Revista Be TUI, #32 (Mai, 2018) by Eurolines Romania

BeTUI Nr. 32 (47), edi]ie nou\ â&#x20AC;¢ mai/iunie 2018

BeTUI Nr. 32(47), mai/iunie 2018

64.

20. 28. 34. 42.

Casablanca, – O poart\ c\tre Africa – Ora[ul alb al Marocului. Green Village – Nouta]i din Delta Dun\rii. Tel Aviv – Ah, apusurile! Harbour Island – Plaja cu nisip roz – It’s better in the Bahamas! Branduri Romåne[ti – Ana Negru, Satul în imagini.

16.

Foto: Anca Alina Du[e, © TUI TravelCenter

DESTINA}II 04. Point of View – „Vedi Napoli e poi muori!”. 06. Point of View – Green Village. 08. Licita]ie pentru educa]ie – Gala SuperTeach. 10. Business Interview – Felix P\tr\[canu – „Am reu[it s\ urc o culme!”/“I got to the top!”

56.

10. FOCUS CORPORATE 46. Un nou brand hotelier marca TUI. 49. Top 10 destina]ii recomandate. 50. City Break – „Vedi Napoli e poi muori!”.

MOZAIC 56. Bielsko-Biala – Mica Vien\. 60. Parkour – O var\ altfel! {i alte activit\]i extreme în România. 64. Zâmbete la Sorrento. 70. All Inclusive sau Exclusive? 72. G\râna Jazz Festival. 74. ADS.

34.

20. Foto: Anca Alina Du[e, © TUI TravelCenter

16.

©Ilie Tudorel, tudorphotoblog.blogspot.com

28.

POINT OF VIEW • NAPOLI

„Vedi Napoli Foto: © Bogdan Mihai B\la[ www.bogdanbalas.ro

pag. 50

BeTUI Nr. 32(47), mai/iunie 2018

e poi muori!â&#x20AC;?

POINT OF VIEW • GREEN VILLAGE

Green Village „Ne-a relaxat, ne-a ajutat s\ ne redescoperim pe noi calmi, lini[ti]i [i f\r\ nimic în agend\. Un lucru pe care orice destina]ie de vacan]\ îl promite, dar prea pu]ine reu[esc s\-l livreze”.

BeTUI Nr. 32(47), mai/iunie 2018

Foto: Anca-Alina Du[e unanhaihui.ro Â© TUI TravelCenter

pag. 20

NEWS

EU N RO EW LI S NE S

Nova Travel, agen]ia touroperatoare a Grupului Eurolines, anun]\ încheierea unei poli]e de asigurare în caz de insolven]\/faliment, în valoare de 150.000 USD, triplând benevol suma Hotel minim\Caro prev\zut\ legal. 9 mai 2018, Bucure[ti

¸ pentru educatie ¸ Gala SuperTeach Licitatie

25 noiembrie • Bucuresti ¸

2017

2018

Ini]iativa lansat\ anul trecut, pe 17 octombrie, de Romanian Business Leaders (RBL), în parteneriat cu Educativa [i Institutul pentru Dezvoltare Personal\, SuperTeach, a intrat `ntr-o nou\ etap\, a faptelor. {i cum faptele bune nu apar, a[a, din senin [i, mai ales, nu f\r\ efort, pe data de 9 mai 2018, la Hotel Caro Bucure[ti, a avut loc Gala Super Teach – „Licita]ie pentru Educa]ie". Efortului de punere `n practic\ a ambi]iosului proiect de formare a unei genera]ii de profesori capabili s\ reformeze sistemul de înv\]\mânt din interior, i s-a al\turat un num\r mare de inimo[i, de antreprenori, de oameni de afaceri [i de arti[ti. ~n cadrul Galei au fost donate

Publisher

Adresa redac]iei Aleea Lungule]u Nr. 3 sect. 2, Bucure[ti BeTUI nr. 32(47), mai/iunie 2018 Revista oficial\ a TUI TravelCenter ISSN 2393 – 5278 / JustCPR Foto coperta: Shutterstock

office@justcpr.ro www.justcpr.ro Tel.: +40 031 40 41 138 +40 728 006 654

servicii [i obiecte de valoare, sau doar cu valoare simbolic\, pentru a fi licitate `n scopul strångerii de fonduri destinate sus]inerii ambi]iosului proiect SuperTeach. Obiectele [i serviciile licitate au fost foarte diverse – de la pagaia semnat\ de Ivan Patzaichin, la „O zi cu Felix P\tr\[canu `n Ford Mustang", de la spada semnat\ de campioana Ana Maria Brånz\, la Cursul Mindfulness sus]inut de Valériei Ciolo[-Villemin, sau de la racheta de tenis personalizat\ [i semnat\ de Horia Tec\u, la m\nu[a ce poart\ semn\tura marelui boxer la categoria grea, Mike Tison. ~n cadrul licita]iei au mai fost prezentate: un ceas de birou Chelsea, ceas care a fost oferit de

Editor in chief Adriana Constantin (office@justcpr.ro)

Colaboratori Cristiana Constantinescu, Simona Giura, Ilie Tudorel

Editori Zenaida F\rca[, Oana Iana, Carmen Neac[u

Traducere John Rock

Senior Art Director Marcel {tef (mstef@justcpr.ro) DTP Luca Hagiu dtp@justcpr.ro

¸ 27 ianuarie • IASI ¸ 9 mai • BUCURESTI 12 mai • TIMISOARA ¸

Vicepre[edintele Statelor Unite ale Americii Joe Biden fostului Premier Dacian Ciolo[, un Workshop de dou\ zile cu Cristina Gheorghe, un accesoriu de birou din argint Christofle ce a apar]inut premierului francez François Hollande, un weekend la Green Village `n resortul de 4 stele din Delta Dun\rii, un tricou ce a apar]inut fotbalistului Ronaldo Luís Nazário de Lima, bijuterii semnate Roberto Bravo, o

Po[ta redac]iei:: V\ a[tept\m opiniile, ofertele de colaborare [i orice tip de sugestii pe adresa redac]iei sau prin e-mail (office@justcpr.ro). Just Communication & PR de]ine brandurile Just Be [i are `n portofoliu publica]iile editate de Tui TravelCenter [i Eurolines. Publicitate R\spunderea asupra con]inutului articolelor revine `n GSM: +40 728 006 654 exclusivitate autorilor acestora. Reproducerea par]ial\ sau clazaroiu@justcpr.ro total\ a oric\rui text, fotografie sau imagine grafic\ din con]inutul revistei, f\r\ acordul scris al editorului, constituie Photo Egil Hansen, Alternatives Photography, infrac]iune [i se pedepse[te conform legilor `n vigoare. Anca Alina Du[e – unanhaihui.ro, Ilie Tudorel, PRO TV, Bogdan Mihai B\la[, Toate drepturile de vånzare a spa]iilor Cristiana Constantinescu, Tina Merandon de publicitate apar]in editorului revistei.

BeTUI Nr. 32(47), mai/iunie 2018

2022 Campanie Publicitar\ Itsy-Bitsy, „O or\ de mentorat cu Déa Wilson” oferit\ de Lifograph, 4 tablouri pictate de Lorelai Mo[negu]u-Pârvan (cå[tig\toare a show-ului TV „Romånii au talent"), un weekend la Cund – Valea Verde, un curs de canto oferit de C\lin Goia (solistul trupei Voltaj), diverse abonamente de servicii medicale oferite de re]eaua de servicii medicale private Regina Maria, tricoul cu num\rul 10 ce a apar]inut fotbalistului Gic\ Hagi, bilete la concertul Vama oferite de solistul trupei, Tudor Chiril\ [i multe servicii de mentorat [i formare personal\ oferite de traineri renumi]i. La eveniment a participat, `n calitate de Coprezentator, fosta prezentatoare de televiziune

Melania Medeleanu. Dup\ 20 de ani de practic\ în comunicare, atât ca jurnalist, prezentator, cât [i ca trainer media, Melania Medeleanu a decis s\ se dedice mai mult cauzelor sociale. ~n urma

licita]iei, dup\ cum au sus]inut la finalul galei organizatorii, s-a adunat o sum\ frumu[ic\, sum\ ce va fi investit\ integral `n formarea dasc\lilor `nscri[i `n programul SuperTeach.

SuperTeach, inspira]ie pentru educa]ie SuperTeach este o ini]iativ\ prin care organizatorii î[i propun s\ schimbe sistemul de înv\]\mânt din interior, sprijinindu-i pe profesori s\ devin\ factori ai schimb\rii, prin programe de formare în modificarea mentalit\]ii proprii [i a celor din jur. Astfel, profesorii vor fi sprijini]i s\ devin\ mentori, pentru a forma, la råndul lor, genera]ii de elevi. 1.000 de profesori vor fi forma]i, timp de cinci ani, pentru a instrui al]i 30.000,

care, mai apoi, s\ instruiasc\ elevii pentru a fi preg\ti]i pentru nevoile actuale ale pie]ei de munc\. ~n cadrul proiectului SuperTeach se vor organiza conferin]e inspira]ionale [i motiva]ionale pentru profesori, la care vor participa speakeri români [i interna]ionali din domeniile cultur\, antreprenoriat [i educa]ie. Conferin]ele vor fi urmate de workshop-uri care vor constitui baza de selec]ie pentru profesorii ce vor parti-

cipa la training-uri oferite de Institutul Arbinger, lider mondial în training-uri pentru schimbarea mentalit\]ii. Proiectul SuperTeach este demarat de Funda]ia Romanian Business Leaders, cea mai important\ comunitate de antreprenori [i executivi de top din România, Educativa [i Institutul Dezvolt\rii Personale. Ini]iatorii proiectului SuperTeach sunt Drago[ Anastasiu, Felix T\taru, Alexandru Ghi]\ [i Cristina Gheorghe.

COLABORATORII EDI}IEI

9 Diana Chereche[

Ana A. Negru

Bogdan Mihai B\la[

De la pasiune la full-time job. Iubesc locurile unde m-am n\scut [i faptul c\ pot s\ fac ceea ce `mi place, la mine acas\. Cred cu t\rie c\ felul în care gânde[ti [i tr\ie[ti se reflect\ în munca fiec\rui om. Cea mai mare satisfac]ie o am atunci când fotografiez oameni [i locuri. ~mi plac oamenii, locurile pitore[ti, soarele, cire[ele, pisicile, c\l\toriile, tradi]iile [i ora[ele mici. Iubesc instantaneele, zâmbetele largi, lumina natural\, sclipirea din ochi [i cred c\ toate aceste lucruri se v\d în munca mea”. dianacherechesphotography.wordpress.com

„Azi m\nânc ultimul m\r de la Meschendorf” sau „Asear\ îi spuneam Andreei c\ ne-am întors bolnave de acolo, bolnave de frumos. Înc\ sunt cu gândul acolo [i v\d totul sc\ldat în lumina aceea superb\ de diminea]\” – sunt mesajele prietenelor mele al\turi de care am redescoperit, `nc\ o dat\, satul romanesc. {i, dup\ 14 ani de marketing [i publicitate, din pasiune pentru satul tradi]ional [i pentru fotografia etnografic\, am dat startul proiectului meu de suflet - revista Satul.” www.revista-satul.ro

se prezint\: Absolvent al {colii de Arte Vizuale „Dacia Felix“ Bra[ov, Membru al Clubului foto EXDECO Bra[ov, colaborator permanent al revistei de art\ [i tehnic\ fotografic\ „CHIP FOTOVIDEO“ [i al diverselor publica]ii [i agen]ii de pres\ (Gazeta Sporturilor, Agerpres, Adev\rul, Evenimentul Zilei, Libertatea, Capital, ProSport, Mediafax Foto, Intact Images, Bra[oveanul, Monitorul Expres, Bun\ Ziua Bra[ov, Observatorul, AntenaPress, Transilvania Expres). www.bogdanbalas.ro

INTERVIEW • FELIX P|TR|{CANU

„AM REUSIT ¸ SA˘ URC “I GOT TO ˘ ˘¸ Felix PATRASCANU O CULME!” THE TOP!” BUSINESS INTERVIEW

A]i afirmat `ntr-un interviu c\ mama dumneavoastr\ dorea s\ deveni]i avocat, dar dvs. voia]i s\ v\ face]i po[ta[. Mamei i se p\rea mai potrivit pentru mine s\ m\ fac avocat. A[a c\, la `ntrebarea ce vrei s\ te faci cånd ai s\ fii mare?, `ntr-o compunere „tem\ pentru acas\”, prin clasa a IV-a, ascultånd de sfatul mamei, am scris c\ vreau s\ m\ fac avocat. Mai tårziu, am `nceput s\ cochetez cu ideea, mi se p\rea fascinant s\ faci parte dintr-o breasl\ de elit\ [i, pån\ la urm\, dup\ multe peripe]ii, am f\cut [i Facultatea de Drept. Dar n-am uitat de visul meu din copil\rie [i m-am angajat `ntr-o firm\ de curierat. Mama m\ vedea mare avocat, dar eu am ajuns po[ta[! Visul din copil\rie s-a `mplinit? Am privit `n urm\ [i am c\utat s\ v\d dac\ `n istoria familiei mele a mai fost vreun antreprenor. Nu am prea g\sit, `n afara unui str\bunic patern, care avea o pr\v\lie. Str\bunica mea f\cea troc cu diverse produse agricole de pe terenurile pe care le cultiva. Avea teren arabil, vie, p\dure, `n zona Panciu-Vrancea. Str\bunicii mei aveau o familie foarte `nst\rit\. Bunicul meu patern a fost notar `n sat, tat\l meu era func]ionar, mama mea, profesoar\, sora mea este profesoar\ [i ea, cumnatul meu este profesor, unchii, veri[orii, m\tu[ele, to]i au fost slujba[i la stat. Se pare c\ sunt singurul antreprenor din familie. Povestea FAN Curier este o poveste de succes. V\ rog s\ marca]i cåteva momente de parcurs. Un [ut `n ... e un pas `nainte, nu?! ~n ‘97 lucram la o firm\ de curierat. Eram Director de opera]iuni. Dup\ o ceart\ cu patronul, mi s-a f\cut „vånt”. A fost primul pas. A urmat apoi pasul doi, `ntålnirea cu cei doi asocia]i ai mei. Ace[tia mi-au propus s\ demar\m un business. Mi-au spus, Felix, noi avem ni[te bani [i vrem s\-i investim `ntr-o afacere. {i

business-ul a demarat. Eu am venit cu knowhow-ul, iar ei cu banii. Mult\ lume m\ `ntreab\ care este secretul reu[itei noastre. Eu `l numesc `ncredere. Acesta a fost al treilea pas. De la `nceput am stabilit un set de reguli pe care nu le `nc\lc\m niciodat\, niciunul dintre noi. Suntem antagonici uneori, dar orice ban investit se face cu acordul tuturor. Func]ion\m `n armonie, to]i trei, deoarece am plecat to]i trei din acela[i loc [i am måncat aceea[i påine. Avem o scar\ de valori comun\ [i provenim to]i trei din acela[i sat. Eram vecini, chiar rude prin alian]\. Adrian [i Neculai, asocia]ii mei, sunt fra]i. Am `nv\]at la acela[i `nv\]\tor to]i trei, ne raport\m cam `n acela[i fel la familie, la bani, la felul cum ne comport\m `n societate. Nu [tiu dac\ lucrurile ar fi stat tot a[a dac\ vreunul dintre noi venea din Cotroceni.

Pia]a for]ei de munc\ trece printr-un paradox. Angajatorii nu g\sesc angaja]i, iar cei ce vor s\ se angajeze nu au unde. Noi `i spunem paradox, pentru c\ ne-a lovit `n moalele capului. Nu e un paradox, e o lips\ de management `n zona resurselor umane. De curånd, am trecut printr-o criz\ economic\, iar acum trecem printr-o criz\ a for]ei de munc\. O parte din vin\ apar]ine angajatorilor care nu au tratat a[a cum ar fi trebuit for]a de munc\ pentru c\, nu-i a[a?, for]\ de munc\ era berechet la poarta fabricii. Politica de resurse umane a fost fundamental gre[it\. O alt\ parte de vin\ apar]ine [colii romåne[ti care a fost [i este `n dezacord cu trendurile din pia]a muncii. Sunt foarte atent la cifrele de [colarizare din universit\]i [i v\d ni[te cifre impresionante la locurile de la buget, de la stat, de mii de oameni care fac dreptul `n continuare, `n condi]iile `n care pia]a cere ingineri [i IT-i[ti. Nu exist\ o corelare `ntre cerere [i ofert\, `ntre [colarizare [i pia]a muncii. E un cerc vicios. Profesorii, ca s\-[i men]in\ posturile, au nevoie de studen]i [i cam atåt.

{colile profesionale, duale, cum se numesc acum, au disp\rut [i ne-am trezit c\ nu mai avem electricieni, [oferi, mecanici [amd. O alt\ parte de vin\ apar]ine chiar p\rin]ilor care `[i doresc ca odraslele lor s\ fie titrate [i `i `ndrum\ c\tre marketing [i c\tre tot felul de specializ\ri pe care nici ei nu le `n]eleg prea bine. Sunt implicat `n ni[te ONG-uri unde `ncerc s\ le spun p\rin]ilor [i copiilor c\ pia]a muncii e diferit\ de ce `[i imagineaz\ ei c\ vor putea face dup\ ce se specializeaz\ `n te miri ce meserii cu denumiri occidentale. Ducem o lupt\ cu p\rin]ii [i cu sistemul de `nv\]\månt de stat [i ajungem `n situa]ia anormal\ de a creea noi, antreprenorii, [coli. {tiu c\ sunte]i implicat [i `n alte proiecte , ca de exemplu, SuperTeach. Ce [anse de reu[it\ da]i proiectului? Mama mea nu mergea la [coal\ pentru salariu, ci pentru faptul c\ f\cea parte, oarecum, din protipendada urbei. Statutul dasc\lului era foarte bine definit, avea parte de respect [i oferea respect. Profesorul de ast\zi nu mai este respectat. Este o meserie unde e

P IU VI RV TE IN

BeTUI Nr. 32(47), mai/iunie 2018

You said in an interview that your mother wanted you to be a lawyer, but you wanted to be a postman. My mother saw being a lawyer as a more suitable profession for me. So to the question ‘What do you want to be when you grow up?’, for a school homework essay in the 4th grade, I answered that I wanted to become a lawyer. Later, the idea grew on me, it seemed fascinating to be part of an elite group and, after some hassles, I went to Law School. But I never forgot my childhood dream and so I took the job in a courier service. My mother saw me as a lawyer, but I became a postman!

Foto: JustVISION

nevoie de recunoa[tere [i pasiune. ~n cadrul Romanian Business Leaders, `mpreun\ cu mai mul]i prieteni, am dezvoltat un proiect, „Merito”, `n care premiem profesorii excep]ionali. ~i c\ut\m, `i g\sim [i `i premiem `n cadrul unui Summit anual. Am avut ocazia, `n acest fel, s\ cunosc dasc\li geniali, a[a cum nu mai credeam c\ exist\ ast\zi. Acest succes a f\cut loc altui proiect, SuperTeach, pentru c\ ace[ti profesori au nevoie de o cupol\ unde s\ se manifeste modern [i occidental. Haide]i s\ ne gåndim cåte meserii noi au ap\rut `n ultimii zece ani, [i cåte or s\ mai apar\, datorit\ ultimelor tehnologii. SuperTeach `ncearc\ s\ repun\ pe piedestal meseria de dasc\l [i le ofer\ acestora o perspectiv\. Business-urile clasice vor disp\rea [i vor ap\rea altele noi. {i atunci? Ce speciali[ti trebuie s\ preg\teasc\ noii dasc\li? {coala romåneasc\ e obligat\ s\ ]in\ cont de noile tehnologii. „Repatriot” este un alt proiect pe care-l sus]ine]i. Miza]i pe un efect imediat?

Jurizez de cå]iva ani, [i `mi face mare pl\cere, „Gala oameni pentru oameni” care reune[te toate ONG-urile cu rezultate deosebite `n activitatea lor. E foarte u[or s\ faci bine `n Romånia! Sunt atåt de multe lucruri f\cute prost sau deloc, `ncåt e simplu de identificat o nevoie. Asta m\ face s\ zåmbesc amar pentru c\, de toate aceste lucruri ar trebui s\ se ocupe statul, s\ aibe un plan pe mai mul]i ani. Noi, oamenii de afaceri, suntem ni[te pompieri care stingem ni[te incendii pe care statul le las\ s\ ard\ [i vrem s\ `i luam `n echipa de pompieri [i pe romånii pleca]i afar\. Nimeni nu [tie exact, sunt peste 4 milioane de oameni pleca]i la munc\. {i cine sunt ace[tia? Cei mai buni meseria[i, cei mai buni medici... ~ncerc s\ privesc partea plin\ a paharului. Ace[ti oameni, adopta]i de ]\rile `n care au evadat, ]\ri cu democra]ii vechi, [i-au adunat ni[te sume de bani, dar mult mai important, au `mprumutat mentalitatea din aceste ]\ri. Ei sunt purt\tori de noi mentalit\]i. Am fost `n ]\rile `n care muncesc, ne-am

Has the childhood dream come true? I looked back to see whether there were any other entrepreneurs in my family, but I didn’t find anything apart from a great-grandfather who had a shop and my great-grandmother who traded various agricultural products from the land she owned. She owned farmland, vine, a forest in the Panciu-Vrancea region… My greatgrandparents were very well-off. My paternal grandfather worked as a village notary, my father was an office clerk, my mother, a teacher, my sister is a teacher as well, my brother-in-law likewise, and my uncles, cousins and aunts have all been state workers. It seems that I am the only entrepreneur in my family. The story of FAN Curier is one of success. Please underline some of the turning points. A kick in the butt is a step ahead, right?! Back in 1997, I was working for a courier service. I was the General Director for Operations and, after an argument with the boss, I was shown the door. This was the first step. The second one was meeting my two associates who made me a proposition to start a business. They told me they had some money to invest. That’s how it started. I provided

VIP INTERVIEW • FELIX P|TR|{CANU

`ntålnit cu ei [i i-am `ntrebat dac\ statul romån i-a `ntrebat vrodat\ de s\n\tate, cum o mai duc, ce gånduri au, ce idei au... Am aflat c\ mul]i dintre ei vor s\ se `ntoarc\ acas\. Dar a venit aceast\ saraband\ de anul trecut, `ncepånd cu legile justi]iei [i terminånd cu m\rea]a reform\ fiscal\, iar lucrurile s-au cam dezumflat. Asta nu `nseamn\ c\ noi dezarm\m. Vom continua s\ ne `ndeplinim misiunea. {i s\ nu uit\m c\ ace[ti patru milioane de romåni pleca]i la munc\, pe care statul ì umile[te, au trimis lunar cåte o sut\ de euro [i au pompat cåteva miliarde bune `n bugetul statului. {i nu pu]ini. ~n ultimii 10 ani romånii pleca]i la munc\ au trimis acas\ peste 60 de miliarde de euro. Dac\ facem o compara]ie cu investi]iile str\ine f\cute `n Romånia de diverse companii, constat\m c\ diaspora e cel mai mare investitor str\in `n Romånia, la paritate cu to]i investitorii str\ini la un loc. ~n ce m\sur\ v\ afecteaz\ noul cod fiscal? Nu m\rimea taxelor ì sperie pe investitori. Impredictibilitatea ì sperie foarte tare. ~n momentul `n care faci o investi]ie, `]i calculezi [i costurile. Pe cåteva luni, pe un an sau pe mai mul]i ani. Voi striga cåt de tare pot, s\ fie predictibilitate! Noul cod fiscal care a ap\rut acum doi ani, f\cut de acela[i partid aflat la guvernare, a suferit 261 de modific\ri. Lucrurile acestea te dau peste cap. Legile nu sunt respectate, chiar de c\tre cei care le-au f\cut. Guvernul, halucinant, `n v\zul tuturor, sfideaz\ legea. Un articol din Codul Fiscal spune c\ orice modificare a Codului Fiscal se va pune `n aplicare dup\ [ase luni de la apari]ia lui `n Monitorul Oficial. Iat\ acum, trecerea contribu]iei de la angajator la angajat s-a f\cut `ntr-o lun\ [i un pic, `n plin\ vacan]\ de s\rb\tori [i `ntr-o perioad\ din an `n care orice firm\ are motoarele turate la maximum [i are foarte multe probleme de rezolvat. Impredictibilitatea [i nerespectarea legilor, chiar de c\tre cei chema]i s\ o aplice ne creeaz\ enorm de multe probleme. {i atunci, cåt de mult vre]i s\ v\ dezvolta]i afacerile `n Romånia? Chiar dac\ lucrurile merg cum merg `n Romånia, deocamdat\, nu vom pleca pe alte meridiane s\ facem business. Dup\ ce vom

servi pia]a romåneasc\, ne vom orienta c\tre exterior. Am deschis FAN Curier Bulgaria [i `ncerc\m s\ p\trundem [i pe pia]a din Moldova. E-commerce „a luat-o razna” [i avem foarte mult de lucru cu logistica, informatizarea [i tehnologizarea, `ncåt expandarea business-ului `n Romånia a devenit cel mai important obiectiv pentru acest an. Via]a personal\? Sunt familist convins, sunt c\s\torit de 25 de ani, am doi copii extraordinari, o fat\ care studiaz\ psihologia `n Anglia, la Plymouth [i un b\iat, mult mai mic, care e la [coal\ `n clasele primare. Sunt pasionat de multe lucruri. De 10 ani particip `n campionate off-road [i `mi prepar ma[ini singur. Acum, `mi plac ma[inile clasice [i particip, `mpreun\ cu so]ia mea, la competi]ii „Classic car”. Am o colec]ie m\ricic\ de vinuri [i cognac [i un hectar de vie mo[tenit de la p\rin]ii mei. Am foarte prieteni, `mi place foarte mult s\ schiez [i, cånd pot, merg la un prieten `n Florida [i pescuiesc `n Atlantic. Pentru c\ mi-am dorit foarte mult s\-mi permit foarte multe, `mi permit foarte multe! De fapt, aceasta este esen]a antreprenoriatului. Antreprenorul are dorin]e [i `ncearc\ s\ [i le satisfac\. Antreprenoriatul este un drum spre libertate! {i, indiferent cåt de cinic ar p\rea, ca s\ fii liber trebuie mai `ntåi s\ aduni o sum\ de bani. Ei `]i vor da voie s\ emi]i p\reri. Atunci cånd ai f\cut ceva de succes [i `nsemni ceva pe lumea aceasta, ai dreptul s\ emi]i p\reri. ~n acel moment po]i s\ emi]i p\reri, s\ fii liber [i s\ ai opinii... Am reu[it s\ urc o culme. La `nceput lucrurile au fost complicate. Am pl\tit un pre], dar privind `n urm\ priveli[tea, acum, e foarte frumoas\. Po]i s\ ajungi pe culme dånd tunuri [i ]epe sau po]i s\ o faci cinstit. ~i sf\tuiesc pe to]i cei care vor s\ ajung\ pe culme, s\ o fac\ legal, ca s\ aib\ somnul lini[tit. Dup\ ce ai adunat o sum\ de bani [i o sum\ de prieteni, e foarte dureros s\ cazi de acolo de sus. E important s\ ajungi sus, dar e important [i cum ajungi acolo sus. R\månånd `n zona dorin]elor, ce loc din lume v\ place mai mult? Nu am ratat `n niciun an Grecia, am ajuns

the know-how and they provided the money. A lot of people ask me what was the secret to our success. I call it trust. This was the third step. From the beginning, we set some rules for ourselves to never break. Sometimes we are even antagonists to each other, but every money spent is spent with the approval of each of us. We function in harmony, all three of us, because we all come from the same place and have all feasted on the same bread. We have a shared hierarchy of values and come from the same village. Heck, we were neighbours, even siblings by alliance. My associates, Adrian and Neculai, are brothers. We had the same school teacher, we see family,

money and society in much the same way. I am not sure it would have been the same if one of us came from Cotroceni. The labour market is seeing a paradox: Employers can’t find employees, and the ones who want to become employees can’t find employers. We call it a paradox just because it hit us so hard. But it is not. It is a lack of management in the Human Resources area. We just came out of an economic crisis and now we are dealing with a labour crisis. A part of the guilt belongs to the employers because they didn’t treat the workforce as they should

have. After all, there were lots of potential employees at the gates willing to work, right? The Human Resources policy was very flawed. Another share belongs to the Romanian school system which is out of touch with the needs of the labour market. Yet another part belongs to the parents themselves who want their offspring to specialize in exotic, Occidental sounding fields. We are fighting the public school system and the parents which puts us in the abnormal situation where we, the entrepreneurs, create schools. I know you are also involved in other projects, like SuperTeach, for instance. Do you think it has the potential to succeed?

made way for another, SuperTeach, because these teachers need an outlet to manifest in a modern, Occidental way. Let us think how many new professions appeared in the last ten years and how many more will still appear because of the latest technologies. SuperTeach tries to reclaim the prestige of what it means to be a teacher and helps them carve a future. Traditional businesses will disappear, making way for new ones. And then? What kind of specialists do the teachers need to prepare? They need to take into account the new technologies. “Repatriot” is another project you support. Do you think it will have an immediate effect?

Foto: JustVISION

My mother didn’t go to school for salary, but because she was more or less part of the urban community. The statute of a teacher was very well defined: he was respected and he respected others. The teacher of today is not respected anymore. It is a job where you need acknowledgement and passion. In the context of Romanian Business Leaders, we developed a project called ‘Merito’, where we give prizes to exceptional teachers. We search for them, we find them, and we honour them in an annual Summit. Because of this, I had the opportunity to meet some phenomenal teachers, the likes of which I thought were not to be found today anymore. This project

I have been a judge for some years and I very much enjoy the ‘People for People Gala’ which unites all the NGOs with spectacular results. It’s very easy to something good for Romania! There are so many things done poorly or not at all that it is pretty easy to identify a need. This puts a sour smile on my face because it’s the state which should be doing these things. We, businessmen, are like firefighters putting down fires the state leaves burning and we try to get the Romanians living in other countries join us. No one knows exactly, there are around 4 million people working outside Romania. And who are they? The most skilled workers, the best doctors… I

P IU VI RV TE IN

BeTUI Nr. 32(47), mai/iunie 2018

try to look at the bright side. These people, adopted by countries with old, well-established democracies, are going to save some money, but , most importantly, they are going to adopt a part of the mentality. They become the spreaders of new mentalities. I’ve been to the countries they work in and asked them if the Romanian state ever asked how they are doing, how is their health, what ideas they have… I learned that a lot of them want to come back. But last year, we had the big screw-up with the justice laws and the fiscal revolution and things kind of deflated. Still, we won’t back down. We will continue to fulfill our mission. And let’s not forget that these 4 million Romanians shamed by the state pumped some good billions into the economy. In the last ten years, Romanians living abroad sent home 60 billions. If we compare it with foreign investors, we find that the Diaspora is the biggest foreign investor in Romania, in line with all the big players. How much are you affected by the new fiscal laws? It’s not the length of the texts that scares employers, but the unpredictability. When you invest, you analyze your costs. For some months, years, or more. I will scream my lungs out: There needs to be predictability. The fiscal law which came just 2 years ago has suffered 261 modifications, by the same party which wrote it. These things throw off your calculations. The laws are not respected, not even by the ones who make them. The Government, everyone can see, defies the law. An article in the fiscal law says that any modification of fiscal law will apply 6 months after being published in the Official Journal. But the switch from taxes being by the employer to being paid by the employee came into place in little more than a month during Christmas holidays, a period where every business is working very hard and has lots of hassles. The unpredictability and the defiance of law even by those who are supposed to ensure it doesn’t happen creates lots of problems. In this case, how much do you want to grow your business in Romania? Even if things are as they are in Romania, we will not leave to do business in other parts

IN V TE IP RV IU

VIP INTERVIEW • FELIX P|TR|{CANU

prin Emirate, Thailanda, `mi place la nebunie Parisul, `mi place s\ m\ plimb pe malurile Senei, `mi plac pie]ele vechi, Floren]a, Parma, Verona, Vene]ia, `mi place Londra, `mi plac ora[ele spaniole, Valencia, Barcelona, Madridul, `mi place `n Florida, `mi plac plajele [i istoria din sudul Italiei, `mi place coasta de est a Americii de Nord, iubesc americanii, sunt „open-minded” [i gåndesc „big”, `mi plac oamenii de pe Wall Street [i, cu toate acestea, America e o ]ar\ `n care nu a[ vrea s\ tr\iesc niciodat\. ~n Romånia se poate tr\i foarte bine [i, de cåte ori merg cu cåte o misiune Repatriot `n diaspora, le spun romånilor c\ [i-au ales s\ locuiasc\ `n ni[te ]\ri foarte frumoase, privite din afar\. ~n Romånia s-ar tr\i foarte bine, dac\ am avea grij\ ce legi facem [i pe cine alegem s\ ne conduc\. A[ vrea s\ mai v\d Japonia, Australia [i Noua Zeeland\ [i gata! Drago[ (n.r. Drago[ Anastasiu, Pre[edinte Eurolines Group) mi-a spus c\ ar trebui s\ v\d Vietnamul. Dac\ recomandarea vine de la el, am s\ ]in cont de ea. So]ia unui prieten m-a `ntrebat: Felix, cå]i ani ai? Cam pån\ la ce vårst\ crezi tu c\ vei putea vizita lumea f\r\ ca cineva s\ `mping\ c\ruciorul t\u prin aeroporturi? M-a `ntrebat apoi cåte vacan]e fac pe an [i mi-a spus c\ nu mai am timp de pierdut [i c\ trebuie s\ plec de `ndat\ s\ v\d lumea. I-am ascultat sfatul [i mi-am pus pe o list\ toate ora[ele pe care vreau s\ le v\d. Ce sfaturi i-a]i da, `n materie de turism, prietenului dvs. Drago[ Anastasiu? E impresionant cum un medic care a stat 15 ani `n Germania, re`ntors `n Romånia, se implic\ cu o putere extraordinar\ `n foarte multe proiecte sociale. M\ impresioneaz\ [i ce a reu[it s\ fac\ la Green Village, `n Delt\ [i la Retreat Valley, la Cund. Dar are o problem\. Parc\ suntem blestema]i! O mare problem\ pe care nu o poate rezolva de unul singur: infrastructura. ~i spun s\ `ncerce s\ mi[te lucrurile `n aceast\ zon\, s\ insiste pe lång\ cei care pot s\ fac\ ceva s\ sc\p\m de blestemul drumurilor proaste. Nu [tiu dac\ transportul cu c\ru]a, off-road de secol XIII, poate fi un „incentive” pentru cei care vor s\ viziteze Romånia, dar lumea s-a cam s\turat de turismul clasic [i cred c\, pån\ la urm\, va privi [i c\tre Romånia.

of the world for the moment. After we will fulfill completely the demands of the Romanian market, only then we will look abroad. We just opened FAN Curier Bulgaria and we are trying to enter Moldova. E-commerce is going crazy and we have so much administration work to do that expanding the business in Romania has become the most important goal. Personal life? I am a convinced family man, have been married for 25 years, and have 2 extraordinary kids: a girl who studies psychology in the UK, in Plymouth, and a boy, much younger, in primary school. I am passionate about many things. For 10 years, I have been taking part in off-road car races and I tune the cars by myself. Now, I like classic cars and I take part together with my wife in ‘Classic Car’ competitions. I have a pretty big collection of wines and cognac, and great vine inherited from my parents. I have lots of friends, I really enjoy skiing and, when I have the time, I visit a friend in Florida and go fishing in the Atlantic. Because I really wanted to be able to afford a lot of things, I can afford a lot of things! Essentially, this is what entrepreneurship is about: The Entrepreneur has desires and tries to satisfy them. Entrepreneurship is a way to liberty. And, no matter how cynical it may seem, you need a sum of money to be free. They will entitle you to an opinion. When you are a success and mean something in this world, you are entitled to an opinion. I have succeeded in getting to the top. In the beginning, things were complicated. I paid a price, but the landscape I have now in front of me is beautiful. You can get to the top by screwing people or you can do it honestly. I advise everyone who wants to get to the top to do so legally so they can sleep well. It’s very hurtful to fall from the top after you have earned a lot of money and friends. It’s important to get to the top, but it’s also important how you get there. Talking about desires, which place in the world would you most like to visit? Not one year went by without visiting

Greece, I visited the Emirates, Thailand, I really like Paris, I like to walk on Sena’s waterfront, I like old plazas, Florenza, Parma, Verona, Venice, London, Spanish cities, Barcelona, Madrid, Florida, I like the beaches and history of Southern Italy, I like the American East Coast, I like ‘open-minded’ Americans who think ‘big’, I like the people of Wall Street… But America is a country I would never like to live in. You can live very well in Romania and I tell this to every member of the Diaspora when I meet them as part of the Repatriot program. They have chosen to live in very beautiful countries as seen from the outside. But life in Romania could be very good if we were just a bit more careful who we elected. I’d like to see Japan, Australia, New Zeeland and I’m done! Dragos Anastasiu told me I should see Vietnam. If he recommends it, I will take it into consideration. The wife of a friend asked me: Felix, how old are you? How long do you think you have till you’ll have to get someone to carry you in a wheelchair? She then asked me how many vacations do I take a year and told me I had no time to lose and I should start travelling. I listened to her advice and started to travel. What is your professional advice for your friend Dragos Anastasiu? It’s impressing how a doctor who spent 15 years in Germany comes back to Romania and gets involved with extraordinary passion in a lot of social projects. But he has something working against him. It’s like we’re cursed! It’s a big problem which he can’t solve on his own: the infrastructure. It’s fascinating what he has done at Green Village, the Danube Delta and Retreat Valley in Cund. I tell him to try and talk to the people who can change something in that field to hopefully escape from the curse of bad roads. I don’t know if 18th century style offroad carriage transport is an incentive to visit Romania, but I think people are bored with classic tourism and will ultimately look to Romania as well.

Marcel {tef Publisher BeTUI

DE T ST OP IN A} II

DESTINA}II EXOTICE • CASABLANCA, MAROC În Maroc, ora[ele sunt monocrome, iar Casablanca se remarc\ prin toate nuan]ele de alb, mai ales în partea sa veche, Mdina. Situat pe malul Atlanticului [i gazda unor obiective turistice celebre, Casablanca este un popas de neocolit în drumul c\tre unele dintre ora[ele imperiale ale Marocului.

˘ TRE AFRICA: ˘ A C A T R A O PO

ORAS¸ UL ALB AL MAROCULUI

Casablanca este [i un important port comercial, nod de transport aerian, o adev\rat\ poart\ de intrare c\tre continentul african. Urmele mo[tenirii coloniale franceze din

Casablanca sunt evidente, pornind de la limba francez\ care se înva]\ obligatoriu în [coli [i pân\ la arhitectura Art Deco [i se îmbin\ armonios cu specificul tradi]ional arab.

Ai destule lucruri diferite de f\cut [i de v\zut în Casablanca [i împrejurimi ca s\ nu te plictise[ti într-o escapad\ de câteva zile, aici, în „Ora[ul alb” de pe malul Atlanticului!

BeTUI Nr. 32(47), mai/iunie 2018

Foto: Shutterstock

Cu peste cinci milioane de locuitori, Casablanca este principalul centru economic [i financiar din Maroc, unul dintre cele mai mari ora[e din Africa.

17 Moscheea Hassan II Foarte aproape de ]\rmul Atlanticului se afl\ una dintre cele mai mari moschei din lume, Moscheea Hassan II. Acesta este cel mai important obiectiv turistic din Casablanca [i se poate mĂ˘ndri

18 Foto: © Fabio Achilli

cu cel mai înalt minaret din lume ( 210 metri). De altfel, Hassan II este a doua moschee ca m\rime din lume, dup\ cea de la Mecca. Moscheea, care poate g\zdui între pere]ii s\i pân\ la 25.000 de credincio[i, le ofer\ musulmanilor [ansa de a se ruga pe o podea de sticl\ [i sentimentul c\ se p\[e[te peste mare. Moscheea este una dintre pu]inele din Maroc deschise [i turi[tilor de alte credin]e decât cea musulman\, fiind disponibile tururi ghidate pentru turi[ti.

La Cornice Tot pe malul Oceanului, la aproximativ [apte kilometri de Moscheea Hassan II, se afl\ o alt\ atrac]ie de top din Casablanca, La Cornice. Zona este una mai modern\, cu hoteluri luxoase, piscine, centre Spa, cu cafenele, restaurante, cluburi [i posibilit\]i de a face sport [i chiar plaj\. La Cornice este de fapt o falez\ lung\ de câ]iva kilometri unde po]i s\ faci alerg\ri, s\ te plimbi

Shopping Aici, oferta este generoas\, colorat\, exotic\ [i înmiresmat\ (sau nu, dac\ vorbim de articole din piele). În pie]ele [i bazarurile din Casablanca sunt la vânzare tot felul de condimente [i ceaiuri, obiecte vestimentare, din piele [i produse artizanale. Sunt câteva pie]e [i bazaruri unde merit\ s\ ajungi odat\

ce ai decis s\ vizitezi Casablanca, cel mai frecventat de turi[ti fiind “Le Grand Bazar”-„Marele Bazar”, din Mdina. Mai autentic, preferat mai ales de localnici, este bazarul din cartierul Habous, unde se afl\ [i o pia]\ de m\sline. Aceasta nu înseamn\ c\ nu exist\ [i unit\]i moderne, Marocco Mall Casablanca fiind un astfel

cu rolele sau cu bicicleta, sau s\ te amesteci pur [i simplu în mul]ime. Vecin\t\]ile sale sunt destul de contrastante, de la cartierele s\race în care oamenii tr\iesc în condi]ii precare, la cartierele cu vile somptuoase, dualitate emblematic\ pentru Maroc. Cartierul Anfa este un adev\rat Beverly Hills al Casablanc\i, cu vile superbe, un contrast evident cu zonele foarte s\race aflate nu departe de Moscheea Hassan II [i de malul Atlanticului.

Pentru amatorii de distrac]ie [i adrenalin\ Briza Atlanticului se simte puternic în Casablanca, dar în Ain Diab chiar te sim]i ca întro sta]iune marin\. Ain Djab, amplasat\ în apropierea La Cornice, este o plaj\ public\ cu nisip auriu. O alt\ plaj\, Ain Seeba, este frec-

BeTUI Nr. 32(47), mai/iunie 2018

I P }I TO INA ST DE

DESTINA}II EXOTICE • CASABLANCA, MAROC

decorat [i el, dar nu poate fi vizitat [i în interior. Revenind la Mdina, aici se afl\ Pia]a Mohammed V, inima ora[ului Casablanca, unde se desf\[oar\ evenimentele publice importante. Pia]a Mohammed V e [i un loc de promenad\ [i de întâlnire pentru localnici [i nu e ocolit\ nici de turi[ti. O fântân\ înconjurat\ de palmieri, cl\dirile cu arabescuri ale Palatului de Justi]ie [i Prefecturii, al c\rui turn ajunge la 50 m, forfota, porumbeii, sacagii (vânz\torii de ap\ în costume tradi]ionale) fac din aceast\ pia]\ una de neocolit.

Parcul Ligii Arabe Nu foarte departe se afl\ Parcul Ligii Arabe, umbrit de palmieri [i de trandafiri japonezi. Proiectat în 1918, acest parc este perfect pentru jocuri [i plimb\ri [i pentru a savura un ceai sau o cafea la una dintre multele cafenele. În apropiere, î]i va atrage aten]ia Biserica Sacre Coeur din Casablanca. În partea de nord a Mdinei, cu fa]a spre port, ve]i vedea ultimele vestigii ale fortifica]iilor din Casablanca, datând din secolul al XVIII-lea. Cunoscut sub numele de sqala, bastionul ofer\ priveli[ti panoramice asupra m\rii.

Bab Marrakech de exemplu. În cel mai mare mall din Africa sunt prezente magazinele unor brand-uri interna]ionale, s\li de cinema [i court food, cu bucate la pre]uri foarte accesibile. Mall-ul e construit tot pe malul Atlanticului, în afara ora[ului. Un loc pentru amatorii de shopping este [i în unul dintre turnurile gemene din cartierul Anfa, în Twin Center.

Dac\ a]i ajuns aici, la Twin Center, urca]i în barul Bar 28, aflat la etajul 28 al turnului B, pentru imagini panoramice asupra ora[ului. Iar Rick’s Café reu[e[te s\ recreeze cumva atmosfera din celebrul film Casablanca, cu Ingrid Bergman [i Humphrey Bogart, de[i produc]ia cinematografic\ nu a fost turnat\ în ora[.

Bab Marrakech este una dintre cele dou\ por]i principale de intrare în Mdina, c\reia i se adaug\ Turnul cu ceas. Turnul înalt de 20 de metri este unul dintre cele mai cunoscute repere din centrul ora[ului Casablanca. Actualul turn este o reproducere a structurii originale din 1911, care s-a d\râmat.

Villa des Arts Casablanca ventat\ de surferi, atra[i aici de valurile puternice [i de vântul mai mereu insistent. Sindibad Parc este un parc de distrac]ii care îi atrage pe amatorii de adrenalin\ mari [i mici, inclusiv familiile cu copii, cu instala]iile de tip roller-coaster [i alte atrac]ii clasice pentru un astfel de loc. În plus, Sindibad Parc are [i un parc zoologic, pe care cei mai mici dintre vizitatori îl ador\.

Cartierul Habous Ofer\ o incursiune în istoria Casablanc\i, bogat\ în istorii [i tradi]ii. Pe str\zile înguste din Habous, c\ptu[ite cu tarabe [i bazare, timpul pare s\ se fi oprit la un moment dat. Cu arhitectura sa tipic marocan\, districtul Habous a fost locuit de comercian]ii din diferite regiuni ale ]\rii. Astfel, noua medina, a[a cum e

numit\, a fost construit\ pentru familiile din clasa medie [i are o atmosfer\ mult mai lini[tit\ [i calm\. Strada Ibn Khaldoun e un adev\rat teatru în aer liber, cu vânz\torii de bijuterii, haine, ceramic\, artizanat [i… papuci. Culorile sunt vibrante, mirosul de piele e omniprezent. În acest labirint din Habous, bogat în diverse m\rfuri, de la mirodenii, la m\sline [i piele, pute]i uita de forfota unui ora[ mare, a[a cum este Casablanca. Un reper architectural al cartierului Habous este Mahakma de Pasha, o cl\dire administrativ\ ornamentat\, situat\ între Palatul Regal [i Souq of Habous. Construit în 1950, are peste 60 de camere decorate cu tavane din lemn sculptate, stucaturi, balustrade din fier forjat [i pere]i `ncrusta]i-zellij. Nu departe, se afl\ Palatul Regal, deosebit de

Aceast\ galerie de art\ marocan\ [i interna]ional\ contemporan\ e situat\ într-o vil\ elegant\ Art Deco în apropiere de Parc de la Ligue Arabe. Casablanca are ceva din acea atmosfer\ enigmatic\ a filmului care [i-a legat numele de ea, e o urbe [i modern\ [i tradi]ional\, [i veche [i nou\, o poart\ de intrare c\tre continentul african pe care merit\ s\ o deschizi. Mai ales c\ în împrejurimile sale se pot face excursii palpitante prin de[ert [i nu foarte departe, la nici 300 de kilometri, se afl\ unele dintre cele mai frumoase [i interesante destina]ii din lume, cet\]ile imperiale Marrakech( la 255 km) [i Fes (la 300 km).

Carmen Neac[u Consultant Comunicare [i PR blog.tui-travelcenter.ro, consilierturism.ro

DESTINA}II • DELTA DUN|RII • GREEN VILLAGE

GREEN

BeTUI Nr. 32(47), mai/iunie 2018

VILLAGE Noutati ˘ ˘¸ din Delta Dunarii

Foto: Anca-Alina Du[e unanhaihui.ro © TUI TravelCenter

DESTINA}II • DELTA DUN|RII • GREEN VILLAGE

Am deschis oficial sezonul de Delt\ la final de aprilie, odat\ cu prima vizit\ de anul acesta în Sfântu Gheorghe. M-am „înso]it” de data aceasta cu trei doamne c\l\torite [i cu spirit de aventur\,

Drumul Cu siguran]\, sfâr[itul de aprilie [i toat\ luna mai este cea mai bun\ perioad\ s\ te în[iri pe drumul c\tre Dobrogea [i c\tre Delt\. De ce? În primul rând pentru c\ este foarte posibil s\ vii cu dor de drum lung, dup\ luni bune de semi-hibernare. Apoi, pentru cadrul dominat de verde crud, galben incipient [i copaci supra-înc\rca]i cu flori. Drumul, în special dup\ ce p\r\se[ti autostrada, poate Foto: © unanhaihui.ro, TUI TravelCenter

fi o bucurie [i o destina]ie în sine, dispersând oboseala orelor petrecute în ma[in\. Tehnic, combina]ia cea mai eficient\ între num\rul de kilometri [i timp, venind dinspre Bucure[ti, este: Autostrada Soarelui – Slobozia – Hâr[ova – Murighiol.

Satul În Sfântu Gheorghe se poate ajunge doar pe ap\, a[a c\ nu e de mirare c\ orice vizit\ aici începe pe unul dintre pontoane, în cazul de fa]\ Pontonul Star 2000, din Murighiol. Drumul cu barca rapid\ (acoperit\) a durat cam o or\, pe o Dun\re crescut\ aproape de nivelul maxim din aceast\ prim\var\. „Sfântu”, cum e el alintat de localnici [i vizitatorii frecven]i, ne-a primit lini[tit, sub o perdea sub]ire de nori gr\bi]i.

Foto: © unanhaihui.ro, TUI TravelCenter

Cei câ]iva oameni activi „î[i f\ceau de treab\” prin gr\dinile înflorite, dornici s\ schimbe o vorb\ cu noi. Pân\ când [i animalele domestice, vizibil mai numeroase decât oamenii, p\reau s\ fie interesate de socializare, dup\ un lung sezon în care turi[tii au

lipsit din via]a satului. Am f\cut plimbarea tradi]ional\ pe uli]a principal\, transformat\ în teren de joac\ pentru o feti]\ singuratic\, pân\ la supermarketul satului [i apoi am cotit la stânga, c\tre portul total amor]it.

BeTUI Nr. 32(47), mai/iunie 2018

astfel încât de-abia a[teptam s\ v\d cum li se pare totul: drumul, satul, resortul, Marea Neagr\ [i Dun\rea la Sfântu Gheorghe.

Green Village La cap\tul satului, chiar unde se termin\ uli]a pricipal\ [i începe zona de step\, acoperi[urile din stuf ale resortului ne-au semnalizat de departe c\ ceva s-a schimbat. Coamele au fost ref\cute, dovad\ stând

diferen]a cromatic\ dintre stuful vechi [i cel nou. Cuibul nu a fost afectat, am verificat primul lucru. E acolo, la locul lui, populat de familia de berze „Green Village” care, cel mai probabil, a depus deja ou\le [i se preg\te[te s\ … vin\ barza.

În cele dou\ zile petrecute aici am luat la pas fiecare col]i[or, dar cea mai mare parte a timpului ne-am petrecut-o pe terasa restaurantului, delectåndu-ne, la toate mesele, cu cel pu]in un preparat pe baz\ de pe[te. Am prins piscina în plin proces de

Foto: © unanhaihui.ro, TUI TravelCenter

DESTINA}II • DELTA DUN|RII • GREEN VILLAGE

punere în func]iune – acum trebuie s\ fie gata, la fel [i braseria [i buc\t\ria de var\. Faptul c\ nu a fost trafic „pietonal” în aceast\ parte a resortului a determinat gazonul s\ izbucneasc\ într-un verde proasp\t, uniform. Din loc în loc au ap\rut ni[te b\nci din lemn masiv, binevenite de altfel, c\rora sper ca timpul s\ le dea o patin\ mai aproape de ocrul pr\fuit [i nuan]ele stinse ale materialelor naturale din jur. Hamacele! Ah, hamacele sunt noi, dar nu am apucat s\ le testez pentru c\ m-a luat în primire o pisic\ ochioas\. Noi par [i o parte dintre bicicletele ce se pot închiria în resort [i la fel de noi sunt [i florile proasp\t plantate în jgheaburile pozi]ionate strategic. Dar zonele care îmi plac mie cel mai mult sunt de-o parte [i de alta a „vacilor” (da, este un staul [i o curte în care, sear\ de sear\, vacile vecinilor se întorc acas\). Adic\ zonele Egreta [i Stârcul Alb. Sunt ceva mai departe de restaurant [i

recep]ie, îns\ aici este lini[te deplin\. S\lciile, copacii [i iarba au o cromatic\ diferit\, filtrând lumina, iar oglindirea acestor culori în ochiurile de ap\ prezente peste tot creeaz\ spontan tablouri impresioniste, în special la apus. În camere, noi ne-am îndr\gostit de a[ternuturi! Sunt f\cute pe plan local, astfel încât le putem considera unicat. Celor care au probleme cu somul, le recomand o cur\ de Green Village, unde fundalul acustic repetitiv este asigurat de corul broa[telor, iar pernele [i a[ternuturile noi cu siguran]\ î[i vor aduce contribu]ia.

Plaja de la Marea Neagr\ În aprilie, vizitatorii nu sunt prea mul]i [i natura se desf\[oar\ ca [i cum nimeni n-ar privi-o. Dac\ în timpul verii drumul c\tre mare se umple de turi[ti, lucru firesc pentru probabil cea mai frumoas\ plaj\ româneasc\ de la Marea Neagr\, prim\vara ai senza]ia c\ locul e Foto: © unanhaihui.ro, TUI TravelCenter

doar al t\u. Cu titlu de noutate, anul acesta, cei din resort au marcat un drum alternativ c\tre plaj\, cel oficial fiind înc\ inundat. Noua potec\ urm\re[te digul, trece prin p\durici cu arbu[ti m\run]i, pe lâng\ mla[tini din care privesc, curioase, broa[tele verzi [i „în]eap\” drumul principal la câ]iva zeci de metri de plaja pustie. Nisipul era neatins, adunat în mici dune [erpuitoare, iar senza]ia de a umbla descul]i, în aprilie, prin pulberea aurie, ne-a încântat în mod deosebit. Am mers spre dreapta, c\tre gura de v\rsare a Dun\rii [i ne-am odihnit pe bu[tenii contorsiona]i, adu[i de ap\ peste iarn\. Cum zona nu era c\lcat\ decât de vaci, p\ienjenii

BeTUI Nr. 32(47), mai/iunie 2018

Foto: © unanhaihui.ro, TUI TravelCenter

harnici lucraser\ cu spor, astfel încât am fost numaidecât înve[mântate în fire lucitoare de m\tase. S\ fi stat câteva ore aici, sub soarele cald al Dobrogei [i nu ne-am fi dat duse, dac\ nu mai aveam o atrac]ie de „bifat”.

Apusurile din Delt\ De[i am avut privilegiul s\ vin la Sfântu de nenum\rate ori [i s\ cutreier pe canalele din

preajma satului, nu m\ „v\rsasem” niciodat\ cu barca, pe Dun\re, în mare. Înainte de a-i încredin]a lui Simi, tân\rul barcagiu din Green Village, complicata misiune de a ne duce s\ vedem „cel mai frumos apus”, l-am rugat s\ fac\ un mic ocol pân\ la gura de v\rsare a Dun\rii, s\ putem spune c\ am ajuns, în aceea[i zi, [i pe ap\ [i pe uscat, în acest loc unic. Misiune îndeplinit\! La întoarcere, am salutat pelicanii – unul cre] [i doi comuni – dup\ care ne-am pierdut pe Gârla Turceasc\, printre ml\di]ele noi de stuf. Fiind cu o barc\ mic\, am profitat de priceperea [i cuno[tin]ele lui Simi pentru a ne strecura pe canale înguste [i a face o vizit\ – tot în premier\ – pe o limb\ de p\mânt, în buza lagunei Sahalin, la cea mai veche cherhana din zon\. Azi nu mai are func]ia original\, ci este mai degrab\ un ecosistem în sine, guvernat de câ]iva localnici [i animalele lor. În laguna Sahalin peisajul este absolut plat: apa, de un albastru ultramarin, într-o nuan]\ dens\ [i profund\, nu seam\n\ deloc cu apa verde-p\mântie a Dun\rii. Pelicanii pe care speram s\ îi observ\m de la distan]\ erau

pleca]i, iar vântul începuse s\ se înte]easc\ [i s\ v\lureasc\ bine apa lagunei. Am hot\rât c\ este mai bine s\ revenim la ad\postul unui canal, profitând de faptul c\ în Delt\ soarele se uit\ mult timp înapoi pân\ s\ se ascund\ dup\ tufele înalte de stuf [i avem timp s\ g\sim locul magic din care s\ privim apusul. Prima vizit\ din 2018 la Sfântu a luat sfâr[it a doua zi, dar nu e nimic trist în asta, dimpotriv\! Am „spart ghea]a” [i acum planific\m deja o nou\ incursiune în Delt\, în luna mai. Dac\ v\ tenteaz\, da]i de [tire [i v\ punem în leg\tur\ cu cei din GreenVillage!

Anca Du[e Advertising&Content Manager Eurolines Group

DESTINA}II • TEL AVIV

28 Ah, apusurile! Doar în Sri Lanka am mai avut parte de asemenea spectacole ale naturii. În fiecare sear\, pe la 19:30, îmi propuneam s\ fac cele mai frumoase

Tel Aviv

Ah, apusurile!

A[a pot s\ descriu, în doar câteva cuvinte, al doilea ora[ ca m\rime al Israelului. Asta înseamn\ Tel Aviv pentru mine: un loc viu, modern, colorat, cosmopolit, surprinz\tor de armonios [i de tân\r.

Am amânat mul]i ani prima vizit\ în Israel [i am s\ v\ spun sincer de ce: credeam c\ e un ora[ nesigur, în care pericolul terorist e o constant\, în care poli]ia [i armata stau la fiecare col] de strad\ [i tre-

buie s\ fii mereu atent în ce ma[in\ te sui sau pe ce strad\ cote[ti. Nimic mai fals! M\ rog, probabil c\ poli]ia sau armata exist\ la fiecare intersec]ie, dar nu vezi nicio uniform\ [i nicio arm\, cât despre amenin-

BeTUI Nr. 32(47), mai/iunie 2018

fotografii din balconul camerei sau de pe falez\. Nu mi-a ie[it prea bine, pentru c\ m\ uitam clipe în [ir la mingea de foc ce se stingea în orizontul m\rii, încât pierdeam apogeul.

Foto: © Cristiana Constantinescu

DESTINA}II • TEL AVIV

]area terorist\ – ea planeaz\ asupra fiec\rei capitale europene sau mare ora[ din lume, a[a c\ nu are rost s\ mai insist\m asupra acestui fenomen, care nu m\ va mai împiedica niciodat\ s\ c\l\toresc. De cum am ie[it din aeroport, la Ben Gurion, mi-a pl\cut mirosul specific al ora[ului, care cre[te pe m\sur\ ce te apropii de faleza superb\ din Tel Aviv. Un miros de mare, vegeta]ie [i flori exotice. Primul contact cu ora[ul a fost pe aceast\ falez\ extraordinar de frumoas\, care se întinde pe câ]iva kilometri, amenajat\ cu grij\ la detalii [i care este la orice or\ plin\ de sportivi: sute de alerg\tori, bicicli[ti, tineri cu trotinete electrice, role, skateri care se mi[c\ în ambele sensuri cu vitez\ ame]itoare, zecile de terenuri de volei de pe plaj\ sunt invadate la orice or\ din zi, iar

apa Mediteranei e luat\ cu asalt de amatorii de paddle boarding, caiac sau surfing, în func]ie de vreme. {i, permanent, pe plaje se aude zgomotul inconfundabil al jocului de palete cu o minge mic\, din plastic, tipic pentru Israel, denumit matkot.

Metzitzim Beach, Hilton Beach, Gordon Beach, Banana Beach sau Alma Beach

sunt doar câteva dintre plajele Tel Avivului, din cei 16 km de plaje amenajate. Preferatele mele sunt Gordon [i Banana Beach, poate pentru c\ sunt a[ezate aproape de hotelurile elegante de pe malul m\rii. De aceea [i pre]urile sunt pe m\sur\: [ezlongurile [i umbrelele nu cost\ mult, au pre] fix, (30 de lei pe zi pentru dou\ persoane), dar mâncarea [i b\uturile sunt mult mai scumpe.

Iat\ câteva informa]ii utile: • Pentru Israel nu ave]i nevoie de viz\, dar este necesar s\ c\l\tori]i cu pa[aportul valabil înc\ [ase luni. • La sosirea pe aeroport nu vi se pune nicio [tampil\ în pa[aport, ci, dup\ câteva întreb\ri legate de scopul vizitei, primi]i un tichet cu un cod de bare care v\ permite

intrarea în ]ar\. P\stra]i-l cu grij\, s-ar putea s\ vi se cear\ la hotel. • La ie[irea din ]ar\ primi]i alt tichet – viza de ie[ire. Este limpede de ce nu pun [tampile în pa[aport: s-ar putea ca urm\toarea voastr\ vacan]\ în Emirate sau Turcia s\ nu v\ ias\! (E doar p\rerea mea, nu

am verificat dac\ e adev\rat sau nu). • Dac\ ave]i în pa[aport vize sau [tampile de Turcia sau din ]\ri arabe, s-ar putea s\ v\ întrebe, la intrarea în Israel, de ce a]i c\l\torit acolo, dar nu e nicio sperietur\, dac\ nu ave]i nimic de ascuns! R\spunde]i sincer [i relaxat [i nu ve]i avea nicio problem\.

BeTUI Nr. 32(47), mai/iunie 2018

{tiu, Tel Aviv înseamn\ mult mai mult decât falez\ [i plaj\, dar pentru mine primul contact cu plaja nea[teptat de larg\ [i frumoas\ a fost partea cea mai special\ a vacan]ei din prim\vara lui 2017. Crede]i-m\, dac\ era dup\ mine, a[ fi stat de diminea]\ pân\ seara la plaj\, s\ sorb mirosul s\rat, s\ lenevesc la soare, s\ m\ uit la surferi [i s\ ascult zgomotul m\rii. Dar mai sunt multe altele de f\cut aici! Tel Aviv înseamn\, în traducere din limba ebraic\, Dealul Prim\verii [i ora[ul are o istorie de numai 100 de ani: câ]iva locuitori ai str\vechiului Jaffa s-au mutat mai la nord, ca s\ construiasc\ un nou ora[, în 1909. Poate c\ de aceea are acest aer modern, arhitectur\ specific\ anilor ’30 [i o mul]ime de cafenele [i restaurante pentru toate gusturile. Da, israelienii din Tel Aviv au un cult pentru cafenele [i localuri posh, a[a c\ le

De mâncat: • De mâncat, am mâncat la shaormerii ar\be[ti, unde au cel mai bun humus [i falafel sau

mici restaurante europene, dar [i astea î]i rup buzunarul. • Nu am testat re]eaua local\ de

transport, dar exist\ autobuze care leag\ principalele atrac]ii din ora[ [i se construie[te metrou.

ve]i g\si de-a lungul celebrului bulevard Rotschild în[irate unul dup\ altul. Jaffa (sau Yafo), portul str\vechi al Israelului, men]ionat în Biblie, lâng\ care sa construit modernul Tel Aviv. Azi Jaffa este un cartier pitoresc, cu o popula]ie predominant musulman\, cu moschei restaurate. Aici se afl\ multe galerii de art\, ateliere ale arti[tilor, hoteluri-boutique, s\li de spectacol [i restaurante pesc\re[ti, între altele. Nu am apucat s\ v\d Jaffa destul, data viitoare, sigur!

Arhitectura în stil Bauhaus Tel Aviv mai este celebru pentru arhitectura în stil Bauhaus, motiv pentru care i se mai spune [i Ora[ul Alb. În ani ’30, când acest curent artistic descris prin reguli stricte, minimalism [i linii simple lua avânt în Germania, un val de arhitec]i nem]i care fugea de nazism sa stabilit la Tel Aviv, unde a construit cl\diri în stil Bauhaus. Se estimeaz\ c\ exist\ nu mai pu]in de 4000 de astfel de edificii – Tel Aviv având cel mai mare num\r de cl\diri Bauhaus din lume.

DESTINA}II TEL AVIV& RIDER TOMA INTERVIU • SONIA• DR|GAN

Cea mai mare pia]\ în aer liber din Orientul Mijlociu: Carmel Market Cu o popula]ie de 430.000 de locuitori, este al doilea ora[ ca m\rime al Israelului, dup\ Ierusalim. Cum spuneam, sunt multe de v\zut, dar atrac]ia pentru plaj\ a fost atât de mare, în cazul meu, încât am trecut doar pasager prin vechiul ora[ Jaffa, pe bulevardele cu magazine moderne sau prin Portul Nou. Am vizitat Pia]a Carmel – o pia]\ în adev\ratul sens al cuvântului, unde vânz\torii de legume, fructe, halva, baclavale, mirodenii sau haine ieftine [i suveniruri îndoielnice î[i strig\ necontenit marfa. Are savoare local\ [i miroase a verde]uri amestecate cu condimente, a[a c\ merit\ o rait\. {i pia]a de vechituri din Jaffa merit\ o vizit\, ca de altfel întregul port în care se afl\ galerii de art\ modern\ [i cele mai bune (dar [i scumpe) restaurante cu specific pesc\resc din zon\.

Apusurile din Tel Aviv Ah, apusurile! Doar în Sri Lanka am mai avut parte de asemenea spectacole ale naturii. În fiecare sear\, pe la 19:30, îmi propuneam s\ fac cele mai frumoase fotografii din balconul camerei sau de pe

falez\. Nu mi-a ie[it prea bine, pentru c\ m\ uitam clipe în [ir la mingea de foc ce se stingea în orizontul m\rii, încât pierdeam apogeul. Sunt multe locuri din Tel Aviv de care

[tiam, dar pe care nu am apucat s\ le v\d în cele câteva zile petrecute aici. Turnul Operei, Cartierul Iemenit, Muzeul de Art\ (care expune crea]ii semnate de Picasso [i Miro, printre al]ii), Muzeul Beth Hatefutsoth (al

Aten]ie la „buzunar”! • Moneda na]ional\ este shekelul (ILS), care este apropiat, ca valoare, de leu: 1 shekel=1,14 lei. • Bac[i[ul este important pentru chelneri [i barmani, aproape c\ [i-l

iau singuri [i nu e mai mic de 10%. Se poate pl\ti cu cardul bancar, rotunjind nota de plat\. • Este un ora[ foarte scump: pre]urile sunt mai mari decât în

Fran]a, Germania sau Austria, sunt cam de trei ori mai mari decât în România. La orice. Taxiul este foarte scump, la fel [i restaurantele, barurile sau cluburile, pentru c\ via]a este, în general, scump\.

{i `nc\ câteva sfaturi: • Dac\ nimeri]i în zi de Shabbat (de vineri seara, la apusul soarelui, pân\ sâmb\t\ seara, când se v\d stelele), s\ [ti]i c\ multe restaurante sunt închise [i autobuzele nu circul\,

a[a c\ orienta]i-v\ din timp sau face]i provizii. • Dac\ vede]i, la hotel, liftul pe Shabbat Mode, s\ [ti]i c\ este programat astfel încât s\ nu trebuiasc\ s\ atinge]i butoanele

sau u[ile. Opre[te din etaj în etaj, a[a c\ mai bine lua]i alt lift… Sau pe sc\ri! • Nu m-am sim]it nicio clip\ în nesiguran]\ în Israel, dimpotriv\, mi se pare mai sigur decât anumite capitale europene în acest moment.

BeTUI Nr. 32(47), mai/iunie 2018

BeTUI Nr. 25(40), martie/aprilie 2017

Sonia DR|GAN & Rider TOMA

Foto: © Andrei Alex Moise Cosmin Irimia Snow Academy Sinaia Rider Toma Danny Jacob Mihai Stetcu

33 Diasporei evreie[ti) sau Eretz Israel Museum (istorie [i arheologie). Se organizeaz\, de asemenea, tururi de ora[ gratuite, cu ghizi, pentru explorarea str\zilor din centru [i se pot închiria biciclete de ora[ pentru o zi întreag\. În aprilie 2011, municipalitatea a inaugurat

un sistem de închiriere de biciclete denumit Tel-O-Fun, care are 150 de sta]ii în tot ora[ul Tel Aviv. Au r\mas multe de f\cut, dar nici atunci când am ajuns la New York prima oar\ nu am vizitat Statuia Libert\]ii… Ca s\ r\mân\ ceva de f\cut [i pentru data viitoare!

V\ mai spun doar c\ din Tel Aviv se fac multe excursii în alte ora[e sau zone: la Ierusalim, la Marea Moart\, Cetatea Masada, la Marea Galileei [i alte locuri frumoase.

Cristiana Constantinescu www.prinvacanta.ro

DESTINA}II EXOTICE â&#x20AC;¢ UNANHAIHUI.RO

Plaja cu nisip roz Sunt locuri din care te gr\be[ti s\ pleci, locuri care nu-]i spun mare lucru [i locuri cu care rezonezi imediat. De cum am pus piciorul pe aceast\ insul\ din Bahamas am

HARBOUR

BeTUI Nr. 32(47), mai/iunie 2018

35 Foto: Anca Alina Du[e © unanhaihui.ro

It’s better in the Bahamas! sim]it c\ aici este altceva. Alt\ atmosfer\, alt “vibe” [i alt timp. Am fost mai mult decât încântat\ de ini]iativa Ministerului de Turism al insulelor

Bahamas, Condor Airlines [i Dertour România de a descoperi câteva dintre frumuse]ile acestei ]\ri, pentru a le putea împ\rt\[i cu voi.

ISLAND

Care sunt cele mai incitante atrac]ii [i experien]e încercate, cele mai frumoase plaje pe care am p\[it [i cum pute]i s\ ajunge]i la ele v\ spun în serialul “It’s better in the Bahamas”.

DESTINA}II EXOTICE • UNANHAIHUI.RO

Drumul Harbour Island este la o distan]\ de trei ore [i jum\tate de mers cu feribotul de capitala Nassau (insula New Providence). Închide un mic golf al insulei-mam\, Eleuthera [i se remarc\ prin câteva lucruri care m-au f\cut s\ declar c\ este locul în care m-a[ întoarce s\ îmi petrec o vacan]\ în Bahamas.

microorganismelor numite Foraminifera, care sunt aduse de valuri la ]\rm [i amestecate cu nisipul alb al plajei. Îns\ efectul hipnotizant [i contemplativ pe care mi l-a l\sat acest\ plaj\ nu cred c\ este numai de la culoare. Cred c\ este combina]ia de moment dintre norii care se adunau dinspre mare, soarele ca o stridie argintie [i minimalismul amenaj\rii plajei.

Plaja cu nisip roz

Insula este atât de micu]\ încât dup\ ce am ie[it din port [i am traversat str\du]\ de „centur\”, plin\ cu ma[inu]e de golf zumz\itoare, c\ci acestea sunt mijloacele de transport aici, în 15-20 de minute am ajuns în cealalt\ parte a sa, c\tre est. Aproape 5 km de plaj\ cu nisip fin, de clepsidr\, cu tent\ de roz. Aceast\ este plaja care apare an de an în mai toate topurile de tipul 10/20 plaje din lume. Culoarea este dat\ de cochiliile ro[ii ale

Bine de [tiut! De[i plaja cu nisip roz din Harbour Island este vedeta, fenomenul nu este deloc singular în Bahamas.

Un loc numit The Dunmore Hotel & Residences Ploaia nu a durat mai mult de 5 minute, suficient îns\ cât s\ ne gr\beasc\ c\tre terasa hotelului boutique The Dunmore. Locul este atât de bine integrat în atmosfera insulei, degaj\ atât de mult rafinament [i bun gust încât timpul petrecut aici a fost o suit\ de “WOW-uri” sincere. Începând cu mâncarea [i serviciul [i terminând apoi cu plimbarea prin gr\dina luxuriant\ [i plaja din fa]\, totul aici este demn de a fi integrat în orice top, la nivel mondial. Combina]ia de mâncare [i servicii atrage

Cum ajungi: • din luna noiembrie 2017 compania german\ Condor Airlines opereaz\ o curs\ regulat\, s\pt\mânal\, din Frankfurt pân\ în Nassau. O simulare de cost poate fi f\cut\ pe siteul lor. Leg\tur\ dintre Bucure[ti [i Frankfurt poate fi f\cut\ cu Tarom sau

Lufthansa. Rezervarea zborului este primul pas al vacan]ei în Bahamas [i e bine s\ fie antamate din timp. • din portul local din Nassau, ferry-ul face 3,5 ore/sens, iar biletul a costat 148 USD/ dus-întors. La bord exist\ wi-fi [i posibilitatea

Foto: © unanhaihui.ro

BeTUI Nr. 32(47), mai/iunie 2018

Bahamasul. Aici a luat na[tere spiritul [i cultura bahamez\, iar \sta este un argument în plus pentru a veni aici m\car o zi. • în Eleuthera&Harbour Island posibilit\]ile de petrecere a timpului sunt infinite, indiferent de

preferin]e: distrac]ie [i locuri celebre cum ar fi Vic Hum Club, piscine naturale generate de reflux au plajele nesfâr[ite cu nisip roz, sunt în top 10 din lume, planta]iile de fructe exotice abund\, vegeta]ia luxuriant\ „\ pe-afar\” de verde, iar Atlanticul are nuan]e hipnotizante de albastru.

Foto: © unanhaihui.ro

de a cump\ra cafea, b\uturi [i „cr\n]\nele”. • exist\ [i varianta cu zbor pân\ pe aeroportul insulei-mam\, North Eleuthera Airport [i apoi câteva minute cu o barc\-taxi pân\ în Harbour Island. • Eleuthera [i Harbour Island definesc

unde s\ o lua]i, întreba]i pe oricine [i v\ va ajuta! Descoperi]i locul [i, mai ales, descoperi]i oamenii de aici!” Dunmore Town, singurul or\[el de pe insula aceasta care a fost odat\ capitala Bahamasului, este tot un contrast. Aici vezi o c\su]\ care se destram\ sub greutatea anilor, iar al\turi e[ti invitat într-o curte plin\ de palmieri, la un mansion din perioada victorian\. Nimic nu este “modern”, cel pu]in nu la aspect. Or\[elul este înghe]at în perioada colonial\. Cel mai interesant lucru este c\, în câteva minute, î]i po]i închiria una dintre c\su]ele

aici un anumit tip de oameni. Insulele abund\ în mango, planta]ii de ananas [i banane, iar homarul [i salata de conch sunt vedete atât în Harbour Island cât [i în Eleuthera.

Ora[ul [i arhitectura lui Am fost l\sa]i de capul nostru. Angelika sa dus cu treab\ în ora[ [i înainte ne-a zis doar atât: “Pierde]i-v\ [i voi pe aici, dar s\ fi]i la 16:30 în port! Nu v\ face]i griji dac\ nu mai [ti]i pe

astea. În cutiile po[tale ale caselor disponibile se g\se[te pre]ul pentru o s\pt\mâna. Deschizi, te ui]i, î]i faci calculele [i c\su]a este a ta, la un telefon distan]\. Începând cu 3.500 USD/s\pt\mâna po]i

DESTINA}II EXOTICE • UNANHAIHUI.RO

Foto: © unanhaihui.ro

asimila energia locului într-o c\su]\ cu 3 dormitoare [i o teras\ panoramic\, în centrul istoric al ora[ului. A[ putea cu u[urin]\ tr\i într-o rutin\ care s\ cuprind\ o s\pt\mân\-dou\ de inhalat vibe-ul pozitiv al insulei, de savurat mâncarea proasp\t\ din port, iar seara, pe teras\ de la Valentine’s Resort and Marina, s\ v\d cum se

topesc cuburile de ghea]\ într-un cocktail local [i, poate, s\ schimb o vorb\ cu o vedet\ precum Lenny Kravitz… În Out Islands g\se[ti de fapt adev\ratul Bahamas, iar Harbour Island este cea mai bun\ combina]ie între turism [i via]\ local\. E Ibiza Bahamasului, cu locuri [i servicii de top [i distrac]ie cât cuprinde, iar la o arunc\-

tur\ de b\] poate fi un fel de Vadu cu nisip roz [i ape turcoaz. Harbour Island este locul ideal din Bahamas în care te po]i pierde, ca s\ te reg\se[ti pe tine însu]i, f\r\ s\ faci rabat de la confort.

Unde stai: • Cele dou\ insule sunt cunoscute pentru caz\rile sofisticate [i costisitoare, de tip hotel-boutique, care filtreaz\ eficient tipul de oameni care ajunge aici, îns\ exist\ [i variante mai accesibile, precum închirierea unei c\su]e în ora[.

• Touroperatorul DERTOUR România recomand\ o serie de pachete turistice în Bahamas pe care le gasi]i în re]eaua de agen]ii TUI TravelCenter. Contact: 031 438 73 21, oferte@ tui-travelcenter.ro Rezer\ri on-line: http://wwwtui-travelcenter.ro/vacante-exotice/bahamas

Ce m\nânci: • Ce, nu este o problem\, c\ci mâncarea este excelent\ [i foarte proasp\t\. Un buget mediu pentru un fel de mâncare

si o b\utur\ servit\ într-o loca]ie de top cum este Dunmore Hotel este de 50 USD/pers.

Informa]ii [i rezerv\ri • Pentru o vacan]\ de vis în Bahamas se pot face la colegii mei de la TUI TravelCenter (oferte@tui-travelcenter.ro).

Pute]i arunca un ochi [i pe site: http://www.tui-travelcenter.ro/ vacan]e-exotice/bahamas

Anca Du[e Advertising&Content Manager Eurolines Group

BRANDURI ROMÅNE{TI • SATUL ~N IMAGINI

Satul Holbav, Bra[ov

„Vesnicia s-a nascut ˘ la sat!” ¸ Lucian Blaga. Anul acesta, mai mult ca oricând, celebr\m satul romånesc, celebr\m un veac de frumuse]e. Din toate cåte are [i a avut poporul romån, parc\ nimic nu `ntrece `n frumuse]e ia, portul popular, doinele [i tot ce satul romå-

nesc a f\cut s\ rodeasc\. N\scut\ `ntr-un sat s\sesc din Ardeal, Ana A. Negru, din pasiune pentru satul tradi]ional [i pentru fotografia etnografic\, a renun]at la o carier\ consistent\ de 15 ani în marketing [i

BeTUI Nr. 32(47), mai/iunie 2018

Foto: © Ana A Negru

publicitate [i s-a dedicat „proiectului ei de suflet”, revista „Satul”. Fotografiile publicate de-a lungul timpului `n editorialele revistei ajung, rånd pe rånd, an de an, `nr\mate `n expozi]ii. Ana se las\ inspirat\ de frumuse]ea autentic\ a satelor noastre [i reu[e[te s\ surprind\ ipostazele cele mai expresive ale vie]ii pastorale.

Ana A Negru, Satul în imagini

Satul Holbav, Bra[ov

BRANDURI ROMÅNE{TI • SATUL ~N IMAGINI

Satul Breb, Maramure[

BeTUI Nr. 32(47), mai/iunie 2018

43 Bulz ciob\nesc pe plit\ la Vama Buz\ului, Bra[ov

Vama Buz\ului, Bra[ov

BRANDURI ROMÅNE{TI • SATUL ~N IMAGINI BeTUI Nr. 32(47), mai/iunie 2018

Ana A. Negru Fondatorul revistei Satul, ana.negru@revista-satul.ro

BeTUI Nr. 32(47), mai/iunie 2018

FOCUS CORPORATE 46. Un nou brand hotelier marca TUI. 49. Top 10 destina]ii recomandate. 50. City Break – „Vedi Napoli e poi muori!” Foto: © Bogdan Mihai B\la[

CO N RP EW OR S AT E

FOCUS • UN NOU BRAND HOTELIER MARCA TUI • TUI BLUE

Cum sun\ o vacan]\ într-un hotel cu design modern, dotat cu tehnologie de ultim\ genera]ie, cu bucate savuroase [i s\n\toase, unde pute]i s\ beneficia]i de programe profesioniste de nutri]ie, sport, fitness [i de proceduri de relaxare? Dar o vacan]\ în care ve]i

UN NOU BRAND HOTELIER

˘ bagajele? z V-ati¸ facut

TUI BLUE, DEDICAT C|L|TORILOR COSMOPOLI}I, ENERGICI, ATEN}I LA DETALII {I DORNICI DE EXPERIEN}E DEOSEBITE

Hotelurile selec]ionate TUI BLUE î[i a[teapt\, cu por]ile deschise oaspe]ii, gata s\ le ofere cele mai bune condi]ii de cazare [i mas\, personal dedicat, plus servicii gândite special pentru a se plia perfect pe nevoile lor.

z z

TUI BLUE înseamn\ nu doar unit\]i de cazare moderne dotate cu tehnologie performant\ ci [i o serie de servicii speciale precum cele ale unui ghid dedicat, TUI GUIDE, lec]ii de g\tit [i demonstra]ii live ale unor mae[tri în arta

culinar\, servicii speciale pentru amatorii de sport [i relaxare. Toate acestea au fost gândite pentru a se asigura c\ oaspe]ii au cele mai bune experien]e de vacan]\, de unde se întorc acas\ cu bateriile înc\rcate [i amintiri nepre]uite.

Pentru c\l\torii care î]i trezesc amintiri nepre]uite

TUI BLUE este un nou brand hotelier marca TUI, care se adreseaz\ c\l\torilor cosmopoli]i, care aleg propriet\]ile moderne, cu servicii personalizate, de calitate. TUI BLUE este dedicat celor care, de[i sunt persoane energice, mereu preg\tite de ac]iune [i dornice de noi experien-

]e, î[i doresc maxim de confort [i de relaxare. De asemenea, oaspe]ii TUI BLUE au un stil s\n\tos de via]\, fac sport [i sunt atra[i de divertisment. Mesele trebuie s\ fie [i s\n\toase, nu doar gustoase [i hr\nitoare, astfel c\ adep]ii stilului vegan sau cei foarte aten]i la siluet\ g\sesc buca-

te [i meniuri pe gustul lor. Dac\ v\ recunoa[te]i în aceaste rânduri [i, în plus dar nu în ultimul rând, sunte]i interesa]i de cultura autentic\ [i tradi]iile locului pe care-l vizita]i, atunci alegerea cea mai potrivit\ pentru Dvs este, cel mai probabil, unul dintre hotelurile marca TUI BLUE.

Pentru cei care [tiu s\ se bucure de via]\

Nu conteaz\ dac\ sunte]i unul dintre c\l\torii care merg în vacan]e singuri, în cuplu, sau împreun\ cu familia [i/sau prietenii, dac\ v\ place muntele sau marea. V\ ve]i bucura nu doar de cele mai bune hoteluri, ci [i de sfaturile unui ghid cu experien]\. Blue Guides sunt exper]i în zona local\, cunosc (aproape)

totul despre zona, regiunea, ]ara în care v\ petrece]i concediul. Ghizii BLUE sunt preg\ti]i s\ v\ ajute s\ experimenta]i tot ce are mai bun [i interesant ]ara aleas\, oamenii [i cultura sa. Ve]i putea merge în excursii exclusive, pe drumuri mai pu]in b\t\torite [i la obiective unice, ve]i

putea vedea fa]etele mai pu]in turistice, dar mai autentice, ale ]\rii [i interac]iona cu oamenii s\i. Indiferent dac\ prefera]i excursii, activit\]i sportive, educative sau distractive, inova]iile culinare sau relaxarea la wellness, sunte]i a[tepta]i la TUI BLUE cu tot ce-i mai bun.

descoperi detalii ale istoriei [i culturii destina]iei alese, cu ajutorul ghizilor locali preg\ti]i s\ v\ ofere sfaturi personalizate, adaptate nevoilor [i, de ce nu, curiozit\]ilor Dvs. Dac\ toate acestea sun\ promi]\tor, atunci este timpul s\ alege]i o vacan]\ TUI BLUE.

MARCA

Ce ofer\ în plus TUI BLUE

Celor de la TUI BLUE le place s\ le ofere oaspe]ilor o vacan]\ special\, de neuitat. "Explora]i mai mult" este un motto care se reg\se[te în practic\ în toate aspectele hotelurilor TUI BLUE. TUI BLUE nu înseamn\ doar gas-

tronomie, tehnologie [i arhitectur\ nou\, ci [i un stil de via]\ s\n\tos. BLUEF! T, v\ propune un concept de fitness holistic, în timp ce Ghizii BLUE v\ ajut\ s\ transforma]i activit\]ile dintr-o zi obi[nuit\ de vacan]\ în experien]e de neuitat.

5 motive pentru a alege o vacan]\ TUI BLUE

Gastronomia. Un sejur TUI BLUE este mai mult decât o vacan]\, este o c\l\torie culinar\ complet\. Buc\tarii TUI BLUE folosesc doar acele ingrediente proaspete care le permit s\ creeze cele mai bune feluri pe care le poate oferi buc\t\ria local\. Accentul e pus pe gust [i s\n\tate, iar arta culinar\ îi va convinge pe to]i oaspe]ii, indiferent de ce diet\ au adoptat. Tehnologia. Vacan]a cu TUI BLUE începe înainte de a pleca de acas\! Cu aplica]ia BLUE pute]i s\ v\ planifica]i activit\]ile palpitante sau relaxante din timp, din confortul casei Dvs. Pute]i s\ lua]i din timp leg\tura cu consultan]ii TUI BLUE [i s\ contacta]i BLUE Guides pentru orice întreb\ri. Ve]i [ti dinainte ce anume merit\ s\ vizita]i sau nu, ve]i fi preg\ti]i pentru noile experien]e [i, poate, ve]i trezi invidia prietenilor când ajunge]i pe plaje de vis sau în alte locuri deosebite! BLUEF! T combin\ fitness-ul, wellness-ul [i nutri]ia într-o abordare holistic\ unic\. Dezvoltat în colaborare cu ex-

per]i din domeniul sportiv, BLUE este conceput pentru a îmbun\t\]i starea de bine [i s\n\tatea celor care aleg hotelurile TUI BLUE. Dac\ v\ dori]i, aici ve]i putea face mult sport, exerci]ii de relaxare, [i ve]i putea aplica planul perfect de diet\ pentru a v\ completa [i atinge obiectivele individuale de antrenament. Obiectivele dvs. devin obiectivul BLUE Guide [i vor ajuta în orice fel pot. Arhitectura. TUI BLUE înseamn\ un nou tip de hotel, în care tradi]ionalul cap\t\ o interpretare modern\. Rezultatul este un design proasp\t, bine definit [i func]ional. Experien]ele. TUI BLUE face totul pentru a avea experien]ele unice pe care vi le alege]i, pornind de la cele culturale, la sport, educa]ie, natur\ [i relaxare. Indiferent dac\ prefera]i excursii, activit\]i sportive, educative sau distractive, descoperirile culinare sau relaxarea la wellness - totul v\ a[teapt\ la TUI BLUE cu men]iunea de „superlativ”.

Hoteluri TUI BLUE (selec]ie) TUI BLUE Falesia, Algarve, Portugalia • • • • • • • •

255 camere, 1 cl\dire; Numai pentru adul]i; Direct la plaj\; Cea mai recent\ renovare în 2015; 3 grupuri de restaurant; 2 piscine, teras\ la soare; All Inclusive [i demipensiune; Programe sportive Blue Fit.

TUI BLUE Palm Beach Resort Djerba, Tunisia • • • • • • •

211 camere, 2 cl\diri; Numai pentru adul]i; Situat direct la plaj\; 3 restaurante; 2 piscine; Programe fitness; All inclusive.

TUI BLUE Marmaris, Turcia, Dalaman • • • • • •

Cl\dire modern\; Direct la plaj\; 2 restaurante [i 4 baruri cu o varietate de oferte culinare; A implementat conceptul inovativ BLUEf! T pentru fitness, nutri]ie [i relaxare; 2 piscine (activitate [i relaxare); Numai pentru adul]i;

TUI BLUE Rocador, Mallorca, Spania • • • • • • •

211 camere, dispuse în 2 cl\diri; Numai pentru adul]i; Arhitectura modern\; 3 restaurante; 2 piscine; Înconjurat de o p\dure de pini, chiar lâng\ plaj\; Acces direct la plaj\.

Carmen Neac[u Consultant Comunicare [i PR blog.tui-travelcenter.ro, consilierturism.ro

TE ER 8 OF 201

FOCUS • DESTINA}II RECOMANDATE

BeTUI Nr. 32(47), mai/iunie 2018

TOP1O

OFERTE RECOMANDATE 49

Circuit Thailanda de Nord & Krabi > Thailanda de Nord + Krabi

CI RC UI T

1449

Tarif(de la): euro/persoan\. Perioada: 15.06 – 20.06.2018, Nop]i: 5, Tip camer\: camer\ dubl\ standard, corp Jupiter Mas\: mic dejun, Transport: individual. SE JU R

525

SE JU R

699

SE JU R

159

Tarif: euro/pers/sejur., Perioada: 01.06 – 06.06.2018, Nop]i: 5, Tip camer\: camer\ dubl\ standard, Mas\: All Inclusive, Transport: individual.

CH AR TE R

686

619

Turcia – Charter Antalya > Crystal Paraiso Verde Resort 5*, Belek Tarif: euro/persoan\/sejur. Perioada: 11.07 – 18.07.2018 Nop]i: 7, Tip camer\: camer\ dubl\ standard, Mas\: Ultimate All Inclusive, Transport: cu avionul, taxe aeroport, transferuri, plecare din Bucure[ti.

Spania – Charter Tenerife > Sol Puerto de la Cruz 4*, Puerto de la Cruz

SE JU R

755

Tarif: euro/persoan\/sejur. Perioada: 11.07 – 18.07.2018 Nop]i: 7, Tip camer\: studio, Mas\: mic dejun, Transport: cu avionul, taxe aeroport, transferuri, plecare din Bucure[ti.

BULGARIA –Sejur Albena > Laguna Garden, 4*

CH AR TE R

Tarif: euro/persoan\/sejur. Perioada: 22.08 – 29.08.2018, Nop]i: 7, Tip camer\: studio superior, Mas\: fara servicii de masa, Transport: cu avionul, plecare din Bucure[ti, taxe de aeroport, transferuri.

Tarif: euro/persoan\/sejur. Perioada: 09.07 -16.07.2018 ofert\ de prim\var\, Nop]i: 7, Tip camer\: camer\ dubl\ standard, Mas\: demipensiune, Transport: cu avionul, taxe aeroport, bagaje, transferuri, plecare din Bucure[ti.

Spania– Charter Palma de Mallorca > Playa Moreia 3*, S'illot

Grecia – Charter Heraklion > Bella Elena 3*

479

Tarif: euro/persoan\. Perioada: 31.07 – 07.08.2018, Nop]i: 7, Tip camer\: camer\ dubl\ standard, Mas\: mic dejun, Transport: cu avionul, taxe aeroport, bagaje, transferuri, plecare din Bucure[ti.

Grecia – Charter Rhodos > Kresten Palace 4*

SE JU R

485

Tarif: euro/persoan\. Perioada: 01 – 11 noiembrie 2018 Nop]i: 9, Mas\: mic dejun.

Grecia – Charter Corfu > Gouvia 3*, Gouvia

Romånia – Sejur Mamaia > Zenith Conference & Spa 4*

Tarif: euro/persoan\/sejur. Perioada: 24.06-17.08 – 24.08.2018, Nop]i: 7, Tip camer\: camer\ dubl\ standard, Mas\: mic dejun, Transport: cu avionul, taxe aeroport, transferuri, plecare din Bucure[ti. SE JU R

10.

Grecia -Sejur Thassos > Alexandra Boutique Hotel 5*

265

Tarif: euro/persoan\/sejur. Perioada: 23.09 - 30.09.2018 Nop]i: 7, Tip camer\: camer\ dubl\ standard, Mas\: demipensiune, Transport: individual.

Apeleaz\ cu `ncredere: 031.438.73.21, 031.438.73.22 sau scrie-ne un mesaj pe oferte@tui-travelcenter.ro

SE JU R

BR CIT EA Y K

FOCUS • CITY BREAK • NAPOLI

Vedi Napoli e poi muori!

NAPOLI 50

Descopera˘ culorile ¸si aromele sudului Italiei Vulcanul Vezuviu, cel care vegheaz\ implacabil Napoli [i tot Golful cu acela[i nume, este foarte aproape de ora[ [i merit\ vizitat, iar cele dou\ „ispr\vi” tragice ale sale, ruineleora[elor antice Pompei [i Herculane pe care le-a acoperit cu cenu[\ la erup]ia din anul 79 D. Hr., sunt [i ele de neocolit. În zilele sale obi[nuite, Napoli pare c\ nu doarme niciodat\, tot timpul se întâmpl\ ceva care s\-]i atrag\ aten]ia, pornind de la furnicarul de pe str\zi [i bulevarde, la cel din pie]ele principale [i chiar [i pe str\du]ele mai dosnice. Napoletanii sunt extrem de prieteno[i, exuberan]i, au mereu ceva de spus [i de împ\rt\[it. Întemeiat de coloni[tii greci acum peste dou\ milenii, Napoli este un cocktail de culori, de mirosuri, de stiluri arhitectonice [i chiar de na]ionalit\]i. Este un amestec unic de nou [i vechi, de elegan]\ [i neglijen]\, de lumin\ [i tenebre. {i mai pitoresc e c\ î]i arat\ toate fa]etele sale contrastante cu dezinvoltur\, ca [i cum ar spune „acesta sunt eu !”. Ve]i descoperi în Napoli o destina]ie in-

Nu e nevoie s\ vezi Napoli [i apoi s\ mori –“Vedi Napoli e poi muori!', este foarte posibil s\ î]i dore[ti s\ te întorci dup\ prima vizit\ aici. Motive sunt destule, nu doar pentru c\ Napoli este colorat, animat [i plin [i

teresant\, chiar pl\cut\, amplasat\ într-un cadru natural unic, cu o mare înc\rc\tur\ cultural\ [i un poten]ial turistic deosebit. Pe de alt\ parte, trebuie s\ fi]i preg\ti]i s\ constata]i c\ etichetele de genul „ora[ul ho]ilor de buzunare" [i „al gunoaielor" au un sâmbure de adev\r la origine – trebuie doar s\ fi]i un pic mai vigilen]i.

{tia]i c\? A fost fondat între secolele VII ﬂi VI î.Hr. de c\tre greci [i a fost numit Neapolis, ceea ce înseamn\ „ora[ nou”. Napoli a fost construit pe un strat de roc\ tuf, o re]ea de pe[teri artificiale fiind amenajat\ în primii ani de la înfiin]area ora[ului. Se organizeaz\ un tur subteran în Napoli,

BeTUI Nr. 32(47), mai/iunie 2018

Foto: © Bogdan Mihai B\la[ www.bogdanbalas.ro

de atrac]ii de tot felul, ci [i pentru c\ este „poarta de plecare” c\tre unele dintre cele mai celebre destina]ii din Italia. De aici ajungi, în doar câteva ore, în celebrele insule Capri [i Ischia, în Sorrento [i Costiera Amalfitan\. Iar drumul c\tre aceste destina]ii unice este o experien]\ în sine.

Napoli Sotterranea, care include vizite în catacombe, la vechile vestigii romane [i grece[ti, pe str\zile din ora[ [i degust\ri de pizza. Catacombele San Gennaro [i San Gaudioso sunt cele care se viziteaz\ la tururile Napoli Sotterranea, într-o excursie cu ghid, care dureaz\ 2-3 ore. Între 1285–1816, Napoli a fost capitala Re-

gatului de Neapole, iar apoi, pân\ în 1861, la Unificarea Italiei, a fost capitala Regatului celor Dou\ Sicilii. Napoli are peste un milion de locuitori (peste trei milioane în zona metropolitan\), fiind cel de-al treilea ca m\rime din Italia, dup\ Roma [i Milano. În acela[i timp, Napoli este [i un important centru universitar [i un port

maritim tranzitat. Napoli a fost un important centru de produc]ie [i de prelucrare a m\t\sii, din a doua jum\tate a secolului al XVI-lea pân\ la al XVIIIlea. La Chiesa della Seta (Complexul Filippo e Giacomo) se organizeaz\ tururi cu ghid, care amintesc nu doar de acest me[te[ug vechi, ci [i de art\ în general.

BR CIT EA Y K

Foto: Â© Bogdan Mihai B\la[, www.bogdanbalas.ro

FOCUS • CITY BREAK • NAPOLI BeTUI Nr. 32(47), mai/iunie 2018

Foto: © Bogdan Mihai B\la[

Nu rata! • O plimbare prin centrul istoric. Napoli este un ora[ monumental, mai ales în centrul s\u vechi, intrat în totalitate în patrimoniul mondial al UNESCO, în 1985. Aici sunt cl\diri [i palate cu fresce impresionante [i pie]e de dimensiuni uria[e, multe biserici [i muzee. • Nu ocoli Duomo, care de fapt reune[te trei bazilici. Se distinge Cappella di San Gennaro, cunoscut\ [i sub numele de Capela Trezoreriei, proiectat\ de Giovanni Cola di Franco [i terminat\ în 1637. Cei mai c\uta]i arti[ti ai perioadei au lucrat la capel\, realizând una dintre cele mai mari mo[teniri baroce din Napoli. Ascuns într-o ni[\ din spatele altarului este un bust de argint în care se afl\ craniul sfântului protector al ora[ului, San Gennaro, cel c\ruia i se atribuie multe miracole. • Muzeul Na]ional de Arheologie. Multe din obiectele descoperite la Pompei [i Herculaneum sunt expuse aici. Acestora li se adaug\ o colec]ie remarcabil\ de art\ roman\ [i greac\ [i multe alte artefacte din antichitate, inclusiv din Egiptul antic. Muzeul Na]ional de Arheologie din Napoli este unul dintre cele mai apreciate muzee de istorie din Italia. A fost înfiin]at

Încearc\ [i! de Charles VII de Bourbon la sfâr[itul secolului al XVIII-lea pentru a g\zdui atât antichit\]ile pe care le-a mo[tenit de la mama sa, cât [i comorile pr\date din Pompei [i Herculaneum, Boscoreale, Stabiae [i Cuma. • Museo Nazionale di Capodimonte, cea mai mare [i mai bogat\ galerie de art\ din sudul Italiei. Aici ve]i putea admira, printre altele, lucr\ri de Botticelli, Caravaggio, Tizian [i Bellini dar [i o priveli[te ampl\ asupra Vezuviului. • Cappella Sansevero. Situat în inima centrului istoric al ora[ului, Muzeul Cappella Sansevero este o bijuterie a patrimoniului artistic interna]ional. Printre capodoperele baroce de aici se distinge sculptura din marmur\ de o gra]ie incredibil\ semnat\ de Giuseppe Sanmartino, „Cristo velato“. V\lul de marmur\ este atât de delicat realizat încât ai impresia c\ po]i s\-l ridici [i s\-l vezi pe Iisus Hristos. • Coco]at în vârful dealului Vomero, Certosa di San Martino este o fost\ m\n\stire, acum muzeu de art\, [i reperul cel mai vizibil al ora[ului. M\n\stirea a fost inaugurat\ sub domnia reginei Joan I în 1368, fiind închinat\ Sfântului Martin de Tours.

O excursie în insula Capri, cea atât de iubit\ de împ\ratul Tiberius, care [i-a stabilit aici re[edin]a, construit\ deasupra m\rii, pe o creast\ de munte. Micu]a insula Capri este considerat\ de mul]i italieni cea mai frumoas\ insul\ din ]ar\ [i asta spune multe. *Insula Ischia, cea mai mare din Golful Napoli, este apreciat\ pentru izvoarele sale termale, valorificate în centre Spa imense, pentru climatul blând [i vegeta]ia bogat\. • Costiera Amalfitan\ este una dintre cele mai frumoase regiuni din Europa. Aici se afl\ o serie de mici ora[e cu un trecut deosebit precum Amalfi, fost\ Republic\ Maritim\, sau deosebit de romantice [i pitore[ti precum Ravello [i Positano. • O lec]ie de g\tit sau un tur culinar în Napoli, ora[ul unde s-a inventat pizza. Margherita poart\ cele trei culori ale stindardului italian, verde ( basilicum), alb ( mozzarella) [i ro[u ( pomodoro) [i e cea mai simpl\ pizza. • Gurmanzii au tot felul de tentan]ii, pornind de la paste, la fructe de mare, la brânzeturi fine [i tot felul de produse de patiserie, pr\jituri [i pr\jiturele delicioase.

BR CIT EA Y K

FOCUS • CITY BREAK • NAPOLI

Foto: © Bogdan Mihai B\la[

www.bogdanbalas.ro

• Într-o mic\ pia]et\ foarte apropiat\ de Piazza del Plebiscito se afl\ renumita Caffe Gambrinus. Oscar Wilde a trecut de multe ori pe aici, iar Mussolini a avut câteva camere închiriate la etaj. • Nu departe, este un alt loc de v\zut, mai ales de c\tre amatorii de shopping, Galeria Umberto. • Amplasat pe malul m\rii, cu vedere direct\ la Vezuviu, este un alt obiectiv de neocolit în Napoli, Castel Nuovo. Nici nu ai cum s\-l treci cu vederea, dat\ fiind înf\]i[area sa robust\, mai sobr\, cu u[i grele, turnuri [i ziduri de ap\rare din piatr\ vulcanic\. • Biserica San Lorenzo Maggiore, situat\ în Piazzetta San Gaetano, în centrul istoric al Napoli, unde sunt vestigii din perioada ocupa]iei grece[ti [i cele ale unei pie]e romane. Aici s-au p\strat [i vechile cuptoare de pâine [i b\ile publice. • O excursie cu funicularul pân\ la castelul Sant’Elmo (construit în secolul XIII). Priveli[ti spectaculoase, de la în\l]ime, ]i se vor desf\[ura la picioare asupra ora[ului, m\rii, Golfului Napoli [i Vezuviului. • O plimbare pe malul m\rii, pe faleza Lungomare. Aici te po]i pierde în mul]ime [i te po]i bucura de una dintre imaginile emblematice pentru tot sudul Italiei: silueta Vezuviului supravegheat\ de nori[ori [i îmbr\]i[at\ `n albastrul m\rii [i al cerului. Plin de atrac]ii, de pove[ti [i istorii mai mult sau mai pu]in adev\rate, Napoli î]i creeaz\ impresii puternice. Nu conteaz\ dac\ îl placi sau nu, sigur nu te va l\sa indiferent. A[adar, un weekend, fie el [i unul prelungit, nu este suficient pentru a vizita Napoli, un ora[ atât de complex [i controversat. Drum bun!

Carmen Neac[u Consultant Comunicare [i PR blog.tui-travelcenter.ro, consilierturism.ro

54 Nu rata nici! Piazza del Plebiscito. Aici se afl\ unul dintre cele patru palate de re[edin]\ ale dinastiei Bourbonilor, Palazzo Reale, dar [i versiunea

local\ a Pantheonului - Basillica de San Francesco di Paola. Nu uita s\ admiri [i cele dou\ palate „în oglind\”, Palazzo Salerno [i Palazzo della Prefettura.

BeTUI Nr. 32(47), mai/iunie 2018

MOZAIC

56.

Bielsko-Biala 60.

Parkour 64.

Sorrento 70.

All Inclusive sau Eclusive 74. ADS.

Jazz 72.

MICA VIEN|

Bielsko-Biala 56

Nu sunt un turist `n sensul clasic al cuvåntului, dar `mi place s\ c\l\toresc [i s\ documentez locuri cu istorie, pe care timpul `ncearc\ s\ le treac\ `n uitare. Un astfel de loc, nesocotit pe harta turismului de mas\, este Bielsko-Biala, un ora[ de dimensiunea Sibiului, situat `n voievodatul Silezia, `n sudul Poloniei. ~n calitate de b\im\rean am profitat de statutul de cet\]ean al ora[ului `nfr\]it cu acesta [i i-am f\cut o vizit\. Aveam s\ descop\r o metropol\ uimitoare, unde tradi]ia convie]uie[te cu modernitatea [i unde vechiul [i noul `[i dau måna `ntr-o armonie specific\ ora[elor cosmopolite. Ora[ul a luat fiin]\ `n anul 1951 prin unirea localit\]ilor Bielsko [i Biala, desp\r]ite `n trecut de råul Biala (Råul Alb). Prima atestare documentar\ a localit\]ii Bielsko dateaz\ din anul 1312, din vremea ducelui Mieszko I de

Cieszyn, iar a localit\]ii Biala dateaz\ din anul 1584. Din anul 1457, timp de cåteva sute de ani, råul Biala a fost frontier\ `ntre Silezia Austriac\ (pe vremea Imperiului Habsburgic) [i Polonia Mic\ (Voievodatul Krakow, ce apar]inea Regatului Polonez). Pentru stilul arhitectonic [i influen]ele secession (art nouveau) din arhitectura local\, ora[ul Bielsko-Biala a fost supranumit [i „Mica Vien\”. Poten]ialul turistic al ora[ului este aproape necunoscut pentru majoritatea romånilor [i pu]ini [tiu c\ aici s-au n\scut cei doi eroi de desene animate din perioada „cortinei de fier”, Lolek [i Bolek. ~n scurta mea vizit\ am avut ocazia s\ v\d biserici [i pie]e, s\ m\ plimb pe str\du]ele `nguste, flancate de zidurile `nalte de piatr\ din Centrul Vechi Rynek Glovny, s\ vizitez castelul Sulkowski din Orasul Vechi, s\ beau o cafea bun\ la Cafe Oskar [i s\ manånc o cin\

polonez\ la Ceas, la restaurantul Bogmar. Nu voi formula superlative la adresa ora[ului frate, ci m\ voi limita la a v\ face cåteva recomad\ri, o hart\ a obiectivelor turistice de neratat din Bielsko-Biala.

Prim\ria din Bielsko-Biala Construit\ `n perioada 1895-1897 `n stil neo-renascentist, dup\ proiectul arhitectului Emanuel Rost, prim\ria este un edificiu emblematic pentru arhitectura polonez\ veche [i se måndre[te cu un turn `nalt de 52 metri. La intrare, prim\ria afi[eaz\ un panou cu ora[ele `nfr\]ite cu Bielsko-Biala, 20 la num\r. Am avut motive de måndrie, Baia-Mare era pe list\.

Castelul Sulkowski Muzeul Bielsko-Biala Castelul Sulkowski este cea mai veche [i

BeTUI Nr. 32(47), mai/iunie 2018

MOZAIC • BIELSKO-BIALA

cea mai mare cl\dire din vechiul Bielsko. Povestea acestui castel `ncepe `nc\ din secolul al XIIIlea, cånd pe dealul castelului era o fortifica]ie ridicat\ de tålharii care jefuiau negustorii la drumul mare. Istoria men]ioneaz\ c\ Prin]ul Cazimir Opolski `i `nvinge pe tålhari [i distruge fortifica]ia, iar pe locul ei ridic\ un palat de vån\toare care devine parte din fortifica]iile medievale ale ora[ului Bielsko [i, `n final, castel seniorial. Astazi castelul g\zduie[te Muzeul Bielsko-Biala. S\ nu rata]i curtea interioar\! Noul acoperi[ al cur]ii merit\ contemplat. ~n imediata apropiere a castelului se afl\ locul de unde, `n anul 1995, papa Ioan Paul al II-lea a binecuvåntat ora[ul.

Pia]a Tårgului Vechi (Rynek) Pia]a ora[ului Bielsko este un loc animat [i romantic. Este inima vechii cet\]i Bielsko [i p\streaz\ aerul de burg medieval de pe vremuri.

~n centrul Pie]ii Tårgului Vechi se afl\ fåntåna artezian\ Neptun. Fåntåna, asaltat\ permanent de copii, este un loc `n care vara v\ pute]i „trage sufletul”. Tot aici se afl\ [i macheta de bronz a Pie]ei Tårgului Vechi, un basorelief expresiv, coclit artistic de trecerea timpului.

Str\du]ele din Centrul Vechi Labirintul de str\du]e ce `nconjoar\ Pia]a Tårgului Rynek cu felinare, firme luminoase [i terase `n plin\ strad\ fac deliciul ora[ului vechi. Zona e animat\ pån\ noaptea tårziu. Nu rata]i str\du]a Podcienie care face leg\tura dintre

Pia]a Rynek, Castelul Sulkowski [i galeria medieval\ Aleea Arcadelor. Noaptea, galeria este luminat\ romantic. Pe o alt\ str\du]\, `n sud-estul pie]ei Rynek, se afl\ restaurantul „Browar Miejski”, care face bere nefiltrat\, `n instala]ii tradi]ionale din cupru.

Catedrala Sfåntul Nicolae Catedrala Romano-Catolic\ din BielskoBiala a fost construit\ `ntre anii 1443-1447 [i reconstruit\ `n `ntregime `ntre anii 1909-1910, dup\ planurile arhitectului vienez Leopold Bauer. Nu trece]i `n fug\ pe lång\ portalul magnific al catedralei. Contempla]i-l cu aten]ie! Chiar dac\ v\ gr\bi]i, acorda]i un timp [i decora]iunilor interioare. Volumetria spa]iului te cople[e[te, iar vitraliile filtreaz\ lumina [i dau un aer mistic locului.

Biserica Luteran\ „Måntuitorul Nostru” Biserica a servit comunit\]ii protestante din Biala. Nava bisericii a fost construit\ `n perioada 1787-1789, iar turnul `n perioada 1849-1852. Toat\ biserica a fost ref\cut\ `n stil neo-gotic, `n anul 1881. Nu pleca]i mai departe f\r\ a vedea singura statuie a reformatorului Martin Luther din Polonia. Se afl\ `n micul parc de lång\ biseric\. Tot `n aceast\ zon\, `n drum spre Pia]a Rynek, pute]i vedea unul din turnurile de ap\rare ale cet\]ii medievale Bielsko.

Teatrul Polonez [i Po[ta Polonez\ Teatrul Polonez este o cl\dire construit\ `n stil eclectic, `n perioada 1889-1890, dup\ planurile arhitectului Emil Ritter von Forster. Lång\ Teatrul Polonez de g\se[te frumoasa cl\dire neoclasic\ a Po[tei Poloneze, construit\

tot `n aceea[i perioad\. ~n fa]a Teatrului Polonez se afl\ o splendid\ fåntån\ artezian\. Arat\ minunat, mai ales noaptea, cånd sunt proiectate pe ea lumini arhitecturale.

Catedrala Luteran\ „Martin Luther”

MOZAIC • BIELSKO-BIALA

BeTUI Nr. 32(47), mai/iunie 2018

Galeria Sfera Galeria Sfera este un spa]iu ultramodern, reprezentativ pentru partea nou\ a ora[ului. Este situat\ pe malul stång al råului Biala, nu departe de centrul vechi. Face]i o plimbare pe pasarela vitrat\. Merit\! Tot aici `i ve]i vedea [i pe „Bolka i Lolka”. Sunt vestitele personaje de desene animate, imortalizate `n bronz, „Lolek [i Bolek ", care ne-au `ncåntat copil\ria.

Biserica catolic\ „a Divinei Providen]e” Biserica a fost construit\ `n perioada 17601769, `n stilul baroc tårziu, de c\tre c\lug\rii iezui]i.

Pasajul Sc\rilor Schodowa Undeva, `n spatele Catedralei „Sfåntul Nicolae”, se afl\ pasajul sc\rilor Schodowa. Atmosfera de epoc\ este accentuat\ de urmele l\sate pe fa]etele dalelor de piatr\, erodate de pa[ii trec\torilor. Mi-am luat r\mas bun de la „Mica Vien\” cu gåndul c\ aici merit\ revenit [i cu un sentiment de vin\ c\ p\r\sesc un prieten drag. Melanjul contrastelor [i atmosfera tihnit\ de aici invit\ la medita]ie. ~n aceste cåteva zile de pribegie pe st\du]ele din Bielsko-Biala, respirånd aerul cu miros de flori [i c\r\mid\ muceg\it\, am redescoperit bucuria de a petrece timpul cu simplitate.

Tudorel

www.tudorphotoblog.blogspot.com

Fåntåna Arteziana „Reksio”

Frumoasa catedral\ a fost construit\ `n secolul al XVIII-lea pentru comunitatea reformat\, cea mai mare comunitate din Polonia. Catedrala ad\poste[te o org\ veche din 1848, f\cut\ de Karol Kuttler, in Opawa.

Fåntåna artezian\ „Reksio" se afl\ pe strada pietonal\ „11 Listopada", ce face leg\tura `ntre Castel [i Piata Armatei Poloneze. Noaptea fåntåna este iluminat\ `n diverse culori.

Cl\dirile `n stil Secession

Faleza Råului Biala

Stilul Secession (Art Nouveau) i-a adus ora[ului renumele de „Mica Vien\”. Cele mai multe cl\diri pot fi v\zute `n Pia]a Armatei Poloneze (Wojska Polskiego). Cl\direa numit\ „Casa Broa[telor” este una din cele mai reprezentative edificii `n stil Secession.

Dup\ ce, timp de secole, råul Biala a fost frontier\ imperial\, acum este un loc de promenad\. Malurile sale sunt ingenios amenajate, iar trecerea de pe un mal pe altul se face pe mai multe pun]i pietonale. Pute]i vizita [i sculptura din nuiele [i st\vilarul cu cascad\.

MOZAIC • PARKOUR

Dac\ vrei defini]ia oficial\ a acestui sport, ea arat\ cam a[a: este disciplina celui mai eficient [i mai rapid mod de a ajunge din punctul A în punctul B, folosind doar mijloacele propriului corp.

E de ajuns, îns\, s\ vizionezi câteva filmule]e de pe YouTube cu practican]i, ca s\ în]elegi fenomenul. Parkour înseamn\ un fel de mi[care liber\, cu ni[te tipi rapizi [i agili care sar [i se dau peste cap, pe sc\ri, garduri [i cl\diri, în special.

O VAR| ALTFEL!

{I ALTE ACTIVIT|}I EXTREME ÎN ROMÂNIA

BeTUI Nr. 32(47), mai/iunie 2018

Sportul \sta, ca s\-i zicem a[a, are la baz\ metodele de antrenament ale militarilor, de genul curs\ peste obstacole [i a primit numele de parkour la începutul anilor ‘90, de la francezul David Belle, fondatorul mi[c\rii.

Practican]ii de parkour se numesc “traceuri” sau “traceuse”, în func]ie de sex. Numele provine de la verbul “tracer”, a trage o linie. Oricum ar fi [i oricum i-ai zice, sportul \sta mi se pare fascinant, dar e drept c\ n-am v\zut foarte mul]i traceuri prin ora[ele noastre. De[i parkour-ul n-a ap\rut de azi, de ieri, în România sunt mul]i care n-au auzit în via]a lor de a[a ceva. Unul dintre primii practican]i de la noi ai acestei discipline, Cristian Glovaschi, în vârst\ de 30 de ani, este de]in\torul singurei s\li din România, dedicat\ exclusiv disciplinelor parkour si freerunning. „Pasiunea a început de când jucam pe post de portar al echipei de fotbal a blocului. Plonjoanele pe ciment [i, mai târziu, c\]\ratul pe macarale, b\taia cu cornetele printre ruinele blocurilor m-au f\cut s\ m\ apropii de ceea ce, mai târziu, avea s\ fie par-kour-ul. De mic am fost a[a. M\ c\]\r\m peste tot, alergam de sus în jos, s\ream sc\rile interioare ale blocului sau m\ c\]\r\m pe balustrada blocului pân\ la ultimul etaj. Nu-mi imaginam c-ar putea fi vreodat\ un sport ce se bazeaz\ pe aceste calit\]i. Pân\ în 2003, când, am v\zut un documentar la TV, “Jump London”, în care se vorbea despre Freerunning. Aceast\ mi[care este practic Parkour-ul pe care îl cunoa[tem ast\zi cu to]ii, în acel moment numele Freerunning fiind doar o traducere a cuvântului Parkour, pentru a putea fi acceptat mai u[or

MOZAIC • PARKOUR

de c\tre public. M-am reg\sit foarte tare în acel documentar. În 2005, am luat leg\tur\ cu un b\iat care se apucase recent de parkour [i a[a am ie[it la primul meu antrenament. Altfel, via]a mea a implicat foarte multe activit\]i. Dup\ ce am terminat Facultatea de Energetic\, pe specializarea

Echipamente [i Tehnologii Nucleare, am continuat cu Masterul în Surse Regenerabile de Energie. Sunt un practicant de parkour de profesie inginer. Ulterior, am creeat comunitatea Traceurs [i am dezvoltat-o cu o echip\ de b\ie]i foarte implica]i din mai toat\ ]ara. Am dezvoltat primul curs de

Parkour [i Freerunning din ]ar\, apoi am dat drumul primei s\li de Parkour din România. Momentan, sunt trainer [i administrator al s\lii de Parkour [i Freerunning Traceurs din Bucure[ti [i pre[edintele Asocia]iei Traceurs, iar ca full time job, manager la magazinul Kix din Pia]a Roman\“, mi-a povestit Cristian.

Parkour: este sau nu este sport? „Eu v\d freerunning-ul ca un dans printre obstacole. Dac\ vrei un fel de manual, caut\ metoda natural\ de antrenament a lui Georges Hebert. În prezent, Freerunning-ul are în compozi]ie elemente acrobatice. Diferen]a major\ fa]\ de gimnastic\ este c\ totul se face pe ciment. Uzura este cu mult mai mare, de asta este necesar [i un antrenament adecvat [i de durat\ de condi]ionare a corpului. Alte asem\n\ri nu sunt. Fiecare are propriul stil, nu sunt mi[c\ri etalon care trebuiesc respectate. Lumea nu se limiteaz\ în a imita ceva [i se dezvolt\ mi[c\ri personale. Din acest motiv, disciplinele astea sunt numite artele mi[c\rii.“ Cum spuneam, de[i disciplina asta este relativ necunoscut\ în România, exist\ numero[i parctican]i români de parkour [i freerunning. Cristian explic\ mai bine: „Pe grupul de facebook traceurs.ro, suntem în jur de 2000. Legat de întâlniri, obi[nuim s\ ne vedem cel pu]in o dat\ pe an. Întâlnirea noastr\ na]ional\ strânge oameni din toat\ ]ar\, în jur de 100 de prac-

tican]i la fiecare edi]ie. Jamul nu are o dat\ precis\, îns\ de principiu are loc prim\vara, la sfâr[itul lui aprilie. În fiecare an alegem un alt ora[ în care ne strângem. Anul acesta, întâlnirea na]ional\ a avut loc la Oradea, pe 28 [i 29 aprilie.“

cei care subestimeaz\ ceea ce fac sau nu se cunosc personal.“ Cristian m\rturise[te c\ oamenii care-i v\d s\rind [i f\când tumbe pe str\zi reac]ioneaz\ diferit, în func]ie de locul în care îi întâlnesc. Ora[ele mari, cum ar fi Bucure[tiul, accept\ destul de u[or o astfel de activitate. „Suntem ni[te nebuni mai mici fa]\ de tot ce se întâmpl\ aici. Îns\, în ora[ele mici, po]i întâmpina probleme. Peste tot întâlne[ti, îns\, genul de persoane care cred c\ tot ce este necunoscut este [i r\u. Având în vedere c\ noi ne c\]\r\m, probabil, pe gardurile sau casele oamenilor, trebuie s\ fim, de asemenea, mai respectuo[i. Locuri sunt o mul]ime, dac\ pe cineva deranjeaz\, putem s\ ne deplas\m spre o alt\ loca]ie.“

Sun\ periculos... „Periculos este pe cât vrei tu s\ fie. De fel, nu ne supunem unor riscuri necalculate, cel pu]in unii dintre noi. În general, prin antrenament, ajungi s\ sim]i c\ po]i sau nu po]i s\ faci ceva. Ce am p\]it mai serios de pe urma parkour-ului a fost s\ îmi tai un tendon. Am c\zut cu mâna într-un gard care [i-a f\cut bine treaba. Accidentul a survenit [i din cauza faptului c\ eram deja accidentat [i nu mi-am dat timp de refacere. {i era s\ uit o ruptur\ fibrilar\, foarte dureroas\. Din fericire pentru noi, românii, nimeni din comunitate nu a sfâr[it r\u practicând parkour/freerunning, dar la nivel mondial au fost cazuri. Sunt mul]i care consider\ c\]\ratul pe macarale sau alte chestii asem\n\toare ca fiind parkour. De principiu, accidentele grave apar la

Pentru cine este parkour-ul? „Parkour-ul se adreseaz\ oricui, a[a c\ sunt [i fete practicante. La cursurile mele sunt patru practicante, cea mai mic\ având 12 ani, iar cea mai mare, 45. Din punctul meu de vedere, fetele au ceva al lor care face ca mi[carea s\ fie frumoas\. Ce le lipse[te

BeTUI Nr. 32(47), mai/iunie 2018

63 este încrederea. Mai greu prind încredere în corpul lor, dar într-un final ajung s\ fie capabile de lucruri extraordinare. Cursurile mele au loc atât în sal\, cât [i în aer liber, în func]ie de ce vreau s\ le prezint [i cât de sigur vreau s\ fie spa]iul în care ne mi[c\m. Obstacolele sunt în general f\cute de mine, în func]ie de mi[c\rile care sunt folosite sau pe care doresc a le prezenta. Sala dispune de saltele,

bare modulare, obstacole cu pere]i înclina]i, l\zi de gimnastic\ sau alte obstacole pentru dezvoltarea echilibrului, for]ei etc.“ Cristian spune c\ nu consider\ c\ face sport atunci când face parkour. Consider\ asta mai degrab\ ca fiind un atribut al lui, având în vedere c\ dezvolt\ ni[te calit\]i cu care omul se na[te: mersul, s\ritul, alergatul, c\]\ratul etc.

„Oricine, prin exerci]iu, o s\ ajung\ s\ se mi[te mai bine!“, concluzioneaz\ acest pionier al mi[c\rii parkour din România.

Oana Iana

MOZAIC • SORRENTO BeTUI Nr. 32(47), mai/iunie 2018

Înc\ nu mi-e foarte clar dac\ denumirea ora[ului italian Sorrento vine de la cuvântul surâs, dar mie a[a-mi place s\ cred. {i mai cred c\ de aceea toat\ lumea e cu zâmbetul pe buze la Sorrento, celebra sta]iune de var\ din Golful Napoli, udat\ de Marea Tirenian\.

Vesel, colorat, mic – dar cochet, plin de turi[ti îmbr\ca]i elegant la ora cinei, Sorrento p\streaz\ mult din luxul de la începutul [i mijlocul secolului al XX-lea, când era o sta]iune estival\ celebr\ în toat\ lumea. Chiar dac\ nu are o plaj\ în adev\-

ratul sens al cuvântului, pozi]ia sa – aproape de Napoli, Pompeii sau Amalfi [i Positano – l-a ajutat s\ se men]in\ ca unul dintre ora[ele c\utate de turi[ti, mai ales ca baz\ pentru explorarea acestei frumoase p\r]i de Italie.

Zâmbete la

BeTUI Nr. 32(47), mai/iunie 2018

În vacan]a noastr\ din aprilie 2016 nu neam cazat în Sorrento, speria]i pu]in de pre]urile hotelurilor, ci la Massa Lubrense, o mic\ localitate aflat\ la aproximativ 9 km de ora[. Dar la Sorrento începeau [i se terminau aproape toate zilele, pentru c\ de aici am luat trenul spre Napoli sau Pompeii, tot de aici am luat vapora[ul spre Amalfi, aici ne-a l\sat autobuzul dinspre Positano [i se mai poate ajunge, pe mare, la Positano, pe insulele Capri sau Ischia. Este un nod care face leg\tura, cu trenul, autobuzul sau vaporul, cu multe destina]ii din împrejurimi [i este, practic, poarta c\tre Coasta Amalfitan\.

Ce e de f\cut în Sorrento? Pia]a central\ a micului ora[ poart\ numele lui Torquato Tasso – faimosul poet din secolul al XVI-lea, care s-a n\scut pe aceste meleaguri. Dinspre Pia]a Tasso se deschide o frumoas\ panoram\ c\tre Golful Napoli [i de aici pornesc, practic, toate drumurile: c\tre marina Grande sau marina Piccola, c\tre Museo Correale (unde pute]i vedea colec]ii de obiecte de art\ [i artefacte romane, printre

turile pe care le-am gustat la Sorrento, pentru c\ mi-e greu s\ le descriu în cuvinte. Pr\jiturile cu crem\ [i glazur\ de l\mâie, înghe]ata, sorbeto, deserturile tradi]ionale cu blat de pandi[pan însiropat bine de tot (cu sirop de l\mâie, ce altceva?!) [i crem\ de mascarpone, torturile de ciocolat\, portocale [i nuci [i muuulte alte

altele), c\tre str\du]ele din centrul istoric al ora[ului sau c\tre Corso Italia, principala strad\ cu magazine [i gelaterii din Sorrento. Pe str\zile pietonale din centrul istoric al ora[ului se g\sesc restaurante pentru toate gusturile [i buzunarele, unde am mâncat pizza, paste [i pr\jituri cu l\mâie memorabile! Nu cred c\ exist\ un loc în care s\ nu m\nânci bine aici, poate, doar, pre]uri prea mari. {i, peste tot dai peste chelneri sau barmani români de treab\, muncitori, prieteno[i, care î]i recomand\ ce e mai bun din meniu. Pentru c\ am pomenit de l\mâi, Sorrento este locul în care s-a n\scut limoncello, deliciosul lichior de l\mâie! Dar la restaurantele [i terasele din zon\ sunt [i vinuri bune sau lichioruri din portocale, pepene galben [i multe alte b\uturi locale absolut delicioase. La capitolul cump\r\turi, merit\ s\ lua]i lichior din magazinele cu produse tradi]ionale, dulce]uri, [erbeturi sau bomboane din l\mâie. Aici, practic, se prepar\ aproape orice din celebrele citrice de Sorrento, chiar [i friptur\ sau pizza cu l\mâie! Fructele se mai g\sesc imprimate pe tot felul de obiecte de buc\t\rie, care mie îmi plac, chiar dac\ uneori sunt la limita bunului gust. Dar s\ nu uit s\ v\ povestesc despre deser-

MOZAIC • SORRENTO

BeTUI Nr. 32(47), mai/iunie 2018

pr\jituri sau fursecuri sunt absolut periculos de bune! Cu ricotta, fistic, c\p[uni, nuci, ciocolat\ sau citrice, pe gustul oricui! Mi-a[ dori s\ revin, într-o zi, în sudul Italiei, pentru c\ au r\mas înc\ multe locuri nedescoperite. Or\[elele dintre Sorrento [i Napoli sau micile porturi din jur sunt locuri de vacan]\ minunate, în care singurul neajuns sunt kilogramele cu care r\mâi dup\ fiecare c\l\torie în Italia!

Ce am mâncat bun Italia+Mâncare=Infinit. Despre gastronomia italian\ a[ putea s\ scriu f\r\ s\ m\ opresc. Noroc c\, la un moment dat, mi s-ar face atât de foame, încât a[ pleca s\-mi fierb ni[te paste, s\ tai ni[te ro[ii cu mozzarella sau s\ înmoi o baghet\ proasp\t\ în ulei de m\sline. Mâncarea este ridicat\ la rang de art\ în Italia [i, a[a cum aceast\ ]ar\ este prima care îmi vine în minte atunci când spun cuvântul vacan]\ – la fel, termenul de mâncare este sinonim cu preparatele italiene, din punctul meu de vedere. Iar sudul Italiei a adunat crema gusturilor din toat\ ]ara. Pizza s-a n\scut la Napoli. Salata Caprese vine… din Capri, certo! Limoncello cel mai bun se face din l\mâile de Sorrento. Deci nu rata]i un limoncello (sau mai multe)

sau salata Caprese în zona Sorrento! Sudul Italiei este foarte generos în preparatele din fructe de mare, care sunt proaspete, delicioase, g\tite simplu [i nu au pre]uri mari, a[a cum v-a]i a[tepta! Trebuie s\ mânca]i midii (Cozze) dac\ vizita]i zona Sorrento: cu sos ro[u, în unt, în suc propriu cu piper sau picante, dup\ gustul fiec\ruia, au un gust divin! Specialit\]ile locale sunt Cozze marinara (cu sos de ro[ii, pu]in ardei iute [i p\trunjel, servite cu felii de pâine pr\jit\) [i Impepata di Cozze – un fel de mâncare foarte simplu, în care midiile proaspete sunt fierte în suc propriu cu piper. Pe[tele este mai scump, dar foarte gustos, proasp\t [i g\tit simplu, cu legume [i ierburi care în aceast\ parte de lume au un gust autentic. Tot legumele [i condimentele sunt de vin\ [i pentru gustul unic al pastelor f\cute în cas\. Am testat Cannelloni cu ricotta [i sos de ro[ii – pastele în form\ de cl\tite, umplute cu brânz\, carne de vit\ [i ro[ii, tortellini [i ravioli – paste umplute cu carne sau brânz\, sos de ro[ii [i busuioc – foarte, foarte bune. {i pastele cu scoici (Pasta alle vongole) merit\ încercate! Când vine vorba despre pizza (fac ce fac [i revin tot la pizza, dar d\ dependen]\!) – alege]i pizza Margherita. Ve]i avea surpriza s\

descoperi]i c\ este altfel decât pe la noi, are un blat mai gros, buc\]i mari de mozzarella gustoas\ [i elastic\, ro[ii cherry t\iate pe jum\tate [i pres\rate din bel[ug, pu]in busuioc proasp\t [i… atât! Nu pot s\ descriu gustul divin… Adev\ratii du[mani ai taliei sunt, îns\, deserturile italiene. Peste tot ve]i da de celebrele Sfogliatelle – un produs de patiserie cu muulte straturi de foitaj, umplut cu ricotta [i pudrat cu zah\r care mie, personal, mi s-a p\rut mult prea dulce. Dar când vine vorba despre Baba al Rhum… nu m\ pot ab]ine:

BeTUI Nr. 32(47), mai/iunie 2018

MOZAIC • SORRENTO

pr\jitura dintr-un aluat de cozonac simplu, înecat în rom, este unul dintre deserturile mele preferate din toat\ lumea! V\ povesteam despre l\mâile de Sorrento, care sunt celebre pentru sucul abundent, aroma [i parfumul speciale. Nu se putea s\ nu inventeze italienii \[tia [i deserturi cu l\mâi, evident. A[a c\ merit\ s\ încerca]i (adic\ s\ înfuleca]i, mai pe române[te) Delizie al Limone, o pr\jitur\ cu pu]in aluat de chec [i muuult\ crem\ de l\mâie. Sigur, ve]i g\si tort de l\mâie, fursecuri cu

BeTUI Nr. 32(47), mai/iunie 2018

l\mâie, tarte, înghe]at\, iaurt, sorbet, chiar [i pizza cu l\mâi de Sorrento! Apoi, multe tarte cu fructe de sezon [i crem\ de vanilie u[oar\ [i dulce, tort cu brânz\ ricotta [i pere [i, bineîn]eles, înghe]at\ fabuloas\, care înso]e[te tot felul de budinci fierbin]i cu ciocolat\ sau fructe.

Pre]urile variaz\ foarte mult de la un local la altul. Midiile nu sunt scumpe, chiar [i la restaurant pute]i g\si un meniu cu midii [i o b\utur\, sub 10 euro. La restaurant, o pizza generoas\ porne[te de la 5 euro [i poate ajunge pân\ la 20, depinde de zone [i preten]iile localurilor. Pr\jiturile sunt cam 3-5 euro.

Unul dintre cele mai bune restautante la care am revenit la Sorrento este L’Abate, în Piazza Sant Antonio nr. 24. S\ nu fi]i surprin[i dac\ în majoritatea localurilor ve]i fi întrebat în limba român\ ce dori]i s\ servi]i!

Cristiana Constantinescu www.prinvacanta.ro

Un ora[ aflat într-o vacan]\ continu\!

ALL INCLUSIVE SAU EXCLUSIVE? Cu siguran]a, „Autor Fair” nu este o destina]ie All Inclusive. Turismul clasic e pe duc\. Vremea geamantanelor `n care `nghesuiam „toat\ casa”, ca s\ nu ne lipseasc\ nimic, s-a cam dus. Turistul modern este educat, caut\ acum experien]e, vrea s\ afle lucruri noi, vrea s\ [tie, vrea s\ cunoasc\.

• • •

5-6 mai 2018, Teatrul Na]ional Bucure[ti, foaierul S\lii Mari Autor, târg de bijuterie contemporan\, singura destina]ie de acest fel în tot Sud-Estul Europei! 80 de designeri de bijuterie contemporan\, 5 continente, 26 de ]\ri

Turismul ghidat de reguli clasice a `nceput s\ piard\ teren. Agen]iile de turism s-au orientat [i ofer\ clien]ilor, pe lång\ clasicele vacan]e de plaj\, pachete turistice destinate diferitelor evenimente, sejururi ]intite, cu diverse tematici. Turismul cultural este, cu siguran]\, o ]int\ pentru tot mai mul]i amatori de art\, iar expozi]iile [i tårgurile sunt pe lista iubitorilor de bijuterii. Bijuteriile de autor sunt o extensie a personalit\]ii, sunt piese de art\ unice care rezoneaz\ cu ceva personal din identitatea aceluia care le poart\, sunt o interfa]\ `ntre posesor [i societate. Romania este un loc `n care bijuteriile au istorie, dac\ ne referim doar la br\]\rile dacice [i la tezaurul creativ l\sat de `nainta[i. Poate chiar de aceea, Romania este o loca]ie legitim\ `n care

un eveniment de anvergur\ trebuie s\ aib\ loc. Pe 5 [i 6 mai, în foaierul S\lii Mari a Teatrului Na]ional Bucure[ti, iubitorii de art\ [i bijuterie contemporan\ au avut ocazia s\ admire crea]iile a peste 80 de designeri din 28 de ]\ri, care au expus la Târgul Interna]ional de Bijuterie Contemporan\, „Autor”. Pentru cei care nu au aflat `nc\, „Autor” este cel mai important eveniment de profil din Romånia [i, `n ultimii ani, a devenit cel mai important eveniment dedicat bijuteriei contemporane din Europa de Sud-Est. Colec]iile designerilor prezenta]i la edi]ia din acest an, a [aptesprezecea, au fost selectate de un juriu interna]ional super creativ [i se adreseaz\ unui public mai larg.

Ingeniozitatea [i creativitatea designerilor nu a avut limite. Vizitatorii au avut ocazia s\ admire tehnici [i materiale foarte diverse – de la metale pre]ioase, aur, diamante, aur alb, la materiale reciclabile, pungi de plastic sau ambalaje pentru cårna]ii nem]e[ti [i conserve din aluminiu transformate `n br\]\ri [i coliere. De remarcat a fost [i varietatea mesajelor transmise verbal de arti[tii bijutieri, fiecare designer a venit cu cåte o poveste, argumentånd `n acest fel inten]ia plastic\, `ntr-un mod poetic [i, de-a dreptul, cuceritor. Ce au alte ]\ri [i noi nu, este un sistem de galerii [i muzee. Ne lipse[te o infrastructur\ care s\ g\zduiasc\ [i s\ sus]in\ astfel de evenimente unde arti[tii bijutieri s\-[i expuna crea]iile.

MOZAIC • SHOPPING

Solu]ia salvatoare g\sit\ de Dan Pier[inaru, fondatorul [i pre[edintele Târgului Interna]ional de Bijuterii Contemporane Autor, a fost Foaierul S\lii Mari a Teatrului Na]ional Bucure[ti. Spa]iul care g\zduie[te un astfel de eveniment, precum „Autor”, are o mare importan]\. De aceea asocierea cu aceast\ loca]ie sofisticat\, `n care se perind\ arti[ti de tot felul, a dat o valoare `n plus evenimentului.

Premiile Autor 2018 • AAA (Autor Awesome Award) a ajuns la Raluca Buzura, pentru colec]ia Specii disp\rute, o medita]ie asupra frumuse]ii vie]ii marine.

71 Krama din Atena. • Premiul Publicului. Cele mai multe voturi din partea vizitatorilor au ajuns la Andreia G. Popescu. Colec]ia sa intitulat\ Ikada îi aduce accesul la urm\toarea edi]ie „Autor”. Este „Autor” o destina]ie turistic\? Da [i nu. Cu siguran]\ nu e o destina]ie pentru toat\ lumea. Este o destina]ie unde `]i cultivi spiritul, unde doamnele [i domnii pot admira [i cump\ra bijuterie contemporan\, doar o dat\ pe an.

Fotografie [i text: Marcel {tef

• Premiul Assamblage a revenit Sarei Shahak, designer din Israel, care a prezentat colec]ia intitulat\ Sharp Nature. • Premiul Athens Jewelry Week, constând în participarea gratuit\ la evenimentul omonim [i Premiul Joya Barcelona, care-i asigur\ participarea gratuit\ la edi]ia 2018 a Joya Barcelona Art Jewellry and Objects, au revenit lui Teodor Siminic care a prezentat un concept inspirat de mitologia româneasc\. • Premiul ELLE a fost cå[tigat de Shuming Chen din China. Chen a impresionat cu o colec]ie intitulat\ Monitoring in the dark, conceptul s\u propunându-[i s\ atrag\ aten]ia asupra constrångerilor din societatea contemporan\. • Premiul Krama Institute a fost cå[tigat de Ana Marchetanu care a prezentat colec]ia Unicepts. Premiul a fost creat special pentru ea de c\tre Institutul de bijuterie contemporan\

CU TU LT RIS UR M AL

MOZAIC / TURISM CULTURAL

12-15 07 2018 Edi]ia 22, Cara[Severin

Cu un public interna]ional din ce în ce mai numeros, G\râna, satul dintre mun]i, va g\zdui patru zile de concerte [i experien]e muzicale dedicate pasiona]ilor de jazz.

Unul dintre cei mai populari muzicieni ai Cubei [i cel mai efervescent pianist al genera]iei sale revine în România cu o prezen]\ special\ la G\râna. Roberto Fonseca aduce pe scen\ cel mai nou album, ABUC, care exploreaz\ originile jazz-ului din Cuba, „Tierra Santa”. Pentru c\ muzica lui Fonseca trebuie tr\it\ cu aceea[i pasiune cu care este cântat\, seara de sâmb\t\ e dedicat\ contrastelor – american jazz, world music, bolero [i son cubano într-un singur concert mult a[teptat. Solista sud-coreean\ Youn Sun Nah, unic\ prin simplitate [i improviza]ie, va fi prezent\ pe scen\ al\turi de chitaristul suedez Ulf Wake-

Transport cu ma[ina Din orice col] al ]\rii vii, trebuie s\ ajungi la Re[i]a sau la Slatina Timi[. De aici începi urcarea spre G\râna. Ambele drumuri [erpuiesc prin p\duri cu panorame deosebite.

nius, fost membru în Oscar Peterson Quartet. Youn Sun Nah, voce cunoscut\ la festivalurile din toat\ lumea, î[i va promova în premier\ albumul lansat în 2017, She Moves On. Apreciat pianist italian al ultimului deceniu, Kekko Fornarelli va fi prezent pe scena G\râna Jazz Festival al\turi de membrii trioului cu care în martie anul acesta a lansat un nou album – Abaton. Dup\ concertul extraordinar g\zduit de G\râna Jazz Festival acum 3 ani, organizatorii propun publicului o alt\ întâlnire special\ cu Stefano Battaglia Trio. Pianistul Stefano Battaglia, contrabasistul Salvatore Maiore [i bateristul Roberto Dani reu[esc s\ ofere ascult\torilor

Car-pooling

Parcare

Dac\ nu g\se[ti nicio variant\ de transport, pune o întrebare pe grupurile de Facebook dedicate festivalului. Cu siguran]\ se g\sesc variante de transport la care te po]i al\tura.

Trei stele ale jazzului scandinav – pianistul norvegian Bugge Wesseltoft [i suedezii Dan Berglund la contrabas [i Magnus Öström la baterie – au pus de curând bazele unui trio de excep]ie. G\râna Jazz Festival are bucuria de a g\zdui unul dintre primele concerte ale trioului Rymden.

~]i recomand\m s\-]i la[i ma[ina la hotel sau în parcarea cu plat\. Parcarea la intrarea în incint\ nu este permis\ – locurile sunt rezervate pentru arti[ti [i organizatori.

prezen]i la concertele lor o experien]\ intens\ [i complex\, greu de [ters dintre amintiri. Ace[tia par s\ construiasc\, de la un concert la altul, un limbaj doar al lor, marcat de o amprent\ emo]ional\ puternic\ [i o stilistic\ original\. Multiplu premiat al ECHO Jazz, trompetistul [i pianistul german Sebastian Studnitzky va prezenta publicului din Poiana Lupului proiectul s\u KY-organic, rezultatul c\ut\rilor lui artistice din ultimii ani [i titlul ultimului s\u album, lansat în 2017. Sub titulatura KY, muzicianul a dezvoltat de-a lungul a 6 ani un proiect valoros ce con]ine straturi [i sonorit\]i diverse, precum [i experiment\ri melodice. Studnitzky combin\ virtuozitatea la pian cu sunetul aparte al trompetei, iar compozi]iile sale au o claritate [i o tonalitate înv\luitoare, fiind, în acela[i timp, sofisticate. Improviza]ii, armonii indie pop, ritm [i romantism, toate definesc un stil distinct cu priz\ la publicul avizat de jazz.

Plimb\ri [i trasee turistice Arealul festivalului este unul s\lbatic [i demn de descoprit în profunzime, la pas sau cu bicicleta. Descoper\ Parcul Na]ional Semenic, înfiin]at în 1982, un areal protejat

ce cuprinde 36.124 hectare de p\duri, dealuri, lacuri [i råuri. Plimb\rile la pas în împrejurimi vin cu tenta]ia de a culege mure, afine, ciuperci [i alte roade naturale –

te sf\tuim s\ respec]i natura [i s\ fii foarte atent la ce la[i `n urma ta. ~n zon\ exist\ 3 lacuri vestite pentru farmecul locului: 3 ape, V\liug (ambele potrivite pentru sc\ldat) [i Breazova.

Jazz

G|RÂNA

BeTUI Nr. 31(46), mai/iunie 2018

FESTIVAL

Variante de cazare În cazul în care nu g\se[ti loc de cazare în G\râna, exist\ posibilitatea de a sta la hotelurile sau pensiunile din împrejurimi, respectiv Valiug, Crivaia, Semenic sau chiar Re[i]a. O alternativ\ este cazarea la gazde. Sunt foarte mul]i s\teni care închirieaz\ camere sau case întregi pe durata festivalului.

Camping Camparea se poate face pe dealuri, peste drum de scen\ sau în cur]ile s\tenilor. Serile la G\râna sunt, pe cât de frumoase, pe atât de friguroase. Este important s\ fi]i înarma]i cu echipamentul potrivit pentru camping: izoprene, saltele [i saci de dormit.

Sunete, voci [i instrumente din Coreea, Suedia, Cuba, Italia, SUA, Fran]a, Israel, Germania [i Norvegia fac parte din line-up-ul edi]iei cu num\rul 22.

Trei muzicieni europeni cu personalit\]i puternice [i complementare vor cânta la G\râna sub numele Bandes Originales. Violoncelistul francez Vincent Courtois [i saxofoni[tii Daniel Erdman (Germania) [i Robin Fincker (Fran]a) aduc la via]\ cel mai recent album, o experien]\ muzical\ cinematic\, inspirat\ de muzica de film creat\ de ace[tia. Va fi o c\l\torie liber\ [i riguroas\ în lumea cinemaului cunoscut de noi, un soi de reverie muzical\ foarte personal\. Violonistul polonez Adam Baldych vine la G\râna al\turi de grupul norvegian Helge Lien Trio [i saxofonistul Tore Brunborg, cu noul album Brothers, menit s\ celebreze amintirea fratelui s\u. La edi]ia 2018, concertele G\râna Jazz Festival se vor desf\[ura pe trei scene: în Poiana Lupului, Biserica Catolic\ din satul V\liug [i Hanul La R\scruce, locul în care a avut loc prima edi]ie a festivalului, în urm\ cu 22 de ani.

Simona Giura www.garana-jazz.ro

MOZAIC • ADS BeTUI Nr. 32(47), mai/iunie 2018

Mici, `n form\ de lun\, rotunjoare, umplute cu creme fine, m\ricele, în form\ de stea, mititele, `n form\ de inimioare sau sofisticate, `n straturi colorate, deliciile Corinne Chocolat sunt dulci, dar nu con]in zah\r. Gustul special, savoarea dulceacri[oar\ de meri[or, aroma puternic\ de nuc\, parfumul rafinat al nectarului de agave, textura variet\]ilor de alune sau exoticul gust al ghimbirului fac din Corinne Chocolat cadoul perfect de s\rb\tori. Corinne Chocolat este alternativa la dulciurile procesate sintetic, o ciocolat\ care poate fi consumat\ atåt de pofticio[i cåt [i de cei care evit\ zah\rul.

Z \ ah\r!” r \ f e c l u D „ a t a l o Cioc

www.corinnechocolat.ro

+40 744 303 903 facebook.com/corinnechocolat

BeTUI Nr. 32 (47), edi]ie nou\ â&#x20AC;¢ mai/iunie 2018