Semnele Timpului - februarie 2008 by emy_plescan heaven

SEMNELE

timpului FEBRUARIE 2008

REVIST~ DE ANALIZ~ {I OPINIE CRE{TIN~

4 lei

Anul [obolanului Neo-ateismul contraatac` Seduc]ia economic`

G G

Revolta episcopilor Pedeapsa cu moartea

2/2008

SEMNELE TIMPULUI

Sumar FEBRUARIE 2008

www.semneletimpului.ro VOLUMUL 20 NR. 119 SERIE NOU~ Revista a ap`rut \n limba englez` \nc` din 1840. Fondat` \n 1908, \n România ea a fost publicat` pân` \n 1942. Seria nou` a fost \nceput` \n 1990. Apare o dat` pe lun`.

DIRECTOR: Lucian Cristescu REDACTOR-{EF: Cristian M`gur` COLEGIU DE REDACT ¸IE: Dorin Aiteanu, Marius Andrei, Daniel Albu, M`d`lin Avramescu, Florian Cârnu, Diana Gavajuc, Adrian Neagu, Bianca Neac[u, Marius Necula, Lauren]iu Nistor, Steliana Nzikou, Flavius Pan`, Beniamin Pascu, Attila Peli, Cristina Peli, Anca Porumb, Florian Ristea. CORECTURA˘: Adela B`nc`u-Burcea GRAFICA˘ ¸SI TEHNOREDACTARE: C`t`lin Ciolca SECRETAR DE REDAC}IE: Cristina Ru]` Tel: 021/269.03.38 ISSN 1453-7060 2/2008

Editorial

1 |n c`utarea normalit`]ii pierdute

Ultima or`... 2 {tiri

Religie 6 Vor fi proroci Dup` cine s` mergem?

12 Neo-ateismul contraatac` 18 Biblia vs. Coran: finala mondial`

Politic 22 Revolta episcopilor

Cultur` 24 Anul [obolanului 31 Citatul ST

32 R`s`ritul infirm

Social 34 Doctore, po]i s`-mi comunici moartea? O zi cu doctorul... Lyubomir Petrof

ADRESA REDACT ¸IEI: Editura Via]` [i S`n`tate, Str. Labirint 116, Sector 3, BUCURE{TI Telefon: +402 (1) 323 4895 Fax: + 402 (1) 323 0040

38 Pedeapsa cu moartea O „foaie de turnesol” \n cocteilul etic al societ`]ii moderne

Economic 45 Seduc]ia economic`

45 Semnele Timpului Februarie 2008

Opinie |n c`utarea normalit`]ii pierdute CRISTIAN M~GUR~

limatul \n care ne sau abnega]iei \n slujba Atmosfera ap`s`toare dintr-un spital de ducem traiul zilnic este interesului public. Nimeni parc` tot mai irespirabil. boli nervoase [i obsesia divertismentului – nu are t`ria s` afirme c` face Dezbaterile politice sunt com- cele dou` ingrediente coautoare ale clima- ceva pentru interesul perbativitate de stadion, \msonal. Dimpotriv`, toate tului \n care se complace România de la o emisiunile proaste, to]i brânceal`, excomunicare sever`, totul se prezint` \ntr-un vreme \ncoace. Nu se ive[te la orizont nimic politicienii sau membrii \ncrâncenat care pe care... |n administra]iilor locale sus]in contrapartid`, presa se ocup` prea grav sau prea urgent care s`-i bruieze c` sunt desprin[i din porcu bomb`neal` de fond [i, traseul [i s-o \nscrie \n calmul [i sobrietatea tretul ideal al Samariteanucând simte c` interesul cet`din Biblie. Cinstea lor [i cu care se discut` \n Occident despre marile lui ]eanului nu se mai afl` pe buna-credin]` sunt, chicrize ale omenirii. Tot ce este cu adev`rat purile, la fel de evidente ca agenda ale[ilor, iese din tran[ee [i trece la asalt... Românul \ngrijor`tor \n lume se dizolv` la noi \n ges- [i legea atrac]iei gra neao[ particip`, din fotoliu, la vita]ionale. Vorb`ria le este rezolvarea marilor probleme ticula]ie isteric` sau resemnare paralizant`. cu[er, fapta, cel pu]in na]ionale sau se dezl`n]uie pe \ndoielnic`. forumuri, tot mai incisiv, pe Ce ar fi de f`cut? Cum m`sur` ce-[i resimte neputin]a \ntru remedierea s-ar putea rezista asaltului divertismentului ieftin, situa]iei de ansamblu. Dac` scap` teaf`r din gâlceava cum se poate repudia modelul politicianului venal? creat` \n jurul interesului cet`]eanului, este preluCum se pot metaboliza atmosfera ap`s`toare [i at prompt de epopeea purulent` a Elodiei. {i dac` resentimentul generalizat \n care România se comnici aici nu-[i g`se[te lini[tea, mai are de \ncercat place de ceva vreme \ncoace? |mi place modul \n oferta enterteinerilor de serviciu. {i ce s` alegi? |n care Constantin Noica le-a vorbit lui Gabriel Liiceanu cele mai multe emisiuni de divertisment, cei care se [i lui Andrei Ple[u despre condi]ia culturii umaniste: ocup` cu distrarea na]iunii nu vor s` zâmbe[ti, nu „|n cultur`, dragii mei, trebuie s` po]i face dovada cultiv` umorul inteligent [i stenic, ci, dimpotriv`, rangului pe care \l de]ii. |n cultur` nu te na[ti niciostorc rânjete cuprinz`toare de la galeria din pladat` \n condi]ia de prin]; trebuie s` ob]ii tou, prefer` b`[c`lia [i epuizarea telespectatorului recunoa[terea ei. E[ti deci mereu \n condi]ia fiilor prin reprezenta]ii lungi [i chinuitoare. nelegitimi ai lui {tefan, care trebuie s` fac` dovada Este evident c` \n acest context \]i pui problema c` sunt os domnesc. Dar, odat` ce sângele regesc supravie]uirii. Dar nu \n orice condi]ii. Ce e de f`cut ]i-a fost recunoscut, nu te mai po]i purta oricum. ca s` nu te pierzi cu firea [i s` te po]i \ngriji \n conComportarea ta trebuie s` se a[eze la nivelul a ceea tinuare de tot ceea ce \nseamn` bun-sim], intece ai dovedit c` e[ti. Voi a]i ob]inut deja condi]ia de ligen]`, discre]ie sau valoare, \n sensul s`u cel mai prin]i [i, ca atare, trebuie s` v` comporta]i princiar cuprinz`tor? Dar, mai ales, cum o po]i face f`r` s` \n cultur`; trebuie s` v` onora]i rangul [i s` da]i ceea pierzi masiv, pe toate fronturile? Cum s` te p`strezi ce se a[teapt` de la voi. De fapt, a]i ajuns \n situa]ia departe de modelele de succes cele mai facile [i s` când nu mai pute]i pierde partida decât \ntr-un nu pari totu[i o figur` desprins` din icoane? Cu alte singur fel: nejucând-o.” cuvinte, cum po]i sluji valorilor autentice [i s` nu Dac` \n spa]iul culturii \nalte se p`[e[te atât de r`mâi un marginal? Nimeni nu se \ndoie[te c` specnobil, cu atât mai mult se impune, cel pu]in \n cadrul tacolul dezavuabil pe care \l furnizeaz` clasa politic` credin]ei cre[tine, recuperarea imaginii Creatorusau o parte a mass-mediei române[ti este, dincolo lui, imagine care a stat la baza constituirii originare de justific`rile de circumstan]`, un abuz. {i asta se a omului. Este alegerea care poate scoate România poate observa tocmai din discursul afi[at \n disdin atmosfera irespirabil` \n care se tot complace. putele publice, unde, de cele mai multe ori, se preEste partida noastr` \ntru g`sirea normalit`]ii pierfer` exerci]iul lirico-demagogic al reformei, al onoarei dute. ST

Februarie 2008 Semnele Timpului 1

{tiri S~N~TATE

Medicii avertizeaz`: Aparatura electronic` distruge s`n`tatea Telefoanele mobile, aparatura de birou, iPod-urile la care ascult`m muzic`, toate acestea afecteaz` \n mod negativ corpul uman, conform ultimelor studii. Chiar dac` \n cazul multor aparate, efectele nocive nu sunt foarte cunoscute, medicii avertizeaz` c`, de exemplu, ascultarea muzicii \ntr-un mod excesiv cu ajutorul c`[tilor (la mp3 playere, mp4 playere, iPod-uri) duce, \n timp, la pierderea auzului. Aceste dispozitive au capacitatea de a reda sunetul la 105-120 de decibeli (cât un concert rock sau decolarea unui avion). Dac` cineva ascult` zilnic muzic` la aceast` intensitate, timp de o or`, atunci cu siguran]` va surzi, sus]in cercet`torii de la Universitatea din Northwestern. Speciali[tii recomand` s` se respecte anumite reguli pentru ca problemele de s`n`tate s` poat` fi evitate. |n primul rând, dispozitivele de redare a muzicii prin c`[ti nu ar trebui s` fie folosite mai mult de 60 de minute pe zi. Apoi, muzica ar trebui ascultat` la un volum cu 60% mai mic decât capacitatea maxim` a aparatului. Având \n vedere c`, pân` \n prezent, s-au vândut peste 20 de milioane de exemplare de iPod-uri,

medicii au \ncercat s` descopere [i alte efecte negative ale folosirii acestor electronice. Un studiu american, efectuat pe 100 de oameni cu pacemakere (aparate electrice care stimuleaz` ritmul cardiac anormal; stimulatoare cardiace), a ar`tat c` iPod-ul interfereaz` cu aceste dispozitive. Dac` un iPod este ]inut la câ]iva centimetri de piept, mai mult de 5 secunde, \n 50% dintre cazuri vor ap`rea interferen]e. La fel de nocive sunt [i aparatele de la birou. Este demonstrat c`, \n aerul din jurul imprimantei, nivelul particulelor toxice este de 5 ori mai mare decât lâng` o autostrad`. Cele mai nocive sunt imprimantele de la birou care func]ioneaz` cu ajutorul laserului, pentru c` elibereaz` \n aer particule mici din tu[ul cu care imprim`. Cei care inspir` timp \ndelungat aceste particule mici de tu[ risc` s` sufere de boli de inim`, boli respiratorii sau cancer. Num`rul mare de aparate electronice a dus la apari]ia unui nou tip de poluare, [i anume poluarea electric`. Cantitatea

mare de electricitate face ca \n aer s` \[i fac` apari]ia undele electromagnetice. Aceste unde ajut` microbii [i bacteriile din aer s` se fixeze mult mai bine \n ]esutul pulmonar. Ceea ce ne face mult mai predispu[i la infec]ii. |n plus, s-a dovedit c` poluarea electric` este responsabil` pentru faptul c` femeile se simt obosite [i, uneori, pentru cre[terea \n greutate. Undele electromagnetice duc la oboseal` cronic`, insomnii [i depresie. Pentru a evita aceast` poluare electric`, atunci când un aparat nu este folosit, este recomandat` scoaterea lui din priz`. De asemenea, este cunoscut faptul c` tastatura [i mouse-ul sunt locuri ideale pentru \nmul]irea bacteriilor. Pe o tastatur`, bacteriile nocive corpului uman supravie]uiesc de la dou` ore pân` la o zi, iar \n acest timp se \nmul]esc, arat` un studiu efectuat la Spitalul Northwestern din Chicago. Cele mai comune bacterii care se g`sesc pe tastatur` pot produce infec]ii abdominale, infec]ii ale pielii, tractului urinar [i infec]ii la nivelul sângelui. ST

Semnele Timpului Februarie 2008 2

SOCIAL

România: un NU r`spicat c`s`toriilor homosexuale Senatorii juri[ti din Parlamentul României au amendat, la \nceputul lunii, Codul familiei [i au specificat clar, \n articolul 1, c` familia se bazeaz` pe c`s`toria dintre un b`rbat [i o femeie, [i nu pe uniunea \ntre so]i, a[a cum era pân` acum \n textul de lege. Modificarea nu las` loc de interpretare: c`s`toria nu poate fi oficiat` \ntre persoane de acela[i sex. |n momentul de fa]`, cuplurile homosexuale nu sunt recunoscute [i nu au niciun fel de drepturi. „Am vrut s` specific`m din primul articol c` o c`s`torie poate avea loc doar \ntre un b`rbat [i o femeie, mai ales c` \n ultima vreme au fost mai multe asocia]ii care au vorbit despre posi-

bilitatea c`s`toriei \ntre homosexuali. |n acest demers am ]inut cont de va-lorile societ`]ii [i de dimensiunea cre[tin` a poporului român”, declara senatorul Virginia Vedina[. |n replic`, pre[edintele Asocia]iei ACCEPT – organiza]ie care ap`r` [i promoveaz` drepturile homosexualilor [i ale lesbienelor –, Florin Buhuceanu, sus]ine c` argumentele senatorilor sunt ridicole, iar modificarea Codului familiei este inutil`. „Invocarea Bibliei este absolut absurd`, pentru c` nu exist` acolo niciun model de c`s`torie care s` corespund` realit`]ilor de ast`zi. |n Biblie este men]ionat c` se practica poligamia, rela]iile dintre tat` [i fiic`, or nu cred c` astea sunt modelele pe care le doresc a fi promovate senatorii juri[ti”, a declarat Buhuceanu. |n plus, acesta sus]ine c` ini]iativa

adoptat` \n Comisia juridic` a Senatului nu aduce nimic nou [i este neconstitu]ional`. „Modific`rile \ncalc` principii fundamentale \n materia drepturilor omului, recunoscute prin Constitu]ia României”, a mai precizat acesta. Cât prive[te situa]ia \n Uniunea European`, c`s`toriile homosexuale sunt acceptate \n Spania, Belgia [i Olanda. Dac` aceste ]`ri recunosc c`s`toriile, \n altele, ca Finlanda, Fran]a, Germania, Luxemburg, Suedia, Marea Britanie, Cehia, Slovenia [i Ungaria, sunt recunoscute uniunile civile/consensuale sau parteneriatul \nregistrat, \n timp ce alte ]`ri, Austria [i Portugalia, nu au legiferat acest domeniu, \ns` le recunosc partenerilor de acela[i sex anumite drepturi, dup` o anumit` perioad` de convie]uire – \n convie]uirea ne\nregistrat`. ST

RELIGIE

{eful anglicanilor vrea lege islamic` \n Marea Britanie Liderul Bisericii Anglicane, Rowan Williams (foto), a stârnit polemici la \nceputul lunii, dup` ce a afirmat c` includerea unor aspecte ale legii islamice, Sharia, \n societatea britanic` este inevitabil`. Comentariile sale au declan[at imediat reac]ii aprinse, inclusiv din partea premierului Gordon Brown.

{eful spiritual al celor 77 milioane de anglicani din lume a spus c` Sharia trebuie primit` cu deschidere de spirit [i c` este posibil ca un dia-

log cultural pe anumite teme s` duc` la un „aranjament constructiv”. El a subliniat \ns` c`, \n societatea britanic`, nu este loc pentru „pedepsele extreme” [i discriminarea femeilor. Alte religii beneficiaz` de o anume toleran]` când respect` reglement`rile \n vigoare \n Marea Britanie, a subliniat prelatul, care a propus o „ajustare constructiv`” a tradi]iilor musulmane \n anumite domenii, precum diferendele conjugale. Practic, continuare \n pagina 4

Februarie 2008 Semnele Timpului 3

{tiri CULTUR~

Pies` de teatru cu Isus \n postura de homosexual Corpus Christi – o pies` de teatru care |l prezint` pe Isus drept un homosexual sedus de Iuda – va fi pus` \n scen` luna aceasta, la Sidney, Australia, \n cadrul unei s`rb`tori a homosexualilor [i lesbienelor. Piesa |l descrie pe Isus [i pe ucenicii S`i ca homosexuali, prezint` scene \n care Isus celebreaz` o c`s`torie gay \ntre doi apostoli [i se \ncheie cu episodul \n care Hristos este crucificat. Dincolo de criticile primite, piesa a provocat mai multe proteste [i atentate cu bomb` atunci când a fost jucat` pentru prima dat`, \n Statele Unite, \n 1997. Un grup de musulmani l-au condamnat atunci la moarte pe americanul Terrence McNally (foto), scriitorul piesei, care este homosexual. Acesta sus]ine c` a scris piesa pentru a trasa câteva paralele \ntre persecutarea lui Isus [i respingerea de care el, ca tân`r homosexual, s-a lovit \n Texas \n timpul adolescen]ei. Biserica Anglican` din Australia a reac]ionat imediat, episcopul Robert Forsyth acuzând c` piesa „este un nonsens istoric” [i c` „este deliberat ofensatoare” la adresa cre[tinilor. De[i a recunoscut c` piesa poate fi ofensatoare, regizorul australian Leigh Rowney sus]ine c` vrea s` provoace o dezbatere pe aceast` tem` \n rândul membrilor bisericii. ST

continuare din pagina 3 arhiepiscopul a cerut ca \n Marea Britanie s` func]ioneze \n paralel dou` sisteme juridice, dintre care unul, Sharia, este recunoscut pentru aspectele sale dure. {eful Bisericii Anglicane a precizat, \n urma scandalului provocat de aceste declara]ii, c` se refer` la legile privind c`s`toria sau chestiunile financiare, [i nu la elementele radicale ale legii musulmane. Presa britanic` a avertizat \ns` c`, \n cazul \n care o astfel de m`sur` ar fi adoptat`, tribunalele islamice ar putea aproba poligamia [i ar \mpiedica

institu]iile financiare s` perceap` dobând` la \mprumuturile acordate. Sharia este codul de legi islamic, bazat pe Coran [i pe practicile [i \nv`]`turile profetului Mahomed, care acoper` un spectru larg de probleme, de la politic`, guvernare, comer] pân` la aspectele banale din via]a de zi cu zi a credinciosului musulman. |n Occident, Sharia a fost deseori redus` la aspectele extreme ale unor pedepse – condamnarea la moarte pentru apostazie, uciderea cu pietre pentru adulter, amputarea mâinii pentru furt. ST

MEDIU

De foame, oamenii din Haiti m`nânc` p`mânt Scumpirea alimentelor \i determin` pe locuitorii din Haiti, cea mai s`rac` ]ar` din Caraibe, s` consume lut galben, conform edi]iei electronice a cotidianului International Business Time.

|n mod tradi]ional, fiind foarte bogat \n calciu, lutul galben era amestecat cu sare [i ulei [i era folosit ca supliment alimentar de c`tre femeile \ns`rcinate. Ast`zi \ns`, acesta a ajuns principala surs` de hran` pentru locuitorii ]`rii. Din cauza cre[terii pre]urilor la nivel mondial, dou` por]ii de orez se vând acum cu 60 de cen]i, fa]` de

cei 50 cât costau luna trecut` [i dublu fa]` de aceea[i perioad` a anului trecut. Chiar [i pre]ul lutului comestibil a crescut cu 1,50 de dolari fa]` de anul trecut. Astfel, pentru 100 de biscui]i, o familie este nevoit` s` cumpere lut de 5 dolari. Agen]ia ONU pentru Hran` [i Agricultur` a decretat stare de urgen]` \n Haiti [i \n alte ]`ri din Caraibe. Numai \n Haiti se estimeaz` c` 80% din popula]ie tr`ie[te \n s`r`cie, 66% lucreaz` \n agricultur`, iar, din totalul popula]iei, jum`tate nu [tiu s` scrie sau s` citeasc`. De altfel, mai mult de 76% dintre cet`]enii haitieni sunt for]a]i s` tr`iasc` cu doar 2,25 de dolari pe zi. Malnutri]ia este foarte r`spândit` [i omoar` unul din cinci copii cu vârsta de pân` la cinci ani. ST Semnele Timpului Februarie 2008

MEDIU

Criza agrar` amenin]` Asia de sud

Cel mai afectat va fi masivul Himalaya. Topirea \ntr-un ritm \ngrijor`tor a ghe]arilor creeaz` lacuri la baza mun]ilor, care ar putea s` inunde a[ez`rile din regiune. |n acela[i timp, pentru c` ghe]arii sunt principala surs` de ap` care alimenteaz` 9 râuri importante din Asia, peste 1,3 miliarde de oameni risc` s` r`mân` f`r` ap` potabil`.

|ngrijor`tor este faptul c` rata de topire a ghe]arilor de pe Everest a crescut de la 42 de metri pe an (1940-2001) la 74 de metri \n prezent, ceea ce a dus la formarea de lacuri glaciare imense. „|n cazul mun]ilor Himalaya, totul se \ntâmpl` foarte rapid”, a declarat, pentru Reuters, Julia Marton-Lefevre, directorul general al World Con-

servation Union (IUCN), cu ocazia \ntâlnirii anuale a Forumului Economic Mondial. Cercet`torii estimeaz` c`, \n jurul anului 2050, ghe]arii se vor topi \n totalitate, l`sând \n urm` un teritoriu arid. Locuitorii din China, India [i Pakistan vor fi cei mai afecta]i de transform`rile din Himalaya. ST

Februarie 2008 Semnele Timpului 5

Pagini \ngrijite de Steliana Nzikou

Speciali[tii \n agricultur` avertizeaz` c` Asia de sud [i de sud-est va trece printr-o grav` criz` agrar` \n urm`torii 10 ani, din cauza \nc`lzirii globale, care va transforma ghe]arii de pe vârfurile mun]ilor \n teritorii aride.

Religie

Vor fi proroci Dup` cine s` mergem? I C\rnu Florian

Sun Myung Moon [i so]ia sa, Hak Ja Han Moon, \ncorona]i \n sala de recep]ii a Senatului SUA Semnele Timpului Februarie 2008 6

Articolul care a deschis edi]ia cotidianului american The Washington Post, din 23 iunie 2004, relata \n am`nunt onorurile aduse reverendului Sun Myung Moon \n sala de recep]ie a Senatului SUA. Festivitatea fusese organizat` pe 23 martie 2004, sub pretextul r`spl`tirii a 100 de persoane care au „luptat pentru pace”. Totu[i, dintre to]i ace[tia, numai Sun Myung Moon [i so]ia sa, Hak Ja Han Moon, au fost \ncorona]i de c`tre deputatul Danny K. Davis, democrat din Illinois. La eveniment au participat 300 de persoane, \ntre care 12 deputa]i [i senatori. naintea primirii coroanei, Sun Myung Moon a ]inut un lung discurs \n care a anun]at c` el a fost trimis pe p`mânt pentru a salva cele 6 miliarde de locuitori ai planetei, fiind nimeni altcineva decât Mântuitorul \ntregii omeniri, Mesia, Dumnezeul cel re\ntors \n lume, adev`ratul p`rinte. Tot atunci, Moon a pretins c` a vorbit cu to]i pre[edin]ii mor]i ai Americii, cu fondatorii celor cinci mari religii [i cu mul]i al]i lideri spirituali ai lumii, fiecare dintre ace[tia g`sind \n \nv`]`tura lui Moon puterea de a-[i \ndrepta gre[elile [i de a rena[te ca noi persoane.1

Vor fi proroci... fal[i (\n[el`tori) Dar cine este, de fapt, Sun Myung Moon? S-a n`scut \n 1920, \n Coreea. {i-a petrecut copil`ria \ntr-o Biseric` Penticostal`, care \ncuraja vedeniile [i alte practici atribuite Duhului Sfânt. |ntre anii 1936 [i 1946, a pretins c` a avut mai multe vedenii \n care a fost anun]at c` a fost ales de Dumnezeu pentru a duce pân` la cap`t restaurarea \mp`r`]iei Lui pe p`mânt. |n 1954, a \nfiin]at \n Seul, Coreea de Sud, Biserica Unific`rii, cu numele oficial „Asocia]ia Sfântului Duh pentru

tului Ve[nic pentru a termina lucrarea \nceput` de Isus. Considerând c` Biblia este insuficient`, a completat-o cu cartea sa Principiul Divin. De[i este la a patra c`s`torie, Moon [i so]ia lui pretind c` formeaz` familia ideal` pe p`mânt, dup` modelul lui Adam [i al Evei \nainte de p`c`tuire, fiind numi]i [i „Adev`ra]ii P`rin]i”. Organizeaz` cununii religioase pe stadioane, pentru sute de cupluri simultan. Prin ac]iunile anticomuniste [i pentru pace \ncepute \n anul 1980 a câ[tigat \ncrederea grupurilor conservatoare americane, care au \nceput s`-l sus]in`. Gruparea religioas` promoveaz` ascultarea absolut` fa]` de Moon \n orice detaliu al vie]ii personale. Membrii sunt \ncuraja]i s` rup` leg`turile cu familiile lor, acestea fiind

„A proroci” are sensul general de a prevedea [i a anun]a evenimente viitoare, de a prevesti. Uneori este sinonim cu „a ghici”, \ns` \n cele mai multe situa]ii are o conota]ie religioas`, \nsemnând atât a prezice viitorul, cât [i a transmite voia divin`.2

Unificarea Cre[tinismului Mondial”, care num`r` \n prezent aproximativ 2 milioane de adep]i \n \ntreaga lume. Moon afirm` c` Isus {i-a ratat misiunea pe p`mânt, iar el este ales ca Mesia al Leg`mân-

considerate „neluminate”. Moon conduce actualmente un imperiu financiar cl`dit cu banii [i for]a de munc` a membrilor, fiind unul dintre cei mai boga]i oameni din lume. De]ine companii \n Coreea de Sud [i \n Japonia, unde

Februarie 2008 Semnele Timpului 7

Religie produce armament, extract de ginseng [i vase de por]elan. Din cauza actelor de evaziune fiscal`, acesta a primit interdic]ie de intrare \n mai multe ]`ri. |n 1982, liderul a avut de executat \n SUA o condamnare de 18 luni de \nchisoare pentru evaziune fiscal`. Pentru a-[i promova ideile, Moon [i-a dezvoltat o vast` re]ea media interna]ional` (incluzând cotidianul The Washington Times), precum [i ni[te organisme interna]ionale aparent f`r` leg`tur` cu religia, cum ar fi: Congresul interna]ional pentru unitatea oamenilor de [tiin]` (ICUS), Academia profesorilor pentru pacea mondial` (PWPA), Congresul mondial al mijloacelor de informare \n mas` (WMC), Funda]ia interna]ional` pentru ajutor [i prietenie (IRFF). Dac` Moon ar fi singurul care pretinde c` este Isus Hristos re\ntrupat, lucrurile ar fi simple. |n ultima sut` de ani \ns`, num`rul celor care se proclam` proroci sau trimi[i ai lui Dumnezeu a crescut \ngrijor`tor.

Ata[ament fa]` de lucruri scumpe [i bani. Cei mai mul]i proroci fal[i urm`resc un câ[tig material de pe urma prorociile lor. O situa]ie inedit` \ntâlnim \n timpul apostolului Pavel, \n Filipi: „Pe când ne duceam \n locul de rug`ciune, ne-a ie[it \nainte o roab`, care avea un duh de ghicire. Prin ghicire ea aducea mult câ[tig st`pânilor ei.”5

Nevoia de busol` |ntr-una dintre cuvânt`rile despre a doua Sa venire, Isus Hristos a avertizat \n mai multe rânduri despre apari]ia unor personaje care se dau drept Hristos sau proroci, cu inten]ia de a \n[ela. „B`ga]i de seam` s` nu v` \n[ele cineva – a spus El – fiindc` vor veni mul]i \n numele Meu [i vor zice: ’Eu sunt Hristosul!’. (...) Se vor scula mul]i proroci mincino[i [i vor \n[ela pe mul]i”3.

Portretul prorocilor \n[el`tori \n Scriptur`: Goana dup` aplauze [i dorin]a de a fi \n centrul aten]iei. Un episod din epoca apostolilor, petrecut \n Samaria, este elocvent \n acest sens: „|n cetate era un om, numit Simon, care zicea c` este un om \nsemnat; el vr`jea [i punea \n uimire pe poporul Samariei. To]i, de la mic pân` la mare, \l ascultau cu luare-aminte, [i ziceau: ’Aceasta este puterea lui Dumnezeu, cea care se nume[te «mare».’”4 Semnele Timpului Februarie 2008 8

Imoralitate. |n perioada restaur`rii Ierusalimului dup` robia babilonian`, prorocul {emaia, mituit de vecinii necredincio[i ai iudeilor, \ncerca s`-l fac` pe dreg`torul Neemia s` p`c`tuiasc`. „{i am cunoscut c` nu Dumnezeu \l trimitea. Ci a prorocit a[a pentru mine, fiindc` Sanbalat [i Tobia \i d`duser` argint. {i câ[tigându-l astfel, n`d`jduiau c` am s` m` tem [i c` am s` urmez sfaturile lui [i s` fac un p`cat.”6 Inconsecven]` doctrinar`. Este factorul care a condus la demascarea unor proroci fal[i din Efesul antic: „Ni[te exorci[ti iudei, care umblau din loc \n loc, au \ncercat s` cheme Numele Domnului Isus peste cei ce aveau duhuri rele, zicând: ’V` jur pe Isus, pe care-L propov`duie[te Pavel, s` ie[i]i afar`!’ Duhul cel r`u le-a r`spuns: ’Pe Isus |l cunosc, [i pe Pavel \l [tiu. Dar voi cine sunte]i?’”7

Lips` de bun sim]. Barnaba [i Saul, doi cre[tini de frunte ai bisericii primare, \n c`l`toriile lor misionare au poposit [i \n insula Cipru. „Dup` ce au str`b`tut toat` insula pân` la Pafos, au \ntâlnit pe un vr`jitor, proroc

|ntr-una dintre cuvânt`rile despre a doua Sa venire, Isus Hristos a avertizat \n mai multe rânduri despre apari]ia unor personaje care se dau drept Hristos sau proroci, cu inten]ia de a \n[ela. mincinos, un iudeu, cu numele Bar-Isus, care era cu dreg`torul Sergius Paulus, un om \n]elept. Acesta din urm` a chemat pe Barnaba [i pe Saul [i [i-a ar`tat dorin]a s` aud` Cuvântul lui Dumnezeu. Dar Elima, vr`jitorul

Februarie 2008 Semnele Timpului 9

Religie – c`ci a[a se tâlcuie[te numele lui – le st`tea \mpotriv` [i c`uta s` abat` pe dreg`tor de la credin]`.”8 Orice proroc modern \n care se reg`sesc aceste caracteristici nu face altceva decât s` repete istoria \n[el`torilor dinaintea lui.

Vor fi proroci... adev`ra]i (autentici) Cele mai multe abord`ri ale semnelor prezise de Isus cu privire la a doua Sa venire amintesc de prorocii fal[i despre care El a vorbit. |ns` existen]a prorocilor fal[i nu exclude posibilitatea existen]ei prorocilor autentici. De[i scrierea c`r]ilor inspirate, care au intrat \n alc`tuirea canonului biblic, s-a \ncheiat \n jurul anului 100 d.Hr., lucrarea prorocilor autentici nu s-a terminat atunci. Iat` câteva considerente biblice din care rezult` posibilitatea [i necesitatea existen]ei prorocilor autentici pân` la a doua venire a lui Isus. 1. Scopul pentru care a fost dat darul profetic, al`turi de alte daruri spirituale, indic` o lucrare perpetu` \n biseric`. „El a dat pe unii apostoli; pe al]ii proroci; pe al]ii evangheli[ti; pe al]ii p`stori [i \nv`]`tori, pentru des`vâr[irea sfin]ilor, \n vederea lucr`rii de slujire, pentru zidirea trupului lui Hristos...”9 2. Avertizarea apostolului Ioan nu [i-ar avea sensul dac` nu ar exista concomitent cele dou` categorii de proroci: fal[i [i autentici. Iat` ce

A crede orice proroc ce iese \n cale, f`r` a cerceta, presupune un risc uria[. […] Dar [i a nu crede [i a nu asculta pe prorocii autentici, atunci când sunt dovezi ce arat` adev`rata lor natur`, este un risc la fel de mare. spune el \ntr-una dintre epistolele sale: „Preaiubi]ilor, s` nu da]i crezare oric`rui duh; ci s` cerceta]i duhurile, dac` sunt de la Dumnezeu; c`ci \n lume au ie[it mul]i proroci mincino[i.”10 3. Prorocul Ioel a vorbit despre fenomene profetice autentice \n preajma revenirii lui Hristos. Acestea s-au \mplinit doar par]ial, cu ocazia coborârii Duhului Sfânt la Rusalii. |mplinirea complet`, incluzând manifest`rile naturii, trebuie c`utat` \n timpurile moderne. „Dup` aceea, voi turna Duhul Meu peste orice

f`ptur`; fiii [i fiicele voastre vor proroci, b`trânii vo[tri vor visa visuri [i tinerii vo[tri vor avea vedenii... Voi face s` se vad` semne \n ceruri [i pe p`mânt: sânge, foc [i stâlpi de fum; soarele se va preface \n \ntuneric [i luna, \n sânge \nainte de a veni ziua Domnului, ziua aceea mare [i \nfrico[at`.”11 Astfel, existen]a prorocilor autentici \n istorie, cu prec`dere \n apropierea revenirii lui Isus, este clar \n armonie cu Scripturile.

Criterii de autentificare Biblia vorbe[te mult mai mult despre prorocii autentici decât despre prorocii fal[i, ceea ce ne permite s` stabilim câteva criterii de validare a prorocilor. |mplinirea prezicerilor. „Când ceea ce spune prorocul acela \n Numele Domnului nu va avea loc [i nu se va \ntâmpla, va fi un cuvânt pe care nu l-a spus Domnul. Prorocul acela l-a spus din \ndr`zneal`...”12 Totu[i acest criteriu Semnele Timpului Februarie 2008

des`vâr[irea spiritual` nu poate veni decât de la Spiritul Sfânt. Armonia cu Scripturile. Niciun proroc autentic de mai târziu nu vorbe[te \mpotriva descoperirilor f`cute deja prin prorocii de dinainte de el. Apostolul Pavel amintea c`: „Duhurile prorocilor sunt supuse prorocilor.”15 Acest criteriu este sus]inut [i de faptul c`, dac` Dumnezeu este sursa descoperirilor [i inspira]iei tuturor prorocilor autentici, El nu se poate contrazice prin ace[tia.16 Manifest`ri supranaturale \n fizicul lor. Controversatul proroc apostat Balaam a f`cut, \n timpul unei profe]ii autentice, o descriere a st`rii fizice \n care se afla: „A[a zice omul care are ochii deschi[i, a[a zice cel ce aude cuvintele lui Dumnezeu, cel ce cunoa[te planurile Celui Prea\nalt, cel ce vede vedenia Celui Atotputernic, cel ce cade cu fa]a la p`mânt [i ai c`rui ochi sunt deschi[i.”17 Uneori, [i prorocii fal[i au manifest`ri supranaturale \n fizicul lor, de aceea acest criteriu nu este suficient, ci trebuie cumulat cu cele anterioare.

Proroci au fost, sunt [i vor mai fi

nu trebuie luat separat [i \n mod absolut. Unele profe]ii de la Dumnezeu au fost condi]ionate. Dac` oamenii nu au \ndeplinit condi]ia, nici Dumnezeu nu {i-a \mplinit profe]ia cu ei. Caracterul prorocului. |n cazul unui proroc autentic, va fi \ntotdeauna armonie \ntre ceea ce spune [i ceea ce face acesta. „P`zi]i-v` de prorocii mincino[i. Ei vin la voi \mbr`ca]i \n haine de oi, dar pe din`untru sunt ni[te lupi r`pitori. |i ve]i cunoa[te dup` roadele lor.”13 M`rturisirea lui Hristos. „Duhul lui Dumnezeu s`-L cunoa[te]i dup` aceasta: orice duh care m`rturise[te c` Isus Hristos a venit \n trup este de la Dumnezeu.”14 Uneori, oamenii L-au m`rturisit formal pe Hristos, alteori demonii L-au m`rturisit cu scop diversionist. A-L m`rturisi cu adev`rat pe Hristos \nseamn` a vorbi despre El ca Dumnezeu \ntrupat, r`stignit ca jertf` de isp`[ire pentru p`catele noastre, \nviat [i care vine s` ne ia la cer. Convingerea c` doar \n El g`sim iertarea de p`cate [i

A crede orice proroc ce iese \n cale, f`r` a cerceta, presupune un risc uria[. Cuvintele lui Isus sunt valabile ast`zi mai mult ca oricând: „B`ga]i de seam` s` nu v` \n[ele cineva!” Dar [i a nu crede [i a nu asculta pe prorocii autentici, atunci când sunt dovezi ce arat` adev`rata lor natur`, este un risc la fel de mare. „|ncrede]i-v` \n Domnul, Dumnezeul vostru, [i ve]i fi \nt`ri]i, crede]i pe prorocii Lui, [i ve]i prospera.”18 ST

1 The Washington Post, 23 iunie 2004 2 Conform Dic]ionarului Explicativ al Limbii Române (DEX) 3 Biblia, Evanghelia dup` Matei, cap. 24, v. 4, 5, 11, 24. 4 Biblia, Faptele Apostolilor, cap. 8, v. 9, 10 5 Biblia, Faptele Apostolilor, cap. 16, v. 16 6 Biblia, Neemia, cap. 6, v. 12, 13 7 Biblia, Faptele Apostolilor, cap. 19, v. 13, 15. 8 Biblia, Faptele Apostolilor, cap. 13. v. 6-8 9 Biblia, Epistola c`tre Efeseni, cap. 4, v.11, 12 10 Biblia, \ntâia Epistol` soborniceasc` a lui Ioan, cap. 4, v. 1 11 Biblia, Ioel, cap. 2, v. 28-31 12 Biblia, Deuteronom, cap. 18, v. 22 13 Biblia, Evanghelia dup` Matei, cap. 7, v. 15, 16 14 Biblia, \ntâia Epistol` soborniceasc` a lui Ioan, cap. 4, v. 2 15 Biblia, \ntâia Epistol` c`tre Corinteni, cap. 14, v. 32 ; 16 Biblia, Epistola Soborniceasc` a lui Iacov, cap. 1, v. 16, 17 17 Biblia, Numeri, cap. 24, v. 15, 16 18 Biblia, A doua Carte a Cronicilor, cap. 20, v. 20

Februarie 2008 Semnele Timpului 11

Religie

N eo -a te is m ul co nt ra at ac `

Georges Minois, autorul unui volum intitulat „Istoria ateismului”, prevedea acum 10 ani c` societatea se va confrunta cu un nou tip de ateism, al c`rui pilon de baz` ar fi indiferen]a individului fa]` de religie. I Marius Necula

up` scenariul istoricului francez, credin]a ar fi fost \nghi]it` pe t`cute de necredin]` [i am avea un ateism care nu-[i spune pe nume, un ateism care cucere[te f`r` s` premediteze [i f`r` s` fie m`car con[tient de sine. Departe de a asista pasiv la \nmormântarea religiei, adep]ii ateismului g`sesc c` a venit vremea ac]iunii. |n ultimele 24 de luni au fost publicate aproape un milion de c`r]i prin intermediul c`rora ateismul este sus]inut cu fervoare. Dac` am face un top, pe primul loc s-ar situa The God Delusion („Himera credin]ei \n Dumnezeu”, 2006), de

Richard Dawkins, cu o jum`tate de milion de exemplare, urmat` de God Is Not Great: How Religion Poisons Everything („Dumnezeu nu este mare: cum le otr`ve[te religia pe toate”, 2007), de Christopher Hitchens, cu 296.000 de exemplare. Pe locul trei se afl` Letter to a Christian Nation („Scrisoare c`tre o na]iune cre[tin`”, 2006), de Sam Harris, cu 185.000 de exemplare. |n finalul listei avem Breaking the Spell: Religion as a Natural Phenomenon („Ie[irea de sub vraj`: religia ca fenomen natural”), a lui Daniel C. Dennett, cu 64.100 de exemplare [i God, The Failed Hypothesis: Semnele Timpului Februarie 2008

How Science Shows that God Does not Exist Efect de bumerang („Despre Dumnezeu, ipoteza neverificat`: cum demonstreaz` [tiin]a c` Dumnezeu nu Doar ca urmare a public`rii c`r]ii lui Dawkins, conform Amazon.co.uk, exist`, 2007) de Victor J. Stenger, cu 60.000 de vânz`rile la c`r]ile religioase au crescut cu 50%, iar vânz`rile de exemplare. Biblii cu 120%. Spre deosebire de ateismul \ntrev`zut de George Minois, noua mi[care \[i spune pe Spre exemplu, Dawkins \[i exprim` \ngrijonume, cucere[te pentru c` vrea [i are o agend` rarea cu privire la rolul pe care religia \l ocup` bine definit`. Richard Dawkins, un activ pro\n procesul educa]ional, amintind c` \n Marea motor al ateismului, afirma \n preambulul unui Britanie sunt peste 7.000 de [coli confesionale. film documentar: „Credeam c` [tiin]a va eliDin nou se poate obsermina credin]ele religioase, dar va ma[in`ria de propam-am \n[elat.” Ba mai mult, savangand` la lucru. F`r` a tul britanic afirm` nu numai c` nu aduce vreun argument, este \nvins`, dar, dup` cum vede el educa]ia religioas` este lucrurile, religia e din ce \n ce mai etichetat` ca fiind peputernic`. riculoas`, dup` care Contrar afirma]iilor cercet`torucifrele sunt folosite penlui britanic, datele statistice prezint` tru a induce \n mintea o cu totul alt` imagine. Conform cititorului ideea c` religia Angus Reid Global Monitor, \n este un mare pericol. statele europene, interesul pentru |n SUA, Sam Harris, religie nu este chiar atât de ridicat. colegul de baricad` al |n Fran]a doar 17% dintre cei chesRichard Dawkins lui Dawkins, se arat` tiona]i s-au ar`tat preocupa]i de extrem de iritat fa]` de religie, \n Marea Britanie 23%, Ger„proliferarea” fenomenului religios [i de implimania 24%, iar \n Spania 31%. Singura ca]iile lui \n viitorul apropiat. El citeaz` unele excep]ie o reprezint` Italia, unde 51% dintre sondaje publice din SUA, care indic` „\ngricei chestiona]i s-au ar`tat interesa]i de religie. jor`torul” fapt c` 22% dintre cet`]eni cred c` Nici \n America de Nord lucrurile nu stau altIsus Se va \ntoarce cu siguran]` \n urm`torii 50 fel. Dac` \n 1992, \n Canada, 61% dintre de ani, iar \nc` 22% cred c` ar fi posibil acest cet`]eni se declarau interesa]i de religie, num`rul a sc`zut \n 2006 la 39%. |n Statele Unite, luând ca reper aceia[i ani, se poate Dac` ai schimba un pic legile naturii, observa o sc`dere de la 83% la 63%. dac` ai schimba constantele ei – cum ar fi Care s` fie deci interesul pentru care religia \nc`rcarea electronilor –, atunci modul \n care le pare unora mult mai puternic` decât \n \ntregul univers s-ar dezvolta ar fi schimbat; realitate? Dac` religia ar fi un pericol (conform tezei neo-ateismului), dar unul mic, atunci este lesne de \n]eles c` via]a inteligent` nu ar cititorul ar avea tendin]a de a-l ignora. Nu e fi fost capabil` s` se dezvolte. greu de \ntrev`zut aici politica de manipulare Dr. Dennis Scania, de la Universitatea Cambridge a opiniei publice: doar atunci când lup]i \mpotriva cuiva mare [i r`u ai [anse de a fi sprilucru. Pentru Harris totalul de 44% devine jinit [i de a deveni erou. A[adar, prin nu numai \ngrijor`tor, ci [i extrem de prezentarea datelor \ntr-o manier` distorsup`r`tor, o astfel de viziune apocaliptic` fiind sionat`, sus]in`torii noului ateism pun bazele egal` cu o sinucidere \n mas`. De aici deriv` un unei propagande bine organizate care are sim] al urgen]ei f`r` precedent. A fi cre[tin (\n drept obiectiv pe de o parte sus]inerea \n mod viziunea lui Harris) \nseamn` a renun]a la direct [i activ a ideologiei ateiste, iar pe de alt` viitor, iar la nivel global aceasta ar pune \n parte lupta pe orice cale \mpotriva religiei. Februarie 2008 Semnele Timpului 13

Religie pericol \ns`[i umanitatea. Ateismul este deci prezentat ca marele izb`vitor, cel care va elimina o dat` pentru totdeauna apocalipsa. Un alt aspect care atrage aten]ia este „cucernicia” (pentru a-l cita pe Dawkins, care se autodefine[te „un cucernic necredincios”), devotamentul [i militantismul de care dau dovad` exponen]ii neo-ateismului, [i nu atât de mult noutatea ori puterea demonstra]iilor. Ba mai mult, un acut „sentiment mesianic” se poate \ntrevedea \n dreptul acestor predicatori ai noului ateism: percep]ia de a fi cei care spun adev`rul [i care au datoria de a elibera individul. Un fel de nou` evanghelie...

ceilal]i suntem o realitate. {i atunci? S` admitem c` probabilitatea ca Dumnezeu s` existe e redus`, dar seria mare de improbabilit`]i care sunt certitudini \n Universul pe care \l cunoa[tem noi face ca [i probabilitatea ca Dumnezeu s` existe s` fie mai mare decât am presupune. O alt` g`selni]` cu impact mediatic a fost

Ce demonstreaz` [tiin]a? Agenda de propagand` a noului ateism are dou` puncte ideologice cheie: expresia: „{tiin]a demon1. {tiin]a infirm` existen]a lui Dumnezeu, [i streaz` c` Dumnezeu nu exist`”. aici se exprim` categoric dezacordul dintre Nimic [tiin]ific de altfel aici. |n realitate, [tiin]` [i religie. cercet`rile ar dezv`lui doar indicii c`tre 2. Concep]iile religioase sunt nu doar o inteligen]` suprem`. |n num`rul din ira]ionale [i retrograde, ci [i nocive („virusul august 1997 al revistei Science \ntr-un articredin]ei”). Dawkins sus]inea c` col intitulat „Science and Dac` am modifica una „aproape sigur DumGod: A Warming Trend?” se nezeu nu exist`”. El afirafirma: „Faptul c` Univerdintre aceste constante ma c` probabilitatea ca doar cu câteva procente, sul are multe caracteristici El s` existe este atât de prielnice vie]ii organice – mic` \ncât statistic nu nu ar mai fi elemente mai cum ar fi toate constantele poate fi luat` \n calcul. De grele decât heliul. Nu ar fi fizice care se manifest` \n unde a ajuns el la o astfel carbon, deci nu ar mai fi chiar existen]a planetelor [i de concluzie? Conform via]`. De fapt nu am mai a stelelor cu via]` lung` – biologului britanic, dac` i-a condus pe unii oameni avea chimie. Nu am mai de [tiin]` s` speculeze c` o Dumnezeu ar exista, avea complexitate. atunci cu siguran]` ar treanume influen]` divin` trebui s` fie extrem de com- Dr. David D. Deutsch, Institutul buie s` fie prezent`.” {tiin]a plex. Dar cu cât ceva este demonstreaz` doar c`, la de Matematic`, Universitatea mai complex, cu atât acel orice nivel de existen]` Oxford ceva are [anse mai mici ne-am raporta, exist` o comde a fi. Toate sunt logice, dar sunt \n opozi]ie plexitate uluitoare, dar a spune deci c` [tiin]a cu propriul sistem de gândire, deoarece, dup` demonstreaz` c` Dumnezeu nu exist` e mai principiile expuse de savant, probabilitatea degrab` o expresie de propagand`, cu scopul vie]ii (care este extrem de complex` de altfel) manipul`rii maselor, decât de expunere a e destul de redus` [i cu toate acestea via]a unor rezultate clare ca urmare a unor recente exist`! Sau preluând o afirma]ie a sa, probainvestiga]ii [tiin]ifice. bilitatea ca el s` existe, de asemenea, e destul de mic` (luând \n calcul num`rul, practic Religiofobie infinit, de combina]ii pe care genele le pot Oricât de impar]iali ar pretinde c` sunt \ntocmi), dar cu toate acestea, el [i noi to]i activi[tii neo-atei[ti, f`r` un prea mare efort Semnele Timpului Februarie 2008 14

putem observa o fobie fa]` de religie sau \ncercarea de a o demoniza. Hitchens r`spunde \n cartea sa la o \ntrebare pus` cândva de un jurnalist: „Cum v-a]i sim]i dac` \ntr-o noapte v-a]i \ntâlni \ntr-un ora[ str`in cu un cet`]ean care m`rturise[te c` se \ntoarce de la o \ntâlnire de rug`ciune?” R`spunsul lui Hitchens este elocvent: „M-a[ sim]i amenin]at.”1 E u[or de observat atitudinea intransigent` a neo-ateismului fa]` de religie, unii etichetând-o pe drept un fel de fundamentalism, un ateism radical. Atitudinea ne\ng`duitoare a lui Dawkins fa]` de religie este ilustrativ` \n acest sens. |ntr-un episod din seria de documentare TV R`d`cina tuturor relelor? („The Root of All Evil?”) Dawkins se gr`be[te s` \nchid` radioul care difuza un program religios. Gestul lui este ilustrativ pentru atitudinea general`: se gr`be[te s` dea r`spunsuri la \ntreb`rile pe care nu vrea s` le asculte [i critic` r`spunsurile

pe care nu are r`bdarea s` le \n]eleag`. Aceasta nu este o excep]ie, ci mai degrab` atitudinea care pare s` caracterizeze noua orientare. Mul]i dintre adep]ii noului curent ateist sunt tot atât de „fanatici” ca fundamentali[tii pe care

Despre Dumnezeu nu [tim nimic. Dar aceast` ne[tiin]` este o ne[tiin]` despre Dumnezeu. |n aceast` calitate ea este \nceputul cunoa[terii noastre despre El. |nceputul, nu sfâr[itul. Franz Rosenzweig \i critic`. Aceasta este de altfel una dintre cele mai mari critici aduse militan]ilor noului ateism. Viziunea simplist`, ba chiar reduc]ionist` prin care religia este f`cut` responsabil` de

Februarie 2008 Semnele Timpului 15

Religie

toate relele din lume demonstreaz` \nc` o dat` caracterul lipsit de impar]ialitate ([tiin]ific`) de care dau dovad` promotorii noului curent ateist. Ace[ti autori reduc toate problemele omenirii [i le pun \n cârca religiei f`r` a ]ine seama de factorii multipli care se interconecteaz` precum cei politici, economici, istorici ori etnici. A pune pe seama religiei toate relele omenirii nu este doar un neadev`r, ci dovada clar` a unei agende predefinite \n care ideologia ateist` trebuie s` fie promovat` pe orice cale. Este adev`rat c` religia are fa]a ei \ntunecat`, dar a reduce religia doar la

aspectele patologice (extremismul religios) este o grav` lips` de discern`mânt. Pe de alt` parte, a \ncerca s` ui]i c` unii dintre cei mai mari dictatori au fost atei (Hitler, Stalin, Mao Zedong sau Pol Pot) spune \nc` ceva cu privire la aspectul propagandistic al noilor publica]ii. Toat` bravada de care dau dovad` promotorii ateismului seam`n` cu ceea ce Hitler afirma atunci când a \nceput programul s`u de „eliberare de sub tirania religiei”: „Cele Zece Porunci [i-au pierdut valoarea, con[tiin]a este o inven]ie evreiasc`. Eu voi elibera poporul de tortura umilitoare a con[tiin]ei. |n locul unui Semnele Timpului Februarie 2008

septembrie 2007, la Washington, l`sând s` se \n]eleag` deplina lui \ncredere \n metoda [tiin]ific` de aflare a adev`rului. Din punct de vedere filozofic, adep]ii noului ateism pot fi cataloga]i drept ra]ionali[ti, dar a reduce cunoa[terea doar la aspectul metodei [tiin]ifice e o form` de reduc]ionism epistemologic. Nimeni nu ne poate garanta c` [tiin]a de la nivelul actual d` r`spunsurile corecte la \ntreb`rile fundamentale. {i pân` la urm` \ntrebarea capital` este dac` [tiin]a este singura care are dreptul s` formuleze \ntreb`rile [i unica ce are [i autoritatea s` r`spund`. Aici e necesar s` ne amintim c` evolu]ionismul este \ncorsetat \ntr-un fundamentalism materialist ne[tiin]ific. Ateismul se limiteaz` s` reduc` universul religios la ceea ce este prea omenesc, adic` la ceea ce este scindat [i contradictoriu. La acest nivel, criticile aduse religiei sunt \ndrept`]ite, dar nimeni nu poate demonstra c` religia Istoria ne \nva]` c` na]iunile, este, a[a cum se expricând au pierdut credin]a, au ma Feuerbach, o prepierdut acest frâu puternic pe lungire a con[tiin]ei de care-l constituie morala religioas` sine [i, deci, o simpl` experien]` subiectiv`. [i au mers cu pa[i repezi spre Ateismul impune o vimoarte. Trebuie s` \n]eleag` [i ziune idealizat` a omuagnosticul c` instinctul religios a lui, independent de fost dat omului pentru a-l proteja religie [i autonom \mpotriva for]elor de distrugere, moral, cu o fire bun` (à la J. J. Rousseau), pe care nu le g`sim la animale. dar care, din p`cate, este captivul unei soAndré Blondel, 1863-1938, fizician [i inginer francez ciet`]i (religioas`) care \l stric`. Religia a fost numit` adesea o cârj`, [i oarecum pe drept r`scump`r`tor care sufer` \n locul nostru, cuvânt, având \n vedere starea fiin]ei umane. proclam`m doctrina unui nou conduc`tor Pân` la urm` va trebui s` r`spundem nu dac` care gânde[te [i lucreaz` \n numele tuturor, religia este o cârj`, ci dac` natura uman` este eliberându-i pe credincio[i de povara infirm` ori nu. Parafrazând celebra afirma]ie con[tiin]ei.”2 Ce a urmat [tim cu to]ii. Elibea lui Pascal, am putea spune c` religia are [i ea rarea de sub robia religiei duce \n final la tirara]ionamentele ei pe care ra]iunea nu le poate nia relativismului, \n care nu mai putem g`si \n]elege. S` l`s`m deci religia la simplul ei nicio limit`. sublim! ST

Dilema cunoa[terii

Religia bazat` pe credin]` nu este decât „cimitirul ra]iunii”, afirma Sam Harris la o conferin]` a Alian]ei Ateiste, ]inut` \n 28

1. Christopher Hitchens, God Is Not Great, cap. II, pag. 18. 2. Hermann Rauschning, The Voice of Destruction, pag. 223.

Februarie 2008 Semnele Timpului 17

Religie

Biblia vs. Coran: finala mondial` Un lucru pe care-l au \n comun cre[tinii [i musulmanii este faptul c` sunt „oameni ai C`r]ii”, fa]` de care \i leag` aceea[i \ndatorire de a o face cunoscut` la cât mai mul]i oameni. I Marius Andrei

di]ia special` din 19 decembrie a revistei The Economist abordeaz` afacerea public`rii [i vânz`rii Bibliei [i Coranului [i rela]ia acestora cu starea contemporan` a cre[tinismului [i islamismului: „De ce cre[tinii [i musulmanii de ast`zi reu[esc atât de bine s`-[i distribuie Cartea Sfânt`? Cine câ[tig` r`zboiul C`r]ilor? Sunt cele dou` mari religii misionare indiferente la avantaje atunci când pl`nuiesc punerea C`r]ilor Sfinte \n mâinile [i inimile oamenilor?” Nici Biblia, nici Coranul nu sunt c`r]i u[or de citit. Biblia con]ine \n jur de 800.000 de cuvinte; anumite pasaje, cum ar fi ternele \n[iruiri de neamuri, [i sensul nu \ntotdeauna evident fac dificil` lectura [i nu tocmai palpitant`. Coranul este ceva mai scurt decât Noul Testament, dar unii occidentali \l g`sesc chiar

mai greu de citit decât Biblia. Edward Gibbon, istoric englez, autor al The History of the Decline and Fall of the Roman Empire, se plângea de faptul c` acesta „este plin de incoeren]e [i interminabile declam`ri, parabole [i \nv`]`turi”.

Cartea Sfânt` – o afacere uria[` |n fiecare an se vând peste 100 de milioane de Biblii. Doar \n Statele Unite ale Americii, vânz`rile anuale au valori cuprinse \ntre 425 [i 650 de milioane de dolari. La fiecare secund`, The Gideons International distribuie dou` Biblii. Sfânta Scriptur` este disponibil` integral sau par]ial \n 2.426 limbi [i dialecte, acoperind 95% din popula]ia globului. Astfel s-a dezvoltat o puternic` industrie a traducerilor. Semnele Timpului Februarie 2008

Iran, aceast` reu[it` \nseamn` primirea automat` a unui grad academic. Se organizeaz` competi]ii \n care sunt atra[i ca spectatori sute de mii de oameni. Doar pe site-ul video.google. com, o c`utare dup` cuvintele „Quran recitors” returneaz` peste 400 de referin]e cu cei mai buni recitatori din lumea islamic`. Combina]ia dintre globalizare [i bog`]ie a oferit oportunit`]i excelente pentru ambele religii. Dac` pentru cre[tinism Societ`]ile Biblice sunt motoarele vânz`rilor de Biblii, \n lumea arab`, locul acesta \l ocup` Regatul Arabiei Saudite. Acesta distribuie peste 30 de milioane de exemplare din Coran \n fiecare an. Site-ul FreeKoran.com ofer` gratuit un exemThe Gideons International plar al Coranului pe care Este o asocia]ie interconfesional` a oamenilor de \l po]i primi acas`, cu afaceri, membri ai bisericilor protestante evanghemen]iunea s` nu fii lice, ce distribuie Biblii \n 180 de ]`ri. musulman. Compania Din 1908 pân` ast`zi, asocia]ia a reu[it s` distribuie na]ional` de petrol sau1,3 miliarde Biblii. |n ultimii 10 ani a distribuit 500 dit` ARAMCO finan]eaz` milioane, iar \n 2007, asocia]ia a \mp`r]it peste 70 [coli religioase \n lumea milioane de Biblii. occidental`, dar [i misio|n martie 2007, \n doar dou` s`pt`mâni, \n New nari musulmani. Tinerii Mexico au fost distribuite peste 580.000 de exemimami, organiza]i \n Tabplare ale Noului Testament. The Gideons Internalighi Jamaat („grupul tional are ca obiectiv urm`toarele grupe de percare propov`duie[te creEste publicat` \n soane: elevi de la clasa a V-a \n sus; de]inu]i [i perdin]a”), sunt trimi[i \n peste 900 de versisonalul medical, armata, poli]ia, pompierii [i perc`l`toria „trezirii focului uni de traducere soanele cu care ace[tia intr` \n contact. Bibliile credin]ei”. Ace[tia merg doar \n englez`, \ns` sunt distribuite \n hoteluri [i moteluri, spitale, case \n grupuri mici, \mbr`ca]i este disponibil` [i \n de odihn`, cabinete medicale [i \nchisori. asemenea profetului, \n limbi pu]in vorbite, haine albe [i sandale de ca Gullah, o limb` piele, pentru a propov`folosit` doar de dui Cuvântul. |ntâlnirile lor anuale din India [i câteva persoane de culoare din Carolina de Pakistan atrag sute de mii de adep]i. Sud, sau Inupiat, dialect folosit \n Alaska. Editura cu cel mai mare tiraj de Biblii se g`se[te \n Brazilia, iar Coreea de Sud trimite \n lume Cuvântul [i tehnologia cei mai mul]i misionari cre[tini. {i cre[tinii, [i musulmanii folosesc cu succes instrumentele modernit`]ii. Tehnologia a devenit un prieten bun al C`r]ilor sfinte: le Mergi \n vest, tinere imam g`se[ti pe internet, le po]i citi pe telefon, le {i musulmanii sunt adep]ii distribuirii Cuvânpo]i asculta \n format mp3 sau la iPod. Vrei s` tului lor. Coranul nu este doar cea mai citit` ascul]i Biblia? Cump`r` un Go Bible MP3 carte \n Islam, dar [i cea mai recitat`. Pentru player. Vrei s` memorezi Coranul? Cump`r` credinciosul musulman nu exist` ]int` mai nobil` un MP3 player care afi[eaz` cuvintele \n timp decât aceea de a recita Coranul de la cap la ce ascul]i. Exist` televiziuni [i posturi de coad`. De fapt, aceasta este coloana vertebral` radio care nu fac altceva decât s` transmit` a \ntregii educa]ii musulmane. Hafiz este titlul Coranul. acordat celui care a memorat Coranul \ntreg. |n Februarie 2008 Semnele Timpului 19

Religie mul, etc. Bogatul Regat al Arabiei Saudite promoveaz` unul puritan – versiunea Wahhabi - (\n arab`, Al-Wahhabiyya). Acest curent a fost predicat de Muhammad Ibn Abd al-Wahhab (1703-1791). |nv`]`turile lui au fost influen]ate puternic de dorin]a de reformare a Islamului prin \ntoarcerea la trecut, datorit` unei dec`deri morale a acestuia. Aceast` \ntoarcere la trecut urma s` se fac` prin resIslamul \mpotriva lui \nsu[i pingerea ijtihad („interpretarea indepenIslamul se confrunt` totu[i cu unele inconveniente \n r`zboiul dintre C`r]i. Mul]i musuldent`”). Preceptele Coranului erau interpretate mani nu sunt de acord cu traducerea Coranude \nv`]a]i [i juri[ti \nc` din perioada medieval`. lui. Acesta este Cuvântul lui Dumnezeu (spus Wahhab propov`duie[te \ntoarcerea la textul de arhanghelul Gabriel lui Mohamed, care l-a original, respingând interpret`rile ulterioare spus altora, iar ace[tia l-au scris dup` moartea apari]iei Coranului. Doctrina central` a acestui lui Mohamed). The Book and the Koran, scris curent este tawhid – natura unitar` a lui Dumnezeu. Dumnezeu singur a creat universul. de Muhammad Shahrur, care a \ncercat s` Dumnezeu singur are grij` [i dispune de toate reinterpreteze Coranul pentru cititorii mocreaturile din univers. |nchinarea la oricine derni, a fost interzis \n lumea islamic`, \n ciuda sau orice altceva \n afar` de Dumnezeu, inclutonului foarte pios [i a popularit`]ii uria[e. siv la profetul Mohamed, este interzis`. Exist` totu[i aproximativ 20 de traduceri enFinan]area saudit` gleze ale Coranului tolea Coranului [i literate de Islam, dar cu Wahhabism ratura promovat` de mari rezerve. MusulRegatul Saudit nu manii pio[i trebuie s` Mi[care religioas` \nceput` \n secolul al XVIII-lea afecteaz` \n mod \nve]e limba lui Alah. ca mi[care de reform` [i re\nviorare a Islamului. direct cre[tinismul, Lipsa cunoa[terii Este una dintre expresiile cele mai rigide [i repredar cre[terea \n Coranului este un alt sive social ale Islamului. N`scut \n Najd, Arabia importan]` \n lumea impediment major \n Saudit` de ast`zi, Muhammad Ibn Abd al-Wahhab islamic` a acestui r`spândirea lui. |ns` se aliaz` cu Muhammad Ibn Saud (1747 - ) f`când curent conduce la chiar [i cei care \l cunosc wahhabism-ul sinonim cu Arabia Saudit`. tensionarea rela]iilor nu \n]eleg ce spune pendintre cre[tini [i tru c` este scris \ntr-o musulmani. Islamul tradi]ional subliniaz` acele limb` veche [i necunoscut` de mul]i dintre pasaje din Coran care afirm` c` atât Biblia, cât musulmanii de ast`zi. Mai pu]in de 20% dintre [i Torah evreiasc` sunt re-vela]ii valide ale lui musulmani vorbesc araba. Cu toate acestea, se Dumnezeu. Dar varianta saudit` a Islamului a[teapt` ca \n 2050 s` existe mai mul]i musulinsist` c` Mohamed a pri-mit revela]ia final`, mani decât cre[tini. |n 1900, existau doar 200 cre[tinismul [i iudaismul [i-au pierdut pude milioane de musulmani. La \nceputul secoluterea de mântuire, iar Coranul nu este cuvânlui XXI, sunt 2 miliarde de cre[tini [i 1,5 tul adev`rului, ci adev`rul. Mântuirea se ob]ine miliarde musulmani. doar prin islamism. Recentul „r`zboi al terorii” este un alt impediment al propov`duirii Coranului. ConTehnici de marketing tribu]iile financiare au sc`zut dup` 11 septembrie 2001. Funda]iile umanitare au pripentru vânzarea Bibliei mit mai pu]ine fonduri. Organiza]iile misioBiblia dispune de un marketing mult mai nare sunt \n aten]ia serviciilor secrete occibine pus la punct decât Coranul. Societ`]ile bidentale care le consider` focare ale terorii. blice sunt afaceri profitabile. Editura Thomas |n Islam sunt diferite curente de interpretare Nelson, care a \nceput prin vânz`ri de Biblii din a Coranului, precum sunnismul, [iismul, sufiscas` \n cas`, valora peste 470 milioane de dolari

ARAMCO a avut, \n 2006, o produc]ie de 20 de ori mai mare decât EXXON, care este cea mai profitabil` companie din lume. Aceast` capacitatea de produc]ie dep`[e[te capacitatea combinat` de produc]ie a EXXON, Royal Dutch Shell, BP, Chevron [i ConocoPhillips (cotate printre primele 10 companii din lume).

Semnele Timpului Februarie 2008 20

\n anul 2005. Harper Collins, editur` necre[tin`, a cump`rat Zondervan, iar cele mai mari case de editur` \ncearc` s` produc` propriile Biblii. Astfel, toate elementele de marketing folosite \n vânzarea de c`r]i sunt aplicate Bibliei. Thomas Nelson public` 60 de edi]ii diferite ale Bibliei \n fiecare an. Toate culorile, toate m`rimile, potrivite diferitelor categorii sociale – pentru cowboy, mirese [i chiar barmani. Exist` Biblii impermeabile [i Biblii cu elemente de camuflaj pentru a putea fi folosite pe câmpul de lupt`. Sunt publicate Biblii pentru b`ie]i, Biblii ilustrate, „Biblia devo]ional` a micu]ei prin]ese a lui Dumnezeu”, care este bine\n]eles roz [i dantelat`. Se produc dramatiz`ri ale Bibliei cu cei mai faimo[i actori hollywoodieni. Se produc puzzle-uri, integrame [i jocuri biblice [i tot felul de alte jocuri cu subiect biblic. Exist` Biblii de colorat, tonomate bi blice care \]i

recit` pasajele biblice favorite. Doar s` le cumperi.

Cine câ[tig`? Un avantaj major al cre[tinismului este c` „are” un aliat de calibru: America. Cea mai bogat` [i mai puternic` ]ar` din lume sus]ine mai mul]i misionari, mai multe organiza]ii media [i edituri decât oricare alta. Chiar dac` are imense z`c`minte de petrol, lumea arab` este s`rac`. Are cei mai mul]i analfabe]i din lume (1 din 5 b`rba]i [i 2 din 5 femei nu [tiu s` citeasc`). {i de asemenea, aici sunt cei mai pu]ini utilizatori de internet. Nici cre[tinii nu stau cu mult mai bine la acest capitol. Un sondaj

Gallup arat` c` mai pu]in de jum`tate dintre americani nu [tiu c` Geneza este prima carte a Bibliei. Un sfert nu [tiu ce s`rb`toresc la Pa[ti. 60% dintre americani nu pot numi mai mult de 3 sau 4 porunci din Decalog, iar 12% cred c` Noe a fost c`s`torit cu Ioana d’Arc. Un alt avantaj major al cre[tinismului este libertatea religioas`. Islamismul este teocratic. Ministerul saudit al Afacerilor Islamice are 120.000 de angaja]i, dintre care 72.000 sunt imami. Pe teritoriul Arabiei Saudite sunt interzise toate serviciile de \nchinare care nu sunt islamice, iar \ncerc`rile de convertire a musulmanilor la alt` credin]` sunt socotite ofense criminale. Cre[tinii s-au plâns mereu de faptul c` musulmanii au libertatea de a construi moschei uria[e \n lumea cre[tin`, iar ei nu au voie s` distribuie Biblii \n Arabia Saudit` [i Iran.

The Economist aminte[te dou` elemente certe \n r`zboiul dintre c`r]i. Primul este c` dorin]a de a distribui Cuvântul va produce unele dintre cele mai puternice conflicte ale secolului XXI. Zona cea mai fierbinte este Africa sub-saharian` – o adev`rat` cutie cu pulbere pentru ]`rile aflate \n faliment [i dominate de tensiuni interetnice. Al doilea este faptul c` atât Biblia, cât [i Coranul vor continua s` exercite o influen]` dramatic` asupra istoriei omenirii, atât pentru bine, cât [i pentru r`u. Ce carte va câ[tiga? {i de ce? La urma urmei, totul se reduce la vânz`ri sau la num`rul de adep]i? {i tu e[ti unul dintre cei care \nclin` balan]a \ntr-o parte sau alta. Cum? Cump`rând [i ad`ugând la ceea ce ai deja? Sau... devenind adept? ST

Februarie 2008 Semnele Timpului 21

Politic Peste 1,5 milioane de oameni au ie[it pe str`zile Madridului pentru a s`rb`tori Ziua Familiei Cre[tine, \n ultima duminic` a anului 2007. Evenimentul a fost organizat cu mai pu]in de trei luni \nainte de alegerile generale, devenind astfel cea mai mare \ntrunire ]inut` \n timpul campaniei. I Steliana Nzikou

„C

ei care au chemat oamenii pe str`zi \n ziua de 30 decembrie nu au fost politicieni profesioni[ti, ci episcopi catolici din Spania. Ace[tia s-au gr`bit s` sublinieze faptul c` biserica este cea mai mare mi[care social` a Spaniei. |ns` episcopii nu s-au limitat doar la subiecte spirituale. Discursul lor a fost politic [i ]inta clar`: prim-ministrul socialist, José Luis Rodríguez Zapatero, care conduce ]ara spre dec`dere moral` [i spiritual`”, scria luna trecut` s`pt`mânalul englez The Economist. „Ne \ndrept`m spre sfâr[itul democra]iei”, spunea un episcop. „Spania a f`cut pa[i gre[i]i privind drepturile omului, iar familia se afl` sub un ’atac serios’”, spunea un altul. „Nu l`sa]i inimile [i min]ile copiilor vo[tri \n mâinile nim`nui, mai ales \n mâinile statului”, sus]inea un laic, prezent la manifestare. |n replic`, pre[edintele partidului socialist, Manuel Chaves, i-a catalogat pe episcopi drept „conservatori arhaici”. Iar Zapatero, prim-ministrul, a spus ca episcopii \ncearc` doar s` vând` o apocalips` fals`. De fapt, conservatorii catolici au avut o antipatie fa]` de prim-ministrul Zapatero \nc` din momentul \n care acesta a câ[tigat alegerile din 14 martie 2004, cu doar trei zile dup` ce extremi[tii islami[ti au omorât 191 de persoane \n trenurile din Madrid. Biserica s-a opus cu vehemen]` legilor care au simplificat procedurile de divor], celor care permit c`s`toriile \ntre persoane de acela[i sex [i legilor care scot religia din curriculum-ul obligatoriu din [coli. Episodul acesta nu este \ns`

Revo

unul nou \n ceea ce prive[te conflictul dintre stânga Spaniei [i Biserica Catolic`. Astfel de conflicte au dus la r`zboiul civil din anii 1930, când radicalii au omorât mai mult de 6.000 de preo]i, c`lug`ri [i m`icu]e. Cu timpul, biserica a \nceput s` \l sus]in` pe principalul rebel na]ionalist, Francisco Franco. Era de a[teptat ca aceast` confruntare istoric` s` se sfâr[easc` odat` cu democra]ia anilor 1970. Dar conservatorii bisericii par s` Semnele Timpului Februarie 2008

lta episcopilor

fie acum \nsufle]i]i de puterea dreptului religios din America [i de episcopii romano-catolici din Italia, care nu au fost intimida]i niciodat` de politic`. |n Spania, unde trei sferturi din popula]ie se declar` romano-catolic`, de[i mai pu]in de o cincime frecventeaz` biserica, câ]iva episcopi cred c` este timpul s` \mbrace credin]a \ntr-o hain` politic`. Pân` \n momentul de fa]`, Ziua Familiei Cre[tine s-ar putea s` fi f`cut prea pu]in pen-

tru a mic[ora [ansele lui Zapatero de a recâ[tiga alegerile din 9 martie. Sunt anali[ti care acrediteaz` ideea c` ac]iunea catolicilor, din contr`, l-ar ajuta. Una dintre cele mai bune c`i prin care sociali[tii pot câ[tiga sus]in`tori pentru alegeri este s` \i sperie pe aleg`tori. O biseric` zgomotoas`, cu mesaj politic, care aduce cu ea amintirile urâte ale franchismului, „ne d` o mân` de ajutor”, a afirmat un organizator al campaniei sociali[tilor. ST

Februarie 2008 Semnele Timpului 23

Cultur`

|n primele zile ale anului 2008, mass-media se gr`beau s` salute augurii „Anului [obolanului”. Dup` zodiacul chinezesc1, anul acesta ar urma s` fie „un an grozav pentru capitalismul mondial...”, cu prognoze de prosperitate [i maxim` cre[tere economic`. Petshop-urile au fost luate cu asalt. Când n-au mai fost roz`toare vii, oamenii s-au mul]umit cu [obolani-bibelouri, ca s` le aduc` opulen]` [i noroc! I Lucian Cristescu

Anul [obolanului Semnele Timpului Februarie 2008 24

a mai pu]in de o lun` de la \nceputul anului, \ntre 23 [i 27 ianuarie, a avut loc la Davos o nou` sesiune a Forumului Economic Mondial, cu o agend` dominat` de gravitatea crizei economice americane [i de amenin]`rile de recesiune mondial`. Anul 2008 a intrat \n scen` adumbrit de pronosticuri mai sumbre ca oricând. Spune astrologia adev`rul sau minte? Pe ce temei \[i p`streaz` ea creditul milenar? |n prezent, astrologia nu mai este deloc ocupa]ia ezoteric` de pe vremuri [i nu se sfie[te s` se insinueze \n ziare, matinale, devenind un soi de [tiin]` popular`. Unii, ca Ronald Reagan [i prin]esa Diana, s-au lasat ghida]i \ndeaproape de cititorii \n stele. Cei mai mul]i \ns` \nghit pastilele astrologice f`r` s` citeasc` \n prealabil prospectul.

Orologiul misterios Astrologia este subiectul celei mai \ndelungate controverse din istoria ultimilor 2000 de ani. Cu r`d`cini mai vechi decât cre[tinismul, astrologia era o form` de comunicare cu supranaturalul, un pod \ntre zei [i muritori. Babi lonienii – p`rin]ii astr o logiei 2 – \mp`r]eau anul \n 12 diviziuni (c`su]e) de câte o lun`, marcate cu un semn: berbec, taur, gemeni, rac, leu, fecioar`, balan]`, scorpion, s`get`tor, capricorn, v`rs`tor [i pe[ti. Dup` cucerirea Babilonului (331 \.Hr.), Alexandru Macedon a importat zodiacul \n cultura greac`, de unde ulterior a fost preluat [i de romani. Zodiacul babilonian este un fel de „hart`” a constela]iilor cere[ti pe care le str`bate orbita Soarelui \n decursul unui an.3 Fiecare zodie este dominat` de o planet`: Marte, Venus, Mercur...4

Matematicianul [i astronomul Claudiu Ptolemeu (83-161 d.Hr.), dup` ce a examinat toate manuscrisele de astrologie (mesopotamiene, egiptene [i grece[ti) din imensa bibliotec` din Alexandria, a sintetizat arta citirii \n stele \n vestitul s`u Tetrabiblos 5(140 d.Hr.) – carte de c`p`tâi a astrologiei moderne. |n timpul Rena[terii, astrologii [i-au recâ[tigat popularitatea \ntr-o a[a m`sur` \ncât papa Sixtus al V-lea (1585) a trebuit s-o condamne „ex cathedra”, printr-o bul`. |ns` f`r` efect. Secolul XX cunoa[te o \ndr`znea]` rena[tere a astrologiei. |n 1930, apare horoscopul de ziar, cu predic]ii de ceasuri bune [i ceasuri rele pentru fiecare zi: „Pentru V`rs`tor – rela]iile amoroase sunt mai prielnice dup` ora 16.” sau „Azi, Gemenii [i Balan]a fac o echip` excelent`.” Corecte sau nu, ele sunt foarte prolifice financiar.

Cauze versus corela]ii Astrologii din vremea lui Ptolemeu credeau c` exist` o rela]ie cauzal` \ntre corpurile cere[ti [i evenimentele umane. Ptolemeu comenta felul \n care Soarele [i alte corpuri cere[ti „ajut` sau se opun \n anumite situa]ii” [i astfel determin` varia]ii \n vremea de afar`, \n oameni, animale [i plante. Ra]ionamentul suna cam a[a: „Dac` Luna genereaz` mareea, atunci Luna \l afecteaz` [i pe om, care este 70% ap`!”6 |ns`, odat` cu explozia cunoa[terii [tiin]ifice, cea mai mare parte dintre astrologi [i-au schimbat crezul: rela]ia dintre planete [i om nu

Februarie 2008 Semnele Timpului 25

Cultur`

este una cauzal`, ci corela]ional`. Adic` astrologia ar fi ca o oglind` ce descoper` felul \n care alte puteri – oculte, nu astrale – trag sforile destinului. Explica]iile cele mai notorii sunt cele mistice, bazate pe argumentul analogiei. De exemplu: „Marte este o planet` ro[ie. Ro[u \nseamn` sânge. Deci Marte prezice violen]` [i r`zboi...” O veche scriere justific` analogiile magice astfel: „Macrocosmosul are animale de uscat [i acvatice. Tot a[a, omul are animale de suprafa]`: purici, p`duchi..., dar [i viermi intestinali. Macrocosmosul are râuri, izvoare, m`ri. {i omul are intestine [i alte cavit`]i... Deci, dac` macrocosmosul poart` 12 semne zodiacale, pe acestea le poart` [i omul...”7

Puterea planetelor Imagina]ia n-are dificult`]i s` \nchipuie fantasticul, nici s`-l \nsufle]easc`. Dominat de sim]`mântul necunoa[terii [i al neputin]ei,

omul [i-a construit un univers mitologic, \n care [i-a refugiat enigmele – personificate \n zei [i dr`cu[ori. Cerul, cu miile sale de „ochi”, \i monitoriza f`r` \ncetare ac]iunile. Deci tot ce se \ntâmpla \[i avea „steaua” – bun` sau rea... Luneta, telescopul [i mai recent sondele spa]iale au risipit orice mister: planetele sunt ni[te mingi uria[e de roc`, metal sau ghea]`. Supuse legilor fizicii, ele exercit` [i r`spund doar la dou` for]e semnificative: gravita]ia [i electromagnetismul. Puterea gravita]iei depinde de mas` [i de distan]a dintre surs` [i obiect. Cu cât un corp este mai masiv [i totodat` mai aproape, cu atât atrage mai puternic. Factorul care afecteaz` decisiv gravita]ia este totu[i distan]a. Jupiter are de circa 25.000 ori masa Lunii, dar este de... 1.500 ori mai departe fa]` de P`mânt, decât Luna. De aceea, efectul gravita]ional al uria[ului Jupiter este infim \n compara]ie cu gravita]ia Lunii. Semnele Timpului Februarie 2008

A doua for]` astral` este electromagnetismul. El depinde de sarcina electric` [i iar`[i de distan]`. Sarcina electric` se datoreaz` particulelor \nc`rcate negativ [i pozitiv. Câmpul electromagnetic al lui Jupiter este imens. Dar Jupiter este atât de departe \ncât n-are niciun efect real asupra noastr`. Cea mai mare surs` de electromagnetism pentru Terra este Soarele. Câmpul s`u magnetic ne afecteaz` direct. Când exist` o explozie nuclear` pe suprafa]a Soarelui, fluvii de particule \nc`rcate electromagnetic ne potopesc.

Alb` sau neagr`? Astrologii pretind, printre altele, c` toate planetele au o influen]` egal` sau comparabil`, astfel \ncât apropiatul Venus ar influen]a P`mântul la fel de mult ca [i \ndep`rtatul Pluto. Apoi Luna [i Soarele, de[i domin` gravita]ional [i electromagnetic, au un rol modest \n horoscop. Aceea[i situa]ie este [i \n cazul milioanelor de asteroizi cu diametrul mai mare de 100 de metri care „bântuie” \mprejurul P`mântului. I Care „momentum”? Astrologii subliniaz` importan]a pozi]iei astrelor... exact la momentul na[terii. Dar na[terea este un proces, nu un fenomen instantaneu. Nimeni nu se na[te la un „moment” dat. Mai mult, data oficial` \nscris` \n fi[` este irelevant` \n acest context. Care moment s` \nscrie? Când se rupe „apa”? Când are loc prima dilatare? Când este t`iat ombilicul? Sau când pruncul ia prima gur` de aer? M` \ntreb: de ce oare condi]iile „ini]iale” sunt mai importante \n determinarea personalit`]ii cuiva decât toate condi]iile ulterioare? {i de ce momentul na[terii este cel mai semnificativ, [i nu momentul „concep]iei”? I Care coresponden]e? Dac` apel`m la astrologia modern`, vom g`si \n locul „influen]ei fizice”, principiul „coresponden]ei mistice”. Dar totu[i ce faci când semnifica]iile se bat cap \n cap? De exemplu, la europeni, pisica neagr` este simbolul nenorocului. |n schimb, la egipteni, era simbol al norocului. Pentru babilonieni, Luna era masculin`. Pentru greci, dimpotriv`, era

feminin`. Un petic de cer \nseamn` ceva \n Occident [i altceva \n Orient... Când vorbeau despre planete (Marte), astrologii se refereau de fapt la zeii (Marte) care au personificat planetele. Principiile hermeneuticii lor n-aveau nimic de-a face cu planetele, ci cu supersti]iile legate de zeii mitologici. {i, pentru c` mitologiile difer`, semnifica]iile au c`p`tat conota]ii contradictorii. Cât prive[te simbolurile, sensul lor este diluat [i multiplu: Apa simbolizeaz` ambr`, sâni, cerneal`, nesiguran]`... Luna simbolizeaz` muzic`, naviga]ie... Neptun simbolizeaz` perle, dovleci, poezie [i triden]i... I Care zodiac? Lucrurile continu` s` se complice [i mai mult când descoperi o foarte diversificat` ofert` astrologic`. Care zodiac este mai bun: cel babilonian, maia[, arab, pomicol, floral sau karmic? Dup` care s` te iei? Cel babilonian avea 12 c`su]e, cel aztec avea 20, iar cel indian – 36! Zodiacul chinezesc nici m`car nu se refer` la luni, ci la un ciclu de 12 ani buni [i nebuni...

Un mare Bluff! Mai exist` un aspect capital, pe care foarte pu]ini \l cunosc. Este vorba de „precesiunea” zodiilor, un fenomen care arunc` \n aer chiar

Februarie 2008 Semnele Timpului 27

Cultur` Un caz amplu mediatizat a fost cel legat de Joyce Jillson, cea care prezenta horoscopul la emisiunea TV „Good Morning, America”. |n 1988, la cererea prezentatorului John Stossel de la ABC News , ea a „citit” \n detaliu astrograma unei persoane necunoscute. |ntre timp, Stossel a solicitat astrograma a 20 de studen]i. Mai târziu, el a multiplicat [i a dat mai multor studen]i aceea[i caracterizare primit` de la Joyce Jillson care, printre alte superlative, zicea: „E[ti foarte inteligent, ai charism` sexual`, [arm [i un sim] al decen]ei... Vei cunoa[te celebritatea!” (Joyce \[i \nchipuia probabil c` astrograma \i apar]inea lui Stossel). Reac]ia studen]ilor a fost dincolo de a[tept`ri: „Sunt uluit!”, „Este exact a[a...” „Mi-a spus lucruri pe care nimeni nu le [tie...”. Mai apoi prezentatorul ABC News a f`cut dezv`luirea: Astrograma apar]inea criminalului \n serie Edward Kemper III, care \[i \ncepuse funesta „carier`” la 15 ani.

fundamentul astrologiei moderne. Pentru a-l \n]elege, este nevoie de o succint` explica]ie. Se [tie c` axa p`mântului are o \nclina]ie de 23,27° [i c` el „danseaz`” conic \n jurul axei sale. Aceasta face ca anul tropical (timpul cuprins \ntre dou` echinoc]ii de prim`var`) s` fie mai scurt decât anul sideral (timpul \n care Soarele efectueaz` un cerc \ntreg fa]` de o stea fix` dat`), f`când ca „punctul de prim`var`” (echinoc]iul) s` se deplaseze \n sens retrograd pe orbita imaginar` a Soarelui, cu 50,27 secunde geometrice pe an. A[adar, Soarele nu a[teapt` s` fie parcurse toate cele 360° pentru a da na[tere urm`toarei prim`veri. Din

Când cineva \nceteaz` s` mai cread` \n Dumnezeu, ajunge nu s` nu mai cread` nimic, ci s` cread` orice! G. K. Chesterton perspectiva unui observator p`mântesc, datorit` acestei deplas`ri retrograde, constela]iile „tot r`mân \n urm`”, \n 72 de ani reculul m`surând 1 grad. |n 2.000 de ani, reculul ajunge la 30°, ceea ce face ca zodia unei luni anumite s` cad` \napoi cu exact o cas`. Trebuie s` treac` exact 25.920 de ani pentru ca reculul s` acopere un ciclu complet (de 360°), iar zodia pe care o vezi acum s` cad` iar`[i exact \n aceea[i perioad` a anului. Surpriza este c` majoritatea astrologilor de azi folosesc exact acela[i zodiac din timpul lui Ptolemeu (zodiacul tropical), de[i

constela]ia zodiacal` nu mai corespunde c`su]ei din zodiac. Pe scurt, de[i zodiacul \]i spune c` e[ti n`scut Berbec, tu trebuie s` te cau]i \n zodia Pe[ti. Ptolemeu nu [i-ar fi putut \nchipui c` oamenii vor folosi zodiacul s`u dup` 2.000 de ani f`r` s`-l ajusteze! Devine explicabil de ce astrologii se contrazic unul pe altul aproape la fiecare punct. Faptul acesta ar fi trebuit [i ar trebui s` trezeasc` re]ineri \n ceea ce-i prive[te.

Proba focului Dr. Geoffrey Dean8 a ini]iat, \n decembrie 1994, un test dublu orb, la care a invitat 50 de astrologi de toate categoriile. Le-a pus la dispozi]ie astrograma (data, timpul [i locul na[terii) a 7 subiec]i anonimi, precum [i alte informa]ii cerute de astrologi. Ace[tia trebuiau s` stabileasc` cui apar]ine fiecare astrogram`. Ca \ncurajare, Dean a oferit o recompens` de 2.500 de dolari celui care reu[e[te s` \mperecheze corect toate cele 7 astrograme. Când au returnat rezultatele, jum`tate dintre astrologi au prezis c` i-au identificat f`r` gre[eal` pe to]i cei 7 subiec]i. Rezultatul \ns` a fost dezastruos: un singur astrolog a realizat 3 corel`ri corecte din [apte. 22 n-au reu[it nici m`car o singur` corelare. Astrologii de marc` nu s-au descurcat mai bine ca \ncep`torii, iar corel`rile lor erau divergente [i contradictorii. „Ehee, astrologia nu merge decât pe viu!”, a fost scuza lor. Experimentul lui Geoffrey Dean repeta o lung` serie de teste de acurate]e. Cu 10 ani \n urm`, jurnalul The Indian Skeptic 9 publica un caz r`sun`tor. O societate a trimis la cinci dintre cei mai celebri astrologi americani datele unui tân`r solicitant pentru un post de lucr`tor cu adolescen]ii. |n realitate, astrograma \i apar]inea cumplitului John Gacy, criminal \n serie, condamnat la moarte pentru uciderea sadic` a 33 de fete [i b`ie]i. John Gacy a fost ales tocmai pentru c` era un caz tipic de sadism. Cei cinci astrologi de renume continental i-au dat calificativul „excelent” pentru lucrarea cu tineretul. John Sandbach, autor a [ase volume de astrologie, l-a caracterizat ca „lipsit de agresiune”. Altul l-a descris ca „n`scut ca s` slujeasc` oamenii... |n trecut ]i-ai folosit energiile Semnele Timpului Februarie 2008

foarte bine, a[a \ncât vei avea o contribu]ie foarte, foarte pozitiv`.” Iar Beverly Farrel, autoare [i conferen]iar recunoscut \n metafizic` [i astrologie, cu 30 de ani de experien]` \n paranormal, l-a \ncurajat s` accepte slujba, pentru c` „prezen]a ta va fi de o natur` benefic` pentru tineri... Tu po]i fi un bun model...”

„E pur si muove” Oricât de bizar`, astrologia totu[i „func]ioneaz`”. Ba chiar exercit` o atrac]ie crescut`. De ce o caut` lumea? Ca s` se distreze sau s` se descopere pe sine? Con[tien]i sau nu, o for]` mai profund` \i atrage spre horoscop. E nesiguran]a, teama de necunoscut, nevoia de c`lùzire, frica de a lua decizii gre[ite [i, mai ales, cùtarea unui sens al vie]ii. |n lipsa unui control asupra necunoscutului, stresul escaladeaz` cote fierbin]i. Iar când controlul real nu e posibil, atunci iluzia \l supline[te cu succes! |n 1948, psihologul american Bertram Forer [i-a câ[tigat faima printr-un studiu psihologic. Forer le-a dat studen]ilor un test de personalitate, dup` care le-a returnat câte o caracterizare – una [i aceea[i la to]i, \ntocmit` mai dinainte de profesor – f`r` leg`tur` cu r`spunsurile studen]ilor. |n ea scria: „Tu sim]i nevoia de oameni care s` te iubeasc` [i s` te admire; totu[i e[ti critic fa]` de tine \nsu]i. |n timp ce ai unele sl`biciuni de personalitate, \n general e[ti capabil s` le compensezi. Ai o considerabil` capacitate pe care n-ai pus-o la lucru \n avantajul tù. Disciplinat [i cu st`pânire de sine \n afar`, tinzi s` fii nest`pânit [i nesigur \nùntru. Uneori, ai dubii serioase dac` ai luat decizia corect` sau dac` ai f`cut ceea ce trebuia. Tu ai nevoie de schimbare [i varietate [i devii nemul]umit atunci când e[ti \ncorsetat de restric]ii [i limit`ri. Te consideri gânditor independent [i nu accep]i afirma]iile altora f`r` dovezi satisf`c`toare. Dar socote[ti c` este ne\n]elept s` fii prea franc \n dezv`luirea gândurilor tale altora. Uneori, e[ti extrovertit, afabil [i sociabil, \n timp ce alteori e[ti introvertit, timid [i rezervat. Unele dintre aspira]iile tale tind s` fie mai degrab` nerealiste...”

Apoi, Forer le-a cerut studen]ilor s`i s`-[i evalueze „caracterizarea personal`”, pe o scar` de la 0 (nu-mi corespunde deloc) la 5 (corespunz`tor 100%). To]i studen]ii au evaluat caracterizarea \ntre 4 [i 5. De-a lungul anilor, „testul Forer” a tot fost repetat, plasându-se consecvent la peste 85% ca „foarte corespunz`tor”. Aceasta este formula magic` a astrologiei! Generalit`]i complexe spuse \n limbaj academic, cu u[oare contradic]ii, dar optimiste.

Nu conteaz` ce le spui clien]ilor: ei \n[i[i vor g`si o cale de a t`lm`ci \n bine orice. Ei ]in cu orice chip s` reu[e[ti \n predic]ia ta [i te vor ajuta cu tot ce le st` \n putere.

{tiin]` sau boal` curat`? „De ce o acuza]i? Astrologia nu face r`u nim`nui! Conteaz` mai pu]in cât e de adev`rat, atâta timp cât ceea ce ni se spune ’face bine’. Oare nu pe asta se bazeaz` [i efectul placebo? Câte multe alte nimicuri nu sunt acceptate, doar pentru c` produc bucurie [i coloreaz` via]a monoton`?” Aparent rezonabil, ra]ionamentul este vicios \n toate detaliile. |n plus, industria astrologiei este una dintre cele mai rentabile, dup` pornografie [i droguri.

Februarie 2008 Semnele Timpului 29

Cultur`

Un mare rù este c` astrologia se strecoar` \n domeniile cele mai intime ale fiin]ei umane: filozofia de via]`, liberul arbitru, credin]a, speran]a... Când ajungi s` crezi c` „de ce ]i-e scris pe frunte, de-aia nu scapi”, c` „a[a a fost s` fie”, c` „n-ai ce-i face, asta ]i-e soarta”, „e ceasul rù...”, atunci te treze[ti redus la statutul de tragic` marionet`. Adio, discern`mânt [i libertate de alegere! Nu-]i r`mâne decât s` ac]ionezi ca un „[obolan”, pus s` sondeze galeriile unui labirint spre o ie[ire dat`. Un dependent de prezic`tori. Pân` [i p`gânii lumina]i i-au identificat nocivitatea. La sfâr[itul secolului I \.Hr., \mp`ratul Augustus a interzis astrologia \n Roma, pentru c` punea \n primejdie buna judecat` [i conduita guvernan]ilor. „Astrologia nu-i o [tiin]`. E o boal`!”, scria filozoful evreu Maimonide.10 Sunt unele situa]ii ciudate care te ajut` s` crezi c` predic]ia horoscopului se \mpline[te totu[i \n detaliu. Tocmai aici se ascunde cel mai mare rù al astrologiei: \]i deturneaz` \ncrederea de la Acela care are st`pânire peste vremuri [i \mprejur`ri, singurul care poate netezi urcu[ul vie]ii. Un geniu rù este interesat s`-]i captureze adeziunea pentru o „fata morgana”, spre un alter deus , gelos pe

dreptul tù la via]` [i ve[nicie. Asaltul ezoteric devine tot mai agresiv. Periplul prin noaptea astrologiei, la urma urmei, [i-a \mplinit scopul – ne-a pus \n fa]a unei alegeri: s` cred f`g`duin]a zecilor de mii de astrologi licen]ia]i sau Cuvântul Unuia care a zis: „Nu te teme de nimic, c`ci Eu te izb`vesc, te chem pe nume: e[ti al Meu. Dac` vei trece prin ape, Eu voi fi cu tine [i râurile nu te vor \neca; dac` vei merge prin foc, nu te va arde. C`ci Eu sunt Domnul, Dumnezeul tù, Mântuitorul tù! Pentru c` ai pre] \n ochii Mei [i te iubesc, dau oameni pentru tine [i popoare pentru via]a ta... C`ci Eu [tiu gândurile pe care le am cu privire la voi, zice Domnul, gânduri de pace, [i nu de nenorocire, ca s` v` dau un viitor [i o n`dejde.”?11 ST

1. Astrologia chinezeasc` pleac` de la legenda c`, odat`, Buddha a invitat toate animalele din lume s` vin` la s`rb`toarea Anului Nou. |ns` doar 12 au catadicsit s` r`spund`. Ca recompens`, Buddha a dat numele fiec`ruia la câte un an \ntr-un ciclu de 12 ani, \n ordinea \n care acestea au sosit. Primul [i cel mai bun an a fost dedicat [obolanului, iar ultimul – porcului. 2. „T`bli]ele planetei Venus din Ammisaduqa” dateaz` din 1626, din timpul primei dinastii babiloniene, [i reprezint` o copie dup` o lucrare anterioar`. 3. Din punctul de vedere al unui observator p`mântesc (geocentric), Soarele parcurge \ntr-un an o anumit` orbit` circular`, numit` „ecliptic`”. |n c`l`toria sa, el traverseaz` diferite constela]ii, acestea dând numele zodiei corespunz`toare pentru fiecare lun`. 4. Marte (pentru Berbeb), Venus (pentru Taur), Mercur (pentru Gemeni), Luna (pentru Rac), Soarele (pentru Leu), iar`[i Mercur (pentru Fecioar`), iar`[i Venus (pentru Balan]`), apoi Pluto (pentru Scorpion), Jupiter (pentru S`get`tor), Saturn (pentru Capricorn), Uranus (pentru V`rs`tor) [i Neptun (pentru Pe[ti). 5. Tetrabiblos (gr.) = „Cele patru c`r]i” 6. Cum de atrac]ia Lunii nu afecteaz` \ns` deloc un recipient imens cu 100% ap`? {i cum ar putea Luna s` afecteze o companie sau o afacere – realit`]i cu totul lipsite de corporalitate? Totu[i astrologii n-au nicio problem` \n a prezice [i soarta acestora... 7. Similar gândea [i Carl Jung, psihiatrul ocultist. Dup` el, „timpul, departe de a fi o abstrac]ie, este un continuum concret care con]ine calit`]ile sau condi]iile de baz`. Cu alte cuvinte, tot ce este n`scut sau f`cut \ntr-un moment dat poart` calit`]ile acelui moment al timpului.” Dar, dac` fiecare moment al timpului \[i imprim` calit`]ile asupra a tot ce se na[te sau este f`cut la un moment dat, atunci to]i cei care sunt marca]i de acela[i timp ar trebui s` râd` sau s` plâng` la unison. Sau, când plou` aici, ar trebui s` plou` [i acolo. O mul]ime de zaruri aruncate la momentul dat vor trebui s` arate „[ase”. Similarit`]i ale cristalelor formate azi ar trebui s` difere de cele formate ieri. |ns` asemenea lucruri nu sunt observate. Calitatea timpului, a[a cum a conceput-o Jung, pur [i simplu nu se verific`! 8. Dr. Geoffrey Dean, „Is Astrology Relevant to Consciousness and Psi?”, \n Journal of Conscious Studies, 10, no. 6-7, 2003 9. Articolul „Astrology on Death Row”, \n The Indian Skeptic 1989, Vol 1 (11). 10. Moses Maimonides, rabin, filozof [i medic medieval, (1135-1204), \n Responsa I. 11. Biblia, ed. Cornilescu: Isaia 43,1-4; Ieremia 29,11

Semnele Timpului Februarie 2008 30

Citatul ST

„

{tim cu to]ii

{tim cu to]ii c` nu exist` bine aici jos, c` tot ceea ce apare aici jos ca bine este finit, limitat, c` se epuizeaz` [i c`, odat` epuizat, las` s` se iveasc` necesitatea nud`. Orice fiin]` uman` a avut probabil \n via]a ei de câteva ori momente \n care [i-a m`rturisit limpede c` nu exist` bine aici jos. Dar de \ndat` ce vedem acest adev`r, \l acoperim cu minciun`. Mul]i se complac chiar \n proclamarea lui, c`utând cu triste]e o pl`cere morbid`; sunt cei ce nu au \ndurat nici m`car o clip` s` \l priveasc` \n fa]`. Oamenii simt c` a privi câtva timp acest adev`r \n fa]` constituie un pericol de moarte. A[a este. Aceast` cunoa[tere este mai ucig`toare decât o sabie; ea te supune unei mor]i mai \nsp`imânt`toare decât moartea c`rnii. Cu vremea, ea ucide \n noi tot ceea ce numim eu. Pentru a o \nfrunta trebuie s` iubim adev`rul mai mult decât via]a.

”

Simone Weil, Forme de iubire implicit` a lui Dumnezeu

Februarie 2008 Semnele Timpului 31

Cultur`

R`s`ritul infirm „|n realitate, un om \ntreg [i o societate s`n`toas` au nevoie \n acela[i timp de beneficiile subzisten]ei [i de cele ale reflexiei, de [osete [i de vise, de pâinea zilnic` [i de utopii. |n Est, ne lipsesc deocamdat` [i unele, [i altele.” Andrei Ple[u I Alina Popa

up` cum [i-a obi[nuit publicul larg, Andrei Ple[u reu[e[te, ca de fiecare dat`, s` transforme textul scris \ntr-un farmec al rostirii. Paginile sale g`zduiesc un spectacol aparte unde \mbin` perfect umorul tonic [i spiritul critic cu noble]ea intelectual`. Cartea de fa]`, Despre bucurie \n Est [i \n Vest [i alte eseuri, cuprinde patru conferin]e publice ]inute la solicitarea unor institu]ii din str`in`tate: „Despre bucurie \n Est [i \n Vest”, „Despre elite \n Est [i \n Vest”, „Toleran]a [i intolerabilul”, „Criza unui concept”, „Ideologiile \ntre ridicol [i subversiune”. Toate sunt expuneri destinate unui public larg, nu \ntotdeauna omogen [i nu \ntotdeauna bine informat asupra realit`]ilor Europei de Est. Textul „Despre bucurie \n Est [i \n Vest” \[i plaseaz` cititorul \ntre dou` oglinzi paralele, fiecare dintre acestea reprezentând dou` lumi opuse, dou` spa]ii care se resping categoric. Identit`]ile lor se contrazic, iar istoria lor le separ`: Est [i Vest, R`s`rit [i Apus. |n special, cartea insist` asupra unei panoram`ri a Europei de Est fa]` de care Vestul mai dezvolt` \nc` o serie de prejudec`]i [i rezerve. Acestea sunt cele dou` imagini ale c`r]ii traversate de cititor \n timp ce asist`

deopotriv` la rememorarea trecutului [i a jafurilor lui asupra umanit`]ii, dar [i la infirmitatea societ`]ii actuale. O lume devastat` uneori de declinul ra]iunii, de [ubrezeniile n`scute dintr-un real proces al devaloriz`rii. M` voi opri, \n cele ce urmeaz`, asupra primei conferin]e, care de altfel d` [i titlul Semnele Timpului Februarie 2008

c`r]ii. |n fapt, ideile primului eseu se vor reg`si pe \ntreg parcursul c`r]ii, iar afirma]iile celorlalte se insereaz` \n contextul acestuia. Bucuriile Estului nu coincid cu cele din Vest. Ele nu se suprapun [i nici m`car nu pot fi copiate. Istoria comunismului le desparte. Vreme de decenii, lag`rul socialist a transformat Europa de Est \ntr-un spa]iu arid, \ntr-o lume unde, citându-l pe Paul Evdokimov, pân` [i cuvintele sunt deshidratate. |n r`s`ritul european, spune Andrei Ple[u, firescul [i normalitatea [i-au pierdut sensurile. Ceea ce pentru Vest era de la sine \n]eles, normal, adic` s` g`se[ti de mâncare, s` ai c`ldur` \n cas` când afar` e frig, s` ai f`r` \ntrerupere curent electric, s` de]ii un pa[aport, s` scrii [i s` publici ce vrei, s` crezi ce vrei, pentru cei din Estul comunist acestea func]ioneaz` ca excep]ii. Iar atunci când improbabilul devenea posibil, oamenii aveau toate motivele s` se bucure. {i nu e vorba, specific` autorul, de bucuriile simple, valabile \ntr-un alt context, ci de bucuriile minimale, care nu \ncurajeaz` decât supravie]uirea. }`rile comuniste produc „bucurii ale contradic]iei”. |n regimurile totalitare, bucuria, noteaz` Andrei Ple[u, preia ceva din metabolismul suferin]ei: „e amar`, gâtuit`, astringent`.” Dar nici perioada actual` nu pare c` s-ar retrage cu totul de sub umbrele trecutului. „Suferim \nc` de o proast` experien]` a temporalit`]ii. Trecutul imediat e jalnic, prezentul e dificil, viitorul e incert. (...) Nu mai avem bucuriile paradoxale, \n acela[i timp chinuite [i exaltate, pe care le provoca universul dictatorial, dar nu avem \nc` nici bucuriile voastre.” Perioada de tranzi]ie atât de frecvent amintit` este, printre altele, o perioad` de „criz` a bucuriei”. Ner`bdarea sincroniz`rii cu Occidentul nu ne-a stârnit decât „apetitul pentru consumul ieftin, pl`cerea minor` (sau direct trivial`), bucuriile \ntâmpl`toare [i derizorii.”

Exist` totu[i o solu]ie. E drept, cu un caracter mai degrab` moralizator. Este un fel de \mplinire prin bucuria altora. Fericirea altora, noteaz` Andrei Ple[u, citându-l pe Balzac, „poate fi o surs` de bucurie pentru cei care nu pot fi ferici]i”. Cât despre sincronizarea cu Vestul, aceasta nu e imposibil`. Imagina]ia, toleran]a, calmul [i umorul sunt remedii garantate. „Avem de ref`cut unitatea european`, pe care dezastrul celui de-al Doilea R`zboi Mondial a rupt-o. Avem de \n`l]at o cas` \n care s` convie]uim dup` marele incendiu de la Yalta. Iar reconstruc]ia, oricât de grea, e una dintre

|n vreme ce jum`tatea apusean` a Europei \[i felicit` devenirile, f`r` s`-[i ascund` trecutul, jum`tatea de R`s`rit \nc` mai savureaz` din propria infirmitate. Un R`s`rit infirm, care se oglinde[te \nc` dezorientat [i confuz \n utopiile Vestului. cele mai mari bucurii ale omului. Asta spune, \n orice caz, o scurt` poveste hassidic`, reprodus` de Martin Buber: Cel care se bucur` cu adev`rat e asemenea unuia c`ruia i-a ars casa [i care, lovit de necaz \n adâncul inimii, \ncepe s` construiasc` totu[i o cas` nou`. {i pentru fiecare c`r`mid` a[ezat`, inima lui se umple de bucurie.” Dou` lumi, dou` spa]ii. |n vreme ce jum`tatea apusean` a Europei \[i felicit` devenirile, f`r` s`-[i ascund` trecutul, jum`tatea de R`s`rit \nc` mai savureaz` din propria infirmitate. Un R`s`rit infirm, care se oglinde[te \nc` dezorientat [i confuz \n utopiile Vestului. |n aceste nuan]e se contureaz` cartea lui Andrei Ple[u. Un text viu, actual. O carte care-[i pune cititorul pe gânduri. ST

Andrei Ple[u, Despre bucurie \n Est [i \n Vest [i alte eseuri, Editura Humanitas, Bucure[ti, 2006, 133 pag.

Februarie 2008 Semnele Timpului 33

Social

Doctore, po]i s`-mi comunici

moartea?

O zi cu doctorul... Lyubomir Semnele Timpului Februarie 2008 34

L-am g`sit, ca de obicei, acolo unde timpul are o pre]uire aparte, unde fiecare clip` poate deveni speran]` sau resemnare. U[or aplecat, \[i plimba \ncet stetoscopul peste trupul firav al copilului, ascultând o lume interioar`, din care c`uta s` desprind` semnale numai de el [tiute. Nimic nu p`rea s`-l tulbure. Poate doar ochii Ancu]ei, dureros de str`lucitori, urm`rindu-i mâna. I Beniamin Pascu

„R

espir` adânc... A[a... Te doare aici?... Dar aici?” Se ridic`, lu` halatul [i-l puse pe umerii copilului. „Bine, Ancu]a, du-te \n pat!” Copilul f`cu doi, trei pa[i, apoi se \ntoarse: „Vleau s` \nv`] s` num`l pân` la o sut`, domnu’ doctol. Diseal`, când apal stelele, vleau s` le num`l pe toate...”. Zâmbi, apoi plec` spre salon. L-am v`zut urm`rind cu privirea copilul... Lung, \n t`cere, cu buzele strânse, cu mintea plecat` \n sufletul ei sau poate \n lumea copil`riei lui. P`rul argintiu \l f`cea mai \n vârst` [i, \n clipele acelea, parc` \mb`trânise pu]in.

Un front viclean [i imprevizibil Deodat` se \ntoarse spre mine. „Are numai trei ani...”. Pentru unii, prezentul alunec` distrofic din fraged \n nemilos, devenind o parte a trecutului, o istorie cu imagini cenu[ii, care transpare sporadic \n amintiri cu nume de p`rin]i, de fra]i, de prieteni. Un fior m` trece ori de câte ori \mi arunc privirea peste pl`cu]a din strad`, cam [tears`, a[a cum este [i via]a uneori: „Institutul Oncologic Cluj – Sec]ia Hematologie”. Aici l-am \ntâlnit pe unul dintre aceia care, zilnic, simt [i aud r`cnetul „fiarei” ce-[i adulmec` tributul. Lyubomir Petrof, medic, profesor... Sau omul l`sat de via]` [i de Dumnezeu s` lupte cu un du[man viclean [i imprevizibil: leucemia. |l urm`resc, [i efemerul din mine devine tot mai volatil. „Doctore, po]i s`-mi comunici moartea?” Respir` adânc. „Nu, nu pot... sau poate nu a[a cum \]i \nchipui...”.

Scenariul

Petrof

„Datoria mea este s` tratez suferinzii, indiferent de deznod`mânt. {i, ca s` m` apropii de copii, mai bine zis ca ei s` se apropie de mine, \i las s`-mi spun` Lyuba”. R`sfoie[te \ncet o carte, fixând o fotografie ciudat`. Ceva ce seam`n` a globule. Medicii de aici, de la „sânge”, sunt preg`ti]i oricând s` câ[tige sau

Februarie 2008 Semnele Timpului 35

Social s` piard`. Ei dau „verdictul” sau poate nici chiar ei, altcineva. Ei numai \l constat`. Apoi \l tr`iesc al`turi de pacient, oricare ar fi acesta. |n]eleg cu am`r`ciune c` munca \]i mai ofer` câteodat` sentimentul inutilit`]ii, devenind vrând-nevrând personaje ale unui scenariu pe care ei trebuie s`-l accepte. Dar tac, pacientul trebuie protejat, „conven]ionalul” venind, \n timp, de la sine. Un amestec de resemnare, ur`, \ndârjire, compasiune... Apoi o iau de la \nceput, c`ci via]a merge \nainte. Ei [tiu c` priceperea lor seam`n` speran]`. Atunci când pacientul sesizeaz` scenariul, acceptându-l, se simt \nvin[i. Pare a fi interesat de tratament, dar un „[tiut” interior \i spune pacientului c` sfâr[itul este aproape. „Cum este, doctore, când via]a \]i scap`?” |[i trece mâna peste frunte, nu r`spunde... Se r`zgânde[te... „Un râu secat [i lipsit de vlag` – a[a te sim]i”. Ca simplu muritor, m` gândesc la momentul acela când trebuie s`-i comunici celui din fa]a ta ceea ce va urma. Totul se m`soar`: gesturile, fr`mântarea, vorbele... Se trage parc` de timp, prescriindu-se \ncet tratamentul, se \ncurajeaz` bolnavul, se explic` ce se mai poate explica, dar vine CLIPA... Ca medic, \ntr-un fel sau altul trebuie s` te pronun]i. {i cel din fa]a ta, bolnavul, pacientul, SEMENUL, asta a[teapt`: S~ TE PRONUN}I.

Când consta]i \n jurul t`u c` semenii sunt gata s` ’treac` pragul’, orice filozofie se coaguleaz`, se scurge \n derizoriu, devine inutil`. Un timp care, mai curând sau mai târziu, face parte din via]a fiec`ruia. „Este un moment psihologic de mare presiune. Spui sau nu adev`rul? Adev`rul... {i cum \l spui? Sau \l min]i, \l la[i pe cel din fa]a ta „s` \n]eleag`”? Ca medic, trec peste omenescul din mine [i caut s` m` adaptez. Nu totdeauna po]i „s` te pronun]i” cu privirea ridicat`, dar... Atunci \ncepe ceea ce eu suport cu greutate sau poate nici nu suport -– SCENARIUL. Reac]iile bolnavului sunt dintre cele mai diverse. Urm`re[te fiecare tr`s`tur`, ficare

cuvânt, chiar [i respira]ia o urm`re[te. Le asimileaz` precum o sev` vital`. Intuiesc, sper`, se roag`, plâng, se pietrific`... Uneori, denumirea bolii [ocheaz` mai mult decât esen]a ei. La unii apare consternarea, la al]ii revolta. De cele mai multe ori, dezn`dejdea cuprinde fiin]a nenorocitului ca o otrav`. „{i pentru tine ca medic [i pentru el ca pacient se apropie, \ncet, pragul ’psihologic’ … Pentru el, lupta pare pierdut`. |l vezi cum se stinge... {i atunci te \ndoi \n viscere, te chirce[ti ca un vrej uscat de soare, \mb`trâne[ti sub halat... {i [tii c` numai Dumnezeu mai poate face ceva”.

Aceea[i n`ucitoare aspid` „...explica]iile. Nu-mi place cuvântul. Ce po]i explica? Moartea? Ce po]i explica, de ce s-a ajuns aici? Pentru mine, ca doctor, situa]ia este una singur`: s` fac tot ce-mi st` \n putin]` ca nici m`car acum, \n asfin]it, s` nu-[i piard` speran]a. {i-atunci \i spun: ’Uite, situa]ia ta nu este una prea bun`, ai hemoragii. Este nevoie de mas` trombocitar` [i hemoragiile vor ceda... Curaj!’ ... Cam asta \i spun, niciodat` la fel. |n func]ie de pacient, de conjunctur`, de reac]ii, de [anse, de inspira]ie... Oricum, e greu... Nu am avut niciodat` for]a moral` s` spun ’Preg`te[te-te’. {i poate nici nu-i corect. Oricum, nici chiar acum, dup` o via]` petrecut` \n lupta cu \ntunericul, nu am aceast` putere. De[i, pe undeva, necomunicarea adev`rului este \n afara eticii profesionale”. Când consta]i \n jurul t`u c` semenii sunt gata s` „treac` pragul”, orice filozofie se coaguleaz`, se scurge \n derizoriu, devine inutil`. Cine poate s` comunice moartea? „Eu nu pot, chiar dac` m` acuzi de sentimentalism. Mie, ca medic, nu-mi r`mâne decât un singur lucru: s` continui...”. Chiar [i atunci când drumul spre „dincolo” este iminent, medica]ia nu se opre[te. Pentru medic, problema se deruleaz` pe alte coordonate: nu „dac`”, ci „când” abandonezi tratamentul specific. Sunt situa]ii când te sim]i ca trestia rupt` de vânt: \n pofida tratamentului aplicat, boala progreseaz`. Dar el, t`m`duitorul, [i el, supus voin]ei Celui de Sus, nu trebuie s` lase impresia abandonului. R`mâne deci marea \ntrebare: când abandonezi tratamentul specific? „Cu ani \n urm`, Semnele Timpului Februarie 2008

o pacient` mi-a spus: ’Domnu’ doctor, multe mai am eu de pus \n rânduial`...: s`-mi achit ni[te datorii, s`-mi fac testamentul, s` m` \mpac cu nor`-mea, s` fac ordine \n via]a mea... Nu de alta, dar ca s` mor [i eu cre[tine[te, f`r` z`log [i f`r` sup`rare. Nu mi-a]i spus, a[a, limpede, c` \n curând m` voi duce. Acum ce s` fac, s` mor ne\mp`cat`?’”

Maiorul. L-am consultat [i n-am dat peste urm` de boal` hematologic`. Când a plecat din clinic`, i-am spus ce s` fac` atunci când va ajunge acas`. Dup` dou` ore, l-am v`zut din nou prin ora[. Era beat cri]`. Probabil de bucurie. Desigur, nu alcoolul l-a salvat. Dimpotriv`, peste un an am auzit c` a murit de ciroz`... Dumnezeu l-a sc`pat, el [i-a b`tut joc

Lyuba Petrof se ridic`, privindu-m` lung, de parc` eu ar fi trebuit s` r`spund: „Spune-mi atunci, adev`rul... Ce este ADEV~RUL? {i dac` [tii, \l comunici sau nu?”

de via]`. Dar a fost o minune. Eu nu cunosc „mecanismul” minunilor, dar ele se \ntâmpl`. Fiecare este liber asupra con[tiin]ei lui, \ns` când vine disperarea, omul \[i \ndreapt` gândurile de la medic la Cel de Sus [i vrea, la rându-i, ca [i Dumnezeu s`-{i \ntoarc` fa]a c`tre el. Lucrul acesta ajut`. {i pe el, [i pe noi, medicii. Minunile... Da, dincolo de tot ceea ce [tim sunt minunile. Ele nu ne apar]in, dar vin spre noi dintr-o alt` lume”. Stau \n picioare, lâng` u[`, gata de plecare. Ca ziarist, am v`zut multe, am auzit [i mai multe... Dar ca om, m` simt bulversat. Inten]ia cu care venisem, s` cer statistici despre copiii bolnavi..., se \n`bu[`. |ntr-un col] al cabinetului, umbra amurgului cade peste rama unui tablou ce g`zduie[te, grijuliu, zâmbetul unei feti]e cu flori. M` prive[te, dorind, poate, s`-mi \mprumute zâmbetul... Se preg`te[te s` numere stelele. „Bun` seara, Ancu]a!” ST

Bun` seara, Ancu]a! Spre apus, norii desenau pe cer chipul unui \nger tân`r. Pentru cei de aici, de la „sânge”, medici [i pacien]i, deopotriv` \nvin[i sau \nving`tori, niciunde \n lume crepusculul nu arat` mai nostalgic. Vine noaptea, nu [tii ce aduce... Doctore, crezi \n minuni? „Uneori trebuie s` crezi. M` educ s` fiu optimist [i de aceea cred. Altfel nu se poate... Apropo de minuni. Am avut internat odat` un maior din Baia-Mare. {tiam clar ce suferin]` are, [tiam c` \ntr-o zi... La externare m-am uitat lung \n urma lui. M` gândeam nu la ce va urma, ci când... Timpul s-a scurs [i, peste doi ani, cine crede]i c`-mi apare \n pragul cabinetului? Februarie 2008 Semnele Timpului

Social De fiecare dat` când apare \n dezbaterea public` un subiect cu poten]ial de mare „dilem` moral`”, paginile din spa]iul virtual se umplu de comentariile celor care vor s`-[i spun` opinia. De cele mai multe ori, aceste dezbateri r`mân f`r` rezultat, dar \nregistreaz` un „efect secundar”: un asemenea subiect este ca o foaie de turnesol \n amalgamul de concep]ii al societ`]ii noastre, descoperind, mai mult decât „cine are dreptate”, ce fel de om este cel care ia pozi]ie de o parte sau de alta. I Florian Ristea

O „foaie de turnesol” \n cocte Semnele Timpului Februarie 2008 38

nul dintre subiectele cu un puternic poten]ial de a polariza opinia public` este pedeapsa cu moartea. Din dezbaterile care au \ncins forumurile pe internet, se observ` c` mul]i participan]i reac]ioneaz` mai degrab` emo]ional decât pe baza unor principii. Iar cei care aduc totu[i anumite justific`ri pozi]iei lor, o fac cel mai adesea de pe baze ideologice diferite: filozofice, religioase sau sociale. Ca urmare,

discu]ia e condamnat` la e[ec. Nu va avea nicio finalitate.

Scânteile care au reaprins dezbaterea Cu doar o s`pt`mân` \nainte de spânzurarea lui Saddam Hussein, interminabila agonie a lui Angel Nieves Diaz (55 de ani), condamnat la moarte prin injec]ie letal`, a readus \n dezbaterea public` american` juste]ea pedepsei cu moartea. Acest scandal, urmat de execu]ia fostului dictator irakian Saddam Hussein [i cazul infirmierelor bulgare, condamnate la moarte \n Libia, pentru c` ar fi infestat \n mod deliberat cu virusul HIV (SIDA) 400 de copii libieni, au relansat dezbaterea interna]ional` privind pedeapsa cu moartea. Apoi au fost lu`ri de pozi]ie oficiale, pe parcursul anului trecut, ca replic` la aceste dezbateri. La Conferin]a interna]ional` \mpotriva pedepsei cu moartea de la Lisabona, pe 4 octombrie 2007, responsabilii Consiliului Europei, ai Uniunii Europene, personalit`]i ale vie]ii politice [i ale societ`]ii civile au reafirmat angajamentul Europei \n favoarea abolirii pedepsei cu moartea [i au f`cut apel pentru adoptarea unui moratoriu universal \n sprijinul acestei ini]iative. |n urma deciziei luate la 26 septembrie de Comitetul Mini[trilor, Consiliul Europei a proclamat oficial, la Lisabona, ziua de 10 octombrie drept Ziua european` \mpotriva pedepsei cu moartea, care va fi marcat` \n fiecare an prin diverse manifest`ri \n statele membre. De asemenea, pe 2 noiembrie 2007, o delega]ie condus` de Comunitatea Sant’Egidio [i Coali]ia mondial` \mpotriva pedepsei cu moartea a \nmânat pre[edintelui Adun`rii Generale a ONU, Srgjan Kerim, o peti]ie semnat` de 5 milioane de oameni din 154 de ]`ri, \n care se solicita abolirea pedepsei capitale. Ini]iativa s-a concretizat la 18 decembrie 2007, când Adunarea General` a

ilul etic al societ`]ii moderne Februarie 2008 Semnele Timpului 39

Social Na]iunilor Unite a adoptat o rezolu]ie prin care se cere introducerea unui moratoriu global asupra pedepsei cu moartea (ceea ce \nseamn` amânarea pe termen nedefinit a execut`rii sentin]elor existente) [i renun]area la aceast` practic`. Astfel, 104 ]`ri au votat \n favoarea rezolu]iei, 54 s-au opus, iar 29 s-au ab]inut. De[i votul Adun`rii Generale a ONU nu are putere de lege, el este considerat o reflectare a schimb`rilor de mentalitate \n ceea ce prive[te gradul de acceptare a pedepsei cu moartea \n lume.

O dezbatere pe „limbi” diferite De[i curentul favorabil abolirii pedepsei cu moartea pare s` devin` tot mai puternic sub presiunea diferitelor organiza]ii interna]ionale, dezbaterea „pro sau contra pedepsei cu moartea” nu poate avea deznod`mânt \n societatea noastr` modern` cât` vreme se discut` pe planuri diferite. Pedeapsa cu moartea este o problem` de natur` juridic`, filozofic`, social` [i religioas`. Prin urmare, solu]ionarea acestei probleme (dac` putem vorbi despre a[a ceva) ar trebui s` ]in` cont de toate aceste aspecte pentru c`, \n caz contrar, va da prioritate argumentelor de o anumit` natur` [i le va repudia

Militan]ii pentru abolirea pedepsei cu moartea \[i extrag argumentele din filozofia umanist`, care caracterizeaz`, cu unele excep]ii, societ`]ile secularizate, \n care omul este valoarea suprem`, ’m`sura tuturor lucrurilor’. pe celelalte. |n timp ce putem spune c` argumentele juridice [i cele sociale decurg din sau sunt influen]ate de cele filozofice [i religioase, disputa se duce, \n cele din urm`, \ntre acestea dou` din urm`. Se poate vedea, astfel, pe ce temelie este construit` societatea modern` [i cât de solid` este aceasta.

Nevoia de informare Complexitatea problemei face ca abordarea ei unilateral` sau de pe pozi]ii diferite s` dea na[tere unei dezbateri f`r` sfâr[it, care nu face altceva decât s` scoat` [i mai mult \n eviden]` polarizarea opiniei publice. A[a a fost [i

anul trecut, când dezbaterea s-a reaprins \n urma unor evenimente de r`sunet interna]ional, pe care le-am men]ionat deja. La aceasta se adaug` [i sentimentele opiniei publice, instabile [i influen]abile, \n func]ie de evenimentul care le provoac`. De exemplu, imaginile cu execu]ia lui Saddam au dat gir aboli]ioni[tilor, \n timp ce descoperirea atrocit`]ilor comise de un criminal \n serie din Moscova a alimentat furia sus]in`torilor pedepsei capitale. Imaginile cu spânzurarea fostului dictator irakian au fost \ntr-adev`r [ocante pentru orice suflet sensibil, dar descoperirea [i prinderea maniacului care a ucis 48 de persoane [i a avut alte trei tentative de crim` au creat o adev`rat` dilem` pentru omul obi[nuit, care nu mai [tie c`rui sentiment s` mai dea prioritate: milei sau drept`]ii? |ntr-o oarecare m`sur`, \n aceast` situa]ie s-a aflat [i comunitatea interna]ional` anul trecut: \ntre repulsia sim]it` la vizionarea execu]iei lui Saddam [i indignarea produs` de crimele maniacului moscovit. Adeziunea fa]` de cei care strigau „Opri]i barbaria!” era estompat` de strig`tul din cealalt` tab`r`, din care r`zb`tea toat` indignarea de care este capabil` o fiin]` uman`: „De ce am abolit pedeapsa cu moartea?” Aceast` indignare venea, bine\n]eles, din con[tientizarea faptului c` pedeapsa pentru acest maniac va fi \nchisoarea pe via]`, [i nu pedeapsa cu moartea, a[a cum cere sim]ul Semnele Timpului Februarie 2008

natural de dreptate al omului. Prin urmare, nu poate fi situa]ie mai vrednic` de comp`timire decât a celui care d` dreptate ambelor tabere, ajungând \n cele din urm`, din punct de vedere decizional, ca m`garul lui Buridan.1 Pentru a evita o asemenea situa]ie, societatea civil` ar avea nevoie de o informare mai ampl` (dac` nu complet`) cu privire la natura acestei probleme. Numai a[a dezbaterea poate s` aib` loc pe o baz` corespunz`toare, iar decizia personal` s` reflecte \n]elegerea corect` a problemei.

Perspectiva profan` Militan]ii pentru abolirea pedepsei cu moartea \[i extrag argumentele din filozofia umanist`, care caracterizeaz`, cu unele excep]ii, societ`]ile secularizate, \n care omul este valoarea suprem`, „m`sura tuturor lucrurilor”. Concentrându-se asupra omului ca individ [i socotind c` acesta este \nzestrat cu capacitatea de autodeterminare, umanismul respinge validitatea abord`rilor religioase, metafizice, cum ar fi credin]a \n supranatural sau textele presupuse a fi de inspira]ie divin`, pe care le consider` solu]ii naive la problemele societ`]ii. Din aceast` perspectiv`, pedeapsa cu moartea este privit` ca fiind inuman`, barbar` pentru o societate modern`. Un exemplu concludent este Europa, pe teritoriul c`reia pedeapsa cu moartea este abolit` pe un asemenea fundament. Cu excep]ia Belarusului, care continu` s` aplice pedeapsa captital`, cele 47 de state membre ale Consiliului Europei sunt semnatare ale Protocoalelor nr. 6 [i nr. 13 la Conven]ia pentru Ap`rarea Drepturilor Omului [i a Libert`]ilor Fundamentale, privind abolirea pedepsei cu moartea. La nivel mondial, peste jum`tate dintre ]`rile din lumea \ntreag` au abrogat-o. Informa]iile publicate de organiza]ia Amnesty International la sfâr[itul anului trecut (decembrie 2007) arat` faptul c`, \n anul 2006, 133 de ]`ri din toate regiunile lumii au abolit aceast` m`sur` prin lege sau \n practic`, \n timp ce numai 25 de ]`ri au continuat execu]iile.

Demn de amintit este faptul c` 91% dintre toate execu]iile cunoscute au avut loc \n [ase ]`ri: China, Iran, Irak, Pakistan, Sudan [i Statele Unite ale Americii.

Duelul argumentelor |n tab`ra aboli]ionist` exist` opinia c` pedeapsa cu moartea este o sanc]iune violent` la care trebuie s` se renun]e pentru c` nu schimb` cu nimic situa]ia victimelor infrac]iunii [i pentru c`, \n anumite situa]ii, poate transforma uciga[ii \n martiri, iar erorile judiciare \n tragedii ireversibile. Sus]in`torii pedepsei ca pitale incrimineaz` \ns` un asemenea mod de gândire, care face apel la dreptul la via]`2 pentru criminali, dar nu [i pentru victime. Cu alte cuvinte, dac` tot au murit... Prin urmare, ei spun c` este nedrept s` pretinzi „tratament uman” pentru un criminal \n serie, \n timp ce el le-a refuzat acest drept victimelor sale. Din acest motiv, un slogan ca „Justi]ie, nu cruzime!”, folosit de aboli]ioni[ti, este considerat scandalos, deoarece justi]ia trebuie s` ]in` cont nu doar de agresor, ci [i de victime [i de familiile acestora, deoarece acestea sunt, \n primul rând, victimele cruzimii. |n ce prive[te poten]ialul pedepsei capitale de a-i transforma pe unii condamna]i \n „martiri”, se apreciaz` c` este o exagerare care nu trebuie luat` \n seam`. Un criminal \n serie poate trezi simpatia cuiva care, probabil, [i pe Hitler l-ar considera martir. Erorile judiciare (de altfel rare) sunt, \ntr-adev`r, un subiect de luat \n considerare. |ns` ap`r`torii pedepsei cu moartea sus]in c`, \n condi]iile dezvolt`rii tehnologiei cri-minalistice [i ale utiliz`rii testelor ADN, probabilitatea ca persoane nevinovate s` fie executate este infim` [i c` statul [i societatea ar trebui s`-[i asume acest risc. Argumentul potrivit c`ruia pedeapsa cu moartea este \n afara standardelor decen]ei

Februarie 2008 Semnele Timpului 41

Social umane este considerat tenden]ios, deoarece este aplicat execu]iei, nu [i crimei; f`pta[ului, dar nu [i victimelor. Dac` decen]a uman` este invocat` pentru criminali, la fel trebuie f`cut [i pentru victimele lor. Dac` uciga[ii nu au ar`tat decen]` fa]` de al]i oameni, nel`sându-i s` tr`iasc`, este datoria statului s-o arate, executându-i pe f`pta[i.

Dac` vrei s` ob]ii, f` lobby! Dincolo de acest duel interminabil, se poate constata c` argumentele aduse \mpotriva pedepsei cu moartea doar invoc`, dar nu [i satisfac, la rândul lor, principiile propor]ionalit`]ii, eficacit`]ii, umanit`]ii. La fel ca [i \n cazul drepturilor pentru cuplurile gay, toat` vâlva creat` \n jurul acestei probleme se datoreaz` campaniei agresive pe care sus]in`torii ei o duc, [i nu faptului c` ar exista o opinie majoritar` care s` o sus]in`. A strânge un num`r de semn`turi \n sprijinul unei cauze nu \nseamn`

nimic atâta vreme cât nu s-a f`cut acela[i lucru [i pentru cauza opus`. Iar faptul c` nimeni nu [i-a propus o asemenea campanie este explicabil, deoarece nimeni nu-[i propune s` solicite adeziune pentru lucrurile fire[ti, acceptate de o larg` majoritate. Este ca [i cum cineva ar strânge semn`turi pentru respectarea Constitu]iei \ntr-un stat de drept. Dac` totu[i se dore[te cunoa[terea atitudinii reale a societ`]ii fa]` de problema pedepsei cu moartea, cea mai bun` cale este cea a referendumurilor na]ionale, desf`[urate dup` o informare corect` [i echitabil` a popula]iei. |ns` realitatea contemporan` pare s` ne sugereze c` au câ[tig de cauz` chestiunile pentru care

se face un lobby insistent sau care sunt promovate prin campanii agresive de publicitate.

O perspectiv` filozofic` diferit` Despre subiectul pedepsei cu moartea au scris numero[i filozofi, \ns` caracterul unilateral al demersului aboli]ionist se poate vedea din faptul c` prefer` mai degrab` abordarea umanist`. Norberto Bobbio, profesor de filozofie politic` [i jurispruden]`, el \nsu[i aboli]ionist, recunoa[te: „De-a lungul \ntregului curs al istoriei filozofiei, opinia general` printre filozofi a fost favorabil` pedepsei cu moartea, \ncepând cu Platon... Dac` ar fi s` ne baz`m argumentele pe cele mai mari autorit`]i \n domeniu, aboli]ioni[tii ar fi \nvin[i.”3 Printre ace[ti filozofi, considera]i cele mai mari autorit`]i \n domeniu [i care au sus]inut pedeapsa capital`, se num`r`: Hugo Grotius, Thomas Hobbes, John Locke, Jean Jacques Rousseau, Denis Diderot, Montesquieu, Friedrich Hegel, John Stuart Mill [i Immanuel Kant. Ultimul, despre care Enciclopedia Britannica afirm` c` a fost „cel mai remarcabil gânditor al Iluminismului [i unul dintre cei mai mari filozofi ai tuturor timpurilor”, a scris: „Oricine a comis crim` trebuie s` moar`. |n cazul acesta, nu exist` niciun substitut sau surogat care s` poat` fi dat sau luat pentru satisfacerea justi]iei. Nu exist` nicio similitudine sau propor]ie \ntre via]`, oricât de dureroas`, [i moarte; [i de aceea nu exist` nicio egalitate \ntre omor [i r`splata lui, decât ceea ce este juridic s`vâr[it prin execu]ia criminalului.”4

Un mesaj ambiguu dinspre mediile cre[tine Deoarece are de-a face cu moralitatea, crima (p`catul), via]a [i moartea, subiectul pedepsei capitale trebuie analizat [i din perspectiva religioas`. L`sând deoparte mediile fundamentaliste islamice, \n care unele dintre motivele pentru care o persoan` poate fi condamnat` la moarte frizeaz` ridicolul, un fapt interesant poate fi observat \n cre[tinism. Izvorât din iudaism, care, prin tradi]ie, practic` pedeapsa capital`, cre[tinismul cuprinde biserici [i mi[c`ri religioase care transmit un mesaj contradictoriu \n privin]a acestui subiect. Semnele Timpului Februarie 2008

|n favoarea pedepsei cu moartea se pronun]` \nc` o bun` parte a cre[tinismului r`s`ritean, bisericile evanghelice conservatoare din Statele Unite [i Biserica Catolic`. |n mod tradi]ional, aceasta din urm` accept` pedeapsa cu moartea, pe baza teologiei lui Toma d’Aquino. |ns`, sub pontificatul papei Ioan Paul al II-lea, pozi]ia a fost nuan]at` \n sensul c` pedeapsa cu moartea ar trebui evitat`, dac` aceasta nu este singura cale pentru ap`rarea societ`]ii de criminalii \n cauz`. Un fapt asem`n`tor se constat` [i \n rândurile protestan]ilor luterani [i reforma]i: \n timp ce la nivelul declara]iilor oficiale se pronun]` \n favoarea pedepsei cu moartea, o parte a clericilor din cadrul denomina]iunilor respective militeaz` pentru abolirea ei. De cealalt` parte, Bisericile Metodiste [i Biserica Evanghelic` Luteran` din Statele Unite se opun pedepsei cu moartea, ca [i bisericile reunite \n Comuniunea Anglican`, care au condamnat-o \n 1988. Aceast` realitate bizar` nu poate decât s` trezeasc` semne de \ntrebare justificate: Cine are dreptate? Poart` cre[tinismul un mesaj ambiguu \n aceast` privin]` sau interpretarea pe care cre[tinii o dau Bibliei este neclar` [i contradictorie?

Un cre[tinism, o Biblie [i o bâlbâial` pe dou` voci Un fapt similar se poate vedea [i \n atitudinea contradictorie a multor cre[tini, chiar \n cadrul acelora[i biserici. |n timp ce, la nivelul credincio[ilor de rând, fenomenul se explic` prin ignoran]a sau cunoa[terea superficial` a textului biblic (ceea ce este de \n]eles, dar

nu scuzabil), pozi]iile oficiale sunt argumentate dogmatic cu... Biblia. De departe, acesta este cel mai mare paradox al cre[tinilor. Poate c` imaginea pe care ei o ofer` \n privin]a pedepsei capitale nu ar fi a[a de jalnic` dac` n-ar \ncerca s`-[i justifice pozi]iile antagoniste cu texte biblice. Astfel, ca [i \n cazul altor subiecte, se las` impresia c` aceast` Carte ar sus]ine ambele vederi sau, la fel de grav, c` odat` a sus]inut ceva, iar acum sus]ine altceva. Pentru c` a[eaz` cele dou` p`r]i ale Scripturii – Vechiul [i Noul Testament – \n rela]ie antagonist`, cre[tinii aboli]ioni[ti afirm` c` pedeapsa cu moartea apar]ine unei epoci primitive, cu comportamente barbare, care nu mai au ce c`uta \n societatea modern`. Ceilal]i, consecven]i interpret`rii literale [i holistice a Bibliei, sus]in faptul c` practicarea pedepsei capitale este sus]inut` nu doar \n scrierile Vechiului Testament, ci [i \n cele ale Noului Testament.

Dintr-o extrem` \n cealalt` Cre[tinii cu vederi aboli]ioniste eticheteaz` drept „cruzime” porunca divin` „via]` pentru via]`, ochi pentru ochi, dinte pentru dinte...”5 („legea talionului”) dat` \n Vechiul Testament, [i laud` a[a-zisa atitudine iubitoare

Deoarece are de-a face cu moralitatea, crima (p`catul), via]a [i moartea, subiectul pedepsei capitale trebuie analizat [i din perspectiva religioas`. din Noului Testament. |ns` aluzia promotorilor pedepsei cu moartea la „legea talionului” este menit` s` promoveze principiul propor]ionalit`]ii, nu s` propun` readucerea ei \n uz. Un exemplu elocvent despre cum a promovat „legea talionului” acest principiu pentru oamenii din Antichitate, care r`spl`teau dispropor]ionat r`ul comis, se g`se[te chiar pe primele pagini ale Bibliei, unde un anume Lameh afirm`: „Am omorât un om pentru rana mea [i un tân`r pentru vân`t`ile mele.” (Geneza 4,23). A[adar, porunca „via]` pentru via]`, ochi pentru ochi [i dinte pentru dinte”, oricât de „crud`” ar p`rea ea pentru omul modern, a avut un caracter pozitiv, fiind menit`

Februarie 2008 Semnele Timpului 43

Social

s` diminueze r`ul, nu s`-l m`reasc`. Dintr-o perspectiv` actual`, putem spune c` aceast` lege \l proteja pe agresor de represalii dispropor]ionate. |n acela[i mod, sus]in`torii pedepsei capitale pretind c` aplicarea acesteia este o dreptate datorat` victimelor [i familiilor acestora, potrivit principiului amintit.

„Mai buni decât Dumnezeu?” Pentru promotorii aboli]ionismului din mediile cre[tine este greu de acceptat faptul c` Dumnezeu ne-ar cere [i ast`zi s` aplic`m pedeapsa capital`. Din acest motiv, se \ncearc` acomodarea unor texte din Noul Testament cu viziunea umanist` asupra vie]ii, rezultatul fiind o „\mbun`t`]ire” a imaginii lui Dumnezeu dup` chipul acestui veac. De aceea s-a ajuns la diferen]ieri artificiale \ntre a[a-numitul „Dumnezeu al Vechiului Testament” [i „Dumnezeul Noului Testament”. Teologia liberal` [i-a permis chiar s` afirme c`, pe m`sur` ce con[tiin]a social` colectiv` a evoluat, atitudinea Dumnezeului cre[tin s-a modificat [i ea. C` de la formele primitive [i barbare de execu]ie, a[a cum se pot \ntâlni \n Vechiul Testament, Dumnezeul cre[tin a f`cut un salt calitativ \n paginile Noului Testament, afi[ând un caracter diferit fa]` de cel din Vechiul Testament, adic` mai bun, mai \ng`duitor, mai dispus s` ierte. Un asemenea derapaj este urmarea unei \n]elegeri gre[ite a caracterului lui Dumnezeu [i a unit`]ii Scripturii. Cu o asemenea concep]ie despre un Dumnezeu care „evolueaz`” \n urma prefacerii con[tiin]ei sociale a omenirii, este firesc s` auzim mesaje contradictorii dinspre cre[tinism. {i aceasta nu numai \n privin]a pedepsei capitale. |ns` o \n]elegere corect` a Bibliei las` s` se \n]eleag` faptul c` \ntre cele dou` p`r]i ale ei nu exist` niciun fel de antagonism. Nu

doar c` Noul Testament nu desfiin]eaz` principiile morale pe care a fost cl`dit` societatea iudaic` antic`, ci le pune \ntr-o lumin` mai clar`, chiar le \nt`re[te. Atât \n Vechiul Testament, cât [i \n Noul Testament, Scriptura descrie caracterul neschimb`tor al lui Dumnezeu: „Eu sunt Domnul, Eu nu m` schimb...” (Maleahi 3,6), „... \n care nu este nici schimbare, nici umbr` de mutare” (Iacov 1,17) [i „Isus Hristos este acela[i ieri, azi [i \n veci” (Evrei 13,8). Acest adev`r imuabil nu ne va l`sa s` interpret`m \n mod contradictoriu textele Bibliei, ci mai degrab` s` \n]elegem \n ce fel se completeaz` unele pe altele.

Nevoia unei decizii Nu putem trata pe larg acest subiect, \ns` era necesar s` aducem laolalt` diferitele direc]ii dinspre care se poate aborda dezbaterea, r`mânând ca fiecare s` decid` dac` aceste planuri se armonizeaz` \ntre ele, conducând c`tre o concluzie pertinent`. Preten]ia de a rezolva problema pedepsei cu moartea prin prisma unei filozofii convenabile sau dup` un model reduc]ionist v`de[te [i inconsecven]`, dar [i un soi de titanism nejustificat, care nu va aduce niciun bine \n plus acestei societ`]i derutate de prea multele ambiguit`]i conceptuale. Iar când legile societ`]ii sunt formulate dup` un asemenea model, efectele sunt pe m`sur`. „Ce seam`n` omul, aceea va [i secera”, spune Scriptura. Dac` semeni vânt, nu po]i secera decât furtun`. Timpul o va demonstra [i \n privin]a pedepsei capitale. Cât prive[te modul \n care politicienii vor „solu]iona” aceast` problem` la nivel mondial, acesta poate s` reflecte sau nu opinia majoritar`. |ns`, la nivel personal, a fi „pro” sau „contra” pedepsei cu moartea presupune un fundament ideologic solid, care s` nu fie suspectat de subiectivism sau lips` de decen]`. ST

1. Filozof francez din secolul al XIV-lea, care ilustra \n mod figurativ indecizia uman` prin povestea unui m`gar, care a murit de foame \ntre dou` gr`mezi de fân, pentru c` nu s-a putut hot`r\ din care s` m`nânce. 2. Dreptul la via]` prev`zut \n Declara]ia Universal` a Drepturilor Omului, adoptat` de Adunarea General` a Na]iunilor Unite \n 1948. 3. Norberto Bobbio, The Age of Rights, 1996, p. 144. 4. Immanuel Kant, Metaphysics of Morals, capitolul „The Right of Punishing”. 5. Biblia, cartea Exod 21,23-25.

Semnele Timpului Februarie 2008 44

Economic

|n urm` cu aproape 4 ani se deschidea primul magazin de \mbr`c`minte Zara din România. La acea vreme, proprietara brandului, firma spaniol` Inditex, nu a avut curaj s` intre direct pe pia]a româneasc`, ci a preferat o prezen]` printr-o franciz`. Se pare \ns` c` grupul spaniol a subestimat apetitul românilor pentru cump`r`turi. I Attila Peli

ând am \nceput opera]iunile \n România, am ales un grup francizor cu experien]`, dar strategia noastr` este s` ac]ion`m direct. Am fost foarte mul]umi]i de felul \n care au evoluat brandurile noastre \n România. De aceea, am decis s` renun]`m la franciz` [i s` intr`m direct pe pia]`”, declara, de curând, reprezentantul Inditex. |n ciuda faptului c`

”

pre]urile sunt mult mai ridicate decât \n Spania sau Italia, ceea ce face ca Zara s` ]inteasc` \n România spre un public cu posibilit`]i financiare ridicate, magazinul nu a dus nicio clip` lips` de clien]i. Multe alte m`rci interna]ionale au ezitat s` intre \n România, de team` c` pia]a local` nu poate sus]ine un rulaj care s` le justifice

Februarie 2008 Semnele Timpului 45

Economic prezen]a direct`. Totu[i experien]a de pân` acum a ar`tat c` estim`rile exper]ilor str`ini nu au avut acurate]e (vezi cazul IKEA). Românii au dat n`val` de fiecare dat` \n orice magazin cu nume bun, demolând astfel orice prejudecat`. }inând cont de puterea de cump`rare a românilor semnificativ mai mic` decât a altor „fra]i mai mari” din spa]iul European, eroarea din calculele lor este justificat`. Cum func]ioneaz` totu[i acest sistem [i ce date au lipsit de]in`torilor de branduri, atunci când au ales s` nu aib` o prezen]` direct` \n România? Economia de pia]` se bazeaz` pe un sistem care este reglat de cerere [i ofert`. Acolo unde apare cererea, \n limita posibilit`]ilor, \n scurt timp ar trebui s` vin` [i oferta. Prin acest mecanism au ap`rut majoritatea produselor [i serviciilor pe care le cunoa[tem ast`zi: cererea a f`cut ca anumi]i \ntreprinz`tori s` vad` \n satisfacerea acestei cereri o surs` de profit [i, \n consecin]`, au \ncercat s` o acopere cu o ofert` nou`. Proprietarul noului produs este \ntr-o pozi]ie confortabil`, de monopol. Dac` produsul este de succes, al]i investitori replic` produsul, evident cu anumite

Surplusul de abilit`]i inovative cu care Dumnezeu i-a \nzestrat pe anumi]i oameni face s` apar` produse [i servicii noi, chiar dac` pentru acestea nu a existat cerere. elemente distinctive, generând astfel competi]ie, care la rândul ei \mpinge pre]ul produsului c`tre limite accesibile pentru cump`r`torul de rând. Produsele se nasc prin inova]ie, aceasta fiind determinat` de con[tientizarea unei cereri sau \n urma inspira]iei unui om sau grup de oameni. |n mai multe cazuri, surplusul de abilit`]i inovative cu care Dumnezeu i-a \nzestrat pe anumi]i oameni face s` apar` produse [i servicii noi, chiar dac` pentru acestea nu a existat cerere. De asemenea, cererea este determinat` de nevoi sau de capricii. Linia de demarca]ie \ntre cele dou` poate fi greu de identificat [i, mai mult decât atât, deseori aceasta este localizat` diferit de la individ la individ.

Pia]a produselor [i serviciilor care r`spund cererii tip „capriciu” este destul de restrâns` [i are ca ]int` p`tura \ngust` a celor boga]i sau foarte boga]i. |n general, \n prim` faz`, produsele [i serviciile noi se adreseaz` acestei p`turi care „\nghite” aproape orice apare nou pe pia]`. Astfel, pia]a care se adreseaz` celor boga]i sau foarte boga]i, chiar dac` este motorul inova]iei pentru aproape orice produs sau serviciu [i implicit pentru dezvoltarea economic`, aduce dup` sine alte consecin]e, de data asta \ns` de ordin social. De]in`torii licen]ei noului produs [tiu \ns` c` adev`ratele profituri se realizeaz` atunci când produsul intr` pe pia]a de larg consum. Aici apare faza a doua a procesului: crearea unei cereri semnificative prin convertirea produsului-capriciu \n produs de larg consum. Acest lucru se face \n dou` feluri: unul legitim [i unul nelegitim. Cel legitim este cazul \n care cererea exist` ca urmare a unei nevoi (de exemplu telefonul, trenul, insulina etc.), iar produsulcapriciu este adaptat unei pie]e largi tocmai pentru a satisface aceast` nevoie real`. |n cele mai multe cazuri \ns`, este folosit` metoda nelegitim`. |n acest caz, nevoia nu exist` (hainele la mod`, televizorul cu plasm` etc.), capriciul fiind transformat \n nevoie, prin marketing intensiv. Aici \ns`, nevoia nu este real`. Semnele Timpului Februarie 2008

echipe este s` identifice anumite nevoi reale ale oamenilor – fericirea, nevoia de apartenen]`, o imagine bun` \naintea semenilor, frumuse]ea – [i s` le condi]ioneze de cump`rarea anumitor produse. Credulul cump`r` plin de speran]` produsul [i constat` \ntr-un final c` problemele lui sunt acelea[i: nu este mai fericit, nici mai frumos [i nici n-a sc`pat de complexul de inferioritate, fiind sedus [i abandonat – sedus economic.

Jocul seduc]iei Seduc]ia este un proces \n care rolurile principale sunt jucate de dou` p`r]i: seduc`torul (cel care de]ine puterea) [i sedusul (cel care este manipulat). Cele mai

|n cartea No Logo, scriitoarea Naomi Klein (foto) trateaz` problematica seduc]iei economice care se manifest` prin consumerism, plecând de la originea problemei. „Este important s` ]inem minte c` procesul cre`rii unei m`rci \ncepe cu un grup de oameni, a[eza]i \n jurul unei mese, \ncercând s` identifice o imagine ideal`. Imaginea este apoi adaptat` dup` criteriul compatibilit`]ii cu lumea real`. Acesta se face \n primul rând prin marketing, apoi prin lan]uri de retail – de exemplu supermarketurile sau lan]urile de cafenele – [i, \n cele mai rafinate cazuri, prin crearea unei experien]e de via]`: parcuri tematice, loje, nave de croazier`, ora[e tematice etc. Cum s` nu fie aceste crea]ii seduc`toare?” (Naomi Klein, No Logo, Picador, 1999). Astfel, echipa din jurul mesei despre care vorbe[te Klein are ca scop vânzarea unei idei: dac` o s` cumperi produsul x sau y, o s` fii mai frumos, mai bine v`zut, mai „cool”. De fapt, munca acestei

cunoscute tipuri de seduc]ie sunt seduc]ia sexual` [i cea politic`. Un tip de seduc]ie despre care se [tie [i se vorbe[te mai pu]in, dat` fiind [i noutatea ei, este seduc]ia economic`. Seduc`torul, condus de un interes, reu[e[te s`-l conving` pe sedus de câ[tigarea unui beneficiu ireal. De fapt, sedusul este cel care crede c`, \n urma ac]iunii lui, se va alege cu ceva, constatând \ns` la urm` c`, de fapt, nu avea nevoie de produsul cump`rat. Care este diferen]a \ntre un escroc, care de obicei \]i vinde un produs sub titulatura unui alt produs, [i un seduc`tor, care \]i vinde un produs de care nu ai nevoie, dup` ce te-a convins de contrariul? |n cazul escrocului, fapta este pedepsit` de codul penal. Ac]iunea seduc`torului \ns` nu intr` sub inciden]a codului

Februarie 2008 Semnele Timpului 47

Economic

Cine sunt?

penal, ba din contr` atrage, de multe ori, lauda [i aprecierea altora, cu toate c` rezultatul pe care \l produce este similar unei escrocherii. Seduc]ia este periculoas` pentru c` provoac` o stare de pierdere temporar` a discern`mântului celui sedus. Din cauza amplorii fenomenului, la ora actual`, seduc]ia economic` este cea mai periculoas` form` de seduc]ie. Mul]i pl`tesc cu ani [i ani de munc` un produs sau serviciu care promite c` „\i va face ferici]i”; iar dup` ce \l cump`r`, \[i descoper` condi]ia de sedu[i. Lan]ul sl`biciunilor nu se opre[te de obicei aici: sedusul d` vina pe produs [i \[i fixeaz` o nou` „]int`” (un nou produs) pus` \nainte-i, de obicei, de un alt seduc`tor. Produsul cump`rat promite din nou s` dea „valoare” [i „identitate”.

Epilog Cele mai multe comportamente umane se pot \n]elege prin prisma c`ut`rii unei identit`]i. Astfel, fiecare dintre noi se va identifica cu un

grup, o idee, o mi[care sau un ideal. Sedusul economic se identific` rar cu un ideal, o idee, el mai degrab` se alipe[te unei tendin]e, unei mi[c`ri, pentru simplul fapt c` \i este mai u[or a[a. Tendin]ele vin [i trec. Nu cer o schimbare, o lupt` cu sine. Dimpotriv`, \n majoritatea cazurilor, ele cer doar o conformare de suprafa]` – moda este un bun exemplu \n acest sens. Astfel apare „solu]ia magic`”: cump`rarea unui produs care s` dea o identitate. |ns`, de multe ori, este trecut cu vederea faptul c` identitatea adev`rat` nu se poate cump`ra cu bani, ci trebuie s` izvorasc` din interior [i s` se bazeze pe un crez, o idee, un ideal, asemenea recomand`rii f`cute de apostolul Petru: „Podoaba voastr` s` nu fie podoaba de afar`, care st` \n \mpletitura p`rului, \n purtarea de scule de aur sau \n \mbr`carea hainelor, ci s` fie omul ascuns al inimii, \n cur`]ia nepieritoare a unui duh blând [i lini[tit, care este de mare pre] \naintea lui Dumnezeu.” (1 Petru 3,3.4). ST Semnele Timpului Februarie 2008

„Când vezi c` ai aceea[i p`rere cu majoritatea, e bine s` mai reflectezi o dat`.” Mark Twain

SEMNELE

timpului