Dinamica inconstientului, jung preview

Biblioteca de psihanalizã, 103 Colecflie coordonatã de Vasile Dem. Zamfirescu

Visul lui Nabucodonosor Speculum humanae salvationis Codex Palatinus Latinus (Vatican, sec. al V-lea)

C.G. Jung

OPERE COMPLETE 8 Dinamica inconøtientului Traducere din germanæ de Viorica Niøcov

EDITORI Silviu Dragomir Vasile Dem. Zamfirescu DIRECTOR EDITORIAL Magdalena Mãrculescu MACHETAREA ªI COPERTA SERIEI Faber Studio (Silvia Olteanu ºi Dinu Dumbrãvician) REDACTOR Daniela Øtefænescu DTP Ofelia Coøman CORECTURÆ Rodica Petcu, Lorina Chiflan

Descrierea CIP a Bibliotecii Naflionale a României JUNG, CARL GUSTAV Opere complete. - Bucureºti : Editura Trei, 2013vol.

ISBN 973-8291-61-5 Vol. 8. : Dinamica inconøtientului / trad.: Viorica Niøcov. - 2011. - Bibliogr. Index. - ISBN 978-973-707-546-8 I. Niøcov, Viorica (trad.)

159.964.2(081) 159.9(081)

Aceastæ ediflie este bazatæ pe volumul 8 (Die Dynamik des Unbewussten), din C.G. Jung, Gesammelte Werke, vol. 8. Pentru textul lui Jung la aceastã ediflie: Copyright © Stiftung der Werke von C.G. Jung, Zürich

C.P. 27-0490, Bucureºti Tel./Fax: +4 01 300 60 90 e-mail: office@edituratrei. ro www.edituratrei.ro ISBN: 978-973-707-546-8

CUPRINS

Prefafla editorului german..........................................................................9 I.

Despre energetica sufletului ....................................................................13 I. Generalitæfli despre punctul de vedere energetic în psihologie..............15 A. Introducere ..........................................................................................15 B. Posibilitatea determinærii cantitative în psihologie ...........................18 a. Sistemul de valori subiectiv .................................................................21 b. Evaluarea cantitativ obiectivæ..............................................................23 II. Aplicarea punctului de vedere energetic.................................................27 A. Nofliunea psihologicæ de energie ........................................................27 B. Conservarea energiei ...........................................................................30 C. Entropia ...............................................................................................38 D. Energetism øi dinamism .....................................................................41 III. Nofliunile fundamentale ale teoriei libidoului........................................46 A. Progresie øi regresie .............................................................................46 B. Extraversie øi introversie .....................................................................54 C. Deplasarea libidoului ..........................................................................55 D. Crearea simbolului..............................................................................60 IV. Nofliunea primitivæ de libido...................................................................78

II.

Funcflia transcendentæ ..............................................................................85 Prefaflæ.......................................................................................................87

III. Generalitæfli privind teoria complexelor ...............................................117 IV. Importanfla constitufliei øi a ereditæflii în psihologie .............................133

V.

Determinante psihologice ale comportamentului uman .....................143 A. Fenomenologie generalæ ...................................................................146 B. Fenomenologie specialæ ....................................................................151

VI. Instinct øi inconøtient .............................................................................157 VII. Structura sufletului ................................................................................171 VIII. Reflecflii teoretice despre esenfla psihicului ...........................................195 A. Inconøtientul în perspectivæ istoricæ ................................................197 B. Importanfla inconøtientului pentru psihologie ................................205 C. Disociabilitatea psihicului.................................................................212 D. Pulsiune øi voinflæ ..............................................................................218 E. Conøtiinflæ øi inconøtient....................................................................224 F. Inconøtientul ca o conøtiinflæ multiplæ ..............................................230 G. Pattern of behaviour øi arhetip ..........................................................241 H. Reflecflii generale øi perspective........................................................258 Cuvânt de încheiere ...............................................................................268 IX.

Puncte de vedere generale despre psihologia visului ...........................279

X.

Despre esenfla viselor ..............................................................................327

XI.

Bazele psihologice ale credinflei în spirite .............................................347

XII. Spirit øi viaflæ ...........................................................................................369 XIII. Problema fundamentalæ a psihologiei actuale ......................................391 XIV. Psihologie analiticæ øi concepflie despre lume .......................................413 XV. Realitate øi suprarealitate .......................................................................441 XVI. Ræscrucea vieflii .......................................................................................447 XVII. Suflet øi moarte ......................................................................................467 XVIII. Sincronicitatea ca principiu al corelafliilor acauzale ..........................481 Prefaflæ .....................................................................................................483 A. Expoziflie ............................................................................................485 B. Un experiment astrologic..................................................................523 C. Precursorii ideii de sincronicitate.....................................................549

D. Rezumat.............................................................................................571 Despre sincronicitate .............................................................................587 Bibliografie .......................................................................................................599 Indice de persoane ............................................................................................617 Indice de materii...............................................................................................622

Prefafla editorului german Cel de-al optulea volum al Operelor complete confline precumpænitor lucræri care prezintæ cunoøtinflele fundamentale øi ipotezele de lucru esenfliale ale lui C.G. Jung. Øase studii provin din lucrarea Über psychische Energetik und das Wesen der Träume [Despre energetica psihicæ øi esenfla viselor], apærutæ prima datæ în 1948. Prin aceste studii, Jung lua pe°atunci poziflie faflæ de obiecfliile aduse cærflii sale Wandlungen und Symbole der Libido [Transformæri øi simboluri ale libidoului] (1912; reeditare în 1952 sub titlul Symbole der Wandlung, Gesammelte Werke V). El øi°a completat øi argumentat astfel teoria despre libido, pe care începuse s°o elaboreze încæ de prin 1912, dar pe care a încheiat°o abia în 1928. Între timp, în studiul „Versuch einer Darstellung der Analytischen Theorie“ [Încercare de prezentare a teoriei analitice] (1913; Gesammelte Werke IV) a dezbætut conceptele psihanalitice ale lui Freud øi øi°a definit færæ echivoc propriile experienfle øi idei. Toate aceste lucræri constituie premisa propriu°zisæ a înflelegerii psihologiei analitice sau complexe. „Reflecflii teoretice privind esenfla psihicului“ ne ajutæ sæ înflelegem poziflia gnoseologicæ a autorului. În acest studiu sunt cercetate nofliunile de „conøtiinflæ“ øi de „inconøtient“ din perspectiva dezvoltærii lor istorice øi în corelaflie cu nofliunea de instinct. Problema l°a preocupat pe Jung încæ din 1919, aøa cum reiese din scrierea lui 9

Dinamica inconøtientului

„Instinkt und Unbewußtes“ [Instinct øi inconøtient]. Aceste rezultate i°au oferit baza teoriei despre arhetipuri. „Sincronicitatea ca principiu al corelafliilor acauzale“ a fost preluatæ în acest volum deoarece trateazæ despre situaflii determinate instictual, respectiv arhetipal, care nu pot fi înflelese pe baza principiului cauzalitæflii. E vorba mai degrabæ de coincidenfle semnificative care adaugæ o nouæ dimensiune înflelegerii øtiinflifice. Faptul cæ Jung a ezitat îndelung sæ publice aceastæ scriere care revoluflioneazæ øtiinfla e foarte de înfleles. A publicat°o, abia împreunæ cu un studiu al celebrului fizician øi laureat al premiului Nobel, prof. W. Pauli de la Facultatea tehnicæ cantonalæ din Zürich, în volumul Naturerklärung und Psyche [Interpretare a naturii øi psihic] (Rascher, Zürich, 1952).

Teoria sincronicitæflii demonstreazæ existenfla corelafliilor dintre cunoøtinflele fizicii moderne øi cele ale psihologiei analitice într°un domeniu de graniflæ încæ puflin cercetat øi greu accesibil al realitæflii. În jurul acestor studii mari se grupeazæ tematic celelalte contribuflii din volum. Cea mai mare întindere o au, alæturi de lucrærile mai sus pomenite, „Despre energetica psihicæ øi esenfla viselor“, diferite studii din cærflile Von den Wurzeln des Bewußtseins [Despre rædæcinile conøtiinflei] (1954) øi Wirklichkeit der Seele [Realitatea sufletului] (1934), ca øi Seelenprobleme der Gegenwart [Probleme ale sufletului în actualitate] (1931).

Sæ ne referim aici în mod special la încæ douæ studii: „Die Lebenswende“ [Ræscrucea vieflii] øi „Die transcendente Funktion“ [Funcflia transcendentæ]. „Ræscrucea vieflii“ se ocupæ de problema procesului de individuaflie, o sarcinæ care revine în principal celei de a doua jumætæfli a vieflii, în vreme ce „Funcflia transcendentæ“ — scrisæ în 1916, dar tipæritæ abia patruzeci de ani mai târziu — cerceteazæ caracterul prospectiv al proceselor inconøtiente. Aici îøi au punctul de pornire studiile lui Jung despre „imaginaflia activæ“, aceastæ componentæ esenflialæ a experienflei psihice øi a dezbaterilor din domeniul psihologiei analitice.

De nofliuni teoretice se ocupæ din punct de vedere empiric lucræri de mai micæ întindere, consacrate concepfliei despre viaflæ, realitæflii øi suprarealitæflii, spiritului øi vieflii, ca øi credinflei în spirite. Øi pe 10

Prefafla editorului german

acestea autorul încearcæ sæ le înfleleagæ fenomenologic øi sæ le cerceteze psihologic. În vederea publicærii volumului de faflæ, Comunitatea moøtenitorilor lui Jung le°a cooptat în colegiul director al editorilor pe doamna Lilly Jung°Merker øi pe domniøoara dr. phil. Elisabeth Rüf.

Prelucrarea indicilor de nume øi de materii le-a revenit domniøoarei Marie°Luise Attenhofer, doamnei Sophie Baumann°van Royen øi ulterior domnului Jost Hoerni. (Nota editorilor: versiunea revizuitæ din 1977 se datoreazæ doamnei Magda Kerényi.) Exprimæm tuturor acestora mulflumirile noastre pentru munca scrupuloasæ pe care au depus°o. În ce priveøte traducerea pasajelor din latinæ øi greacæ ne°a stat alæturi domniøoara dr. phil. Marie°Louise von Franz, cæreia îi mulflumim øi pe aceastæ cale.

Toamna 1966

În numele editorilor F.N. Riklin

11

I DESPRE ENERGETICA SUFLETULUI*

*

[Prima apariflie în Über die Energetik der Seele (Psychologische Abhandlungen II), Rascher, Zürich, 1928. Uøor revizuitæ în Über psychische Energetik und das Wesen der Träume (Psychologische Abhandlungen II), Rascher, Zürich, 1948; ediflie broøatæ, 1965, Studienausgabe la Walter, Olten, 1971.]

I GENERALITÆfiI DESPRE PUNCTUL DE VEDERE ENERGETIC ÎN PSIHOLOGIE

A. Introducere Nofliunea de libido pe care am propus°o1 s°a lovit de multe neînflelegeri, ba a fost chiar strict respinsæ. N°ar fi, prin urmare, inutil sæ mæ refer aici încæ o datæ la bazele acestei nofliuni.

Este un fapt general cunoscut cæ fenomenele psihice pot fi considerate din douæ puncte de vedere, anume din punctul de vedere mecanicist øi din acela energetic.2 Concepflia mecanicistæ e pur cauzalæ øi interpreteazæ faptele ca efect al unei cauze, øi anume în sensul cæ substanflele imuabile îøi schimbæ relafliile reciproce dupæ legi stabile.

Concepflia energeticæ, în schimb, este esenflialmente finalæ3 øi interpreteazæ faptele ca efect al unei cauze, în sensul cæ la baza transformærii fenomenelor stæ o energie care se menfline constantæ tocmai în ele øi în cele din urmæ duce entropic la o stare de echilibru general.

1 2

3

Cf. Wandlungen und Symbole der Libido, pp. 120 øi urm. (reeditare: Symbole der Wandlung [§§ 190 øi urm.]).

Cf. Wundt, Grundzüge der physiologischen Psychologie III, pp. 692 øi urm.

Referitor la punctul de vedere dinamic, cf. Hartmann, Die Weltanschauung der modernen Physik, pp. 202 øi urm.

Ocolesc expresia „teleologicæ“ spre a evita neînflelegerea legatæ de nofliunea curentæ de teleologie, anume presupunerea cæ aceasta din urmæ confline nofliunea de finalitate anticipatæ.

15

1

2

3

Dinamica inconøtientului

4

Curgerea energeticæ are o anumitæ direcflie (flel), urmând invariabil declivitatea potenflialului. Energia nu este o concepflie privind o substanflæ mobilæ în spafliu, ci o nofliune abstrasæ din relafliile de miøcare. Bazele ei nu sunt substanflele însele, ci relafliile lor, iar baza nofliunii mecanice este substanfla care se miøcæ în spafliu.

Ambele puncte de vedere sunt indispensabile pentru înflelegerea faptelor fizice øi se bucuræ de aceea de recunoaøtere generalæ, cæci prin coexistenfla punctului de vedere mecanicist øi a celui energetic s°a format treptat o a treia concepflie care e atât mecanicistæ, cât øi energeticæ, deøi, pur logic væzând lucrurile, ridicarea de la cauzæ la efect, efectul cauzei de naturæ progresivæ, nu poate fi concomitent øi alegere regresivæ a unui mijloc de a ajunge la scop.4 E cu neputinflæ sæ gândim cæ una øi aceeaøi corelaflie de fapte este concomitent cauzalæ øi finalæ, deoarece una dintre determinæri o exclude pe cealaltæ. Sunt douæ puncte de vedere diferite, dintre care unul este ræsturnarea celuilalt, cæci principiul finalitæflii este ræsturnarea principiului cauzalitæflii. Finalitatea nu este doar logic posibilæ, ci este øi un principiu explicativ indispensabil, fiindcæ nicio explicare a naturii nu poate fi doar mecanicistæ. Da, dacæ experienflei noastre i°ar fi date doar substanfle mobile, atunci n°ar exista decât explicaflii cauzale. Dar experienflei noastre îi sunt date øi relafliile de miøcare care impun punctul de vedere energetic.5 Dacæ n°ar fi aøa, nu ar fi fost niciodatæ nevoie sæ se inventeze nofliunea de energie.

4

5

„Cauzele finale øi cauzele mecanice se exclud, cæci o funcflie univocæ nu poate fi concomitent øi una plurivocæ.“ (Wundt, loc. cit., III, p. 728.) Mi se pare inadmisibil a vorbi de „cauze finale“, cæci aceastæ nofliune este hibridæ øi provine din amestecul punctului de vedere cauzal cu cel final. La Wundt seria cauzalæ e binomicæ øi univocæ, anume cauza M øi efectul E, seria finalæ însæ e trinomicæ øi plurivocæ, anume finalitatea A, mijlocul M, realizarea finalitæflii E. Consider hibridæ øi aceastæ construcflie, cæci nofliunea de finalitate este o completare gânditæ cauzal a seriei finale reale M–E, care e de asemenea binomicæ øi univocæ. În mæsura în care punctul de vedere final nu este decât ræsturnarea celui cauzal (Wundt), M–E este pur øi simplu corelaflia cauzalæ consideratæ ræsturnat. Finalitatea nu cunoaøte cauza pusæ la început, cæci punctul de vedere final nu este unul cauzal, nu are deci nicio nofliune cauzalæ, dupæ cum punctul de vedere cauzal nu are nicio nofliune finalæ, respectiv de realizare.

Disputa dintre energetism øi mecanicism reprezintæ un caz paralel cu vechea problemæ a universaliilor. În mod cert intuifliei senzoriale îi este dat doar lucrul

16

I. Despre energetica sufletului

Predominarea unuia sau altuia dintre punctele de vedere fline mai puflin de comportamentul obiectiv al lucrurilor, cât mai degrabæ de atitudinea psihologicæ a cercetætorului øi gânditorului. Empatia duce la punctul de vedere mecanicist, abstracflia la cel energetic. Ambele direcflii înclinæ sæ facæ eroarea de gândire de a°øi ipostazia principiile prin aøa°numitele lucruri obiective ale experienflei øi de a presupune cæ reprezentarea subiectivæ este identicæ cu comportamentul lucrurilor, cæ de pildæ cauzalitatea, aøa cum o gæsim în noi, se aflæ øi obiectiv în comportamentul lucrurilor. O astfel de eroare e foarte curentæ øi duce de aceea la conflicte neîncetate cu principiul contrar, cæci, dupæ cum am spus, e cu neputinflæ sæ gândim cæ determinarea e concomitent cauzalæ øi finalæ. Aceastæ contradicflie insuportabilæ ia naøtere doar prin proiectarea inadmisibilæ øi absurdæ în obiect a simplului punct de vedere. Punctele de vedere nu se opun decât atunci când sunt menflinute în sfera psihologicului øi proiectate doar ipotetic în comportamentul obiectiv al lucrurilor. Principiul cauzalitæflii suportæ færæ contradicflie ræsturnarea lui logicæ, faptele însæ nu; de aceea, finalitatea øi cauzalitatea trebuie sæ se excludæ în obiect. Dupæ cunoscuta manieræ a micøorærii, se obiønuieøte, ce°i drept, sæ se facæ un compromis insuficient din punct de vedere teoretic, prin aceea cæ un mic fragment este considerat cauzal, un altul final6, ceea ce duce la apariflia a tot felul de produse hibride care, însæ, nu se poate nega, oferæ o imagine relativ fidelæ a realitæflii.7 Trebuie sæ avem tot timpul

6

7

individual øi de aceea universalul este doar nomen, un cuvânt. Totodatæ sunt însæ date øi asemænærile, respectiv relafliile dintre lucruri, øi în aceastæ mæsuræ universalul este o realitate („realismul relativ“ al lui Abélard).

Finalitatea øi cauzalitatea sunt douæ posibilitæfli antinomice de înflelegere. Ele sunt „interpretanfli“ progresivi øi regresivi (Wundt) øi ca atare contradictorii. Acest principiu este fireøte corect doar atunci când se presupune cæ nofliunea de energie este o abstracflie care exprimæ o relaflie. „Energia e relaflie.“ (vezi Hartmann, Weltanschauung, p. 196.) Principiul nu e corect însæ dacæ se presupune o nofliune de energie ipostaziatæ (ca, de pildæ, la Ostwald, Die Philosophie der Werte). „Diferenfla dintre examinarea teleologicæ øi cea cauzalæ nu este de naturæ concretæ, în aøa fel încât conflinuturile experienflei sæ fie separate în douæ domenii disparate, ci ambele moduri sunt exclusiv formal diferite, astfel încât fiecærei relaflii finale

17

5

Dinamica inconøtientului

în vedere cæ, fie øi în ciuda celei mai depline concordanfle dintre fapte øi concepflia noastræ, principiile explicative sunt pur øi simplu doar puncte de vedere, adicæ fenomene ale atitudinii psihologice øi condiflii apriorice ale gândirii.

B. Posibilitatea determinærii cantitative în psihologie 6

7

8

9

Din cele spuse mai sus ar trebui sæ reiasæ færæ doar øi poate cæ orice fapt provoacæ atât un punct de vedere mecanicist cauzal, cât øi unul energetic final. Doar oportunitatea, adicæ posibilitatea de a obfline un rezultat, este cea care decide dacæ un punct de vedere sau altul are prioritate. Dacæ, spre pildæ, se pune problema laturii calitative a faptelor, atunci punctul de vedere energetic este defavorizat, cæci el nu are de°a face cu substanflele, ci doar cu relafliile lor cantitative de miøcare.

S°a discutat deja mult dacæ øi faptul psihic poate fi sau nu supus unui punct de vedere energetic. A priori nu e niciun motiv ca acest lucru sæ nu fie posibil, cæci nu existæ motive pentru care faptul psihic sæ fie exclus dintre lucrurile obiective ale experienflei, fiindcæ øi psihicul poate fi un obiect al experienflei. Dupæ cum aratæ exemplul lui Wundt8, putem sæ ne îndoim cu bunæ°credinflæ cæ punctul de vedere energetic chiar este aplicabil la fenomene psihice, øi, dacæ da, în ce mæsuræ psihicul poate fi considerat un sistem relativ închis. În ce priveøte primul punct trebuie sæ mæ alætur pe deplin lui Von Grot, unul dintre primii care au promovat energetica psihicæ, afirmând: „Nofliunea de energie psihicæ este în øtiinflæ tot atât de întemeiatæ ca øi aceea de energie fizicæ, iar energia psihicæ are aceleaøi mæsuri cantitative øi forme diferite ca øi cea psihicæ.“9 În ce priveøte al doilea punct, mæ deosebesc de cei care au analizat aceastæ problemæ fiindcæ nu mæ ocup aproape deloc de integrarea

8 9

îi corespunde complementar o legæturæ cauzalæ, øi, invers, oricærei legæturi cauzale îi poate fi datæ la nevoie o formæ teleologicæ.“ (Wundt, loc. cit., III, p. 737.)

Cf. supra nota 4.

V. Grot, Die Begriffe der Seele und der psychischen Energie in der Psychologie, p. 290.

18

I. Despre energetica sufletului

proceselor energetice ale psihicului în sistemul fizic. Nu o fac deoarece avem în aceastæ direcflie presupuneri cel mult vagi, iar nicidecum puncte de sprijin reale. Deøi sunt sigur cæ energia psihicæ este cumva intim legatæ de procesul fizic, avem nevoie de cu totul altfel de experienfle øi cercetæri pentru a vorbi cu oarecare competenflæ de o astfel de corelaflie. În ceea ce priveøte latura filosoficæ a problemei, mæ situez în întregime pe terenul concepfliilor dezvoltate de Von Busse în aceastæ ordine de idei.10 Trebuie sæ mæ alætur øi lui Külpe, când spune: „Ar fi deci totuna dacæ o cantitate de energie spiritualæ s°ar intercala sau nu în derularea proceselor materiale: legea conserværii energiei, în sensul de pânæ acum, n°ar fi încælcatæ.“11 Relaflia psihofizicæ este, dupæ pærerea mea, o problemæ în sine care cândva va fi poate soluflionatæ. Deocamdatæ însæ psihologia nu trebuie sæ zæboveascæ la aceastæ dificultate, ci sæ considere psihicul ca un sistem relativ închis. În acelaøi timp trebuie sæ rupæ cu punctul de vedere „psihofizic“, pentru mine de nesusflinut, cæci modul de considerare al acestuia este încæ o moøtenire a vechiului materialism øtiinflific. Dupæ cum cred Lasswitz, Von Grot øi alflii, fenomenele conøtiinflei n°ar avea legæturi funcflionale între ele, cæci n°ar fi decât (!) „fenomene, manifestæri, mærci ale anumitor raporturi funcflionale mai adânci.“ Relafliile cauzale dintre faptele psihice, aøa cum se poate observa oricând, contrazic opinia epifenomenologicæ, ce seamænæ fatal cu concepflia materialistæ, dupæ care psihicul este secretat de creier, precum bila de ficat. O psihologie care consideræ psihicul drept epifenomen ar face mai bine sæ se numeascæ fiziologie cerebralæ, mulflumindu°se cu rezultatele særæcæcioase pe care le oferæ o astfel de psihofiziologie. Psihicul meritæ sæ fie gândit ca un fenomen în sine; cæci, deøi legat de funcflia creierului, nu existæ niciun motiv sæ°l consideræm un simplu epifenomen, tot atât de puflin pe cât nici viafla nu poate fi consideratæ un epifenomen al chimiei carbonului.

Experienfla nemijlocitæ a relafliilor cantitative, pe de°o parte, øi obscuritatea adâncæ a unei corelaflii psihofizice încæ total neînflelese, 10 11

Busse, Geist und Körper, Seele und Leib.

Külpe, Einleitung in die Philosophie, p. 150.

19

10

11

Dinamica inconøtientului

12

13

pe de altæ parte, legitimeazæ o considerare cel puflin provizorie a psihicului ca sistem energetic relativ închis. Mæ aflu astfel într°o opoziflie directæ cu energetica psihologicæ a lui Von Grot. Dupæ pærerea mea, el se miøcæ pe un teren total nesigur, motiv pentru care øi expunerile lui ulterioare deflin puflinæ forflæ argumentativæ. Oricum, vreau sæ°i prezint în rezumat cititorului formulærile lui Von Grot, care sunt ideile unui pionier în acest domeniu dificil: 1. Energiile psihice sunt tot atâtea cantitæfli øi mærimi ca øi cele fizice.

2. Ele sunt reciproc transformabile, ca forme diferite de lucrare øi potenflialitate psihicæ.

3. Ele pot fi tot aøa transformate în energii fizice øi invers (prin medierea proceselor fiziologice).12 Abia dacæ mai trebuie sæ adaug cæ a treia propoziflie trebuie sæ fie prevæzutæ cu un semn de întrebare încærcat de semnificaflie. În ultimæ instanflæ, doar oportunitatea este cea care decide nu dacæ punctul de vedere energetic este în sine posibil, ci dacæ promite rezultate în practicæ.13 Posibilitatea determinærii cantitative exacte a energiei fizice a demonstrat posibilitatea punctului de vedere energetic de a obfline rezultate în cazul evenimentului fizic. Ar fi însæ cu putinflæ øi ca evenimentul fizic sæ fie considerat din punct de vedere energetic, chiar dacæ nu ar exista o evaluare cantitativæ exactæ, ci doar posibilitatea evaluærii cantitæflilor.14 Dar dacæ øi o simplæ evaluare ar fi absolut imposibilæ, atunci ar trebui sæ se renunfle la un punct de vedere energetic, cæci, dacæ nu existæ mæcar posibilitatea unei evaluæri a cantitæflilor, punctul de vedere energetic este complet inutil.

12 13

14

V. Grot, loc. cit., p. 323.

Grot merge chiar atât de departe încât afirmæ cæ „onus probandi le revine acelora care neagæ aplicabilitatea în psihologie a legii conserværii energiei, iar nu acelora care o recunosc“ (loc. cit., p. 324).

Acesta a fost efectiv cazul lui Descartes, care a formulat prima datæ principiul conserværii cantitæflii de miøcare, færæ însæ a dispune de metodele fizice de mæsurare, descoperite abia în epoca mai recentæ.

20

I. Despre energetica sufletului

a. Sistemul de valori subiectiv Posibilitatea de aplicare a punctului de vedere energetic în psihologie se bazeazæ exclusiv pe întrebarea dacæ sunt posibile evaluæri cantitative ale energiei psihice. La aceastæ întrebare trebuie sæ ræspundem neapærat afirmativ, cæci psihicul nostru dispune chiar de un sistem de evaluare excepflional de fin elaborat, anume sistemul de valori psihologice. Valorile sunt evaluæri energetice cantitative. În acest sens e de observat cæ noi nu dispuneam doar de un sistem obiectiv de valori, ci øi de un sistem obiectiv de mæsurare, anume de valorile colective morale øi estetice. Acest sistem de mæsurare nu este nemijlocit aplicabil la scopurile noastre, cæci el este o scaræ de valori general stabilitæ, care ia în considerare doar indirect condifliile psihologice subiective, respectiv individuale.

Ceea ce intereseazæ în primul rând pentru scopurile noastre este sistemul de valori subiectiv, adicæ evaluærile subiective ale fiecærui individ. Noi putem într°adevær sæ estimæm pânæ la un anumit grad valorile subiective ale conflinuturilor noastre psihologice, deøi uneori ne vine deosebit de greu sæ le mæsuræm obiectiv corect, adicæ în comparaflie cu valorile general stabilite. Pentru scopurile noastre, aceastæ comparaflie este, însæ, cum am spus, inutilæ. Putem sæ comparæm între ele evaluærile noastre subiective øi sæ le determinæm forfla relativæ. Mæsura este în orice caz relativæ faflæ de valorile altor conflinuturi øi de aceea nu este absolutæ øi obiectivæ, dar suficientæ pentru scopurile noastre atunci când intensitæfli valorice inegale pot fi recunoscute în mod sigur în interiorul aceloraøi calitæfli øi când valori egale în condiflii egale se pot echilibra în mod dovedibil.

Dificultatea începe abia când e vorba de compararea de intensitæfli valorice ale unor calitæfli diferite, de pildæ în cazul comparærii valorii unei idei øtiinflifice cu valoarea unei impresii afective. Aici evaluarea subiectivæ devine nesiguræ øi de aceea nefiabilæ. Tot aøa, evaluarea subiectivæ se limiteazæ la conflinuturile conøtiinflei; flinând seamæ de valoarea influenflelor inconøtiente, ea este de aceea inutilizabilæ în cazul evaluærilor care ar trebui sæ depæøeascæ limitele conøtiinflei.

21

14

15

16