Sebastian Golomoz Poeme

Sebasian GOLOMOZ

Euterpe

Atunci când închid ochii prive te cu o blânde e în eleapt Surâsul ei îmi d ok-ul Pentru a-mi angaja inima Ca purt tor de cuvânt Din spatele norilor se deschide O u c tre biblioteca de vise bucur ca un copil Care a primit o gr mad de juc rii Imagina ia m ia de mân i împreun facem un tur Al viitoarelor foste iluzii Petalele uscate de trandafir Îmi zâmbesc complice tiind c de fiecare dat Voi miza pe cartea iubirii.

Vis toarea infant

Azi plou pe interior plou cu a tept ri plou cu neîmpliniri cu o cea de cafea într-o mân i cu o carte în cealalt vis toarea infant î i preg te te visul proasp t scos din laboratorul inimii îl îmbrac în virtutea r bd rii pentru o altfel de iubire toamna cu ochi c prui o scap ca de fiecare dat de blestemul îndoielii

cu tâmpla sprijinit de amintiri pentru ea imposibilul nu-i decât o consolare a oamenilor mici visarea fiind o parte esen ial a existen ei i a împlinirilor sale care au n scut sinestezii.

(Im)pas în doi

Lacrimi mari în bu ite, vis rotund Eu în culori masculine v ascund Speran a de sub o lumin chioar

i din visul intitulat credin M-ai privit tu, angelic fiin

De soarele ar r mâne f din i Cu zâmbetul neptunian m alin i

De n-a ti s fac din furtun soare fi mai ters decât un cod de bare

n-avem convingeri deshidratate i s îi facem iubirii dreptate

Hai s ucidem t cerea ostil În cartea noastr scriind prima fil În concluzie, mutatis mutandis Via a ar putea fi, la fel ca în vis.

Mademoiselle

În diminea a blond iubita mea M-ademene te cu buze de cafea

s rut chiar f nici un motiv Uneori la modul nepersuasiv

Mademoiselle, înger indecis i rebel face capriciilor ei fidel

Azi m vrea tandru, mâine romantic ori Abstinent sentimental de-atâtea ori

Îi ia dou zile s m iubeasc Bag seama c -i place tura ruseasc

Când e perfect , când crud pacoste Dar tot o sus in mereu cu dragoste.

Zodii în dodii

În inima tavanului e-un bec Ce-anim ambi ia de Berbec

La foc discret se na te-un tezaur Mult râvnit de to i, g sit de Taur Cortina - un labirint de termeni Comploteaz cu actorii Gemeni

Ce poart la rever floarea de mac deschis spre nativa Rac

În lini tea ce-apas tot mai greu Mândria-i o carte scris de Leu

Nasc vise acorduri de vioar i poezii cu ochi de Fecioar

Tainele plutesc cu elegan Printre lumini - aripi de Balan

Pere ii poart la gât papion i trag din pip fler de Scorpion

Se-mbujoreaz cerul vis tor Sub glumele unui S get tor

sun în al inimilor horn Vorbele b trânului Capricorn

Doar pân când sose te-un c tor Ce se intituleaz V rs tor

i-atunci se ridic aburi din ce ti Cu iz de dragoste, pove ti i Pe ti.

Dedesubturi

Sub cerul blând p mântul se prezint întotdeauna cu lec ia neînv at

Sub lacrimile fierbin i ale norilor se ascund zâmbetele reci ale oamenilor

Sub umbra nucului b trân secretele stau atârnate de un fir de borangic

Sub mimetismul sentimentelor Iluziile mor una dup alta

Sub masca intransigen ei tremur un suflet r nit

Marin I. ARCU}

Muzica nu exprim[ doar afecte, ci ]i idei

Idee - un termen generic pentru diferite forme ale cunoa terii: no iune, concept. În accep ie larg , ideea se refer la un principiu, o tez cuprinz toare, o tez fundamental , concep ie, gândire, fel de a vedea... Lingvistic, termenul intr în alc tuirea unor expresii (a avea o idee, a intra la idei...), dar i în familia lexical specific .

A pune problema dac artele spa iale i temporale (poezia, muzica, pictura...) exprim idei nu este decât un veritabil truism. Desigur, poetul, artistul plastic, muzicianul, sculptorul... pornesc de la anume idei pe care le materializeaz în crea ii. Multe idei vin pe parcurs. „O idee na te sute altele.” (T. Arghezi)

În cazul artei sunetelor, art fluid , temporal , dinamic , o avalan sonor aparent de neîn eles pentru ascult torul neavizat, exprim doar sentimente, tr iri interioare sau i idei, concep ii i atitudini ale compozitorului?

Artistul polivalent Camil Petrescu declara c el „a v zut idei”, scriitorului Anton Holban, pasionat meloman, muzica „îi furnizeaz mai ales idei”, iar marele muzicolog al vremurilor moderne, George lan, în anul 1964, la Editura Muzical a Uniunii Compozitorilor din R.P.R., a publicat cartea „Gustav Mahler sau cum exprim muzica idei” - lucrare de baz în acest modest demers al nostru.

Precum muzica lui Beethoven, a lui Gustav Mahler (zece simfonii i „Cântecul p mântului”...) i a altor compozitori, se ilustreaz cu elocven capacitatea muzicii de a se ridica la înalte generaliz ri... mai ales atunci când e proiectat spre în imile cuget rii.

O p rere larg r spândit din vechime se refer la faptul c „Muzica este o art a afectelor, a emo iilor”, idee la care s-au raliat filozofii Hegel i Kant, iar Schopenhauer i Nietzsche au împins la absurd ideea con inutului intelectual-filozofic al muzicii, f când din ea esen a metafizic a întregii lumi...

În Simfonia V, în do minor, L.v. Beethoven dep te dispozi ia afectiv vag exprimând i profunde r cini în domeniul ideilor i al voin ei. „Ideea simfoniei este: prin întuneric spre lumin , lupta grea cu soarta i rezultatul victorios”. (A.N. Serov)

În esen , pe lâng latura afectiv , sentimental , evident, de neignorat, muzica exprim un act intelectual, complex, nu doar impresionist, ci i reflexiv.

E firesc ca melomanii mai pu in aviza i s nu vad în muzic decât o îmbinare de sunete care mângâie pl cut auzul i treze te anumite dispozi ii suflete ti. Fa de aceast exterioar în elegere a muzicii, titanul de la Bonn spunea: „Muzica este o revela ie mai înalt decât orice în elepciune i filozofie. Cine p trunde sensul muzicii mele va sc pa de tic lo ia în care se târ sc ceilal i oameni”.

Printre celelalte arte, muzica posed anumite însu iri obiective legate de îns i natura materialului sonor, care o fac apt pentru exprimarea unui superior mesaj spiritual. Dup Dmitri ostakovici, în func ie de gradul de cultur general i muzical , „fiecare în elege muzica în felul s u”. Universul operei deschise (Umberto Eco). La ascultarea Simfoniei VI de Piotr Ilici Ceaikovski, viziuni, idei diferite: pentru unii, momente mari, catastrof produs , ideea mor ii; pentru al ii, nici moarte, nici mormânt. E pur i simplu durerea imens , ap toare, care cuprinde sufletul alt dat luminat de speran e...

În compara ie cu literatura i pictura, care au o putere generalizatoare limitat (roman, tablou), nefiind nevoit s fac apel la fapte precise, localizate, muzica beneficiaz de o incomparabil mai mare capacitate de cuprindere. În Estetica sa muzical , Mihail Ralea men iona faptul c „muzica nu propune, ea i genereaz ”.

Prin specificul ei generalizator i interiorizat, muzica se arat neadecvat am nuntelor, ea tinzând totdeauna ca vulturul spre creste, exprimând procese esen iale i probleme majore ale vie ii suflete ti. Limpezimea sculptural a temelor lui Beethoven îl fac pe Romain Rolland, unul dintre cei mai mari exege i ai crea iei beethoveniene, spun c acestea par s exprime „drumurile mari ale spiritului uman”.

Triadei dialectice hegeliene - tez , antitez , lupta dintre ele i sinteza lor - îi corespunde forma clasic (allegro) de sonat în discursul muzical (lansarea temelor, travaliul tematic/dialogul instrumentelor, apoi coda), cu ciocnirea contrariilor într-o vie mi care ce se asociaz , în mintea noastr , cu o ac iune îndreptat spre un anumit el. Sonata, cu varianta sa orchestral simfonia, este o form muzical profund filozofic .

În acest sens, George Enescu spunea c „muzica nu este o stare, ci o ac iune, adic un ansamblu de fraze care exprim idei i de mi ri care poart aceste idei în cutare sau cutare direc ie”, cu referire special la muzica instrumental (simfonie, concert, sonat ...), f ad ugiri literare, dar, la nevoie, se apeleaz i la cuvânt (Beethoven, Wagner, Mahler...)

În leg tur cu unele simfonii ale lui Gustav Mahler, se poate observa faptul c muzica acestora este capabil s exprime mesaje direct, f s fac apel la mijloace extra-muzicale.

În Critica judec rii, Im. Kant afirma c muzica „vorbe te prin intermediul senza iilor pure, f concepte, a a încât nu poate, cum face poezia, s lase ceva pentru reflec ie”, ea este „mai degrab pl cere decât cultur ”. adar, dup Kant, poezia ocup locul cel mai înalt, a maximei capacit i de a p trunde în lumea ideilor, iar muzica f text era situat pe treapta cea mai de jos. O asemenea p rere condamn muzica la pur senzorialitate, ceea ce nu corespunde cu spiritul autentic al marii muzici.

Pentru mai mult în elegere, Simfonia V în do minor a lui L. v. Beethoven a devenit pentru toat lumea Simfonia destinului. E ade rat c ad ugirile literare în muzica programatic au însemn tatea lor pentru o mai clar exprimare a mesajului artistic.

Ideile marelui Goethe, de exemplu, au inspirat pe Liszt în Simfonia Faust i, legând aceast muzic de ceea ce tim despre poemul dramatico-filozofic al lui Goethe, identific m partea I cu Faust, partea a II-a cu imaginea Margaretei i finalul cu imaginea lui Mefistofeles;