predispuşi la supraalimentaţie decât cei ale căror mame se hrăniseră doar cu mâncare pentru cobai (iar ulterior au ajuns cu 25% mai graşi decât tovarăşii lor mai supli). Dar asta nu li se întâmplă doar cobailor. Un studiu realizat în 2007 la Harvard Medical School, pe un eşantion de 1 044 de perechi mamă‑copil, a stabilit că acei copii ale căror mame luaseră „excesiv“ în greutate în perioada sarcinii erau mai predispuşi la obezitate timpurie decât cei născuţi de mame care „luaseră insuficient în greutate“4. Cu alte cuvinte, chiar controlând factorii genetici, de dietă şi alţi factori comportamentali, mamele care au mâncat mai mult au dat naştere unor copii predispuşi la a mânca mult. „Dacă [o mamă] se alimentează sănătos, şi copilul va prefera alimentaţia sănătoasă“, explică cercetătorul Josephine Todrank, doctor în ştiinţe. Todrank a efectuat un studiu de doi ani asupra unor mame însărcinate şi a fetuşilor la Facultatea de Medicină a Universităţii Colorado, iar în urma acestuia s‑a tras concluzia că dieta unei mame însărcinate nu numai că sensibilizează fătul faţă de acele miresme şi arome, ci produce o transformare fizică a creierului acestuia, influenţând astfel preferinţele viitoare ale copilului în materie de alimentaţie5. Se dovedeşte că, la fel ca în cazul muzicii, în perioada fetală se dezvoltă, de asemenea, preferinţe pentru anumite gusturi şi arome. Este realmente o moştenire biologică; s‑a descoperit că gusturile şi aromele puternice – ca, de pildă, usturoiul – sunt transmise prin lichidul amniotic şi sunt „gustate“ la propriu de către făt. După cum explică Minna Huotilainen, „toate senzaţiile olfactive şi gustative ajung, prin intermediul lichidului amniotic, în cavitatea nazală şi bucală. Se ştie de mult timp că lichidul amniotic conţine o mare concentraţie de gusturi specifice dietei alimentare a mamei“.
34
Brandwashed - BT.indd 34
Brandwashed Buy Buy Baby
08-Feb-13 16:31:50