DRUMURILE MĂTĂSII
Pentru Katarina, Flora, Francis și Luke, cu dragoste P.F. Pentru părinții mei, Judy și John N.P.
Editori: Magdalena Mărculescu Vasile Dem. Zamfirescu Silviu Dragomir Fondator: Ion Mărculescu, 1994 Redactor: Florin-Răzvan Mihai Director producție: Cristian Claudiu Coban DTP: Faber Studio Corector: Mădălina Geambașu Maria Mușuroiu
Titlul original: The Silk Roads. A New History of the World Autor: Peter Frankopan Ilustrații: Neil Packer Text copyright © Peter Frankopan, 2018 Illustrations copyright © Neil Packer, 2018 This translation of The Silk Roads is published by Pandora Publishing by arrangement with Bloomsbury Publishing Plc. Toate drepturile rezervate. Nicio parte a acestei cărți nu poate fi reprodusă, transmisă, difuzată sau păstrată cu ajutorul unui sistem de stocare, în nicio formă și în niciun mod, grafic, electronic sau mecanic, inclusiv prin fotocopiere, înregistrare și multiplicare, fără acordul prealabil scris al editorului. Copyright © Pandora Publishing, 2018 pentru prezenta ediție
Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României FRANKOPAN, PETER Drumurile Mătăsii. O altfel de istorie a lumii / Peter Frankopan; il. de Neil Packer; trad. din engleză de Virginia Costeschi – București: Pandora Publishing, 2018
Tipărit în India de către Replika Press Pvt Ltd.
ISBN 978–606–978–150–0
www.pandoram.ro
I. Packer, Neil (il.) II. Costeschi, Virginia (trad.)
Pandora M face parte din Grupul Editorial Trei.
94
O.P. 16, Ghișeul 1, C.P. 0490, București Tel.: +4 021 300 60 90 Fax: +4 0372 25 20 20
DRUMURILE MĂTĂSII O altfel de istorie a lumii P E T E R F RA N KO P A N Ilustrații de
N E I L P A C K E R Tr a d u c e r e d i n e n g l e z ă d e V i rgi n i a Coste s ch i
Cuprins capitolul 1 : Drumurile Antichității ���������������������������������������������������15 Capitolul 2 : Drumul credinței. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22 Capitolul 3 : Drumul haosului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29 Capitolul 4 : Drumul Islamului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35 Capitolul 5 : Drumul înțelepciunii ��������������������������������������������������� 45 Capitolul 6 : Drumul sclavilor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55 Capitolul 7 : Drumul spre Rai. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63 Capitolul 8 : Drumul spre Iad. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67
Capitolul 9 : Drumul către lumile noi ����������������������������������������������75 Capitolul 10 : Drumul Europei de Nord ������������������������������������������83 Capitolul 11 : Drumul confruntării ����������������������������������������������������89 Capitolul 12 : Drumul războiului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 95 Capitolul 13 : Drumul dezastrului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103 Capitolul 14 : Drumul suferinței. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 107 Capitolul 15 : Drumul deziluziei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 115 Capitolul 16 : Noile Drumuri ale Mătăsii ���������������������������������������125
O C E A N U L
A R C T I C Kalaallit Nu n aat (Groenlanda)
Marea Be a ufor t
Peninsula Boothia
Insula Victoria
ge ks Ran Broo
Bazinul Foxe
Ma c
Yuk on
Anchorage Juneau
r
Insulele Faroe
toa re Ungava a Hud son Peninsula
Ottawa
MontrĂŠal
N O R D -
aČ™
Chicago
New York Philadelphia Washington D.C.
al
Detroit Indianapolis
i i un
A T L A N T I C
Atlanta
de
Havana
Guatemala City Tegucigalpa San Salvador Managua San JosĂŠ
P A C I F I C
Marea
Caracas
Panama City
Georgetown Paramaribo Cayenne
Orinoco
BogotĂĄ Cali
ui a
Quito Manaus
na H
ig hl and s
Ama
Fortaleza
otu
n
am
Tocantins
AMERICA
A
Brazilia Statul Mato Grosso
L. Titicaca La Paz
DE SUD
z
Par anĂĄ
Tu
Ascension
O C E A N U L St Helena
Belo Horizonte
S U D -
Rio de Janeiro SĂŁo Paulo
Insula Paștelui Cordoba Santiago
Paraguay
P
i
AsunciĂłn
Salvador
od
Lima
BelĂŠm
zon
us Pur
Polinezia Franceză
Buenos Aires
A T L A N T I C Montevideo
Tristan da Cunha
Lumea de astăzi HărČ›ile sunt căi minunate pentru a ne ajuta să ne gândim la lumea noastră. Aceasta este harta lumii la ĂŽnceputul secolului XXI. Nu ne spune prea multe despre ce cred oamenii unii despre alČ›ii sau despre ce se ĂŽntâmplă ĂŽn lume, dar tot poČ›i ĂŽnvÄƒČ›a multe studiind-o Č™i gândindu-te de ce Č™tim mai multe despre o anumită regiune Č™i mai puČ›ine despre alta.
Deșer
Praia Dakar Niamey Bamako Banjul ger Ouagadougou Ni Bissau Ni Conakry ger Freetown Ibad Yamoussoukro Kumasi Be Monrovia Lagos Abidjan Doua
Curaçao
G
Insulele Galapagos
A
Nouakchott
Guadeloupe Caraibilor Martinique
MedellĂn
Insulele Line
ii
Insulele Falkland Ushuaia
Tu
s tla
Ahagger
Port-au- Santo Prince Domingo Kingston Puerto Rico
a z i l ie i
Belmopan
un
Sahara de Vest
West Indies
Br
Mexico City
Rabat
M
Insulele Canare Miami Nassau
iČ™ ul
LeĂłn
Houston
Golful Mexic
Corsica Sa Mar e
Algiers Casablanca Marrakech
Madeira
Bermuda
Copenh
Barcelona Madrid Lisabona Valencia
Azore
M Dallas
Austin San Antonio
O C E A N U L
O C E A N U L
i
Marile Lacuri Toronto
Mississ ippi
a
n Rio Gra
ad Ne v
Ciudad JuĂĄrez
DE NORD
Marea Nordu lu i
Hambur Dublin Amsterdam Londra Cardiff Bruxelles Frankfurt Paris MĂź Berne Geneva Golful Lyon Mil Biscay Marsilia G
Ap
i i m p C â
i o ș n c t â
r ra
Phoenix
L. Superior
Denver Kansas
o rad Colo
Platoul Laurentian Newfoundland Golful St. Lawrence
AMERICA
Missouri
Guadalajara
Hawaii
Insulele Cook
O
Capul Farewell
Ac cr Por Loma to N ĂŠ ovo
e i l
S
Vancouver Seattle bia Colum
Los Angeles San Diego
gul
S Reykjavik
râ m
Lacul Winnipeg
Calgary
Si e San Francisco
ela
rea
rca
Edinburgh
a
i i
Fraser
Insula Vancouver
hip
toa
ma
M
n
Insula Regina Charlotte
Ar
m trâ
ne Da
u
Alaska Peninsula
Golful Hudson
Peace
M
Golful Alaska
Lacul Athabasca
Strâmtoarea Davis
St
Insula Southampton
Lacul Great Slave
zie
Mare a B e ri ng
A l a ska
ken
Strântoarea Bering
Golful B a ffi n
Insula Baffin
Lacul Great Bear
M area Groenlandei
ara de Foc
Capul Horn
Insula Georgia de Sud
O C E A N U L Marea L aptev
Svalbard
ia
hn
că
lti ea
Ba
Helsinki
N. D
L. Ladoga
vin a
Tallinn St. Petersburg Riga
Nizhniy Novgorod
Moscova
M u n i i Ur a l i
Y
lB ot
Go lf u Mar
Câmpia
Perm Kazan
Vest-
Ob’
Chelyabinsk Ufa Samara Voronezh Saratov Orenburg Astana
Vilnius Minsk
Ulyanovsk
EUROP A Warsaw
Len
C en t r a l
Angara
Omsk Novosibirsk
a
ii
S ib e r i a n
Siberiană Yekaterinburg
n
na
Tomsk Krasnoyarsk Kemerovo
Ver
un
hoi
Câmpia KolÎma ii
an
Ce
rsk
i
ii Ana
Mun ii
Gidan
n Mu
ii K
Marea Uhotsk
k
lin
ote A
n ii
Mu
Mar
IO
iA
AR
n i
Ä‚
Mu
Sikh
sh
Da Hi Linng g gan
Irty
Vo l g a
o r iea
Marea Bering
Lake Baikal Irkutsk Sakhalin i Saian i Wroclaw L’viv n Ni Praga Mu A mu Karaganda Kiev pru t am Main Insulele r Viena Volgograd Ăźnchen Kurile Khabarovsk Bratislava ChiČ™inău Rostov-on-Don e Budapesta Ulaanbaatar Ljubljana Marea Manchurian Astrakhan Odessa Junggar l Zagreb L. Balkhash Azov Krasnodar t lano VeneČ›ia Harbin a M a rea Ara l Hokkaido i Pendi Plain Cauca b i TE R Genoa Sarajevo Belgrade BucureČ™ti Urumqi DeČ™e Almaty z r t u l G o LIA IN Vladivostok Pristina Shymkent Sofia Marea Neagră an Roma h Bishkek O Tbilisi S Podgorica Skopje a NG Shenyang Istanbul Tashkent Namangan e n Marea MO Beijing Tirana Thessaloniki Yerevan Baku Andijan Osh T i Qi ardinia Bukhara Ankara Pyongyang de Est l i Samarkand Kashgar a Palermo nS Tianjin n a h Tabriz S h a M Sicilia Atena an Ashgabat Dushanbe Honshu Altun Incheon Seoul Ta u r u s us h ed Jinan Mosul du K Mashad unis i K u n l u n S h Arbil Qingdao Daegu Kyoto Tokyo H in Aleppo Valletta t e Tehran Creta Kirkuk Jalalabad Nagoya a ra Kabul Xi’an Zhengzhou Marea Busan Kobe Beirut n nă Herat Peshawar Islamabad Osaka Bagdad Galbenă Tripoli Tel Aviv Damasc Esfahan Rawalpindi Nanjing Platoul Benghazi Alexandria Amman Lahore Amritsar Kandahar Kyushu Chengdu H Suzhou Shanghai Faisalabad Cairo Port Ierusalim T i b e t Wuhan Basra im Quetta Hangzhou Shiraz Chongqing Giza Said alaya Multan New Kuweit C h a n g Ji a Delhi Yiwu Mare a Changsha Jaipur Agra LucknowKathmandu Wenzhou Chi ne i Insulele DeČ™ertul Libian Gange Thimphu de Es t Ryukyu Kanpur Hyderabad Doha Quanzhou Taipei Dubai Varanasi Patna Kunming tul Sahara Karachi Riyadh Shantou Xiamen Dhaka L. Nasser Abu Dhabi Jeddah Guangzhou Dongguan Ahmadabad Mandalay Kolkata Muscat r Hanoi Shenzhen Mecca Nagpur Khulna Chittagong Tibesti Surat li Ma re a Kha Hai Phong l Naypyidaw Insulele a Mumbai Vientiane b’ F il ip ine l or Hainan u Mariane R Pune Hyderabad Go lful Delta Irrawaddy Marea Luzon de Nord Ma re a Be ng al Yangon Khartoum Arabiei San’a’ C h ine i Caloocan Asmara Manila Quezon City Golful L. Chad y d e S ud Chennai Bengaluru Bangkok Aden Socotra u Kano Insulele N’Djamena Phnom Penh Cebu Andaman Madurai Lakshadweep Golful Ho Chi Minh Mindanao Abuja Thailandei Addis Ababa Insulele dan Zamboanga Davao Colombo Platoul Nicobar enin City Bandar Seri Insulele Caroline s etiopian Juba Begawan ala YaoundĂŠ Bangui Medan Marea Kuala Lumpur U ele ala L. Turkana Malabo SARAWAK Celebes Mogadishu cc a Singapore Halmahera Libreville Kampala L. Victoria Sumatra Nairobi Arhipelagul Borneo Celebes cas Doberai Kigali Pen. (Sulawesi) Palembang Nou Bismarck Bujumbura Mombasa Brazzaville PAPUA a a t G ar uine Marea DE VEST g Jakekasi Marea Java Kinshasa L. Tanganyika Dodoma n e a r Arhipelagul B Semarang ge New Banda Tan Depok ng Surabaya Chagos Marea Britain du Java n DĂli a Luanda Arafura B Strâmtoarea Torres Marea Timor Lubumbashi Port Moresby Honiara L. Nyasa Darwin Huambo (L. Malawi) M a r ea Lilongwe Lusaka C or a l Cairns L. Kariba Zambezi Harare Antananarivo Marele DeČ™ert Berlin
ir
Platoul Yukagir
sk
Mun ii Stan o v oi
Marea Ciukotsk d
Mun
tka
n
i d
n
a c
S
rg
P l a to u l
c h or a Pe
sey eni
Stockholm
haga
ă Alb
u
M a rea
M
Kamcea
v
a
Murmansk
M
La p onia
Marea Siberiei de Est
Le
a
i
Marea Ka r a
Novaya Zemlya
Marea Barents
Capul Nord
Oslo
A R C T I C
ea C
aspi
ASIA
Hu an
gH
e
că
ng
Ind
O C E A N U L
Go
lfu
lP
ers
ic
P A C I F I C
Meko
E.
t s V.
Ghat s
oșie
Gha
ea R
ng
Mar
Nile
S trâ
AFRICA
mto
a re
aM
Mo lu
c
Con
go
M
e
l
a
n
e
rea
eA
ne d
Marele Canberra Golf Adelaide Mur ra y Australian Melbourne
Capul Leeuwin
M u n ii M a r ii C u m p e
Perth
Capul Capul Bunei Speran e Agulhas
Strâmtoarea Bass
li
Durban
Bazinul Eyre
Suva
ora
AUSTRALIA
Marele Deșert Victoria
Port Vila
Noua Caledonie
de C
Deșertul Gibson
Cape Town
ieră
opo
Orange Maseru
Capul Nord-Vest
I N D I A N
pă
Bar
RĂŠunion
Limp Windhoek Deșertul Tshwane Ka l a ha r i (Pretoria) Gaborone Maputo Johannesburg Mbabane
Nisipos
a z i
Ma
O C E A N U L
Brisbane
Sydney
Insula de Nord
Auckland
Marea Tasmaniei
Tasmania
Hobart
Insula de Sud
Wellington Christchurch
Kerguelen
O C E A N U L
A
N
T
A
R
C
A N T A R C T I C
T
I
C
A
Proiecție Gall modificat㠊 Cartografia Oxford, E & OE
Introducere
C
ând eram mic, aveam o hartă în camera mea, pe perete. Obișnuiam s‑o
privesc îndelung în fiecare dimineață la trezire și seara înainte de culcare; admiram imensitatea continentelor și a oceanelor, încercam să localizez lanțurile muntoase, râurile și deșerturile, și mă străduiam să memorez numele tuturor țărilor și ale capitalelor lor. La școală am învățat multe despre istoria și geografia țării și a continentului în care trăiam. Mi‑a plăcut să aflu lucruri despre Marea Britanie și despre Europa. Dar când stăteam de vorbă cu părinții mei, simțeam adesea că îmi doresc să aflu și despre lucruri care se găseau în altă parte. În multe regiuni ale lumii, oamenii se războiau unii cu alții – și nu puteam înțelege de ce. Locurile se schimbau uneori într‑un mod care părea bun, alteori într‑unul care părea rău. Când ascultam știrile, îmi dădeam seama că viețile a milioane de oameni ar putea fi afectate într‑un mod sau altul. Studiem istoria pentru a înțelege trecutul, dar ea ne este utilă și în încercarea de a explica prezentul. Istoria este cumva ca atunci când îți refaci un traseu și încerci să te lămurești cum și de ce ai ales o anumită cale către locul în care ești acum. Este interesant și incitant să analizezi fiecare pas și fiecare cotitură, dar la fel de revelatoare poate fi și o privire de ansamblu asupra călătoriei.
8
INTRODUCER E
Privind harta de pe peretele meu, îmi doream să aflu despre Rusia, ai cărei lideri, la vremea aceea, construiau arme nucleare îndreptate direct către obiective aflate foarte aproape de școala mea. Voiam să învăț despre Orientul Mijlociu, unde părea că în fiecare zi are loc un atac terorist, dar care, mi‑am dat seama mai apoi, era și locul unde luaseră naștere multe religii. Eram curios să aflu despre China, Iran, India, Pakistan și Asia de Sud-Est – teritorii care nu au fost doar vaste ca niște imperii, dar au stăpânit trecutul și păreau la fel de importante și pentru lumea modernă. Tânjeam să aflu despre popoarele, istoria, geografia și cultura Africii și să înțeleg posibilele asemănări și deosebiri între o parte a continentului și alta. N‑am avut niciodată ocazia să aflu toate aceste lucruri la școală. În schimb, am învățat multe despre Henric al VIII‑lea și cele șase neveste ale sale (a divorțat de prima, a decapitat‑o pe a doua, a treia a murit, a divorțat de a patra, a decapitat‑o pe a cincea, a șasea a supraviețuit – în această ordine). Mi‑aș fi dorit să am o carte care să‑mi povestească despre toate celelalte locuri. Voiam să înțeleg cum se îmbină toate laolaltă. De ce, de exemplu, nu merita studiat nimic între sosirea romanilor în Britania și bătălia de la Hastings – o mie de ani mai târziu? Și uite așa am hotărât că‑mi voi petrece viața citind și scriind despre istorie, căutând conexiunile care ar ajuta la o mai bună înțelegere a trecutului decât am învățat eu la școală. Am primit un ajutor considerabil de la cărturari și scriitori, dintre care mulți au trăit cu sute de ani – și în unele cazuri – cu mii de ani în urmă. Unul dintre cei mai importanți pentru mine a fost Ferdinand von Richthofen (nepotul său era un renumit pilot de avion de luptă din timpul Primului Război Mondial, cunoscut ca Baronul Roșu). El s‑a gândit mult și bine cum să descrie modul în care Asia, Europa și Africa sunt legate. Ar fi putut alege numele oricăruia dintre bunurile și produsele de bază care au fost transportate mii de kilometri – precum textilele, mirodeniile sau ceramica; ar fi putut găsi ceva legat de lingvistică, geografie sau biologie. Dar el a ales un termen care a aprins imaginația altor intelectuali – și ne‑a rămas până azi în vocabular: Drumurile Mătăsii.
9
INTRODUCER E
Drumurile Mătăsii nu au un punct de plecare și unul de sosire; de fapt, nu sunt niște drumuri reale. Sunt mai degrabă o rețea extinsă de conexiuni care a permis mărfurilor, oamenilor, ideilor, dar și bolilor și violenței să circule de la est la vest și de la vest la est; de la coasta ruso‑chineză a Pacificului la coasta euro‑africană a Atlanticului și, de asemenea, din Scandinavia în nord la Oceanul Indian în sud. Ai putea crede chiar că Drumurile Mătăsii sunt un fel de sistem nervos central al lumii, legând toate organele trupului laolaltă, ori sunt venele și arterele care pompează oxigen și dioxid de carbon dinspre și către inimă. Pentru a înțelege organismul, trebuie să te uiți sub piele și să înțelegi cum funcționează corpul ca un întreg mai degrabă decât examinând doar o parte a lui. În această carte vom vizita locuri despre care este posibil să nu fi auzit înainte. Unele au dispărut și sunt acum doar amintiri: orașul Merv din Turkmenistanul de azi a fost odată atât de mare și de frumos, încât era numit „mama lumii“. Magnifica metropolă a fost distrusă de un război care a avut loc cu 800 de ani în urmă și n‑a mai fost reconstruită niciodată. Unele locuri s‑au schimbat. Astăzi, Kabul este cunoscut drept capitala Afganistanului sfâșiat de război. Dar acum 500 de ani, orașul avea grădini despre a căror frumusețe se dusese vestea la mii de kilometri. Mosul este un oraș din Irak, recent devastat de extremiștii ISIS, care au provocat suferințe îngrozitoare localnicilor, folosindu‑i ca scuturi umane. Însă acum aproape o mie de ani, era faimos pentru clădirile splendide, pentru băile sale publice și pentru meșteșugarii care confecționau unele dintre cele mai fine săgeți, șei și harnașamente pentru cai din lume.
Kabul este cunoscut drept capitala Afganistanului sfâșiat de război. Dar acum 500 de ani, orașul avea grădini despre a căror frumusețe se dusese vestea la mii de kilometri Unii îți vor spune că trăim vremuri dificile. Ar putea fi așa, uneori. Dar adevărul este că aceasta este cea mai bună epocă, din toate timpurile. Călătoriile nu au fost niciodată mai ușoare: poți ajunge dintr‑o parte într‑alta a lumii mai repede decât oricare dintre strămoșii tăi. S‑au înregistrat progrese uimitoare în domeniul sănătății, de exemplu creșterea remarcabilă a ratei de supraviețuire pentru mame și nou‑născuți din ultimele decenii sau numărul tot mai mare de oameni care au acces
10
INTRODUCER E
la apă curată. Aceste progrese înseamnă că peste tot în lume copiii au șanse mai mari decât părinții, bunicii sau oricare dintre strămoșii lor să treacă de copilărie și să crească sănătoși. Copiii care știu să scrie și să citească sunt acum mai mulți decât în oricare moment din trecut. Putem afla lucruri mai repede și mai ieftin decât oricare generație dinaintea noastră din istoria omenirii. Avem o extraordinară libertate de mișcare, de a învăța și de a trăi. Nu e ca și când ai avea superputeri. Dar chiar ai. Pe harta din dormitorul meu am început o lungă călătorie, cu ani în urmă. Încă‑mi mai place să mă uit pe hărți, contemplând locuri despre care nu prea știu mare lucru și încercând să aflu mai multe despre ele. Sper să putem face asta cu toții. Pentru a înțelege lumea de azi și de mâine, trebuie să înțelegi lumea de ieri. Iar ca să faci asta, cel mai bun punct de pornire este începutul. Din fericire, asta înseamnă Drumurile Mătăsii.
Avem o extraordinară libertate de mișcare, de a învăța și de a trăi P E T E R F RA N K O PA N
11
M U N Ț I I U R A L I
Marea Barents
Marea Nordului
Eboracum Marea Baltică
Londinium
EUROPA Lutetia
C A R PA Ț AL
Aquileia
Mediolanum
as pi că
I I Z
AG
RO
Cartagina
Efes
Gaugamela Erbil S Nisa Merv Antiohia Kirkuk Maraton Bagdad GRECIA Atena Ninive Ctesiphon Salamis P L PERSIA Siracuza I R AA T O U Damasc Isfahan Herat NIA L Eu Marea f ra N Palmyra Susa t Mediterană Ierusalim Pasargadae Babilon Alexandria Persepolis Uruk Memphis Cairo Termopile
Cádiz
ea C
Roma
NȚ
Taracco
Constantinopol
MU
Salona
Marea Aral
Marea Neagră
Mar
OCEANUL ATL A N TIC
II
PII
Ti g M
rru E SO
PO
TA
Tripoli
M
ȚI
I
AT
L
l lf u G o ers i c P
AS
IA
Nil
M
U
N
EGIPT
Golful Oman
Teba Luxor
Medina Mecca Marea Roșie
Marea Arabiei
Axum
AR AM
V
Primele așezări și orașe din istorie s‑au dezvoltat de‑a lungul Drumurilor Mătăsii. Numele multora dintre cele mai cunoscute locuri din lumea antică sunt mistere pentru noi, astăzi. Dar a fost o lume în care imperiile schimbau bunuri, idei, credințe, comunicau la mii de kilometri distanță. Aici începe povestea noastră.
AFRICA
E AL
Lumea antică
ELU I R I F T
Djenné‑Jeno
Mogadishu
ASIA
M U
N
Ț
II
A
LT
AI
Kashgar Dunhuang
Ji
Shash Samarkand
CHINA
Balkh H
IM
AL
AY
Luoyang
Kaifeng Zhengzhou Hefei Jiankang Suzhou Hangzhou
A
Chengdu
VA IND LEA U LU I
Kabul Peshawar Kandahar Harappa Multan
Chang’an
Mohenjo‑Daro Patna Varanasi
Seoul
Anyang
Marea Chinei de Est
Lhasa
Ujjain
Guangzhou Luang Prabang Bagan
INDIA Hampi
Hanoi Marea Chinei de Sud
Golful Bengal
Siem Riep Tanjore Madurai Anuradhapura
OCEANUL INDIAN
Kyoto Osaka
Palembang Jakarta
OCEANUL PACIFIC
C A P I T O L U L
U N U
Drumurile Antichității
C
ivilizația s‑a născut în inima Asiei. Primele
așezări și orașe cunoscute omenirii și‑au găsit leagănul în vechea Mesopotamie, de‑a lungul malurilor mărețelor râuri Tigru și Eufrat, dar și în Valea Indului. Abundența bazinelor hidrografice a fost vitală pentru cei din orașele construite de‑a lungul lor; locuitorii din Ninive și Uruk în Mesopotamia și Harappa, Mohenjo‑Daro și Dholavira în Valea Indului își puteau vedea de treburile lor curați, sănătoși și viguroși. Apa era, de asemenea, importantă pentru cultivarea câmpurilor fertile aflate pe malurile râurilor. Nu‑i de mirare că mulți credeau că omenirea a fost creată în câmpiile roditoare ale Mesopotamiei (care înseamnă „ținutul dintre râuri“). Acesta era locul despre care se credea că ascunde Grădina Edenului, „sădită de Domnul Dumnezeu“ cu „fiecare pom care este plăcut la vedere și bun pentru hrană“. Controlul asupra câmpurilor fertile și al orașelor prospere a susținut domnia regilor și ridicarea imperiilor. Cu toate acestea, conducătorii știau că, dacă vor să reziste la putere, trebuie să fie buni comandanți
15
DRU MU R I LE A NTICH ITĂȚI I
și administratori. Dreptatea și ordinea erau foarte importante și, deloc surprinzător, unele dintre primele legi din istoria omenirii au apărut în inima Asiei, precum Codul lui Hammurabi, emis de regele Babilonului cu 4 000 de ani în urmă. Oamenii din vechime erau inteligenți: sistemul de drumuri a fost extins, pentru ca veștile să circule mai repede, la sute de kilometri depărtare; autoritățile s‑au asigurat că clienții nu erau jecmăniți de comercianți și primeau ceea ce plăteau. În inima Asiei, taxele și colectarea impozitelor erau nu doar ușoare, ci și echilibrate. Cel mai mare imperiu al epocii antice era Persia. Situat în centrul Asiei, cuprindea ținutul dintre Marea Mediterană și munții Himalaya. Orașe precum Persepolis, Pasargadae și Susa adăposteau clădiri magnifice, semne ale prosperității locuitorilor și ale puterii regilor lor. Persanii erau vestiți pentru ușurința cu care adoptau obiceiurile, portul și gastronomia celor pe care îi cucereau. Era cunoscută și dragostea lor pentru lux. Persanii erau întotdeauna dornici să învețe lucruri noi și, dacă se putea, să le îmbunătățească pe cele cunoscute.
Fără îndoială, cel mai mare imperiu al epocii antice era Persia Și‑au făcut și dușmani de temut, cum știu prea bine grecii. Încercările perșilor de extindere a imperiului lor au dus la bătăliile memorabile de la Maraton, Termopile și Salamina, unde soarta orașelor din Grecia și zona Mării Egee atârna de un fir de păr. În cele din urmă, Alexandru cel Mare, considerat cel mai strălucit general al tuturor timpurilor, a învins forțele persane în Egipt, înainte de a zdrobi o armată masivă trimisă să‑l oprească la Gaugamela, un loc aflat în Irakul de azi. După victorie, a început un marș extraordinar către centrul Asiei, cucerind oraș după oraș, construind așezări, drumuri și fortărețe pentru a‑și proteja cuceririle. Alexandru știa că era important să se poarte bine cu localnicii: „Loialitatea lor va asigura stabilitatea și dăinuirea imperiului nostru“, le spunea el soldaților săi. Și așa a ajuns stăpânul inimii lumii, conducând un teritoriu care se întindea în toate direcțiile, cât vezi cu ochii, înainte de moartea sa prematură, la 32 de ani, în 323 î.H. Expediția de cucerire a lui Alexandru cel Mare a ajutat la adâncirea legăturilor dintre est și vest. Bunuri, oameni și idei – privind religia, literatura și educația – care deja circulau în fiecare direcție au început să fie transferate mai rapid. Legiuitorii din India au început chiar
16
să emită legi în mai multe limbi, printre care greacă și aramaică, pentru a putea fi înțeleși de oameni cu educație și cultură diferite. În scurt timp, neguțătorii, călătorii, preoții și savanții au început să circule pe Drumurile Mătăsii. Și în alte părți orizonturile se extindeau. În China, împăratul Gaozu și soția sa, împărăteasa Lü Zhi, au întemeiat dinastia Han în jurul anului 200 î.H. și au extins către vest controlul teritorial. Curând, legendarul istoric Sima Qian a început să adune informații despre lumea care se afla dincolo de deșertul sterp și amenințătoarele lanțuri muntoase ale Chinei moderne. Și‑a îndreptat atenția, de asemenea, asupra centurii nesfârșite de stepă care se întindea de la Marea Neagră până la coasta Pacificului. Însemnările lui Qian pentru curtea imperială din secolul II î.H. exprimau uimirea în fața prosperității orașelor comerciale care împânzeau centrul Asiei, „unde tot felul de bunuri sunt cumpărate și vândute“. Majoritatea tranzacțiilor aveau loc între un oraș și altul, între o comunitate locală și alta. Dar produsele rare, exotice, ca bijuteriile și perlele, condimentele și chiar unele alimente (precum castraveții, fisticul și piersicile), erau scumpe și aduceau profituri uriașe, pentru care merita să călătorești mai mult sau pe rute dificile.
Alexandru cel Mare a fost considerat cel mai strălucit general al tuturor timpurilor – stăpânul inimii lumii.
DRU MU R I LE A NTICH ITĂȚI I
Mărfurile erau transportate în caravane, pe cocoașele cămilelor, deși numeroasele schelete ce puteau fi văzute de‑a lungul rutelor deșertice din vestul Chinei dovedeau că o combinație de caniculă cu lipsa apei și furtuni de nisip poate fi mortală. Unul dintre cele mai importante bunuri comercializate era mătasea, un material delicat și dificil de produs, făcut din gogoși de viermi care mănâncă frunze de dud. Mătasea nu era valoroasă doar fiindcă arăta prosperitatea și statutul social al purtătorului său, ci și pentru că uneori lua locul banilor, fiind folosită ca monedă de schimb. Aceasta era o practică des întâlnită mai ales în rândul triburilor nomade care‑și petreceau verile și iernile trăind în stepă, unde creșteau oi, cai și vite. Caii din Asia Centrală erau extrem de apreciați, mai ales în China, unde erau admirați pentru puterea lor. Acești cai erau atât de rapizi, încât se spunea despre ei că erau descendenții dragonilor. Unii chiar au devenit celebri și au fost imortalizați în poezii, sculpturi și picturi. Atât de iubiți erau, încât unul dintre conducători a cerut ca la moartea sa să fie îngropat împreună cu cei 80 de cai ai săi. Nomazii, în schimb, aveau o reputație înfricoșătoare. Despre un trib, Xiongnu, se credea că preferă carnea crudă și bea sânge. Un cronicar îi descria ca fiind un popor „părăsit de zei“. Erau de temut în parte pentru că trăiau altfel decât orășenii sau decât fermierii care lucrau pământul, dar și pentru că se adunau în cete ca să atace sau să amenințe orașe și alte așezări. Adesea erau mituiți zdravăn – uneori cu baloturi mari de mătase. Pe măsură ce Drumurile Mătăsii se împleteau mai mult, se înmulțeau și legăturile dintre
18
DRU MU R I LE A NTICH ITĂȚI I
popoare și, în cele din urmă, au apărut sisteme asemănătoare cu controlul pașapoartelor din zilele noastre. În urmă cu mai bine de 2 000 de ani, China a introdus un sistem de înregistrare a călătorilor care ajungeau la granițele sale; includea detalii despre locul de unde venea călătorul, ce bunuri transporta, când intra și când părăsea China. Acesta permitea guvernului chinez să calculeze corect ce taxe să perceapă de la cei în tranzit, să se asigure că funcționarii nu profitau de pe urma neguțătorilor și să adune informații despre schimburile comerciale – cine ce vinde, unde și când. Chinezii adunau informații de peste tot, primind rapoarte chiar și din zone îndepărtate precum Mediterana și Imperiul Roman, despre ai cărui locuitori se spunea că sunt înalți, frumoși și bogați. Pe de altă parte, și romanii făceau eforturi considerabile ca să afle informații despre rutele, orașele și popoarele din Asia; se spune că au trimis ambasadori până și în China. Astfel, mătasea a devenit un simbol al bogăției și în Imperiul Roman, chiar dacă unii se plângeau că era scumpă și venea din afara imperiului (ceea ce însemna că banii romanilor ajungeau în buzunarele altora). Alții considerau că mătasea stă lipită de corp și că femeile romane trebuie să petreacă mai puțin timp gândindu‑se la cum arată. Cu toate acestea, comerțul între continente se desfășura la scară largă, nu numai cu mătase, ci și cu aur, cupru, tămâie și o piatră semiprețioasă albastră, numită lapis lazuli, extrasă din minele din Asia Centrală. Orașele aflate de‑a lungul principalei rute comerciale a Asiei au înflorit, etalând clădiri magnifice în Chang’an, Balkh, Nisa și Palmyra, în timp ce nenumărate orașe noi au fost întemeiate în Mesopotamia, platoul iranian și mai departe. Puterea regilor
19
DRU MU R I LE A NTICH ITĂȚI I
și a conducătorilor de aici creștea pe măsură ce le creșteau și avuțiile, permițându‑le să ridice palate fabuloase și să se asigure că ținuturile lor sunt bine administrate: de milenii era de la sine înțeles că justiția și buna administrare erau ingredientele‑cheie pentru stabilitate și succes, iar perioada aceea nu făcea excepție. Deși lumea de acum 2 000 de ani nu era întotdeauna pașnică și adeseori apăreau lupte pentru supremație între și în diferite țări aflate de‑a lungul Drumurilor Mătăsii, existau legături strânse între Asia, Europa și Africa de Nord. Monede și obiecte precum boluri din argint decorate și‑au găsit calea de la Roma către Extremul Orient, în timp ce produse și materiale din zonele cele mai îndepărtate ale Asiei au ajuns la Mediterana. Cronicarii din India au relatat sosirea „frumoaselor corăbii mari“ care „spărgeau valurile înspumate“, purtând peste ocean neguțătorii romani care doreau să cumpere piper înainte de a face cale‑ntoarsă. Vase din atelierele nord‑africane erau folosite pentru gătit și pentru conservarea alimentelor, la mii de kilometri depărtare, pe teritoriul Scoției de astăzi. Cronicarii din India au relatat sosirea „frumoaselor corăbii mari“ care „spărgeau valurile înspumate“, purtând peste ocean neguțătorii romani.