Crâmpeie Istorice Oradea-Mare; 169 de la dieceza de Cluj-Gherla; 10 parohii de rit greco-rutean de la episcopia de Hajdúdorogh; 11 aparţinătoare diecezei de Muncaci din Cehoslovacia şi 17 enorii din eparhia de Stanislaw din Polonia. Acelaşi act oficial mai stabilea că reşedinţa noii episcopii de Maramureş este oraşul Baia Mare (novae autem
huius dioecesis sedem episcopalem in urbe BaiaMare constituimus), iar biserica din localitate cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” era ridicată la rangul de catedrală episcopală (cathedram vero episcopalem in ecclesia Beatae Mariae Virgini in caelum Assumptae dicata, in eadem urbe sita, erigimus). Pentru credincioşii ruteni 20
Lumina Credinţei de pe teritoriul diecezei maramureşene era prevăzută constituirea unui vicar general special de acelaşi rit, care urma să fie ales şi să rămână sub ascultarea episcopului de Maramureş. Cât priveşte ordinea ierarhică, noua eparhie devenea sufragană mitropoliei cu sediul în Blaj, care laolaltă cu cele patru dieceze subordonate alcătuiau o unicam provinciam ecclesiasticam. Noua configuraţie care a prins forme în Biserica greco-catolică la începutul anilor 30 ai veacului trecut s-a dovedit a fi nu numai expresia nevoii de adaptare, printr-o mai bună aşezare în teritoriu a structurilor instituţionale de la toate nivelurile, cât mai ales a imperativului de dinamizare a vieţii religioase a credincioşilor, prin consolidarea şi înmulţirea centrelor de putere ecleziastică. Continuând să rămână pe parcursul perioadei interbelice tributară reprezentării geografice pe care o avuse în spaţiul fostului Imperiu austro-ungar, Biserica română unită s-a aflat în permanenţă, prin figurile clericale şi laice proeminente din sânul ei, în căutarea unor strategii de răspuns la multiplele provocări de ordin confesional, pastoral sau cultural pe care epoca sus numită le-a generat din plin. În ce măsură a reuşit să identifice şi să pună în aplicare cele mai bune soluţii o demonstrează elocvent şi episodul descris pe larg în paginile de mai sus. Dr. Lucian TURCU