Vorba nr 32 33

Page 1

ANUL 1 ; NR. 32-33 31 .07— 13.08 2013 32 PAGINI = 2LEi

5

1

1. PREMIEREA OLIMPICILOR 2. MINISTRUL MUNCII LA ORĂȘTIE 3 DESCHIDEREA OFICIALĂ MAGIC SPA GEOAGIU BĂI 4 CONCERT PRAGU DE SUS PE TERASA RESTAURANTULUI COROANA 5 ZIUA IMNULUI

2

4

3 1

APROZARUL DIN CENTRUL VECHI VĂ OFERĂ MARFĂ DE BUNĂ CALITATE LA PREȚURI MICI. VĂ AȘTEPTĂM!

     

NOUL MAGAZIN LEGUME-FRUCTE DIN PIAȚA „LA STADION” ROȘII 1,95 lei \ kg. VINETE 2,90 lei \ kg. ARDEI GRAS 2.50 lei \ kg. CARTOFI NOI 1,95 lei \ kg. VARZĂ 1,20 lei \ kg, PEPENE VERDE 1,00 lei \ kg. CASTRAVEȚI 1,50 LEI\KG.


de Vic Virgil Bălan

care suntem taxaţi la greu !) e în floare. am întrebat de ce unele merg, altele nu. Ştiţi ce mi-a răspuns ? Că nu există cerere de curent. Păi mai ieftiniţi-l, fraţilor !

☺☻Nu este zi lăsată de la Dumnezeu să nu ni se ofere circ la nivel naţional. De la un timp te mai şi saturi, mai ales că circul e de o calitate îndoielnică, adică… La ce să te mai aştepţi de la şefii mai mici (care e dimi☻☺ Cum s-a făcut puţină nutivul de la „şef” ?), când cei larmă, cum a apărut şi câştigătomai mari se dau în stambă ? rul la „6 din 49”. Ia băgaţi din nou roata aia de o învârteai cu ☻☺ Sărăcia şi incertitudi- mâna, bă, şmecheraşilor. Sau şi nea ne fac să fim din ce în ce acolo aveţi voi o chichiţă ? mai puţini. Sunt convins că recensământul a fost făcut în do☺☻Cei cu vârsta cuprinsă rul lelii, adică a fost o făcătură. între 60 şi 70 de ani, vă mai Uită-te pe strada ta, uită-te pe amintiţi de serialul american scara ta, uită-te în jur şi vei ve- „Lunga vară fierbinte” cu Paul dea că ne-am rărit. Şi asta nu Newman ? Ei, se vede că această mai pleacă de undeva de la nivel vară este pentru noi, românii, o naţional… vară fierbinte atât la propriu, cât şi la figurat. Au grijă ăia mai ☺☻Am fost într-o zonă în mari să ne fiarbă în suc propriu ! care energia eoliană (aia pentru

Ţara, într-o durere fără sfârşit Problemele personale m-au purtat, în această lună, a lui Cuptor, până în estul extrem al ţării. Ceea ce am văzut, ceea ce am întâlnit, m-au făcut să-mi pierd şi ultima speranţă că ţara noastră, ROMÂNIA, va mai putea găsi puterea să se salveze din această cădere prelungă şi accelerată. Bogăţiile ţării au intrat în mâinile băieţilor deştepţi, iar aceştia nu mai pot fi opriţi de la marele jaf naţional. La începuturile democraţiei, mulţi români au plecat afară, să adune un ban cu gândul să se întoarcă, să-şi investească bruma agonisită cu multă sudoare. Au venit, şi-au durat case moderne, frumoase, şi-au mai deschis şi firme, dar statul hrăpăreţ, a luat şi nu a mai oferit nimic în schimb. I-a întâmpinat cu zeci de taxe şi impozite, iar românul, săracul, nemaigăsind soluţii nici măcar de supravieţuire, şi-a luat iarăşi, lumea în cap, găsind mai multă înţelegere departe sau chiar foarte departe de ţară. Noile case în care şi-au investit banii au început să devină ruine, în ele stând bătrânii care abia îşi mai târăsc oasele cu durerea în suflet că fiii şi fiicele lor îşi vând munca prin alte părţi. Cei rămaşi, care nu mai au un dram de putere, şi-o irosesc pe nimic. Anul acesta, guvernanţii nu mai au nici un motiv să se plângă de recoltă. Plânge pământul de atâta rod, dar… întotdeauna, la noi, la români, există un „dar” care ne dă înapoi, ţăranul român nu are ce face cu grâul recoltat. Şna-

Vic Virgil Bălan

Olimpicii orăștieni premiații în ședința C.L. de către aleșii noștri. După mai multe dezbateri și amendamente, proiectul adus în fața consiliului local de către domnul consilier Dionisie BULZ își arată roadele. Joi 25.07. A.C., au fost recompensați merituoșii noștri olimpici și dascălii care i-au pregătit. Aceștia sunt elevii: FAZA NAȚIONALĂ Feurdean Alexandru Radac Anastasia FAZA JUDEȚEANĂ Anechiţei Cristian Barbu Teodora Bora Bogdan Borcan Geanina Denisa Bogdănescu Anca Dănescu Roxana Davidescu Alexandru Feurdean Alexandru Ferdeş Ana Maria Giurgiu Raul Dorel Găldău Raluca Lavinia Hristache Alexandru Igna Bogdan Nicolae Indrei Loredana Lăzărescu Bogdan Mocanu Vlad Morar Lelia Eliza Manolache Bianca Maier Aliş Maria Muntean Claudia Muntean Ruxandra Moisa Nicolae Muntean Mihaela Negru Vlad Nicula Andrei Radac Anastasia Robotin Cătălin Savu Cristina Silvestru Maria Stoica Cristina Maria Şendroiu Vlad Toncea Andrei Tomotaş Roxana Tomotaş Florina Ech. de baschetPopa C.

Ech. de fotbal-Vărzaru L. Iar dumnealor sunt merituoșii dascăli ce i-au pregătit: FAZA NAȚIONALĂ Turdean Bianca FAZA JUDEȚEANĂ Burza Viliam Braşoveanu Anca Chindea Simona Chira Adriana Doncea Florin Grădinescu Narcisa Gherman Camelia, Stăncoane V. Homorodean Cristian Ionică Monica Kadar Emilia Moş Corina Marta Rafila Mihuţ Ancuţa Popa Daniel Popa Cristina Rusu Maria Rafiliu Letiţia Sfarţ A., Vălean C. Toncea Cristina Tegla Mariana Todoran Daniel FELICITĂRII TUTUROR!

Cei care nu au fost la premiere pot sa-si panii oferă preţuri de batjocură – ridice banii de la caseria primăriei înce20 – 30 de bani pe kilogram – iar pând cu data de 01.08.2013, între oreoamenii nu vor să-şi dea munca pe le:L, Ma, Mi, V - 8.30-12.00 și 13.00nimic, rămânând veşnic datori. 15.30, Joi - 8.30- 12.00 și 13.00- 17.00 Am văzut suprafeţe imense cu solarii, unde vin şnapanii să cumpere legume pe nimic, iar pe piaţă preţurile o iau razna. Ţăranul nu are cu ce să-şi transporte marfa, iar ce poate să care, nu ştie cum să se împartă, la solarii sau la piaţă, că sunt opriţi de mafia legumelor, acei băieţi deştepţi, cu buboaie pe degete, cu cătuşe şi eşarfe (a se citi: ghiuluri, brăţări şi lanţuri), plus maşini de top. Un an mai bogat ca acesta nu a mai fost demult, porumbul şi floarea soarelui bat recordul, viile în curând vor fi de cules, dar, pentru ţăranul român, la orizont se arată nori cenuşii. În schimb, prin fruntea ţării bântuie ameninţările, şicanele, previziunile care îi sperie pe români, arestările şi multe altele, care ne trag Cine se trezeste de dimineață... Câștigă masa de prânz!!! înapoi. O teamă, mai rău ca pe In fiecare zi, la emisiunea matinala "Trezirea" de la Radio Color vremuri, s-a instalat în conştiinţa românului şi, o teamă de necunos- poți câștiga un meniu complet pentru masa de prânz la celebrele restaurante "Miorița" sau "Coroana". cut i-a intrat până în măduva oaselor şi mai departe. Mai departe ? Asculta "Trezirea" fii pe faza si Radio Color te premiază! De luni Da, mai departe ! Cei ce se vor pânâ vineri de la 7 la 9. naşte, se vor naşte cu această frică. Cu timpul vom fi învăţaţi să ne băgăm singuri pumnul în gură şi ne vom pune singuri palma la ochi. Asta se doreşte, să nu mai gândim, să nu ne mai dorim ceva anume… Ne-am pus bază în tineret, dar tineretul ne consideră depăşiţi. De fapt, aşa a fost învăţat, i s-a oferit ce i s-a oferit, iar noi nu putem avea pretenţii. Generaţia celor care la evenimentele din Decembrie’89 aveau 35-40 de ani este o generaţie pe sfârşite. De acum încolo nu ştiu cine ne va face să ne simţim ce-am fost odată. Sau poate mă înşel eu ?


ANUNŢ LICITAŢIE CONCESIONARE TEREN

Servicii medicale moderne

Pentru a rezolva în mare parte problemele de sănătate ale concetățenilor noștri, dar și cea a veniturilor către spital, administraţia locală a pus la punct un proiect prin care serviciile oferite să devină viabile şi, mai ales, aria de acoperire a investigaţiilor medicale să crească. Primul pas a fost făcut în acest sens odată cu investiţia din bani europeni menită să modernizeze şi reabiliteze ambulatoriul de specialitate din cadrul spitalului, care se speră a fi finalizat până în toamnă. Însă, concretizarea altor două proiecte va aduce pe „plus” Spitalul Municipal din Orăştie. „Am solicitat de la Bucureşti un aviz pentru a înfiinţa un compartiment de oncologie în cadrul unităţii medicale, acum ne mai trebuie şi un medic pentru Orăştie şi vom putea oferi un nou serviciu specializat şi dotat în zona noastră. Ba mai mult, în cadrul unui parteneriat public-privat ne dorim să aducem la spital un computer tomograf, care, cu îmbunătăţirile în aparatură şi infrastructură de la ambulatoriu, ar oferi servicii complete şi de maximă calitate. Dacă am reuşi înfiinţarea secţiei şi aducerea tomografului şi, prin măsurile de restructurare a personalului din aparatul administrativ în special şi a reducerii cheltuielilor, prin îmbunătăţirea serviciilor medicale, sperăm să redresăm activitatea şi să ajungem „pe plus” cu veniturile spitalului pentru a nu mai fi nevoiţi să îl mai susţinem din bugetul local”, a precizat Ovidiu Bălan primarul Orăștiei.

Canalul Morii

O investiţie care a fost dusă la bun sfârşit în acest an este reabilitarea Canalului Morii. Acesta străbate tot oraşul şi, graţie lucrărilor, a reuşit să fie regularizat prin betonarea albiei . Investiţia a fost susţinută integral din fon-

Nu sunt un fan al sporturilor, în general, nici din România, nici de pe aiurea şi, cu atât mai puţin al fotbalului, în particular, şi pot spune cu mâna pe inimă că până la decesul finanţatorului echipei CS Ştefăneşti, Nae Nicolae, nici măcar n-am auzit de existenţa acestei echipe de fotbal, aşa cum n-am auzit de cine ştie ce echipă obscură de divizia X, din cine ştie ce colţ de ţară. Asta înseamnă că a avut o existenţă ştearsă şi un joc la fel de nedemn de băgat în seamă. Cât despre miliardarul Nae Nicolae, e clar că numele personajului n-a făcut parte niciodată din bagajul necesar de cunoştinţe universale ale unui om care se respectă şi pune preţ pe ceea ce este important să ştie. Două existenţe, echipa şi finanţatorul ei, care au ieşit brusc la iveală din întuneric şi care, cu siguranţă, vor dispărea la fel de brusc cum au apărut, fără a lăsa vreo

Dan ORGHICI durile proprii ale Primăriei Orăştie.

Locuințe sociale

Pentru persoanele fără adăpost de pe raza localităţii, municipalitatea a achiziţionat un număr de 40 de module de locuinţe tip container.

Edilitare

Deși din centrul orașului nu se vede, Primăria a acordat în acest an o atenţie deosebită lucrărilor de reabilitare a mai multor străzi de pământ din Orăştie. În acest sens, două străzi au fost deja finalizate, iar pe alte două vor începe în cel mai scurt timp lucrările. Mai mult, în cartierul Pricazului vor fi amenajate două parcări cu o capacitate totală de 50 de locuri. „S-a finalizat licitaţia pentru reabilitarea cu dale a două străzi de pământ, Cojocarilor şi Petru Maior. Săptămâna viitoare vom atribui lucrările, iar dacă nu vor exista contestaţii, sperăm ca luna viitoare să înceapă lucrările aici. Cu toate că din studiul de fezabilitate valoarea lucrărilor era undeva la 2,3 de milioane de lei, cea mai bună ofertă pe care am primit-o a fost de 1,3 milioane, deci aproape la jumătate. În zona Pricazului sunt în execuţie lucrările la două parcări care, în final, vor asigura undeva la 50 de locuri. Strada Fundăturii am reuşit să o reabilităm parţial. Toate aceste lucrări sunt susţinute din bugetul local”, a precizat primarul municipiului Orăştie, Ovidiu Bălan. Cu bani de la Ministerul Dezvoltării Regionale va fi reabilitată o porţiune de drum dintre Orăştie şi Gelmar care deserveşte zona industrială.

urmă în amintirea şi istoria ţării. Este limpede că, fără accidentul soldat cu decesul lui Nae Nicolae, ar fi rămas mult şi bine acolo unde le e locul, departe de ştirile importante ale mass-mediei naţionale şi internaţionale. Fără rezultate marcante în fotbalul românesc, fără pretenţii şi, poate că şi fără iluzii, despre CS Ştefăneşti aflăm din Wikipedia că este o echipă românească de fotbal din judeţul Ilfov, care evoluează în Liga a III-a, şi componenţa lotului în sezonul 2012-2013, unde nu ne atrage atenţia nici un nume de succes. Se mai precizează că a fost înfiinţată în 1997, că denumirea iniţială era de „Lindab Ştefăneşti” şi că are un stadion de 512 locuri, Lindab, din localitate. Deci, nu tu performanţă, nu tu vechime, nimic extraordinar prin care să iasă în evidenţă şi care să merite atenţia naţională. Despre Nae Nicolae, miliardarul fi-

Materiale de construcții Str. Pricazului, CT 1 Str. N. Bălcescu, nr. 11 Construiți, reparați - vă suntem alături!

În conformitate cu Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Orăştie, nr. 80/2013, privind aprobarea concesionării prin licitaţie publică a unui teren situat în municipiul Orăştie, str. Horea, f.n. Denumirea unităţii contractante: Municipiul Orăştie; Adresa: Piaţa Aurel Vlaicu, nr. 3, jud. Hunedoara, tel. 0254.241.513, fax: 0254.242.560; Adresă internet: www.orastie.info.ro; Cod fiscal: 4634515; Obiectul contractului: 1. Concesionarea unui teren intravilan situat în municipiul Orăştie, str. Horea, f.n., în suprafaţă de 458 m2, în vederea extinderii locuinţei existente în Orăştie, str. Horea, f.n.; Preţ de pornire licitaţie: 2,4 lei / m2 / an; Durata concesiunii: 49 ani; Taxă documentaţie: 50 lei; Garanţie licitaţie: 270 lei; Taxa de participare la licitaţie: 10 lei; Documentaţia de atribuire se poate obţine de la Compartimentul Achiziţii publice din cadrul Direcţiei Tehnice. Persoanele interesate pot intra în posesia documentaţiei de atribuire în urma unei solicitări scrise depusă şi înregistrată la biroul Registratură; Data limită pentru solicitare clarificări: 30.07.2013; Data limită de depunere a ofertelor: 05.08.2013, ora 9.30, la biroul Registratură; Deschidere oferte: 05.08.2013, ora 10.00, la sediul Primăriei Municipiului Orăştie.

nanţator al echipei, Wikipedia n-a reţinut nimic. Şi totuşi, mass-media naţională a fost aproape de a declara doliu naţional la funeraliile de sâmbătă dupăamiază, ale personajului mai sus amintit. Printre celebrităţile aflate acolo, să-l conducă pe ultimul drum, s-au aflat fotbalişti, cântăreţi de manele şi… nu mai puţin celebru, Fane Spoitoru’. Aceşti participanţi ilustrează destul de viu colorat mediul în care se desfăşura Nae Nicolae ca om de afaceri şi în ce domeniu trebuie plasată echipa de fotbal finanţată de el. Desigur că nu sunt excluse deloc niscaiva legături, nu tocmai legale, cu lumea interlopă, pentru că altfel nu se poate explica de ce i-a fost atribuit adjectivul de „miliardar”, termen sinonim la noi cu „hoţ”, „viclean”, „şmecheraş”. Tabloidele noastre aminteau ceva de „peste o mie de oameni” care au participat la ceremonia de înmormântare, şi ceva de „limuzine scumpe şi grătare”, acestea din urmă, pare-se, prin spectacol şi miros, fiind motivul atâtor participanţi. Din înregistrările difuzate pe posturile de televiziune am auzit parcă şi sunete de fanfară. Tradiţia românească este ca fanfara să însoţească pe ultimul drum veteranii de război şi eroii naţionali, pe cei care s-au sacri-

Bila Albă

ficat pentru ţară sau pentru semenii lor. Parada de sâmbătă după-amiază a fost o eroare de publicitate. Nimic din elementele care au „îndulcit” nenorocirea nu cadrează cu meritele personajului înmormântat. Iată cum se distrug valorile poporului şi tradiţiile lui, prin atenţia „umflată” a presei (probabil contra cost), prin acordarea unui tratament special rezervat celor care s-au distins în viaţă prin fapte demne de respectul naţiunii. Singurul „merit” pe care l-ar fi avut Nae Nicolae, se pare că a fost aşa-zisa prietenie cu Gigi Becali dar, dată fiind poziţia lui Gigi, legătura cu un infractor aflat în detenţie nu poate avea un impact pozitiv. Nu excludem nici posibilitatea ca interese obscure de publicitate să-şi fi băgat codiţa în organizarea fastuoaselor funeralii, dar de asta ne vom convinge doar ulterior, atunci când vor fi fost făcuţi deja primii paşi în acest sens, primele mutări pe tabla de şah politic sau de afaceri. Oricum, nu mai e o noutate profitul obţinut din nenorociri. Cred că oamenii trebuie lăsaţi pe locurile pe care şi le-au ocupat în timpul vieţii, prin faptele şi activitatea lor, trebuie respectaţi atâta vreme cât trăiesc şi nu ridicaţi în slăvi postmortem, atunci când timpul începe să lucreze în defavoarea lor.

Bila Neagră Matinalilor

trântitori de tomberoaCOOP Albina ne şi târâitori de măPentru minunata turi, ce-n fiece dimiseară de sâmbătă neață au grijă să treîmpreună cu PRAGU’ de SUS ! zească pe toată lumea! Oare până când?


Virgil-Liviu Sabău

Orice activitate poate deveni viciu dacă individul dezvoltă o preferinţă specială şi excesivă pentru ea. Consumul de droguri, de băuturi alcoolice, fumatul şi, mai nou, utilizarea internetului, intră în această categorie. În acelaşi timp, utilizarea lor ocazională, adică rar, din când în când, poate fi benefică pentru organism. Încă o confirmare a faptului că între util şi viciu nu e decât un pas, mic, dar semnificativ. Despre viţii… Viciu se consideră astfel, orice activitate care creează dependenţă. În viaţă suntem dependenţi de multe lucruri vitale, fără de care nu putem trăi, hrana, apa, oxigenul (din compoziţia aerului respirat). Drogurile, băuturile alcoolice, ţigările nu fac parte din această categorie pentru că se poate trăi şi fără ele, însă… Să luăm ţigara ca exemplu şi să vedem ce obţinem de la ea. Majoritatea studiilor realizate în scopul înţelegerii modului în care funcţionează fumatul, ca viciu, o descriu ca fiind un drog lent, în sensul în care drogul ucide mai repede decât însăşi viaţa.

Adică, la un moment dat trebuie să murim cu toţii, indiferent dacă suntem fumători sau nu, „cu o moarte toţi suntem datori” spune o vorbă din bătrâni. Ţigara însă poate facilita sau provoca organismului anumite boli şi suferinţe înainte de sfârşitul firesc la care mă refeream mai sus. Referitor la fumători, se mai poate spune că organismele reacţionează diferit; într-un articol recent despre fumători, se demonstra, şi nu ştiu în ce măsură, că fumătorii au în gene o componentă specifică, nativă, care, fără a determina fumatul primei ţigări, se manifestă prin necesitatea următoarelor şi o rezistenţă deosebită a organismului faţă de efectele distructive ale fumatului. Acelaşi lucru se poate spune şi despre consumul de băuturi alcoolice. Diferenţa sesizabilă ar consta, poate, în timpul de distrugere şi tipul de boli cărora le uşurează apariţia. Ştiu persoane alcoolice geniale în momentele lor de inspiraţie, şi persoane influenţate negativ de consumul de alcool. Desigur, diferă şi cantitatea de alcool consumată. N-

Deputatul PSD Natalia Elena Intotero a inaugurat, al patrulea birou parlamentar din colegiul său, cel de la Geoagiu. Dan Orghici, reporter: D-nă deputat, aţi ales ziua în care va fi deschis pentru cetățeni cabinetul din Geoagiu ? Dep. Natalia Intotero, invitat: Cabinetul din Geoagiu a fost inaugurat în aceste momente şi, începând cu ziua de marţi, săptămâna viitoare, va fi deschis o zi pe săptămână, când există audienţe la Primărie. Reporter: Între ce ore ? Invitat: Începând cu orele 8:00 şi cât necesită. Locuitorii Geoagiului şi din împrejurimi vor găsi aici o persoană care o să fie prezentă în fiecare zi de marţi, iar atunci când există un număr mai mare de solicitări ale cetăţenilor care doresc să discute cu mine personal, stabilim, de comun acord, o zi care să fie benefică din punct de vedere al participării, atât pentru ei cât şi pentru mine. Reporter: Cum de reuşiţi să fiţi atât de mult în teritoriu ? Sunteţi parlamentarul cel mai vizibil. Invitat: Nu ştiu dacă sunt parlamentarul cel mai vizibil, dar consider că asta este datoria celui care a fost ales, nu îmi fac decât datoria.

ar fi exclusă o similaritate genetică la consumatorii de tutun faţă de consumatorii de băuturi alcoolice. În ceea ce priveşte drogul, în acceptul clasic, ca substanţă halucinogenă, sunt, de asemenea, foarte multe de spus. Mai importante mi se par calităţile medicale oferite de drogurile inofensive în cantităţi mici şi cu administrare controlată, decât efectul distructiv al unui consum regulat şi masiv. Internetul, însă, mi se pare a fi prost inclus în categoria viciilor. Nu favorizează distrugerea organismului, a bolilor, şi nu are efecte distructive. Pe măsură ce devine mai accesibil, poate fi implicat în viaţa de zi cu zi, şi nu va trece mult până când va deveni, şi el, indispensabil. Doar evoluăm, nu ? De ce-urile fără răspuns Guvernul percepe aşa-zisele taxe pe viciu, după nişte criterii mai mult decât subiective. În fond şi la urma urmei, însă, de ce ar trebui să plătim aceste taxe ? Ca un fel de pedeapsă, să ne fie învăţătură de minte sau din ce alt motiv ? Măcar dacă s-ar folosi aceşti bani pentru a plăti datoriile externe ale României, cred că am putea să ajungem odată la „zero”, să ne ştim într-o parte ! Nu prea înţeleg de ce-ar trebui să se simtă vinovat un fumător sau un băutor de bere; de ce ar trebui să fie pedepsit şi taxat un iubitor de vinuri

Reporter: Ne bucurăm pentru asta. Ce planuri aveţi, am înţeles că lucrul pe comisii nu vă prea lasă în pace nici măcar în vacanţa parlamentară… Invitat: Da, fac parte din comisia specială pentru Schengen, am avut două întâlniri până acum, pe perioada vacanţei parlamentare, o altă întâlnire încă nu a fost stabilită cu exactitate, dar atunci când voi fi solicitată, mă voi deplasa. Reporter: Aţi fost unul dintre susţinătorii planului Nabucco; ce se întâmplă, presa ne spune că se închide, alţii spun că este un fiasco… Invitat: Nu este un fiasco, este un proiect care se va realiza, şi am susţinut dintotdeauna acest proiect, chiar din anul 2009, când eram secretar de stat. În următorii ani nu ştiu ce s-a întâmplat pentru că nu am fost la guvernare, iar cei ce-au fost la guvernare ar fi trebuit, probabil să fie ceva mai insistenţi. Cert este că parlamentul şi-a făcut datoria, faptul că există în momentul de faţă un act normativ este extraordinar, avem în special cadrul legislativ pregătit. Reporter: Presa, în special cea electronică, în ultima perioadă bate foarte multă monedă pe acea alianţă a ruşilor din sud-estul Europei, în care se spune că, dacă am vrea

sau cineva căruia, pur şi simplu îi place ceva anume. Tuturor ne place câte ceva, unora să mănânce mult, altora să mănânce bine, să bea sau să se îmbrace într-un anumit fel. Cum ar trebui atunci să fie „cetăţeanul perfect”, cetăţeanul care să nu se simtă vinovat cu nimic, care să nu plătească nimic „în plus” faţă de cele necesare vieţii obişnuite ? Şi ce putem considera ca fiind „viaţă obişnuită” ? Destrămarea iluziilor Nimeni n-ar avea nimic de pierdut dacă s-ar desfiinţa taxa pe viciu. Ba chiar ar avea de câştigat, atât consumatorii, cât şi guvernul. Ar creşte vânzările, ar scădea pirateria şi comerţul „la negru”, ar creşte impozitele plătite, pentru că, să recunoaştem, în momentul de faţă mai mult de 30% din produsele vicioase se consumă ilicit, nu se vând legal şi, fireşte, guvernul nu percepe nici măcar impozitul cuvenit din ele !

să facem parte, ne-ar fi retrocedat Basarabia. Invitat: Nu-mi permit să comentez ceea ce spune presa, am respect pentru cei din mass-media. Reporter: Un gând pentru orăştieni ? Invitat: Voi fi foarte bucuroasă să-i întâlnesc şi le doresc multă sănătate şi putere de muncă, o vară însorită şi multă linişte.


Cine gustă din produsele fermei Crăciunescu, devine client permanent. Caș, telemea, cașcaval, brânză dulce, smântână, iaurt, toate sunt făcute în mod natural, cu rețetele tradiționale și cu un gust desăvârșit. Daniel Crăciunescu se ocupă și de desfacere, așa că, îl puteți întâlni în piețele din Cugir și din Orăștie. Căutați-l, n-o să vă pară rău! Calitatea produselor și prețul competitiv vă vor face să reveniți. Iar dacă nu-l găsiți la piață, dați-i un telefon la Romoșel (0254 245 868). Vă va răspunde cu amabilitate. Sunați și nu veți regreta. Produsele fermei CRĂCIUNESCU sunt de CALITATE!

Un grup de credincioşi din Ghelari

Ajutoare pentru încălzire Virgil-Liviu Sabău

În vizita de la Deva, ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, a declarat că ministerul are în pregătire o ordonanţă privind ajutoarele pentru încălzire pentru familiile cu venituri mici. Se simţea, într-adevăr, nevoia unei simplificări în sistemul de acordare a acestor ajutoare, şi aceasta a venit eliminând „număratul găinilor” din lista de criterii care au stat la baza aprobării lor. Potrivit afirmaţiilor ministrului, ordonanţa se va concentra pe principalele active (proprietăţi) ale familiilor – case, autoturisme – şi pe veniturile obţinute din închirieri sau alte activităţi de producţie. Marea noutate a acestei ordonanţe pare a fi introducerea energiei electrice ca şi categorie între sursele de încălzire, special pentru familiile care au fost racordate la un sistem centralizat de încălzire, dar care s-a desfiinţat ulterior, şi are ca scop evitarea apariţiei clasicelor burlane pe faţadele blocurilor. Se ştie că aceste ajutoare au caracter temporar şi nu suportă integral costul combustibililor utilizaţi pentru încălzirea locuinţelor. Aşadar nu trebuie să ne aşteptăm la sume considerabile ci, mai degrabă la valori modice, aşa cum le arată şi denumirea de „ajutoare”. Sperăm doar să nu se mai întâmple ceea ce s-a întâmplat anii trecuţi, când familiilor cu venituri mici, în luna decembrie – Luna Cadourilor – li s-au oferit „plăsuţe”, al căror conţinut (alimente), dacă ar fi să recunoaştem adevărul, nu acoperea valoarea pe care ar fi trebuit să o aibă ajutoarele în bani. Nu ştiu de ce, dar parcă văd că nici acum nu vor dispărea burlanele din peisajul arhitectural al Orăştiei, şi presimt că acest lucru se va întâmpla numai atunci când se vor lua măsuri împotriva celor care refuză să respecte legea. Aici trebuie făcută precizarea că noile reglementări impuse de Uniunea Europeană sunt deja destul de restrictive faţă de aceste burlane şi există şanse foarte mari să se înăsprească mai mult.

Tradiţia corală a Orăştiei este un element cultural ce ne cinsteşte şi ne onorează pretutindeni. În acest sens, corul ,,Arhanghelii” al parohiei Ortodoxe Orăştie I este o formaţie corală care în ultimul an a cunoscut o admirabilă şi frumoasă evoluţie sub îndrumarea tânărului masterand Ioan Marius Popa. Frumoasa prezenţă muzicală a corului ,,Arhanghelii” a ajuns să fie solicitată în diferite împrejurări în mai multe localităţi ale judeţului şi nu numai. Astfel, la data de 27 iulie 2013, formaţia corală ,,Arhanghelii” a primit invitaţia de a da răspunsurile unui ceremonial religios şi de a concerta în impunătoarea biserică din localitatea Ghelari, judeţul Hunedoara. Atât coriştii coralei din Orăştie cât şi dirijorul acestei formaţii locale au răspuns cu multă căldură invitaţiei primite. Prezenţa şi prestaţia corului

„Arhanghelii” au adus încă o dată cinste tradiţiei corale orăştiene îndelungate. Precum este bine ştiut, corul ,,Arhanghelii” a impresionat prin prezenţa sa artistică, prin omogenitatea sa şi prin repertoriul însuşit. În acest fel, corul orăştian a reuşit să aducă bucurie, linişte şi armonie în sufletele celor ce l-au ascultat la Ghelari. De asemenea, corul a fost rugat să mai revină şi să concerteze şi cu alte ocazii la Ghelari. Doresc să urez coriştilor şi tânărului dirijor Ioan Marius Popa mult succes şi multă putere de muncă în frumoasa activitate ce o desfăşoară la catedrala din Orăştie. Sunt convins că activitatea muzicală a acestora va cunoaşte noi performanţe şi probabil, într-o bună zi vor putea reprezenta România într-o competiţie corală internaţională. Multă baftă ,,Arhanghelilor”!

vinde bijuterii din aur şi argint cu plata în rate  fără dobânda - cântărire şi verificare gratuit - cumpără aur şi argint - se fac reparații la bijuterii de aur şi argint


De „Vorba” cu domnul Constantin Stoica

Ministrul Muncii, Mariana Câmpenu, s-a aflat, vineri, în judeţul Hunedoara, pentru a participa la Bursa Locurilor de Muncă, care a avut loc în localităţile Orăştie, Simeria, Călan şi Hunedoara. Orașul nostru a deschis seria vizitelor doamnei ministru. La Bursa din Orăștie au participat 136 persoane, 18 agenți comerciali, au fost oferite 32 locri de muncă, iar 16 persoane au fost angajate pe loc. „Foarte multe persoane, trebuie să o recunosc,

chiar dacă am să le supăr, preferă să rămână în şomaj o perioadă maximă de timp decât să accepte, nu să caute, un loc de muncă ce li se oferă. Coada cea mai mare era la vize ca să rămână în şomaj şi nu ca să stea la coadă să găsească un loc de muncă şi, ca atare, după fiecare

bursă a locurilor de muncă rămân multe locuri de muncă neocupate“, a declarat doamna Câmpeanu.

Probabil că, pe măsură ce tinerii absolvenţi care nu au luat bacalaureatul se vor înscrie, această cifră care a fost de 23,7%, apoi a ajuns la 23,8%, ar putea ajunge la 25%, ceea ce este pragul de alarmă în ceea ce priveşte şomajul în rândul tinerilor. Chiar dacă la nivel de ţară suntem sub media europeană, în ţară sunt judeţe unde şomajul tinerilor este mare, şi mă refer la zona Moldovei şi zona de sud a ţării", a spus ministrul Muncii. Câmpeanu a adău-

Cu o experiență acumulată de-a lungul celor 25 de ani de activitate, SC TC Ind SA vă pune la dispoziție întreaga gama de lucrări în domeniul construcțiilor -i zolații și instalații, de la fundație la finisaje interioare și exterioare. Închiriem utilaje pentru construcții, Cifarom și pompă pentru betoane, macara, etc. Producem și transportăm beton și prefabricate din beton, agregate de balastieră. BAZA PRODUCŢIE , str. N. Titulescu, Nr. 60, Orăștie Informații și detalii: Tel/Fax: 0254/ 242709 Tel: 0254/ 241977; 244024 email:tcindorastie@yahoo.com Web: www.tcindorastie.ro

gat că la nivelul Ministerului Muncii se încearcă elaborarea unor programe menite să reducă şomajul la persoanele tinere, inclusiv pentru accesarea a cât mai multor fonduri europene prin programul "Garanţia pentru tineri", ce se va aplica din ianuarie 2014 şi care are un buget de opt miliarde de euro, la nivelul întregii Uniuni Europene. "Programul european "Garanţia pentru tineri" prevede că, în termen de patru luni, după ce un tânăr a absolvit o formă de învăţământ, să i se găsească o formă de ocupare: fie să continue studiile, fie să participe la cursuri de recalificare, fie să fie angajaţi. În acest fel se încearcă reducerea posibilităţilor că tinerii să devină şomeri de lungă durată", a mai adăugat ministrul Muncii. Dan ORGHICI

O noua propunere legislativă ar putea face ca voluntariatul să treacă în rândul activităților incluse în ceea ce înseamnă experiența profesionala. Concret, proiectul de Lege a voluntariatului reglementează voluntariatul în Romania la fel ca în UE, unul dintre beneficiile importante fiind acela că perioada de vo-

Zig-zag ≠Zig-zag Vic Virgil ••••••••••••••••••••••••••••••• Nu am nimic cu cei ce iubesc animalele, dar trebuie să iubim şi arborii, şi florile care, prin simplul fapt de-a exista, ne dau oxigen. Ori, câinii comunitari şi-au făcut culcuş sub arborii ornamentali, unde au săpat gropi. Rădăcinile arborilor au rămas astfel la vedere şi, cum nu mai sunt udaţi ca altă dată,

Deunăzi, am avut o discuție cu unul dintre membrii marcanți ai PRM din zona noastră, domnul Constantin Stoica. Încercam să mă dumiresc ce se întâmplă la vârful Partidului România Mare. După cum este știut, Corneliu Vadim Tudor a fost exclus din PRM, până la urmă. Avea totusi 22 de ani in fruntea partidului. Daca dănsul s-a straduit sa ajungă în această situație, Congresul doar a constatat încălcarea gravă a multora dintre prevederile statutului PRM, si pentru politica pe care a dus-o, mai ales în ultimii doi ani, de distrugere a partidului, s-a luat aceasta decizie aspra, ultima prevazuta in statut, de excludere din partid. Mie mi-a părut rău că a ajuns în această situatie. Colegii din foarte multe filiale și din Biroul Permanent au vrut, în urmă cu câteva luni să-l excludă pe fostul presedinte, eu le-am spus ca nu e bine și trebuie să căutăm soluții amiabile pentru ca partidul să poată renaște pe scena politică. Și i s-a propus fostului președinte să accepte ca la Congresul Extraordinar de la Alba Iulia să devină președinte de onoare sau președinte fondator al partidului - dar am aflat că e alt neadevăr aici, că nu Vadim Tudor este fondator al PRM, cum îi păcălește pe români în continuare, ci regretatul mare patriot si istoric Mircea Mușat a fost fondatorul PRM, declara Gheorghe Funar. "Nu mă poate înlocui nimeni pentru că sunt președinte fondator al PRM. Marca PRM este înregistrată de mine la OSIM", a dat asigurări Vadim. Ca să mă dumiresc și totodată să prezint faptele așa cum se văd și cum sunt în interiorul PRM, l-am întrebat pe Constantin Stoica, președinte PRM Orăștie, fost consilier local despre acestea și multe altele, pe care le veți citi în numărul viitor.

luntariat din timpul studiilor va fi recunoscută ca experiență profesională. Tinerii vor avea posibilitatea ca, încă din timpul studiilor, sa vadă dacă meseria aleasă este cea pe care o doresc, proiectul de lege privind voluntariatul a fost discutat cu mai multe ONGuri, este agreat de Consiliul Legislativ și cuprinde și observații de la Guvern. vor avea de suferit. •••••••••••••••••••••••••••••• Pe stâlpii electrici din oraş (sună mai bine decât „municipiu”) atârnă cadavrele contorsionate a ceea ce, pe vremuri, serveau drept suport pentru ghivece de flori. Păi, ori se pun flori, ori se demontează !!? •••••••••••••••••••••••••••••••

Zig-zag = Zig-zag

Vă stă la dispoziție cu o gamă diversificată de mobilier în diferite locații din Orăștie. Bucătăria, holul, dormitorul sau sufrageria dumneavoastră vor avea o altă înfățișare după ce veți trece pragul magazinelor situate în: strada Eroilor Bl. E ( vis-a-vis de Stadion), strada Unirii Bl. 9 (vis-à-vis de Biserica Adormirea Maicii Domnului) și magazinul de lângă Ferometal. Mobilă diversă și de calitate puteți găsi în magazinele de specialitate ale Albinei COOP.


nit între clasele sociale să fie cât mai mari. Paradoxuri există şi în Statele Unite, şi în Canada, şi în Virgil-Liviu Sabău Spania, Franţa, Austria, Germa-

Oglinzile realităţii (II) Începem să avem senzaţia că locurile de muncă sunt un fel de lux pe care nu şi-l poate permite oricine. Acţiunile organizate local sub denumirea, mai mult sau mai puţin nimerită, de „bursa locurilor de muncă” nu ating o eficienţă demnă de luat în seamă în calculele statisticilor; şomerii se înmulţesc cu toate că perioada se termină destul de repede, solicitanţii de ajutoare sociale sunt în creştere şi, fără a putea fi ţinuţi sub supraveghere, se îngroaşă rândurile familiilor ale căror venituri se bazează exclusiv pe alocaţiile copiilor. Statisticienii fac un lucru aproape inutil de vreme ce nu se poate cunoaşte numărul indivizilor necuprinşi în nici un fel de liste. Cei plecaţi prin străinătate întreţin parte din aceste familii, dar nu este de ajuns şi, din acest punct de vedere, lucrurile ating cote îngrijorătoare. La fel este şi situaţia tinerilor absolvenţi de liceu, care au dobândit sau nu diploma de bacalaureat şi se înghesuie să-şi depună dosarul în vederea aprobării ajutorului de şomaj. Speranţa dobândirii unui loc de muncă este atât de mică încât tinerii nici măcar nu mai încearcă să se angajeze. După 1989 toată lumea a strigat pe la mitinguri că vrem descentralizare. Ei bine, situaţia critică în care ne aflăm nu este altceva decât descentralizarea şi urmările ei. Centralizarea însemna să

nu „produci” mai mulţi ingineri decât atâţia câţi sunt necesari. Însemna să nu califici, de exemplu, operatori de mase plastice, cărora să nu le poţi asigura un loc de muncă în domeniul maselor plastice, astfel încât cheltuielile statului cu educaţia, formarea şi calificarea oamenilor să se poată justifica într-un fel. Excepţie puteau face aceia ce preferau învăţământul superior privat, altfel spus facultăţile cu taxe, fără nici un fel de asigurare din partea instituţiei că, la terminare, va avea un loc de muncă. Aşa s-a ajuns la paradoxul că există absolvenţi de management care lucrează ca muncitori necalificaţi la una din firmele „investitoare”, aduse pentru a înviora economia locală. Avem absolvenţi de drept care lucrează te miri unde, şi atunci se naşte, inevitabil, întrebarea: cum poate fi eficient un avocat, dacă trage la lopată sau lucrează ca ziler în cine ştie ce domeniu, unde mai este şi luat peste picior datorită diplomei pe care a obţinut-o, de cele mai multe ori prin trudă şi sudoare ? Putem privi mult şi bine la economia de „dincolo”, statele cu experienţă în democraţie îşi asumă sau nu efectele negative ale economiei lor şi acceptă, ba chiar le place ca diferenţele de ve-

nia, Grecia, oriunde mergi există nemulţumiţi şi nemulţumiri fără răspuns şi, dacă ei adoră să se complacă în acel haos, eu cred că e treaba lor, că îi priveşte numai pe ei. Istoria universală a demonstrat şi demonstrează în continuare că democraţia occidentală, denumită aşa poate pentru că „s-a inventat” în Occident, nu este altceva decât o continuă şi costisitoare încercare de a face din rahat bici. Păi, e clar, oriunde în lume s-ar duce un patron, va trebui să exploateze ceva şi pe cineva. Şi e la fel de clar că, până la urmă, stocul de acel „ceva” se va epuiza, oricât de abil şi-ar conduce afacerile patronul respectiv; tot limpede mi se pare şi faptul că acei „cineva”, de care va avea nevoie patronul pentru muncă brută, chiar dacă iniţial s -ar arăta încântaţi de această colaborare, de salariile convenite în schimbul serviciilor oferite, după un timp se vor „deştepta” şi vor avea alte pretenţii, pe măsură ce stocul de „ceva” se va apropia de limită; pe de altă parte, nici patronul nu va mai reuşi să îşi respecte măcar contractul încheiat la început, ca să nu mai vorbim de noile cereri ale angajaţilor. Şi se va întâmpla ceea ce vedem că se în-

tâmplă şi pe la noi: în cel mai fericit caz, firma îşi strânge bagajele şi pleacă în altă parte, unde îşi va găsi alt „ceva” de ex-

ploatat şi altă mână de lucru ieftină cu care să realizeze profit. Exemple: Nokia, Lekkerland, etc. Există, însă şi firme ca „Green Waste Management”, care vor pleca lăsând în urmă şi datorii la furnizorii locali de electricitate, gaze, apă, pe lângă angajaţii rămaşi fără veniturile din care să-şi plătească ratele acumulate între timp. Sfârşitul va fi, de obicei, fără „happy”. Acest scenariu, cu mici variaţiuni, s-a pus în scenă de mii de ori în lume. România a avut, şi ea, parte de această experienţă neplăcută şi costisitoare, de câteva ori, dar nu ne învăţăm minte şi continuăm să încercăm marea cu degetul la infinit. Tot sperăm noi în Făt-Frumos, călare pe un cal alb, care să vină în galop şi să ne ofere soluţia unei vieţi uşoare şi lipsită de griji. Nu ştiu de ce acest Făt-Frumos este întotdeauna, din alt regat, adică străin. Poate din cauza lipsei de încredere în propria noastră forţă de-a ne ajuta singuri.

Ştiu ce voi face mâine

Ehei, mâine-i mâine, e cu totul altă treabă, numa’ oţâră şi nu-i poimâine, trebuie avută mare grijă când déjà participi la construcţia viitorului. Dar sunt o fire optimistă, mi se trage de la ţigări şi de la bere, de-aia ştiu că va ieşi bine. Aşa că mâine mă duc drept la balamuc. Am mai fost, mai demult, pe vremurile bune, într-o vizită de curtoazie oficială jurnalistică, ehei, când până şi aşazis-nebunii erau veritabili, nu cronţăiţi şimbocăniţi ca acuma. Wow uau, ce balamuc fain cool mişto era pe vremurile bune. Acuma e-un fel de teatru ieftin, unde nu se vând destule bilete la intrare. Cine mai vine să vadă un biet parlamentar, ministru, preşedinte sau Napoleon, care se ascunde de braţul lung al justiţiei independente ?; sau pe unul care şi-a exersat excesul de zel sexual pe soacra vecinului, bietul omul crezând că-i propria lui soacră; ori teroristul din peşteră, bin-laden-ul autohton care nu ştie s -aprindă aragazul decât la o universitate. Nu mai e ce-a fost, asta e sigur. Da’ vorba superb a lu’ “Phoenix”: “Lasă, lasă, lasă,/ Că ajungem noi acasă !”. Deja mă gândisem să le duc “nebunilor frumoşi ai marilor oraşe”, nişte filme şi postere cu Svejk, eroul copilăriei mele, pe vremea când Chuck Norris în-

că nu salva America, nici vreun ci(u)(m) păndel, România. Sigur îmi vor cere autografe, aşa că le voi da pe ambalajul unui kil de zahăr primit în campanile electorale, sau pe pliculeţul unui prezervativ, ş-ăla primit tot c-o ocazie similară. Îmi pare rău că produsele respective le-am folosit între timp, să -ndulcesc vorbele unora, care nu erau atât de dulcege pe cât mă aşteptam, drept pentru care le-am şi regulat, adică le-am pus în regulă, în consecinţă. Îmi va fi dor de sper să nu mor de dor, de vremurile bune. De colega mea Jenny, mă

rog, Eugenia, dar să nu fie confundată cu una de mâncat. A fost superb, până să intrăm la balamuc refugiaţi într-un birt, în aşteptarea unui telefon de la director sau de la primar, Jenny a fost star hollywoodian, ce mai, a fost de Oscar, păcat că nu se făcea casting în zona balamucului. Comanda lui Jenny la tejgheaua birtului a fost, citez din memorie, cam aşa: “Daţimi, vă rog, o jumătate de feliuţă de pită, o linguriţă de zahăr şi o gumă Dosarele X !”. După ce a scăpat fătuca de la bar tava din mână şi s-a ascuns după tejghea, ehei, atunci mi -am dat seama că era obişnuită mai mult cu aceia care săreau gardul din balamuc, nicidecum cu d’ăştia ca noi, care umblam liberi şi mândri în vizite de curtoazie oficiale jurnalistice. Aşa că mâine mă voi duce sigur la balamuc ! În amintirea vremurilor bune. Să nu uit. Daniel Marian


UN CITAT : „Copiii din ziua de azi iubesc luxul. Nu au maniere, disprețuiesc autoritatea și dovedesc lipsă de respect față de bătrâni. Nu se mai ridică în picioare când oamenii în vârstă intră în încăpere. Își contazic părinții, mănâncă îngrabă delicatesele la masă, stau picior peste picior, și sunt tirani cu profesorii. Tinerii din ziua de azi nu se gândesc decât la ei înşişi. Nu au pic de respect pentru părinți sau persoane în vârstă. Vorbesc ca și cum ei înşişi ar ști totul și ceea ce noi considerăm înțelepciune este lipsit de relevanță pentru ei. Cât despre fete, sunt directe, lipsite de modestie și nefeminine în limbaj, comportament și îmbrăcăminte." (Socrate (470 î.Hr. – 7 mai 399 î.Hr) Au trecut 2400 de ani.... URAAAA !!! Am ajuns !!!.......de unde am plecat ! Puţin ştiu însă ca, atunci când Socrate spunea asta, Atena tocmai se prăbuşise deja din cauza acestei realităţi sociale decadente, moleşita de bunăstare, pierduse toate războaiele şi era ruinată. Când Socrate le-a pus în fata aceasta oglindă, soluţia imediată a fost.......condamnarea lui la surghiun sau sinucidere ! Şi astfel, toate lucrurile inteligente care s-au spus vreodată, pun în evidenţă unicul lucru neperisabil din patrimoniul universal : prostia comunităţilor umane. Şi s-a rejudecat procesul...... După 2500 de ani Filosoful antic grec Socrate, care a plătit cu viața pentru învățătura și activitatea sa neconformistă, a fost achitat

în 2012 după 2500 de ani de la moarte, într-un proces rejudecat, simbolic, în Grecia, fiind reprezentat de zece avocați și apărători ai drepturilor omului, rejudecarea procesului fiind organizată de Fundația Onassis. Bine, bine! Dar ce avem noi cu Socrate, el filozofa în alte vremuri chiar mai sus este scris acum 2400 de ani. Rândurile de mai sus scrise pentru părinţi. Fiind părinţi, uităm că am fost copii. Dar acest adevăr se ascunde atât de bine în interiorul nostru încât uităm că l-am înăbuşit

acolo, printre alte emoţii care aşteaptă să prindă glas. Fiind părinţi, uităm că am fost copii. Uităm că nici părinţii noştri nu au putut controla domeniul în care noi am ales să excelăm, că în momentul în care sufletul ni s-a deschis total în fata iubirii, vocile din fundal se auzeau în surdină. Uităm că ne-am criticat părinţii de atâtea ori, deşi intenţia lor a fost una onestă, poate chiar salvatoare…

Terasa de vară și terasa din zona pietonală a „Restaurantului Coroana”

vă asteptă „Albina Coop” Orăştie organizează: mese festive, botezuri, pomeni, nunţi şi alte evenimente la

Restaurantul „Coroana”. MENIUL ZILEI: 11 LEI Înscrieri și relații la sediul „Albina Coop”, sau la telefon: 0254-241.716; 0733-732.200; 0723-381.840

Ne întoarcem astfel în acelaşi punct din care am plecat de prea multe ori. Şi vrem să dăm crezare gândului că nu vom fi precum proprii părinţi, că nu le

vom repeta greşelile, că vom fi mai atenţi şi vom acorda mai mult timp. Însă de cele mai multe ori, lucrurile nu sunt deloc aşa. Nu ştiu dacă soluţia ar fi să renunţăm să visăm la ceea ce copiii noştri vor deveni. Este un fapt omeneşte acceptat în procesul nostru de dezvoltare personală. Nu ştiu nici dacă soluţia ar fi să le dăm o libertate atât de mare încât să-i vedem cum se pierd uşor din cauza faptului că nu au primit îndrumarea noastră. Cumva, niciuna dintre cele două extreme nu este sănătoasă, mi-ar plăcea, însă, că uneori să nu ne raportăm cu posesivitate la copii şi să înţelegem că deşi sunt parte din noi înşine, au deplină libertate de a schimba traiectoria care pare să fie stabilită pentru ei. Poate că părintele ar trebui să caute în

sertarele trecutului imaginea vie a copilului care a fost pentru a-l înţelege pe copilul ce va urma să vină. Sau poate că de aceea naştem copii: să ne amintim de noi înşine. Pare o manifestare egoistă, tăioasă, incontrolabilă, dar fără de care nu putem evolua. De fiecare dată când adulţii uita cine sunt, poate ar trebui să privească în ochii propriului copil şi să-şi dea voie să elibereze energia aceea stagnantă care îşi cere drepturile de a fi descătuşată. Şi văzând toate darurile pe care copiii ni le aduc în mod inconştient, deloc voit, oare mai avem vreun drept să-i modelăm? Cred că dăm naştere unui copil atunci când avem nevoie să luăm totul de la capăt. Când credeam că nu mai avem putere să râdem, oare putem reacţiona altfel decât râzând atunci când vedem faţa aceea mică şi luminoasă care ne zâmbeşte? Dacă am trecut în extrema ordinii, oare ne putem supăra când privim firescul şi frumuseţea dezordinii jucăriilor care transforma casa într -o lume a basmului? Când credeam că am învăţat atât de multe despre viaţa, oare nu devenim din nou restanţierii vieţii atunci când reluăm lecţiile, de această dată dintr-o perspectivă mai pură? Deşi acest articol este dedicat părinţilor, îi dăm voie şi copilului interior să-l simtă şi să răspundă întrebărilor adresate. Poate că o va face mai bine decât adultul în spatele căruia se ascunde… DACĂ ÎNTÂLNIȚI UN VOLUNTAR PE STRADĂ CE VĂ CERE ÎMPLICAREA, AVEȚI RĂBDARE ȘI AJUTAȚI-L, AJUTÂND ASTFEL COPII DIN ORAȘUL NOSTRU! DOAR ÎMPREUNĂ PUTEM ADUCE SURÂSUL PE BUZELE COPIILOR NOSTRII. MULȚUMIM!


Magic SPA Geoagiu-Băi, deschiderea oficială Dan ORGHICI

MAGIC SPA SOARELE DE VARĂ ȘI UMBRA PĂDURII

Într-un decor ce se amestecă cu povestea, VINERI, 26.07 a.c., MAGIC SPA a intrat cu brio in circuitul turistic al stațiunii Geoagiu Băi. Amplasat cum nu se poate mai frumos (fostul lac din Geoagiu Băi), MAGIC SPA a fost gazda a peste 1000 de vizatori care au avut ce vedea și trăi timp de mai multe ore. Prezentarea fotografică pe care „VORBA” o încearcă aici sunt sigur că va spune mai mult decât o mie de cuvinte. De altfel, fără înțeles cuvinte, de nu treci pe sub

poarta ce amintește de Termele Romane. Vineri, când după 1800 de ani, Împăratul Caracalla, însoțit de Legiunea a XIII-a Gemina – Apulum a fost din nou prezent la Germisara, unde a participat la festivitățile prilejuite de inaugurarea Complexului din parcul stațiunii. Programul de vineri, 26 iulie, a început la ora 20.00, când a sosit împăratului Caracalla. A urmat apoi o paradă și demonstrații de tehnică militară a Legiunii a XIII-a Gemina.

Concert formația Poarta 3. La sfârșitul de săptămână trecut intrarea a fost gratuită. MAGIC SPA beneficiază prin natura amplasamentului de soarele verii și umbra pădurii, de apa tămăduitoare și aerul ozonat unic în Europa. Toate la un loc! Prețurile la MAGIC SPA Geoagiu-Băi sunt la fel ca și în restul stațiunii. Vă dorim tuturor un sejur plăcut și relaxant la MAGIC SPA Geoagiu-Băi !

UN LOC PE CARE VREI SĂ-L REVEZI IAR ȘI IAR.

LEGIONARII. PE SCENĂ: IMPERATORUL

ȘTRANDURILE MAGIC SPA


ALEGE-MĂ,

SUNT FIERBINTE ! Maria Diana Popescu, Agero

Omar Hayssam, implicat în criza jurnaliştilor români răpiţi în Irak în aprilie-mai 2005, revine în vogă. Naiba ştie ce legătură are el cu scăderea drastică a nivelului de trai al românului sau cu aberanta regionalizare, dar ca mijloc de publicitate pentru Putere este excelent. Reuşita showului va aduce satisfacţii şi câştig celor care l-au conceput. Altfel cum ar fi reuşit cel mai mare terorist din România să fugă în Siria înainte de a fi judecat ? Nu prin stângăcia serviciilor secrete sau a procurorilor, ci cu concursul lor. Nu ascuns printre berbecuţii de pe un vapor, ci îmbrăcat la patru ace, la bordul unui avion. După plecarea lui, procurorul general al României a fost demis, iar medicul închisorii, care l-a ajutat cu acte medicale, anchetat. Rezultatul final al anchetei numai Dumnezeu îl ştie. Revenind în actualitate, Guvernul a cerut DNA-ului să ancheteze afacerea cardurilor de sănătate, fostul preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate fiind acuzat că nu a respectat memorandumul privind implementarea acestui sistem şi ar fi prejudiciat statul cu aproximativ 1,2 milioane de euro. De parcă ar fi singurul. Amânat pentru al şaselea an consecutiv, proiectul cardului de sănătate va fi cercetat (sau nu) de către procurorii anticorupţie. Nu toţi românii vor card, lăsaţi-i în pace să aleagă ! Specialiştii aruncă periodic câte un os de comentat presei de scandal, noi ne agităm în funcţie de afinităţi, ei se amuză şi îşi văd în continuare de jaf. Hoţii miliardari, de tipul lui nea Nae (supranumit regele imobiliarelor din Ilfov), care şi-au crescut veniturile din pix, sunt înmormântaţi cu toate televiziunile naţionale la cap pe post de lumânare, în timp ce adevăratele probleme naţionale rămân tot probleme, iar căruţa noastră se rostogoleşte aiurea în valea plângerii. Dumnezeu să-i judece pe toţi magnaţii din sicriele cu vizor de mi-

lioane de euro, al căror spectacol de îngropăciune e demn de milă. Să faci din moartea unui rechin mobiliar neplătitor de taxe, cea mai importantă ştire naţională în mass-media, pe parcursul mai multor zile şi să blochezi circulaţia ca să treacă alaiul mortuar, e de-a dreptul aberant ! Prin tot felul de ştiri scandaloase, alambicate de analiştii şi transmisioniştii dresaţi, suntem lucraţi artistic şi manipulaţi cu mare artă de distragere a atenţiei, pe toate canalele de scurgere din mahalaua politică. În 23 de ani s-a epuizat râsul hârbului de oală spartă. Acum se joacă piese tari, de rămâi tablou. Mâinepoimâine vom auzi în campania electorală sloganul “Alege-mă, sunt fierbinte !” Ei, da ! Dulce ca mierea e bugetul Patriei pentru superfuncţionarii guvernamentali, aşa-zişii inspectori care numără

sunt ale mii de necalificaţi cu înaltă calificare la inspectat şi dat găuri. În instituţiile statului sunt persoane care merg doar la bancomat să-şi ridice sumele fabuloase. E greu acum să mai faci ordine şi să scuturi neamurile de molii din încrengăturile Puterii. Nici cu miniştrii nu mi-e ruşine ! Habar n-au ce înseamnă administrarea Ţării. Toate ministerele sunt varză cu ciolan. În sistemul bugetar mişună zeci de mii de şoferi şi secretare, care “servesc” în ministere, consilii, deconcentrate şi tot felul de agenţii şi agenturi mai mult sau mai puţin străine. Sute de milioane de lei se duc pe salariile acestora, pe întreţinerea maşinilor, pe combustibil şi pe alte năzbâtii. N-ar trebui să calce picior de om politic cu dosare penale în parlament sau în funcţii publice. Ar trebui interzişi pe viaţă ! Jalnica situaţie în care ne

găurile făcute de rozătoare în diverse locuri, făcând, la rândul lor, alte găuri în buget, pentru că statul risipeşte cu salariile lor cam un milion de euro pe an. Găurile lor cine le inspectează ? Şi nu sunt singurii tăietori de frunze la câini ce mănâncă banul public de pomană. Ca ei

aflăm acum seamănă nespus de mult cu situaţia în care se afla România înainte de război, în anii marii crize interbelice. Şi atunci, ca şi acum, marii escroci îşi ascundeau banii în băncile străine, îşi trimiteau odraslele neputincioase la studii în străinătate. Şi atunci, ca şi acum, politicienii erau corupţi, iar românii sclavi în ţara lor. Şi atunci, ca şi acum, corupţia era apanajul clasei politice, poporul suferea de foame, de lipsă de bani, de medicamente şi asistenţă socială. Sunt un om care, ca voi toţi, a avut aşteptări prea mari de la clasa politică democrată de după 1990. În mod catastrofal şi fără discernământ, nouă clasă politică a malaxat şi digerat totul, făcând funcţional doar sistemul corupţiei. Dacă unii sunt satisfăcuţi de invazia corupţiei în toate ungherele societăţii, eu cred că

astfel de manifestări au fertilizat terenul extremismului politic. Sau etica supunerii prin somaţie, ca ultim trend pe piaţa de fashion-politic. Făţărnicie şi falsitate în toate ! Lipsa sentimentului naţional şi recrudescenţa unor false formaţiuni politice, create ad-hoc, se răsfrâng numai asupra poporului. Era să uit ! Băncile din Ţară sunt aproape de faliment ! Dragi români, ca să nu rămâneţi fără micile economii, ce-ar fi să vă scoateţi banii din bănci, spre marea fericire a sistemului bancar, aflat la limita supravieţuirii ? Le ajunge ! Au huzurit destul pe pământ românesc, recurgând la meschinării şi escrocherie, sprijinite de strategul şef be-ne-re, cel care a pus pe butuci sistemul financiar românesc. Nu uitaţi că mafia din bănci v-a mai golit conturile, iar directorii unor sucursale au fugit cu banii deponenţilor. Acum, băncile din Ţară sunt în faza concedierilor colective. Încă puţin şi vom asista la prohodul lor. Şi o veste “bună” la închidere: din 20 iulie, intră pe piaţă o nouă mega-afacere ce va aduce bani buni celor implicaţi în implementarea şmecheriei, în jurul căreia se va crea o altă mafie: casele nu se vor mai putea vinde sau închiria fără certificat energetic. Încă o taxă în plus. Mirosind câştigul, unii s-au şcolit în secret, primind atestate care le conferă posibilitatea de a elibera astfel de certificate. Noi trebuie să aflăm necunoscută ecuaţiei: ce legătură există între politicienii care au propus legea şi companiile de audit energetic, între politicieni şi asociaţii din spatele lor. Pentru că există.


În Europa de Vest nu se cunoaşte istoria României şi cei care o vizitează acum văd sărăcia materială de astăzi, şi nicidecum milenara ei bogăţie culturală şi spirituală. În plus, propaganda maghiară din SUA se bazează pe milioanele de dolari ale d-lui Soros, care finanţează edituri şi opinii la Bucureşti, în timp ce în Elveţia am auzit de la un doctor în istorie (la Geneva, în iunie 1999) că Transilvania a apărut în secolul XIII şi de la un ambasador francez în România (la Lausanne, în noiembrie 1998) că poporul român a dispărut timp de 1000 de ani ca să reapară, ca prin miracol, în secolul XIV ! Cu toate acestea, nimeni nu menţionează că cea mai veche scriere din Europa a fost atestată arheologic în 1961, tot în Transilvania, în satul Tărtăria, pe râul Someș, în judeţul Albă, de către Profesorul Nicolae Vlassa, de la Universitatea din Cluj. În afară de România, Tăbliţele de la Tărtăria, datate 4.700 î.e.n., au făcut ocolul lumii anglosaxone (Colin Renfrew, Marija Gimbutas) şi au creat dezbateri aprinse pe tot globul. Deşi românii ştiau să scrie acum 7000 de ani, acest detaliu esenţial nu este nici în ziua de azi, după mai mult de 40 de ani, cunoscut publicului românesc şi nu apare în manualele de istorie. Ce ne spun specialiştii din România ? În 1998 s-a publicat «Istoria României» (Editura Enciclopedică, Bucureşti) de către un colectiv academic sub conducerea unei «autorităţi în materie», prof. dr. Mihai Bărbulescu, culmea culmilor, de la aceeaşi Universitate (din Cluj), care nu spune că Profesorul Vlassa a descoperit Tăbliţele. La pagina 15 a acestui impresionant volum, Tăbliţele de la Tărtăria sunt menţionate cu semnul întrebării într-o foarte scurtă frază, fără nici un comentariu: «Într-o groapă de cult de la Tărtăria, s-au găsit ( ... ) trei tablete de lut acoperite cu semne incizate (scriere?), cu analogii în Mesopotamia.» Dar dl. Bărbulescu nu-şi aduce aminte oare că scrierea protosumeriană apare cu 1000 de ani mai târziu şi că cea cicladică, protogreacă, după 3000 de ani ? El a uitat că metalurgia în Europa apare tot în Transilvania, în jur de 3500 î.e.n. ? Că tracii sunt primul mare popor indo-european care intră în Europa tot în jur de 3500 î.e.n., cu mai mult de două milenii înainte ca celţii, etruscii, romanii, germanii, sau slavii să apară pe harta Europei ? Şi că tracii ocupau tot teritoriul intre Munţii Ural şi Tatra de la est la vest şi de la Marea Baltică la Dunăre şi Marea Neagră de la nord la sud ? De asemenea, şi în acelaşi context, nici un specialist în istoria României nu atrage atenţia asupra altui „detaliu” primordial, şi anume că limba traco-dacică este cu mii de ani anterioară latinei (care apare abia în secolul VI î.e.n.) şi că, în consecinţă, limba română nu se trage din latină, pentru că, deşi din aceeaşi familie, există istoric înaintea latinei, deci este o limbă proto-

latină. Latina se formează din etruscă şi greacă, care, deşi amândouă indo-europene, sunt scrise cu un alfabet fenician, răspândit în lumea mediteraneană a epocii. În plus, etruscii, ei înşişi, erau o branşa a celţilor, coborâţi în sudul Alpilor în jur de 1200 î.e.n. La rândul lor, celţii erau o branşa a tracilor care migrau spre vestul Europei, şi erau numiţi, ca atare, adică traco-iliri până în secolul VI î.e.n., când se deplasează din Noricum (Austria) spre Alpii elveţieni, unde se numesc helveţi. Atâtea detalii ignorate despre originea, continuitatea, şi însăşi existenţa poporului român dau de gândit. Cine schimbă şi interpretează istoria României ? În mozaicul de limbi şi popoare de pe harta Europei, singurii care au o continuitate de 9000 de ani pe acelaşi teritoriu, şi o scriere de 7000 de ani, sunt românii de azi. Transilvania nu a fost maghiară şi nici nu putea fi când strămoşii maghiarilor de azi locuiau în nordul Mongoliei, sursă turco-finică nu numai a ungurilor, dar şi a bulgarilor (care năvălesc în România şi în teritoriile Bizantine din sudul Dunării - secolul VI), a turcilor şi a finlandezilor din zilele noastre. Hunii pătrund în Europa până la Paris, Roma şi Constantinopole sub Attila în secolul V, dar se retrag spre Ural până în secolul IX, când năvălesc din nou în Panonia, teritoriu ocupat la acea dată de daci liberi (80%) amestecaţi cu slavi (20%). Poporul şi limba dacă sunt deci cu mult mai vechi decât poporul roman şi limba latină, dar cele două limbi erau foarte asemănătoare, şi de aceea asimilarea s-a făcut atât de repede, în câteva secole. Ovidiu, poet roman exilat la Tomis pe malul Mării Negre, nu numai că a învăţat limba dacă imediat, dar în şase luni scria deja versuri în limba lui Zalmoxis ! Invadarea Daciei, de fapt a unui coridor spre Munţii Apuseni, a avut ca scop precis cele 14 care cu aur pe care Împăra-

tul Traian (de origine iberică) le-a dus la Roma ca să refacă tezaurul golit al Imperiului. Peste mai mult de 1000 de ani, după căderea Constantinopolului sub turci în 1453, tributul plătit sultanilor otomani va fi tot în aur, în formă de “ţechini”. Şi tot în aur se plătesc în ziua de astăzi anumite interese în România, după ce tezaurul naţional de 80 tone-aur a fost vândut de Ceauşescu la licitaţie în Zürich şi cumpărat de Banca Angliei. Cele 14, nu care romane ci milioane de români din afara României înţeleg şi simt acum, mai bine ca niciodată, sensul versurilor transilvane “Munţii noştri aur poartă / Noi cerşim din poartă-n poartă !” În aceeaşi ordine de idei, Imperiul Bizantin, care a durat mai mult de 1.000 de ani (330-1453), în timp ce Europa de Vest dormea sub jugul Bisericii Romane şi a analfabetismului, este complet necunoscut pe aceste meleaguri. Cultura şi civilizaţia europeană şi-au mutat centrul de la Roma la Constantinopole în 330, când Bizanţul devine capitala Imperiului Roman. Deşi se studiază istoria şi limba Greciei antice, Imperiul Bizantin este nu numai complet ignorat în istoria Europei, dar chiar considerat „barbar” şi „incult”. Nici un istoric elveţian nu a fost capabil să-mi dea un singur nume de scriitor Bizantin, nici măcar Ana Comnena ! Nimeni nu cunoaşte aici cultura şi civilizaţia Bizantină, r eligia or to do xă (“ortodox” este în limbile occidentale un termen peiorativ), şi cu atât mai puţin istoria şi tradiţia română. Faptul, esenţial, că analfabetismul nu exista în Bizanţ, dar exista în Europa de Vest, în aceeaşi perioadă este şi mai necunoscut. Academiile “păgâne” (socratice, pitagorice, orfice, druidice, etc.) au fost toate închise în secolul VI, iar când în cele din urmă universităţile au început să apară în Occi-

dent în secolul XIII (Oxford, Cambridge, Padova) ele erau controlate de Biserica Romană şi studiau teologia. Numai călugării şi clericii ştiau carte, se îmbogăţeau prin exproprierea de pământuri în favoarea mânăstirilor, şi luau puterea în toate ţările vestice, prin misionarism şi prozelitism la început (prin teroare şi Inchiziţie mai târziu), până în secolul XI, când ultimul ţinut liber, al vikingilor din Scandinavia , cade sub puterea Romei Papale. Renaşterea italiană apare ca o consecinţă clară şi directă a căderii Constantinopolul (1453), cu emigrarea în masă a savanţilor Bizantini către Italia. De exemplu, numai Cosimo de Medici primeşte 5000 de savanţi exilaţi din Bizanţ într-un singur an la Florenţa, acolo unde în curând vor scrie Petrarca, Dante şi Boccacio, şi unde vor picta Michelangelo şi Leonardo da Vinci. Între timp, cultura bizantină este păstrată şi cultivată în ţările Române (de exemplu la Putna), care nu numai că îşi păstrează autonomia faţă de Imperiul Otoman, plătind-o în aur, ca de obicei, dar voievozii români trimit anual aur în Grecia pentru a susţine mânăstirile ortodoxe (de pildă cele de la Muntele Athos). În Occident, o scurtă istorie a României apare în 1943, scrisă de Mircea Eliade în engleză la Lisabona şi publicată la Madrid (“The Romanians, a Concise History”, Stylos, Madrid, 1943), şi republicată peste alţi 50 de ani în România (“The Romanians, a Concise History”, Roza Vânturilor, Bucureşti, 1992). În timp ce prima istorie serioasă a Bizanţului apare, tot în engleză, de abia în 1988 (Lord John Julius Norwich, “A Short History of Byzantium”, Penguin Books, London, 1988, 1991, 1995, 1997). Cu toată bună vo i n ţa l ui d e a r ea b i l i ta “misterioasa” istorie a uitatului Imperiu Bizantin, din nefericire nici măcar Lord John Julius, de la Universitatea din Oxford, n-a avut acces la textele bizantine, pentru simplul motiv că nu ştia greacă, nici veche nici nouă. În final, se pune întrebarea de ce nouă milenii, atestate arheologic, de civilizaţie neîntreruptă pe teritoriul României sunt ignorate nu numai în Europa de Vest, dar şi în România ? Cu ce se ocupă istoricii români şi reprezentanţii României peste hotare ? Cine promovează cultura milenară a României ? Dacă dentiştii, şi nu profesorii de română, vor să facă şcoli în română la Geneva, să nu ne mirăm dacă profesorii vor deschide în curând cabinete dentare în acelaşi oraş. În 1996, când am fost la Bucureşti pentru a face cercetări în mitologia tracică la Academia Română, spre uimirea mea, mi s-a pus întrebarea de ce mă interesează tracii şi dacii, când acesta era subiectul de predilecţie a lui Ceauşescu, fapt pentru care subiectul trebuie acum total ignorat. La rândul meu, mă întreb ce contează 50 de ani de comunism în comparaţie cu cele 9 milenii de istorie românească ? Prof. dr. Maria-Luminița ROLLÉ Universitatea din Edinburgh Academic Consultant în European Mytholgy


Atmosfera este un constituent semnificativ al mediului înconjurător, cu care organismul uman este în contact permanent și obligat să asigure echilibrul necesar funcțiilor sale vitale. Organismul uman se caracterizează, în general, printr-un mare grad de adaptare, chiar la schimbări importante și rapide ale parametrilor meteorologici (temperatura, vânt, umiditate, presiune atmosferica, radiație solară etc.) este promptă până la o anumita limita, când nu mai reușește să menţină homeostazia, echilibrul. Mulți oameni au constatat însă, din proprie experiența, că anumite condiții de vreme pot avea un efect direct, destabilizator asupra stării de sănătate de la un anumit moment. Astfel, la persoanele care prezintă tulburări vegetative, efectul direct poate fi resimțit prin excitabilitate, insomnie, oboseală, incapacitate de concentrare, depresie, anxietate, amețeală, cefalee, toate fiind manifestări ale meteorosensibilității. În mecanismul meteorosensibilității interioare, starea sistemului nervos central, unele boli modifică reactivitatea sistemului nervos vegetativ (boala hipertensivă, boala ulceroasă, hipertiroidia, precum și starea de ascensiune sau de declin în care se găsește organismul (bioritmul – ritmul după care se desfășoară viața). Din această cauză nu există răspunsuri identice și nici comportamente asemănătoare la două sau mai multe persoane. Omul societății moderne, expus unui regim de viaţă mult mai diferit de cel al generațiilor anterioare, implicat în activități din ce in ce mai complexe, bombardat de o mulțime de informații, aflate în creștere exponențială, trebuie să găsească un nou echilibru între ceea ce îi oferă mediul înconjurător și ceea ce poate realiza organismul din punct de vedere al adaptării. Obținerea unui asemenea echilibru pentru fiecare individ în parte constituie un obiectiv permanent al medicinii preventive moderne, vizând, de fapt, întreaga populație. Acțiunea nocivă a factorilor atmosferici este generată, în principal de temperaturi excesive, de umiditatea prea mare sau prea mică, de radiațiile solare. Efectele acestor factori sunt înregistrate de sistemul nervos central și de cel vegetativ. Acestea sunt numai câteva exemple menite să readucă în actualitate necesitatea de a respecta mediul înconjurător, de cunoaștere a acestor factori ce determină vremea și clima şi care sunt foarte importanți în a ne e armoniza cu mediul, de a aprecia corect importanța factorilor meteo și de a preveni influențele negative. Elevii Colegiului National “Aurel Vlaicu” au achiziționat o stație me-

vizualizate şi înregistrate. Viteza vântului Viteza vântului este măsurată de anemometru. Anemometrul este un indicator care se roteşte în vânt şi măsoară viteza acestuia în m/s sau knots, cu ajutorul scării Beaufort. Cantitatea de precipitaţii Margareta Giurgiu Cantitatea de precipitaţii se măsoară cu ajutorul pluviometrului, maximele şi minimele urmând să fie memorate şi comparate. Cantităţile se clasifică pe zi, pe săptămână, pe lună şi în total. Schimbarea climatică în Orăștie Clima orașului Orăştie este continental-temperată, destul de blândă, cu ierni nu prea aspre și veri călduroase, însă în ultima perioadă și în Orăștie, încălzirea globală și-a făcut simțită prezența. Putem urmări un grafic care marchează anomalia temperaturii în zona Orăștiei:

Vremea… de la Colegiul Național “Aurel Vlaicu”

teorologică pe care au amplasat-o în fața colegiului ,iar acum fac înregistrări ale mărimilor fizice ce determină vremea și schimbările meteorologice la Orăștie. Staţie meteo, noţiuni generale Unitatea organizatorică a unei stații meteorologice este formată dintr-o platformă meteorologică pe care sunt instalate cele mai multe dintre instrumentele şi aparatele de măsură. Alături de localul colegiului a fost amplasata platforma în care funcţionează barometrul, barograful şi înregistratorul anemografului și se desfăşoară toate celelalte activităţi specifice. Amplasarea stației Anemometrul, anemoscopul şi pluviometrul au fost amplasate la 20 de metri de staţia meteo pentru a se asigura buna comunicare între aparatele menţionate. Aparatele au fost montate pe un suport metalic ataşat de un stâlp din faţa Colegiului la o distanţă de 10 metri faţă de clădire pentru ca datele să fie înregistrate corect, fără factori perturbatori. Măsurarea temperaturii Temperatura se măsoară cu ajutorul unui termometru situat pe anemoscop, care prin intermediul undelor radio comunică datele staţiei meteo aflată în incinta Colegiului. Măsurarea presiunii Presiunea atmosferică este efectuată de un barometru care transmite informaţiile staţiei meteo pentru a putea fi

Concluziile sunt că, prin amplasarea acestei stații am dorit informarea elevilor cu privire la influențele factorilor atmosferici asupra organismului uman, precum şi un studiu științific al climei în Orăștie. Dorim ca pe termen lung să putem să facem şi noi estimări şi prognoze ale vremii. De asemenea, avem şi o intersecție cu Proiectul “PAUZA de ȘTIINȚĂ”, prin care, în pauze, la școală, facem informări scurte cu filme, în care arătăm cum se creează bruma, cum se formează roua, grindina şi alte fenomene ale naturii. În acest sens avem şi o colecție de minifilme cu producerea fenomenelor naturii. De asemenea, în curând, pe site-ul Colegiului vom avea un link cu vremea la Orăștie.


Concert Pragu’ de SUS Una dintre cele mai iubite trupe din zona noastră, a cântat şi încântat publicul orăștian, sâmbătă seara, de la ora 21:00, când a avut loc concertul celor de la Pragu’ de Sus, pe terasa restaurantului Coroana. Am ascultat și apreciat atât propriile creaţii muzicale ale trupei, cât şi piese preluate din muzica uşoară românească şi din pop-rock-ul internaţional. Deşi publicul a fost unul mai restrâns, cei prezenţi au cântat şi au aclamat pe melodiile şi cover-urile cântate de Călin Bârcean, chitară electrică, voce, compozitor şi textier.

Cei prezenţi la concert, care au dorit să cumpere albumul acestora, au putut să îl achiziţioneze. Felicitări pentru cântare celor de la Pragu’ de SUS! Felicitări Albina COOP pentru organizarea acestei minunate seri ! Ce aș mai vrea încă o sâmbătă seara ca aceasta ! Dan ORGHICI

Restaurantul, terasa și barul terasei MIORIȚA vă stau la dispoziție! Aici, „Albina Coop” Orăştie organizează mese festive, botezuri, pomeni, nunţi şi alte evenimente. Tel:0254-241.716; 0733-732.200; 0723-381.840


E bine să ai insomnii, la propriu. Mai cugeți la rosturile lumii. Serviciul, piața, bancomatul,vecinul, măturatul curții, tăiatul gazonului, televizorul, repararea clanței la ușă și toate celelalte nimicuri ale vieții cotidiene - le numesc „nimicuri”, pentru că „nimic” rămâne în urma lor - ne umplu zilele până la refuz. Și uneori și ceasuri bune din noapte, când abandonăm noi lupta cu sarcinile, pentru a ne așeza în așternut frânți de oboseală, a dormi puțin și prost și a lua-o de la capăt a doua zi. Dar când ai insomnii și nu te ajută chiar dacă ai număra toate oile din județ să pui geană pe geană, nu te mai grăbești, mai stai de vorbă cu greierii, mai dai din cap către vreo stea și te poți întreba în tihnă ce o fi cu graba asta. De unde atâtea sarcini ? Cine le-a inventat ? Cine ni le impune ? De ce nu mai avem zile lejere în viața noastră ? Poate că există multe răspunsuri, dar eu aș zice că noi le-am inventat și noi neam însărcinat cu ele și noi suntem critici cu noi înșine, cu propria familie și prea adesea cu cei din jur, imprimând vieții un ritm năucitor, de dragul de a fi în rândul lumii. (Nu e vorba aici, neapărat, de Orăștia noastră, în care viața se derulează într-o dulce somnolență - starea aceea

Insomnii …

puterii pervertitoare și a nepăsării. Și a unui orgoliu nemăsurat, acela că tu faci politică. Faci pe dracu! Tu faci plecăciuni. Atât. Și, până la urmă, să faci! Nu e treaba mea. Silvia Beldiman poți Ceea ce eu vreau, este ca tu să faci politici publice. Dar, lasă! dintre veghe ce mă fac cu toți Pentru asta trebuie să înveți, să DESPRE și somn, adeoamenii minunați, pricepi și să ai idei. Ale tale. Și sea la margi- RESPONSABILITATE curați și responsa- când nu le ai, să te bizui pe oanea morții, bili pe care i-am meni, pe cei care știu! După deci nu de întâlnit în viață? cum, a face politică- politică deOrăștie e vorba, pe care cineva o Cei care mi-au împlinit existența vine știință și artă în același numea cu o glumă amară și s-au așezat în partea de lumi- timp, iar acolo unde oamenii o „dormitorul pensionarilor”). Și nă a lumii. Nici față de ei nu e fac așa cu trebuie, se vede. mi se pare că prea adesea ne corect. Atunci, zic! Așa că, voi dormi bușsimțim responsabili de lucruri Dacă la eliminarea meri- tean, atunci când în țara mea nerelevante, care pot fi făcute tocrației din societatea româ- fiecare va fi responsabil de ceea așa sau altfel, azi sau mâine, dar nească și politizarea excesivă a ce face. Pentru că orice fel de și săptămâna viitoare, după ce funcțiilor publice se mai adaugă activitate are importanța ei socine-am gândit mai bine. Până la și lipsa de responsabilitate, ală, dar vorba bătrânilor: „Nu urmă, e problema fiecăruia ce atunci lucrurile devin extrem de oricine are făină pe pălărie îi face cu viața sa, cât aleargă și grave. Eu cred că aceasta din morar”. Și voi avea vise fără cât privește cerul, câtă risipă de urmă vine dintr-o proastă înțele- coșmaruri, când nimeni nu va viață face și cum își ierarhizează gere a lucrurilor, pe care doar aștepta și nu va accepta șpagă valorile. Pe mine mă interesează autosuficiența și lipsa de educa- pentru munca lui plătită, consiresponsabilitatea socială, cea ție o pot genera. Adică, e chiar derându-se jignit, când va fi care, alături de celelalte valori, atât de greu de înțeles că tu, cel devotament și fidelitate față de nu poate intra în vacanță. Dar investit cu o funcție, ai obligații locul de muncă și nu față de suferindă, poate fi ! Câteodată față de societate și nu altfel? Și conducători și când nu toată lumi se pare că nu e o criză acută, că asta s-ar traduce prin a-ți face mea va vrea să fie șef. Adică, ca de apendicită, ci defect major, datoria cât mai bine cu putință? atunci când ne vom întoarce la structural, dacă nu genetic, de A, nu știi cum? Nu ești pregătit? măsură, bun-simț și onestitate, vreme ce durează de zeci de ani. Atunci, de ce te-ai băgat? Te-a la demnitatea uitată și pângărită Dar nu e frumos să spun despre bâzâit gena aia, a ta, stricată, ca- de netrebnicii democrației. Cred nația mea că e defectă genetic, re poartă înscrisă în memoria ei că mă paște o nouă insomnie... așa că nu zic! Adică aș zice, dar tentația bogăției nemeritate, a

CE E STE ACEEA „LEGEA LUSTRAŢIEI”, TATĂ ? Această impresie de Lege a lustraţiei (sau proiect de lege) vine cu o întârziere care nu repară nimic, mai mult agită vechi certuri între români. Între timp, foştii torţionari (un material fulminant a apărut şi în revista SINGUR, pe vremea când se tipărea pe hârtie, semnat de Fabian Anton) ori slugile sistemului – au murit. De la Timişoara lui 1989 au trecut peste 20 de ani (mai mulţi decât cei prognozaţi de bufniţa cotrocenistă a PRO-TV-ului, Silviu Brucan, Dumnezeu să-l ierte, că de odihnit – cine ştie…). Cui să cer, azi, cele 8 luni de mină subteran, executate la Motru, în 1989 ? Am fost un tânăr care voia libertate. Peste mine a trecut şi Piaţa Universităţii (Partidul „Mişcarea pentru România” al lui Marian Munteanu) şi deziluzia numită C.D.R (Emil Constantinescu). Nădăjduind că va fi mai bine, am ajuns la 44 de ani. Până acum vreo 5 ani am tot strigat în stânga şi-n dreapta, am făcut scandal, am încercat să adun oameni excepţionali pentru a ne opune minciunii generalizate; dar ultima mea detenţie (arestul de la Târgovişte şi Oradea) m-au potolit. Sunt prea bătrân şi prea şubred ca sănătate să pot porni revoluţii într-o Românie în care orice mişcare de stradă, orice efort de reconstrucţie a „societăţii civile” de care vorbeşte Liviu Antonesei sunt maculate în scurt timp de profitori şi lingăi pentru care obedienţa este egală cu „trăiesc mai bine ca alţii”. Am avut o treabă la Poliţie şi am trecut pe lângă o coadă, de la un ghişeu: de-acolo

Ştefan Doru Dăncuş, despre Legea lustrației, de la Silviu Brucan la Andrei Cornea îşi iau şi acum, în 2012, remuneraţiile – „ciochiştii”, adică cei care dau cu ciocul, adică, în sens larg, informatorii. Dacă această lege ar fi putut fi impusă în 1989 – România era acum monarhie constituţională. Noi, cei de atunci, nu am reuşit să ne apărăm interesele cum ar fi trebuit; eram şi prea tineri, ce-i drept. Acum ? Acum, îl aud pe unul din marii ucigaşi ai României, Ion Iliescu, vorbind despre această lege ca despre o „ruşine”, de parcă nici n-au existat mineriadele patronate de el, de parcă episodul „Târgu Mureş” nu e o „ruşine”; l-am putea eticheta drept o „consecinţă nefastă a exercitării exerciţiului democratic” în care „sinergiile” dau năvală unele peste altele într-o euforică şi benefică beatitudine socială. Guvernele de după 1989 au reuşit să dezbine poporul român; oricât am evita această nenorocită de socoteală matematică – rezultatul îl avem zilnic în faţa ochilor, indiferent că suntem scriitori, patroni, editori, angajaţi pe la minusculele fabrici cât de cât active ori pe la firmele de pază, poliţişti, agenţi la finanţe şi garda financiară: suntem unul împotriva altuia, deşi în noi există ceva care ne şopteşte să ne iubim aproapele. Lustraţia n-are nici o noimă astăzi. Mi s-ar fi potrivit pe la 21 de ani, când a fost împuşcat Ceauşescu. Văd în legea asta halucinogenă un nou tertip al puterii politice actuale, un public-ţintă (target) care să-şi piardă reperele, să rămână dezorientat şi să nu se dezmeticească decât după

ce ”aleşii” îşi vor reocupa fotoliile. Copiii mei m-au întrebat: ce este aceea Legea lustraţiei, tată, că toată lumea vorbeşte de ea ? Pentru această întrebare fără precedent n-am avut răspuns: mi-ar fi trebuit peste 20 de ani să le explic. P.S.: Acum am citit pe internet o ciudăţenie scrisă de Andrei Cornea. Andrei Cornea este dânsul – printr-o regretabilă extensie semantică – o “eroare”. Dar, datorită poziţiei pe care o are, nu este una facultativă. Aşa că i-am parcurs uimit textul scris, cred, “la prima mână”, ca şi cum mi-ar fi fost comandat de cineva. Sinistru material, dacă ne gândim că miliţienii de care vorbeşte ne terminau cu bătaia la tălpi (cu “bulanele”). Sau poate plantau flori în Piaţa Universităţii (tot cu “bulanele”), ce ştim noi, ăia, “stupid peoples” ? http://www.ziaristionline.ro


H. Gligor— istoria, altfel de cum am învățat-o noi... Cine a început al Doilea Război Mondial ? Când a început al Doilea Război Mondial ? Manualele de istorie şi istoricii noștri răspund simplu: al Doilea Război Mondial a început pe 1 septembrie 1939, când Hitler a invadat Polonia. Simplu şi clar. Știm când a început, știm cine este vinovat. Treaba e clară, nu mai avem nevoie de lămuriri suplimentare. Şi dacă e altfel ? Ce făcea Uniunea Sovietică în septembrie 1939 ?

Păi ce să facă, invada Polonia pe 17 septembrie şi apoi trupele sovietice defilau cot la cot cu trupele naziste la Brest-Litovsk. Şi totuși, Uniunea Sovietică nu are nici o responsabilitate cu privire la declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial ! Voi recurge la raționamentul lui Viktor Suvorov din volumul “Spărgătorul de gheaţă” pentru a vedea care a fost rolul Uniunii Sovietice în acei ani. Care este data intrării Uniunii Sovietice în cel de-al Doilea Război Mondial ? Toată lumea este de acord asupra datei: 22 iunie 1941, când Uniunea Sovietică a fost invadată de Germania nazistă şi aliații ei (printre care se număra şi România). Avem de-a face cu o incoerenţă: al Doilea Război Mondial începe pe 1 septembrie 1939 prin invadarea Poloniei de către Germania nazistă, Uniunea Sovietică se alătură invadării Poloniei pe 17 septembrie 1939 şi totuși… Uniunea Sovietică participă la război abia din 22 iunie 1941 ! Soldații germani şi polonezi morți în septembrie 1939 au participat la al Doilea Război Mondial, dar soldații sovietici morți în Polonia în septembrie 1939 nu au participat la al Doilea Război Mondial…

Cât de neutră a fost Uniunea Sovietică ? În istoriografia rusă (şi nu numai !), în perioada dintre 1 septembrie 1939 şi 22 iunie 1941 Uniunea Sovietică este considerată… neutră ! Aproape doi ani de neutralitate în care al Doilea Război Mondial bântuia prin toată lumea, iar Uniunea Sovietică era NEUTRĂ ! A fost atât de neutră în acești doi ani Uniunea Sovietică încât a reușit să cucerească 23 de milioane de oameni, invadând câteva țări cu adevărat neutre. Dar să vedem în ce a constat neutralitatea Uniunii Sovietice de la 1 septembrie 1939 până la 22 iunie 1941. Pe 30 noiembrie 1939 neutra Uniune Sovietică (neparticipantă în acel moment la cel de-al Doilea Război Mondial !) a declanșat invadarea Finlandei. A urmat un război crâncen, care a durat până pe 13 martie 1940, război încheiat cu un tratat de pace valabil si în ziua de azi. În timpul luptelor din Finlanda, neutra Uniune Sovietică a înregistrat 126.000 de soldați morți şi dispăruți plus 188.000 de răniți. Tot ca un act de neutralitate, în toamna anului 1939 Uniunea Sovietică a transmis țărilor baltice ultimatumuri prin care a impus instalarea de baze militare sovietice. Continuând această originală politică de neutralitate, Uniunea Sovietică a anexat țările baltice în iunie 1940. Tot în iunie 1940, Uniunea Sovietică a transmis României un ultimatum prin care a cerut Basarabia şi Bucovina. România a cedat, dar dacă nu ar fi făcut-o cu siguranță am fi avut de-a face cu un alt exemplu de neutralitate manifestat sub forma unui război. Uniunea Sovietică își motivează “neutralitatea” spunând că nu au existat declarații de război în conflictele enumerate mai sus. După această logică şi Germania nazistă a fost la fel de neutră. Când a invadat Danemarca şi Norvegia, pe 9 aprilie 1940, Hitler nu a declarat război

acestor țări, ci a spus că a venit să le apere neutralitatea. Practic, acțiunile Uniunii Sovietice sunt identice cu ale Germaniei naziste în perioada 1 septembrie 1939 – 22 iunie 1941. Şi totuși, Uniunea Sovietică a fost neutră, iar Germania nazistă a declanșat cel de-al Doilea Război Mondial. -//Pactul Ribbentrop-Molotov şi parada comună sovieto-nazistă din Brest-Litovsk Pe 22 septembrie 1939, la Brest-Litovsk, trupele Germaniei naziste mărșăluiau alături de cele ale Uniunii Sovietice în cea mai ciudată paradă din întreaga istorie. Soldații a două ideologii autodeclarate ca inamice își dădeau mâna şi făceau schimb de țigări după ce sfâșiaseră Polonia. Părintele trupelor de tancuri naziste, generalul Heinz Guderian se saluta şi primea această ciudată paradă alături de unul dintre cei mai valoroși comandanți de blindate ai sovieticilor, generalul Semion Moiseevici Krivosein. Sovieticii salutau steagul cu svastică, iar arcul de triumf al paradei reunea secera şi ciocanul cu svastica. Hitler şi Stalin își dădeau mâna zâmbind peste cadavrul Poloniei. O paradă aproape necunoscută în istorie, ale cărei imagini au ieșit cu greu din arhive – şi este vorba de imagini provenind exclusiv din arhivele germane. Probabil că sovieticii nu au făcut fotografii la Brest-Litovsk pe 22 septembrie 1939 – sau, dacă au făcut, atunci

fotograful a murit prin cine știe ce lagăr iar imaginile au fost distruse. Toată această poveste a venit ca o concluzie logică a pactului încheiat între Hitler şi Stalin prin miniștrii lor de externe, Joachim von Ribbentrop şi Viaceslav Molotov, semnat la Moscova pe 23 august 1939. Cei doi dictatori şi -au împărțit atunci Europa, Polonia a fost sfâșiată în două, iar Basarabia românească a fost dată cadou sovieticilor. După ce Germania a atacat Polonia pe 1 septembrie 1939, generalul Heinz Guderian a ajuns pe 17 septembrie la Brest Litovsk, dincolo de linia de demarcație de pe râul Bug. Guderian a așteptat aici sosirea sovieticilor, care au ajuns la Brest pe 22 septembrie sub comanda generalului Semion Moiseevici Krivosein. Cei doi generali au căzut de acord pentru desfășurarea unei parade comune în orașul Brest, care a început la orele 16:00. Krivosein a exprimat în timpul discuțiilor speranța că Germania nazistă şi Uniunea Sovietică vor reuși să înfrângă inamicul comun – respectiv imperialista Mare Britanie. Un eveniment istoric ocultat, care exprimă un adevăr geopolitic: când Rusia şi Germania își dau mâna, țările din Europa de est dispar, iar Marea Britanie este izolată şi pusă în pericol. Generalul polonez Plisowski, comandantul trupelor care au apărat Brestul, a fost luat prizonier de sovietici şi mai apoi executat în masacrul de la Katyn.


Între Orăştie şi Aurel Vlaicu a existat întotdeauna o relaţie specială, ca şi cum oraşul l-ar fi adoptat şi ar fi fost prezent alături de el la mai toate momentele importante ale vieţii sale. Nu întâmplăADRIAN SECUI tor, cea mai importantă instituţie de învăţământ din oraş îi poartă numele încă din 1919, multă vreme o machetă în mărime naturală a unuia dintre avioala putere i-a fost confiscată locuința și nele sale (dispărută misterios prin anii ’80) putea fi Motivul pare să fie legat de un conflict generat de tăiată pensia. A reușit să se întrețină admirată în faţa liceului unde acesta învăţase, iar către un grup de profesori, în urma căruia mai muncind ca grădinar. în centrul Orăştiei se află un bust al său. mulţi elevi de etnie română au fost nevoiţi să abanLa începutul anilor '50 a fost invitat la doneze studiile sau să opteze pentru o altă instiAnii de şcoală la Orăştie aniversarea a 50 de ani de la absolvirea Vlaicu se naşte la Binţinţi, o localitate aflată la tuţie de învăţământ. O altă sursă menţionează un Colegiului Kún din Orăștie. Invitația a câţiva kilometri de Orăştie, în anul 1882. Aici ur- conflict avut cu profesorul de maghiară al liceului venit din partea fostului coleg de clasa mează primele clase ale şcolii elementare şi se fa- „Kun” la care învăţa, în timp ce o alta menţionează Dr. Petru Groza, acum prim-ministru al ce rapid remarcat. Dascălul din sat l-a sfătuit pe o altercaţie între temperamentalul inventator şi nu Republicii Populare Române. Nagy răs- Dumitru Vlaicu, tatăl său, să-şi lase fiul să înveţe elev evreu, care ar fi dus la exmatricularea lui Vlapunde că nu poate participa din pricina carte mai departe şi să nu-l trimită la muncile câm- icu. Aşa se face că diploma de bacalaureat şi-o va lipsei pașaportului și a banilor necesari pului, cum se întâmpla cu majoritatea copiilor de obţine la Sibiu. pentru deplasare. La insistențele lui Petru ţărani români la acea vreme. Astfel, la 1890, îl Primele zboruri ale lui Vlaicu au Groza pe lângă Mátyás Rákosi, secreta- aflăm pe tânărul Aurel Vlaicu în registrele şcolii avut loc în preajma Orăştiei rul Partidului Comunist Maghiar, acesta elementare ungureşti, pentru ca între 1892-1898 să Reîntoarcerea lui Vlaicu la Orăştie avea să se a făcut posibil ca Vilmos Nagy să se poa- urmeze primele şase clase ale liceului calvin din tă deplasa la Orăștie pentru a lua parte la Orăştie. Aici limba de predare este maghiara, ele- petreacă în anul 1909. Tânărul inginer studiase reuniune. Mai târziu, tot la insistențele vii fiind în majoritate maghiari şi secui, iar viitorul între timp un trimestru la Politehnica din Budapeslui Groza, i-a fost redată și pensia. nu va ajunge, aşa cum aţi putea crede, Ca recunoaștere a meritelor sale din inventator premiantul Face însă progrese, de la an la timpul războiului, când și-a folosit pute- an devenindclasei. tot mai bun. Era excepţional, încă de rea pentru a împiedica deportarea evrei- la început, la matematică şi fizică, unde reuşea să lor de pe teritoriul ungar, în anul 1965, rezolve probleme ce depăşeau cu mult sfera proinstitutul "Yad Vashem" îi acordă titlul, gramei şcolare. medalia și diploma de "Drept între poÎn primii ani, Vlaicu pare să fi stat în gazdă la o poare". Acest titlu se acordă ne-evreilor bătrână şi nu la internat, ai săi neputându-i plăti (creștini, musulmani, agnostici, atei și de cheltuielile de întreţinere. Din păcate, nu am putut alte confesiuni, convingeri religioase sau afla cu exactitate anume şi dacă s-a mai păsapartenențe etnice) care, riscându-și via- trat acea locuinţă,unde însă în clasa a VI-a gimnazială ța, familia și averea, au salvat viața unor ştim că locuia la o văduvă pe strada Tămăşasei, evrei în timpul prigoanei fasciste. Vilmos actuala stradă Dominic Stanca. Era mama unui Nagy a fost primul ungur care a primit coleg de şcoală pe nume Naghy Vilmos, care va acest titlu. ajunge mai târziu comandant suprem al armatei şi ta, dar pentru că nivelul de instrucţie nu se ridicase Moare la 21 iunie 1976, la puțin timp ministru în Ungaria. Aceasta se întreţinea din găz- la pretenţiile sale, se înscrisese la Universitatea după cea de-a 92-a aniversare. duirea copiilor cu mijloace mai modeste. După alte Tehnică din München. Se făcuse remarcat pentru o http://www.orastieinfo.ro/index.php? surse (vezi „Orăştie – 750 de ani”, pag. 185), Vlaiserie de invenţii şi ocupase un post important la mode=articol&id_articol=5040 cu ar fi locuit multă vreme pe strada Pantofarilor, firma de automobile Opel. S-a reîntors însă, în aflată în vecinătatea celei mai sus menţionate. Din ţară, pentru a-şi pune în practică visul de-a zbura perioada şederii sale la Orăştie datează şi primele cu un aparat construit chiar de el. la Binţinţi avea încercări ale lui Vlaicu de a-şi pune în practică cu- să fie construit primul său planor, în primăvara lui noştinţele acumulate. Îi mersese vestea printre co- 1909. Pentru a obţine rezultate cât mai bune, Vlailegi că se pricepe la ceasuri şi nu era unul în tot cu a ales ca loc de experimentare Dealul Pemilor, colegiul căruia să nu-i fi făcut vreo reparaţie. Va aflat la marginea Orăştiei. Dealul ce aparţinuse lucra la realizarea unei treierătoare capabilă să se- familiei Pem era ideal datorită pantei sale, care pareu boabele de grâu de cele de neghină, şi chiar făcea ca lansarea aeroplanului să se facă mai uşor la un perpetuum mobile ce urma să se folosească iar zborul să dureze mai mult decât dacă decolarea de proprietăţile magneţilor. Perpetuum mobile n-a s-ar fi făcut pe plan orizontal. Pe la jumătatea lui reuşit să realizeze, lucru pe care avea să-l recu- iulie 1909, aflăm dintr-o scrisoare a lui Vlaicu cănoască mai târziu în faţa lui Goga, pe când erau tre un prieten, că de pe deal se efectuaseră şapte amândoi studenţi la Budapesta, însă a dobândit în zboruri pe distanţe scurte. De aici încolo începe timpul acestor cercetări un bagaj serios de cu- drumul său spre celebritate. Povestea sa ajunge în noştinţe din diferite domenii ale ştiinţelor exacte paginile ziarelor româneşti din Transilvania şi apoi care-l vor ajuta mai târziu. Tot la Orăştie va pune în cele din vechiul Regat al României. Faima sa pe hârtie şi planurile „maşinei de zburat”, cum o atinge cote nebănuite odată cu construirea avionunumea el. lui Vlaicu II, cu care va efectua o serie întreagă de Avea, însă, să părăsească Orăştia pentru a urma raiduri aeriene, va participa la competiţii, reuşind cursurile gimnaziului de limbă germană din Sibiu. să impresioneze prin performanţele aparatului

Voicu Hetel

Nagybaczoni Nagy Vilmos Câte ceva despre Nagybaczoni Nagy Vilmos: Vilmos Nagy de Nagybaczon (sau Nagybaczoni Nagy Vilmos) s-a născut la Praid (Harghita) în anul 1884, într-o familie de secui cu origini nobiliare. Situația materială precară a familiei și moartea timpurie a tatălui îi determină familia să se mute la Orăștie. Aici devine elev al Colegiului Reformat Kún, coleg de clasă cu Petru Groza (viitor primministru al României) și de colegiu cu Aurel Vlaicu. A fost una dintre persoanele care a avut șansa să-l cunoască mai bine pe Aurel Vlaicu. Pe perioada șederii la Orăștie, Aurel Vlaicu a fost găzduit de mama lui Vilmos Nagy, care se întreținea din găzduirea copiilor cu situație materială modestă. Casa lor se pare că a fost pe strada a Tămășesii, actuala stradă Dominic Stanca (aici sper să nu greșesc și să încurc străzile). Nagy Vilmos, dovedindu-se de la început ca unul dintre cei mai eminenți elevi ai liceului, medita pe unii dintre colegi, care îl recompensau cu sume infime. Între ei, și pe Aurel Vlaicu, la limba maghiară, fiindcă Vlaicu nu vorbea această limbă când a venit la liceu. După absolvirea liceului urmează o carieră militară începută la Academia Militară Regală Ludovica (Magyar Királyi Honvéd Ludovika Akadémia) apoi la Colegiul Militar Imperial din Viena. Urcă prin toate gradele din ierarhia militară, până în anul 1942 când Miklós Horthy îi oferă portofoliul de ministru al apărării și șef de Stat-Major al armatei ungare. Din această poziție a încercat să păstreze și să modernizeze ce a mai rămas din armata ungară, să amelioreze condițiile batalioanelor de muncă forțată formate în majoritate din evrei și, fidel convingerilor sale, a încercat să oprească infiltrarea politicului în armată. S-a opus cererii nemților de deportare a 10000 de evrei la muncă forțată în minele de cupru din Bor, Serbia. După război și venirea comuniștilor

Terasa de vară și terasa din zona pietonală a „Restaurantului Coroana”

vă asteptă

„Albina Coop” Orăştie organizează: mese festive și evenimente la

Restaurantul „Coroana”. Meniul zilei 11 lei

Înscrieri și relații la sediul „Albina Coop”, sau la telefon: 0254-241.716; 0733-732.200; 0723-381.840

creat de el. La 4 august 1912, când va zbura din nou deasupra Orăştiei, Vlaicu era deja un nume şi un motiv de mândrie pentru românii din Imperiul AustroUngar. Din relatarea lui Vasile Goldiş aflăm că Vlaicu avea să fie întâmpinat de o mare mulţime de oameni, Orăştia fiind „cucerită” de românii care soseau din toate satele din jur. Numărul spectatorilor se ridica undeva la 10.000 (după alte surse 15.000), încât pe strada care ducea la colina de unde avea să decoleze, nu mai era loc să arunci un ac, iar trăsurile nu puteau străbate decât mergând la pas. Locul unde fusese înălţat hangarul pentru avionul său se afla pe Dealu’ Mic. Către 6 seara apare şi Vlaicu într-o birje, însoţit de Goga şi de Şt. O. Iosif. E întâmpinat ca o adevărată vedetă, cu ovaţii şi aplauze. După zborul care durează aproximativ 40 de minute, Vlaicu merge la mama sa şi-i spune: „Mamă dragă, am zburat peste şura noastră.”

Ultimul zbor al lui Vlaicu

În ziua de 31 august / 19 septembrie 1913, tentativa sa de trecere a Carpaţilor pentru a participa la serbările Astrei organizate la Orăştie, s-a încheiat tragic. Multă vreme în jurul acestui eveniment a

cru confirmat şi de faptul că Vlaicu se ştia că este bolnav de inimă încă de pe vremea când studia la München. La Orăştie, unde era aşteptată sosirea sa la serbările „Asociaţiunii”, zvonul morţii sale se răspândeşte cu iuţeală printre miile de participanţi. Zvonul e confirmat de o telegramă: „Aviatorul nostru genial, Vlaicu, făcând astăzi zbor intenţiunea treacă Carpaţii, apoi Orăştie Astra, cade orele 5 lângă Câmpina. Mort momentan. Catafalc Câmpina. Întreagă ţară doliu…” Istoricul David Prodan, autorul celei mai importante lucrări despre răscoala lui Horia, Cloşca şi Crişan, ne oferă în memoriile sale, câteva amănunte legate de această zi şi de starea de spirit a oamenilor. Pe vremea aceea avea doar 12 ani şi era înscris la colegiul Kun, unde învăţase şi Vlaicu. „Nu uit coloanele interminabile de ţărani, care curgeau mereu în haine de sărbătoare pe strada principală a oraşului, spre Dealul Pemului, unde trebuia să aterizeze Vlaicu cu aeroplanul său. Mergeau închise, tăcute, ca la înmormântare. Se auzise că Vlaicu s-a prăbuşit. Se vorbea despre noul zvon şi printre elevi. Nu ştiam mult despre Vlaicu, dar l-am simţit atunci după ironiile, bucuria şi apropourile maliţioase ale elevilor unguri din clasele mai mari.”

Un secol de la moartea lui Aurel Vlaicu

Anul acesta s-au împlinit 100 de ani de la moartea unuia dintre cei mai importanţi pionieri ai aviaţiei de la noi: Aurel Vlaicu. Paradoxal, omul care stârnise atâta mândrie în sufletul românilor, a căzut în anonimat. Ciudat cum nu s-a învrednicit nimeni să monteze vreo placă pe locul în care se află casa ori casele în care a locuit (dacă acestea se mai află încă în picioare, lucru destul de probabil) în timpul anilor de şcoală, ori în locul de unde şi-a luat pentru prima dată zborul. Sunt curios şi dacă se va organiza, anul acesta, la Orăştie, vreo ceremonie de comemorare a sa. plutit o aură de mister şi s-a spus chiar că ar fi fost vorba de un posibil sabotaj. Aceste speculaţii erau alimentate şi de ostilitatea cu care erau privite de către autorităţile austro-ungare manifestările de mândrie şi naţionalism ale românilor transilvăneni, atunci când venea vorba de isprăvile lui Vlaicu. Anchetele ulterioare au arătat că avionul nu suferise nici o defecţiune, ba chiar motorul a continuat să funcţioneze chiar şi după prăbuşire, şi nici una dintre sârmele şi cablurile care susţineau aripile nu era ruptă. Pe baza datelor medicale s-a ajuns la concluzia că pilotul suferise un infarct miocardic, lu-

fostul NON– STOP a căpătat o înfățișare cu totul nouă. Este locul de unde: • poţi merge liniştit la cumpărături, fie că vrei doar un produs, fie că vrei să faci o aprovizionare mai consistentă pentru acasă; • găseşti toate produsele tale preferate într-un singur loc; • vei fi tratat cu profesionalism şi întâmpinat cu un zâmbet; • poţi găsi produsele unor mărci cu preţuri excelente pentru categoria lor de calitate


Reporter: Întreb pe directorul Colegiului Naţional „Aurel Vlaicu”, pentru că faceţi parte din echipa managerială de acolo, ce consideraţi că a adus, în plus sau în minus, anul acesta, de la alegeri încoace ? Invitat: În primul rând, lucrul care pe mine m-a bucurat foarte mult, motivul pentru care am acceptat din nou această poziţie de director, de data asta adjunct, la Colegiul Naţional „Aurel Vlaicu”, este dorinţa mea de a face o echipă cu care să putem să mergem mai departe şi să redăm colegiului locul pe care îl merită în învăţământul hunedorean. Consider că împreună cu d-l prof. Ionică, în acest an am făcut ceea ce se numeşte o echipă, pentru că, începând de la a ne muta amândoi în acelaşi birou, pentru ca să nu mai existe acea diferenţă, ca atunci când ai nevoie de ceva, să apelăm unul la celălalt din birouri diferite, şi continuând prin a ne delega unul altuia diferite sarcini când unul dintre noi lipseşte şi fără a ne pune problema că, poate, ştiu eu, sunt îngrijoraţi de decizia pe care o ia celălalt, poate că nu este cea mai bună ci, dimpotrivă, de fiecare dată dezbatem problemele pe toate feţele. Uneori îi spun d-lui director: „Aici ne putem şi certa, dar trebuie să luăm cea mai bună decizie pentru şcoala noastră”, pentru că şi d-l director este absolvent de „Aurel Vlaicu”, şi eu sunt la fel, şi mă doare sufletul când aud că cineva vorbeşte aşa cum nu ar trebui despre liceul nostru. Acum, în ceea ce priveşte rezultatele la învăţătură, bacalaureatul, pentru că, de fapt, aceasta este problema, bacalaureatul, dacă privim prin prisma proceselor putem spune: „O, Doamne, suntem extraordinar de mulţumiţi”, pentru că un procent de 82% de promovabilitate este mai mult decât meritoriu în condiţiile în care acesta a fost sub 60% la nivel de judeţ. Avem şi nemulţumiri, din păcate pot să vă spun că în acest an n-am fi putut obţine un procent mai mare la bacalaureat şi motivez şi acest lucru, de ce: am văzul ultima statistică legată de populaţia Orăştiei, 18 mii de locuitori, comparativ cu 22 de mii de locuitori acum 10-15 ani. Acum 10-15 ani, în „Aurel Vlaicu” erau patru clase de liceu, acum 20 de ani erau trei clase de liceu, şi populaţie mai mare, erau mult mai mulţi copii, aveam posibilitatea să alegem, nu oricine avea ocazia să intre în acest liceu. Din păcate, mărindu-se numărul de clase – în prezent avem şase clase a IX-a şi vom avea anul viitor şase clase a XII-a, deci aproape că s-a dublat numărul de clase în condiţiile în care numărul elevilor a scăzut. Va trebui să analizăm foarte serios, la nivel de Consiliu Profesoral şi de Consiliu de Administraţie, pentru următorul proiect al planului de şcolarizare, să vedem în ce măsură afectează sau nu catedrele cadrelor didactice, şi în ce măsură vom păstra numărul acesta de clase, eu sunt de părere că, poate cinci ar fi deocamdată suficiente în „Vlaicu”, pentru că sunt unii elevi, care cu adevărat nu prea au ce căuta aici. Ei bine, o să mă întrebaţi de ce nu-i lăsăm repetenţi – din experienţa anilor trecuţi, am stat de foarte multe ori şi ne-am gândit cum să facem; unii rămân şi repetenţi, unii se retrag, dar nu atât de mulţi încât să avem un procentaj de 95% sau 96% de promovabilitate la bacalaureat. Și, vă motivez de ce nu i-am exmatriculat aşa cum ar fi trebuit: pentru că suntem decişi ca din toamnă, primii care îndeplinesc condiţiile de exmatriculare să plece unde vor dacă nu doresc să se supună regulilor pe care noi le stabilim dar, între a avea un vagabond în plus în oraş, între a avea un posibil infractor în oraş, pentru că nu mai este instituţionalizat şi în a-l ţine pe acel copil sub directa noastră supraveghere, pentru că ştiu, colegii mei care aproape săptămânal iau legătura cu părinţii şi, oricum,

acest învăţământ, care devine, uneori, stresant atât pentru profesor, cât şi pentru elev, înţelegând că mulţi dintre elevi au ajuns la liceu în virtutea inerţiei, oare nu se poate face nimic ca aceşti copii să-şi descopere adevăratele vocaţii şi să urmeze o şcoală de meserii ? Invitat: Din câte ştiu eu, s-au reintrodus şcolile profesionale, este la liceul chimic, este la Geoagiu ceva şcoală profesională, dar ştiţi ce se întâmplă, părinţii au mentalitatea noastră, a românilor; în Germania am cunoscut o familie de profesori, în care şi domnul şi doamna erau profesori, fetele, amândouă, învăţau o meserie; ambele au făcut zece clase, după care s-au dus şi-au învăţat meserie; n-a fost nici o problemă. La noi este încă această mentalitate, că dacă nu faci o facultate, sau dacă nu faci studii superioare... Reporter: … „N-ai carte, n-ai parte”… Invitat: Da, lucru care, acum nu se mai verifică pentru că, înainte, pe vremea lui Ceauşescu, dacă aveai o diplomă, aveai un loc de muncă sigur, aveai poziţie socială, pentru că, aşa cum erai, bun – rău, erai respectat, erai dom’ profesor, domnu’ inginer, domnu’ doctor, dar acum nu mai este acelaşi lucru, decât să fii un profesor, inginer ori doctor prost, mai bine eşti un meseriaş bun, însă mentalitatea asta, din păcate, la noi, mai ales în Orăştie, nu ştiu cum putem să o schimbăm, şi-apoi este problema examenului de bacalaureat, în forma în care este el gândit acum. A fost un proiect, nu ştiu ce se va alege de el, acel „bac” diferenţiat; asta cred eu că este soluţia, bac-ul diferenţiat, unde ştii că la un colegiu naţional se dă un bac de un anumit tip, care-i permite elevului ca, şi dacă l-a luat cu 7,50, să meargă în învăţământul universitar, unde doreşte, să fie un bac de tip tehnologic unde, dacă a terminat, ştii că poate să facă o şcoală de maiştrii, o şcoală de subingineri, o post-liceală, şi-apoi să fie un alt tip de bac, care-ţi dă o diplomă cu care poţi să te angajezi, dar fără a merge la un învăţământ superior sau a face alte şcoli. Cred că asta ar fi soluţia. Nici a termina un liceu fără o diplomă, nu este o soluţie. Reporter: Credeţi în reintroducerea examenului la facultate ? Invitat: Cred cu tărie şi mă bucur din suflet că universitatea din Cluj, Babeş-Bolyai, facultatea mea de suflet, pentru că acolo am terminat, au anunţat că reintroduc examenele de admitere. Soluţia, eu zic că asta este: reintroducerea examenului de admitere în învăţământul superior şi, mai zic eu, nu numai. E adevărat, noi, ca liceu, putem să organizăm examen de admitere în liceu, însă doar în condiţiile în care numărul celor care vor să se înscrie la noi depăşeşte numărul de locuri. Ori, în condiţiile în care noi avem şase clase, nu avem la ce să mai organizăm un astfel de examen. Urmează să lucrăm la proiectul de încadrare pentru anul şcolar viitor, împreună cu d-l director, o să vedem ce ore avem, cum le avem, şi în funcţie de cum sunt sau nu afectaţi domnii profesori, pentru că nici pe colegii noştri nu-i putem lăsa să nu aibă ore suficiente, dar, să vedem, poate că reintroducând clasa a V-a, ştiţi, am avut o perioadă de doi ani de zile când nu am avut clasa a V-a în „Vlaicu”, acum este al doilea an în care am reuşit să ne facem această clasă, a V-a, reapărând gimnaziul în „Vlaicu”, poate că, cu acele ore, vom reuşi să nu mai fie absolută nevoie să avem şase clase. O să facem şi un studiu prin şcolile generale, să vedem câte clase sunt la „Dr. Aurel Vlad”, la secţiunea „Dominic Stanca”, câte sunt pe sate, şi în funcţie de numărul total de absolvenţi care vor fi în anul viitor, aşa vom şi solicita numărul de clase. Dar, eu continui să cred că, deocamdată, cinci clase ar fi suficiente. DAN ORGHICI

INTERVIURILE „VORBA” Interviu cu Prof. Maria Angela Dumitru copiii sunt altfel supravegheaţi dacă sunt instituţionalizaţi, cu atât mai mult cu cât clasele a IX-a şi a X-a nu ne permit să-i exmatriculăm, şi-atunci am făcut acest compromis în care „am tras”, cu ghilimelele de rigoare, de unii copii, pentru a-i duce, undeva, să finalizeze, cu cinciul ăla, amărât; problema nu aceasta este la copiii care au avut media 5 şi au promovat bacalaureatul, asta este, de la cinci la patru este doar un pas, ori ei, ca să promoveze bacalaureatul, trebuie să aibă minim şase. Nici nu am avut în acest an surprize, cum au fost în alţi ani, când au terminat liceul cu „opt şi…” şi au picat examenul de bacalaureat, situaţia aceasta nu s-a întâmplat în acest an. Şi-acum, aş vrea să prezint statistic, simptoma cifrelor, şi îmi place să vorbesc pe date concrete, ca şi clase; au fost două clase, XII A şi XII B, unde procentul de promovabilitate a fost de 100%, am avut o clasă de „mate-info”, XII C, în care au rămas doar 19 elevi până la sfârşit, şi unde a fost aproape 56% procentul de promovabilitate, iar dintre cei căzuţi, doi au media între cinci şi şase; deci aceştia au foarte mari şanse ca în toamnă, dând una dintre probe, să treacă în categoria celor admişi. La această clasă, a XII-a C, am avut o surpriză foarte plăcută, fiind o clasă, aşa cum v-am spus, cea mai slabă din generaţie sau, poate, printre cele mai slabe, deci copii cu rezultate slabe la învăţătură, inclusiv la sfârşitul clasei a XII-a au ales 13 din 19 să dea informatica la bacalaureat, şi tot 13 au promovat, cu media 7,16. Asta în condiţiile în care, din XII A şi XII B împreună, clase cu promovabilitate de 100%, doar doi şi-au ales informatica la bacalaureat, tot clase de matematică-informatică. Asta spune foarte mult şi despre dirigintele şi profesorii de la XII C, d-l prof. Muntean Mihai, care „a tras” de copiii aceştia să-i ducă la bun sfârşit şi să aibă media 7,16. Deci este un lucru care pe mine m-a surprins în mod plăcut, de asta vorbesc despre lucrurile de excepţie. De asemenea, clasa a XII-a D, clasă de ştiinţe, la care anul trecut a avut şase promovaţi, ei bine, în acest an au promovat 20, 67% promovabilitatea, rezultate deosebite sunt obţinute de către cei care dau examenul la ultima probă, care este la alegere, din biologie, unde 67, dacă nu mă înşel au dat bac-ul la biologie, toţi au luat acest bacalaureat cu note foarte, foarte mari – biologia este una din materiile care „salvează”, în mare parte, examenul de bacalaureat. Ce să vă spun, dacă suntem mulţumiţi – prin prisma procentelor am putea spune că suntem mulţumiţi. Se poate mai mult, de asemenea, spun că se poate şi mai mult decât atât dar, cu materialul uman pe care l-am avut la dispoziţie şi cu cei cu care am lucrat, aflăm că acolo unde a existat o legătură strânsă între profesor, director şi părinte, rezultatele n-au întârziat să apară; acolo însă, unde unul dintre cei trei na funcţionat aşa cum se cuvine, şi de regulă, îmi pare rău că trebuie să o spun, dar am avut mari greutăţi uneori cu familiile, cu părinţii care sunt tentaţi în permanenţă să zică: „Copilul meu este foarte bun, nu este adevărat ce spune profesorul x sau y, copilul meu este bun”, şi-atunci, n -ai mai avut ce să-i faci, acel elev a fost sortit eşecului din start. Reporter: Tot pentru profesor, o întrebare: oare nu se poate face nimic pentru


DE CE SĂ NU TE APUCI DE FUMAT Știu că sună cam idiot articolul, mai ales că vine din partea unui om care fumează din anul lui 1980. După lupte seculare, după nopți nedormite și multe cele, am decis că e musai să mă las de țigară. Să o las, să o arunc și gata. Pur și simplu. Dar asta nu se va întâmpla acuma, ci de la 1 August 2013(asta o știe majoritatea) și știu că nu mă credeți, dar…. am să vă demonstrez asta. Trebuie să țină doar de mine. Așa că, câteva sfaturi bune să nu te apuci de fumat. Eu doar îți zic și poate așa îți intră în cap. Zic din start. Țigara nu aduce nici măcar un amărât de beneficiu. 1. Țigara conține cel puțin 60 de substanțe cancerigene. Ascultă bine și uită-te în jur. Poți să te duci la spital să întrebi un doctor. 2. Ți se îngălbenesc degetele cu care fumezi – asta în timp, dar se îngălbenesc. Așa și-a dat tata seama că fumez. Faza a fost așa, undeva acum 5-6 ani. Tata : Andrei, dar tu fumezi? Eu : Nu tată, cum să fumez? Tata : Băi, tu crezi că eu nu am fumat la viața mea? Tu crezi că nu m-am prins după culoarea degetelor? Și am rămas așa. 3. Nicotina provoacă dependență. Sunt mulți care zic că ei nu au nici o treabă cu dependența. Într-adevăr, știu doar o persoană care poate să fumeze 10 pachete de țigări în 2 zile, că după, stă lejer o lună fără să pună țigara în gură. Dar este doar un caz. Nicotina provoacă dependență fizică și psihică. 4. Fumul de țigară conține cianuri. Nu știți ce este o cianură? Cianura era folosită în WW2, dacă vă aduceți aminte. Nu știți la ce? Vă invit să citiți despre cianură. Cianurile din fumul de țigară sunt în cantități moderate, dar asta nu înseamnă că nu au efect nociv. Inflamează căile respiratorii. 5. Rezistența fizică. Când nu erai fumător, alergai fără nici o problemă,

Materiale de construcții Str. Pricazului, CT 1 Str. N. Bălcescu, nr. 11 Construiți, reparați - vă suntem alături! Telefon: 0740.020.305

așa este? Acum, după un timp, realizezi că alergi puțin și ai senzația că îți dai duhul nu ? Realizezi asta, nu-i așa ? 6. Cost ridicat per pachet. Un pachet de țigări decent costă undeva la 13-14 lei. Când m-am apucat eu, era undeva la 6 lei și ceva, nu e bai. Zic decent, că nah, nu poți fuma chiar mahorcă, că mori cu zile. Dacă stai și te gândești la cât de mult costă un pachet de țigări, ajungi la : cu 14 lei, pot să-mi cumpăr ceva de mâncare. 2-3 kile de cartofi, câteva ouă, un sul de brânză topită și câțiva cabanoși sau crenvuști. Acum după ce ți-am zis, la ce concluzie ajungi ? Merită să dai 14 lei pe un pachet de țigări ? Te mai întreb de 1000 de ori dacă vrei. Răspunsul meu : nu, nu merită. 7. Dacă nu fumezi, ai mai mulți bani. Nu te îmbogățești, stai liniștit. Dar ai să vezi, surprinzător chiar, că atunci când ai să ieși cu Ileana sau cu prietenii tăi, că ai mai mulți bani. Nu va mai trebui să te gândești și la țigări. De exemplu, ai 2o de lei. Din 20 de lei poți să-ți cumperi 4 cafele când ieși cu Ileana sau cu Matilda. Dacă mai cumperi și țigări, rămâi cu bani de o cafea. E ușor să-ți faci niște calcule. 8. Faci rău celui de lângă tine. Chiar dacă merită să moară sau să crape rânza-n el, el totuși are drept la viață și să fie sănătos. Nu este obligat să respire fumul filtrat prin plămânii tăi cocsați. 9. Poveștile cum că unii au trăit 70 de ani fumând….. Alea sunt cazuri aparte. Tu, nu ai să trăiești 70 de ani cu țigara-n bot, te asigur. Vremurile sunt altele, nu mai trăiești în condițiile de acum ceva vreme, așa cum trăiau bunicii și părinții tăi. Ăia mâncau sănătos 100%, iar o parte din efectele nocive ale țigării erau eliminate. Tu mănânci la KFC, MC și toate dughenele fastfood de la colțul blocului. 10. Țigara te conduce pe tine? Nu, nu te conduce. Astea sunt sfaturile mele. Alții vor da și altele, dar eu mă rezum doar la atât. Sper că am zis ceva care să te facă să înțelegi că țigara este o PROSTIE. Nu te apuca de fumat. Țigara nu te face șmecher. Poate toate puţoaicele de vârsta ta, sunt în limbă după tine, că ești fumător, că ești șmecher că fumezi, dar mai târziu, majoritatea puţoaicelor vor pleca. Tu vei rămâne cu domn patron în brațe și țigara-n gură. Asta este valabil și pentru tine domnișoară. http:// simpluinculori.wordpress.com

Eşti dependent sau independent? Mă uitam la fiul meu care, la numai doi ani, deja vrea să mănânce singur, să urce singur scările, să se spele singur pe mâini. Astea sunt semne cum că deja, el vrea să fie independent. Şi se spune că, dacă vrei să creşti un copil aşa cum trebuie, oferă-i cât de multă independenţă. Am mai observat că noi, oamenii, în general avem tendinţa de a ne face dependenţi: dependenţi de un viciu, cum ar fi fumatul, dependenţi de bani, de persoana de lângă noi şi câte şi mai câte. Dar, vă întreb, credeţi că e un lucru bun ? Şi, de obicei, şi fericirea credem că vine dintr-o ţigară, din bani sau maşină, dintr-o ditamai casa sau de la persoana iubită, când, de fapt, fericirea vine dinăuntrul nostru şi din libertate şi independenţă. Eu nu cred că un om care se leagă la cap cu credite pe 50 de ani la bănci poate fi fericit. Pentru că persoana respectivă va fi mereu îngrijorată de banii pe care trebuie să-i facă pentru a-şi plăti ratele. Şi pentru banii ăia trebuie să muncească din greu şi să-şi ia din libertate, să renunţe la anumite plăceri, cum ar fi un concediu de vis etc. Toate merg în lanţ… Noi nu trăim 200 sau 500 de ani. De fapt, nici nu ştim când putem da colţul. Şi tocmai de asta trebuie să ne concentrăm numai pe lucrurile care ne aduc satisfacţie (aici poate fi inclusă şi munca), plăcere şi să ne bucurăm de fiecare clipă din viaţă, fie ea frumoasă sau mai puţin frumoasă. Nu trebuie să devenim sclavii nimănui, şi să încercăm să fim cât de poate de echilibraţi. http://mamebune.ro/index.php/2012/05/25/esti dependent-sau-independent/

Ce conțin țigările electronice și cât de dăunătoare sunt Ţigările electronice, folosite din ce în ce mai des pe baza convingerii că ajută fumătorii să renunţe la viciu, pot avea efectul contrar, existând riscul de a-i determina pe tineri să se apuce de fumat, consideră criticii acestui dispozitiv. Experţii atrag în special atenţia asupra faptului că aceste ţigări nu prezintă nici o restricţie în ceea ce priveşte vârsta sau cine le poate cumpăra şi sunt disponibile şi în arome de căpşuni sau ciocolată, putând fi astfel la fel de ademenitoare pentru copii cum sunt băuturile răcoritoare, anunță doctorulzilei.ro Estimat la 600.000 la începutul lui 2013, numărul utilizatorilor ţigărilor electronice în Marea Britanie este aşteptat să depăşească un milion până la sfârşitul anului. Conceput să imite aspectul unei ţigări normale, dispozitivul constă într-un cartuş ce conţine nicotină lichidă şi o componentă de încălzire. Prin tragerea de la un capăt al ţigării, lichidul plin cu nicotină trece prin această componentă, fiind transformat într-un vapor vizibil care este inhalat şi apoi expirat. Procesul creează o senzaţie de relaxare, asemănătoare fumatului, dar,

potrivit producătorilor, fără chimicalele cancerigene create de tutun. Cu alte cuvinte, cei care trec de la fumat la “inhalat vapori” îşi pot asigura nevoia de nicotină într-un mod mai sănătos. Totuşi, ţigările electronice pot fi dăunătoare din mai multe puncte de vedere. În primul rând, există preocupări privind identitatea exactă a substanţelor pe care utilizatorii, în special tinerii şi adolescenţii, le inhalează. O analiză a cartuşelor efectuată în Statele Unite a descoperit urme de chimicale toxice şi carcinogene, deşi într-o concentraţie mult mai scăzută decât în cazul ţigărilor normale. O echipă de cercetători de la Universitatea din Cal i f o r ni a a de sc o perit particule de argint, fier, aluminiu şi silicat şi nanoparticule de tinichea, crom şi nichel, multe dintre acestea fiind descrise de aceştia drept “cunoscute că ar cauza afecţiuni respiratorii”.


_____________________________

Inscripţie despre minţire

Tudor Arghezi ( 1880-1967) _______________________________________________

Noua -nouă generaţie literară la Hunedoara Ruben BUCOIU, Sub coaja semnului de întrebare, poeme

„ciudat de vechi/ cu tinerele mele mâini adun/ adun cuvinte/ şi le aşez ciudat/ de vechi/ cândva vechimea lor va înflori/ în sufletul în care fi-va/ vreme de flori”, motto. (stil vetust) Titlul primei cărţi a hunedoreanului Ruben Bucoiu propune semiotic (semn - de la seminţe) - „coaja întrebării” – învelişul (haloul semantic al Cuvântului, în „ceremonialul” rostirii lui mantice neo-psalmice) – aşadar a cuvântului - corp, al unui discurs - retoric seminal. Probabil Bucoiu fiind profesor de engleză, deci filologist, autorul reuşeşte o necum înşirare vetustă, ci o carte-manual - poetic, obiect cultual - cultural, al unei „catedre la purtător”. Mesajul ar fi: coaja fructului - virtual, este „carnea” fructului, însă latente şi trans-mutative, sunt seminţele, sâmburii. Semnalat şi de mine cu sinceritatea cuvenită faţă de noua generaţie, după un timp al propriilor anotimpuri, poetul revine cu această carte de un fin lirism semnificant, cuminecător cumva, unitară ca introspecţie şi halo semantic, în registru transmodernist, cum propune Ion Popescu Brădiceni (Facerea şi corpul)... Psalmismul - cultual-cultural - interferează cu laicul, nervul metaforic cu notaţia aforistică, pe constanta autodefinirii Sinelui, al lui homo religiosus eliadesc, cumpănind între acel sacru căzut în profan, în zoon politikon. Bucoiu este un poet-teosof-teolog. În arealul noilor scriitori hunedoreni, este interesant să vedem cum sincronizează cu Constantin Stancu, Ioan Barb, Ligia Seman şi alţi confesionali neo-protestanţi. „Adunarea cuvintelor” straniu de „vechi”, sugerează actul cultic-cultural şi ideatic colocvial, al „semănătorului” însingurat, experimental. Curios că aranjamentul acesta pragmatic, are ceva de Ikebana. Formula reductivă a discursului, este a unei exigenţe de bun augur: non multa, sed multum. Altfel spus, regăsim sentinţele lui Platon şi Aristotel, cât şi cele post socratice, via creştinismul apostolic, fără excese sau puseuri saducheiste ori habotnice, cum se precipită mai nou prin noua-veche poezie. Un drum spre Sine-n Sinea lumei, asumat cu hărnicia Harului, în acordul unei hermeneutici mereu superior conştientizate, prin percepţia hiper-subtilă a Sacrului devenitor, reinseminabil, pledând apărarea devianţionismelor şi „arterelor colaterale”, aşa cum singur (ne şi îşi) spune: „acordare în şablonul vechilor psalmi încerc să făuresc ecouri proprii ce sună fals ca o gaură de chitară uzată de alţii; dezacordată de nepotrivirea vorbelor de atunci cu sentimentele de acum, ce eventual sună bine într-o ureche necunoscătoare sau sună acceptabil pentru cei ce cântă şi ei dezacordat imediat ce frământările vieţii întind corzile dacă nu pleznesc în răzvrătire vibrez un psalm nou (cântecul ce-L aştepţi de mult)” Cartea lui Ruben Bucoiu este una vie, una a trăirilor şi retrăirilor autentice, credibile, salutare. Filologul-profesor este şi misionaristulseminarist, recognoscibil prin arta… grădină. Ritul unei semiotici bine instrumentate, deloc livreşti, ci inspirate. Vă recomand să-l citiţi singuri, sau fie şi în incinta (amvonul) unei întruniri laolaltă a spiritului, ca Egregor. Majuscula L, de mai sus, este semnul ELohimic al Divinităţii care aşteaptă de la om restituirea, harul reînălțător, psalmodic, spre Bucuria de A FI întru a deveni. Eugen Evu


Trăia odată, la marginea unei păduri, un tăietor de lemne. Era un om de bună credinţă, care trăia singur de când îi murise nevasta, căci nu mai avea pe nimeni în această lume. Şi aşa îşi trăia viaţa în căsuţa lui de lemn, situată în luminişul unei păduri. Se bucura însă de prietenia animalelor, care se obişnuiseră cu el şi îl iubeau, pentru că le hrănea şi îi simţeau sufletul, plin de blândeţe şi bunătate. Pădurea îl iubea şi ea la rându-i şi îl proteja, pentru că nu era un tăietor de lemne nemilos, care ar fi tăiat copacii cei mai tineri şi mai verzi, ci tăia doar vreascurile uscate şi copacii care, din pricina batrâneţii, ori a furtunilor, sau a animalelor, nu mai aveau viaţă întrînşii. În acest fel, pădurea era curăţată, rămânând loc pentru puieţi să crească şi să se dezvolte, luând locul copacilor

uscaţi. Iar omul nostru, cu aceste lemne uscate se încălzea iarna, ori îşi făcea foc pentru a-şi găti hrana zilnică, ba mai şi schimba jos, în sat, dintre ele, pe câte ceva de-ale gurii, alimente pe care pădurea nu i le putea oferi. Şi uite-aşa îşi ducea omul nostru zilele, în armonie cu natura ce îl înconjura. Şi toate zilele păreau la fel, doar culoarea schimbătoare a cerului şi a ierbii păreau a-i aminti că timpul trece, trece şi clipele odată trecute nu vor mai reveni nicicând. Într-una dintre aceste zile, după ce-şi făcu rugăciunea de dimineaţă, se porni tăietorul de lemne în pădure, să culeagă mure şi miere de albine sălbatice, ca mai apoi să coboare în sat, la târg şi să le schimbe pe ulei, făină şi legume. Şi aşa, ajungând el în dreptul unui rug plin cu mure negre şi frumoase, începu să le culeagă cu grijă şi cu recunoştinţă faţă de Dumnezeu, pentru purtarea Lui de grijă şi faţă de rugul plin de mure, care împlinea porunca Domnului, rodind la vreme cuvenită. Se gândi apoi la iubita lui soţie, de care îi era nespus de dor şi mai cu seamă acum, când se afla la cules de mure, căci ea, când era în viaţă, făcea cele mai bune plăcinte cu mure pe care le gustase el vreodată, ba mai mult, erau recunoscute ca atare şi de către ceilalţi săteni, care le gustaseră. Cel mai tare îl durea pe bietul om că soţia lui murise înainte de a-i dărui un copil, care să-i mai fi luminat zilele şi căruia să-i împărtăşească din tainele pădurii. În timp ce cugeta omul nostru la aceste lucruri, auzi un geamăt de durere, ce provenea parcă chiar din inima rugului bogat în fructe negre. Se opri din cules şi ascultă cu mai mare băgare de seamă. Geamătul se mai auzi o dată, prelung şi dureros, înfiorând văzduhul. Apoi un foşnet nervos îl sperie pe culegătorul de mure şi întreg rugul se cu-

ca prin farmec şi începu să alerge în jurul omului, cu nesfârşită bucurie şi recunoştinţă. Apoi se opri, îşi mai privi odată binefăcătorul şi, nu înainte de a face o plecăciune cu capul, în semn de mulţumire, dispăru în desişul pădurii. Omul nostru era şi el tot zgâriat şi cu hainele rupte pe alocuri, dar inima îi exploda de bucurie, că a putut să aducă ajutor şi alinare unui suflet aflat în suferinţă. Îşi umplu coşuleţul cu mure, apoi se porni, simţindu-şi sufletul uşor ca o pană şi împăcat, înspre târgul din sat. Ajuns acolo, dădu bineţe tuturor celor cunoscuţi şi toţi se minunau văzându-i zâmbetul întipărit pe faţă şi bucuria pe care o dădea parcă şi celor ce-l priveau. După ce dădu toate murele în schimbul altor alimente, omul nostru se porni spre casă, dar nu înainte de a trece şi pe la bisericuţa din sat. Vroia să-i dea bineţe preotului pentru care avea un nesfârşit respect şi pentru a-I da slavă lui Dumnezeu pentru grija pe care o are faţă de el, dăruindui hrană în toate zilele, precum şi pentru grija arătată tuturor fiinţelor create de El, trimiţându-le ajutor în neputinţe. Se gândea desigur cu bucurie la întâmplarea cu cerbul, petrecută în dimineaţa acelei zile, când Dumnezeu a scos prin mâna sa, un biet animal din ananghie. Şi asta nu pentru că nu ar fi putut Dumnezeu singur să-l scape pe animal, ci pentru că vrea ca noi, ajutându-ne unii pe alţii, trăind în armonie şi dragoste alături de ceilalţi oameni şi de toate făpturile Sale, să ajungem cu adevărat la asemănarea cu El. Gândind astfel, personajul nostru nici nu observă paşii preotului, care se apropiau sfios de el, pentru a nu-i deranja rugăciunea. Abia când acesta se afla suficient de aproape de el, tresări: - Sărut dreapta, părinte! - Dumnezeu să te binecuvinteze, fiule! Mare îmi este bucuria să te văd azi în casa Domnului, aşa cum nădăjduiam că va fi. Căci mi-a dat Dumnezeu înştiinţare că tu eşti omul pe care îl caut. Ia, hai să ne aşezăm niţel, să-ţi spun despre ce vorbesc. Pe măsură ce vorbeau, chipul tăietorului de lemne se lumina tot mai tare. Inima începu să-i bată şi fericirea lui era atât de mare, încât nu ştia cum să le mulţumească părintelui şi lui Dumnezeu deopotrivă. Ieşi din biserică aproape zburând. În mâna stângă ţinea coşuleţul în care fuseseră până dăunăzi mure, iar acum erau o pâine mare, ouă proaspete şi caş, iar în mâna dreaptă ţinea ceva nepreţuit: mânuţa unui băieţel de cinci anişori, ai căror părinţi muriseră de puţină vreme. Rămânând singur pe lume, preotul satului l-a rânduit în grija tăietorului de lemne, pe care îl ştia om bun, cu frică de Dumnezeu şi cu mare nevoie de a avea lângă el mângâierea unui suflet omenesc. Îndreptându-se spre noua lui casă, copilaşul zări câteva mure pe marginea drumului. Privi atunci cu ochi mari şi umezi către binefăcătorul său şi-i spuse entuziasmat: „am avut un vis în care se făcea că eram un cerb tânăr, cu coarnele prinse într-un rug de mure, iar un om bun, ca tine, m-a eliberat. Tăietorul de lemne, impresionat, zâmbi fericit. Şi inima îi zâmbea. Ştia că niciun bine făcut cu inimă deschisă nu rămâne nerăsplătit. Dumnezeu nu rămâne niciodată dator. Articol de: Danina http://bindiribli.ro/2013/07/26/omul-fara-vise/

tremură, mişcându-şi toate frunzele. „Ce să fie?” – se întrebă omul nostru şi se pregăti să plece, gândindu-se că ceva fiară sălbatică avea să iasă în orice clipă din desiş. Dar, chiar în ultima clipă, înainte de a-şi întoarce spatele, zări ceva ce semăna cu un corn de cerb. Atunci rămase pe loc şi, dând cu grijă la o parte câteva dintre rămurelele rugului de mur, văzu acolo capul unui cerb tânăr, care se chinuia să iasă din tufa ce-i încleştase coarnele, şi din care nu mai reuşea să scape. Căci, cu cât mai mult se zbătea bietul cerb, cu atât coarnele sale mai tare se încâlceau în închisoarea cu spini, iar pielea ce-i acoperea faţa şi gâtul mai tare se rănea, încât din unele zgârieturi se prelingeau firişoare roşii. Când ochii mari ai cerbului se întâlniră cu cei ai omului, pentru câteva clipe animalul rămase nemişcat. Nu mai îndrăznea nici să respire. În ochii lui se citea spaima dată de gândul că acestea sunt ultimele clipe ale vieţii sale, dar şi un licăr de speranţă că poate a întâlnit totuşi un om bun, căruia i se va face milă de tinereţea lui şi îi va reda libertatea. Acum nu-i mai rămânea decât această nădejde, că omul dinaintea lui nu era un vânător nemilos, ca aceia de care mama sa îl învăţase se se ferească, ci un om cu inima de pâine, care va fi biruit de milă şi cu dragoste îl va scăpa de la moarte. Dar îndată ce gândi acestea, cerbul observă că omul începe a-şi croi drum către el, tăind din rămurelele murului care păreau a se împotrivi, agăţându-se de hainele acestuia la fiecare pas. Cerbul, uitând cele ce cugetase cu câteva clipe înainte, se lăsă iar cuprins de teamă şi mai tare se zbătu, dar în zadar. Inima îi bătea atât de tare, încât i se părea că îi va sparge pieptul, iar spinii mai tare îi intrau în piele, rănindu-l adânc. Omul nostru, văzând disperarea acestuia, încercă să-l liniştească, spunându-i cu blândeţe: „Nu te teme, căci nu-ţi fac niciun rău, voiesc doar să te eliberez de pacostea asta ce te chinuie, căci şi pe mine mă doare să văd creaţia lui Dumnezeu într-o astfel de jalnică stare”. Dar ce să înţeleagă cerbul din ceea ce-i spunea omul nostru? Căci nu cunoştea limba oamenilor. Şi chiar dacă glasul era blând, ştia că oamenii se pot preface, arătându-se altel decât aşa cum de fapt sunt, dacă aveau un anumit interes. Nu se mai gândi cerbul că omul nu avea nevoie de glas prefăcut ca să-l ademenească dacă ar fi vrut să-l prindă, întrucât el se afla deja în capcană. Teama era prea mare şi disperarea prea adâncă. Dar, când omul a ajuns în proximitatea lui, cerbul a închis ochii şi, renunţând la luptă îşi spuse: „de acum totul s-a sfârşit”. Auzea încă rămurele trosnind şi frunze foşnind în jurul lui, dar nu mai îndrăznea să deschidă ochii. Se aştepta ca, în orice clipă, să simtă lama rece a cuţitului de vânătoare pe grumaz. Şi simţi… însă nu rece, cum se aşteptase, ci cald, ca o mână ce părea să-i mângâie blăniţa  vinde bijuterii din aur şi argint cu plata tremurândă. Vocea blândă a omuîn rate, fără dobândă lui îi şoptea ceva, neinteligibil pentru el: „Stai liniştit, frumoasă - cântărire şi verificare gratuită creaţie a lui Dumnezeu, că ai scă- cumpără aur şi argint pat, eşti din nou liber de acum.” Prinzând curaj, cerbul îşi deschi- se fac reparații la bijuterii de aur şi argint se ochii mari şi înlăcrimaţi parcă, în care se oglindea chipul salvatorului său, care îi zâmbea larg şi îl privea cu nesfârşită dragoste şi admiraţie. Teama îi dispăru cerbului


Eugen Evu Editorial itinerant

Stigma învinuirii Motto: „ Hârtia/ suportă/ orice.../ pereţii nu” ( George Ţărnea, Poem sanitar (de uz intern). ... Chakre. Ale desituării, ale abisalului, ale fugii în zig-zag spre roşu, printre semafoarele memoriei lungi, telurice. Cândva, vreodată, ca niciodată, altundeva, altceva, acolo… Cohortele de chimere, meduze gorgone, ventriloci, satyri, hyistrioni, sconcşi, almee, jumătăţi-de-om pe jumătăţi-de-iepuri şchiopi. Mutaţia şi vânatul care devine vânător. Cel terorizat, va teroriza. Precum în ins, aşa şi-n istorie. Fii şi fiice ale Învinuirii, ale traumei, ale incestului. Cifre mărunte care tind a le înghiţi pe cele mai mari. Încifrare întru descifrare. Textul gravid de sine-şi. Black Service Intelligence. Şi acum imfomaniacii, voila ! Damele sterpe, sterpezite cu al lor simptom al uterului supărat. Anorgamicele şi tandropauzaţii întru Semyaza, al semioticii magna. Cum Laudae, cum fraudae, her Freud ! Siicidari cu încetinitorul, vai vouă, ai prearăbdării şi laşităţii. Ca să se adeverească CE, mă ?!? „Lasă astrul să străpungă/ glonte-n pieptumi, desenând/ urmă roşie prelungă/ de bolnav şi de visând”. (citat din antimemorie). Atlazuri înăsprite, ale nirvanei, pansament de ocru viermănos, puah ! Urlet melodiindu-şi moartea. Morţile, zgrebănând porţile. Republici ale fluturilor cap-de-mort, mimesis noiesis-poiesis ? Prin aceea că „ne naştem bătrâni”, cum blandiana-n orgasm lamentându-se că nu a fost primită în organizaţia de pionieri. Mutaţia, cloneria, clauneria. Şi nici o speranţă, ci doar pietre îngândurate, Snopi de particule ionizate! Starea, deocamdată, a poheziei rrromâne.

Hip-hop Despre-urile lui IONUȚ Ionuț COPIL Născut la fronti-

era dintre o progenitură de mic mafiot și un şmecheraș rebel din comunitatea săracă citadină vorbește despre bani, mașini, târfe și băutură. Despre droguri, închisoare, gabori și ciordeală. Oricum firul roșu al mesajului pornește de la duritatea trotuarului gri și murdar care predispune la ratare urmărind ridicarea prin tenacitate, noroc, necinste, risc… la nivelul unei vieți libere de compromisuri, constrângeri, în care contează doar banii, femeile și scuipatul pe societate. S-a spus că e o muzică protestatară și de fapt e un strigăt de libertate, durere, frustrare. Cel ce înjură societatea o face pentru că îl doare ceea ce este..., sau ceea ce nu este. Mesajul este vorbit, rapid, sacadat ca un lătrat… este ,,o vomă“ Frustrarea celui ce nu are iese plină de vulgaritate, mustind în ură și încrâncenare de obicei și uneori îmbrăcată într-un umor spumos. Vorbitorii de hip-hop se aleg de regulă din acele personaje adolescentine văzute ca cel mai prost din curtea școlii. Sunt mici de statură, slabi sau foarte grași, rași în cap, înțoliți cu pantaloni cu turul căzut și hanorac cu glugă. Muzica lor este o manifestare compensatorie a banalității din existența lor anostă și a jignirilor ce le înghit cu polonicul. Și atunci sfidează prin limbaj, îmbrăcăminte, consum de alcool și de droguri… Hip-hop-ul se remarcă prin fugă și prin accentuarea stării de paria. Ras în cap își manifestă starea de sclav, hainele largi denotă lipsa de identitate provenită la origine din obiceiul de a purta hainele fraților mai mari în familiile numeroase și sărace, gluga arată o nevoie de camuflare.

Colţul rrroşu: Extrem ism Horia Roman PATAPIEVICI Gabriel Andreescu îl califică drept autor al unei cărți reacționare și drept facilitant al extremismului. „Cel care a transformat atitudinea antiminoritară, homofobia și antimulticulturalismul într-un larg succes cultural este Horia-R. Patapievici.” Gabriel Andreescu, Extremismul de dreapta în România Volumul „Politice” Anumite afirmații din volumul Politice au produs iritare prin conținut defăimător la adresa României și a poporului român. Patapievici relatează că această corespondență a avut loc în 1990-1991, iar el a publicat-o în 1996 cu mențiunea expresă că exprimările cele mai excesive nu îl mai reprezintă și că le-a păstrat pentru a oferi cititorilor „o mărturie veridică a convulsiilor sociale de la începutul anilor 1990”. Considerându-se ținta unei campanii de defăimare orchestrate împotriva sa, Patapievici a făcut plângere la CNA împotriva postului de televiziune Antena 3, el considerându-se portretizat într-o manieră falsă. Patapievici despre români și dragostea de țară: „Radiografia plaiului mioritic este ca a fecalei: o umbră fără schelet, o inimă ca un cur, fără șira spinării”, „un popor cu substanța tarată. Oriunde te uiți, vezi fețe patibulare… guri vulgare, trăsături rudimentare”, „Românii nu pot alcătui un popor fiindcă valorează cât o turmă”. Totuși, referitor la dragostea de țară, în Zbor, în bătaia săgeții spune că „din dragoste nu poți ieși altfel decât jupuit” În 2008 declara că dragostea de țară „E un consimțământ care trece dincolo de ființa ta într-un fel, ca și iubirea adevărată. Nu e ceva pe care să-l declari. Și nici nu e ceva despre care să spui: «acum fac asta pentru țara mea». Asta e o aberație. Ci tot ce faci, în virtutea firescului tău profund e ceva pentru țara ta.” Despre limba română: „Româna este o limbă în care trebuie să încetăm să mai vorbim sau... să o folosim numai pentru înjurături...” —H. R. Patapievici, Politice, ediția 1996, pag. 64 Istoria românilor: „Toată istoria, mereu, peste noi a urinat cine a vrut. Când i-au lăsat romanii pe daci în forma hibridă strămoșească, ne-au luat în urină slavii: se cheamă că neam plămădit din această clisă, daco-romano-slavă, mă rog. Apoi ne-au luat la urinat la gard turcii: era să ne înecăm, așa temeinic au făcut-o. Demnitatea noastră consta în a ridica mereu gura zvântată, iar ei reîncepeau: ne zvântam gura la Călugăreni, ne-o umpleau iar la Războieni și așa mai departe, la nesfârșit. Apoi ne-au luat la urină rușii, care timp de un secol și-au încrucișat jetul cu turcii, pe care, în cele din urmă, având o bășică a udului mai mare (de, bețiile...) i-au dovedit.” H. R. Patapievici, Politice, ediția 1996, pag. 63 Cultura românilor: „Puturoșenia abisală a stătutului suflet românesc... spirocheta românească își urmează cursul până la erupția terțiară, subreptice, tropăind vesel într-un trup inconștient, până ce mintea va fi, în sfârșit, scobită: inima devine piftie, iar creierul un amestec apos.” — Horia Roman Patapievici, Politice, ediția 1996, pag. 49. Wikipedia libre. EE


Versetele apocalipsei –taifunul suprem Pe strada mea nu a căzut nicio frunză deși se toarnă asfalt sistematic și în iubirea noastră au apărut greșeli de tehnoredactare Serile mi le petrec la secția 9 mutând televizorul de la un canal la altul ca și cum acesta mi-ar fi unicul scop în viață Abia acum îmi dau seama că s-au inversat anotimpurile dintr-o dată Dumnezeu și-a amintit de noi A răsărit alt soare mai înverșunat decât cel cu care eram obișnuită dar nu mă sperii atat de ușor Ferestrele nu le închid decât atunci când caut unitatea de măsură a vidului și singura diferență dintre zi și noapte rămâne cantitatea de imprevizibil am nevoie de o inimă nouă cea veche a expirat de la atâtea bătăi pe minut și prea puține resuscitări Mai e o lună până la apocalipsă și totuși nimeni nu încearcă să trăiască Visele mi-au înnoptat dar ard de nerăbdare să împart cu tine inversarea polilor era glaciară taifunul suprem Va fi ca o vacanță de vară sau o aniversare la care e invitat Dumnezeu Pe crestele munților ne vom pune obrazul și vom dormi nu vor mai exista zile cărora să le spunem pe nume Nopțile vor fi fără cusur ca atunci când iubești sub clar de lună și nimic nu e mai inutil decât o eclipsă.

pe vremea când nu se întâmpla nimic îmi cresc incisivii sunt puțin palidă și oamenii au început să mă ocolească deși nu am făcut decât să le zâmbesc poate ceva nedefinit mă oprește să fiu o simplă statuie de humă această stare contagioasă mă inspiră de ceva vreme soarele s-a tulburat un verde pal însoțit de blue ciel și pete de acid o gaură neagră a apărut în cer iar timpul a început să se scurgă prin ea părăsindu-mă ca pe-o iubită nențeleasă moartea e o trăsătură de familie și te porți ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic. BIANCA DAN

POESIS ποιέω ποίησις Stă Poetul la o masă Stă Poetul la o masă și visează pe-ndelete flori, muieri și alte iEle trage leneș din țigară berea spuma și-a pierdut printre stele, printre spectre e poetul singur cuc Pe o bucată de hârtie e un număr și un nume de alcoolică minoră rătăcită-n astă lume … cântă turturica la poet pe cuc

Lele de la Orăștie Lele de la Orăștie n-ai opinci și n-ai nici ie nici cu sapa nu mai dai numai pe feisbuc ziua stai Ai leliță ochi ca mura și nu îți mai tace gura gene false tu ți-ai pus și îți place să stai sus și în lada ta de zestre nu sunt straie de poveste doar sutiene ungurești și parfumuri franțuzești Arsă bine la solar căpoasă ca un măgar nu ști lâna a împleti dar îți place a călări nu ști a coace-n cuptor doar picior peste picior o cafea și o țigară asta-i rugăciunea de seară și-apoi mori de dor de dor după un belit minor ce îți zice o manea leac pentru inimă rea și așa e vara toată dusă-i lumea de-altădată trece vremea și alta vine lelița, lele rămâne. IONUȚ COPIL

Amăgirea clipelor tresar din somn cu gândurile destrămate... mă regăsesc mereu în acelaşi loc în acelaşi timp, întorcându-mă spre tine, tinereţea mea în amăgirea clipelor alunecânde prin pânza freatică a vieţii păşesc tiptil, adulmec umbra ta şi mă înalţ pe vârfuri să te zăresc măcar pentru o clipă în fanta de lumină pe care mi-o deschide amintirea intru în panică: nu eşti acolo şi singurele urme vizibile duc spre mine; să-mi fii oare şi-acum alături?

Crez trebuia să existăm... eram visul frumos al Celui ce ne-a creat într-o dimineaţă, inoculându-ne forma serpentină... aşa, simplu, ca să avem „ceva” din Calea Lactee, s-o păstrăm în eul nostru, să-i aparţinem; iar gândurile noastre, Îl caută de atunci ineluctabil, propagându-se în eterul spaţial în aceeaşi formă serpentină, ştiind că trebuie să-L găsească şi să-L venereze!

Avalanşă probabil că lacrima din colţul ochiului e un strop din ploaia care nu se mai opreşte acoperindu-mi mintea cu o avalanşă de gânduri... un efluviu căruia nu mă pot opune dacă nu vreau să pierd vreun gând.. ILEANA LUCIA FLORAN CASETA REDACȚIONALĂ Fondator, redactor șef: Dan Orghici

Corectori: Florin Drăghiciu Virgil-Liviu Sabău

Redactori: Adriana Chira Eugen Evu Vic Virgil Bălan

Caricaturiști : Mircea Zdrenghea Vic Virgil Bălan

Silvia Beldiman Ionuț Copil

Colaboratori permanenți: Maria Diana Popescu Muguraș Maria Petrescu Daniel Marian Redactor sport: Dorin Stroia

Foto-reporter: Călin Jorza ISSN 2286 – 0339 ISSN-L 2286 – 0339 APARE SUB EGIDA ASOCIAȚIEI de PRESĂ „VORBA DIN ARDEAL”


AŞCHII 1. Adeseori vedem (în mod greşit) în bunătatea celor din jur o cheie de acces la sensul general al lumii. La formula intrinsecă a unei vieţi pe care, de fapt, n-o vom înţelege niciodată. Căci nu e nimic de înţeles în efortul jalnic de a te integra barbariei gesturilor şi vorbelor ce ţes imensa pânză a aparenţei şi minciunii. Adevărurile zac în inima fierbinte şi nevăzută a pietrei, a copacului, a cerului. În şoapta inaudibilă a muntelui sau a câmpiei, pe care simţurile noastre nevolnice, imperfecte, incomplete, nu o pot capta, pentru că ele nu sunt făcute pentru asta. Ele nu sunt decât oglinzi în care vom vedea întotdeauna un chip deformat, multiplicat în milioane de imagini false: cioburi strâmbe ale unei realităţi fantasmagorice, asupra căreia simţurile noastre îşi aplică iminenta teroare. Eu trăiesc, fără scăpare, într-un substitut de realitate. Ceea ce văd şi aud, ceea ce mi se pare că văd şi aud, este aureolat de o imensă înşelătorie. Părerea pe care mi-o fac despre lume reprezintă doar o emanaţie a nostalgiei mele de a mă adapta legilor lumii. Legi pe care sufletul meu nu le va cunoaşte niciodată, pentru că el se conformează doar tic-tac-ului unui ceas divin. 2. Privesc oamenii care trec pe lângă mine şi mă întreb, adesea, cu ce le pot fi de folos. Un frison de disperare aproape copilărească mă împinge spre ei, mă face să devin părtaş la mica lor dramă de a trăi în preajma mea. Se produce, parcă, un ineluctabil transfer de destin, o contopire invizibilă de aspiraţii şi temeri, ca şi când un laser fierbinte ar trece, simultan, prin inima mea şi a celui de lângă mine, unindu-le într -o complicitate plină de patetism. Dar, în acelaşi timp, acest schimb empatic îmi dă senzaţia unei alienări. Simt că o parte din mine îmi devine străină, părăsindu-mă brusc, trădându-mă, în numele unei fraternităţi iluzorii, de scurtă durată. Şi atunci, paradoxal, momentul acela de exaltare comprehensivă în preajma Celuilalt nu face decât să-mi revitalizeze conştiinţa singurătăţii mele ireductibile. 3. Credem cu toată tăria că suntem ceea ce dorim să fim. Stigmatizaţi de eşecuri grandioase, ultragiaţi de inadvertenţe umilitoare, plutim în propriul destin ca întro placentă străină, visând la victorii care mereu ni se refuză. Dar ce înseamnă această dorinţă, de unde vine ea, din ce cotlon obscur al gândului sau din ce luminiţă pâl-

AŞCHII

...Aceste „aşchii" sau "flash" -uri fac parte dintr-un viitor volum, al cărui titlu este „Copacul speranţei".

AŞCHII (II) 1. O plimbare prin oraş, pe lângă faptul că este o plăcere, este şi o luptă continuă cu un duşman invizibil: distanţa, necunoscutul. Ai mereu senzaţia că fiecare pas pe care-l faci este o etapă indispensabilă în această bătălie surdă, cu un final imprevizibil. Să laşi în urmă exaltările şi spaimele, eşecurile şi incertitudinile unei existenţe duse între patru pereţi, fără a şti însă ce te pâitoare a vreunui vis neaşteaptă în faţă. Ce abis dezodus până la capăt? lant sau ce stindard al unei vicViaţa este o neputinţă în stare pură. Şi atunci, de ce torii nesperate! Călătoriile sunt ar fi viaţa mea altceva? Ca- prilejuri de a-ţi verifica laşitare este preţul acestei imen- tea sau curajul. Căci, ce este mai tentant şi, în acelaşi timp, se amăgiri? mai înşelător, decât să-ţi consumi până la capăt, cu orice E adevărat că, închizând ochii, nu mai vezi zidul din risc, rezerva de curiozitate sau faţa ta. Dar nici nu poţi tre- de nebunie care îţi dictează această avntură a trupului şi a ce de el. minţii? Să nu ştii unde te pot Valul care mă duce înainte duce paşii, ce perspectivă stranie sau înfricoşătoare ţi se poanu-mi garantează suprate deschide înainte, aceasta vieţuirea, nici puritatea este suprema provocare pentru unei conştiinţe obişnuite un suflet prins în menghina deja cu micile compromimediocrităţii şi a rutinei. suri ale clipei.

Geo Galetaru

Entuziasmul morbid al celui care se închipuie în avangarda anonimilor acestei lumi. O protuberanţă strălucitoare pe o suprafaţă amorfă. Cineva care se crede Cineva, încăpăţânânduse să ascundă sub un preş nesigur rămăşiţele lui Nimeni. Efortul acesta mă epiuzează şi îmi destructurează sensibilitatea ambiguă cu care încerc să fac faţă prefăcătoriei.

Restaurantul, terasa și barul terasei MIORIȚA vă stau la dispoziție!

Aici, „Albina Coop” Orăştie organizează mese festive, botezuri, pomeni, nunţi şi alte evenimente. Tel:0254-241.716; 0733-732.200; 0723-381.840

Mă abandonez plimbărilor, cu sentimentul că, în acest fel, mai pot salva ceva din fiinţa mea condamnată. Că, măcar aşa, o parte din mine rămâne în ecoul străzilor pe care le străbat, în peisajele care-mi transmit fabuloasa lor statornicie, în visele care însoţesc aceste peregrinări, ca o terapie neaşteptată. Mă plimb ca şi cum m-aş lăsa pradă unei alte dimensiuni, ca şi cum eul meu ar căuta şi ar găsi în elementele străine din jur semnul încurajator al propriei sale supravieţuiri. 2. Mila de mine însumi tinde să înlocuiască o neputinţă cu alta. Nu pot fi aşa cum mi-aş dori să fiu, şi atunci se declanşează resortul violent al autocompătimirii. Privesc la mine fără să mă recunosc, ca şi când aş fi trecut prin oglinzi deformante, fiecare dintre acestea încercând, de fapt, să salveze câte ceva din esenţa mea denaturată. Destinul se joacă întotdeauna cu noi, ofe-

rindu-ne o imagine convenabilă naivităţii cu care suntem pregătiţi să-l întâmpinăm. Eu nu ştiu ce mă aşteaptă mâine, iar inocenţa mea prelungită mă împiedică să mă întreb prea insistent despre asta. Şi atunci când dimineaţa următoare îşi arată chipul ei hidos, iar impulsul de a trăi îşi pierde, rând pe rând, toate justificările, încep să-mi plâng de milă. O ipocrizie a spiritului sau o abdicare a ţesuturilor mele biologice, revoltate sau pur şi simplu obosite să mai caute o cale de scăpare? Plânsul rezolvă, relativ repede şi simplu, ceea ce pentru conştiinţă pare imposibil de rezolvat. Nu neapărat plânsul în sine, acea manifestare zgomotoasă şi umilitoare, care aruncă un dram de neseriozitate peste glazura amară a oricărei drame. Ci hohotul interior, comprimarea între pereţii laringelui a icnetelor care, altfel, ar risca să acompanieze ofensiva, şi aşa clamoroasă, a suferinţei. Să-ţi plângi de milă: iată una dintre stratagemele care mă ajută să trec mai uşor peste absurditatea vieţii. Iată unul dintre spectacolele la care consimt cu fervoare să particip şi al cărui regizor este Iluzia... 3. Uneori, am senzaţia unei cumplite oboseli. A unei imense şi răvăşitoare inutilităţi. Ce facem noi? Ne mişcăm, vorbim, scriem...Reuşim, prin asta, să îndepărtăm umbra neantului din preajma noastră? Reuşim să păcălim clipa, să -i dăm acea strălucire care s-o facă unică, oprind-o în loc, ca s-o putem contempla în toată dureroasa ei splendoare? Cine ne garantează că frazele pe care le construim, într-un mirobolant elan al sufletului nostru bolnav de nemurire, vor lăsa o urmă care să spună ceva despre biata noastră existenţă? Poeţii sunt frunze în vânt, lacrimi care nu mai ajung să cadă pe pământul străin şi nepăsător. Mâna pe care o aştepţi să-ţi vină în întâmpinare s-a ofilit demult, sau poate că nu s-a născut niciodată. Şi totuşi...Dincolo de oglinzile opace ale amurgului se întrevede, întotdeauna, răsăritul. E un licăr care dă un sens paşilor tăi, imprimă un înţeles înalt şi auster metaforei cu care încerci să înfrunţi moartea. Ştii că no vei învinge niciodată (te-ai născut ca să pierzi această bătălie), dar ai măcar consolarea că ai fost aici, pe acest tărâm al bucuriilor pierdute şi al iluziilor frumoase, şi că ai vorbit despre ele. Aşa cum te-ai priceput. Cu aceste cuvinte muritoare...


Pastila de spiritualitate Îngerul meu, astăzi mi-am amintit acele momente când cineva îţi spune: “Uite, mie asta îmi place cel mai mult la tine. Mi-e drag până la nebunie să văd asta la tine !”. Şi apoi începe să te copleşească cu şoapte despre una din acele calităţi pe care, cu sau fără vina ta, cu sau fără prea mult efort, le ai. Indiferent dacă sunt calităţi spirituale, intelectuale sau fizice, ele ne umplu de bucurie. De fapt, şoaptele sunt despre acele calităţi pentru care suntem iubiţi şi pentru care este apreciată prietenia noastră. Şi când auzim acele cuvinte abia rostite, aşa, ca o suavă şoaptă, ne hotărâm să investim şi mai mult în acea calitate care ne ţine aproape de cei dragi. În fiecare om există o serie de calităţi care devin ca un magnet pentru celălalt. Toţi avem în noi tezaure care îi fac pe ceilalţi să spună: “Uite, asta iubesc eu la tine. Aşa vreau să fii mereu!”.

mai mult la tine! Uite de asta îmi ne: “Uite, de asta te iubesc eşti aşa drag: lupţi să mă vezi eu pe tine! Pentru că…” Şi Unii folosesc această expresie şi în re- mântuit!” fiecare ştie ce motive are laţia cu Dumnezeu, nu doar cu oamenii. Dumnezeu să-l iubească. De fapt, toţi îi putem spune Domnului: Însă continuarea evangheliei (că Poate astăzi îl vom auzi pe “Isuse Cristoase, eu asta iubesc cel mai nu aş putea să mă opresc doar la Isus cum ne spune ce anumult la tine”. Şi fiecare adaugă ceea ce partea asta, că dacă aş segmenta me iubeşte la noi. Şi dacă simte că-l ţine aproape de Dumnezeu: evanghelia aş fi asemenea celor vom afla pentru ce suntem naşterea sa preasfântă în deplină umi- care, în cazul fragmentului din In iubiţi de Dumnezeu, să inlinţă şi sărăcie, cuvintele sale plin de 8,1-12, cel cu femeia adulteră, tensificăm eforturile de a fi mângâiere, minunile sale, pătimirea şi reţin doar aceste cuvinte ale lui mai mult acel bine pe care moartea sa pe cruce, glorioasa înviere. Isus: “Nici eu nu te condamn”, Dumnezeu îl iubeşte în noi Fiecare clipă a vieţii sale ne oferă un fără să mai adauge: “Mergi, de (deşi poate e multă aroganţă motiv pentru a-l iubi. A fost magnific în acum să nu mai păcătuieşti”! să spunem că Dumnezeu tot ce a făcut. Aşadar, fără ciopârţirea evanghe- găseşte ceva bun de iubit în liei!) ne smulge un pic din starea noi, în afară de ceea ce el Evanghelia de astăzi este cea care m-a de linişte şi de confort al unui însuşi a pus în noi… ceea purtat cu gândul la experienţa amintită. Isus (prea) bun şi ne aduce la rea- ce nu avem de la el e doar Când am ascultat în capelă proclamarea litate (bunătatea lui Isus nu are pulbere, cenuşă, păcat, nievangheliei îmi venea să spun: “Uite, nimic în comun cu romanian sty- micnicie!). Însă dacă Doamne, asta îmi place cel mai mult la le: “merge şi aşa!”). În continua- simţim că Domnul ne pritine! La nebunie!”. Mi-a plăcut să ascult re avem chemarea la conştienti- veşte şi ne spune: “Uite, aceste cuvinte: “Eu, lumina, am venit în zarea că trebuie să ne luăm mân- asta nu suport eu la tine!”, lume ca tot cel care crede în mine să nu tuirea în serios, că trebuie să as- atunci să facem tot posibilul rămână în întuneric. Dacă aude cineva cultăm de chemarea lui Isus şi să ca astăzi Dumnezeu să ne cuvintele mele şi nu le păzeşte, eu nu îl ieşim la lumină pentru că altfel… iubească, să ne judec; căci n-am venit ca să judec lumea, Altfel: “Cine mă nesocoteşte pe “dezbrăcăm” de omul cel ci ca să o mântuiesc” (In 12,46-47). mine şi nu primeşte cuvintele vechi, cel rău, ca Domnul mele are judecător care să-l osân- să găsească în noi faptele Acest Om-Dumnezeu merită iubit la ne- dească. Cuvântul pe care l-am luminii şi să-i putem auzi bunie, căci deşi are atâtea motive să ne spus, acela îl va osândi în ziua de mângâietoarele cuvinte: judece şi să ne osândească, se luptă doar apoi” (In 12,48). “Uite, asta iubesc eu cel ca să ne vadă mântuiţi. Vine să ne scoată mai mult la tine! Îmi eşti din întunericul păcatului la lumina ade- Trebuie să ieşim la lumină de atât de drag”. vărului. Nu doar că vine aşa, agale, pa- dragul acestui Om-Dumnezeu siv, ci vine şi ne priveşte de la înălţimea care se luptă pentru noi, care nu Invocăm mijlocirea preacucrucii, implicat, răstignit, convingător. ne condamnă, care ne vrea mân- ratei Fecioare Maria pentru De acolo, de sus, este atât de irezistibil. tuiţi. Trebuie să ne ridicăm ochii a fi cât mai plăcuţi lui DumIar lupta sa pentru a ne smulge din mrea- mai des spre “pământ şi nezeu asemenea ei, cea care ja efemeră a întunericului s-a concretizat cer” (unde se văd minunile iubirii a simţit vocea Domnului în acel strigăt: “Mi-e sete!”. Da, Domnu- sale) şi totodată să ni plecăm spre spunându-i: “Uite, asta iului îi este sete de sufletul nostru. Şi dacă Evanghelie (unde se aud minuni- beşte cel mai mult Dumnedupă toate acestea noi continuăm să ne le iubirii sale!) şi să spunem din zeu la tine: umilinţa slujiîmpotrivim şi preferăm întunericul în toată inima: “Uite, de asta mi-e toarei sale” (cf. Lc 1,48). locul luminii sale glorioase, tot nu vrea aşa de drag Dumnezeu! Cum aş Lucruri mari s-au întâmplat să ne judece. Am putea spune (deşi ştiu putea să nu-l iubesc când mi-a în viaţa ei. Prin mijlocirea că aici forţez un pic valoarea cuvinte- făcut asta şi asta?!”. ei de Mamă şi Regină se lor!) că nu-l lasă inima: el ne cunoaşte vor întâmpla şi în viaţa aşa cum suntem, ne-a împărtăşit soarta Acum, la final, putem să ne gân- noastră. Împreună cu ea ne întru totul în afară de păcat. Se simte atât dim şi invers, să întoarcem oglin- rugăm Domnului prin cude apropiat de noi încât şi-a dat viaţa ca da şi să ne uităm după Dumnezeu vintele psalmistului şi spusă ne convingă. Dar dacă nici aşa nu ne care ne caută. De pe tronul iubirii nem: convinge, el tot nu ne condamnă. Şi sale – crucea, altarul, tabernacoatunci cum să nu-mi fie drag?! Atunci lul, bolnavii, săracii, copii, bătrâ- Dumnezeu să aibă milă de cum să nu strig: “Uite, asta iubesc eu cel nii – priveşte spre tine şi-ţi spu- noi şi să ne binecuvânteze,

să-şi îndrepte spre noi faţa senină; ca să se cunoască pe pământ calea ta, şi mântuirea ta la toate popoarele (Ps 66,2-3). Amin!

Publicat de Laurentiu http://paxlaur.com


ALEGERI GENERALE LA ASOCIAȚIA JUDEȚEANĂ DE FOTBAL HUNEDOARA

Convocarea Adunării Generale cu membrii afiliați cu drept de vot, din cadrul asociației a avut loc sâmbătă 26 iulie 2013 la orele 10.30 în Deva. „AJF Hunedoara a organizat în ediția 2012-2013 un număr de 10 competiții oficiale la care au participat un număr de 110 echipe, care sunt pregătite de 62 antrenori (13 cu licență „A” UEFA, 15 cu licența „B” UEFA și 34 licența „C” UEFA) și de un număr de 58 instructori sportivi, desfășurându-se 878 jocuri. La organizarea și desfășurarea jocurilor, Comitetul Executiv a avut un sprijin deosebit din partea Inspectoratului de Jandarmi Județean „DECEBAL” Hunedoara, care au contribuit la asigurarea ordinii și securității pentru jucători, oficiali și spectatori” A fost aleasă structura de conducere cu unanimitate de voturi astfel: președinte AJF Hunedoara prof. MIRCEA SÎRBU; vicepreședinți AJF: DINIȘ DAMIAN și PANTILIMON IOAN; secretar general CIOTLĂUȘ SORIN; director economic, trezorier PETREAN CRISTIAN; președintele comisiei județene de arbitri MACAVEI GRIGORE; reprezentanți în Comitetul Executiv din partea cluburilor: liga a IV-a GLAVA MIRCEA (președintele secției CSA Aurul Brad), liga a V-a BAICONI EUGEN (Cetate Răchitova), cluburile de copii și juniori STANCU VIOREL (președintele C.S. ”U” Petroșani); - Comisia de Cenzori – președinte GRECU BOGDAN, membri NEAGU LAVINIA și STANCIU COSMIN. Dezafilieri de cluburi și asociații: Retezatul Râul de Mori, Unirea Șoimuș, Streiul Baru, Asociația Clubul Jiul Petroșani, AS Cetate Deva, Streiul Simeria Veche, Real Sântandrei, Unirea Lăpugiu de jos, Ulpia Traiana Sarmizegetuza, Minerul Aninoasa, Viitorul Brad, Mureșul Deva, Unirea Buceș. Afilieri: Asociația CS Fotbal Jiul Petroșani, Asociația Clubul Sportiv Școala de Fotbal Jiul Petroșani, FC Cetate Deva, AS Zarandul Crișcior, AS Sori Sport Lupeni. Mult așteptata premiere a scos în față președinți de cluburi și antrenori care au primit cupe, trofee și diplome în aplauzele celor prezenți. Locul I Liga a IV-a seniori – „Univ” Petroșani Locul I Liga a IV-a juniori„Univ” Petroșani Locul I Liga a V-a seniori seria 1- „Cetate Răchitova”

VORBA DE SPORT HRIȚCU RĂZVAN

Locul I Liga a V-a seniori seria 2- „Key Systemsro Ribița” Locul I Juniori „C” - CNS Cetate Deva” Locul I Juniori „D” - CS Real Sport Deva Locul I Juniori „E” – CS Jiul Petroșani Locul I Juniori „Hagi Danone” – AC Jiul Petroșani Locul I etapa județeană ”Cupa României” 15.06.2013 CSA Aurul Brad Titlul de golgeter a revenit astfel: Liga a IV-a seniori – MOLDOVAN REMUS, Hercules Lupeni cu 31 de goluri; liga a IV-a juniori: GUȚU BOGDAN, Hercules Lupeni, 44 de goluri; Liga a V-a seniori: RĂȘCANU CIPRIAN, Dacia Boșorod, 23 goluri. Titlul de FAIR-PLAY și l-au adjudecat echipele AS ȘOIMUL BĂIȚA în liga a IV-a, CETATE RĂCHITOVA seria a 1 și SILVA MIRACOL HĂRĂU seria a 2-a. Au fost premiați cu diplomă de merit CORNEAN CORNEL (Santos Boz) pentru cel mai vârstnic jucător și activitate îndelungată în Campionatul județean și o cupă STELESCU IONUȚ. AJF Hunedoara a găsit soluția de a dota cluburile pentru noul sezon fotbalistic care se apropie cu materiale și mingi de joc, 120 de banderole cu inscripția „Ordine AJF”, și 90 pliante cu Crucea Roșie câte 3/echipă, respectiv 2 pliante. Toate cele 15 cluburi afiliate până în prezent la liga a IV seniori și juniori au primit câte 5 mingi de fotbal de joc (3 la seniori și 2 juniori), iar cluburile de juniori câte un set de echipament nou, constând în jambiere, șort, tricou. De asemenea, cele 20 de echipe din Liga a V-a au primit și ele 3 mingi de joc/echipă, copiii și juniorii la fel.

Termenul dat echipelor pentru înscriere la liga a IV-a este până marți 6 august la ora 14.00, iar întâlnirea cu antrenorii echipelor 9 august. Dorin STROIA FOTO: ZIARUL HUNEDOREANULUI

FLASH: La sala Polivalentă din Reșița în perioada 30.0704.08.2013 se vor desfășura Campionatele Naționale de Box Masculin Seniori ale României. Din delegația de arbitri judecători desemnată să arbitreze meciurile se află și arbitrul Clonța Sorin din Orăștie.

- KARATE

Născut: 12.07.1993 Studii: Academia Forțelor Aeriene Henry Coandă Brașov, student anul II. Domiciliul în Orăștie. Centura neagră, 1 DAN. Mergea cu tatăl său la sala de sport a Liceului de Chimie din Orăștie încă din 1998, avea pe atunci doar 5 ani, totul în jurul lui era doar o joacă. Din clasa a VI-a întrerupe activitatea la sală timp de 1 an, înscriindu-se la Clubul de fotbal Dacia Orăștie, la grupa de copii. Dar pare că acest sport nu i se potrivește și revine în sala de karate după un an. Din clasa a VIII-a pleacă la Colegiul Militar Alba Iulia, unde continuă antrenamentele în cadrul clubului de karate de acolo. În clasa a X-a este lăsat să participe la Campionatul European din Italia, Jesolo Lido (Venice) 2005 unde obține locul I. Reușește la Academie, având în prezent peste 35 de ore de zbor la activ pe avioane de școală militară IAR. După o săptămână de căutări în palmaresul sportivului am reușit cu greu să sintetizez pe scurt: Pe plan local, în Orăștie, a participat la ”Cupa DACICUS”, locul II Kumite și III kata în 2001, locul II la kata în 2002. Locul I în 2002, locul III kata indiv. locul I kata echipe și kum. echipe în 2004. Locul II kum. indiv., III kata echipe și III kata indiv în 2006. Locul I cu echipa Dacicus II în 2007, locul I kum. în 2008, 2009, 2010. A participat la Sărbătoarea Dacilor, locul III în octombrie 2000 și locul I în 2003. Locul I la ”Cupa MAIALULUI ORĂȘTIAN” 2003. A fost premiat din partea Asociației Sportive Dacicus din Orăștie cu Diploma de merit pentru activitatea desfășurată în anii 2001, 2003, 2004. Pe plan național a participat la numeroase cupe organizate de cluburile de karate aparținând federației EUR&KA IKF conduse de Shihan Cioroianu Mihai (7 Dan Shotokan). ”Cupa RONIN” organizată la Piatra Neamț, locul I kum. locul I kata echipe și locul III kata indiv la ediția a II-a 2002, locul I kum. indiv și kata indiv, II kum. echipe în 2006, la ediția a VII-a 2007 locul I kum. ”Cupa BANZAI” Arad,( expresia banzai în traducere japoneză „Să trăiești zece mii de ani !”) o competiție internațională la care participă anual țări precum Italia, Slovacia, Serbia, Ungaria, Bosnia. Răzvan se clasează astfel: locul III în 2002, locul II 2003, locul III kata în 2004, locul III kumite în 2005, locul III la a 13-a ediție 2007, locul I kum. 2008, locul III kum. 2010. Participă la ”Cupa Aradului” în 1999,locul III în 2002. ”Cupa SORINSAN 1999” Sângeorgiu de Pădure, jud. Mureș, obține locul II kata indiv. Cupa GEMINA DBP-TSI” Alba Iulia, (după denumirea Legiunii a XIII Gemina condusă de Iulius Cezar în anul 59 î.C., reînființată de Cezar Augustus (Octavian) în anul 41 î.C., staționată la Apulum (Alba Iulia),


„VORBA OMAGIAZĂ SPORTUL”

Încercăm să omagiem toți sportivii din Orăștie și împrejurimi. Regulament: Vom prezenta în fiecare număr al ziarului sportivi (sportive) din toate ramurile, care au practicat sau încă sunt în activitate de performanță, la cluburi sau individual. Criteriile de selecție vor fi: sportivi de performanță, sportivi în activitate și sportivi de viitor. Dumneavoastră, publicul cititor, veți fi juriul și notantul acestora. Cititorii Vorbei își pot alege favoriții completând taloanele de concurs pe care le veți găsi în pagina de sport. Taloanele se pot depune în locurile de unde ați cumpărat săptămânalul Vorba, cât și la distribuitorii volanți. Finalul va fi la începutul lunii Decembrie cu o festivitate și multe alte surprize. Toți cei care considerați că sunteți îndreptățiți a lua parte la această competiție, vă rog să mă contactați la adresa de email: vorba.orastie@gmail.com sau la telefon 0726705325 pentru detalii. Această campanie își dorește o apropiere și o colaborare cât mai strânsă între sportivi indiferent de vârstă, glorii ale sportului orăștian și viitori sportivi din toate disciplinele. Sportivii prezentați în numerele precedente: CLONȚA SORIN – BOX 0 p. NEAGOI IURECA NASTICA - CANOTAJ 0 p. PIPER ADRIAN OVIDIU - CULTURISM 0 p. NOJA RAUL ALEXANDRU - FOTBAL 3 p. TRIF LILIANA – HANDBAL 0 p. CĂTANĂ PAVEL – FOTBAL 0 p. Dacă nu vă place acest clasament, dacă apreciați că timpul și munca celor înscriși de redacția VORBA mai sus merită mai mult atunci ar trebui să vă reamintim: „Singuri cu drept de vot sunteți dumneavoastră, cititorii VORBEI!”. Noi înscriem ca puncte doar taloanele primite la redacție. Un talon înseamnă un punct acumulat în clasamentul nostru de sportivul preferat de dumneavoastră. Succes tuturor!

între anii 106-268 d.C., devenind principala legiune din Dacia până la retragerea Aureliană, destrămată în jurul anului 400 d.C. din lipsa proviziilor). Locul I și II în 2002, locul I kata echipe și II kum. echipe în 2006, locul I kum. și kata cu Colegiul Militar Mihai Viteazul Alba Iulia în 2010, locul III kata 2011. Participă la concursul organizat de DJTS Hunedoara și Clubul Sportiv Shoto și obține locul I kata indiv și kata echipe. ”Cupa SAMURAIUL 2000” Satu Mare, locul III kata în 2000. ”Cupa DRAGONUL” Arad edițiile 6-7, 2008 și 2009 locul I kum. ”Cupa PETROLISTUL” Țicleni județul Gorj 2008 locul I kum. ”Cupa TRANSILVANIA” ediția I Târgu-Mureș 2012 locul III kata. ”Cupa POTAISSA” 2002 Turda, (Potaissa, după denumirea castrului roman Potaissa al Legiunii a V-a Macedonica din Moesia, construit pe platoul denumit Dealul Cetății în anul 168 de împăratul Marcus Aurelius) locul II kata indiv. Concursul ”România Open Karate Timișoara” în 2004 locul II kata și III kum. ”Trofeul TITAN MARMOSIM” Simeria locul Iată 10 lucruri esenţiale pe care să (nu) le faci pe Facebook: Unele brand-uri au devenit maestre în marketing-ul pe Facebook; altele, mai puţin. Ca oricare altă platforma de social media, şi pe liderul Facebook sunt reguli pe care trebuie să le urmezi. Sfaturile de mai jos sunt valabile atât pentru persoanele fizice cât şi pentru paginile companiilor. 1. Nu mai ruga oamenii să dea like update-urilor tale. Cu ceva timp în urmă, era foarte popular să vezi postări care începeau sau se încheiau cu “Like dacă îţi place”. Din păcate, încă mai sunt mulţi care folosesc astfel de exprimări. Aceste practici “miros a disperare” – în loc să rogi oamenii să dea like, creează conţinut remarcabil şi nu va fi nevoie de astfel de practici. 2. Nu posta prea des. Simplu de înţeles, dacă postezi la fiecare 10 minute, oamenii vor da unsubscribe, fiind inundaţi numai de postări de-ale tale. Este valabil

Talon de participare: „VORBA OMAGIAZĂ SPORTUL” Sportivul orăștian preferat …………………………………………………………………… …………………………………….. Sportul Practicat ……………………………… Tânărul Ionescu, altfel un foarte bun jucător, este ţinut pe banca de rezerve de către antrenorul echipei sale tot anul. Ajunge echipa în finala cupei, adversarii fac rapid 2-0. Suporterii încep să strige: -Vrem pe Ionescu! Vrem pe Ionescu! Vrem pe Ionescu! Auzind asta, antrenorul zice: -Ionescu, du-te în tribună, suporterii au treabă cu tine!

Un tip vine acasă într-o sâmbătă după o partidă obișnuită de golf şi soţia sa îl întreabă de ce nu mai joaca împreună cu Popescu. Soțul o întreabă: O zână se arata unui bărbat. "Ţi-ar place să joci cu un tip care - Îţi pot îndeplini cea mai mare trişează în permanenţă, înjură ca dorinţă! un birjar, minte în legătură cu sco- Aş dori să trăiesc veşnic! rul, şi nu are nimic bun de spus - Îmi pare rău, dar pe aceasta chiar despre ceilalţi concurenţi ?" nu pot să ţi-o îndeplinesc! "Sigur că nu", răspunde soţia. - Ok, atunci aş dori să trăiesc atât "Ei bine", spune soţul, "nici lui cât să văd România campioană Popescu nu-i place." mondială la fotbal!

I kata indiv. ”Cupa Orașului INEU” județul Arad ediția a II-a 2006, premiul de FAIR-PLAY și locul II kum. ”CUPA ROMÂNIEI” competiție organizată în mai multe orașe din țară. Locul I kum. și locul III kata în 2002 Orăștie. La Timișoara obține locul II kata și III kum. în 2003, locul II kata echipe cu Dacicus 2 în 2004, locul III 2006. Județul Gorj -Țicleni locul I kum. 2004, II kum. 2006 și I kum. 2013. Participă în cadrul aceleiași cupe, legitimat la Clubul CFR Marmosim Simeria, la Slatina județul Olt în 2011 și ocupă locul II la kata. La Alba Iulia în 2012 locul I kum. și locul

atât în cazul companiilor cât şi în cazul persoanelor fizice. 3. Nu abuza de hashtag-uri. Hashtagurile (#) au fost introduse această vară şi pe Facebook şi, dacă în cazul Twitter nu este bine să profiţi de ele prea mult, acelaşi sfat este valabil şi pentru Facebook. Asigură-te că hastag-urile tale sunt relevante cu adevărat şi nu sunt în exces. 4. În momente de tragedie, mai bine taci. Nu există niciun motiv pentru care brandy-urile ar trebui să posteze în moment de tragedii naţionale/ internaţionale. A trimite “gânduri bune şi rugăminţi” oamenilor din zone afectate, de exemplu, sună a ceva “foarte subţire” şi, iarăşi, o rugăminte de “bagă-mă şi pe mine în seamă”. O metodă mai bună ar

Cineva bate la porţile raiului. Apostolul Petru deschide şi vede un jucător de fotbal. - Tu cine eşti? - Sunt jucător în naţionala României. - Şi cum de ai nimerit poarta?

fi să faci ceva cu adevărat pentru acei oameni, şi gesturile companiei vor fi remarcate fără îndoială. 5. Nu privi de sus. Condescending Corporate Brand Page ironizează, chiar pe Facebook, toate paginile de brand care “privesc de sus” şi încearcă să înşele clienţii prin postări “ieftine” şi inutile. Oferă foarte multe exemple de ce NU trebuie făcut. 6. E o linie subţire între realtime marketing şi eşec. Atenţie la marketing-ul în timp real! Tweet-ul trimis de Oreo în timpul căderii curentului la Super Bowl a părut, iniţial, a fi o reacţie spontană – de fapt replică a fost pregătită cu mult timp înainte. Citeşte mai multe despre aceasta aici. 7. Fii pozitiv. Este valabil şi pentru brandul per-

10 lucruri esenţiale pe care să (nu) le faci pe Facebook

II kata. Campionatele Naționale - rezultate: Bacău 2001, locul II kata. La Orăștie în 2001 locul I kata indiv și III kata echipe, în 2003 locul I kum. și III kata; Timișoara în 2002 locul I kata echipe și III kata indiv, 2005 locul I kum. 2007 locul III kata indiv și III kum. indiv, 2008 locul III kum. Alba Iulia 2007 locul I kum. și III kata, 2009 locul III kum. 2011 locul II kata. Reșița 2004 locul III și II cu echipa Dacicus 5. CAMPIONATELE EUROPENE 2006 Szekszard Ungaria locul II kata indv. 2008 și 2010 România locurile III kumite indv. Redactare Dorin STROIA sonal cât şi pentru cel al companiilor. Oricât de mult ţi-ar plăcea să “dai” în anumite persoane, idei sau produse pe pagina ta, gândeşte -te dacă oamenii chiar vor să vadă aşa ceva, dacă sunt interesaţi de lucruri negative. 8. Atunci când este o problemă de PR, cel mai rău lucru e să stai tăcut(ă). Deseori, atunci când este o problemă de PR, companiile blochează complet comunicarea pe Facebook. Nu vei face decât să amplifici problema şi să atragi atenţia, într-un moment nedorit. 9. Personalizează-ţi răspunsurile Indiferent dacă este un mesaj direct sau un comentariu, răspunsul trebuie să fie personalizat. Rareori ajunge un simplu “Mulţumesc”. Fiecare persoană care comentează reprezintă o oportunitate de a crea o relaţie specială. 10. Nimeni nu vrea să viziteze tab-ul mobil neprietenos al brandului tău de pe Facebook. Nimeni. http://www.wall-street.ro/


Gameri din 46 de țări se întrec la București cu ocazia Campionatului mondial Ediția a V-a a Campionatulului Mondial de Sport Electronic se organizează anul acesta la Bucureşti. Primele 4 ediții au fost găzduite de Coreea de Sud. Liga Gamerilor Profesionişti, organizatoarea campionatului, a fost înfiinţată în 2002 cu scopul de a susţine şi promova dezvoltarea sportului electronic. România este membră a Federaţiei Internaţionale de Sport Electronic din anul 2009. De atunci, cu susţinerea ligii, reprezentanţii ţării noastre au participat la toate Campionatele Mondiale și în perioada 2009-2012 am ocupat în fiecare an locul III ,Coreea fiind ocupanta locului I de 3 ori. Campionatul va avea loc anul acesta, între 31 octombrie şi 4 noiembrie 2013, la Sala Polivalentă iar pretul unui bilet va fi de 40 de lei. Pentru organizarea competiţiei de la Bucureşti s-au alocat peste 1 milion dolari, iar în calitate de gazdă, România va participa cu 12 gameri la toate cele 4 competiţii înscrise în calendar: League of Legends (premii de 27.000 dolari) şi Alliance of Variants Arms (premii de 18.000 dolari) la masculin şi, respective, Star Craft 2 şi Tekken Tag Tournament la feminin. Se așteaptă ca 270 de gameri să se întreacă la cele 4

Profesioniști jocurilor electronice categorii. Ministrul Tineretului și Sportului, Nicolae Bănicioiu, a declarat că în România, sportul electronic a cunoscut o dezvoltare în ultimii ani, reuşind să strângă o comunitate de peste 3 milioane români care joacă în mod constant jocuri pe calculator, dintre care 10.000 sunt profesionişti, care joacă zilnic 6-7 ore şi pot participa la orice competiţie. În 2013, în competiţiile organizate în România, premiile totale vor depăşi 150.000 dolari. Cei mai bine plătiți gameri în acest moment sunt: Johnathan "Fatal1ty" Wendel (SUA) – 454.544 dolari, din 35 de turnee; Lee "Flash" Young Ho (Coreea de Sud) – 437.114dolari, din 40 de turnee de Starcraft; Jung "Mvp" Jong Hyun (Coreea de Sud) – 377.116 dolari, din 42 de turnee Starcraft. Anul trecut în București a fost organizat „DreamHack Bucharest” la care trei milioane de oameni au fost cu ochii pe noi, s-au înregistrat peste 4.000 de spectatori şi vreo 30 de ţări şi-au trimis "crema" gamerilor.

Campion român al jocului pe calculator FIFA Ovidiu “Ovvy” Pătraşcu, de 24 ani, joacă FIFA în mod profesionist și este de trei ori medaliat cu argint la World Cyber Games si de două ori la IESF (International eSports Federation). El este campion european şi vicecampion mondial. Câștigând argintul el consideră că a lipsit doar norocul să obțină aurul. Dar tot el preferă să aibă noroc în viața reală mai mult decât în mediul virtual. A jucat fotbal și pe teren, la Universitatea Craiova, dar jocul pe gazon a adus cu el și multe accidentări. Ovidiu consideră că faptul că a fost fotbalist nu a contat atât de mult în înţelegerea jocului. Ce a contat mai mult a fost, de fapt, pasiunea lui pentru fotbal. A început să se joace pe calculator în clasa a V-a, FIFA joacă din 2006 și a ajuns unul din cei mai buni jucători la nivel mondial. El consideră că francezii și germanii sunt cei mai buni jucători FIFA la nivel mondial. Ca să se perfecționeze joacă intens când apare o versiune nouă a jocului. Apoi, înaintea concursurilor, joacă 4 ore pe zi. Echipa lui preferată este Real Madrid. Participă la concursuri într-o echipă belgiană, care îi asigură un salar. La finalul fiecărui an îi sunt evaluate performanțele și i se oferă un alt contract. Pe lângă salariu el mai obține venituri din premiile câștigate și a acumulat astfel 50.000 euro. Ovidiu consideră că viața lui decurge frumos chiar dacă părinții insistă să își găsească o slujbă. Participă la turnee internaționale cu premii de 4-5 mii de euro. Jocul e un hobby care îi aduce bani, dar nu își propune să facă doar asta. Este student la două facultăți în domenii diferite: Relații Publice și Informatică și plănuiește să deschidă o afacere. Celorlalți jucători le recomandă să se înscrie în PGL (Liga Gamerilor Profesionişti) și să joace împotriva celor mai buni. Ovidiu recunoaște că a avut conversații în care a făcut schimb de informații, scheme de joc, sfaturi cu alți jucători. În timpul jocului se bucură de golurile marcate și se închină cu multă credință. Acest gest îi oferă încredere în el și îl ajută să treacă peste orice obstacol. Întotdeauna a ţinut cont și de părerile persoanelor importante din viaţa lui cum ar fi familia, prietena şi prietenii. Părerea personală despre FIFA 2013 față de versiunea 2012 este:” Grafica jocului este puţin îmbunătăţită, iar ca minus aş nota faptul că jocul este extrem de nerealist la faza de finalizare unde jucători ca Messi şi Ronaldo ratează foarte mult din poziţii foarte favorabile”. Alte sfaturi referitoare la jocul FIFA puteți obține pe pagina personală de Facebook a lui Ovidiu Pătrașcu.

NOUL MAGAZIN APROZARUL DIN CENTRU VECHI VĂ OFERĂ MARFĂ DE BUNĂ CALITATE LA PREȚURI MICI. VĂ AȘTEPTĂM!

LEGUME-FRUCTE DIN PIAȚA „LA STADION”


BAZA SPORTIVĂ DE AGREMENT

Lucruri inventate de canadieni Fie că te duci să cumperi ouă, mănânci mere, verifici câți km ai parcurs sau admiri sânii perfect conturaţi ai unei tipe, toate acestea sunt posibile datorită inventatorilor din Canada.

cuprinde: 3 terenuri de tenis, 1 teren cu iarbă artificială și 2 cu zgură, 1 teren de baschet, 1 teren de volei, 2 terenuri de mini-fotbal, 1 teren de badminton, bazine de înot pentru adulţi și copii, patinoar natural (în sezon); pistă de role, bar cu terasă, locuri de cazare, vestiare și birouri. Informaţii și rezervări la telefon: 0727.225.309

Curiozitățile științei

În anul 1200 d. Hr., Leonardo Pisani, cunoscut sub numele de Fibonacci, scrie lucrarea „Liber abaci”, considerată timp de două secole, cea mai competentă sursă de cunoştinţe în teoria numerelor. Sunt prezentate criteriile de divizibilitate cu 2,3,5,9. În anul 1100 d. Hr., Jia Xien, stabileşte o metoda de construcţie a triunghiului de numere numit mai târziu triunghiul lui Pascal.

Kilometrajul

maşină.

Merele McIntosh

În 1811, fermierul John McIntosh a plantat fiecare din puieții găsiți într-o pădure în propria gradină, însă după un an de îngrijire specială, doar un singur pom a supraviețuit, producând mere cu un gust special şi o culoare deosebită. Recunoaşterea oficială a avut loc 24 de ani mai târziu, în 1835.

Etichetele pentru bagaje

Etichetele pentru bagaje au fost inventate de John Michael Lyons în 1882. Chiar dacă la vremea respectivă nu conţineau coduri de bare, informaţia era suficientă: numele proprietarului, locul de plecare, destinaţia. Jumătatea inferioară a biletului era dată călătorilor, iar cealaltă jumătate era atașată bagajului.

Plugul de zăpadă

Doctorul stomatolog J.W. Elliot din Toronto a fost primul care a imaginat un astfel de dispozitiv, pentru curăţarea şinelor de tren în anul 1869. Tot canadienii au inventat snowmobilul şi

Cartonul de ouă

Editorul unui ziar din British Columbia, Joseph Coyle, este cel care a inventat, în 1911, acest simplu dispozitiv care simplifică enorm transportul şi depozitarea ouălor. Joseph a dorit să rezolve disputa dintre un fermier local și proprietarul unui hotel, deoarece ouăle erau livrate des deteriorate.

Savantul român, Lazăr Edeleanu, a reuşit pentru prima dată în lume, rafinarea produSutienul Wonderbra selor petroliere cu bioxid de sulf, adică sepaCel mai popular sutien push-up a fost inventat de rarea din petrol a unor grupuri de hidrocar- compania canadiană Lady Corset Company în 1939. Daburi componente, fără modificarea lor chimi- torită succesului avut, compania şi-a schimbat numele în cel al produsului, Wonderbra, în 1961. că. Faxul a fost inventat în 1843 de Alexander Bain şi a început să fie utilizat abia în 1964. În prezent, odată cu dezvoltarea internetului, cea mai folosita metoda de transmitere a informaţiilor scrise este e-mailul.

Campanie electorală ? Nu mai credem în minuni, Tolba-i plină, nu e goală, Dar e plină… cu minciuni !

Călătoria cu automobilul nu a mai fost aceeaşi după anul Coborâre de preţuri 1854, când inventatorul Samuel McKeen a inventat dispoziti- „Vom coborî din preţuri” ne-au promis vul de măsurare a Şi ne-am gândit: „Ce gest frumos !” Dar totul nu a fost decât un vis: distanţei parcurse de Le-a coborât c-un… raft mai jos.

Indienii folosesc regula lui 9 (dacă numerele naturale se adună, se scad, se înmulţesc sau se împart fără rest, rezultatul este congruent modulo 9 cu numărul obţinut prin adunarea, scăderea, înmulţirea sau împărţirea resturilor împărţirii la 9 a numerelor date) pentru veri- frezele de zăpadă. ficarea corectitudinii operaţiilor aritmetice. Cea mai ieftină maşină din lume este fabricată în India şi se numeşte „Tata Nano".Timpul record în care un motor a fost demontat de pe o maşină şi a fost înlocuit cu unul nou e de 42 de secunde. S-a întâmplat pe 21 noiembrie 1985, iar maşina a fost un Ford Escort.

D-ale campaniei

Walkie-talkie

Walkie-talkie-urile au fost inventate de Don Hings în 1937. Doi ani mai târziu, atunci când Canada a declarat război Germaniei, el a adaptat invenţia sa pentru uz militar.

Unui demnitar Până a ajuns unde-a ajuns Ne vorbea dulce, frumos, Dar, de când „jupân” l-au uns Nu-l mai vezi mergând pe jos…

Constatare O maimuţă se uită la televizor Şi ce vedea i se părea nefiresc. Şi-atunci, se-ntreabă cu umor: „Oamenii, de ce se maimuţăresc ?”

Liber la… Astăzi, după cum se ştie, Este liber la prostie. Dar prostia-i supărată, Că se simte… abuzată.

Parlament supraaglomerat „N-am scaun !” strigă-n gura mare Un parlamentar nervos şi supărat. De la tribună este anunţat: „Vă recomand să luaţi supozitoare !”

La Iaşi, de Sf. Paraschiva Vă adunaţi, ca la paradă, Chiar de Sf. Paraschiva Ca mulţimea să vă vadă Iar voi, să-i mâncaţi coliva…


AGENȚIA IMOBILIARĂ „MELODY” Piața Victoriei, nr. 13

Vă oferă o gamă variată de:

Garsoniere garsonieră în Orăștie - 13500 eur neg. garsonieră în Orăștie - 65500 lei neg. garsonieră în Orăștie - 15000 eur neg. garsonieră în Orăștie - 65000 lei neg. Apartamente 2 camere apartament în Orăștie, S=45mp - 18800 eur neg. apartament în Orăștie, S=46mp - 20000 eur neg. apartament în Orăștie, 65000 lei neg. apartament în Orăștie, S=45mp - 75000 eur neg. Apartamente 3 camere apartament în Orăștie, S=85mp - 15500 eur neg. apartament în Orăștie, S=48mp - 110000 lei neg. apartament în Orăștie, S=64mp - 78000 lei neg. apartament în Orăștie, S=85mp - 28000 eur neg. Apartament 4 camere-40000 eur neg.

Case-Vile în Orăștie, S=100mp - 45000 eur neg. Casă în Simeria, S=80mp - 38000 eur neg. Casă în Renghet, S=70mp - 110000 lei neg. Casă în Geoagiu Băi - 30000 eur neg. Casă în Orăștie - 85000 lei neg. Casă în Vaidei - 20000 eur neg. Spații comerciale În Orăștie, de la 100 eur/lună Terenuri teren intravilan în Orăștie - 17 eur/mp teren extravilan (fânaț) în Bozeș-2800lei teren intravilan în Orăștie - 3 eur/mp teren intravilan în Orăștie - 7eur/mp teren intravilan la Costești - cabane - 7 eur/mp Imobile și la schimb cu diferență

Magazinul de asigurări MELODY: - cel mai ieftin RCA - cea mai ieftina asigurare de locuință; TOATE TIPURILE DE ASIGURĂRI; TRADUCERI DIN TOATE LIMBILE. Tot la Biroul Melody, traduceri la prețuri fără concurență: BILETE DE TRANSPORT, BILETE DE AVION, BILETE DE AUTOCAR la prețuri fără concurență BIROUL MELODY = profesionalism ! Tel 0727.079.575; 0766.313751 Locuri de muncă VACANTE LA DATA DE 19.07.2013 SC FARES SA Adresa: Orăștie, str. Plantelor, nr. 50, Telefon: 0254241940 1 medic 1sudor 1 controlor calitate 1 ștanțator 1 paznic BCR ASIGURARI DE VIATA 5 consilieri asigurări Adresa: Deva, str. I.C. Brătianu, nr. 3 Telefon: 0766244012 SC TC IND SRL 1 muncitori necalificați 1 ospătar 1 lucrător in bucătărie Adresa: Orăștie, str. Nicolae Titulescu , nr. 60 Telefon: 0727225307 SC TERPENASRL 1 tehnician echipamente de calcul şi rețele (studii medii)

1 inginer de sistem în informatică (studii superioare) 1 inginer chimist (studii superioare) 1 inginer mecanic (studii superioare) 1 operator chimist 1 electrician Adresa: Orăștie, str. Nicolae Titulescu, nr. 61 Telefon: 0754089149 SC TIMCO SA (Arsenal Park) 2 OSPATARI 1 FIZIOKINETOTERAPEUT 1 CAMERISTA 1 BUCATAR Adresa: Orăştie, str. Codrului, nr. 25 Telefon: 0354501001 0732671069

Cu o experiență acumulată de-a lungul celor 25 de ani de activitate, SC TC IND SA vă pune la dispoziție întreaga gama de lucrări în domeniul construcțiilor izolații și instalații, de la fundație la finisaje interioare și exterioare. Închiriem utilaje pentru construcții, Cifarom și pompă pentru betoane, macara, etc. Producem și transportăm beton și prefabricate din beton, agregate de balastieră. BAZA PRODUCŢIE, str. N. Titulescu, nr. 60, Orăștie Informații și detalii: Tel/Fax: 0254/ 242709 Tel: 0254/ 241977; 244024 email: tcindorastie@yahoo.com Web: www.tcindorastie.ro

SC ECOWOOD ENTREPRISES SRL 1 sortator cherestea 1 post secretară (vechime în domeniu de minim 1 an) Adresa: Orăştie, str. Luncii, nr. 3 Telefon: 0726143782 LOCURI DE MUNCĂ Locurile de muncă au fost căutate pe internet pentru dumneavoastră de:

Adriana Chira

Inginer agronom Cer ințe:

Persoană serioasă, dornică de muncă, disponibilă la program prelungit şi/ sau relocare. Trebuie să aibă experiSC. LABORATOARELE FARES BIO enţă în culturi mari. VITAL SRL 10 LOCURI OPERATOR 1 șef de secție (studii superioare) – perioada determinate (3 luni) Adresa: Orăștie, str. Plantelor, nr. 50 Telefon: 0254241940 0254241942

SC MAIULACT SRL Hărău Telefon: 0720660897

SOMAȚIE Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Orăștie sub nr. 540\272\2013, reclamantul Șandru Ioan, domiciliat în Orăștie, str. Luncii, nr.13 B, jud. Hunedoara, a solicitat dobândirea dreptului de proprietate pe calea uzucapiunii asupra imobilului cu profil teren, situat în Orăștie, înscris în CF 60786 Orăștie, provenită de pe hârtie a CF nr. 1648, nr. top. 4230\2\2, având ca proprietari tabulari pe Borcsi Vilma și Borcsi Erno cu suprafața tabulară de 358 mp, în cota de 1\1 părți, iar suprafața măsurată conform raportului de expertiză este de 2796 mp. Orice persoană interesată poate face opoziție, care va fi depusă la Judecătoria Orăștie sub nr. 540\272\2013, în caz contrar în termen de 6 luni de la emiterea prezentei somații se va trece la judecarea cererii reclamantului sus menționat. Somația, pe cheltuiala reclamantului, se va afișa la imobilele în litigiu, la sediul instanței, la OCPI Orăștie, la sediul primăriei Municipiului Orăștie și se va publica în două ziare de răspândire, din care unul de circulație națională. Pronunțată în ședința publică de la 28 iunie 2013.

Vând casă în Orăștie, str. Libertății, nr. 14. Informații la tel.: 0754.490.036 ɛɜɛɜɛɜɛɜ ɛɜɛɜɛɜɛɜ Vând urgent: Casă cu anexe, apă, gaz, canalizare, curte și grădină mare în localitatea Aurel Vlaicu, nr. 10 Informații la tel.: 0726.724.192 Ɛɜɛɜɛɜɛɜ ɛɜɛɜɛɜɛɜ Vând apartament 2 camere, str. Mureşului, bl. 9,

vis-a-vis de centrala termică. Informaţii la tel. 0769.248.674. Ɛɜɛɜɛɜɛɜ ɛɜɛɜɛɜɛɜ VÂND TEREN INTRAVILAN ÎN ORĂȘTIE „LA BĂLTUȚE”, 1200 mp. Tel.: 0354 104 753. Ɛɜɛɜɛɜɛɜ ɛɜɛɜɛɜɛɜ VÂND VINARS DE LA MADA Info: 07

Ardelean, intelectual, caută doamnă peste 45 ani, liberă, înaltă, senzuală, zveltă cu simțul umorului, pentru prietenie. Răspundeți cu seriozitate la 0769571447.

Vă stă la dispoziție cu o gamă diversificată de mobilier în diferite locații din Orăștie. Bucătăria, holul, dormitorul sau sufrageria dumneavoastră vor avea o altă înfățișare după ce veți trece pragul magazinelor situate în: strada Eroilor, bl. E ( vis-a-vis de Stadion), strada Unirii, bl. 9 (vis-a-vis de Biserica Adormirea Maicii Domnului) și magazinul de lângă Ferometal. Mobilă diversă și de calitate puteți găsi în magazinele de specialitate ale Albinei COOP.


BERBEC: Putem spune că urmează o săptămână plină de evenimente. Aşteptaţi-vă că în prima jumătate să primiţi un bonus. Ambiţiile personale vor progresa şi trebuie să beneficiaţi de pe urma acestei şanse. În weekend vă ocupaţi cu activităţi sociale şi vă chinuiţi să terminaţi un proiect legat de casă . TAUR: .Pentru cuplurile căsătorite va fi o perioadă de armonie desăvârşită. Productivitatea la locul de muncă este apreciată de şefi iar angajamentele luate în afaceri se dovedesc promiţătoare. Ca să faceţi faţa atâtor solicitări aveţi grijă şi de hrană spirituală, nu va mai gândiţi numai la finanţe. GEMENI: Nu spargeţi rutina zilnică socotind că doar aşa veţi termina la timp sarcinile de la locul de muncă. Totul se poate termina destul de neplăcut când în loc de aprecieri, primiţi doar mustrări. Membrii familiei vă vor susţine, deşi dumneavoastră sunteţi de altă părere. Este de ajuns să le solicitaţi sprijinul. RAC: Dacă în ultima vreme aţi fost îngrijoraţi pentru sănătatea dumneavoastră, solicitaţi sfatul unui medic ca să puneţi capăt anxietăţii în care vă zbateţi. Nu există nimic mai serios decât acest subiect. În cazul în care mai mulţi prieteni va solicita câteva servicii obositoare, preferaţi liniştea unei seri petrecute acasă.

HOROSCOP LEU: .Puţină planificare înaintea începerii zilei de luni ar putea transforma chiar toată săptămâna într-una pozitivă. După ce veţi face acest lucru deveniţi mult mai încrezători şi realizaţi chiar şi cel mai amânat proiect. Nimeni nu poate să vă întunece bunul mers. Oare aşa să fie? FECIOARA: Doar când veţi învăţa să ascultaţi şi argumentele partenerului de viaţă, poate veţi fi mult mai apreciaţi în cuplu. Până atunci însă priviţi viaţa cu mai mult optimism. Este important să obţineţi mai multă energie pozitivă. Concentraţi-vă pe creaţie şi veţi avea succes. BALANŢA: Imprevizibilul marchează următoarele zile şi doar sfatul experţilor vă va domoli îndoielile dacă sunteţi prea disperaţi. Acasă se poate crea o situaţie dificilă, ce va pune într-o postură stângace. Doar încrederea şi răbdare vă vor scoate la liman. SCORPION: Parcă toată lumea ce vă înconjoară este mult mai capricioasă că de obicei. Fiţi pregătiţi pentru o schimbare neaşteptată de planuri. Luaţi deciziile finale doar pe cont propriu şi renunţaţi la influenţele prietenilor. Nici pentru marile investiţii parcă nu a venit timpul. Nu vă lăsaţi împinşi să faceţi lucruri pe care le consideraţi prea riscan-

te SAGETATOR: Se anunţă zile pline de speranţă. Pentru cei care sunt în căutarea unui loc de muncă şansele le ies în cale şi sunt aproape să-şi realizeze visurile. Dacă sunteţi angajaţi, mare atenţie cum vă comportaţi. Veţi fi recompensaţi mărinimos dacă vă depăşiţi limitele. CAPRICORN: Petreceţi mai mult timp alături de cei de acasă dar şi de cei mai buni prieteni. Nu faceţi promisiuni pe care nu credeţi că le veţi putea îndeplini. Cei din jur vor fi dezamăgiţi când îşi vor da seama că i-aţi înşelat. VĂRSĂTOR: Pentru interesele dumneavoastră profesionale numai studiul se va dovedi valoros. Nu lăsaţi că gândurile să vă tulbure puterea imaginaţiei. Aveţi nevoie de ea dacă lucraţi în domeniul artelor. Spirijiniti-vă şi pe ajutorul colegilor şi nu învăluiţi totul într-o aură de mister. PEŞTI: Pentru interesele dumneavoastră profesionale numai studiul se va dovedi valoros. Nu lăsaţi că gândurile să vă tulbure puterea imaginaţiei. Aveţi nevoie de ea dacă lucraţi în domeniul artelor. Spirijiniti-vă şi pe ajutorul colegilor şi nu învăluiţi totul într-o aură de mister. CASANDRA

Locul Anti Alzheimer PIATRĂ ORIZONTAL 1) Drum pavat cu piatra măruntă îndesată cu compresorul - Abatere din drum. 2) Zile cu meciuri - Mare de stat. 3) Masa de pământ şi pietriş deplasată şi dispusă în formă de ridicătură, servind ca bază pentru o construcţie. 4) Începutul olimpiadei! Articol posesiv Curmătura montană. 5) Muncitor pavator - Se face că plouă. 6) Văzduh - Abur (pop.) - În grup! 7) Îşi poartă apele printre pietre - Vârf ascuţit al unei stânci Aglomerate în faţă! 8) O scurtă întrebare - Rezultat din sfărâmarea blocurilor de granit, gresie sau gnais, se prezintă sub forma unor granule fine - Horia Pop. 9) Cuşete! - Strat subţire de var sau de ipsos aplicat peste tencuiala. 10) Zona a şalelor unde în anumite situaţii au loc depuneri de nisip formându-se pietre la rinichi - Localitate niponă. 11) Una din personalităţile reprezentative ale secolului 20, genial dăltuitor în piatră, autor al monumentalelor lucrări "Poarta sărutului", "Masa tăcerii" etc. (Constantin) Cuier!

VERTICAL 1) Spaţiu dintre triglingfele frizei unui templu doric, închis cu picturi sau cu basoreliefuri - Pudră pământului. 2) Case de creaţie pentru artişti - În port! 3) Loc de unde se extrag diverse varietăţi de piatră, pietriş, marmură sau nisip - Argila (pop.). 4) Spală pietrele de rău. - Într-o lună! Ban găurit! 5) A scoate sarea dintr-un aliment Liric clujean, autorul versurilor "Am sărutat în piatră" (Emil). 6) Varietate de gips cu aspect de marmură albă, străbătută de vine transparente, întrebuinţate la fabricarea unor obiecte ornamentale. 7) Actor de pantomimă Pietre - Neîntrecut în domeniu. 8) Cafea solubilă - Petre Gâtu. 9) Drum îndiguit al apelor - Către. 10) Judeţ şi rău - Poet roman, autorul titlului "Pe o piatră" (Tudor). 11) Parte! - Dăltuitor în piatră. Dicţionar: OLI, ABOR, AGL, AZO, UMA. GHEORGHE CÂMPEANU, Focşani


BAZA SPORTIVĂ DE AGREMENT

cuprinde: 3 terenuri de tenis,1 teren cu iarbă artificială și 2 cu zgură, 1 teren de baschet, 1 teren de volei, 2 terenuri de mini-fotbal, 1 teren de badminton, bazine de înot pentru adultii și copii, patinoar natural (în sezon); pistă de role, bar cu terasă, locuri de cazare, vestiare și birouri. Informatii și rezervări la telefon: 0727.225.309

Teroriștii îl răpesc pe Băsescu și apoi îl s ună pe Ponta: - L-am răpit pe președintele vostru. Până mâine la ora 12.00, puneți mână de la mână și strângeți două milioane de euro, altfel îi dăm foc ! A doua zi, teroriștii sună și zic: - Victoraş, ai făcut ce ți-am cerut ? - Da, am pus mână de la mână și... - Şi... ?!? - Am strâns doi litri de benzină cu ajutorul lui Crin !...

O varză de Bruxelles, Din Uniunea Europeană S-a-ndrăgostit de-un pătrunjel De sorginte transilvăneană. Astfel, pătrunjelul a emigrat (Se aude că cetăţenie şi-ar fi luat !) În concluzie: pe la noi Pătrunjelul e falnic, e de soi !

Un praz

A dat de necaz. S-a-ndrăgostit de o ceapă De apă. Ea l-a păcălit că e fată Dar era cam… degerată. Degeaba i-au spus legumele: „Vecine, Ceapa nu-i de tine !” Prazul, de necaz s-a uscat; N-a suportat să fie-nşelat !

O pasăre călătoare Şi-a făcut cuib la mare.

De cântat, nu cântă, Dar încântă Cu farmecele ei Don Juanii mai bătrânei. Ciuguleşte numai într-un anumit fel, Nu din palmă ci… din portofel !

Un dulău trecut Să se-nsoare ar fi vrut. Deşi mai avea doar un dinte, A apelat la linia fierbinte. A găsit o căţeluşă cu stil. Ea stă la vilă, el – la… azil.

O puicuţă insistentă Se dădea studentă La telecomunicaţii Scotea numai aberaţii… Îşi dorea un post de viitor Şi, la un cocoş versat A apelat. (Deci, i-a cerut ajutor) A ajutat-o cocoşul, dar Puicuţa este astăzi Puicuţă de… trotuar…

Păreri celebre despre referendumul lui Băsescu: Florin Piersic e revoltat cu privire la referendum: "E inuman să îmi ceară să răspund la o întrebare prin DA sau NU !" Ponta: "Nu mai organizăm un nou referendum. În cel mai rău caz îl copiază pe cel deja existent !" Simpatizanţii OTV sunt nedumeriţi pentru că ei nu au votat niciodată nimic pe gratis. "Eu la toate emisiunile lui Dan Diaconescu am votat cu DA ori NU, dar dădeam 3 euro plus TVA pe SMS. Acu' de ce e gratis ? Cred că e o capcană !"

Talon de publicitate gratuită NUMELE………………………………………………………... ADRESA……………………………………………………….. Text………………………………………………………… ………………………………………………………………… ………………………………………………………………… ………………………………………………………………… Taloanele pot fi trimise la adresa ELECTRONICĂ vorba.orastie@gmail.com. |La distribuitorii „Vorba” sau se depun la adresa: str. A. Vlaicu nr.1


Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.