RO B E R T M . S A P O L S K Y 28
pericole, pur psihologice și provocate de agitația socială, sunt lipsite de sens pentru o zebră. Vom reveni în repetate rânduri la ceea ce are de spus alostaza despre bolile legate de stres.
Ce face corpul tău ca să se adapteze unui stresor intens În acest cadru conceptual lărgit, un stresor poate fi definit drept orice factor care scoate organismul din echilibrul alostatic, iar stresoreacția este încercarea corpului de restabilire a alostazei. Secreția anumitor hormoni, inhibiția altora, activarea unor părți specifice din sistemul nervos și așa mai departe. Și, indiferent de stresor – răni, foame, prea cald, prea frig ori stres psihologic – se declanșează aceeași stresoreacție. Această generalitate este enigmatică. Dacă aveți pregătire în fizi‑ ologie, la prima vedere este absurd. În fiziologie, în mod tipic se învață că anumite solicitări specifice ale organismului declanșează reacții și adaptări specifice. Încălzirea corpului determină transpirația și dilatarea vaselor sangvine din piele. Răcirea corpului are efecte contrare – constricția acelor vase și tremuratul. Senzația de căldu‑ ră excesivă pare o provocare fiziologică foarte specifică și diferită de senzația de frig excesiv și, din punct de vedere logic, s‑ar părea că reacțiile organismului față de aceste două stări foarte diferite ar trebui să fie extrem de diferite. În schimb, ce fel de sistem corporal dement este acesta care se declanșează fie că îți este prea cald sau prea frig, indiferent dacă ești zebră, leu sau un adolescent îngrozit în drum către prima petrecere dansantă din liceu? De ce ar avea corpul tău o astfel de stresoreacție generalizată și stereotipă, indiferent de situația neplăcută în care te afli? Dacă stai să te gândești, de fapt are sens, date fiind adaptările intro‑ duse de stresoreacție. Dacă ești o bacterie stresată de lipsa hranei, intri într‑o stare latentă de suspensie. Dar dacă ești un leu lihnit de foame, va trebui să alergi după un animal. Dacă ești o plantă stresată de intenția unei creaturi de a te mânca, îți îmbibi frunzele cu niște chi‑ micale otrăvitoare. Însă dacă ești o zebră vânată de un leu, trebuie să o rupi la fugă. Pentru noi, vertebratele, esența stresoreacției constă în
De ce nu fac zebrele ulcer - BT.indd 28
17-Apr-18 18:32:25