Sclavii fericiţi. Lumea văzută din Silicon Valley
105
„Larvele” pretind că eliberează „dorinţele”, dar nimic nu li se pare mai insuportabil decît o dorinţă puternică. Ne vorbesc, spun ele, „de pe margine”, le auzim însă trăncănind mereu „de la centru”. Se laudă că deconstruiesc, detotalizează, delegitimează – într-un cuvînt „desfac”. De fapt, canonizează à rebours vechiul proiect al raţionalismului: „facerea” ex nihilo. Incapabile să funcţioneze ca indivizi autonomi, se adună în „grupuri de interes”, încercînd să dobîndească identităţi colective. Precum bulele de gaz într-o cutie de Coca-Cola, se tot agită în mişcări browniene „globale”. * Am învăţat de la „larve” cum să supravieţuim într-un univers entropic, le-am adoptat voinţa stagnantă. Trăim ca microbii în praf. Nimic important deasupra noastră, în noi înşine acelaşi nimic. Istoria lineară, închisă. Trupul-eveniment – lichidat. End-game.