Istoria literaturii rom`ne contemporane. 1900—1937
317
urm[ ale Bujore=tilor (ging[=iile verbale ale lui Amos), se men\ine =i ]n alte ]ncerc[ri teatrale ale scriitorului. }n Comedia inimii (1919), nehot[r`rea lui +erban ]ntre dragostea trupeasc[ =i cea sufleteasc[ e un astfel de exces literar, care-i d[ piesei un caracter mai mult retoric, f[r[ putere de convingere. +i ]n Gre=eala lui Dumnezeu (1927) se vorbe=te =i se discut[ cu mult prea mult asupra ingratitudinii copiilor fa\[ de sacrificiile p[rin\ilor, — a Alinei fa\[ de b[tr`nul arhitect Alexe B[leanu. Psihologia =i generozitatea lui Amos, prezent[ =i ]n Comedia inimii, se prelunge=te =i aici ]n apari\ia t`n[rului arhitect Scutaru, ce se sacrific[ pe sine pentru fericirea rivalului s[u, Horia Cantemir. De=i ab[tut[ ]n fars[, ea e =i mai evident[ ]n Nevestele lui Ple=u (1921), ]n care ajutorul de grefier Hristache Ple=u, din spi\a lui Justus Haederling, din Prostul lui Fulda =i a spi\erului Amos Bujorescu, dob`ndind o mo=tenire, e exploatat de Marina, birta=a bufetului Palatului Justi\iei =i de t`n[rul ei amant Stolnici. Alt om dec`t cel =tiut ]n primele acte, energic =i inflamabil pe nea=teptate, Ple=u se scutur[ de Stolnici =i se ]nsoar[ cu Marina, a=a cum se b[nuia de la ]nceput. Aceea=i r[zbunare a binelui ]mpotriva r[ului ]ncununeaz[ ]n Stap`na (1923); ajuns ginerele boierului, dup[ dou[zeci de ani, vechilul Stoica Breazu, care ]=i scoate ]nc[ p[l[ria ]n fa\a nevestei lui, Tecla, ca =i diversele dispozi\ii testamentare ale b[tr`nului Bala= aduc ceva din cea mai bun[ atmosfer[ a Bujore=tilor; ]mpotriva acestor dispozi\ii arbitrare, t`n[ra copil[ Dida se va m[rita cu Gheorghe, fiul administratorului mo=iei, repet`nd povestea declas[rii mamei ei. }n definitiv, ca mai to\i scriitorii, Caton Theodorian este autorul unei singure piese, Bujore=tii, cu viziunea a dou[ tipuri de oameni, ce revin sub diferite forme tot mai sl[bite: un tip puternic, voluntar, n[prasnic chiar, maniac ]n anumite privin\e, tipul b[tr`nului Bujorescu — =i antipodul lui, tip poate bovaric, al unui suflet serafic, bl`nd, bun, generos, naiv p`n[ la prostie, plin de poezie, tipul lui Amos Bujorescu, spi\erul din Hu=i.