DUNGHA
GRIURI
2 CENTS ABOUT ROMANIA
Tii minte ca acum ca va ani erau betoane in acel loc? Acolo unde sunt cei doi uriasi! Sunt pasii nostri care improspateaza peisajul urban. Lipsi de culoare traim o poveste parca indruma de cineva care ne urmareste din umbra ďŹ ecare miscare. Suntem noi cei care ne miscam pe strazile orasului. As ďŹ indemnat sa spun ca am ajuns marionete. Incercam sa ne aliniem cu standardele de peste hotare insa doar in anumite privinte. Mai suntem inca pestri si vom mai ďŹ mult mp de acum inainte.
Poves le exista! Exista pentru ca existam si noi. In orice colt construc ile capata o culoare care poate fi confundata cu strada, bordurile ce le imprejmuiesc. Parca ar fi de acolo de cand lumea! Facem excep i doar atunci cand avem iarna cu zapada. Locuim in spa i inguste, poate din ce in ce mai inguste, ne ingramadim pe metru patrat, ne coloram gardurile, pere i, usile si totusi pasim printre betoane, pietre, caini… Oricat de primitor ar fi spa ul in care traies si i desfasori ac vitatea, fie acasa sau la birou, trebuie sa te deplasezi prin praf, san ere, aglomera a zilnica a orasului, zgomotul si fumul masinilor care se inmultesc in fiecare zi, galagia boxelor de la terasele care apar vara in mijlocul strazii si blocheaza caile de acces, zumzetul oamenilor care te inconjoara.
Deja este creata o imagine poate un s l de viata urban pe care nu il vom schimba niciodata. Ma tot intreb daca merita sau daca avem puterea sa schimbam ceva. Cu ute peste cu ute. Locuri de munca asemanatoare cu spa ile amenajate pentru cobai. Aproape ca ai totul langa ne. Apa, cafea, cola, sandwich, imprimanta, scaun cu ro amprentat pentru a evita efortul de a te mai ridica des... mai trebuie ceva? Sport? Cine spune ca trebuie sa ai o viata relaxanta, un program de munca bine stabilit, un salariu pe masura muncii... Daaaaaaa! Nu mai exista asa ceva, serviciul devine viata iar viata devine serviciu. Ratele sunt rate, masinile sunt masini, oamenii sunt... uneori oameni.
Totdeauna soarele rasare din aceeasi direc e. Poate pu n mai la stanga sau la dreapta. Exista si asta ne face dimineata mai fericita. Unora, poate la to . Cumperi un bilet cu o calatorie (doua sunt prea multe, este posibil ca seara sa te intorci cu un/o coleg/a cu masina, sa mergi cu metroul sau poate pleci in delega e si te urci direct in tren, avion s.a.m.d.), mergi in sta e sa astep un tramvai mai gol. Tramvaiul asta este ca si cafeaua dimineata, parca te relaxeaza, te urci! Dum‐dum, dum‐dum, dum‐dum ai ajuns la sta a care trebuie sa cobori. Doua trepte, inalte ce‐i drept, es iar cu picioarele pe pamant. Trecerea de pietoni daca nu ai intarziat, un covrig poate doi, o s cla cu apa si pases ca un somnambul printre pet‐urile de bere, coji de seminte, mucuri de gari ramase peste noapte de la cei care joaca un remi atunci cand lumea doarme.
Sky Tower “Afaceri la cote inalte” ‐ tlu mare colorat intr‐o revista. “Sky Tower va redefini nu numai profilul cladirilor de birouri din Romania, ci si mediul de lucru op m...” I dai seama ce imbulzeala va fi pe Bulevardul Barbu Vacarescu in momentul in care este gata cladirea. Din bulevard va deveni alee. Parcarile nu ajung niciodata la as el de cladiri de birouri. In imediata apropiere se mai afla o cladire de birouri in momentul acesta fiind cea mai inalta de pe acest bulevard si trotuarele sunt ocupate de masinile angaja lor. Ce sa mai vorbim de un mediu de lucru op m, nu vreau acum sa comentez cele spuse pana la finalul lucrarii insa din experienta op m inseamna omul si metru patrat inconjurat de etajere. De curand am fost in sediul unei ins tu i, sediu nou din s cla pe exterior, dragut. Intri si astep li ul mai bine de 5 minute, te rogi sa nu ramai blocat pentru ca se intampla foarte des iar daca se intampla i trebuie masca de oxigen al el te sufoci pentru ca nu are ven la e, ajungi la des na e, se deschid usile intr‐o camera ingusta unde mai asteapta 5 persoane, nu po sa iesi din li de ele, se inchid usile, le deschizi, iese o persoana din camera, cobori din li , astep sa se urce cele 4 ramase sa po deschide usa spre un culoar central care se desfasoara in jurul celor doua li uri, persoana a cincea care a iesit din camera mai trebuie sa faca un tur de hol sa ajunga inapoi la li si poate are norocul sa coboare in urmatoarea jumatate de ora. Pe hol nu se poate deplasa persoanele decat daca formeaza un trenulet. Op m!
De foarte multe ori copacii si iarba din spa ile libere dintre blocuri sunt inlocuite de construc i din ce in ce mai ingenioase. Verdele dispare pe nesim te din peisaj, poate prea repede ca sa ne putem da seama. Si daca am realiza suntem atat de mici si nepu nciosi incat orice efort de a opri expansiunea colosilor dar mai ales a dughenelor este neinsemnata. Nu mai exista nimic important astazi dacat banii. Suntem condamna sa traim intre betoane doar pentru bani. Nu de foarte multe ori am observant cazuri cand familii intregi fug de oras pentru totdeauna gasind linistea necesara armoniei si relaxarii in comunita mai mici gen sate.
S i cat vei pla pentru un apartament nou daca il gases liber. Mul si‐au dorit un camin pentru care a pla t aproape pretul integral insa lucrarea intarzie sa fie finalizata. Cazurile se inmultesc cu fiecare zi in orase diferite. Se sriu poves si se trag semnale de alarma la tv si prin presa scrisa dar mul mea este surda, parca nu vrea sa le auda. Este un tren care trece prin gara fara oprire nu este personal, nici accelerat a fost doar un marfar.
Crem, verde, portocaliu, maro, gri, roz, bleu, structurata, lavabila, vopsea in ulei, lac, bait, beton, ipsos, trafale , cabluri, antene, aparate de aer condi onat, ven latoare, termopane, cornier, fiare, cearceafuri, paturi, chilo , ciorapi, prosoape, fuste, pantaloni, tricouri, pijamale, tocanita, mici, supa de rosii, caltabos, jaluzele, perdele, lustre, aplice, spoturi, cu i, dulapuri, gale , ves are, butoaie, borcane, muraturi, ligheane, lemne, pisici, caini, papagali, scari, vecini, administratori, presedin , muncitori, ingineri, doctori, preo , jardiniere, ghivece, flori, ferestre, geamuri, muraturi, iedera, tablouri, colante, afise, sfori, carlige, pliante, cu i postale, picaturi de apa rece, scurgeri, cleme, cuie, dibluri, lanturi, site, termometre, saltele, plase de tantari si alte gaze, reflexii, reflec i.
Sky Tower
Lucrurile se intampla chiar daca greu se misca ceva. In ďŹ ecare an se izoleaza cateva blocuri dar la cate sunt in Bucures si in acest ritm vor mai avea de munca copii, nepo i si stranepo i nostri. Suntem bucurosi ca vor avea un loc de munca sigur aici in tara. Dar si lucrarile astea se fac dupa bugetul ďŹ ecaruia. In func e de cocosei pe unul il vopseste, pe altul doar il tencuieste, unul il manjeste...
Atmosfera boema! Daca nu ai ocazia sa i vezi vecinul in cursul zilei sa il intalnes pe strada nu are nici o sansa sa scape de ne, stai geam in geam doar. Aici po respira orice de la mirosul fructelor si aromele mirodeniilor pana la cele mai delicate preparate culinare numai aer nu. Te transformi intr�un fel de Ratatouille, soarece de bloc. Te mai intrebi de ce merg oamenii cu nasul pe sus sau de ce mul stau cu capul plecat. Mai trebuie sa gasim un raspuns la aceste manifestari? Nu! Cei de la parter privesc in sus sau in fata iar cei de la etaj privesc in jos sau in fata. Simplu! Reiese ca mai mult de 80% din popula a orasului traieste la bloc la etaj iar 20% la casa sau la parterul blocurilor.
Raritate, ploua seara in oras. Vorbesc acum pros i pentru ca sunt 40 de grade afara de cateva zile. Te topes ! Indiferent ca e zi sau noapte atmosfera este la fel de fierbinte. Acum inteleg eu de ce in unele reclame spune “Sunt fierbinte! Suna‐ma!”. Sta mult in soare, pe trotuar, in sta a de autobuz, face transfer de caldura si delireaza, crede ca tu lucrezi la aer condi onat si‐ai avea posibilitatea sa‐ foloses buteliile cu freon. Tu nu ai observat in jurul tau ca aceste cazuri se inmultesc?
Fie ca te afli in oras sau la marginea orasului gri‐ul te urmareste la fiecare pas. Sunt pajis incercuite de depozite, fabrici micute, remorci, ves tele magazine pe ro de la MIC.RO... Atmosfera la fel de incinsa si un aer parca mai greu decat in oras. Nu exista refugiu, cel pu n in cazul de fata, unde sa sim ca respiri un alt aer. Aici este o stana unde zabovesc peste 60 de oi. De cate ori trec privesc, traficul i permite sa urmares minute intregi ce sa intampla in respec va zona. Sunt oi care stau gramada, niciodata nu am vazut liber tarcul care delimiteaza zona verde de pamantul in care traiesc. Oare laptele, branza sau alte produse ce ies pe poarta acestei stani sunt sanatoase? Imi aduc aminte ca in zona asta era o fabrica, parca Neferal.
Uite de unde se naste gri‐ul. Totul este uscat, atat cat po vedea dintr‐o privire dar de ajuns cat sa iasa in evidenta o mica afacere pe un pamant ie in, nefer l (bine nu intra in discu e faptul ca in vremurile apuse ale sec XX nu exista metru de pamant necul vat cu grau, orz, ovaz, floarea soarelui, porumb, rapita, morcovi, rosii ‐ cam astea erau plantele ce imprejmuiau orasul) creat special pentru as el de jocuri de culise. Nu imi aduc aminte sa fi vazut miscare in zona ori de cate ori am trecut, iar eu trec cel pu n o data pe saptamana prin zona.
Frumoasa tara, cu excep a cascadelor nu cred ca ne lipseste nimic. Avem cate pu n din ďŹ ecare. Mai prost stam la capitolul sosele. Sunt zone in care te po deplasa lejer in limitele admise si zone in care mpul parca sta pe loc. Nu exista zi in care masinile ce vin de la Sibiu sepre Sebes sau in sens invers sa nu formeze coloane kilometrice. Intotdeauna trebuie sa ďŹ i prega t pentru aceasta trecatoare, un picnic la iarba verde nu face rau nimanui. Sa nu te gandes ca stand trece coloana si vei merge mai lejer.
Un viciu care a cuprins intreaga omenire. Sunt pu ne persoanele care nu au incercat cel pu n odata din savoarea unui fum de gara. Pretul creste, valorile sunt constante sau depasesc de ďŹ ecare data vanzarile in compara e cu celelalte produse dintrâ€?un market. Un produs care isi face sim ta prezenta in orice afacere bazata pe comert dar care nu poate sa intre na nici cheltuielile pentru serviciile de salubrizare. Tu ai calculat vreodata ca bani arunci in ďŹ ecare an pe aceasta placere? Dar oare este placere?
O imagine deasupra orasului, atat cat permite cladirile din zona. La inal me. Privim in jurul nostru. Adie vantul. Parca este mai hotarat decat daca il astep de pe trotuar. O cafea ďŹ erbinte, o gara. Doar atat, ramanem aceeasi oameni care populam zidurile ce ne inconjoara. Traim indiferent ce se intampla in jurul nostru. Situa ile limita le intampinam cu to i dar in ul ma perioada din ce in ce mai frecvente. Tot mai avizi de frumos, de aer, de miscare, de peisaje...