I paesi cum’elli sò avà portanu a stampa di parechje epiche. À u Medievu, a pieve di San Quilicu era furmata da una decina di lochi pupulati. In u 1537, ci era Soriu, Pieve, Zigliani, Rapale, A Ghjunca, a Carasinca, Muratu Suttanu, Muratu Supranu, Loretu è a Petra di Loretu. È puru, tutte isse ville ùn steranu tantu à accoglie si ind’une poche di cumunità. Da st’accolte ne esceranu Soriu, Rapale è Pieve.
Soriu di Tenda. In u pianu di daretu, à dritta, si vede u paese di a A Croce. Nantu à un pentone, supraneghja a cappella rumanica di Santa Margherita. À dritta, si vede a chjesa barocca. Soriu si trova nantu à a strada chì, passendu pè Tenda, và in Petralba. À 1 200 m d’altitutine, longu à sta strada si trova l’oratoriu San Ghjabicu. Hè sottu à a serra di Tenda, trà a bocca è Soriu, ch’ellu ci era, secondu Agostino Giustiniani, u casale di i Campocasso. Hè dinò culà chì l’archeo-lughi truvonu a statula neulitica chjamata Buccentone.
Ghjunca (Rapale). À l’entre di u XVImu seculu, Rapale hè furmatu da parechje villette. A Ghjunca era una di quelle. Duie cappelle rumaniche sò testimonie d’issu passatu medievale (San Cesariu è San Martinu).