__MAIN_TEXT__
feature-image

Page 1

ColecĹŁie coordonată de Simona Reghintovschi

lumea interpersonala_11 iulie2019_BT.indd 1

7/11/2019 9:55:24 PM


lumea interpersonala_11 iulie2019_BT.indd 2

7/11/2019 9:55:24 PM


Daniel N. Stern

Lumea interpersonală a copilului O perspectivă bazată pe psihologia dezvoltării și psihanaliză Tra­du­ce­re din engleză de Vlad Vedeanu

lumea interpersonala_11 iulie2019_BT.indd 3

7/11/2019 9:55:24 PM


Editori: SILVIU DRAGOMIR VASILE DEM. ZAMFIRESCU Director editorial: MAGDALENA MĂRCULESCU Redactare: MANUELA SOFIA NICOLAE Design copertă: ANDREI GAMARȚ Director producţie: CRISTIAN CLAUDIU COBAN Dtp: GABRIELA ANGHEL Corectură: IRINA MUȘĂTOIU ROXANA NACU Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României STERN, DANIEL N. Lumea interpersonală a copilului: o perspectivă bazată pe psihologia dezvoltării și psihanaliză/ Daniel N. Stern; trad. din engleză de Vlad Vedeanu. - Bucureşti: Editura Trei, 2019 Conţine bibliografie ISBN 978-606-40-0688-2 I. Vedeanu, Vlad (trad.) 159.9 Titlul original: The Interpersonal World Of The Infant: A View from Psychoanalysis and Developmental Psychology Autor: Daniel. N. Stern Copyright © 1985 by Basic Books Introduction copyright © 2000 by Basic Books This edition published by arrangement with Basic Books, an imprint of Perseus Books, LLC, a subsidiary of Hachette Book Group, Inc., New York, New York, USA. All rights reserved. Lyrics on p.268 from „Reeling in the Years“, words and music by Walter Becker and Donald Fagen. Copyright © 1973 by MCA Music, a division of MCA, Inc., New York, NY. Used by permission. All rights reserved. Excerpt on pp.140-141 from Daniel N. Stern, „Affect Attunement“, in Frontiers of Infant Psychiatry, vol. 2, ed. Justin D. Call, Eleanor Galenson, and Robert L. Tyson. Copyright © 1984 by Basic Books, Inc., Publishers. Reprinted by permission of the publisher. Copyright © Editura Trei, 2019 pentru prezenta ediţie O.P. 16, Ghişeul 1, C.P. 0490, Bucureşti Tel.: +4 021 300 60 90; Fax: +4 0372 25 20 20 e-mail: comenzi@edituratrei.ro www.edituratrei.ro

ISBN: 978-606-40-0688-2

lumea interpersonala_11 iulie2019_BT.indd 4

7/11/2019 9:55:24 PM


Cuprins 7 13

Prefață Introducere la noua ediție

53 55 70

PARTEA I. ÎNTREBĂRILE ȘI FUNDALUL ACESTORA Capitolul 1. Explorarea experienței subiective a bebelușului: un rol central pentru sentimentul sinelui Capitolul 2. Perspective și abordări ale perioadei de bebeluș

101 103 148 192 226 245

PARTEA A II‑A. CELE PATRU SENTIMENTE ALE SINELUI Capitolul 3. Sentimentul sinelui emergent Capitolul 4. Sentimentul sinelui central: I. Sine versus celălalt Capitolul 5. Sentimentul sinelui central: II. Sinele împreună cu celălalt Capitolul 6. Sentimentul sinelui subiectiv: I. Perspectivă de ansamblu Capitolul 7. Sentimentul sinelui subiectiv: II. Acordaj afectiv

lumea interpersonala_11 iulie2019_BT.indd 5

7/11/2019 9:55:24 PM


278 307 309 374 409

Capitolul 8. Sentimentul sinelui verbal PARTEA a III‑a. UNELE IMPLICAȚII CLINICE Capitolul 9. „Bebelușul observat“ așa cum este văzut din perspectiva clinică Capitolul 10. Implicații pentru teoriile subiacente reconstrucțiilor terapeutice Capitolul 11. Implicații pentru procesul terapeutic de reconstruire a trecutului dezvoltării

436

Epilog

439

Bibliografie

lumea interpersonala_11 iulie2019_BT.indd 6

7/11/2019 9:55:24 PM


Prefață Căile care m‑au adus la scrierea acestei cărți au fost multe și întrețesute. Când eram rezident la psihiatrie și mă pregăteam să devin psihanalist, ni se cerea tot timpul să rezumăm fiecare caz printr‑o formulare psihodinamică, adică să oferim o rela‑ tare istorică explicativă a modului în care pacientul a ajuns să fie persoana care a intrat în cabinet. Relatarea trebuia să încea‑ pă cât se putea de devreme în viața pacientului și să includă influențele preverbale și preoedipiene care au acționat în peri‑ oada de bebeluș. Această sarcină era de fiecare dată agonizan‑ tă pentru mine, mai ales încercarea de a integra perioada de bebeluș într‑o poveste coerentă de viață. Era agonizantă pentru că eram prins într‑o contradicție. Pe de o parte, exista convinge‑ rea de neclintit că trecutul influențează prezentul într‑o manie‑ ră coerentă. Această aserțiune fundamentală a tuturor psiholo‑ giilor dinamice era unul dintre lucrurile care făceau ca, pentru mine, psihiatria să fie cea mai fascinantă și mai complexă ramu‑ ră a medicinei. Psihiatria era singura disciplină clinică în care dezvoltarea chiar conta. Dar, pe de altă parte, pacienții mei nu știau mai nimic despre prima perioadă a vieții lor, iar eu știam și mai puțin cum să‑i întreb. Așa că eram obligat să fac o selecție a faptelor legate de perioada de bebeluș din viața lor care se

Lumea interpersonală a copilului § Prefață

lumea interpersonala_11 iulie2019_BT.indd 7

7/11/2019 9:55:24 PM


8

potriveau cel mai bine teoriilor existente și din aceste lucruri pe care le alegeam trebuia să construiesc o relatare istorică și coerentă. Formulările tuturor acestor cazuri ajungeau să sune la fel. Și totuși oamenii erau foarte diferiți. Acest exercițiu era ca un joc cu mișcări limitate — sau, mai rău, aducea a necinste intelectuală — într‑o încercare care, altfel, concorda îndeaproape cu ceea ce părea a fi adevărat. Primele luni și primii ani de viață ocupau un loc stabil și proeminent în teorii, dar aveau un rol speculativ și obscur în privința interacțiunii cu persoana reală. Această contradicție a continuat să mă tulbure și să mă intrige. Rezolvarea ei este una dintre principalele sarcini ale acestei cărți. O a doua cale a început când am descoperit noile cercetări din psihologia dezvoltării. Acestea promiteau noi abordări și instru‑ mente în scopul descoperirii mai multor lucruri despre prima perioadă a vieții. Iar eu am folosit aceste instrumente în urmă‑ torii 15 ani, alături de abordarea clinică. Cartea de față încear‑ că să creeze un dialog între perspectiva experimentală asupra bebelușului și reprezentarea sa oferită de reconstruirea clinică, în scopul de a rezolva contradicția dintre teorie și realitate. A existat și o a treia cale — care susține argumentul că pre‑ zentul se poate înțelege cel mai bine prin cunoașterea trecutu‑ lui. Îmi amintesc că, pe la vreo șapte ani, am văzut un adult care încerca să liniștească un copil de un an sau doi. În acel moment mi se părea evident care era treaba cu copilul, dar adultul nu părea să înțeleagă deloc. Mi‑am dat seama că mă aflam la o vâr‑ stă esențială. Știam „limba“ copilului, dar o știam și pe a adul‑ tului. Eram încă „bilingv“ și mă întrebam dacă urma să pierd această capacitate pe măsură ce creșteam. Această întâmplare timpurie are propria istorie. Când eram bebeluș, am petrecut o perioadă destul de lungă în spital și,

DANIEL N. STERN

lumea interpersonala_11 iulie2019_BT.indd 8

7/11/2019 9:55:24 PM


pentru a înțelege ce se întâmpla, am devenit un observator, un cititor al nonverbalului. Asta nu a fost ceva de care să mă fi dezobișnuit mai târziu. Așa că mare mi‑a fost bucuria când, pe la mijlocul perioadei de rezidențiat, am descoperit în sfârșit etologii. Ei ofereau o abordare științifică studiului limbajului nonverbal care apare în mod natural în perioada de bebeluș. Iar aceasta mi s‑a impus ca fiind complementul necesar al analizei autodescrierii verbale, așa cum este expusă de psihologiile dinamice. Trebuie să fim „bilingvi“ pentru a începe să rezolvăm contradicția. S‑ar putea ca unii să susțină că nu este de încredere cerceta‑ rea sau teoria determinată de factori foarte personali. Alții spun că niciun om în toate mințile nu s‑ar apuca de treaba anevoioasă a cercetării dacă n‑ar fi mânat de motive personale. Specialiștii în dezvoltare trebuie să adere la această perspectivă. O altă cale, cea mai recentă, care a dus la scrierea acestei cărți a fost influențată de câțiva colegi și prieteni cărora le sunt înda‑ torat. Ei au citit întreg manuscrisul sau fragmente ale acestuia din diverse stadii și au oferit tipul de sugestii și critici care con‑ tribuie deopotrivă la încurajarea și remodelarea unei cărți. Le sunt recunoscător în special lui Susan W. Baker, Lynn Hofer, Myron Hofer, Arnold Cooper, John Dore, Kristine MacKain, Joe Glick și Robert Michels. Au existat trei grupuri care au ajutat la modelarea anumi‑ tor aspecte ale acestei cărți. Am avut o vreme privilegiul de a participa la întâlniri regulate cu Margaret Mahler și colegii săi Annamarie Weil, John McDevitt și Anni Bergman. Deși proba‑ bil că ei nu sunt de acord cu multe dintre concluziile la care am ajuns eu, discuțiile pe care le‑am purtat pe calea către con‑ cluzii divergente au fost întotdeauna valoroase și au apro‑ fundat cunoașterea mea teoretică. Din al doilea grup, alcătuit

9

Lumea interpersonală a copilului § Prefață

lumea interpersonala_11 iulie2019_BT.indd 9

7/11/2019 9:55:24 PM


10

de Katherine Nelson în scopul studierii limbajului preverbal al unui copil, au făcut parte Jerome Bruner, John Dore, Carol Feldman și Rita Watson. Discuțiile au fost neprețuite pentru înțelegerea interacțiunii dintre experiențele preverbale și verba‑ le ale copiilor. Al treilea grup a fost organizat de Robert Emde și Arnold Sameroff la Centrul de Studii Avansate în Științe Comportamentale, în scopul cercetării psihopatologiei care apare în perioada dezvoltării. Discuțiile cu Alan Sroufe, Arnold Sameroff, Robert Emde, Tom Anders, Hawley Parmelee și Herb Leiderman au ajutat în privința dificultăților pe care le implică modul de internalizare a problemelor relaționale. Doresc, de asemenea, să‑mi exprim aprecierea pentru contribuțiile omniprezente ale numeroaselor persoane care au lucrat în această perioadă la Laboratorul de Studiu al Proceselor de Dezvoltare: Michelle Allen, Susan Baer, Cecilia Baetge, Roanne Barnett, Susan Evans, Victor Fornari, Emily Frosch, Wendy Haft, Lynn Hofer, Paulene Hopper, Anne Goldfield, Carol Kaminski, Terrel Kaplan, Kristine MacKain, Susan Lehman, Babette Moeller, Pat Nachman, Carmita Parras, Cathy Raduns, Anne Reach, Michelle Richards, Katherine Shear, Susan Spieker, Paul Trad, Louise Weir și Yvette Yatchmink. Doresc, de asemenea, să le mulțumesc celor din afara labora‑ torului, cu care am avut ocazia să colaborez — John Dore de la CUNY și Bertrand Cramer din Geneva. Îi sunt cu precădere îndatorat Ceciliei Baetge pentru pregă‑ tirea acestui manuscris în toate stadiile și pentru abilitățile ei administrative care au făcut posibilă scrierea acestei cărți și con‑ tinuarea activității mele profesionale. A fost minunată Jo Ann Miller, editorul meu de la Basic Books, oferindu‑mi încurajări, critici, idei, răbdare, nerăbdare și

DANIEL N. STERN

lumea interpersonala_11 iulie2019_BT.indd 10

7/11/2019 9:55:24 PM


termene-limită, toate cu delicatețe și cu o sincronizare perfectă. Au fost indispensabile claritatea și logica redacțională a Ninei Gunzenhauser. O mare parte din cercetarea pentru această carte a fost susținută de Fundația Herman și Amelia Ehrmann, Fundația William T. Grant, Fondul pentru Cercetare Psihanalitică, Fundația Națională March of Dimes, Institutul Național pentru Sănătate Mentală și Warner Communications, Inc. În sfârșit, doresc să le mulțumesc tuturor părinților și copii‑ lor — colaboratorii mei prin excelență — care ne‑au permis să învățăm de la ei.

11

Lumea interpersonală a copilului § Prefață

lumea interpersonala_11 iulie2019_BT.indd 11

7/11/2019 9:55:24 PM


lumea interpersonala_11 iulie2019_BT.indd 12

7/11/2019 9:55:24 PM


Introducere la noua ediție Faptul de a revizui o carte scrisă cu 15 ani în urmă des‑ pre un domeniu aflat într‑o schimbare rapidă ridică o pro‑ blemă. O rescriu cu totul — sau o las cum e și continui cu alte lucruri? Întrucât nu am găsit mulțumitoare niciu‑ na dintre alternative, am optat pentru o a treia soluție, și anume aceea de a scrie o nouă Introducere cuprinzătoare. Această revizuire îmi permite să corectez, să adaug, să eli‑ min și să dezvolt anumite aspecte. Îmi permite, de aseme‑ nea, să fac un pas înapoi și să evaluez impactul cărții și să răspund la unele critici care i s‑au adresat. În sfârșit, îmi îngăduie să descopăr modul în care cartea a influențat pro‑ pria mea gândire.

Revizuirea anumitor aspecte Această carte a fost tipărită timp de 15 ani în zece limbi. Cel mai semnificativ impact pare să fi fost provocat de patru aspecte.

Modelul stratificat al dezvoltării Prin opoziție cu modelele convenționale ale stadiilor, în care fiecare fază succesivă de dezvoltare nu numai că o

Lumea interpersonală a copilului § Introducere la noua ediție

lumea interpersonala_11 iulie2019_BT.indd 13

7/11/2019 9:55:24 PM


14

înlocuiește pe cea anterioară, dar o și desființează prin reor‑ ganizarea întregii perspective, modelul stratificat postulat aici presupune o acumulare progresivă de sentimente ale sinelui, de competențe socioafective și de moduri‑de‑a‑fi‑îm­ pre­u ­n ă‑cu‑ceilalți. Nu dispare niciunul dintre domenii; fie‑ care rămâne activ și interacționează dinamic cu toate cele‑ lalte. De fapt, fiecare domeniu facilitează emergența celor care urmează. În acest mod, toate sentimentele sinelui, toate competențele socioafective și toate modurile‑de‑a‑fi‑îm­p re­ u­n ă‑cu‑ceilalți rămân în noi de‑a lungul întregii vieți, spre deosebire de ce se întâmplă conform modelelor stadiilor, în care organizările timpurii nu pot fi accesate decât prin inter‑ mediul unei regresii progresive. Trecerea la un model stratificat a avut două motive. Primul: modelul freudian clasic al stadiilor psihosexuale (pline de fixații) nu și‑a îndeplinit nici măcar după trei sferturi de veac promisiunea de predicție a psihopatologiei de mai târziu; nu a dus la idei noi și a devenit mai puțin convingător și interesant. Al doilea: modelul stadiilor al lui Piaget, care în acea perioadă constituia încă paradigma dominantă în domeniul dezvoltării, explica interacțiunea bebelușului cu lumea fizică inanimată (cu spațiul, timpul, numerele, volumul, greutatea etc.), scop pentru care a fost construit — dar nu era adecvat pentru conceptuali‑ zarea interacțiunii cu lumea umană socioafectivă, mai bogată și mai complicată, compusă din sine și ceilalți, lumea care mă interesează pe mine. În prima ediție a acestei cărți, în 1985, am afirmat — însă (încă) fără forța unei convingeri puternice — că interacțiunea bebelușului cu lumea umană este, dacă nu primordială, în niciun caz secundară, și că trebuie ghidată de principii psihologice

DANIEL N. STERN

lumea interpersonala_11 iulie2019_BT.indd 14

7/11/2019 9:55:24 PM


separate și diferite de cele care dictează interacțiunea cu lumea fizică inanimată. Cele două tipuri de interacțiuni se desfășoară în paralel: acesta era aspectul esențial. Multe persoane care lucrează în domeniu au început să nutrească ideea că bebelușii și adulții au (chiar trebuie să aibă) două sisteme diferite și paralele de percepție, cogniție, afec‑ tivitate și memorie pentru a interacționa și a înțelege lumea fizică și cea umană. Desigur, cele două sisteme interacționează dinamic. În ultimii 15 ani, această nouă perspectivă, o schim‑ bare radicală care subliniază specificitatea cunoașterii locale în cel mai larg sens al termenilor, a început să fie susținută de dovezi și să aibă forță teoretică. (Vezi, de exemplu, Braten, 1998; Leslie, 1987; Rochat, 1999; Thelen și Smith, 1994.) În pre‑ zent, se dovedește extrem de productivă și în cazul dezvol‑ tării normale, și în cazul dezvoltării patologice (în special în privința autismului). Modelul stratificat de fapt nu este nou. (Concepția de modele paralele este mult mai nouă.) A fost influențat semni‑ ficativ de alte modele nonsecvențiale, ca spiralele lui Werner și Kaplan (1963) și altele. Unii psihologi continuă să‑l critice, pentru că ar fi în esență un model al creșterii, nu al dezvol‑ tării. Această critică este întrucâtva întemeiată, dar un model trebuie să fie adecvat datelor la care se raportează, iar modelul stratificat expus aici este mai pertinent decât modelul stadii‑ lor în privința interacțiunii bebelușului cu aspectele unice ale lumii umane. În orice caz, se pare că i‑a ajutat pe mulți să‑și ducă ideile mai departe în mai mare măsură decât au făcut‑o modele anterioare — cel puțin în ce privește interacțiunile umane.

15

Lumea interpersonală a copilului § Introducere la noua ediție

lumea interpersonala_11 iulie2019_BT.indd 15

7/11/2019 9:55:24 PM


16

Dezvăluirea sinelui Perspectiva acestei cărți, conform căreia diferențierea sine‑celălalt începe de la naștere sau dinainte a reprezentat o altă sursă pentru numeroase discuții, în special în cercurile psih‑ analitice. Dacă o astfel de diferențiere nu este rezultatul unei anumite faze a vieții, dezlegarea „ultimă“ a sinelui de celălalt nu poate fi datată în vreun mod semnificativ. Așa că, în loc să pri‑ vim separarea sinelui de celălalt ca o sarcină de dezvoltare limi‑ tată la o anumită fază, însăși sarcina dezvoltării, această carte susține că diferențierea sine‑celălalt este prezentă și acționează aproape încă de la început. Așadar, principala sarcină de dez‑ voltare a bebelușului este cea opusă, și anume crearea de legă‑ turi cu ceilalți — adică o mai mare apropiere. Este important să observăm că cercetările citate mai sus despre sisteme paralele (perceptuale, cognitive și afective) care operează în esență de la naștere susțin ipoteza începuturilor diferențiate ale sinelui și celuilalt. Această perspectivă pune un mai mare accent pe strategii‑ le și problemele atașamentului în privința patologiei și mini‑ malizează, chiar renunță la necesitatea de a conceptualiza faze ca „autism normal“, „narcisism primar“ și „simbioză“. Asta nu înseamnă că fenomene vag asemănătoare nu există ca entități patologice mai târziu în viață. Există, dar nu își au originea în primii doi ani; așadar, nu pot constitui surse specifice ale meca‑ nismului patogen la care se poate regresa. În general, sentimentele sinelui postulate în această carte sunt bazate pe apariția pe parcursul dezvoltării a noilor posibilități de înțelegere a lumii și a sinelui care devin disponibile în timpul emergenței noilor capacități ale copilului.

DANIEL N. STERN

lumea interpersonala_11 iulie2019_BT.indd 16

7/11/2019 9:55:24 PM


În privința primelor trei sentimente preverbale ale sinelui — sentimentul sinelui emergent, sentimentul sinelui central și sentimentul sinelui subiectiv (intersubiectiv) — acum sunt mai puțin convins că apar într‑o secvență temporală clară, fiecare adăugându‑se celorlalte în maniera stratificată despre care am vorbit mai sus. Sunt în prezent mult mai înclinat să le văd pe toate trei apărând împreună și în mare prin interacțiunea dina‑ mică dintre ele. Așa că, din motive care vor apărea pe măsură ce avansăm, dacă ar fi să scriu cartea acum, le‑aș descrie drept subcategorii separate ale unui sentiment nonverbal al sinelui.

17

Investigarea nonverbalului Accentul pus pe comportamentul nonverbal a provocat, de asemenea, dezbateri și revizuiri. Pentru specialiștii în dezvolta‑ re care lucrează cu bebeluși este confortabil să aibă de‑a face cu comunicarea nonverbală. Însă pentru majoritatea psihanaliștilor nu este; ei sunt mai în largul lor când vine vorba de cuvinte, interpretări narative și semnificații. Din moment ce această carte se ocupă în parte de aducerea laolaltă a ideilor din psi‑ hologia dezvoltării și din psihoterapia psihodinamică, există o tensiune firească — un fel de zonă de turbulență — acolo unde se întâlnesc verbalul și nonverbalul. Multe dintre noțiunile și influențele acestei cărți vin din această întâlnire. În primul rând, e vorba de dimensiunea unităților informaționale. Specialiștii care observă bebeluși sunt obligați să lucreze cu unități comportamentale mici, de ordinul secun‑ delor sau fracțiunilor de secundă; unități mai mari apar dato‑ rită repetiției și adunării unităților mai mici. Metoda acestor observatori este în primul rând, dar nu exclusiv, microanalitică.

Lumea interpersonală a copilului § Introducere la noua ediție

lumea interpersonala_11 iulie2019_BT.indd 17

7/11/2019 9:55:24 PM


18

Psihoterapeuții, pe de altă parte, au de‑a face cu unități mai mari, compuse din rețele coerente, nu grupate una în alta, de semnificații, care primesc un sens unitar în cadrul formatului narativ. O modalitate (sau o încercare) de a îngusta prăpastia este descoperirea (sau atribuirea) de sensuri implicite, de tip narativ, tiparelor comportamentale mai mici. Aceasta este calea pe care am ales‑o eu și pe care au ales‑o și alții aflați în căutarea relevanței clinice. Avantajele și pericolele inerente vor fi abor‑ date mai jos. Una dintre consecințele faptului că această carte aplică non‑ verbalului o perspectivă narativă a fost descoperirea unui limbaj util multor psihoterapeuți care se bazează pe sfera nonverbală. Mă gândesc în special la terapiile prin dans, muzică și mișcare, precum și la psihoterapiile existențiale. Această observație îmi apare ca o surpriză plăcută, dat fiind că inițial nu mă gândisem la aceste terapii; gândirea mea a fost îmbogățită printr‑o mai bună cunoaștere a acestora. Poate că rezultatul cel mai semnificativ al investigării lumii nonverbale la un (micro) nivel adecvat de analiză este lumina pe care o aruncă asupra cadrului în care pot fi puse întrebări pre‑ cum „Ce este un obiect intern?“ și „Cum se formează acesta?“.

Internalizări versus moduri‑de‑a‑fi‑împreună Cartea de față a luat concepte care apăruseră recent în psi‑ hologia dezvoltării și le‑a aplicat materialului cu cea mai mare relevanță pentru psihodinamică. Acest lucru nu a mai fost făcut înainte. Ideea centrală că obiectele interne sunt construite din tipa‑ re de interacțiune repetate, relativ mici, a fost derivată din

DANIEL N. STERN

lumea interpersonala_11 iulie2019_BT.indd 18

7/11/2019 9:55:24 PM


perspectiva microanalitică. Astfel de obiecte interne nu sunt oameni; și nici nu sunt părți din ceilalți. Sunt de fapt constru‑ ite prin experiența tiparelor de interacțiune a sinelui cu un altul: ce este în interior (i.e. ce este reprezentat intern) cuprinde experiențele interactive. În diverse locuri din carte am dat acestor obiecte inter‑ ne denumirea de reprezentări ale interacțiunilor care au fost generalizate (RIG‑uri). Mai târziu, am preferat să le numesc moduri‑de‑a‑fi‑împreună, eliminând accentul pus pe proce‑ sul formării și descriind fenomenul trăit într‑o modalitate mai apropiată de experiență și mai utilă din punct de vedere clinic. Această perspectivă asupra lumii obiectelor interne a repre‑ zentat o îndepărtare de majoritatea celor dominante în acea peri‑ oadă în psihoterapiile dinamice. A fost criticată pentru că ar fi lăsat deoparte lumea subiectivă — în special influența fantasme‑ lor (mai ales a fantasmelor „originare“ sau înnăscute) — și, mai general, pentru că ar fi o perspectivă comportamentalistă care privește bebelușul ca având capacitatea de a descifra și de a con‑ strui cu precizie ce i se întâmplă din punct de vedere obiectiv, așa cum ar înregistra un observator. Însă esența abordării era de fapt diferită. Ideea era să anali‑ zăm informațiile despre interacțiunile nonverbale care deveneau atunci accesibile datorită noilor metodologii și, folosindu‑ne de aceste informații, să ne imaginăm, pe baza celorlalte concepții disponibile, modul în care un bebeluș ar putea să construias‑ că mental o lume subiectivă a propriei experiențe a sinelui și celuilalt. Asta nu înseamnă comportamentalism, ci este o meto‑ dă care implică utilizarea noilor observații asupra comporta‑ mentului, precum și a unor ipoteze fondate despre modul în

19

Lumea interpersonală a copilului § Introducere la noua ediție

lumea interpersonala_11 iulie2019_BT.indd 19

7/11/2019 9:55:24 PM


20

care comportamentul poate fi construit mental. Asimilându‑le pe ambele, face un pas mare (și adesea nesigur) dincolo de comportamentalism. Intenția din spatele acestui pas nu era înlocuirea noțiunilor de fantasme înnăscute, ci de a înțelege cum se poate constitui o lume subiectivă relevantă din punct de vedere clinic înainte de a fi necesar să apelăm și să explorăm aspecte înnăscute spe‑ cifice — fantasme, tendințe de acțiune, preferințe, valori și așa mai departe. Sub un anumit aspect, această abordarea poate fi văzută ca exercițiu definitoriu pentru o mai bună delimitare și concentrare pe aspectele înnăscute și încă necunoscute care sunt necesare. Rezultatul a fost deschiderea unui dialog mai larg deo‑ potrivă despre natura lumii interne a copilului (și a adultului) și despre procesul formării acesteia.

Discutarea anumitor capitole „Sentimentul sinelui emergent“ (Capitolul 3) Cel mai atrăgător capitol pentru unii, acesta a fost cel mai derutant pentru alții, presupun că din cauza distincției adesea neclare dintre ce este proces și ce este conținut. Diferența este probabil cel mai greu de făcut când ne raportăm la experiența (subiectivă) de a ajunge la un conținut mental. Capitolul 3 descrie cele câteva moduri în care mintea bebeșului se poate organiza. Este ușor de înțeles noțiunea de proces de organizare care începe să ia ființă; poate fi infera‑ tă chiar observând din afară. Următorul pas este cel dificil — experiența procesului de organizare care începe să ia ființă. Iar sentimentul emergent al sinelui este legat de experiența acestui proces.

DANIEL N. STERN

lumea interpersonala_11 iulie2019_BT.indd 20

7/11/2019 9:55:24 PM

Profile for Editura Trei TREI

Lumea interpersonală a copilului - Daniel N. Stern  

The first pages from the book. Copyright © Editura TREI 2019. www.edituratrei.ro

Lumea interpersonală a copilului - Daniel N. Stern  

The first pages from the book. Copyright © Editura TREI 2019. www.edituratrei.ro

Advertisement

Recommendations could not be loaded

Recommendations could not be loaded

Recommendations could not be loaded

Recommendations could not be loaded