Invitație de colaborare la revista Itaca / Pag

Ionel Anghel (Canada)

Ăsta sunt

Sunt același în cele mai multe zile, poate șapte, dar următoarea, a opta m-am oprit să mă întreb dacă exist cu adevărat. Cum să nu?! Altfel nu am fi aici vorbind despre tine și ceea ce îți trece prin cap, poate într-un podcast sau într-o viață petrecută ca un ou într-un ou. De ce întorci zilele în nopți și lunile pline în întrebări filosofice? De ce pașii tăi sunt plini de gânduri, iar gândurile goale de ceruri? De ce pui întrebări fără a aștepta răspunsul, de ce fugi fără a ajunge, fără start sau linie de sosire? Te oferi mereu voluntar, dar niciodată nu te prezinți în prima zi și mulți se întreabă dacă doar ești un vis, o părere sau o idee cu rădăcini slabe într-un chip de lut? De ce ești fără a fi pipăit, de ce gustul tău e amar, iar dulcele vine în priviri, de ce pașii aleargă mereu după trenuri întârziate, iar gările îți poartă numele? Un nume uitat, neștiut și atât de comun încât mă întreb dacă ai existat vreodată sau încă visez nașterea primordială? Nu știu. Poate ăsta sunt. Tot ce ai fost și încă nu poți înțelege. Dar între noi se așterne un praf fin de uitate, la fel de mare ca semnele tale de întrebare, unde doar numele meu îți este răspunsul.

The best is yet to come

The best is yet to come! iar iadul freamătă și îngheță de bucurie așteptând sufletul celor pierduți pe calea bunătății, niciodată întorși înapoi de cântecul dulce al renunțării de sine. Îmi spune un gând că sunt poate singur, rămas pe acest drum, rămas singur căutându-mi pașii înapoi. dar apoi mor, fără o literă mare pe cruce, pe o cruce albă, albă de așteptarea unui moment ce nu părea să mai vină. Dar iată! sunt printre voi și mă priviți fără termen de garanție, mă simt vinovat, dar chemarea aici nu m-a întrebat dacă vreau să îmi depun oasele în aceeași criptă cu amintirile voastre. Ăsta am fost și abia îmi amintesc fiindcă voi, ceea ce voi încă visați, încă pariați pe același cal mort și un cimitir plin de umbre plimbând steagul morții murdar de pământul galben al porții noastre spre iadul venirii pe lume. Vă aștept. Veți veni. Dar mai mult de atât nu vă pot garanta. The Best Is Yet To Come... Just Think About