Istoria literaturii rom`ne contemporane. 1900—1937
103
cien\a de expresie se agraveaz[ =i prin improprietate; rareori s-a zb[tut un poet ]ntr-un cerc mai restr`ns de cuvinte, ]ntrebuin\ate =i ele imprecis. }n afar[ de acest lirism de o puternic[ emotivitate nerealizat[, G. Gregorian a publicat ]nainte de r[zboi ]n Convorbiri critice c`teva poezii „de concep\ie“ ca: }n Sahara, Pe Golgota sau oda Omul, ce au dezl[n\uit entuziasmul criticii ra\ionaliste a timpului tocmai prin natura lor discursiv[ =i ra\ionalist[. }n realitate =i Pe Golgota =i }n Sahara sunt laborioase =i onorabile compozi\ii ]n genul romantic de acum o sut[ de ani, — ]n felul Cet[\ii soarelui a lui Corneliu Moldovanu, la fel de pre\uit[ la Convorbiri critice. Poezie retoric[, azi inacceptabil[. Produc\ia mai recent[ a poetului ]n La poarta din urm[ se virilizeaz[ prin accent; voin\[ de desc[tu=are din materie, pentru a evada ]n astral, ca fond; amestec de suavitate cu vulgaritate brutal[ de limb[, ca form[. Dar =i ]n acest volum, filozofic ]nc[, de revolt[ ]mpotriva destinului =i a nimicniciei universale, ca brusc[ trecere de la efuzie liric[ la pamflet antiburghez, ca =i, mai ales, ]n S[rac ]n \ar[ s[rac[, de pur[ revolt[ social[ =i sub raportul dualit[\ii suflete=ti, dar cu deosebire sub cel al expresiei aspre, viguroase, plebee =i cinice, influen\a poeziei lui Tudor Arghezi este vizibil[1. M. S[ulescu. Torturat de nelini=te metafizic[, M. S[ulescu (1888—1916) =i-a destr[mat poezia ]ntr-o serie de ]ntreb[ri ]n jurul sensului vie\ii, ]ntreb[ri ce pot p[rea o\ioase unor spirite pu\in meditative sau definitiv resemnate din prea mult[ medita\ie, dar care tr[deaz[ o sensibilitate ]nfrigurat[, generatoare de poezie a nelini=tii, a nesiguran\ei, a nostalgiei de a fi aiurea, paralizat[ totu=i de ]ndoiala c[ s-ar putea s[ fie mai bine aici, a solidarit[\ii cu ]nainta=ii ce s-au zb[tut ]n acelea=i probleme, pe care poate 1 G. Gregorian, Poezii, Ed. Casa =coalelor, 1921: La poarta din urm[, [1934]; S[rac[ \ar[ bogat[, [1936].