Introducere
13
sunt cele trei mari contexte care impun o împărţire a istoriei trecerii prin gândire a canibalului şi care sunt, la rândul lor, clarificate de prezenţa sa. Lucrarea de faţă nu este totuşi una în primul rând istorică. Mai întâi, pentru că ea nu este în niciun fel o narațiune a practicilor canibale. Desigur, instanţele antropofagiei veritabile şi‑au lăsat uneori urmele în producţiile ideale ale filozofilor. Însă dacă au existat canibali sau nu, acest lucru este numai marginal important. Canibalul meu este o creatură livrescă, un personaj ce animă scrierile teoretice şi doar în mică măsură sau deloc un subiect al unei antropologii aberante. Înainte de orice, în această carte este vorba despre noi şi despre lumea noastră. Ceea ce am încercat să lămuresc nu este atât felul în care antropofagia a fost tratată de ştiinţele dreptului natural, cât mai ales misterul general al dispariţiei acestor teorii. Această dispariţie este semnificativă în ordine filozofică, deoarece în spaţiul ei gândim noi astăzi binele şi răul. Odată cu personajul sangvin al canibalului dispare un stil al argumentării filozofice, lăsând în urmă o imaginaţie mai săracă. Dar fundamental este faptul că un univers de teorii, valori şi sensibilităţi ne devine inaccesibil ori neclar odată cu exilarea din câmpul reflecţiei a punctului lor de articulaţie. Antropofagul a fost o creatură neînduplecată, care făcea vizibilă legea unei naturi aspre şi profunde. Aşa fiind, poate că el are să ne spună ceva despre noi înşine, oamenii unui timp când natura a devenit doar o ocazie de pitoresc. În raport cu noi, subiecţii unei organizări mediate tehnologic, canibalul stării de natură ne permite să explorăm această dimensiune imposibilă, să traversăm sfera de cristal a politicii. În stranietatea sa, canibalul este suveran peste o specie de libertate. Povestea sa este una care luminează originile statului modern şi hotarele civilizaţiei moderne şi le cântăreşte dreptul lor de a fi. Să îl ascultăm pe acest om, căci vocea sa vine de dincolo, de unde noi venim şi unde poate nu vom mai ajunge niciodată.