Newsletter Elena Basescu Noiembrie

PARLAMENTAR EUROPEAN

NOIEMBRIE 2013 Bucureşti / Bruxelles

» 10-11 »2

Reducerea TVA pentru toate alimentele, nu doar pentru cele BIO

Doar unul din patru tineri din România are un loc de muncă

»5

» 12

Cântăreţii PSD să nu mai primească sute de mii de euro de la TVR

Elena Băsescu a demascat impostura Guvernului USL...

»7

» 13-15

Guvernul a minţit populaţia privind creşterea veniturilor...

Parlamentul European susţine cota de reprezentare a femeilor...

» 8-9

» 16-18 Elena Băsescu vrea să rezolve problema copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate

» 20-21 Elena Băsescu cere mai multe burse Erasmus pentru studenţii basarabeni Femeile trebuie să aibă mai multe posturi de conducere...

Trebuie să încurajăm tinerii să se implice în agricultură

» 19

» 25-27

A fost adoptat bugetul multianual al Uniunii Europene

„Nu mai transformaţi romii în temă de campanie electorală!”

» 23

» 28-29

Fondurile structurale şi de coeziune cresc pentru România...

România îşi dezvoltă capabilităţile de apărare...

» 24

» 31 Newsletter noiembrie 2013

3»

POLITICĂ INTERNĂ

» 4» 4

Elena Băsescu vrea reducerea TVA pentru toate alimentele, nu numai pentru produsele BIO Europarlamentarul Elena Băsescu a criticat propunerea Premierului Ponta de a scădea, începând cu 2014, TVA-ul doar la produsele alimentare considerate bio în detrimentul celor tradiţionale, creându-se astfel o discriminare nejustificată şi producându-se dezechilibre pe piaţa liberă.

A

m văzut cu foarte mare surprindere că PSD, prin Victor Ponta şi nevasta sa, a decis să susţină ideea reducerii TVA-ului la produsele alimentare bio.

Ar fi de preferat ca Premierul României să nu impună decizii economice de o asemenea însemnătate doar pentru a-i oferi o temă de campanie soţiei sale, care, din cauza evenimentelor din ultima perioadă, evită să se mai exprime public pe subiectele ei preferate: respingerea proiectului Roşia Montană si protejarea câinilor maidanezi”, a declarat Elena Băsescu. În sprijinul afirmaţiei sale, europarlamentarul PPE a prezentat cinci motive pentru care reducerea TVA-ului doar la produsele bio ar putea genera probleme la nivelul pieţei de desfacere alimentare din România.

1. Va creşte preţul alimentelor pentru cetăţenii de rând.

Guvernul socialist ar alege astfel să susţină o parte a agriculturii care va produce mereu alimente

mai scumpe decât cele obişnuite.

Chiar şi cu un TVA scăzut la 9%, preţurile nu s-ar micşora semnificativ, în condiţiile în care acestea sunt oricum de 4-5 ori mai mari decât ale celorlalte alimente. Vor fi însă încurajaţi agricultorii să se orienteze către acest segment, renunţându-se la cultivarea produselor tradiţionale, ceea ce va duce şi la scumpirea acestora din urmă.

2. România, având un TVA de 9%, va deveni mai degrabă o piaţă de desfacere pentru aceste produse. S-ar putea să ne trezim că nu se investeşte mai mult în agricultură, ci că importurile de astfel de produse cresc. De altfel, peste 60% din piaţa produselor bio din România se face din importuri.

3. S-ar construi un sistem discriminatoriu pentru cei care investesc în agricultura tradiţională. De ce ei să vândă produse cu TVA de 24%, iar cei care se ocupă de alimente bio cu 9%? S-ar instala o practică puternic anticoncurenţială care ar produce dezechilibre.

4. Argumentul privind sănătatea acestor produse este construit artificial. Există mai multe studii făcute la nivel naţional, dar şi la nivelul Uniunii Europene care arată că şi în produsele bio se găsesc urme de pesticide sau substanţe artificiale, iar aportul de nutrienţi este absolut similar cu cel al alimentelor tradiţionale.

5. Vor apărea foarte multe produse falsificate. Toată lumea va încerca să pună eticheta bio pe alimentul propriu, pentru că se vinde cu un preţ mai mare şi este impozitat mai puţin. Or, Guvernul lui Ponta, aşa cum se vede în fiecare zi, nu are organisme de combatere a acestui tip de evaziune”, a scris Elena Băsescu pe blogul său. În opinia europarlamentarului PDL, o soluţie mult mai bună ar putea fi reducerea TVA-ului la toate produsele alimentare, nu numai la cele bio, oferinduse astfel ocazia unei competiţii cinstite pe piaţa agro-alimentară românească.

Newsletter noiembrie 2013

5»

POLITICĂ INTERNĂ

»6

“ Î

Cântăreţii PSD să nu mai primească sute de mii de euro de la TVR Elena Băsescu, noiembrie 2013

n contextul în care televiziunea publică din România are dificultăţi mari în a-şi asigura supravieţuirea economică pe o piaţă concurenţială foarte dură, Elena Băsescu a criticat în termeni foarte tranşanţi modul în care conducerea TVR a decis să aloce pe criterii politice contracte pentru membri ai PSD care ar fi urmat să fie prezentatori de emisiuni tv în ciuda unei legislaţii audiovizuale restrictive. „În timp ce pentru programele importante nu se găsesc bani, sunt fonduri suficiente pentru cântăreţii PSD. Astfel, Mihai Sturzu, un artist de renume mondial ajuns în fruntea Tineretului Social Democrat la recomandarea aceluiaşi Victor Ponta, va avea o emisiune la postul public pentru care va fi remunerat cu 140.000 de euro.

Aţi citit bine: un deputat PSD primeşte bani de la TVR ca să facă o emisiune de televiziune! Şi banii nu sunt deloc puţini: vreo 10.000 de euro pe emisiune. Ceea ce-l transformă brusc într-unul dintre cei mai bine plătiţi prezentatori din România. Şi toate astea pentru

că în fruntea televiziunii publice avem un meloman cu prenume predestinat: Elvis”, a declarat europarlamentarul PPE. În opinia Elenei Băsescu, astfel de practici au adus televiziunea publică din România în pragul falimentului şi fac ca programe extrem de importante pentru public, precum meciurile echipei naţionale de fotbal, să nu poată fi vizionate de către toţi românii.

După ce deputatul PSD, preşedinte al Tineretului Socialist din România, a negat informaţiile prezentate de europarlamentarul Elena Băsescu, Evenimentul Zilei a prezentat dovada că Mihai Sturzu primea întradevăr 140.000 de euro de la televiziunea publică pentru a face o emisiune de divertisment. Conform documentelor în cauză, retribuţia deputatului PSD este prinsă în acte la aceeaşi rubrică cu prezentatorii, colegii săi de la Hi-Q. Potrivit notei de fundamentare a contractului, cei trei primesc 1167 de euro net pe fiecare dintre cele 12 ediţii programate

până la sfârşitul anului, fără a se specifica diferenţe între prezentatori şi invitatul permanent.

La aflarea acestei informaţii, Elena Băsescu a cerut prompt demisia din Parlament a lui Mihai Sturzu, aflat într-un grav conflict de interese şi rezilierea contractului deputatului PSD cu televiziunea publică. „În condiţiile în care s-a dovedit minciuna acestui muzicant, ce se vrea urmaş al lui Victor Ponta, există două urgenţe. Pe de o parte, o demisie de onoare a lui Mihai Sturzu din Parlamentul României: se află într-o gravă incompatibilitate (şi legală, dar mai ales morală). Pe de altă parte, denunţarea de către conducerea TVR a acestui contract profund clientelar şi dezonorant pentru televiziunea publică”, a cerut Elena Băsescu.

Din păcate, la data redactării acestui material, revenirea la normalitate nu s-a produs decât pe jumătate – Mihai Sturzu nu a mai participat în cadrul emisiunii incriminate, aceasta continuând să fie însă difuzată de televiziunea publică.

Newsletter noiembrie 2013

7»

Guvernul socialist din România a minţit populaţia privind creşterea veniturilor profesorilor POLITICĂ INTERNĂ

Europarlamentarul PPE Elena Băsescu a criticat în termeni foarte duri Guvernul socialist din România, condus de Victor Ponta, pentru cinismul cu care a tratat subiectul majorării veniturilor profesorilor debutanţi. În opinia sa, USL a ajuns la Putere prin minciuni, iar majoritatea parlamentară şi Executivul sunt incapabili să îndeplinească promisiunile electorale.

»8

C

itez din documentul intitulat pompos “Viziunea USL privind Educaţia”, prezentat de Victor Ponta în 2011: “Până în anul 2014, salariul minim al unui profesor va fi salariul mediu pe economie”. Sună bine, n-am ce spune! Mă uit la informaţiile apărute în presă zilele acestea, după negocierile Executivului cu FMI: salariile profesorilor debutanţi vor creşte în 2014 cu 3% - 4%. În condiţiile în care un astfel de dascăl primeşte salariu 775 de lei pe lună (net), leafa îi va creşte de anul viitor cu 23,5 lei. Deci, va lua în total cam 800 de lei. Salariul mediu lunar net în România este, conform datelor publicate de INS chiar luni, de 1609 lei.

De două ori mai mult decât va câştiga un profesor debutant în 2014”, a declarat Elena Băsescu. În opinia europarlamentarului democrat-liberal, această stare de fapt dovedeşte falimentul moral al Guvernului socialist care conduce România şi agresivă a Premierului Victor Ponta. Acestea sunt şi motivele pentru care sindicatele din învăţământ şi cele studenţeşti

au pichetat zile în şir sediul Ministerului Educaţiei Naţionale şi sediul Executivului.

CONCLUZIE: „Rezultatul guvernării USL este dezastrul social şi economic. Minciuna şi ipocrizia Premierului României i-au scos pe profesori în stradă. El, cel care îl ameninţa pe Emil Boc cu plângere penală dacă va plafona salariile dascălilor, îşi bate acum joc de întreg sistemul de învăţământ românesc, umilindu-i pe profesorii cărora chiar el le plafonează acum veniturile cu un cinism incredibil”, a concluzionat Elena Băsescu.

Declaraţiile europarlamentarului PPE au fost confirmate de bugetul alocat pentru 2014 Ministerului Educaţiei Naţionale: cele 8.567,1 milioane de lei reprezintă doar 1,30% din Produsul Intern Brut estimat pentru anul viitor de Executiv. Asta în ciuda faptului că PSD şi PNL, principalele partide aflate la guvernare, sunt semnatare în 2008 ale „Pactului pentru Educaţie” care presupunea acordarea a 6% din PIB pentru Educaţie şi Cercetare.

6%

din PIB reprezintă promisiunea făcută de USL prin semnarea în 2008 a “Pactului pentru Educaţie“

1,3%

din PIB reprezintă bugetul alocat pentru 2014 Ministerului Educaţiei Naţionale, respectiv 8.567,1 milioane de lei

Newsletter noiembrie 2013

9»

POLITICĂ INTERNĂ

Elena Băsescu vrea să rezolve problema copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate Elena Băsescu a atras atenţia factorilor de decizie guvernamentali asupra uneia dintre cele mai grave probleme sociale cu care se confruntă România: situaţia copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate şi care sunt, practic, în foarte multe cazuri, abandonaţi.

» 10

59.814

de familii din România au cel puţin unul dintre părinţi plecat la muncă în străinătate.

84.312

de copii erau afectaţi de acest fenomen, potrivit datelor publicate în 2012 de către Direcţia pentru protecţia copilului din cadrul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.

U

na dintre problemele sociale cele mai grave cu care se confruntă România în acest moment este cea a sutelor de mii de copii ai căror părinţi sunt plecaţi să muncească în străinătate pentru a le asigura o viaţă mai bună. De multe ori, din păcate, lucrurile ajung să fie exact pe dos: în loc ca aceşti copii să aibă parte de o familie iubitoare care să le fie alături, aceştia sunt izolaţi şi cresc fără să fie protejaţi. Sunt vulnerabili emoţional şi, uneori, chiar şi material”, susţine Elena Băsescu.

Europarlamentarul PPE a acuzat Guvernul de la Bucureşti

că nu se ocupă de această problemă, anunţând însă că intenţionează să o aducă pe agenda Parlamentului European.

“Pentru că Guvernul României nu face nimic - nici măcar nu recunoaşte problema -, îmi iau angajamentul de a contribui şi eu la această cauză atrăgând atenţia asupra acestei probleme. Mă gândesc chiar să organizez un «hearing» pe această temă în Parlamentul European în luna februarie din 2014.

Poate reuşim să luăm în dezbatere un cadru legislativ integrator care să îmbunătăţească această situaţie”, a declarat Elena Băsescu.

Pe de altă parte, Elena Băsescu a salutat eforturile făcute de societatea civilă pentru a reduce “impactul acestei stări de fapt asupra acestei generaţii” şi a declarat că, în calitate de “proaspătă mămică”, se gândeşte “şi mai mult la importanţa pe care o joacă familia în viaţa copilului”.

Potrivit datelor Direcţiei pentru protecţia copilului din cadrul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, în România erau, anul trecut, 59.814 familii în care cel puţin unul dintre părinţi era plecat la muncă în străinătate, iar 84.312 copii erau afectaţi de acest fenomen.

Newsletter noiembrie 2013

11 »

Elena Băsescu avertizează: „Doar unul din patru tineri din România are un loc de muncă”

POLITICĂ INTERNĂ

Europarlamentarul PPE a tras un semnal de alarmă privind situaţia ocupării forţei de muncă în rândul tinerilor din România după ce Institutul Naţional de Statistică a prezentat datele pe primele 9 luni ale anului care arătau că şomajul în rândul celor cu vârste cuprinse între 15 şi de 24 de ani este de 23.3%.

I

nstitutul Naţional de Statistică a prezentat datele privind şomajul la sfârşitul lunii august 2013. Acestea indică o stagnare la nivelul de 7,5%. Ce nu se spune însă este faptul că şomajul în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani este de 23,3%. Adică de trei ori mai mare decât media naţională.

Mai mult, rata de ocupare în rândurile acestei categorii de vârstă este de 24,3%. Deci, în realitate, mai puţin de unul

» 12

din patru tineri are un loc de muncă”, a arătat Elena Băsescu într-un text de pe site-ul său personal. În contextul acesta, europarlamentarul PPE a deplâns lipsa de preocupare a Guvernului socialist din România pentru rezolvarea acestei probleme stringente, arătând faptul că nu există politici publice care să-i ajute pe tineri să-şi găsească un loc de muncă. „Când are de gând USL să prezinte planul de cheltuire a celor peste 400 de

milioane de euro veniţi de la Uniunea Europeană pentru combaterea şomajului în rândul tinerilor? Oare chiar nu-i îngrijorează deloc lipsa de perspective a acestei categorii de vârstă? Oare chiar nu se gândesc că tinerii de astăzi, de care lor nu le pasă, vor fi cei care vor trebui să plătească pensiile celor de 30-50 de ani de azi? Inconştienţă, numele tău e USL! Nepăsare, numele tău e Ponta!”, a declarat Elena Băsescu

GAZODUCTUL IAŞI - UNGHENI

Elena Băsescu a demascat impostura Guvernului USL care nu a pornit lucrările la gazoductul Iaşi - Ungheni Europarlamentarul PDL Elena Băsescu i-a trimis o scrisoare comisarului european pentru Energie, Gunther Oettinger, despre “mascarada regizată” de premierul Victor Ponta, căruia “i-a căzut pradă” oficialul european, în legătură cu lucrările la gazoductul Iaşi-Ungheni.

R

edăm în continuare textul complet al scrisorii: „Stimate domnule Comisar Günther Oettinger,

Uniunea Europeană reprezintă un model în ceea ce privește transparența, iar Comisia Europeană, în calitatea sa de “gardian al tratatelor”, are

autoritatea de a aplica și implementa acest principiu. Din acest motiv, mă văd nevoită să vă aduc la cunoștință o serie de elemente care vor demonstra faptul că, în data de 27 august 2013, aţi fost victima unei înşelătorii puse la cale de Premierul României, domnul Victor Ponta. Aţi participat alături de acesta şi de Premierul Republicii Moldova, domnul Iurie Leancă, la inaugurarea lucrărilor la gazoductul Iaşi – Ungheni, care ar urma » Newsletter noiembrie 2013

13 »

să lege Republica Moldova de piața gazelor din Uniunea Europeană. În realitate însă, acest proiect nu este pus în aplicare, fiind doar o încercare a domnului Ponta de a simula, pe de o parte, o relaţie pozitivă şi constructivă cu Comisia Europeană, iar pe de altă parte, sprijinul pentru apropierea Republicii Moldova de dezideratul integrării în UE. Spun că aţi participat la o înşelătorie bazându-mă pe trei argumente majore: 1. Şantierul de lângă Ungheni a fost prezentat ca având toate conductele, utilajele şi materialele de construcţie necesare demarării proiectului. În realitate însă, acestea fuseseră folosite cu o zi înainte la Rediu (jud. Iaşi), în România, pentru inaugurarea şantierului din zona românească. Au fost apoi transportate peste noapte în Republica Moldova. În acest moment, acestea nu se regăsesc în niciuna dintre cele două zone unde ar trebui să se lucreze. Practic, ceea ce aţi văzut dumneavoastră a fost parte a unei recuzite politice în cadrul unui show puternic mediatizat.

Acest lucru a fost confirmat în două rânduri. Prima dată de mass media româneşti, care au arătat că, la numai două zile după inaugurare, şantierul de la Rediu fusese abandonat. A doua oară de o vizită a Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu, care, în data de 20 septembrie 2013, a constatat că şantierul din partea românească a proiectului nu era funcţional.

» 14

2. Lucrările la gazoductul Iaşi – Ungheni nu au fost pornite nici până în acest moment. Lucru recunoscut chiar de constructori şi uşor observabil în urma vizitei din 20 septembrie 2013 a şefului statului român la Rediu (jud.

Iaşi).

3. Nu în ultimul rând, data de finalizare a lucrărilor este total diferită de cea anunţată de către premierul Victor Ponta. Dacă acesta vorbea în 26 şi 27 august 2013 despre posibilitatea ca gazoductul de 43 kilometri să fie finalizat până la sfârşitul anului curent, noua dată avansată de constructori este aceea a sfârşitului lui martie 2014. Chiar dacă aceasta se încadrează în timpul presupus de proiectul avizat de Comisia Europeană, există indicii clare că nici acest termen limită asumat nu va fi respectat. Şi asta pentru simplul fapt că lucrările nu au început şi nici nu există o dată clară la care proiectul ar putea demara efectiv.

Confruntat cu această realitate obiectivă, Premierul socialist al României, domnul Victor Ponta, continuă să minimalizeze și să trateze cu o totală indiferență problematica gazoductului Iaşi – Ungheni, dovedind o lipsă de transparenţă în ceea ce priveşte un proiect considerat vital deopotrivă pentru Republica Moldova, dar şi pentru România. Consider că acesta are o atitudine vădit nepotrivită pentru funcţia pe care o ocupă, dar şi pentru necesitatea şi obligativitatea unei corecte informări a opiniei publice – atât cea din

România, cât şi cea din Republica Moldova.

Domnule Comisar Günther Oettinger, Dacă aceasta ar fi fost o problemă care să vizeze strict România şi Republica Moldova, cu siguranţă că ea ar fi putut să nu facă obiectul unei asemenea scrisori de informare.

Cred însă că era absolut obligatoriu ca dumneavoastră să cunoaşteţi situaţia reală privind acest proiect pe care l-aţi girat. Pe de o parte, pentru că imaginea dumneavoastră a fost folosită de către Premierul Ponta într-o campanie de comunicare agresivă la nivelul presei româneşti. Pe de altă parte, avem de-a face cu un proiect care este finanţat în bună parte chiar de Uniunea Europeană. 7 milioane de euro din cele 28 de milioane necesare realizării gazoductului vin de la UE prin Programul de Cooperare Transfrontalieră România-Ucraina-Republica Moldova. În condiţiile acestea, domnule Comisar, vă adresez respectuos rugămintea de a acorda o atenţie sporită acestei lucrări de investiţii atât de importante pentru România şi Republica Moldova. Sunt convinsă că o implicare mai activă în urmărirea derulării proiectului ar aduce după sine o responsabilizare mult mai mare a Guvernului de la Bucureşti şi, implicit, ar creşte şansele de realizare a gazoductului Iaşi – Ungheni. Este ocazia cea mai bună a Republicii Moldova de a nu mai fi 100% dependentă de gazele livrate de Federaţia Rusă.

GAZODUCTUL IAŞI - UNGHENI

Ca urmare a sesizării Elenei Băsescu, Comisia Europeană cere Guvernului Ponta să înceapă lucrările la gazoduct

C

omisia Europeană s-a declarat încrezătoare că lucrările la gazoductul Iaşi-Ungheni vor fi demarate în curând, a precizat purtătorul de cuvânt al comisarului european pentru Energie, după ce Elena Băsescu i-a trimis lui Oettinger o scrisoare referitoare la întârzierea construcţiei. „Comisia se află în contact strâns cu autorităţile din România şi R. Moldova privind acest

subiect. Suntem încrezători că lucrările vor fi demarate în curând”, a declarat Marlene Holzner, purtător de cuvânt al comisarului european pentru energie, Günther Oettinger.

Elena Băsescu a interpretat răspunsul oferit de Comisia Europeană drept un semnal foarte clar către Guvernul socialist de la Bucureşti de a porni efectiv lucrările la gazoductul Iaşi – Ungheni şi de a-şi respecta anga-

jamentul de a finaliza lucrările până la termenul asumat prin contract. „Până şi Comisia Europeană nu mai are răbdare cu Ponta şi-i transmite, în mod diplomat, să dea odată drumul la lucrări”, a declarat Elena Băsescu. Din păcate, termenul asumat de Premierul Ponta – decembrie 2013 – a fost deja depăşit, lucrările fiind pornite cu foarte mare întârziere, la mijlocul lunii octombrie.

Newsletter noiembrie 2013

15 »

SESIUNE PLENARĂ

Plafonul de sticlă al Europei se fisurează.

Parlamentul European susţine cota de reprezentare a femeilor în UE Autori: Viviane Reding, vicepreşedinte al Comisiei şi comisarul UE pentru justiţie, Elena Băsescu, deputat în Parlamentul European

D

e-a lungul anilor, Uniunea Europeană a fost un pionier în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi. De la egalitatea de remunerare la drepturile de care beneficiem la locul de muncă, avem motive să ne mândrim cu progresele pe care Europa le-a făcut în ultimele decenii. Împreună, Comisia Europeană şi Parlamentul European s-au aflat în prima linie a acestor

» 16

evoluţii şi progrese. Rezultatele sunt vizibile: în prezent, femeile reprezintă 60% din absolvenţii de facultate din UE. Proporţia femeilor încadrate în muncă a crescut constant, ajungând la 62 %, faţă de 55% în 1997. Începând din anul 2000, salariaţii din rândul femeilor au ocupat trei sferturi din milioanele de noi locuri de muncă generate în Europa.

Cu toate acestea, în domeniul

activităţilor economice femeile s-au lovit mult timp de un plafon de sticlă care le împiedica să acceadă la funcţii de conducere.

Chiar şi în prezent, consiliile de administraţie ale întreprinderilor sunt dominate de un singur gen, având în vedere că bărbaţii reprezintă 83,4 % din membrii consiliilor de administraţie ale întreprinderilor şi ocupă în cadrul acestora 97% din

funcţiile de conducere, în timp ce ponderea femeilor este de numai 16,6 % şi, respectiv, 3%. În România, femeile ocupă 9,1% din locurile în consilii, situându- se astfel sub media UE. În pofida câtorva iniţiative pe bază de voluntariat propuse la nivel naţional şi european, situaţia nu s-a schimbat în mod semnificativ în ultimii ani.

Progresele tangibile sunt o excepţie, nicidecum o regulă.

Acestea devin cu adevărat vizibile în ţările în care au fost introduse legi privind cotele de reprezentare. În acest ritm, ar trebui să mai treacă încă 40 de ani pentru a se ajunge la un oarecare echilibru între ponderea femeilor şi a bărbaţilor în consiliile de administraţie ale întreprinderilor, adică la o reprezentare de cel puţin 40 % a fiecărui gen.

Consecinţele acestei stări de fapt se repercutează asupra economiei. Egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi la locul de muncă nu este o problemă a femeilor, ci un imperativ pentru mediul de afaceri şi pentru economie. În această perioadă dificilă din punct de vedere economic, când ne confruntăm cu aceleaşi provocări privind îmbătrânirea populaţiei, scăderea natalităţii şi deficitul de competenţe, este mai important ca oricând să se garanteze că putem valorifica bogăţia de talente şi de competenţe, indiferent de gen. Acesta este motivul pentru

care Comisia Europeană şi Parlamentul European sunt, încă o dată, vârful de lance al eforturilor pentru accelerarea progreselor în Europa. În urmă cu un an, Comisia a înaintat o propunere privind o nouă normă europeană în materie de reprezentare, şi anume regula de 40 %.

Propunerea vizează posturile de director neexecutiv în societăţi europene cotate la bursă, trimiţând astfel semnalul potrivit la cele mai înalte niveluri corporatiste. În centrul propunerii se află un proces de selecţie transparent, în urma căruia să se ajungă, până în 2020, la o reprezentare de 40 % din membrii genului subreprezentat, prin aplicarea unor criterii clare şi prin evaluarea comparativă a candidaţilor din punct de vedere al competenţelor şi al calificărilor pe care le deţin.

Argumentul este simplu: nicio femeie nu va obţine un loc de muncă doar pentru că este femeie, dar, în acelaşi timp, niciunei femei nu i se va refuza accesul la un loc de muncă doar pentru că este femeie.

Aceasta este o soluţie echitabilă atât pentru mediul de afaceri, cât şi pentru femei, care au acelaşi drept ca şi bărbaţii de a urma o carieră.

Acesta este un semnal puternic în ceea ce priveşte egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi în Europa, unde Parlamentul însuşi solicită cu tărie adoptarea unor dispoziţii ferme de natură să combată

dezechilibrul dintre numărul de femei şi de bărbaţi în consiliile de administraţie ale întreprinderilor. Datorită angajamentului celor două instituţii care colaborează foarte strâns, aceste dispoziţii noi sunt pe cale să devină realitate. Acum este rândul miniştrilor statelor membre să răspundă acestui deziderat, în cadrul Consiliului. A venit momentul ca aceştia să arate cu adevărat pe cine reprezintă: se pune întrebarea dacă miniştrii statelor membre vor sprijini poziţia exprimată de deputaţii Parlamentului European, ales direct de către cetăţenii europeni, contribuind astfel la progresul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi în Europa, sau dacă aceştia vor bate în retragere, sub pretextul fals că egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi ar trebui abordată la nivel naţional.

Acum este momentul în care trebuie să decidă.

Mişcarea în favoarea echilibrului de gen în cadrul consiliilor de administraţie ia amploare în Europa. Plafonul de sticlă începe să se fisureze.

Anul trecut s-a înregistrat cea mai mare creştere de până acum a procentului de reprezentare a femeilor în consiliile de administraţie din Europa. Această creştere a înregistrat cel mai mare nivel în Franţa, Italia şi Danemarca, state care au introdus recent măsuri legislative în domeniu.

Aceste state sunt motorul schimbării. Am reuşit să »

Newsletter noiembrie 2013

17 »

punem lucrurile în mişcare.

Tot mai multe întreprinderi se află în competiţie pentru atragerea celor mai mari talente din rândul femeilor. Aceste întreprinderi ştiu că, dacă vor să rămână într-o economie globalizată, nu îşi pot permite să ignore competenţele şi talentul femeilor.

Nu ne mai putem permite

» 18

să ne mulţumim cu situaţia actuală. Europa a promovat egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi încă din 1957, iar creşterea numărului de femei în consiliile de administraţie este doar următorul pas logic pe care trebuie să îl facem.

Acest proces a început în urmă cu 50 de ani, atunci când s-a garantat o remuneraţie

egală pentru muncă egală, şi continuă şi în prezent.

Cu votul acordat astăzi de reprezentanţii aleşi ai Uniunii Europene, ne apropiem cu încă un pas de garantarea egalităţii de şanse pentru femei şi bărbaţi privind ocuparea de funcţii decizionale în mediul de afaceri: lumea în care trăim aparţine şi femeilor!

Femeile trebuie să aibă mai multe posturi de conducere în cadrul firmelor cotate la bursă Printre cele mai importante acte legislative votate de către Parlamentul European în sesiunea din 21-24 noiembrie se numără Directiva privind consolidarea echilibrului de gen în rândul administratorilor neexecutivi ai societăţilor cotate la bursă și măsuri conexe.

P

ropunerea Comisiei Europene, inițiată de Comisarul pentru Justiție, drepturi fundamentale și cetățenie, doamna Viviane Reding, are ca principal scop reducerea decalajului de gen în cadrul organismelor de conducere ale societăților cotate la bursă. Propunerea de atingere a unei cote de reprezentare a fiecărui gen de cel puțin 40% până în anul 2020 urmărește în principal să combată o problemă mai veche în cadrul Uniunii Europene, legată de subreprezentarea femeilor în funcțiile de conducere ale companiilor.

Acest fenomen este legat în

mod direct de discriminarea cu care se confruntă femeile atunci când doresc să acceadă la un post de conducere.

Eurodeputatul Elena Băsescu a fost unul dintre principalii susținători ai inițiativei Comisarului Viviane Reding, ținând să o felicite pentru acest demers și pentru “eforturile pe care le face în vederea promovării drepturilor femeilor în Uniunea Europeană.” Mai mult, Elena Băsescu a co-semnat un editorial al Comisarului Viviane Reding, care a fost publicat în ziua votului în cotidianul Evenimentul Zilei. În cadrul dezbaterii din Parlamentul European, Elena Băsescu a afirmat: “Din start, plec de la premisa că o femeie ar trebui evaluată de angajator doar pe baza competențelor sale. De aceea nu este corect ca multe femei foarte bine pregătite profesional să nu fie angajate din simplul motiv că sunt femei.”

Elena Băsescu a ținut să demonteze criticile celor care nu susțin această actul legislativ, argumentând că “Directiva nu va afecta competitivitatea economică a companiilor care angajează femei în funcții importante și va garanta egalitatea de șanse între femei și bărbați.”

Referindu-se, în finalul intervenției sale, la alte cazuri

SESIUNE PLENARĂ de subreprezentare a femeilor, europarlamentarul român a amintit că “inegalitățile de gen se produc și în ceea ce privește reprezentarea în structurile decizionale politice la nivelul fiecărei țări.” Aceasta a amintit cazul României, care “are al doilea cel mai dezechilibrat raport între femeile și bărbații parlamentari din Uniunea Europeană.”

Directiva a fost aprobată cu o largă majoritate de către Parlamentul European, fiind susținută de 473 de eurodeputați. Totodată, într-o postare pe blogul personal, la câteva ore de la votul din plenul PE, Elena Băsescu a afirmat că a sprijinit Directiva și din considerente personale, întrucât își dorește ca fiica ei “să trăiască într-o Uniune Europeană în care fiecare cetăţean să aibă şanse egale de a se impune în domeniul de activitate pe care şi-l va alege.”

Pentru ca actul legislativ să intre în vigoare, este acum nevoie de votul Consiliului UE. Newsletter noiembrie 2013

19 »

SESIUNE PLENARĂ

Programul Erasmus, cu cei peste 3 milioane de studenţi care s-au bucurat de o bursă în cadrul acestuia, reprezintă una dintre cele mai vizibile și de succes iniţiative ale Uniunii Europene. » 20

Elena Băsescu cere mai multe

T

otodată alte instrumente precum bursele Leonardo da Vinci sau Erasmus Mundus și-au adus o importantă contribuție la consolidarea sentimentului de apartenență la Uniunea Europeană, pe de o parte, dar și de lărgire a orizonturilor tinerilor studenți. Acestea sunt principalele motive pentru care Parlamentul European a aprobat noul program cadru “Erasmus pentru toți” pentru

perioada 2014-2020, care înglobează toate politicile și instrumentele financiare din domeniul educației, tineretului și sportului. Dezbaterea privind Regulamentului de funcționare “Erasmus pentru toți” a avut loc în data de 21 noiembrie, prilejuind un interesant schimb de opinii pe marginea modalităților în care noul program ar putea să contribuie și mai mult la încurajarea mobilității educaționale. Printre

burse Erasmus pentru studenţii basarabeni eurodeputații care au intervenit, s-a numărat și Elena Băsescu, care a ținut să o felicite pe Raportoarea Doris Pack pentru “importanta contribuție pe care a avut-o la îmbunătățirea programului”. Ca și alți colegi, Elena Băsescu, a remarcat faptul că “cele peste 14 miliarde de euro alocate programului reprezintă un semnal că Uniunea sprijină mobilitatea educațională, mai ales în contextul șomajului ridicat

în rândul tinerilor. Beneficiile unei burse Erasmus nu se limitează la perioada petrecută într-un anumit stat, existând posibilitatea de a se deschide calea mobilității profesionale după terminarea facultății sau a se da naștere unor idei de afaceri în țara de origine”, a mai subliniat europarlamentarul.

Dintre cei peste 3 milioane de studenți care s-au bucurat de o bursă prin intermediul programului Erasmus, cca.

35 de mii sunt tineri români, care au putut studia pentru o perioadă de timp în Uniunea Europeană. Referindu-se la dimensiunea externă a “Erasmus pentru toți”, Elena Băsescu a făcut un apel la Comisia Europeană, pentru a crește “mobilitatea studenților din vecinătatea estică, iar anul viitor să se acorde un număr mai mare de burse pentru studenții din Republica Moldova.”

Newsletter noiembrie 2013

21 »

Şomajul în rândul tinerilor - o pro

» 22

SESIUNE PLENARĂ

A fost adoptat bugetul multianual al Uniunii Europene După numeroase runde de negocieri între reprezentanţii Parlamentului European și cei ai Consiliului UE, bugetul multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2014-2020 a fost aprobat în cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg, în data de 19 noiembrie.

537 19

PENTRU

126

ÎMPOTRIVĂ

ABŢINERI

ales în contextul austerității bugetare.”

Eurodeputatul a exemplificat cazul României, “care a obținut, ca urmare a negocierilor din Consiliul European o creștere a alocărilor de 18% pentru chipa de negociere a Parlamentului următoare perioadă de programare financiară” (2014-2020), insistând în a reușit să își atingă obiectivele același timp asupra necesității “folosirii care au dus inițial la un impas în fondurilor europene pentru programe discuțiile cu celelalte instituții europene. de recalificare profesională, care să ofere Pe lângă aprobarea suplimentării de plăți tinerilor posibilități reale de a-și găsi o pentru bugetul anului 2013 s-a reușit slujbă.” introducerea unei clauze de revizuire intermediară a bugetului multianual, fapt În finalul intervenției sale, Elena Băsescu ce va permite Parlamentului să reevalueze a criticat actualul Guvern socialist de la București, “care are mari probleme în prioritățile bugetare ale Uniunii. Alte elaborarea contractului de parteneriat cu cereri au fost, de asemenea, respectate: va Comisia Europeană”. exista o mai mare flexibilitate, pentru a permite transferul de fonduri în sectoarele În opinia europarlamentarului, “documentul transmis spre consultare nu în care există cea mai mare nevoie. identifică precis nevoile de finanțare și UE are acum un plan de investiții pentru următorii 7 ani, care include 960 de nici proiectele prioritare pentru perioada miliarde de euro în angajamente financiare 2014-2020, existând astfel riscul ca și 908 miliarde de euro în angajamente de fondurile europene să nu fie folosite în sectoarele în care ar fi cu adevărat nevoie plăți.

Printre eurodeputații care au susținut fără de ele.” rezerve bugetul multianual s-a numărat și Cadrul financiar multianual 2014-2020 a Elena Băsescu, în opinia căreia, “s-a ajuns fost aprobat de către plenul Parlamentului European cu 537 voturi “pentru”, 126 la un compromis echilibrat, care va oferi “împotrivă” și 19 “ abțineri”. statelor beneficiare resurse prețioase, mai

E

oblemă reală, căreia USL nu i-a găsit o soluţie

Newsletter noiembrie 2013

23 »

SESIUNE PLENARĂ

Fondurile structurale şi de coeziune cresc pentru România cu peste 10%” Plenul Parlamentului European a votat miercuri, 20 noiembrie, Raportul referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul de coeziune.

A

cest fond va pune la dispoziţia statelor membre cu un venit naţional brut sub 90% din media UE, 66 miliarde de euro, respectiv 7,25 miliarde de euro pentru România, începând cu anul viitor. În acest context, Elena Băsescu a susținut Raportul, intervenind în dezbatere și afirmând faptul că „Fondul de coeziune are un rol major în atingerea unei creșteri economice sustenabile, iar, în actualul context de criză, în care guvernul socialist din țara mea reduce drastic investițiile,

» 24

banii comunitari sunt vitali”.

Mai mult, eurodeputatul PPE este de părere că „deși România a obținut o creștere de peste 10% în privința fondurilor structurale și de coeziune, este momentul să fie creat un cadru adecvat pentru absorbția lor”.

Referindu-se în continuare la situația tării noastre, Elena Băsescu a ținut să facă o serie de precizări: „Vreau să remarc faptul că se vor putea finanța în continuare proiectele de eficiență energetică în sectorul locuințelor. România este direct interesată de astfel de proiecte, mai ales că fostele guverne de dreapta au demarat programe ample de reabilitare termică a blocurilor de locuințe. Prin intermediul lor, foarte mulți români s-au putut bucura de costuri mai mici pentru încălzirea locuințelor.”

Fondul de coeziune sprijină statele membre cu un venit pe cap de locuitor este mai mic de 90% din media UE să facă investiții în rețelele de transport TEN-T (rețeaua transeuropeană de transport)

și în domeniul mediului. O parte din bugetul Fondului de coeziune (10 miliarde euro) va fi alocată pentru a finanța rețelele de transport de bază în cadrul facilității „Conectarea Europei”. Fondul de coeziune poate sprijini, de asemenea, proiecte în domeniul energiei, cu condiția ca acestea să prezinte în mod clar beneficii pentru mediu, de exemplu prin promovarea eficienței energetice și a utilizării energiei regenerabile.

Textul a fost adoptat cu o largă majoritate de către eurodeputaţii Parlamentului European: 617 de voturi „pentru”, 39 „împotrivă” și 31 de „abțineri”.

Politica de coeziune a Uniunii Europene are ca obiectiv reducerea diferenţei dintre nivelurile de dezvoltare ale diferitelor regiuni şi state membre, pentru a consolida coeziunea economică şi socială. În cadrul acesteia, Fondul de coeziune ocupă un rol deosebit de important pentru regiunile cele mai sărace şi slab dezvoltate ale UE.

SESIUNE PLENARĂ

Trebuie să încurajăm tinerii să se implice în agricultură Miercuri, 20 noiembrie, în cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European, a avut loc dezbaterea urmată de vot pe marginea Raportului referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune.

P

rintre europarlamentarii care au votat în favoarea modificărilor normelor privind plățile directe acordate fermierilor s-a numărat și Elena Băsescu: „Am votat în favoarea Raportului, deoarece consider că noua orientare a politicii agricole comune ține cont de așteptările noilor state membre. Mă bucur că Newsletter noiembrie 2013

25 »

România va avea o creștere a fondurilor agricole de 27% față de perioada anterioară.”

Eurodeputatul PPE a ținut să sublinieze „impactul ajutoarelor directe asupra creșterii rentabilității și competitivității fermelor agricole mici” și să aducă la cunoștință faptul că „exceptarea lor de la normele de mediu este binevenită pentru țara mea”.

Mai mult, Elena Băsescu a insistat și asupra problemei șomajului în rândul tinerilor, afirmând: ”Încurajarea implicării tinerilor în agricultură trebuie să rămână un obiectiv cheie. Creșterea cu 25% a plăților directe pentru tinerii fermieri în primii cinci ani de la instalare va contribui la reorientarea lor către sectorul agricol și așa s-ar putea reduce șomajul în rândul acestei

» 26

categorii.” În final, eurodeputatul român a remarcat faptul că „există în continuare decalaje mari între statele membre în ceea ce privește nivelul subvențiilor acordate” Raportul privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune a fost votat cu 576 de voturi „pentru”, 101 „împotrivă” și 11 „abțineri”. În cadrul acestuia, grupul PPE a introdus noi reguli care oferă tinerilor fermieri mai mult sprijin pentru a încuraja atât începerea cât și continuarea implicării acestora în activități agricole.

Noua PAC instituie și noțiunea de „fermier activ” asigurând faptul că numai cei cu adevărat implicați în producția agricolă vor primi sprijin

din partea UE. Fondurile disponibile vor trebui investite în vederea dezvoltării unei agriculturi ecologice, moderne și sustenabile care va furniza consumatorilor europeni alimente de calitate superioara si va contribui la protecția mediului înconjurător.

Un alt aspect important este reprezentat de faptul că statele membre vor avea posibilitatea de a transfera până la 25 % din pachetul lor financiar național pentru plăți directe (primul pilon) în pachetul lor financiar pentru dezvoltare rurală (al doilea pilon). În ceea ce privește pilonul II, politica de dezvoltare rurală, statele membre vor continua să își conceapă propriile programe multianuale în funcție de pachetul de măsuri disponibile la nivelul UE, pentru a răspunde necesităților pe care

”

Încurajarea implicării tinerilor în agricultură trebuie să rămână un obiectiv cheie. Creșterea cu 25% a plăţilor directe pentru tinerii fermieri în primii cinci ani de la instalare va contribui la reorientarea lor către sectorul agricol și așa s-ar putea reduce șomajul în rândul acestei categorii.”

Elena Băsescu

le-au identificat în propriile zone rurale.

Din Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala , tinerii fermieri vor putea beneficia de o combinație de măsuri ce include granturi pentru instalare (până la 70 000 euro), investiții generale în active fizice și servicii de formare și de consiliere.

De asemenea micii fermieri vor fi stimulați prin intermediul unor granturi pentru începerea unei afaceri de până la 15 000 de euro pentru fiecare fermă de dimensiuni reduse, iar restructurarea exploatațiilor agricole este în continuare sprijinită.

Nu în ultimul rând, statele membre vor trebui să cheltuiască cel puțin 30% din fondurile lor de dezvoltare rurală pentru anumite

măsuri legate de gestionarea terenurilor și combaterea schimbărilor climatice.

Agricultura a fost domeniul pentru care s-a prevăzut aplicarea unei politici comune încă din primele etape ale construcţiei europene. În 1984, PAC a reprezentat 72% din bugetul UE, în 2011 43%, iar acest trend descendent va continua şi după 2014 (bugetul total pentru PAC va fi cu 15% mai mic în 2020 decât a fost în 2013). În UE există 12 de milioane de fermieri. Agricultura și sectorul agriolimentar cumulează un procent de 6% din PIB-ul UE, cu 15 de milioane de întreprinderi şi 46 milioane de locuri de muncă.

Politica Agricolă Comună (PAC) este fundamentată pe principiile pieței unice, preferinței comunitare

şi solidarităţii financiare.

Reforma acestei politici abordează viitoarele provocări pentru agricultură și zonele rurale urmărind îndeplinirea obiectivelor PAC: producția alimentară viabilă, gestionare durabilă a resurselor naturale și a mediului înconjurător, precum și dezvoltarea teritorială echilibrată.

PAC rămâne bazată pe doi piloni, care utilizează instrumente complementare: pilonul I - acoperă plățile directe și măsurile de piață, oferind fermierilor din UE un ajutor anual pentru venitul de bază și sprijin iar pilonul II acoperă dezvoltarea rurală, oferind statelor membre un cadru comun pentru elaborarea și cofinanțarea unor programe multianuale.

Newsletter noiembrie 2013

27 »

SESIUNE PLENARĂ

» 28

Elena Băsescu, mesaj către ţările UE: „Nu mai transformaţi romii în temă de campanie electorală!”

Parlamentul European a votat miercuri, 20 noiembrie, Raportul referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul social european.

Ș

omajul și ratele în mod constant ridicate ale sărăciei impun luarea de măsuri la nivelul UE și la nivel național. În acest sens, Fondul social european (FSE), unul dintre fondurile structurale ale UE, este principalul instrument financiar care finanțează ocuparea forței de muncă din statele membre și promovează coeziunea economică și socială.

Elena Băsescu a intervenit în dezbaterea privind FSE, susținând Raportul, precum și „impunerea unei alocări de minim 20% din Fondul social european pentru incluziunea socială și combaterea sărăciei.”

Eurodeputatul PPE a ținut să revină asupra unei probleme stringente, afirmând că: „România, ca și alte state, are o problemă legată de integrarea

populației de etnie romă. Deși statele membre au adoptat strategii în domeniu, progresele se lasă așteptate, pentru că avem nevoie de mai multă coordonare între autoritățile naționale.”

Susținând și de această dată protecția drepturilor minorităților, Elena Băsescu a subliniat că „în loc să folosim etnicii romi ca temă de campanie, ar trebui să ne concentrăm pe rezolvarea problemelor cu care ei se confruntă. Utilizarea eficientă a Fondului social european pentru proiecte interguvernamentale în domeniul educației sau sănătății poate aduce mai multe rezultate decât abordarea problemei la nivel național.” În final, eurodeputatul român a ținut să sprijine ideea conform căreia strategiile naționale de incluziune a romilor trebuie să descrie în detaliu contribuția FSE la integrarea populației de etnie romă.

Minimul alocării pentru FSE din cadrul finanţării pentru politica de coeziune este de 23,1%. În afara alocării a 20% din resursele FSE alocate fiecărui stat membru în vederea combaterii sărăciei prin integrarea pe piața muncii,

vor fi sprijinite, de asemenea, eforturile de combatere a şomajului în rândul tinerilor; cel puţin 3 miliarde de euro din acest fond vor fi alocate pentru implementarea ‘Garanţiei pentru tineret’.

De asemenea, FSE va aduce o contribuție valoroasă la alte priorități importante ale Strategiei Europa 2020, cum ar fi consolidarea investițiilor în cercetare și inovare, îmbunătățirea accesibilității și a utilizării tehnologiilor informației și comunicațiilor, creșterea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii, sprijinirea trecerii la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, protecția mediului și promovarea utilizării durabile a resurselor.

Textul Raportului a fost votat cu 579 de voturi „pentru”, 33 „împotrivă” și 72 de „abțineri”.

Newsletter noiembrie 2013

29 »

SESIUNE PLENARĂ

Noi oportunităţi pentru întreprinderile din Uniunea Europeană

Parlamentul European a aprobat joi, 21 noiembrie, primul program dedicat exclusiv sprijinirii întreprinderile mici și mijlocii.

P

romovarea accesului la finanțare și încurajarea unei culturi antreprenoriale, inclusiv crearea de noi întreprinderi, reprezintă aspectele principale ale programului de sprijin financiar numit COSME și inițiat de Comisia Europeană. În concordanță cu Strategia Europa 2020, programul este conceput pentru a crea condițiile de dezvoltare a întreprinderilor europene și pentru a asigura că IMM-urile sunt capabile să profite pe deplin de potențialul enorm al pieței unice, precum și pentru a le încuraja să privească dincolo de aceasta.

Cu un buget de 2,1 miliarde de euro pentru perioada 2014

» 30

– 2020, programul COSME este un instrument de finanțare care continuă în mare parte activitățile desfășurate în cadrul actualului program pentru competitivitate și inovare (CIP). Noul program vizează în special antreprenorii, mai ales cei de la nivelul IMMurilor, care vor beneficia de acces mai ușor la finanțarea afacerii lor, cetățenii care doresc să desfășoare activități economice independente și care se confruntă cu dificultăți în a înființa sau dezvolta propria afacere și nu în ultimul rând autoritățile statelor membre, care vor fi mai bine sprijinite în eforturile lor de a elabora și pune în aplicare o reformă eficientă a politicilor de profil. În opinia Elenei Băsescu ”IMM-urile reprezintă coloana vertebrală a economiei europene, deoarece ele asigură marea majoritate a locurilor de muncă.” Eurodeputatul a ţinut totuşi să îşi exprime îngrijorarea în ceea ce priveşte

accesul acestora la finanţare, făcând referire la cel mai recent sondaj făcut public de către Comisia Europeană şi Banca Centrală Europeană conform căruia „o treime din IMMurile chestionate nu au reuşit să obţină finanţare în anul 2013.” În urma acestui semnal de alarmă, eurodeputatul român este de părere că alocarea a peste jumatate din bugetul total COSMO în vedea facilitării acesului la finanţare „este o măsură care va imbunătăţi considerabil această situaţie”. În afara procentului de 60% care va fi dedicat finanţării, împrumuturilor şi garantării, 21,5% din bugetul programului se alocă pentru promovarea accesului pe piață a IMM-urilor iar 11% îmbunătățirea condițiilorcadru pentru acestea.

Aceste măsuri vor contribui, printre altele, la reducerea sarcinilor administrative inutile și a birocraţiei.

Elena Băsescu: “România îşi dezvoltă capabilităţile de apărare prin scutul anti-rachetă de la Deveselu” Plenul Parlamentului European a dezbătut în data de 20 noiembrie viitorul politicii europene de apărare.

dezvoltare a capabilităților de apărare”. Acest principiu este reluat și de unul dintre Rapoartele dezbătute în cadrul ședinței plenare - Raportul referitor la implementarea politicii de securitate și apărare comune.

Totodată, eurodeputatul ezbaterea are loc român a menționat că înaintea reuniunii Consiliului European “România este pe cale să din decembrie, care va avea ca realizeze acest obiectiv, ca urmare a inaugurării lucrărilor temă modul în care Uniunea la scutul anti-rachetă de la Europeană poate îmbunătăți Deveselu, pe 28 octombrie.” funcționarea politcii sale de În opinia Elenei Băsescu, apărare. începerea lucrărilor “este încă Discuțiile eurodeputaților o dovadă a excelentei cooperări s-au axat pe mijloacele în care cu partenerii americani statele membre pot întări fiind un rezultat concret al cooperarea în acest sector, dar Parteneriatului strategic dintre și pe felul în care Uniunea România și Statele Unite.”

Europeană poate ajunge să Așa cum se știe, scutul nu va “vorbească pe o singură voce” asigura protecție doar pentru când vine vorba de securitate.

Principala concluzie la care s-a România împotriva unor eventuale atacuri cu rachete ajuns este că tăierile bugetare, balistice, ci pentru întreaga survenite în statele membre regiune. pe fondul crizei economice În final, europarlamentarul globale, nu trebuie să afecteze Elena Băsescu a mai precizat capacitatea acestora de a se că “modul în care România apăra. Totodată, utilizarea în contribuie la securitatea comun a resurselor aflate la dispoziție, poate reprezenta cel Uniunii nu este legat doar mai adecvat răspuns în actualul de găzduirea unor elemente componente ale scutului anticontext economic. rachetă căci prin misiunile Elena Băsescu a precizat că în opinia sa, “o politică europeană de menținere a păcii la care eficientă în domeniul apărării participă soldații români și, trebuie să pornească de la o uneori, sacrificiul lor, România

D

a demonstrat că este un partener credibil.”

Totodată, dezbaterea din plenul Parlamentului European a avut la bază un alt Raport referitor la sectorul apărării din UE - Raportul referitor la baza industrială și tehnologică de apărare europeană.

Acest din urmă raport, amintește despre dificultățile cu care se confruntă întreprinderile din domeniul apărării, pe fondul tăierilor bugetare și diminuării cererii.

De asemenea, sunt propuse soluții care să faciliteze procedurile de achiziții publice transfrontaliere dar și sprijinirea cercetării și inovării sectorului.

Elena Băsescu a susținut prevederile textului adoptat de către Parlamentul European, precizând că “în România numărul de angajați din industria apărării a scăzut foarte mult, în ultimii ani”.

Totodată, eurodeputatul a criticat intenția actualului guvern de a începe o nouă restructurare a sectorului, fapt ce va conduce, în opinia sa, la noi disponibilizări.

Cele două rapoarte au fost aprobate de către Parlamentul European cu o largă majoritate în ședința plenară din data de 21 noiembrie.

Newsletter noiembrie 2013

31 »

CONTACT BRUXELLES Parlement européen: Bât. Altiero Spinelli, 05F247, 60, rue Wiertz / Wiertzstraat 60, B-1047 Bruxelles/Brussel Tel: +32(0)2 28 45908, Fax: +32(0)2 28 49908

STRASBOURG Parlement européen: Bât. Louise Weiss, T08044, 1, Avenue du Président Robert Schuman, CS 91024, F-67070 Strasbourg Cedex Tel: +33(0)3 88 1 75908, Fax: +33(0)3 88 1 79908

www.ebasescu.ro Email: elena.basescu@europarl. europa.eu Facebook: ElenaBasescuOficial Twitter: @Elena_Basescu