Textul narativ literar

Acțiune, timp și spațiu

În lumea textului

1. Delimitează textul în fragmente.

2. Formulează ideile principale pentru fiecare fragment delimitat.

3. Transcrie din text cuvintele referitoare la spațiul în care se petrec evenimentele.

4. Recitește primul alineat și desenează spațiul acțiunii, evidențiind un element care aparține acestuia.

5. Transcrie în caiet cuvintele/grupurile de cuvinte care te ajută să fixezi temporal acțiunea.

Reține!

Termenul narativ provine din francezul narration, care înseamnă povestire.

Narațiunea poate fi în proză și în versuri.

Textul narativ este un text în care sunt prezentate întâmplări sau evenimente într-o succesiune logică și temporală.

Un text narativ se recunoaște după următoarele trăsături:

◗ evenimentele prezentate au legătură între ele și urmează o succesiune cronologică.

◗ acțiunea (totalitatea întâmplărilor) este fixată spațio-temporal prin indicii specifici. Indicii spațiali presupun prezentarea spațiului (locului) unde se desfășoară acțiunea. Indicii temporali fac trimitere la timpul principal al acțiunii sau la alte momente secundare.

◗ la acțiune participă personaje cu rol diferit în derularea evenimentelor.

Aplică!

1. Scrie în caiet litera corespunzătoare răspunsului corect:

A. Evenimentele relatate în text au loc: a. în perioada maturității; b. la vârsta copilăriei; c. la bătrânețe.

B. Locul în care se derulează întâmplările este: a. Dumesnicu; b. la biserică; c. în casa părintească din Humulești.

C. Năzdrăvăniile copiilor, menționate de mamă, se petrec: a. vara; b. toamna; c. iarna.

2. Metoda cadranelor. Trasează în caiet cadranele de mai jos, apoi recitește textul pentru a putea răspunde cerințelor din fiecare cadran. Pe parcursul activității, poți colabora, poți cere sfaturi și îndrumări profesorului. La final, confruntă rezultatele tale cu ale colegilor.

1. Menționează caracteristicile spațiului în care locuiește Nică.

2. Numește obiectele prezente în spațiul acțiunii.

3. Precizează ce stare îți transmite spațiul în care locuiește Nică și justifică într-un enunț.

4. Redă prin desen o secvență în care este prezent spațiul acțiunii.

3. Desenează casetele de mai jos în caiet sau pe o coală albă și completează-le cu deosebirile pe care le observi între spațiul menționat în text și spațiul în care locuiești tu.

Spațiul acțiunii textului Spațiul personal

Narațiunea la persoana I Autor. Narator. Personaje

În lumea textului

1. Menționează autorul textului.

2. Cine relatează întâmplările?

3. La ce persoană sunt relatate întâmplările?

4. Care sunt personajele textului? Ce rol au acestea în derularea evenimentelor?

5. Cui se adresează textul?

Explozia stelară (starbursting) este o metodă activ-participativă care stimulează creativitatea individuală și de grup. Presupune organizarea clasei de elevi într-un grup și stimulează crearea de întrebări ce au legătură cu tema dezbătută.

6. Poți formula și alte întrebări pe baza textului, ajutându-te de metoda Explozia stelară.

UNDE?

CINE? DE CE?

CE?

Instanțele comunicării narative sunt: autorul, naratorul și personajele.

Autorul → persoana reală care imaginează și scrie un text literar;

→ se afla în afara textului;

→ el concepe acțiunea, mesajul și personajele.

Naratorul → este o „voce” căreia autorul îi desemnează rolul de a nara, de a povesti întâmplările, de a descrie locurile și de a prezenta personajele.

→ poate prezenta evenimentele la persoana I sau la persoana a III-a.

→ atunci când relatează la persoana I, naratorul este și personaj, fiind un narator subiectiv (prezintă totul conform propriei viziuni). În această situație, narațiunea se realizează la persoana I.

→ când relatarea se realizează la persoana a III-a, naratorul este obiectiv, neimplicat în evenimente, el este asemenea unui observator.

Personajele → reprezintă construcții imaginare ce există doar în lumea ficțiunii; ele joacă rolul imaginat de autor.

→ personajele pot fi atât ființe umane, cât și ființe necuvântătoare, obiecte, fenomene ale naturii.

În funcție de rolul avut, personajul poate fi:

◗ principal – participă la toate momentele acțiunii, în jurul lui oscilează evenimentele și în funcție de el se manifestă celelalte personaje;

– este cel mai important în text și cel mai bine evidențiat;

◗ secundar – are un rol mai puțin important decât personajul principal;

◗ episodic – apare într-unul, cel mult în două secvențe/momente ale acțiunii;

◗ figurant – nu participă efectiv la acțiune, dar este menționat de narator sau de celelalte personaje.

În funcție de numărul indivizilor care participă la acțiune, personajul poate fi:

◗ individual – o singură persoană, o singură ființă;

◗ colectiv – reprezintă un grup de ființe care acționează ca un singur individ (de exemplu, elevii dintr-o clasă etc.).

Aplică!

1. Numește trei autori ale căror volume le ai în biblioteca personală sau ale căror cărți ai vrea să le citești.

2. Imaginează-ți că ai participat la momentul lansării cărții Amintiri din copilărie, de Ion Creangă, eveniment la care participă însuși autorul. Ai posibilitatea de a-i adresa trei întrebări. Care ar fi acestea? Scrie-le în caiet.

Fii creativ!

Cvintetul. Scrie o poezie din cinci versuri care să facă referire la personajul Ion/Nică, ținând cont de precizările de mai jos.

◗ Primul vers este un singur cuvânt-cheie (substantiv).

◗ Al doilea vers este format din două adjective care descriu personajul.

◗ Al treilea vers este format din trei verbe care să facă referire la personaj.

◗ Al patrulea vers este format din patru cuvinte și exprimă păreri, sentimente față de personaj.

◗ Al cincilea vers este un cuvânt care exprimă esența problemei/sinteza despre subiect (valoare morală definitorie).

4. Răspunde în caiet la fiecare dintre următoarele cerințe care vizează personajele textului: a. Ce tip de narator există în text? Justifică printr-o secvență. b. Cine este personajul principal al textului Amintiri din copilărie, de Ion Creangă? c. Ce fel de personaj este mama? d. De ce copilul consideră că mama era „plină de minunății”? e. Notează două trăsături fizice și trei trăsături morale ale lui Nică. a. Copiii joacă în casă diferite jocuri. b. La vârsta copilăriei, copilul este plin de imaginație. c. Copiii sunt întristați de venirea tatălui. A F d. Tatăl consideră că orice copil trebuie să se joace. A F e. Copiii nu pot adormi din cauza râsului. A F

5. Scrie în caiet dacă următoarele afirmații sunt adevărate (A) sau false (F).

6. Naratorul precizează: Și câte nu ne venea în cap, și câte nu făceam cu vârf și îndesate, mi-aduc aminte de parcă acum mi se întâmplă. Tu îți amintești o întâmplare mai îndepărtată, trăită alături de unul dintre membrii familiei? Dacă da, relatează-o și colegilor. O poți prezenta și printr-un desen.

7. Asociază, pe baza textului, elementele din cele două coloane. Rescrie în caiet asocierile corecte.

 Autor al textului

 Naratorul

 Personaj principal

 Personaj colectiv

 Personaj secundar

 Nică

 tatăl

 copiii

 mama

 Ion Creangă

Textul narativ literar în proză

Aprofundare

În lumea textului

1. Scrie în caiet litera corespunzătoare răspunsului corect.

A. Sensul construcției subliniate în secvența: erau de-a pururea în petrecere cu noi este: a. niciodată; b. deseori; c. pentru totdeauna; d. uneori.

B. Sinonimul contextual al construcției subliniate din secvența: face o hodorogeală și un tărăboi, de-ți ia auzul este în varianta: a. te sperie; b. te atenționează; c. te alarmează; d. te asurzește.

2. Ținând cont de informațiile din textul-suport, de ce crezi că mama este în centrul amintirilor?

3. Menționează care sunt, în viziunea naratorului, avantajele perioadei copilăriei. Tu ce crezi?

Lectur

4. Cum se comportă tatăl față de copii, atunci când se întoarce acasă? Ești de acord cu această atitudine? Justifică!

5. Precizează motivele pentru care naratorul afirmă că-i saltă inima de bucurie.

6. Scrie, într-un enunț, o idee care ți-a atras atenția din text. Justifică alegerea.

7. Realizează în caiet harta textului Amintiri din copilărie, de Ion Creangă.

IDEI TIP DE TEXT

SEMNIFICATIVE DIN TEXT

Titlul I Autorul

8. Formulează în caiet patru întrebări referitoare la textul citat, astfel încât colegii tăi să poată da răspunsurile indicate în coloana din dreapta.

Întrebare

Răspuns: Da/Nu

9. Explică, în două trei enunțuri, semnificația secvenței următoare: Dacă-i copil, să se joace; dacă-i cal, să tragă; și dacă-i popă, să citească… .

10. Completează în caiet diagrama Venn. Scrie asemănările și deosebirile dintre lumea textului extras din Amintiri din copilărie de Ion Creangă și lumea ta de acasă.

Lumea de acasă a lui Nică

Lumea mea de acasă deosebiri deosebiri asemănări

Lucrați în echipă!

Realizați în clasă un cub din carton pe ale cărui fețe scrieți șase sarcini: Descrieți, Comparați, Asociați, Analizați, Aplicați, Argumentați. Formați echipe de 4–5 elevi. Fiecare echipă va alege, prin aruncarea cubului, una dintre cele șase sarcini.

1. Descrieți casa lui Nică, așa cum vă aduceți aminte de ea din fragmentul citit.

2. Comparați copilăria lui Nică, personajul din Amintiri din copilărie, cu a voastră! Ce asemănări și deosebiri observați?

3. Asociați textul Amintiri din copilărie de Ion Creangă cu un alt text literar citit, având în vedere o asemănare.

4. Analizați comportamentul mamei față de copii.

5. Aplicați! Considerați copilăria o perioadă fără griji? Justificați într-un text de maximum cinci rânduri.

6. Argumentați că textul citit este o narațiune la persoana I.

11. Ce ai schimba în conținutul fragmentului? De ce? Alcătuiește un text, de cel mult zece rânduri, în care să rescrii conform propriei viziuni secvența pe care ai modifica-o.

Portofoliu

Alege una dintre temele de mai jos. Rezolvă cerința pe o coală A4 și include-o în portofoliul personal.

◗ Realizează, îmbinând textul cu imaginea, arborele genealogic al familiei tale. Notează pentru fiecare membru câte o trăsătură fizică sau morală. Poți alege unul dintre modelele de mai jos sau poți crea tu unul.

Descrieți

◗ Alcătuiește un album al familiei tale, care să conțină imagini ce surprind momente memorabile, locuri, pasiuni și persoane din familia ta.

Text Auxiliar

Prelectură

1. Descrie, prin trei obiecte, un loc drag, de care te leagă multe amintiri.

2. Exista în acest loc o persoană, care ți-a „aprins” imaginația și ți-a declanșat dorința de a face un lucru neobișnuit? Dacă da, spune despre cine este vorba și ce anume ai plănuit.

Lectură

Teutobochus

de Anatole France

Cine a crescut, de mic copil, pe splaiurile Parisului, în fața Muzeului Luvru și a Grădinilor Tuileries, aproape de Palatul Mazarin, pe malul glorios al Senei, care curge între turnurile, foișoarele și clopotnițele bătrânului Paris, greu îmi vine să-mi închipui că ar putea rămâne sărac cu duhul. Acolo, […] în prăvălioarele librarilor, anticarilor și negustorilor de stampe1, se găsesc cu nemiluita cele mai frumoase lucruri de artă și cele mai căutate mărturii ale trecutului. […]

Pe vremea copilăriei mele, mai mult decât acum, piața aceasta a curiozităților era înzestrată din belșug cu mobile și stampe vechi, tablouri și cărți de demult, mescioare sculptate pentru vaze, vaze înflorate din porțelan de China, obiecte smălțuite, faianțe ornamentale. […] Aceste lucruri plăcute erau oferite amatorilor rafinați și pricepuți, care nu veneau încă în concurență cu agenții de schimb și cu actrițele. Fontanet și cu mine ne obișnuisem de multă vreme cu ele, încă de pe când purtam gulere mari, brodate, pantaloni scurți și pulpele goale.

Fontanet locuia în colțul străzii Bonaparte, unde tatăl lui avea cabinetul de avocat. Apartamentul părinților mei era lipit de una din laturile hotelului Chimay. Eu și Fontanet eram și vecini, și prieteni. Ducându-ne împreună, în zilele de vacanță, să ne jucăm în Grădina Tuileries, treceam pe acest doct splai Voltaire, și, acolo, umblând cu un cerc în mână și o minge în buzunar, ne uitam în dughenele2 acelea întocmai ca și domnii bătrâni și ne făceam, în felul nostru, diferite păreri asupra tuturor aceste lucruri ciudate, care veneau din trecut, dinspre misteriosul trecut.

Ei, da, hoinăream, frunzăream cărți vechi, ne uitam la poze.

Și ne interesau foarte mult. Dar Fontanet, trebuie s-o spun, nu avea, ca mine, respect pentru toate vechiturile astea. El râdea de anticele gulere de ofițeri și de sfinții episcopi cu nasul julit. […]

Mă mai deosebeam de Fontanet prin aceea că eram înclinat să admir ceea ce nu înțelegeam. Adoram cărțile de farmece și totul, sau aproape totul, era pentru mine asemenea unei cărți de farmece. Fontanet, dimpotrivă, nu simțea plăcere să se uite la un lucru decât dacă știa că folosește la ceva. […] Dugheana armurierului ne interesa și pe unul și pe celălalt. Când îl vedeam, în mijlocul suliței, al scuturilor și al platoșelor, pe domnul Petit-Prêtre, îmbrăcat într-un șorț de serj 3 verde, cum se ducea, șchiopătând ca Vulcan, până în

Anatole France (1844–1924) a fost un scriitor francez și laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1921. Una dintre cele mai cunoscute opere ale sale este Cartea prietenului meu din care este extras și fragmentul dat. Volumul descrie primii 20 de ani ai naratorului și, cu lectura lui, pătrundem în amintirile referitoare la universul copilăriei, cu fricile copilului, afecțiunile acestuia, căldura familiei sale, cu valorile morale care se dezvăluie treptat cititorului.

Muzeul Luvru

Dicționar

1 stampă (s. f.) – imagine imprimată după un desen gravat pe o placă de cupru sau de lemn; gravură.

2 dugheană (s. f.) – prăvălie mică, sărăcăcioasă.

3 serj (s. n.) – țesătură de mătase (amestecată cu bumbac) cu firul în diagonală, folosită pentru căptușit haine.

Știați că...?

Teutobochus a fost un uriaș legendar și rege al teutonilor. Se crede că scheletul său a fost descoperit în Franța în 1613. În urma cercetărilor, s-a stabilit că acesta aparținea unui om înalt de 25 de picioare (peste 7 metri și jumătate), cu vârsta de aproximativ 30 de ani. Descoperirea a provocat multă agitație, iar presupusul schelet al lui Teutobochus a constituit mult timp unul dintre elementele de interes de la Muzeul de Istorie Naturală din Paris.

Postlectură fundul atelierului ca să ia o sabie străveche pe care o punea apoi pe masa de lucru și o strângea într-o menghină de fier pentru a-i lustrui lama și a-i repara mânerul, aveam siguranța că participam la un spectacol grandios; domnul Petit-Prêtre mi se părea de o sută de coți. Stăteam muți, lipiți de geam. Ochii negri ai lui Fontanet străluceau, iar obrazul lui brun și fin se însuflețea.

Seara, amintirea aceasta ne aprindea imaginația și mii de proiecte entuziaste încolțeau în capetele noastre.

Fontanet îmi spusese odată:

— Ce-ar fi dacă am luat niște carton și o bucată de staniol din cel cu care se învelește ciocolata și ne-am făuri niște arme ca acelea ale lui Petit-Prêtre!…

Ideea era frumoasă. Dar n-am reușit s-o realizăm cum trebuie. Am făcut o cască, pe care Fontanet a luat-o drept bonetă de magician.

Atunci i-am spus:

— Dacă am fonda un muzeu!…

Minunată idee! Dar, pentru moment, nu aveam de pus în muzeul nostru decât vreo cincizeci de bile și vreo duzină de sfârleze.

Deodată, lui Fontanet îi trecu prin minte o nouă trăsnaie. Strigă:

— Hai să compunem o „Istorie a Franței”, cu toate amănuntele, în cincizeci de volume.

Propunerea asta mă încântă și o primii bătând din palme și cu țipete de bucurie. Căzurăm de acord s-o începem a doua zi dimineață, deși aveam de învățat o pagină din „De Viris”.

— Cu toate amănuntele! repetă Fontanet. Trebuie să punem toate amănuntele!

Tocmai așa înțelegeam și eu. Cu toate amănuntele!

După ce am fost trimis la culcare, un sfert de oră și mai bine, n-am putut adormi, atât eram de frământat la gândul sublim al unei „Istorii a Franței” în cincizeci de volume, cu toate amănuntele.

Am și început această istorie. Drept să vă spun, nu mai știu de ce am început-o cu regele Teutobochus. Dar așa cerea planul nostru. Primul nostru capitol ne puse în prezența regelui Teutobochus, înalt de treizeci de picioare, după cum s-a putut stabili în mod sigur prin măsurarea osemintelor sale găsite din întâmplare. De la cel dintâi pas, să te vezi față în față cu un asemenea gigant! Întâlnirea a fost teribilă. Chiar și Fontanet rămase uluit.

— Trebuie să sărim peste Teutobochus, îmi spuse el. Dar eu n-am avut curajul.

„Istoria Franței” în cincizeci de volume se opri la Teutobochus. […] a. Autorul textului este … . b. Întâmplările sunt narate de către un narator . c. Copilul a crescut în orașul … . d. Fontanet locuia … . e. Naratorul și Fontanet erau și . f. Personajul narator nu poate adormi, deoarece … .

Cât este de relevant fragmentul pentru tine? Justifică în două-trei enunțuri.

1. Completează, în caiet, spațiul liber cu informații din text.

2. Transcrie, din text, un indice de timp și doi indici de spațiu.

3. Trasează pe caiet un tabel asemănător celui de mai jos. Scrie numele fiecărui personaj din text, câte două trăsături ale acestuia și secvența din care acestea reies. Personaj

4. Precizează, în două-trei enunțuri, o asemănare și două deosebiri între cei doi copii din text.

5. Răspunde, în enunțuri, la întrebările de mai jos: a. Unde se jucau cei doi copii în vacanță? b. Ce amintire aprinde imaginația celor doi prieteni? c. Cine era Teutobochus? d. Ce anume din înfățișarea lui Teutobochus provoacă uluirea băieților?

6. Explică, în 30-50 de cuvinte, semnificația fragmentului: Adoram cărțile de farmece și totul sau aproape totul era pentru mine asemenea unei cărți de farmece.

7. Aplică, pentru textul dat, tehnica „Cinci De ce?” (Five Whys). Este o tehnică interogativă al cărei scop este de a determina cauza principală a unui defect sau a unei dileme cognitive prin repetarea întrebării „De ce?”.

Etape

A. Identifică problema și asigură-te că toți o înțeleg.

B. Întreabă „De ce a apărut problema?”.

C. Pornind de la primul răspuns, întreabă din nou „De ce?”.

D. Continuă astfel până vei obține cauza principală a problemei.

8. Privește imaginea alăturată și răspunde la cerințe.

Model

A. De ce vrea naratorul să povestească despre copilărie?

Vrea să povestească, deoarece copilăria este plină de veselie și de inocență.

B. De ce este plină de veselie copilăria?

Copilăria este plină de veselie, deoarece copiii se jucau mereu ș.a.m.d.

a. Numește o perioadă la care te-ai dus cu gândul și un loc de care-ți amintește.

b. Menționează, în 30-50 de cuvinte, un element de legătură între aceasta și textul Teutobochus de Anatole France.

9. Asociază, în 50-100 de cuvinte, textul dat cu o carte citită de tine, prezentând o asemănare și o deosebire dintre ele.

Portofoliu

În primul alineat al textului sunt menționate câteva obiective turistice din Paris. Care sunt acelea? Caută informații despre acestea și prezintă, la alegere, unul dintre ele, sub forma unui text multimodal, în care să folosești informații precise și imagini reprezentative.