb\ `nc‚t nu-mi mai p\sa unde se afl\, cu cine. Am avut `ns\ `n acea noapte o viziune pe care nu mi-o pot explica. M\ aflam pe un drum f\r\ sf‚r[it. Mergeam [i mergeam, iar Anca se `ndep\rta mereu de mine [i apoi se `ntorcea, mai mergeam o perioad\ `mpreun\, iar\[i pleca, se `ntorcea din nou. Iar drumul nu se mai sf‚r[ea o dat\... ~n ultima vreme sunt teribil de descump\nit. Chiar nu [tiu ce s\ fac acum. Dac\ Anca are mai mul]i iubi]i? Ce loc ocup eu `n mintea, `n inima ei, al\turi de ceilal]i?

Petric\, nimeni nu te `nva]\ cum s\ dep\[e[ti acest impas, dec‚t tu `nsu]i, pentru c\ nimeni altcineva nu [tie cum e sufletul t\u. Este evident, din ce ne poveste[ti, cu nu Anca este femeia potrivit\ b\rbatului stabil [i fidel care e[ti tu. Dar... ~n fine, dac\ te consoleaz\ cu ceva, nu vei fi nici primul nici ultimul b\iat de pe lume supus acestei torturi...

Vr\jile sunt de vin\?

V

\ scriu din Ia[i, numele meu este, s\ zicem, Iulia M. M-am c\s\torit cu so]ul meu din dragoste [i p\rea c\ nimic nu ne va sta `n cale ca s\ fim ferici]i. {i totu[i, ceva, nu pot spune limpede ce, nu era tocmai `n regul\. ~ncepuse s\mi dea de g‚ndit faptul c\ ori de c‚te ori ne apropiam fizic mi se p\rea c\ Adrian este exagerat de prudent. „Tu nu vrei s\ avem copii, s\ fim o adev\rat\ familie?“ `l `ntrebam mirat\. „Ba da, draga mea, `mi r\spundea el `ncurcat, dar mai `ncolo, c‚nd vom avea ni[te condi]ii mult mai bune s\-i oferim...“ {i `ntr-o bun\ zi, cu toate m\surile noastre de precau]ie, mi-am anun]at so]ul c\ sunt `ns\rcinat\, c\ vom avea un copil. Parc\ l-a[ fi lovit cu ceva `n cap. Din ziua aceea mariajul nostru a `nceput s\ se clatine... N-am s\ insist cu detalii, c\ci ele sunt foarte dureroase pentru mine. Pe scurt, nu dup\ mult\ vreme, ca [i cum n-a[ fi fost destul de nec\jit\ din pricina felului `n care reac]ionase Adrian la vestea c\ va fi tat\, mi-am dat seama c\ m\ `n[eal\. Eu munceam din greu, eram plecat\ de diminea]a p‚n\ seara, sarcina `mi era tot mai grea, iar el se `nt‚lnea cu o stripteuz\, chiar `n casa noastr\. Cum se `nt‚mpl\ de obicei `n via]\, s-au g\sit imediat o mul]ime de „binevoitori“ [i de „milo[i“, care s\-mi atrag\ aten]ia asupra acestei tic\lo[ii. ~ntr-o zi, i-am surprins [i am f\cut un scandal monstruos. I-am dat pe am‚ndoi afar\. Apoi am c\zut `ntr-o depresie ad‚nc\. La sfatul unei vecine, am urmat un... ritual care s\-mi permit\ s\ aflu dac\ nu cumva cineva mi-a f\cut r\u cumva, [tiu [i eu, farmece sau altceva. N-am descoperit nimic.

~ntre timp, am n\scut o frumuse]e de feti]\, iar Adrian, cuprins de remu[c\ri, m\ caut\ tot mai des. Nu-[i poate da seama cum a putut s\ se lase ademenit de cealalt\ femeie. Vrea s\ se re`ntoarc\, s\ fim o familie fericit\. Dar mie mi-e foarte fric\. Ce ar trebui s\ fac?

Drag\ Iulia... Nici tu nu crezi c\ drama ta e rezultatul unor for]e... supranaturale. Mai degrab\ refuzi s\ vezi c\ omul al\turi de care ai ales s\-]i cl\de[ti via]a s-a dovedit at‚t de superficial. E[ti din nou la o r\scruce, unde trebuie s\ te `ntrebi dac\ merit\ s\-]i sacrifici anii urm\tori, pentru a-i oferi feti]ei voastre o familie `ntreag\.


Mozaic . c\l\tor 62

DIVERTISMENT

O toamn\... haioas\ Dou\ furnicu]e fumeaz\ iarb\ de se fac praf. Trece elefantul pe l‚ng\ ele [i le `ntreab\: Ce face]i aici m\i furnicu]elor? Ele se sparg de r‚s [i `i zic elefantului: Auzi m\i elefantule pun pariu c\ nu po]i s\ ridici firimitura asta de p‚ine [i s\ ]i-o pui pe cap! Elefantul ia firimitura [i o pune pe cap, furnicu]ele se sp\rgeau de r‚s. Auzi m\i elefantule pun pariu c\ nu po]i s\ calci pe firimitura asta! Elefantul calc\, la care furnicu]ele: Uaaau... ditamai sandwich-ul!!! La cantin\, un student g\se[te un loc liber l‚ng\ profesor. Profesorul: Leb\da porcului nu-i este prieten. Studentul: Bine, atunci eu am zburat. Profesorul se sup\r\ [i hot\r` s\-l pice la examen. ~i d\ cele mai grele `ntreb\ri, dar

studentul r\spunde foarte bine. La sf‚r[it, profesorul `i pune o ultim\ `ntrebare: Mergi pe drum [i vezi doi saci: unul cu aur [i unul cu minte. Pe care `l alegi? - Pe cel cu aur. - Dar eu l-a[ lua pe cel cu minte. - Asta pentru fiecare ce-i lipse[te. Profesorul `nnebune[te [i scrie pe lucrare „M\gar“. Studentul, f\r\ s\ se uite `n ea se ridic\ [i pleac\. Peste un timp se `ntoarce [i spune: D-le profesor, a]i semnat, dar nu mi-a]i pus nota. Un poli]ist opre[te un [ofer [i-l anun]\ c\, pentru c\ purta centura de siguran]\, a c‚[tigat $5.000 la un concurs de siguran]\ la volan. Ce vei face cu banii de la premiu? `ntreab\ ofi]erul.

B\rbatul r\spunde: Cred c\ o sa fac [coala de [oferi ca s\-mi iau carnetul. ~n acel moment, so]ia sa, care st\tea l‚ng\ el, spune: Domnule ofi]er, nu-l asculta]i. Face pe de[teptul doar c‚nd e beat. Conversa]ia `l treze[te pe un tip din spate, care, c‚nd `l vede pe poli]ist, spune sup\rat: {tiam eu c\ n-o s\ ajungem departe cu ma[ina asta furat\. Tot atunci, cineva din rulot\ bate `n geam [i o voce `ntreab\: Am trecut deja grani]a?

Ce ne `nva]\ filmele americane? Apartamentele mari, etajate, din New York, au o chirie convenabil\ pentru oricine, fie el [omer sau director. Dac\ trebuie s\ dezamorsezi o bomb\ nu ai de ce s\-]i faci griji, `ntotdeauna vei alege corect firul care trebuie t\iat. Mai toate computerele laptop sunt suficient de puternice pentru a p\trunde `n sistemul de comunica]ii al oric\rei civiliza]ii extraterestre invadatoare. Nu conteaz\ dac\ `ntr-o lupt\ mar]ial\ num\rul adversarilor este foarte mare: inamicii t\i vor a[tepta r\bd\tori s\ te atace unul c‚te unul, dans‚nd `n jurul t\u `ntr-o manier\ amenin]\toare, p‚n\ c‚nd `i faci knock-out pe cei dinainte. C‚nd stingi lumina pentru a te duce la culcare, tot ce se afl\ `n dormitorul t\u se vede perfect, numai c\ `ntr-o u[oar\ penumbr\.

Mai mul]i cinea[ti au decis s\ fac\ o list\ cu „lec]iile“ date de filmele americane, cele imprimate definitiv `n mintea spectatorilor. Despre ce este vorba? S\ vedem!

Dac\ e[ti blond\ [i dr\gu]\, este foarte probabil s\ ajungi expert mondial `n fisiune nuclear\ la v‚rsta de 22 de ani. Poli]i[tii cinsti]i [i muncitori sunt `n mod tradi]ional `mpu[ca]i cu trei zile `nainte de pensionare.

Dec‚t s\ risipeasc\ gloan]ele, megalomanii prefer\ s\-[i ucid\ adversarii pe care-i prind folosind ma[in\rii complicate, care cuprind rachete, sisteme electronice, gaze mortale, lasere sau rechini m‚nc\tori de oameni, ce le ofer\ prizonierilor cam 20 de minute pentru a evada. Este foarte u[or pentru oricine s\ piloteze un avion, p‚n\ la aterizare, urm‚nd instruc]iunile cuiva din turnul de control. O dat\ pus pe buze, rujul nu mai dispare de acolo, orice ai face, inclusiv scufund\ri submarine. Dac\ vrei s\ te dai drept ofi]er german sau rus, nu-i nevoie s\ [tii limbi str\ine, este suficient un accent potrivit. Turnul Eiffel se vede pe orice fereastr\ din Paris. Un b\rbat nu va ar\ta nici un semn de durere `n cursul celor mai feroce lupte, dar se va crispa cu totul c‚nd o femeie `ncearc\ s\-i cure]e zg‚rieturile. C‚nd conduci pe un drum perfect drept este `ntotdeauna necesar s\ rote[ti voinice[te de volan `n st‚nga [i `n dreapta la fiecare c‚teva momente.


63

Curiozit\]i ∫ Unul din motivele pentru care

angaja]ii Google `[i apreciaz\ at‚t de mult compania este atmosfera de „campus studen]esc“ din sediile companiei. Sediul Google din Mountain View, California, este vestit pentru facilit\]ile oferite angaja]ilor: piscine (cu salvamari!), teren de volei `n aer liber, s\li de distrac]ie (biliard, jocuri mecanice etc.), s\li de relaxare (masaj, camere de relaxare etc.) , cafenele, frizerii etc. Cele 11 cafenele existente `n campusul Google ofer\ angaja]ilor m‚ncare gratuit\.

Sudoku Completeaz\ c\su]ele cu cifre de la 1 la 9, f\r\ ca acestea s\ se repete pe aceea[i linie, r‚nd [i `n acela[i p\trat de nou\ c\su]e. G\se[ti rezolv\rile `n pag. 64

2 5

4

7

3

1

3

2

5

3

3

5

2

1

6

8 3

6

1

9

7

8

5

6 8

4

7

1

3

5 2

7

8 8

4 7

∫ Cea mai celebr\ legend\ atribuit\

Marelui Zid Chinezesc este cea a so]iei unui b\rbat chinez decedat `n timpul construc]iei Zidului. Meng Jiangnu a venit s\ `[i viziteze so]ul care lucra la Zid, f\r\ s\ [tie c\ acesta murise. Pentru c\ ceilal]i constructori nu au putut s\ `i spun\ adev\rul [i au min]it-o c\ so]ul ei este „`n urm\torul turn“ ea a mers din turn `n turn de la un cap\t la altul al Zidului. ~n final, la ultimul turn, a aflat adev\rul [i a `nceput s\ pl‚ng\ at‚t de tare `nc‚t lacrimile ei au creat o bre[\ `n Zid. Ast\zi, acolo este un templu `n cinstea ei.

2

6

∫ Cel mai `n v‚rst\ om din toate

timpurile este fran]uzoaica Jeanne Calment. Data na[terii sale a fost stabilit\ ca fiind 21 februarie 1875 [i a tr\it 122 de ani [i 164 de zile, p‚n\ pe 4 august 1997. ~n momentul centenarului marelui pictor Vincent van Gogh, `n 1990, ea era ultima persoan\ r\mas\ `nc\ `n via]\ care `l cunoscuse. C‚nd avea 100 de ani, doamna Calment mergea `nc\ pe biciclet\.

7

6

8

∫ Cea mai lung\ pist\ din lume este

situat\ `n Tibet [i apar]ine aeroprtului situat la cea mai `nalt\ altitudine din lume. Pista, care deserve[te aeroportul Qamdo Bangda din Tibet, are o dimensiune de 5,5 kilometri [i este at‚t de lung\ `ntruc‚t la acea altitudine (4,334 metri) avioanele au nevoie de mai mult spa]iu pentru decolare [i aterizare datorit\ aerului rarefiat.

6

7

9

5

3

5 8

5

1

2

4

3 5

8

2

9

3


Mozaic . c\l\tor 64 HOROSCOP

Horoscopul totemic Horoscop specific indienilor sud-americani, acesta are multe tr\s\turi `n comun cu cel european: fiec\rei zodii reprezentate de un animal `i corespunde o anumit\ perioad\ a anului, iar persoanei n\scute `n acel interval, prin analogie, `i sunt asociate anumite tr\s\turi ale animalulul respectiv. ULIUL (21 Martie - 19 Aprilie) Uliul este simbolul libert\]ii [i m\re]iei. Persoanele aflate sub patronajul s\u `ncearc\ s\ se desprind\ de sol [i s\ ating\ `n\l]imile. Sunt ni[te fiin]e superioare, `ndr\zne]e, gata oric‚nd s\ se av‚nte [i s\ probeze necunoscutul. ~n drumul lor nu se las\ influen]a]i nici de propria persoan\ [i nici de cei din jur. CASTORUL (20 Aprilie - 20 Mai) St\ruin]a [i insisten]a sunt tr\s\turile de baz\ care `i vor asigura acestui semn succesul `n via]\. Nativii acestei zodii iubesc luxul [i abunden]a, `ns\ nu le vor de-a gata, ci fac tot ce le st\ `n putin]\ pentru a le ob]ine prin for]e proprii. Sunt persoane pa[nice ce viseaz\ la fericirea unui c\min lini[tit. CERBUL (21 Mai - 20 Iunie) Noble]ea sa impune respect [i admira]ie celor din jur. Cei n\scu]i sub acest semn au o mare capacitate de adaptare, stabilesc cu u[urin]\ contacte [i rela]ii noi. Oriunde se duc, capetele se `ntorc dup\ ei, to]i `[i doresc s\ `i aib\ al\turi. CIOCANITOAREA (21 Iunie - 21 Iulie) Cioc\nitoarea este o pas\re harnic\, perseverent\, ce ac]ioneaz\ nu doar pentru binele s\u, ci [i pentru al celorlal]i. Persoanele acestui semn sunt firi practice, ce reu[esc cu u[urin]\ `n [tiin]ele exacte, av‚nd un sistem valoric precis [i foarte bine pus la punct. NISETRUL (22 Iulie - 21 August) Nisetrului `i place s\ se bucure de o libertate c‚t mai mare. Adaptabile [i flexibile, persoanele acestui semn [tiu cel mai bine cum s\ reu[easc\ `n via]\. Poate c\ nu au perseveren]a castorului sau [armul cerbului, `ns\ vor avea mult noroc `n via]\. Dau din coate, se zbat, `[i croiesc loc `n st‚nga [i `n dreapta [i se strecoar\ abil printre valurile de greut\]i, f\r\ ca s\ se r\neasc\. URSUL (22 August - 21 Septembrie) Atunci c‚nd este moroc\nos [i nu at‚t de bine dispus, ursul trebuie l\sat `n apele lui. ~n marea majoritate a timpului `ns\, nativii acestei zodii sunt ni[te persoane echilibrate, cu o bogat\ for]\ interioar\, elocvente, diplomate [i capabile s\ protejeze pe ceilal]i. Sunt ni[te p\rin]i des\v‚r[i]i, pot avea performan]e extraordinare `n domeniile educa]iei [i ale psihopedagogiei.

CORBUL (22 Septembrie - 22 Octombrie) F\r\ voia sa, corbul este uneori ocolit de cei din jur. Cei care `l cunosc `ns\ cu adev\rat [tiu care este adev\rata sa valoare [i `l apreciaz\ pentru ceea ce este, nu pentru ceea ce pare. Nativul acestei zodii nu caut\ s\ st‚rneasc\ simpatia celor din jur. El se simte bine at‚ta timp c‚t, `n lumea sa, toate sunt bune [i frumoase. {ARPELE (23 Octombrie - 22 Noiembrie) Nativii acestui semn sunt maleabili [i curajo[i, `ns\ [i impulsivi, nervo[i, brutali [i extraordinar de r\i atunci c‚nd sunt r\ni]i. Fire pl\cut\ [i prietenoas\ `n general, [arpelui `i place s\ fie `n permanen]\ `n jurul oamenilor, judec‚nd, emi]‚nd opinii [i arunc‚nd sugestii `n st‚nga [i `n dreapta. BUFNI}A (23 Noiembrie - 21 Decembrie) Bufni]a este considerat\ un simbol al `n]elepciunii [i al capacit\]ii de a ra]iona. Cei n\scu]i sub acest semn sunt ni[te lupt\tori ne`nfrica]i pentru dreptate, fiind dispu[i s\ mearg\ p‚n\ `n p‚nzele albe `n numele convingerilor personale. Natura sa interioar\ este simpl\, dar nu [i preten]iile sale materiale. GÂSCA (22 Decembrie - 19 Ianuarie) Nu exist\ ad‚ncimi de ne`n]eles `n caracterul nativilor acestui semn. ~n personalitatea lor nu exist\ nimic de nedescifrat, totul este simplu [i u[or de observat. Au o sinceritate [i o naivitate de copii [i un z‚mbet `n care li se cite[te sufletul. Iubitoare de art\ [i cultur\, sunt ni[te persoane generoase [i amabile. VIDRA (20 Ianuarie - 18 Februrie) Vidra reprezint\ un semn al contrariilor. C‚nd agresiv\ [i hot\r‚t\, c‚nd schimb\toare [i influen]abil\, c‚nd realist\ [i practic\, c‚nd romantic\ [i naiv\. Dac\ ai ca partener de via]\ o Vidr\, preg\te[te-te pentru mari suprize. Atunci c‚nd crezi c\ nu mai ai nimic de aflat despre ea, te va surprinde prin ceva nou. LUPUL (19 Februarie - 20 Martie) Este zodia cea mai aventuroas\ [i mai curajoas\. Dinamici [i ve[nic `n c\utare de „victime“, nativii acestui semn nu prea au sim]ul m\surii. Tot ceea ce fac, fac cu intensitate: iubesc intens, ur\sc la fel de intens [i du[m\nesc [i dincolo de moarte. Le place s\ domine [i s\ preia controlul. Iau decizii pripite, sub influen]a momentului, pe care mai apoi le regret\.

Rezolv\rile problemelor de Sudoku din pag. 63 4

1

3

2

7

5

9

6

8

8

4

7

2

9

1

3

6

5

5

6

8

4

9

3

7

2

1

9

1

6

5

3

4

7

2

8

7

2

9

6

8

1

4

5

3

5

2

3

7

8

6

4

1

9

8

7

1

3

6

4

5

9

2

2

8

1

3

4

5

9

7

6

6

5

2

7

1

9

8

3

4

6

7

9

1

2

8

5

3

4

3

9

4

8

5

2

1

7

6

3

5

4

6

7

9

1

8

2

2

4

7

5

3

8

6

1

9

7

3

8

9

5

2

6

4

1

9

3

6

1

4

7

2

8

5

1

9

2

4

6

3

8

5

7

1

8

5

9

2

6

3

4

7

4

6

5

8

1

7

2

9

3



Revisa Calator, nr. 7