Studiul de evaluare a necesităților de instruire ale tineretului la lansarea și dezvoltarea unui

STUDIUL DE EVALUARE A NECESITĂȚILOR DE INSTRUIRE ALE TINERILOR PENTRU LANSAREA ȘI DEZVOLTAREA UNUI START-­‐UP

PROFILAREA AMBELOR CATEGORII: POTENȚIALI ANTREPRENORI ȘI ANTREPRENORI ACTUALI PERCEPEREA DIFICULTĂȚILOR DE LANSARE A AFACERII NECESITĂȚI ÎN PRIVINȚA INSTRUIRILOR

Dumitru Slonovschi General Director

Tel: +373 794 67559 Tel: +373 22 854384

Email: d.slonovschi@consulBng.md Web: www.consulBng.md

Columna 86 street, 3rd floor MD2012, Chisinau Republic of Moldova

Octombrie, 2015

CUPRINS:

1. METODOLOGIA CERCETĂRII ……………………………………………………………………. 3 2. INTENȚIA DE A CREA O AFACERE ……………………………………………..…………….. 5 Dumitru 3. Slonovschi BARIERE ÎN CALEA ANTREPRENORILOR…………………………………………….…… 11 General Director 4. INSTRUIRI…………………………………………………………………………..................….. 14

Tel: +373 794 67559 5. 2P2 LECAREA PESTE HOTARE …………………………………………………………..………… 16 Tel: +373 854384

CONCLUZII …………………………………………………………………………………..……….. 21 Email: 6. d.slonovschi@consulBng.md Web: www.consulBng.md

Columna 86 street, 3rd floor MD2012, Chisinau Republic of Moldova

Metodologia cercetării 3 Scopul: Evaluarea necesităţților 4nerilor la momentul lansării unei afaceri.

Obiec4ve:

– – – – – – – –

Măsurarea dorinţței de pornire a afacerii; Determinarea domeniilor preferate de lansare a afacerilor; Iden4ficarea necesităţților de instruire, instrumente preferate și forme de predare; Determinarea domeniilor de instruire; Iden4ficarea specialiș4lor solicitaţți pentru instruire; Determinarea problemelor de bază pentru o afacere sustenabilă; Iden4ficarea beneficiilor de a rămâne în ţțară și de a deschide o afacere; Evaluarea a4tudinii faţță de forma de ac4vitate a unui co-­‐working.

Metodologia de cercetare.

Pentru a a4nge obiec4vele stabilite, au fost u4lizate două metode de cercetare.

Cercetarea can*ta*vă.

A fost realizat un sondaj, aplicat la două grupuri-­‐ţțintă.

Persoane fizice. A fost elaborat un eșan4on de 500 de persoane fizice reprezenta4v naţțional, cu scopul de a obţține incidenţța (cota) persoanelor care își doresc deschiderea unei afaceri, a persoanelor care deja deţțin o afacere și a celor care nu se gândesc la iniţțierea unei afaceri. Eșan4onul total al persoanelor care se gândesc la lansarea unei afaceri și care se încadrează în limita de 16-­‐29 de ani este de 250 de respondenţți. AsVel, după ce au fost efectuate 500 de interviuri cu persoanele 4nere, indiferent de statutul de antreprenor, s-­‐au mai făcut tot atâtea interviuri câte au fost necesare pentru a a4nge cifra de 250 de interviuri cu potenţțiali antreprenori.

Persoane juridice. Culegerea datelor s-­‐a făcut pe un eșan4on de 250 de persoane care au deschis o afacere de maximum cinci ani și care se încadrează în grupa de vârstă de la 16 la 29 de ani. Toţți respondenţții au o afacere înregistrată oficial.

Metodologia cercetării 4

Cercetarea calita*vă

A fost aplicată metoda focus grup. Focus grupul reprezintă o discuţție cu 8-­‐10 persoane, care presupune adresarea unor întrebări de către moderator, în baza unui ghid de interviu. Această metodă are ca scop iden4ficarea opiniilor par4cipanţților cu referire la un anumit subiect.

În cadrul cercetării au fost realizate 4 focus grupuri. Grupurile-­‐ţțintă sunt 4nerii care deţțin o afacere, cei care se gândesc la iniţțierea unei afaceri în 4mpul apropiat și persoane care ac4vează în anumite organizaţții ce au la bază oferirea unor 4puri de instruiri 4nerilor care doresc lansarea unei afaceri.

Focus grupurile au fost realizate atât în Chișinău (3 focus grupuri: 4neri antreprenori, potenţțiali antreprenori și persoane specializate în instruiri), cât și în Bălţți (potenţțiali antreprenori).

Abrevieri:

FG= focus grup AA= actualii antreprenori PA= potenţțialii antreprenori

Culoarea gri de pe fondalul graficelor semnifică faptul că figura în cauză se referă la segmentul AA.

Cercetarea a fost comandată de către echipa fondatorilor I.P. Acceleratorul de Inovaţții și Antreprenoriat DreamUps și efectuată din grantul oferit de către Ministerul Tineretului și Sportului. Cercetarea a fost executată în septembrie-­‐octombrie 2015 de către Magenta Consul*ng.

Intenția de a crea o afacere

Intenția de a crea o afacere 6 Nu au intenţția de a deveni antreprenori: • 61% sunt femei • 63% sunt din mediul rural • 17% s-­‐au gândit la iniţțierea unei afaceri, însă s-­‐au răzgândit

Au intenţția de a deveni antreprenori: • 6% deja sunt antreprenori, 0,4% mai planifică o afacere nouă; • 7% au început proceduri de înfiinţțare; • 9% au o intenţție slabă și nu și-­‐au ales un domeniu anume; • Ceilalţți au o intenţție destul de puternică.

• În rândul acestor 4neri sunt mai mulţți bărbaţți decât femei.

• Mai multe persoane cu studii superioare sau superioare nefinalizate decât persoane cu alt nivel de studii.

• 49% dintre potenţțialii antreprenori sunt din mediul urban, faţță de 37% în cazul persoanelor care nu au intenţții de antreprenoriat.

• Tinerii sunt suficient de siguri în privinţța planurilor pe care le au: 44% sunt foarte siguri că vor reuși și 39% -­‐ mai puţțin siguri.

Tinerii, rudele cărora au o afacere, sunt mai siguri în privinţța succesului intenţțiilor lor. Bărbaţții sunt mai siguri decât femeile, persoanele care au studii profesionale sau superioare sunt mai sigure decât cele care au doar diploma școlară. Tinerii vârsta cărora se apropie de 30 de ani sunt mai siguri decât cei cu vârsta de 16-­‐20 de ani. Persoanele cu venituri mai mari sunt mai sigure decât cele cu venituri mai mici.

N=500 respondenți

Domeniile de acBvitate care îi interesează pe Bneri 7

•

Domeniile care trezesc cel mai mare interes din partea 4nerilor sunt: agricultura, comerţțul și prestarea serviciilor.

•

În mediul rural, agricultura a acumulat 29%, în comparaţție cu 14% în cazul 4nerilor din orașe, comerţțul -­‐ 27%, în comparaţție cu 12% în mediul urban.

•

În schimb, serviciile atrag mai mult 4nerii din mediul urban – 20%, faţță de 13% în cazul 4nerilor din mediul rural.

Sănătatea și asistenţța socială, ac4vităţțile financiare și de învăţțământ sunt mai atrac4ve pentru 4nerii din orașe.

•

Agricultura pare a fi mai interesantă bărbaţților (26%, faţță de 17% în rândul femeilor), bărbaţții sunt mai interesaţți de ac4vităţțile financiare (+ 7 p.p., faţță de femei) și IT (+ 5 p.p.).

•

Comerţțul atrage mai multe femei (+6 p.p., faţță de bărbaţți), la fel și prestarea serviciilor (+4 p.p.).

N=254 respondenți

Cine sunt Bnerii antreprenori care deja au o afacere înregistrată?

8 Antreprenorii actuali

•

24% au un membru al familiei apropiat care a fondat o afacere, iar7% au rude mai îndepărtate care au o afacere.

•

Sunt mai mulţți bărbaţți.

•

Fiecare al patrulea a lucrat peste hotare.

•

Marea majoritate au studii superioare care le-­‐au obţținut în Moldova.

•

Majoritatea sunt din orașe.

N=257

Ce fel de companii înregistrate aparțin Bnerilor antreprenori?

9 Antreprenorii actuali

•

Marea majoritate sunt SRL.

•

Două treimi sunt companii care nu sunt plă4toare de TVA.

•

Fiecare a patra se ocupă de comerţț.

•

Majoritatea se află în orașe.

•

Majoritatea au doar clienţții locali.

N=257

MoBvația pentru a deschide o afacere 10

Se pare că tânărul antreprenor are o mo4vaţție suficient de complexă în crearea unei afaceri noi, însă ”dorinţța de a inves4 banii” este mai puţțin relevantă pentru el.

Potențiali antreprenori

Antreprenorii actuali

15. În ce măsură următoarele afirmații descriu moBvația dvs. de a deschide o afacere?

1= nu mi se potrivește 4 = mi se potrivește absolut

N=254

N=257

Bariere în calea antreprenorilor

Bariere în calea deschiderii unei afaceri 12 Potențiali antreprenori

De ce credeți că nu veți reuși?

De ce credeți că veți reuși?

Tinerii care au dubii că le va reuși lansarea unei afaceri argumentează nesiguranţța în primul rând prin insuficienţța banilor. În rest, barierele se împart în cele care pot fi soluţționate de către potenţțiali antreprenori și care depind de ei, precum și cele care nu depind de ei: situaţția economico-­‐poli4că din ţțară, birocraţția, corupţția, impozitele mari. Pe de altă parte, cei care sunt siguri în privinţța succesului, argumentează încrederea lor prin faptul că dispun de capacităţțile necesare, dar și au bani suficienţți.

12. De ce nu sunteți sigur că vă va reuși? (întrebarea cu răspuns deschis)

N=116

12. Ce anume vă inspiră încrederea că veți reuși să deschideți afacerea? (întrebarea cu răspuns deschis)

N=111

Dificultăți și soluții 13 În general, corupţția și birocraţția, la etapa deschiderii unei afaceri, îi sperie pe mulţți potenţțiali antreprenori. Insuficienţța banilor este a treia preocupare de top. Lipsa cumpărătorilor și vânzările mici se află pe locul patru în lista preocupărilor potenţțialilor antreprenori, în 4mp ce actualii antreprenori plasează această dificultate pe locul întâi, împreună cu ”imposibilitatea es4mării riscurilor iniţțiale” și ”concurenţța mare”.

Fiind întrebaţți cum au reușit să soluţționeze problemele cu care s-­‐au ciocnit, actualii antreprenori au indicat: împrumuturi, muncă, insistenţță, informare și corupţție.

Antreprenorii actuali

Fiind rugaţți să propună anumite soluţții pe viitor, 4nerii au menţționat pe primul loc ajutorul 4nerilor antreprenori, subvenţții, programe și inves4ţții, pe locul trei aflându-­‐se suges4a de a micșora impozite.

N=165 19C. Cum ați făcut fața acestor probleme?

Instruiri Â

Instruiri 15

N=254

•

Instruirile în domeniul contabilităţții și legislaţției trezesc cel mai mare interes în rândul 4nerilor care abia își planifică o afacere, din categoria ”hard skills”. Tinerii care deja au o afacere simt necesitatea cunoașterii mai multor limbi, în par4cular – engleza, germana și rusa.

•

La nivel de ”sol skills”, potenţțialii antreprenori simt necesitatea unor instruiri pe tema artei negocierilor, stabilirea relaţției cu clienţții, vânzări și modalităţți de a găsi clienţți noi. Același set de teme îi interesează și pe actualii antreprenori.

•

Instruirile prac4ce, predarea de către persoanele cu experienţță sunt considerate cele mai u4le și eficiente.

27 A. Ce modele de instruire le-­‐ați considera potrivite pentru oferirea unui suport Bnerilor din Moldova în deschiderea unei afaceri? (răspuns mul+plu) B. Care dintre aceste modalități ați încercat până acum?

C. Cum ați evalua eficiența fiecărei dintre aceste modalități pentru dvs. personal pe o scală de la 1 la 4, unde 1 – deloc eficient – nu învăț nimic așa, și 4 – foarte eficient – mai bine însușesc materialul anume asoel. + Î. 29

N=257

Plecarea peste hotare

Munca peste hotare și influența acesteia 17 Potențiali antreprenori

9. Dvs. ați lucrat vreodată peste hotare?

N=254

10. În ce măsură a influențat acBvitatea dvs. peste hotare la dorința de a deschide o afacere în Moldova?

N=87

Din 34% din totalul persoanelor care au ac4vat măcar o dată peste hotare, 74 % au declarat că această experienţță a avut, totuși, o influenţță asupra dorintei de a deschide ulterior o afacere în Republica Moldova.

Munca peste hotare și influența acesteia. Tineri antreprenori 18 Antreprenorii actuali

9. Dvs. ați lucrat vreodată peste hotare?

N=257

10. În ce măsură a influențat acBvitatea dvs. peste hotare la dorința de a deschide o afacere în Moldova?

N=63 •

Fiecare al patrulea tânăr antreprenor a lucrat cel puţțin o dată peste hotare. Din numărul celor care au lucrat peste hotare, 54% au indicat că experienţța lor din străinătate i-­‐a influenţțat la capitolul dorinţță de a deschide o afacere în Moldova.

•

Par4cipanţții la discuţțiile focus grupului susţțin că multe persoane care au ac4vat peste hotare investesc ulterior într-­‐o afacere în Moldova, însă sunt și persoane care cheltuiesc toţți banii câș4gaţți doar pe scopuri de consum (procură imobil, mașină, fac reparaţție) în loc să îi investească, după care se reîntorc peste hotare la muncă.

Plecarea peste hotare și moBvația de a rămâne 19 Potențiali antreprenori

24. Dvs. luați în calcul plecarea peste hotare cu scopul de a deschide o afacere/de a deschide o afacere nouă?

N=254

MoBve de a rămâne Doritori de a rămâne

26. Indicați care sunt 3 cele mai importante moBve pentru a deschide o afacere în Moldova – 3 beneficii de a deschide o afacere în Moldova? (răspuns deschis)

Doritori de a pleca

25. Care sunt 3 cele mai importante moBve care v-­‐ar determina să rămâneți să desfășurați o afacere în Republica Moldova? (răspuns deschis)

N=54

Plecarea peste hotare și moBvația de a rămâne. Tineri antreprenori 20 Antreprenorii actuali 24. Dvs. luați în calcul plecarea peste hotare cu scopul de a deschide o afacere/de a deschide o afacere nouă?

Doritori de a rămâne

26. Indicați care sunt 3 cele mai importante moBve pentru a deschide o afacere în Moldova – 3 beneficii de a deschide o afacere în Moldova? (răspuns deschis)

MoBve de a rămâne

N=210

N=254

Doritori de a pleca

25. Care sunt 3 cele mai importante moBve care v-­‐ar determina să rămâneți să desfășurați o afacere în Republica Moldova? (răspuns deschis) N=47

Concluzii

Concluzii 22 Concluzii generale •

Marea majoritate a 4nerilor din Republica Moldova cel puţțin analizează opţțiunea de lansare a unei afaceri. Mai multe persoane se dezamăgesc, pierd încrederea în forţțele proprii, nefiind susţținuţți de familie și renunţță la idee. Mai mulţți respondenţți au menţționat și lipsa susţținerii din partea statutului.

•

Agricultura rămâne a fi un domeniu pe care suficient de mulţți 4neri îl văd drept perspec4vă.

•

Se observă că nu există o discrepanţță foarte semnifica4vă între medii din punct de vedere al dorinţței de a înfiinţța o afacere, deși totuși persoanele din mediul rural sunt mai puţțin interesate de crearea unei afaceri. În același 4mp, bărbaţții sunt mai predispuși spre deschiderea unei afaceri decât femeile.

•

Există percepţția că 4nerii din capitală sunt privilegiaţți, fiindcă au mai multe posibilităţți de instruire, acces la mai multe programe de susţținere decât 4nerii din alte localităţți.

•

Pentru 4nerii, crearea afacerii nu este o modalitate de a inves4 bani, mai curând este un mijloc de a obţține independenţță financiară și de autorealizare.

•

Unii 4neri văd perspec4va în dezvoltarea businessului în suburbii, în mediul rural, unde concurenţță este mai slabă.

•

Tinerii care au intrat în categoria potenţțialilor antreprenori nu sunt suficient de siguri în privinţța planurilor proprii. Analizează situaţția din perspec4va unui potenţțial angajat, dar nu din perspec4va viitorului antreprenor. La moment, planurile lor sunt ghidate de beneficiul financiar, ei ar putea renunţța și la ideea de afacere dacă vor considera că ar putea obţține un venit mai mare prin alte 4puri de ac4vităţți decât antreprenoriatul (spre exemplu, prin plecarea la muncă peste hotare).

•

Precum s-­‐a discutat în cadrul focus grupurilor, în societate lipsește promovarea unor 4neri de succes care au reușit să obţțină rezultate bune aflându-­‐se în Moldova. Se pune accent pe promovarea succeselor 4nerilor care au plecat peste hotare și asVel, acei care rămân se simt mo4vaţți de a pleca pentru a demonstra că și ei ar putea avea succes. Însăși termenul succes pare a fi legat de plecarea peste hotare.

•

Precum s-­‐a menţționat în cadrul unui focus grup, din mo4vul poli4zării mediului de afaceri, din cauza u4lizării pârghiilor mai puţțin legale în lupta cu concurenţță, mediul de afaceri este perceput ca ceva murdar și neatrac4v de mai multe persoane 4nere.

Concluzii 23

Dificultăţți • Insuficienţța surselor financiare reprezintă una dintre problemele de bază pentru 4neri.

• Tinerii antreprenori sunt preocupaţți de posibila corupţție și birocraţție la etapa lansării afacerii și în perioada ac4vării acesteia. PA își fac griji că afacerea lor ar putea fi inhibată de la bun început, dacă autorităţțile locale nu ar fi de acord cu deschiderea afacerii (pe mo4ve poli4ce sau din cauza refuzului antreprenorului de a plă4 mită).

Mo4vaţția de a rămâne în Moldova și de a deschide o afacere aici • În 4mp ce o pătrime din 4nerii antreprenori și o treime dintre potenţțiali antreprenori au lucrat peste hotare în trecut, cota celor care intenţționează să înfiinţțeze/ transfere afacerea lor peste hotare este mult mai mică. Mo4vaţția de a rămâne în Moldova este: dorinţța de a fi alături de familie, casă, sen4mentul patrio4c, dar și necunoașterea limbilor străine.

Instruiri • Se observă că cel mai mare interes din partea 4nerilor este faţță de următoarele teme: bazele contabilităţții, bazele legisla4ve, fiscalitate și temele din domeniul sol skills.

• Se solicită o instruire prac4că cu explicarea aspectelor teore4ce.

• Atât potenţțialii antreprenori, cât și antreprenorii actuali în cadrul focus grupurilor au manifestat o preocupare mai mare faţță de unele instruiri predate de antreprenorii cu experienţță.

• S-­‐a pus accent pe ideea că 4nerii ar beneficia, dacă ar fi de acord, să lucreze într-­‐o companie pe bază de voluntariat, încât să reușească să înveţțe în mod prac4c cum ”lucrează” o companie.

Concluzii 24 Tinerii antreprenori și potenţțialii antreprenori ar putea beneficia în urma unor instruiri pe asVel de teme, precum: 1.

Modalităţți de finanţțare a unei afaceri nou create (cum se aplică pentru obţținerea unor credite, ce granturi există și cum ele pot fi obţținute, ce programe de stat se oferă etc.)

2.

Bazele contabilităţții și ale fiscalităţții.

3.

Aspecte juridice ale unei întreprinderi, cunoașterea drepturilor și obligaţțiilor unui antreprenor.

4.

Modalităţți de asigurare a influxului de clienţți, lucrul cu clienţții.

Odată ce 4nerii din afara capitalei se simt discriminaţți și consideră că nu au aceleași posibilităţți ca și 4nerii din Chișinău, ar fi oportună crearea unei plaVorme informaţționale care ar concentra informaţțiile necesare unui tânăr antreprenor, inclusiv informaţția despre sursele de finanţțare, programe etc. Segmentul-­‐ţțintă ar putea fi informat despre această plaVormă prin intermediul reţțelei educaţționale – ins4tuţțiile de învăţțământ profesional și superior. Luând în considerare faptul că marea majoritate a antreprenorilor dispun de studii fie profesionale, fie superioare, sistemul educaţțional este cea mai bună cale de a a4nge segmentul-­‐ţțintă.

Ar fi u4lă și o campanie de informare-­‐mo4vare a 4nerilor cu referire la crearea afacerilor. Această campanie ar putea demonstra exemplele unor 4neri care au reușit să aibă succes prin crearea unor afaceri în Moldova, în diferite domenii. Ar putea fi acoperit și subiectul temerilor – birocraţția, corupţția, lipsa de finanţțe prin prezentarea unor antreprenori 4neri care s-­‐au ciocnit de aceste probleme și au reușit să facă faţță – prin adresarea către instanţțe care i-­‐au protejat contra corupţției, prin mo4varea unor inves4tori de a-­‐i ajuta etc. Ar putea fi expus și procesul de iniţțiere a afacerii în 4mp real – pentru ca 4nerii să realizeze că acest proces nu este atât de complicat.

„STUDIUL DE EVALUARE A NECESITĂȚILOR DE INSTRUIRE ALE TINERILOR PENTRU LANSAREA ȘI DEZVOLTAREA UNUI START-­‐UP”

TINERI ANTREPRENORI ȘI POTENȚIALI ANTREPRENORI a fost efectuat de către Magenta ConsulBng, implementat de

Dreamups InnovaBon Campus cu susținerea financiară a PROFILAREA AMBELOR CATEGORII,

Ministerului Tineretului și Sportului PERCEPEREA DIFICULTĂŢȚILOR DE LANSARE A AFACERII, în cadrul Programului de Granturi 2015 Dumitru Slonovschi NECESITĂŢȚI ÎN PRIVINŢȚA INSTRUIRILOR,

General Director OPINII CU REFERIRE LA COWORKING

Tel: +373 794 67559

Tel: +373 22 854384

Octombrie, 2015 Email: d.slonovschi@consulBng.md Web: www.consulBng.md

Columna 86 street, 3rd floor MD2012, Chisinau Republic of Moldova

Studiul a fost efectuat de către Magenta Consul+ng, implementat de Dreamups Innova+on Campus cu susținerea financiară a Ministerului Tineretului și Sportului în cadrul Programului de Granturi 2015

TINERI ANTREPRENORI ȘI POTENȚIALI ANTREPRENORI

PROFILAREA AMBELOR CATEGORII, Dumitru Slonovschi General Director

Tel: +373 794 67559 Tel: +373 22 854384

Email: d.slonovschi@consulBng.md Web: www.consulBng.md

Columna 86 street, 3rd floor MD2012, Chisinau Republic of Moldova

PERCEPEREA DIFICULTĂŢȚILOR DE LANSARE A AFACERII, NECESITĂŢȚI ÎN PRIVINŢȚA INSTRUIRILOR, OPINII CU REFERIRE LA COWORKING

Octombrie, 2015

Studiul a fost efectuat de către Magenta Consul+ng, implementat de Dreamups Innova+on Campus cu susținerea financiară a Ministerului Tineretului și Sportului în cadrul Programului de Granturi 2015