SUMAR Actualitate
pag. 4-9 9
„Gala Profesioniºtilor din Sãnãtate“
Malpraxisul, în dezbaterea Adunãrii Generale a CMR Evaluarea stãrii de sãnãtate, la bilanþ Se cautã manageri
Eticã
pag 10-1 11
Dreptul de a te naºte
Medic în UE
pag 12-1 13
Marinela van den Heuvel Olãroiu: „Pacienþii sunt «stãpânii»“
Dosar
pag 14-1 16
Migraþia, o problemã pentru sistem, o oportunitate pentru medici
Legislaþie
pag 18-1 19
Organizarea unitãþilor de primire a urgenþelor
Forum
Medici politicieni Ne plângem adesea cã profesia medicalã ºi corpul medical sunt atacate ºi denigrate de diferite segmente ale societãþii. Ne plângem adesea cã efortul medicilor ºi de ce nu sacrificiul acestora nu primeºte recunoaºterea potrivitã. Ne plângem adesea cã fãrã o analizã corectã ºi imparþialã medicii sunt blamaþi, dar nu am auzit prea des reacþii publice împotriva cancerului care erodeazã sistemul de sãnãtate ºi anume politizarea practicatã de cãtre toþi guvernanþii potsdecembriºti ºi despre cozile de topor din lumea medicalã. În goana dupã imagine ºi dând dovadã de un populism de douã parale ºi de o demagogie greþoasã medicii poloticieni sau medicii administratori-funcþionari publici sunt primii care “descoperã” greºelile colegilor lor sau promoveazã acte normative ºi limiteazã autonomia medicului.
editorial
Prof. Dr. Vasile Ast r stoae
Am cunoscut numeroase personaje de acest gen în epoca postdecembristã. Umili ºi prietenoºi pânã când au ocupat o funcþie, aroganþi ºi tiranici când ocupã o funcþie ºi din nou prietenoºi când trec în opoziþie ºi pierd funcþiile obþinute nu prin compentenþã, nu prin concursuri reale ci prin obedienþe ºi slugãrnicie faþã de ºefii de partid ºi baronii locali. (continuare în pagina 4)
pag 20-2 21
Comentarii de pe www.medicalnet.ro ºi www.cmr.ro
Congrese
pag 22-2 23
Cãrþi
pag 24-2 25
Complicaþiile cronice ale diabetului zaharat Depresia – metode de diagnostic ºi tratament
Ghidul indicelui glicemic
Ultima orã
pag 26
Program naþional de asistenþã pentru consumatorii de droguri
detalii în pagina 5
2008 nr. 16 MEDICA
3
actualitate
„Gala Profesioni tilor din S n tate“ Colegiul Medicilor din Romania va organiza la sfârºitul lunii ianuarie 2009 prima ediþie a „Galei Profesioniºtilor din Sãnãtate“. Vor fi oferite premii pentru: jurnalism medical; responsabilitate socialã; cea mai bunã inþiativã parlamentarã în domeniul medical; cea mai proastã iniþiativã parlamentarã; cea mai buna campanie de comunicare în sãnãtate; cel mai bun comunicator medic; cel mai activ medic expat; inovaþie în domeniu medical. Premiile vor fi acordate de un juriu format atat din reprezentanþi ai Colegiului Medicilor din Romania, reprezentanþi ai societãþii civile, reprezentanþi ai industriei farmaceutice, reprezentanþi ai mass-media ºi un reprezentant al World Medical Association. Juriul va monitoriza activitãþile ºi articolele din domeniile menþionate ºi va face cinci nominalizãri cu aproximativ o lunã înaintea evenimentului. Cele cinci nominalizãri din fiecare categorie vor fi prezentate atat în cadrul galei dar ºi într-un numãr special al Revistei MEDICA dedicat acestui eveniment. De asemenea, nominalizãrile din fiecare categorie vor fi prezentate pe larg pe site-urile www.cmr.ro ºi MEDICI POLITICIENI Un exemplu recent este concludent. Un oarecare Neacºu, director al ASP Bucureºti, fãrã nici un fel de anchetã a ajuns la concluzia cã în cazul copiilor de la Maternitatea Giuleºti ºi medicii sunt vinovaþi. Întrucat crede cã ar cãpãta un plus de popularitate îºi reclamã colegii la Parchet pentru un denunþ penal. Ca el timp de 18 ani s-au manifestat ºi mulþi alþi politruci din sistemul sanitar. Ceea ce nu înþeleg MEDICA nr. 16 2008
(urmare din pagina 3)
este cã faþã de “cetãþeni” nu existã o reacþie din partea corpului medical. Acesta preferã sã înghitã jignirile ºi abuzurile. Mai mult cand sunt înlãturaþi din fotoliile comode ºi convenabile de astfel de “ºefi” sunt reprimiþi ºi acceptaþi în colectivele în care au lucrat anterior. Cât timp vom accepta cozile de topor ºi nu le vom izola nu putem avea nici o pretenþie ºi nu putem acuza alte segmente ale societãþii de blamare a medicilor. Y
www.medicalnet.ro
Revista online a Colegiului Medicilor din România
4
actualitate
www.medicalnet.ro cu o lunã înainte de desfãºurarea evenimentului. Pe fiecare dintre aceste douã site-uri veþi
putea vota proiectele pe care le consideraþi cu adevãrat importante. Proiectul care va întruni cel mai mare
Medicii ºi rudele lor primesc dobânzi de pânã la 11,75%, cu bonus permanent de la Libra Bank
Pentru profesioni tii medicinei, grija pentru pacient este principala preocupare. Ca sp asigure accesul pacien ilor la servicii de calitate, personalul medical are nevoie, pe lâng competentele profesionale, de spirit prev z tor pentru durabilitatea activit ii sale. O solu ie pot fi produsele de economisire create de Banca Profesiilor Liberale, care continu s respecte promisiunea f cut înc din 2004, când Libra Bank a lansat primul produs bancar pentru medici. Medicii i membrii familiilor lor, tehnicienii i asisten ii medicali, ca persoane fizice, dar i persoanele juridice - spitalele i clinicile, cabinetele medicale, furnizorii de echipamente de profil, care aleg s constituie Depozite HIPOCRATE în RON, EUR sau USD, primesc un bonus permanent de +0.25% la Libra Bank. Bonusul este valabil i pentru membrii familiilor personalului medical: so /so ie, fiu/fiic , p rin i/socri. Dobânzile la depozitele HIPOCRATE de la Libra Bank, constituite la termen, cu dobând fix i plata la scaden pot ajunge pân la 11,75% pe an la lei i pân la 6,15% pe an la euro, incluzând bonusul permanent. Deseori, medicul i-ar dori s î i depun economiile la banc pentru a primi dobând , dar i s poat retrage oricând din acelea i fonduri, inclusiv când c l tore te la congrese mondiale sau în concediu. Cardul de economii Libra Mix Medical confer medicului acces comod la bani oricând i oriunde în ar i str inatate, aducându-i i o dobând atractiv de 9,5% la suma p strat pe card (minim 500 RON), în mod similar unui depozit. Cardul ofer i posibilitatea de overdraft, Libra Bank putând împrumuta medicului echivalentul a 6 venituri lunare nete, inclusiv cele ale so ului/so iei (maximum 17.500 RON). Pentru detalii suplimentare v invit m s ne vizita i în sucursalele Libra Bank sau pe www.librabank.ro, sau s suna i la 021.208.80.00.
numãr de voturi va primi un premiu special al publicului. Vom anunþa postarea materialelor despre Galã prin intermediul unui newsletter. Cei care doresc sã primeascã acest newsletter trebuie sã fie înregistraþi pe www.medicalnet.ro. Premiile oferite vor fi simbolice, un obiect realizat de un artistic plastic. Gala este conceputã dupã regulile clasice ale unui spectacol. Vor fi invitaþi reprezentanþii Colegiilor Medicilor Judeþene, politicieni, medici, diplomaþi, reprezentanþi ai autoritãþilor centrale ºi locale, reprezentanþi ai organismelor internaþionale acreditaþi la Bucureºti, reprezentanþi ai societãþii civile, oameni de culturã, reprezentanþi ai industriilor de profil, jurnaliºti. Accesul va fi permis doar pe bazã de invitaþii. Y
SuperMEDICII sunt clienþii noºtri SuperMEDICII ca tine beneficiazã acum la Libra Bank de super-condiþii la creditele pentru investiþii sau cu obiect nedeterminat: Perioada maximã de creditare: 25 ani Acoperire garanþie: X 100% pentru creditele garantate cu ipoteci ºi echipamente noi X 117% pentru celelalte cazuri Valoarea maximã a creditului: X 80.000 RON – nu se solicitã garanþii reale X 170.000 RON – se solicita gaj/ipotecã X Peste 170.000 RON – ipotecã
www.librabank.ro
2008 nr. 16 MEDICA
5
actualitate
Malpraxisul, în dezbaterea Adun rii Generale a CMR
Colegiul Medicilor din Romania organizeazã în zilele de 3 ºi 4 octombrie Adunarea Generalã Extraordinarã.
Tema centralã a dezbaterii este „Reglementarea rãspunderii civile a medicului (malpraxis) în Europa ºi România – Prezent ºi perspective“. Prezentarea aduce în discuþie situaþiile din diferite þãri din Europa ºi modul în care sunt rezolvate reclamatiile de malpraxis în Europa atat pe calea judiciarã cât ºi pe calea extrajudiciarã. Colegiul Medicilor din Romania a transmis anterior Ministerului Sãnãtãþii un document cu observaþii la proiectul de modificare a legislaþiei în materie de malpraxis. Este vorba despre aceleaºi observaþii fãcute ºi în discuþiile avute la sediul Ministerului Sãnãtãþii Publice, atunci cand oficialii CMR au fost consultaþi în procesul de elaborare a proiectului de lege. Având în vedere complexitatea problemei malpraxisului precum ºi faptul cã acest proiect de lege în loc sã clarifice anumite neclaritãþi ºi aspecte procedurale mai mult complica lucrurile, Colegiul Medicilor din Romania nu poate susþine actualul proiect de modificare propus de Ministerul Sãnãtãþii Publice. „Nu mai este nevoie un tribunal extraordinar care sã judece cazurile de malpraxis, acesta fiind neconstituþional. Rolul acestei comisii ar trebui sã fie acela de mediere între pacient ºi medic, cum este, de altfel, în toatã Europa civilizatã ºi de a lua decizii acceptabile pentru ambele pãrþi“, a declarat prof. dr. Vasile Astãrãstoae, preºedintele Colegiului Medicilor din Romania. „Cazurile grave de malpraxis ar trebui sã fie soluþionate de Comisia Superioarã de Disciplinã din cadrul Colegiului Medicilor din România. MEDICA nr. 16 2008
Cu alte cuvinte, ar trebui sã existe o diferenþiere în planul competenþei comisiilor de disciplinã. În proiectul propus de Ministerul Sãnãtãþii existã o suprapunere a atribuþiilor ºi competenþelor în materie a organelor abilitate sã „gestioneze problema malpraxisului ca abatere profesionalã. Susþinem simplificarea procedurilor de rezolvare a reclamaþiilor de malpraxis“, a adãugat preºedintele CMR.
Procedurile de rezolvare a cazurilor de mapraxis trebuie simplificate Potrivit prof. dr. Astãrãstoae, Comisia specialã de anchetã a cazurilor grave de malpraxis ar trebui formatã din 7 membrii din care doi desemnaþi de Ministerul Sãnãtãþii Publice (proiectul propune ca aceastã comisie sã aibã 11 membri din care 5 sã fie numiþi de Ministerul Sãnãtãþii).
www.medicalnet.ro
Revista online a Colegiului Medicilor din România
6
actualitate
„Nu înþeleg ce înseamnã drept de veto din partea reprezentanþilor Ministerului Sãnãtãþii. Acest drept de veto nu ar face decât sã anuleze o decizie ºi nu sã impunã o alta. Hotãrârile de la nivelul acestei comisii trebuie sã se ia cu votul pozitiv a cel puþin 4 membri. Împãcarea pãrþilor trebuie sã înlature orice fel de rãspundere juridicã. Comisiile de malpraxis de la nivelul auto-
ritãþilor de sãnãtate publicã ar trebui sã rezolve, în baza hotãrârii comisiilor de disciplineã, doar chestiunile legate de eventualele pretenþii patrimoniale a pacientului care a fost victima unui caz de malpraxis. La nivelul comisiei de malpraxis, reprezentantul societãþii de asigurãri trebuie sã participe alãturi de medicul gasit vinovat în calitate de parte ºi nu de invitat“, a mai spus preºedintele CMR.
Observatiile CMR trimise Ministerului Sãnãtãþii: 1. Existã o suprapunere a atribuþiilor ºi a competenþelor în materia organelor abilitate sã „gestioneze“ problema malpraxisului, ca abatere profesionalã; 2. Atribuþiile, competenþele organismelor implicate, în special ale Comisiei de malpraxis de la nivelul autoritãþilor de sãnãtate publicã, nu sunt clar precizate; 3. Înfiinþarea unei Comisii speciale de anchetã a cazurilor grave de malpraxis care sã aibã 11 membri dintre care 5 de la Ministerul Sãnãtãþii Publice este de asemenea inutilã. De ce este nevoie de înfiinþarea acestei comisii la nivelul Colegiului Medicilor din România când existã deja Comisia Superioarã de Disciplinã. În acest context, este mult mai logic ca acestei comisii sã îi fie stabilite atribuþiile ºi competenþele de a cerceta cazurile grave de malpraxis ºi, eventual, sã fie modificatã structura ei ºi numãrul membrilor. În orice caz, ºi în prezent aceastã comisie are un numãr de 5 membri precum ºi un reprezen-
www.medicalnet.ro
tant al Ministerului Sãnãtãþii Publice care a participat la judecarea tuturor cazurilor de malpraxis. În plus, dacã se înfiinþeazã aceastã comisie formatã din 11 membri dintre care 5 de la Ministerul Sãnãtãþii Publice, cu drept de veto, se ridicã problema sustenabilitãþii financiare. Cine, cum se suportã? Cum se împart costurile legate de funcþionarea acestei comisii? Nici procedura dreptului de vot a reprezentanþilor Ministerului Sãnãtãþii Publice nu este una viabilã ºi funcþionalã. 4. Modificãrile propuse nu aduc nici o noutate în planul accelerãrii procedurilor de soluþionare a eventualelor cazuri de malpraxis; 5. Nu putem fi de acord cu atribuþia Comisiei de malpraxis de a sesiza ea organele de urmãrire penalã deoarece acest lucru ar putea expune în mod nejustificat membrii acestei comisii, medici, în situaþia în care ulterior s-ar constata fie cã decizia comisiei a fost anulatã de cãtre o instanþã de judecatã, fie cã sesizarea nu a fost întemeiatã? Decizia unei comisii de disciplinã, fie ea ºi superioarã nu este una definitivã ºi irevocabilã, ea poate fi contestatã fie de medic fie de pacient ºi atunci se pune problema ce se întâmplã dacã ulterior este anulatã de instanþa de judecatã. 6. Pe mai departe, nu sunt rezolvate problemele medicilor implicaþi într-un eventual caz de malpraxis. Aceºtia nu sunt protejaþi presiunii pe care massmedia o exercitã asupra lor dar ºi asupra comisiilor de judecatã, rolul asiguratorului nu este unul activ, acesta avand doar statutul de invitat, nu se recunoaºte posibilitatea de împãcare a pãrþilor ºi de stingere totalã a oricãrui litigiu etc. 7. Sesizarea unui caz de malpraxis este o chestiune personalã care poate privi doar persoana vãtãmatã sau pe urmaºii ori aparþinãtorii legali ai acesteia. Y 2008 nr. 16 MEDICA
Revista online a Colegiului Medicilor din România
7
actualitate
Ministerul Sãnãtãþii, dat în judecatã de medici din Iaºi La Sec ia de Litigii de Munc a Tribunalului Ia i au avut loc primele termene ale proceselor intentate de un grup de 60 de medici ie eni Ministerului S n t ii. „Noi cerem ministerului s î i respecte propria lege“, spune Dan Tesloianu, unul dintre medici implica i. La primul termen al procesului nu s-a prezentat nici un reprezentant al Ministerului S n t ii dar a fost trimis o întampinare. În documente, Ministerul S n t ii invoc un ordin al ministrului din 2005 în care este stipulat metodolgia de angajare a medicilor în sistemul sanitar, a transferului medicilor i a gradelor profesionale.
SMURD a ajuns la Braºov
La Bra ov va func iona un serviciu SMURD. Pentru început vor func iona doar trei ambulan e din cele zece, celelalte apte urmand s devin opera ionale pan la sfar itul acestui an. În prezent, în ar func ioneaz doar patru servicii SMURD. Ministrul S n t ii a promis îns c pan la sfar itul anului viitor toate jude ele vor avea cate un serviciu SMURD.
Primul loc în Europa la cancerul de col uterin
Peste 3.400 de femei sunt diagnosticate, anual, în România, cu cancer de col uterin. Statisticile Organizaiei Mondiale a S n t ii arat c România este pe primul loc în Europa în ceea ce prive te inciden a cancerului de col uterin i rata mortalit ii din cauza acestei maladii. Rata mortalit ii este de dou ori mai mare decât în Europa central i de Est i de ase ori decât în statele Uniunii Europene. Y MEDICA nr. 16 2008
Se cautã manageri! În perioada 26 octombrie – 4 noiembrie 2008, Ministerul Sãnãtãþii Publice organizeazã concurs pentru ocuparea funcþiei de manager din spitalele publice. Este vorba despre spitalele la care funcþia respectivã nu a fost ocupatã prin concurs. Informaþiile privind modul de organizare al concursului, criteriile de selecþie, conþinutul dosarului de înscriere, probele de evaluare ºi posturile scoase la concurs au fost publicate în Viaþa Medicalã din 12 septembrie 2008. Desfãºurarea probelor de evaluare ºi finalizarea concursului de selecþie se fac în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului sãnãtãþii publice nr. 493/2008 privind aprobarea Normelor de organizare ºi desfãºurare a concursului pentru ocuparea funcþiei de manager, persoanã fizicã, din spitalele publice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 273/7.IV.2008. Un alt concurs va avea loc în perioada 12 – 21 octombrie 2008. este vorba despre concursul pentru ocuparea postului de manager general, persoanã fizicã, din serviciile de ambulanþã judeþene la care postul respectiv nu a fost încadrat prin concurs. Informaþiile privind modul de organizare al concursului au fost publicate în Viaþa Medicalã din 5 septembrie 2008. Informaþii suplimentare se pot obþine la telefonul: 021/307.26.03. Y
www.medicalnet.ro
Revista online a Colegiului Medicilor din România
8
Ministerul Sãnãtãþii Publice a prezentat bilanþul programului de evaluare a stãrii de sãnãtate a populaþiei la un an de la lansare.
actualitate
Evaluarea st rii de s n tate la bilan Au fost evaluae peste 11 milioane de persoane, adicã aproximativ 55% din populaþia þãrii. 900.000 de persoane prezintã risc de îmbolnãvire cu diabet zaharat. Clujul, Ilfovul ºi Sibiul sunt judeþele cu cel mai mare risc de îmbolnãvire. Programul va continua în actuala formulã pânã la sfârºitul anului 2008, iar în viitor se va dezvolta în funcþie de rezultatele acestei prime etape. „Pe 30 iunie s-a încheiat anul prevãzut pentru derularea Programului Naþional de Evaluare a Stãrii de Sãnãtate. Nu înseamnã cã se încheie ºi programul. Programul va continua în actuala formulã panã la sfârºitul anului 2008 pentru a da posibilitatea cât mai multor cetãþeni care, din diverse motive, nu s-au prezentat încã la medic, sã facã acest lucru“, a spus Eugen Nicolãescu, ministrul Sãnãtãþii.
„În funcþie de riscograma individualã dupã aceastã prima evaluare, cetãþenii vor fi evaluaþi periodic, în funcþie de riscurile de boalã descoperite prin PNESS, în decursul a cinci ani, astfel încât politica de prevenþie în sãnãtate sã aibã consecvenþã ºi sã producã efect“, a continuat Nicolãescu.
Screening pentru cancerul de col uterin Din toamna acestui an va începe implementarea primului program organizat de screening pentru cancerul de col uterin. Femeile din grupa þintã între 25 ºi 64 de ani vor primi, eºalonat, invitaþia de participare la program. În perioada 1 iulie 2007- 30 iunie 2008 s-au prezentat la medic ºi au fost evaluaþi 11.104.655 de persoane, peste 55% din populaþia þãrii, care a primit taloane. Din aceºtia 43,4% sunt bãr-
www.medicalnet.ro
baþi, iar 57,6% sunt femei. Din cei peste 11 milioane de cetãþeni evaluaþi, 9.889.062, adicã 89,9 % o reprezintã asiguraþii. Restul de 1.215.593, adicã 5,7% sunt persoane neasigurate. Cea mai bunã prezentare la medicul de familie (59-64% ) s-a înregistrat în judeþele Harghita, Covasna, Dolj, Alba, Mureº, Argeº, Sãlaj, Gorj, Participarea cea mai redusã (41-34%) a fost în judeþele: Giurgiu, Mehedinþi, Tulcea, Vrancea, Bacãu, Cãlãraºi, Ilfov ºi Bucureºti. În urma evaluãrii riscurilor, au fost identificate 4.114.969 de persoane cu risc de îmbolnãvire, reprezentând 37% din persoanele evaluate. Judeþele care înregistreazã cel mai mare procent al persoanelor cu risc de îmbolnãvire printr-una din bolile majore, sunt: Cluj (53,25%), Ilfov (45,41% ) ºi Sibiu (44,15%). Y
2008 nr. 16 MEDICA
Revista online a Colegiului Medicilor din România
9
eticã
În noiembrie 2000, Curtea de Casaþie din Franþa a decis acordarea de despãgubiri lui Nicolas Perruche, un copil care s-a nãscut cu grave probleme medicale mentale ºi fizice. Mama sa a contactat rubeola în timpul sarcinii ºi a susþinut cã, dacã medicii diagnosticau boala, ea ar fi luat decizia sã avorteze. A se permite unui copil sã se nascã, poate fi considerat sau nu o greºeala? Iatã o nouã provocare, care se plaseazã la graniþa dintre etic ºi juridic, între forþa ºtiinþei ºi valorile antropologice fundamentale.
Dreptul de a te na te Mircea Buta, Iulia Buta
Medicul de familie indicã dozarea anticorpilor anti-rubeolici unei mame însãrcinate a doua oarã, pentru cã pe pielea primului nãscut a constatat apariþia unei erupþii. Laboratorul unde s-au efectuat testele a ajuns la concluzia cã mama este imunizatã împotriva rubeolei, iar fãtul este în afara oricãrui pericol. În aceastã situaþie, medicul de familie a considerat cã sarcina poate fi dusã la bun sfarºit. La 14 ianuarie 1983, când micuþul Nicolas a venit pe lume, el era purtãtorul unor grave tulburari neurologice, datorate rubeolei congenitale. Dupã ºase ani de la naºterea copilului bolnav, soþii Perruche introduc acþiune judiciarã împotriva medicului de familie ºi a laboratorului de analize medicale. La 13 ianuarie 1992, Tribunalul din Evry decide vinovaþia Laboratorului de analize, care nu a contestat eroarea comisã, dar ºi a medicului de familie, obligându-i sã plãteascã solidar suma de 500.000 de franci pentru prejudiciul adus copilului, dar ºi suma de 1.851.128 de franci Casei de Asigurãri de Sãnãtate, care a finanþat îngrijirile micuþului Nicolas. Medicul de familie a fãcut apel, susþinând cã doar laboratorul este responsabil de eroarea comisã. În 1993, Curtea de Apel din Paris se pronunþa, susþinand cã reclamantul a comis o greºeala în „executarea obligaþiei sale contractuale de mijloace“, deoarece acesta cunoºtea dorinþa pacientei sale de a recurge la întreruperea de sarcinã în cazul în care ar fi fost diagnosticatã cu rubeolã. Aceeaºi instanþã a considerat însã cã „prejudiciul copilului nu este în relaþie de cauzalitate cu faptele comise“, adicã handicapul MEDICA nr. 16 2008
nu a fost cauzat de o greºealã medicalã, ci s-a datorat virusului rubeolic transmis de mamã, iar banii trebuie returnaþi.
Greºelile au generat producerea handicapului Aceasta decizie a fost infirmatã de prima Camerã Civilã a Curþii de Casaþie în 1996, pe motivul „cã greºelile generate de partea medicalã, au indus mamei falsa impresie cã este imunizatã împotriva virusului rubeolic, iar aceste greºeli au fost generatoare de producerea handicapului la copil“. În continuare cazul a fost trimis în faþa Curþii de Apel din Orleans, în calitate de instanþã de rejudecare, se pronunþa în 1999 refuzând indemnizarea copilului din cauza absenþei legãturii de cauzalitate între greºelile medicale comise ºi handicapul copilului. Curtea
noteazã cã: „Singura consecinþã în legãturã cu greºeala practicienilor este naºterea copilului“. Într-un final, soþii Perruche s-au adresat din nou Curþii de Casaþie, care în Ansamblul plenar în 2000 a hotãrât sã fie datã o decizie favorabilã pentru indemnizarea atât a pãrinþilor cât ºi a copilului. „Din moment ce greºelile comise de doctor ºi de laborator, în executarea contractelor încheiate cu doamna Perruche au împiedicat-o pe aceasta sã-ºi exercite dreptul de a întrerupe sarcina, pentru a evita naºterea unui copil handicapat, acesta din urmã poate pretinde repararea prejudiciului rezultat din handicap ºi cauzat de erorile reþinute mai sus“. Hotãrârea Curþii a generat la vremea respectivã controverse rãsunãtoare din partea mediilor juridice, medicale ºi mass-media. Am putea fi tentaþi sã credem cã este vorba de o situaþie medicalã clasicã, când o eroare profesionalã împiedicã diagnosticarea în timp util a unei afecþiuni, capabilã sã genereze ulterior suferinþe invalidante. Poate tocmai din aceasta cauzã, deciziile justiþiei au fost contradictorii, iar într-un final controversate. Faptul cã tragedia unei familii s-a transformat, prin decizia unei instanþe supreme, într-o hotãrâre cu valoare normativã ºi universalã ne determinã sã fim de acord cu antropologul Cliford Geertz, care spunea cã „Legea este un sistem cultural; ea spune poveºti despre cultura care a condus la crearea ei ºi pe care, la rândul ei, o modeleazã. Poveºti despre cine suntem, de unde venim ºi încotro ne îndreptãm. Limbajul ºi conceptele legii devin parte a vorbirii noastre curente ºi influenþeazã modul în care percepem realitatea“.
www.medicalnet.ro
Revista online a Colegiului Medicilor din România
10
„Handicapul este un prejudiciu intolerabil“ Discuþia pe care o genereazã hotãrârea Curþii de Casaþie, este cã în societatea secularizatã ºi-a fãcut loc falsa idee cã „handicapul este un prejudiciu intolerabil“ adus persoanei umane, iar naºterea unui copil malformat constituie o eroare nejustificatã. Cei care privesc din afara sistemul judiciar, considerã cã misiunea judecãtorului este aceea de a împãrþi echitabil dreptatea, dacã ideea de dreptate îl dominã. Dar ceea ce pare just pentru un judecãtor poate fi injust pentru altul. De aici diversitatea de opinii ºi în final de hotãrâri. Luatã izolat, sugestia fãcutã de Curtea de Casaþie, conform cãreia naºterea unui copil handicapat constituie un prejudiciu, poate fi calificatã „regretabilã“, dar ºi „fundamental gra-
vã“, deoarece ea vizeazã nu numai fetusul ci ºi nou-nãscutul. În speþã, acest handicap îºi gãseºte cauza în rubeola mamei. Din cauza acestei boli copilul s-a nãscut malformat. Oricare ar fi maniera rezolvãrii problemei, nu este posibil sã se afirme cã greºelile medicale au generat handicapul. Singurã, indemnizarea pe fundamentul daunei ºi intereselor punitive, fãrã evidenþierea unei legãturi de cauzalitate, ar putea permite recunoaºterea handicapului copilului. Este evident însã cã erorile medicale comise au cauzat naºterea copilului handicapat ºi nu handicapul în sine. Daca laboratorul ºi medicul ar fi informat corect mama, aceasta ar fi recurs probabil la întreruperea sarcinii, iar copilul nu s-ar fi nãscut. În aceastã situaþie, aplicarea dreptului responsabi-
www.medicalnet.ro
eticã litãþii nu poate duce la impunerea juridicã a responsabilitãþii medicilor, soluþia plasându-se mai mult în plan etic. Dar decizia finalã a Curþii de Casaþie care sugereazã cã naºterea unui copil handicapat este un prejudiciu este dificil de acceptat în plan etic. De aceea, întrebarea care se ridicã este dacã judecãtorii au dreptul sã se pronunþe în problemele etice fundamentale. În caz de rãspuns pozitiv, se induce ideea formãrii magistraþilor pentru astfel de decizii. Y Articol preluat din Revista Romanã de Bioeticã
2008 nr. 16 MEDICA
Revista online a Colegiului Medicilor din România
11
medic în UE
În cele din urmã, i-a fost recunoscutã diploma cu condiþia sã efectueze un stagiu neplãtit timp de ºase luni sub suprevegherea unui profesor universitar de medicinã de familie într-o instituþie de îngrijire a bãtranilor. În prezent, locuieºte în Sudul Olandei ºi lucreazã pe post de consultant pe probleme somatice pentru medicul psihiatru într-un spital de psihiatrie care are secþii de îngrijire pentru bolnavii pshici cu vârsta de peste 60 ani sau mai tineri, dar care, din diverse motive, nu se pot îngriji singuri. Cum aþi ajuns sã lucraþi în Olanda? Când aþi plecat? Aþi lucrat ºi în România ca medic sau aþi plecat imediat dupã studii? Am lucrat în România ca medic de medicinã generalã pânã la începutul lui 2000, dupã care din motive personale (m-am cãsãtorit cu un cetãþean olandez) m-am stabilit definitiv în Olanda. Cum a fost începutul? Cum v-aþi adaptat? Mai întâi m-am înscris la cursuri de limba olandezã ºi deºi nu aveam intenþia sã lucrez ca medic ºi mi s-a spus cã nu am nicio ºansã deoarece diplomele româneºti nu sunt recunoscute, am început procedura de acreditare ºi am trimis dosarul la Ministerul Sãnãtãþii. Am avut surpriza sã fiu invitatã la scurt timp pentru a susþine un interviu. A contat foarte mult faptul cã am avut un curriculum vitae solid ºi cã am fãcut un doctorat cu un profesor cunoscut în lumea ºtiinþificã internaþionalã. Interviul care a durat o orã l-am susþinut în limba englezã deoarece la acea vreme nu vorbeam prea bine olandeza. Rãspunsul l-am primit peste o lunã ºi a fost pozitiv: au fãcut o excepþie ºi mi-au acordat ºansa de a-mi fi recunoscutã diploma cu condiþia sã efectuez un stagiu neplãtit timp de ºase luni sub supravegherea MEDICA nr. 16 2008
Dr. Marinela van den Heuvel-Olaroiu a plecat în Olanda în 2000 dupã ce s-a cãsãtorit cu un cetãþean olandez. Începuturile au fost destul de dificile pentru cã în acea perioadã diplomele de studii nu erau recunoscute ºi, în plus, dr. Olãroiu nu vorbea olandeza.
unui profesor universitar de medicinã de familie într-o instituþie de îngrijire a bãtrânilor sau într-un dispensar. Am ales instituþia de îngrijire iar dupã terminarea stagiului mi-a fost recunoscutã diploma de medic simplu, am fost înscrisã în registrul medicilor (numit BIG) ºi am primit dreptul sã mã angajez oriunde ºi sã pot face o specializare. Nu am ales medicina de familie deoarece nu mi-au recunoscut specializarea fãcutã în þarã ºi ar fi trebuit sã mai urmez câteva stagii dupã care sã pot lucra din nou ca medic de
familie. Stagiul pe care l-am urmat m-a determinat sã aleg o nouã specialitate ºi anume medic specialist pentru instituþiile de îngrijire (în englezã, nursinghome doctor). M-am adaptat repede ºi pot spune cã am reuºit sã mã fac apreciatã (mai multe pe web-ul personal www.wimmarinela.com), deoarece sunt prin definiþie un cosmopolit ºi-mi place sã învãþ lucruri noi. Cel mai greu a fost sã învãþ bine limba olandezã scris ºi vorbit ºi sã înþeleg modul de funcþionare al sistemului de sãnãtate olandez care este bine reglemen-
www.medicalnet.ro
Revista online a Colegiului Medicilor din România
12
tat, dar extrem de birocratic ºi stratificat în diferite instituþii medicale ºi reþele de îngrijire transmurale care în multe þãri încã nu existã. Care este lucrul care v-a frapat cel mai mult la sistemul olandez? În primul rând organizarea sistemului sanitar care este extrem de diversã ºi în care îngrijirea transmuralã ºi la domiciliu (pacienþii nu sunt spitalizaþi timp îndelungat, sunt trataþi apoi trimiºi acasã sau în instituþiile de îngrijire) ocupã o pondere importantã. Totul este susþinut de o de o birocraþie enormã, dar extrem de funcþionalã. În al doilea rând rolul central în sistem ºi recunoaºterea medicilor de familie ca indispensabili ºi competenþi, cum de altfel ºi sunt. În al treilea rând, recunoaºterea ºi efectiva exercitare a drepturilor pacienþilor (inclusiv de a reclama, iar olandezii sunt recunoscuþi ca cei mai exigenþi pacienþi), atitudinea tuturor profesioniºtilor din sãnãtate faþã de pacienþi ºi de familiile lor ºi influenþa asociaþiilor de pacienþi asupra deciziilor politicienilor. În al patrulea rând folosirea protocoalelor ºi standardelor în practica medicalã atât la nivelul fiecãrei instituþii, dar ºi la nivel naþional. Cum vi se par colegii olandezi? Sunt mai bine pregãtiþi decât medicii români, au o altã atitudine faþã de pacienþi? Colegii olandezi nu sunt mai bine pregãtiþi din punct de vedere clinic decât cei din România, dar sunt mai studioºi (sistemul de acreditare este drastic controlat, nimeni nu ia o diplomã dacã nu a fost tot timpul prezent). Se mai poate spune cã sunt distanþi, dar în acelaºi timp politicoºi, serioºi, disciplinaþi, ºtiu ºi vor sã lucreze în proiecte inovative ºi de cercetare, preþuiesc lucrul în echipã ºi cei mai multi vorbesc limba englezã. Cum sunt priviþi medicii români? S-a schimbat ceva dupã integrarea României în UE? Imaginea României continuã sã fie foarte proastã în Olanda chiar ºi dupã aderare. De cãtre majoritatea olandezilor care în decursul anilor au derulat diverse proiecte sistemul medical este perceput corupt, incompetent, fãrã dorinþa de schimbare ºi lipsit de valenþe comunicative. Faptul cã se schim-
bã des miniºtrii ºi funcþionarii din minister, cã se acceptã bani de la pacienþi pentru a fi trataþi, cã în sistemul de învãþãmânt se promoveazã ºi se intrã pe pile sau cã cei mai mulþi dintre profesorii care au dreptul la doctoranzi nu ºtiu engleza sau sã trimitã un mail, cã medicii români nu publicã în revistele din strãinãtate ºi cã participã foarte sporadic la manifestãrile ºtiinþifice internaþionale sau în proiecte sau cã nu sunt reprezentaþi în asociaþii profesionale decât pe hârtie, sunt numai câteva dintre motivele pentru care medicii români care vin sã lucreze în Olanda au reputaþia deja pãtatã. Unde locuiþi în Olanda? V-aþi stabilit definitiv acolo? În ce condiþii v-aþi întoarce în România? Locuiesc în sudul Olandei, în provincia Limburg, într-un sat la vreo 15 km de oraºul Maastricht. Nu aº avea probleme sã mã întorc ºi sã lucrez din nou în þarã, chiar îmi doresc pe viitor acest lucru. Dar aº dori sã fiu la fel de bine apreciatã profesional aºa cum ma simt astãzi aici ºi când spun asta nu mã refer nu numai la aspectul financiar, dar ºi la cel relaþional. De câteva ori pe an vin în þarã ºi întreþin relaþii cu mulþi dintre foºtii colegi. Dar
www.medicalnet.ro
medic în UE am impresia cã medicii care au plecat sunt percepuþi ca stranieri ºi nu ca persoane care au reuºit sã facã ceva mai mult decât majoritatea ºi care au învãþat lucruri noi pe care le-ar putea împãrtãºi ºi celor de aici. Printre motivele pentru care medicii plecaþi nu se mai întorc se numãrã faptul cã nu se simt apreciaþi, cã în sistemul medical românesc expertiza nu este preþuitã, cã nu existã dorinþa de schimbare, ci un soi de autosuficienþã care face ca cei mai mulþi medici români sã fie sunt multumiþi cu situaþia actualã, sã se considere cei mai buni ºi cã nu mai au nimic de învãþat. Existã ºi excepþii: împreunã cu medici olandezi ºi români derulez al doilea proiect pentru implementarea îngrijirilor paliative în sistemul medical românesc, mai multe amãnunte pentru cei interesaþi puteþi gãsi pe www.repacaro.ro. Dupã cum vedeþi, o parte din mine s-a întors, de fapt, ºi va rãmâne pentru totdeauna în þarã. Y
2008 nr. 16 MEDICA
Revista online a Colegiului Medicilor din România
13
Migraþia medicilor ºi încercãrile de limitare a autonomiei corpurilor profesionale medicale au fost temele analizate în cadrul Adunãrii organizaþiilor medicale din Europa Centralã ºi de Sud-Est organizatã de Colegiul Medicilor din România la Caransebeº în ziua de 12 septembrie 2008.
dosar
Migraþia, o problemã pentru sistem, o oportunitate pentru medici Au participat preºedinþii organizaþiilor similare Colegiului Medicilor din România din Austria, Albania, Croaþia, Germania, Polonia, Serbia ºi prof. Dr. Otmar Kloiber, secretarul general al World Medical Association. Potrivit datelor prezentate de prof. Dr. Vasile Astãrãstoae, preºedintele Colegiului Medicilor din România, de la 1 ianuarie pânã la 1 septembrie 2008, 957 de persoane au solicitat certificate de probitate moralã pentru a putea lucra în strãinãtate. Cele mai multe certificate au fost eliberate în Bucureºti (309), Iaºi ºi Timiº (câte 102), Cluj (63), Caraº-Severin (40), Vaslui (35), Constanþa (25).
Tot mai mulþi medici pãrãsesc România
dr. Otmar Kloiber
MEDICA nr. 16 2008
„Un procent de 4% în primele nouã luni, comparativ cu un procent de 4% pe tot parcursul lui 2007 reprezintã o creºtere semnificativã a migraþiei, lucru ce ar trebui sã trezeascã îngrijorarea autoritãþilor. Acestea trebuie sã fie conºtiente cã un sistem de sãnãtate nu poate funcþiona în absenþa medicilor. Calitatea unui sistem de sãnãtate depinde în foarte mare mãsurã de calitatea medicilor care lucreazã în el. Oricâþi bani s-ar îndrepta spre sãnãtate, dacã nu se investeºte în resursele umane, atunci nu se obþin rezultate. Vom avea unitãþi sanitare cu rol de muzeu prin care vor trece pacienþi ca vizitatori dar nu vor exista persoane calificate care sã-i trateze“, a declarat prof. dr. Astãrãstoae. Printre motivele pentru care medicii români aleg sã plece sã lucreze în alte state, prof. Astãrãstoae a enumerat veniturile pe care le obþin, mijloa-
www.medicalnet.ro
Revista online a Colegiului Medicilor din România
14
dosar
dr. Otmar Kloiber, prof. dr Vasile Astãrãstoae
cele mult mai performante de a profesa, poziþia socialã. „Calitatea unui sistem depinde de calitatea medicilor care lucreazã în el. Efectul migraþiei depinde de densitatea medicilor. În România sunt 47.000 de medici, din aceºtia 7500 sunt rezidenþi. Printre cauzele migraþiei medicilor români se numãrã veniturile mici pe care le obþin medicii, mijloacele mult mai performante de a profesa pe care le au în strãinãtate, dar ºi poziþia socialã. Dacã în România este privit ca un simplu funcþionar, în strãinãtate are cu totul alt statut“, a adãugat prof. Astãrãstoae. De asemenea, Departamentul Avizãri din cadrul Colegiului Medicilor din România a eliberat un numãr de 54 de adeverinþe de nemembru, solicitate de absolvenþii de medicinã care au terminat facultatea în România, dar au plecat din þarã fãrã sã profeseze aici. Potrivit unei analize a Organizaþiei Mondiale a Sãnãtãþii, România ocupã locul 31 din 33 þãri cu o densitate de 1,9 medici la 1.000 de locuitori.
Þãrile sãrace ºi cele bogate sunt afectate de migraþie Dr. Otmar Klober, secretarul general al World Medical Association, a declarat cã migraþia medicilor este un fenomen care afecteazã atât þãrile sãrace, cât ºi cele bogate. „Problema migraþiei existã în toatã Europa ºi în toatã lumea. Spre sfârºitul anilor ’90 s-au produs anumite schimbãri pe care politicienii nu le-au luat în considerare. Dupã 2000, s-a produs un declin al neangajãrii medicilor. Medicii sunt tentaþi sã lucreze în strãinãtate ºi sã lucreze peste program. Un numãr de medici din Est vin sã lucreze în Germania, de pildã, iar un alt numãr de medici pleacã din Germania spre þãrile nordice. Migraþia se face mai ales în Europa de Nord ºi Europa Centralã. China ºi India exportã medici cãtre þãrile mai bogate. Medici din Canada se îndreaptã spre SUA. În interiorul Statelor Unite, medicii din regiunile sãrace emigreazã spre regiunile bogate. Medicii din Africa emigreazã spre emisfera de nord. Printre motivele migraþiei se numãrã condiþiile fi-
www.medicalnet.ro
nanciare, dorinþa de a lucra într-un mediu de lucru sigur, condiþiile de viaþã, lipsa facilitãþilor sau lipsa unui viitor“, a menþionat Kloiber.
„Trebuie rezolvatã problema plicului pe sub masã“ Kloiber a enumerat printre cauzele migraþiei motiveþiile financiare, cele legate de condiþiile de lucru sau accesul la cele mai noi tehnici ºi informaþii din domeniu. Secretarul general al WMA considerã extrem de îngrijorãtor fenomenul migraþiei. „Dacã se va menþine aceastã tendinþã, consecinþele mai ales asupra populaþiei din þãrile sãrace pot fi extrem de grave“, a adãugat Kloiber. În privinþa performanþelor înregistrate de sistemele de sãnãtate, dr. Kloiber susþine cã fiecare are plusuri ºi minusuri. „În Europa de Est sunt þãri care înregistrat progrese în ultimii ani cum sunt Cehia, Ungaria sau România. În România, progresele sunt evidente în domeniul asistenþei medicale din spitale, al accesului la tratament. Aceste progrese nu se vãd din interior, dar 2008 nr. 16 MEDICA
Revista online a Colegiului Medicilor din România
15
ple timpul mai mult cu activitate birocraticã, stã mult în faþa calculatorului în loc sã acorde mai mult timp pacientului“, a adãugat el.
dosar
Situaþia din regiune sunt vizibile de afarã. Mai trebuie rezolvatã însã problema plicului pe sub masã, iar soluþia este creºterea salariilor personalului“, a mai spus el. Prof. dr. Astãrãstoae este de pãrere cã un salariu decent pentru un medic ar fi de aproximativ 1.500 de euro. În prezent, salariul mediu de bazã este de doar 450 de euro. „În centrele universitare, media de lucru este de 9 ore, inclusive gãrzile, în celelalte judeþe ajunge panã la 14 ore“, a mai spus preºedintele CMR. Dr. Kloiber crede cã medicina de familie este specialitatea care se confruntã cu foarte multã birocraþie, iar acest lucru îI împiedicã pe medici sã se aplece asupra pacientului. „ªi în Germania, medicul de familie îºI um-
Migraþia medicilor afecteazã ºi celelalte þãri din zonã. În Polonia sunt 129.241 de medici ºI 35.231 de medici dentiºti. Un numãr de 6.605 au cerut certificate pentru a pleca în strãinãtate, iar peste 4.000 leau primit. Tot în Polonia mai lucreazã ºi 792 de medici strãini. O treime din sistemul medical polonez funcþioneazã în privat. Singura specialitate în care existã standarde oficiale este anestezia, iar medicii anesteziºti au salarii de 2-3 ori mai mari decât ceilalþi medici. Potrivit unui sondaj, 40% dintre medici ar prefera sã lucreze în alt domeniu decât medicina, iar 40% vor sã plece sã lucreze în strãinãtate. Un procent de 20% dintre medici dacã ar avea de ales între sis-
Klaus Dieter Wurche, Domen Podar, reprezentanþii Germaniei
MEDICA nr. 16 2008
temul public ºi cel privat, ar trece în privat. Serbia are 20.000 de medici, mulþi dorind sã plece. Croaþia are 16.508 medici, foarte mulþi emigrând în Marea Britanie, Italia sau Grecia. Cu o densitate de 0,9 medici la 1.000 de locuitori, Albania are cea mai dificilã situaþie. Deºi are un numãr foarte mic de medici, o parte din aceºtia aleg sã lucreze în strãinãtate ca asistenþi medicali pentru cã sunt mai bine plãtiþi decât în Albania. Colegiul Medicilor din România ºi-a exprimat sprijinul pentru Camera Medicalã Sârbã, care a cerut ajutorul organizaþiilor medicale prezente. În prezent, Ministerul Sãnãtãþii din Serbia susþine o campanie urmãrind sã interzicã medicilor din spitalele publice sã lucreze ºi în cabinete private dupã programul normal. Camera Medicalã Sârbã a solicitat Curþii Constituþionale din Serbia sã scoatã din lege Camerelor de Sãnãtate Profesionale acest articol. „Întreaga profesie medicalã din Serbia este împotriva acestei prevederi. Prin aceasta este anulat dreptul de a lucra dupã program al medicilor discriminând intiþiativa privatã din domeniu si nepermiþand pacienþilor sã îºi aleagã medicul liber. Camera Medicalã Sârba va face tot ce se poate legal pentru a stopa aceastã iniþiativã a Ministerului Sãnãtãþii“, a declarat dr. Tatjana Radosavljevic, preºedintele Camerei Medicale din Serbia. Discuþiile din cadrul ZEVA au arãtat cã problemele din sistemele de sãnãtate din regiune sunt în general comune. „Migraþia poate fi o problemã pentru sistemele de sãnãtate, dar o oportunitate pentru medici. Ea nu poate fi limitatã prin metode administrative, ci prin creºterea veniturilor ºi a independenþei. Nu-i poþi obliga pe medici sã rãmânã într-o þarã sau alta. sã nu uitãm cã se trecea ºi peste Cortina de Fier. Printre constrângeri se numãrã dorinþa finanþatorilor de a limita cheltuielile ºi de a creºte eficienþa. Întâlnirea a fost beneficã prin schimbul de experienþã. Am stabilit cã atunci cand vom avea nevoie unul de altul vom acþiona împreunã“, a conchis preºedintele CMR. Y
www.medicalnet.ro
Revista online a Colegiului Medicilor din România
16
legislaþie
Ordin nr. 1523 din 03/09/2008, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 650 din 12/09/2008 pentru modificarea ºi completarea Ordinului ministrului sãnãtãþii publice nr. 1.706/2007 privind conducerea ºi organizarea unitãþilor ºi compartimentelor de primire a urgenþelor.
Organizarea unit ilor i compartimentelor de primire a urgen elor Vãzând Referatul de aprobare al Cabinetului subsecretarului de stat nr. E.N. 9.244/2008, în conformitate cu prevederile Legii privind reforma în domeniul sãnãtãþii, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, în temeiul prevederilor Hotãrârii Guvernului privind organizarea ºi funcþionarea Ministerului Sãnãtãþii Publice, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, ministrul sãnãtãþii publice emite urmãtorul ordin:
Art. I. – Ordinul ministrului Sãnãtãþii publice /2007 privind conducerea ºi organizarea unitãþilor ºi compartimentelor de primire a urgenþelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 724 din 25 octombrie 2007, se modificã ºi se completeazã dupã cum urmeazã: 1. Articolul 106 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins: „Art. 106. – (1) Evaluarea/reevaluarea UPU ºi CPU din spitalele de urgenþã, privind îndeplinirea condiþiilor de organizare ºi dotare prevãzute de prezentul ordin, se va face de cãtre comisii aprobate prin ordin al ministrului sãnãtãþii publice. (2) Comisiile de evaluare/reevaluare sunt formate din reprezentanþi ai autoritãþilor de sãnãtate publicã ºi directori de program de rezidenþiat în medicina de urgenþã, având urmãtoarea componenþã: – preºedinte-director de program de rezidenþiat în medicina de urgenþã; MEDICA nr. 16 2008
www.medicalnet.ro
Revista online a Colegiului Medicilor din România
18
legislaþie
– membrii – un director de program de rezidenþiat în medicina de urgenþã; – 3 reprezentanþi ai autoritãþilor de sãnãtate publicã, din care un reprezentant din cadrul autoritãþii de sãnãtate publicã judeþeanã în care se face evaluarea/reevaluarea. (3) Pentru spitalele care nu au statut de spital de urgenþã ºi au aprobate în structura organizatoricã structuri de primire urgenþã – UPU sau CPU –, acordarea asistenþei medicale de urgenþã se va face în cadrul acestor structuri. (4) Structurile de primire urgenþã – UPU ºi CPU – din cadrul spitalelor care nu au statut de spital de urgenþã vor fi finanþate de la bugetul de stat numai în condiþiile în care ulterior finalizãrii procesului de evaluare se constatã cã se îndeplinesc condiþiile de organizare ºi dotare prevãzute de prezentul ordin. (5) Structurile de primire urgenþã – UPU ºi CPU – din cadrul spitalelor de urgenþã vor fi reevaluate, din punctul de vedere al organizãrii ºi dotãrii, anual, iar cele din cadrul spitalelor care nu au statut de spital de urgenþã vor fi reevaluate o datã la 6 luni.“ 2. Dupã articolul 106 se introduce un nou articol, articolul 1061, cu urmãtorul cuprins:
„Art. 1061. – (1) În structurile de primire urgenþã UPU din cadrul spitalelor regionale ºi judeþene de urgenþã vor funcþiona ºi cabinete de medicinã dentarã, care asigurã urgenþele medico-dentare, respectiv: – stomatite acute, gingvostomatitele ulceronecronice – spãlãturi ºi colutorii; – pulpitã acutã – pansament calmant, extirpare vitalã; – parodontitã apicalã acutã – drenaj endodontic/osteotomie transmaxilarã; – abcese: vestibular, palatinal, parodontal – incizie, drenaj; – alveolite – spãlãturi, conuri antibiotice, eventual chiuretaj; – hemoragie postextracþionalã – toiletã, suturã, eventual chiuretaj sau conformatoare de materiale termoplastice; – traumatisme dento-alveolare: luxaþii, subluxaþii – reducere, imobilizare fracturi, extracþie dentarã; – pericoronaritã, tratament antiinflamator, incizie, drenaj; – traumatisme maxilo-faciale – tratament de urgenþã – hemostazã, imobilizãri temporare; – luxaþii articulaþia temporo-mandibularã – reducere ºi imobilizare. (2) La nivelul fiecãrui judeþ funcþioneazã un singur cabinet de medicinã dentarã de urgenþã în cadrul UPU din structura spitalelor regionale sau
www.medicalnet.ro
judeþene de urgenþã din reºedinþa de judeþ respectivã care se finanþeazã de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sãnãtãþii Publice. (3) Dupã rezolvarea urgenþelor medico-dentare, urmãrirea evoluþiei pacientului ºi a efectuãrii tratamentului de lungã duratã se face într-un cabinet de medicinã dentarã, altul decât cel care face parte din structura UPU.“ Art. II. – (1) Procedura de evaluare/reevaluare se va finaliza în termen de 90 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentului ordin. (2) În situaþia în care structurile de primire urgenþã evaluate nu îndeplinesc condiþiile prevãzute în prezentul ordin, Ministerul Sãnãtãþii Publice va modifica corespunzãtor structura organizatoricã, în conformitate cu reglementãrile legale în vigoare. Art. III. – Structurile de primire urgenþã – UPU ºi CPU din cadrul spitalelor care nu au statut de spital de urgenþã intrã în procesul de evaluare privind îndeplinirea condiþiilor de organizare ºi dotare, prevãzute de prezentul ordin, în condiþiile prevederilor art. 106 alin. (1). Pânã la finalizarea procesului de evaluare aceste structuri vor fi finanþate prin asimilare cu camera de gardã, conform prevederilor din privind condiþiile acordãrii asistenþei medicale în cadrul sistemului de asigurãri sociale de sãnãtate pe 2008, aprobat prin Hotãrârea Guvernului, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, ºi ale metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind condiþiile accordãrii asistenþei medicale în cadrul sistemului de asigurãri sociale de sãnãtate pe anul 2008, aprobat prin Ordinul ministrului sãnãtãþii publice ºi al preºedintelui Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate //2008. Art. IV. – Prezentul ordin se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul Sãnãtãþii Publice, Gheorghe Eugen Nicolãescu 2008 nr. 16 MEDICA
Revista online a Colegiului Medicilor din România
19
forum
Comentarii de pe www.medicalnet.ro Precizãrile Ministerului Sãnãtãþii privind obþinerea gradului profesional de medic primar
Directiva nr. 2005/36/CE stabileºte condiþiile minime de formare în profesia de medic, precum ºi de exercitare a activitãþilor profesionale pe teritoriul Uniunii Europene. Statele membre au obligaþia de a transpune aceste condiþii minime în legislaþia naþionalã, în vederea recunoaºterii mutuale între statele membre a titlurilor de calificare de medic pe care acestea le elibereazã.
Mirabela
Proiect de Hotãrâre privind aprobarea criteriilor pe baza cãrora se stabileºte procentul concret de majorare sau, dupã caz, de diminuare a salariilor de bazã individuale ale medicilor din unitãþile sanitare publice cu paturi cu personalitate juridicã. Plãtiþi-i prost ºi prost o sã ne trateze! Plãtim la buget 6,5 % din salariu, în fie-
nanþi ºi parlamentari, astfel ca medicul sã nu mai fie preocupat de buzunarul pacientului ca sã ducã o viaþã decentã. Cel puþin medicii rezidenþi au salarii mai mici decât o femeie de serviciu de la BCR. N-au casã, n-au masã! ªi cum sã ne mai încurajeze pe noi ºi sã ne mai trateze, dacã ei însiºi au nevoie de ajutor. Poate sunt în sistemul de sãnãtate ºi oameni de bine care mãnâncã bani buni, dar se poate vedea asta la nivelul Ministerului Sãnãtãþii, unde nu sunt pacienþi de tratat. Vã rog, restructuraþi tot sistemul, dar re-
care lunã pentru sãnãtate. Sãnãtatea cui? Eu plãtesc de 32 de ani ºi n-am beneficiat de niciun serviciu gratuit, decât pe vremea lui Ceauºescu, cand mergeam la dentist (unde era gratuitate). Am mai fãcut acum spoiala asta de analize, de mi-am pierdut trei zile de la serviciu (am luat concediu de odihnã sã stau la cozile de la cabinetul medicului de familie, la recoltãri ºi iar la cabinetul medicului de familie) ºi n-am înteles de ce le-au mai cerut (doar pentru statistici, cã la asta ne pricepem). Sau sã vadã câþi români sunt pe moarte! Faceþi ceva, domnilor guver-
structuraþi totul în favoarea pacienþilor ºi a medicilor. Se vorbeºte cã un chirurg face operaþii grele, iar altul operaþii de apendicitã. Care-i diferenþa dacã operaþia a reuºit? Primul face o operaþie în 7 ore ºi salveazã un om, iar al doilea face 7 operaþii în 7 ore ºi salveazã 7 oameni. Stabiliþi din punct de vedere economic importanþa activitãþii celor 2 chirurgi. Dacã sistemul de sãnãtate este pus în slujba lui Dumnezeu ºi a omului, vã rog, nu mai faceþi calcule de rentabilitate! O zi bunã ºi o viaþã la fel de bunã, aºa cum ne-o gestioneazã Ministerul Sãnãtãþii. Y
Sanda
Ce selecþie? Sunt chirurg specialist ºi am operat în ultimii 6 ani cat nu au operat alþi 10 primari la un loc (nici ca volum, nici ca ºi complexitate). Asta-i selecþie, nu un examen stupid ca acest primariat. Pe de altã parte, dacã ai studiat mult pentru el, înseamnã cã ai uitat tot de la specialitate, pentru cã este exact aceeaºi tematicã. Nu existã în Europa sau în SUA titlu echivalent sau grad profesional cu acest comunist primariat!
Noua grilã de salarizare
Potrivit noii grile de salarizare, un medic primar va avea de la 1 aprilie 2008, un salariu minim de 1.500 de lei.
Ioana
Sunt de acord cu medicii care cer salarii ºi condiþii mai bune de muncã, cei care spun cã medicii cer ºpagã, o spun din auzite de la unul sau altul, dar eu ºtiu foarte bine în ce condiþii ºi cat efort depun medicii, de ce nu spun cei care zic cã le-a cerut medicul ºpagã, cã acelaºi medic vine ºi sambatã ºi duminicã la spital sã-ºi vadã pacienþii, fãrã a fi plãtit. Ruºine celor care îi criticã pe medici... MEDICA nr. 16 2008
www.medicalnet.ro
Revista online a Colegiului Medicilor din România
20
forum
Comentarii de pe www.cmr.ro Observaþii la proiectul de modificare a legislaþiei privind malpraxisul
Colegiul Medicilor din România a trimis Ministerului Sãnãtãþii un document cu observaþii la proiectul de modificare a legislaþiei în materie de malpraxis. Este vorba despre aceleaºi observaþii fãcute ºi în discuþiile avute la sediul Ministerului Sãnãtãþii Publice, atunci cand oficialii CMR au fost consultaþi în procesul de elaborare a proiectului de lege.
Dexter
Malpraxis... frumos nume, dar nu nimeni nu ºtie ce înseamnã de fapt sau cu ce se mãnâncã. Deºi medicii sunt obligaþi sã încheie poliþe de asigurare, în realitate aceste poliþe nu valoreazã nici cât o ceapã degeratã. De ce? Simplu. Dacã eºti dat în judecatã pentru malpraxis, firma de asigurãri „poate“ cã îþi dã banii ceruþi de pacient, dar tu, medicul, vei fi judecat ca un caine maidanez în faþa altor medici care îºi zic CMR. CMR este ceva de genul ANI, dar cu halate albe. Integritate, monºer, dar sã ºtim ºi noi. Adicã pârlitul de doctor român ajunge sã fie ju-
decat de alþi medici, la fel de pârliþi, care la fel pot sã ajungã în situaþia ta, asta în caz cã vreun pacient se europenizeazã prea mult la tractul nervos ºi ajunge sã se ia cu þine la trantã în sfânta judecatã. Uite ce e, fraþilor, ca sã vorbim de un adevãrat malpraxis în þara asta trebuie sã se îndeplineascã niºte paºi pe care am îndrazneala sã îi dau mai jos. Aº dori tare mult sã fiu susþinut sau combãtut dacã am dreptate sau ba. Pasul 1. Publicarea de cãtre eminenþele cenuºii ale medicinei mioritice de cãtre niscai „ghiduri de practicã medicalã serioasã“, adicã care sã fie pe orice specialitate ºi sã fie „biblia“ ºi „testamentul“ medicilor care practicã în România; aceste cãrþi super bazate ar trebui cumva sã fie ºi în armonie guru cu ghidurile de medicinã din þãri care ºtiu cu ce se mãnâncã medicina. 2. Scoaterea de niscai ghiduri pentru medici ºi pacienþi care sã fie intitulate aºa simbolic „Drepturile ºi obligaþiile pacientului“; asta carevasãzicã cã ºi medicul ºi pacientul sã ºtie ce drepturi
ºi obligaþii au ºi ce consecinþe vor suporta dacã o dau în sau la barã în vreun fel. 3. Crearea de avocaþi medicali, care sã reprezinte atât pacientul, cât ºi medicul; aceºti avocaþi vor avea rolul de a apãra pe pacienþi în faþa „nenorociþilor“ de medici ºi pe medici în faþa „bizonului carpatin cu pieptul de aramã“. 4. Crearea de comisii de eticã în cadrul spitalelor care sã rezolve cazurile minore de culpã medicalã; aceste comisii ar trebuie sã conþinã: medici, asistente medicale, asistenþi sociali, reprezentanþi ai conducerii manageriale a spitalului, investitori medicali, reprezentanþii firmelor medicale, pacienþi. 5. Crearea de comisii de eticã regionale (judeþene) din care sã facã parte medici fff bine pregãtiþi, asistente de mânã întâi, oameni de afaceri serioºi, reprezentanþi ai DSP, CMR, Inspecþia Sanitarã precum ºi pacienþi; cam greu? 6. Crearea de legi care sã permitã medicului sã þinã secrete informaþiile despre pacient ºi care sã le elibereze numai cu acordul unor judecãtori, care cicã ar trebui sã ºtie când medicul poate fi tras la rãspundere, cu ce se mãnâncã Malpraxisul ºi când bizonul mioritic poate sã „boncãneascã“ în faþa halatelor alb-imaculate.
Mia
Domnule Nicolãescu, credeþi cã un asistent cu o ºcoalã postlicealã sanitarã de 3 ani ºi care profeseazã în domeniu trebuie sã mai facã încã 4 ani de colegiu unde sã plãteascã 35 de milioane pe an pentru a profesa? Vreþi ca asistenþii sã depãºeascã perioada de ºcolarizare a unui medic? Vreþi ca noi sã consultãm, sã scriem reþete, foi? Y
www.medicalnet.ro
2008 nr. 16 MEDICA
Revista online a Colegiului Medicilor din România
21
congrese Medicina de familie – prima linie în asistenþa medicalã
Congresul balcanic de medicinã sportivã
În perioada 9-11 octombrie la Brãila, la Teatrul „Maria Filotti“, va avea loc conferinþa „Medicina de familie – prima linie în asistenþa medicalã“. Evenimentul va cuprinde simpozioane, mese rotunde, sesiuni de comunicãri ºtiinþifice. Temele conferinþei sunt: Cardiologie, Alergologie, Nefrologie, GeriatrieAnti-aging. Mai multe detalii puteþi obþine de la dr. Ioan Cuculescu, tel.: 0721.707.000, dr. Ileana Brînzã, tel.: 0745.504.529, 0729.169.288. Participanþii beneficiazã de credite EMC, diploma fiind acreditatã de Colegiul Medicilor din România.
Al XV-lea Congres Balcanic de medicinã sportivã ºi a XVIII-a Conferinþã Naþionalã de Medicinã Sportivã va avea loc la Bucureºti între 1 ºi 4 octombrie. Manifestarea este organizatã de Asociaþia Balcanicã de Medicinã Sportivã ºi de Societatea Romanã de Medicinã Sportivã. Preºedintele onorific al manifestãrii este Octavian Belu. Din comitetul ºtiinþific fac parte Taina Avramescu, Klara Branzaniuc, Paula Drosescu, Luminiþa Georgescu, Ligia Rusu – România, Nicos Aggelidis, Costas Cristoulakis – Cipru, Nenad Dikic, Sanja Mazic – Serbia, Diana Dimitrova, Ivan Maznev – Bulgaria, Emin Ergen,
Mustafa Karahan – Turcia, Panagiotis Gigis, Konstantinos Natsis – Grecia. Mai multe informaþii pot fi obþinute de la Raluca Gagiu, B-dul Lascar Catargiu nr. 16, sector 1, Bucureºti, 010671 tel.: +40021.314.59.00, fax: +40021. 314.59.70, e-mail: office@event4 you.ro, web site: www.event4you.ro
Simpozion de asigurare a calitãþii în medicina de laborator În perioada 23-24 octombrie 2008, în Bucureºti la Institutul de Virusologie „ªtefan S. Nicolau“ va avea loc al 6-lea Simpozion de Asigurare a Calitãþii în Medicina de Laborator. Tema simpozionului este „Identificarea ºi rezolvarea neconformitãþilor în Laboratorul Medical“. Va participa INSTAND-WHO Collaborating Center for Quality Assurance and Standardisation in Laboratory Medicine, Germania. Mai multe informaþii pot fi obþinute la tel./ fax.: 021/315.41.61 ºi 021/ 318.63.03, ww.roeqalm.ro ºi office@ roeqalm.ro
Promovarea bunelor practici în laboratorul clinic În perioada 20-22 octombrie 2008 la Hotelul Rin Grand din Bucureºti va avea loc al VII-lea Congres Naþional de Medicinã de Laborator cu participare internaþionalã, al III-lea Simpozion de Imunopatologie ºi al III-lea Congres Naþional al Asistenþilor Medicali de Laborator. Congresul va purta numele „Promovarea bunelor practici în laboratorul clinic/Programe de asigurare a calitãþii. Tematica Congresului va cuprinde: Strategii privind programele de evaluare a calitãþii în laborator Standardizarea metodelor de analizã în laborator Stabilirea intervalelor de referinþã; calibrarea MEDICA nr. 16 2008
www.medicalnet.ro
Revista online a Colegiului Medicilor din România
22
congrese sunt acreditate cu 16 ore EMC. Pentru detalii despre derularea acestora, despre taxele de participare ºi modalitãþi de platã, puteþi accesa http://www.medicalnet.ro/emc/
1. Introducere în bioeticã
Managementul laboratorului clinic modern Certificarea ºi acreditarea laboratoarelor medicale Semnificaþia clinicã a testelor de laborator Testarea geneticã Strategii pentru folosirea raþionalã a laboratorului clinic Interacþiunea predispoziþie geneticã – factori de mediu Markeri imunologici în oncologie Diagnosticul de laborator al bolilor cronice Impactul tehnologiei moderne asupra testelor de laborator Standardizarea testelor de laborator clinic Hemovigilenþa Calitatea testelor la patul bolnavului Erori în medicina de laborator Medicina de laborator bazatã pe dovezi Influenþa factorilor preanalitici ºi controlul acestora Rolul microbiologiei în controlul infecþiilor Bazele moleculare ale bolilor ºi terapiei De la cercetarea fundamentalã la practica clinicã Toxicologia clinicã ca parte a medicinii de laborator Politica de privatizare a laboratorului clinic Formarea professionalã în laboratorul clinic
Uniformizarea învãþãmântului de laborator cu standardele UE Laboratorul clinic în viitor Varia Tematica Simpozionului de Imunopatologie: Strategii pentru folosirea raþionalã a laboratorului de imunologie Mecanisme moleculare ºi celulare în bolile alergice ºi autoimune Interacþiunea predispoziþie geneticã-factori de mediu Markeri imunologici în oncologie Diagnosticul de laborator al bolilor autoimune Impactul tehnologiei moderne asupra testelor imunologice Standardizarea testelor imunologice Formarea professionalã în imunologia clinicã Informaþii suplimentare pot fi obþinute de la dr. Manole Cojocaru – preºedintele congresului, tel./fax: 021/211.30.60; 021/210.65.40; 021/212.27.02, e-mail: srml2008@srml congres.ro website: www.srml congres.ro
Cursuri EM online pe teme de bioeticã Centrul de Educaþie Medicalã Continuã Iaºi, Colegiul Medicilor Iaºi ºi UMF „Gr.T. Popa“ Iaºi anunþã desfãºurarea cursurilor la distanþã în format electronic pe teme de bioeticã. Cursurile se vor încheia cu o testare finalã ºi
www.medicalnet.ro
Teme abordate: z Teorii ºi metode în bioeticã z utilitarism z teorii deontologice z principiile bioeticii z Domenii de aplicare a bioeticii în medicinã
2. Coordonatele etice ale relaþiei medic-p pacient Teme abordate: z Valori ale relaþiei medic-pacient z Consimþãmântul informat z Confidenþialitatea z Modele ale relaþiei medic-pacient
3. Etica cercetãrii pe subiecþi umani Teme abordate: z Repere istorice în cercetarea pe subiecþi umani z Documente ºi convenþii internaþionale privind cercetarea pe subiecþi umani z Cadrul legislativ naþional în cercetarea pe subiecþi umani z Principii etice în cercetarea pe subiecþi umani
4. Dispneea în practica clinicã: evaluare diagnosticã ºi conduitã terapeuticã Teme abordate: z Evaluarea diagnosticã a dispneei de cauze neprecizate z Dispneea în bolile pulmonare: evaluare ºi management z Dispneea în cardiologie: evaluarea diagnosticã ºi conduitã terapeuticã z Dispneea în psihiatrie: evaluarea diagnosticã ºi conduitã terapeuticã. Y 2008 nr. 16 MEDICA
Revista online a Colegiului Medicilor din România
23
cãrþi
Complicaþiile cronice ale diabetului
Depresia-metode de diagnostic i tratament zaharat Aceastã carte reuneºte experienþa marilor centre de diabet din Cluj-Napoca, Timiºoara, Iaºi, Târgu Mureº ºi Oradea într-un domeniu în care interesul medical se deplaseazã încet de la tratamentul exclusiv al diabetului, la abordarea precoce a complicaþiilor metabolice ºi la amelioarea calitãþii vieþii. Cartea cuprinde nu numai subiecte noi, MEDICA nr. 16 2008
Cartea a apãrut la editura FarmaMedia sub semnãtura autorilor Iosif Gabos Grecu, Marietta Grecu Gabos, Levente Ráduly, Krisztina-Gabriella Szabó, Jenõ László Vargha. Depresia este una dintre cele mai frecvente ºi mai grave tulburãri psihice în patologia psihiatricã. Amploarea ei este relevantã, 15-20% din cadrul populaþiei prezintã de obicei o datã sau de mai multe ori pe parcursul existenþei stãri depresive, care nediagnosticate ºi netratate eficient ºi la timp, pot devenii fatale pentru mulþi depresivi. Dintre toate bolile psihice, depresia este cea mai frecvent întâlnitã în practica de zi cu zi a medicului de familie, motiv pentru care autorii cãrþii încearcã sã uºureze munca acestora ºi sã aducã o luminã nouã în recunoaºterea ºi tratarea acestei boli. Cartea este o îmbinare unicã atât a informaþiilor din sfera psihiatriei cât ºi a celor din sfera psihologiei a unui subiect atât de frecvent prezent în viaþa oamenilor ºi anume depresia. Structura clarã a cãrþii, cât ºi expunerea coerentã a noutãþilor de ultimã orã, fac din aceastã carte o sursã de un real ajutor atât medicilor de familie cât ºi psihiatrilor, psihologilor, neurologilor, medicilor rezidenþi ºi nu în ultimul rând, oricãrei persoane interesate de acest subiect. Y
www.medicalnet.ro
Revista online a Colegiului Medicilor din România
24
cãrþi
Ghidul indicelui glicemic Indicele glicemic (IG) nu este un regim alimentar. Este un îndrumar pentru un mod de hranã sãnãtos, care vã poate ajuta sã faceþi schimbãrile de care aveþi nevoie pentru a ajunge la greutatea doritã, pentru a reduce riscurile apariþiei problemelor de sãnãtate ºi pentru a obþine toate nutrimentele de care aveþi nevoie pentru o dietã echilibratã. IG vã permite sã alegeþi o gamã largã de variante fãrã a vã înfometa sau a fi robii calculelor. ªi, mai întâi de toate, vã pemite sã mâncaþi ºi sã vã satisfaceþi capriciile alimentare.
Aceastã carte este, de fapt, un ghid care vã ajutã sã navigaþi prin lumea dietelor ºi a nutriþiei, vã oferã rãspunsuri la întrebãrile despre carbohidraþi ºi despre reducerea riscurilor de apariþie a problemelor de sãnãtate. Gãsiþi aici tot ceea ce trebuie sã ºtiþi despre: ce este ºi la ce foloseºte indexul glicemic; cum sã vã planificaþi mesele luate acasã sau în oraº; cum sã scãdeþi în greutate (cu succes);
www.medicalnet.ro
cum sã vã alegeþi alimentele pe care le consumaþi folosind indicele glicemic; care este drumul cãtre o viaþã sãnãtoasã.
Barbara Ravage este scriitor specializat în probleme de sãnãtate, mai ales în cele de nutriþie. A absolvit Barnard College din New York ºi este membru al National Association of Science Writers. Scrie de aproximativ 25 de ani despre modul de alimentaþie, sãnãtate ºi medicamente. Y
2008 nr. 16 MEDICA
Revista online a Colegiului Medicilor din România
25
ultima orã
Program naþional de asistenþã pentru
Colegiul Medicilor din România Bd. Timiºoara nr. 15 Sector 6 Bucureºti 061303
Guvernul a aprobat Programul Naþional de asistenþã medicalã, psihologicã ºi socialã a consumatorilor de droguri 2009-1012. Bugetul acestui program este de 15.078.000 lei, bani alocaþi din bugetul de stat. Programul îºi propune sã dezvolte sistemul naþional de asistenþã a consumatorilor ºi consumatorilor-dependenþi de droguri pe trei niveluri de interveneþie. Primul nivel presupune oferirea de servicii medicale, psihologice ºi sociale de bazã pentru reducerea riscurilor asociate consumului în rândul consumatorilor de droguri. Nivelul al doilea se referã la dezvoltarea ºi îmbunãtãþirea serviciilor ambulatorii prin consolidarea celor 15 Centre de Asistenþã Integratã în Adicþii. Cel de al treilea nivel pune accent pe dezvoltarea comunitãþilor terapeutice responsabile pentru reabilitarea ºi reinsertþia socialã a consumatorilor ºi consumatorilor-dependenþi de droguri. Programul îºi mai propune sã previnã consumul experiementar de droguri în randul elevilor, sã realizeze campanii
Telefoane: 021/413.88.00 021/413.88.03 Fax: 021/413.77.50 e-mail: office@cmr.ro www.cmr.ro Editor asociat: Directa Comunicare & Marketing naþionale ºi regionale de prevenire a consumului de droguri ºi sã realizeze o strategie de prevenire a consumului de droguri la locul de muncã. De asemenea, Programul cuprinde activitãþi de formare profesionalã specializatã pentru dezvoltarea serviciilor de asistenþã ºI de formare professionalã pentru specialiºtii în prevenirea consumului de drog sau în gestiunea proiectelor ºi serviciilor publice antidrog. Y
Aºteptãm mesajele ºi sugestiile dumneavoastrã referitoare la conþinutul revistei „Medica“ pe adresa de e-mail medica@directa.ro sau pe adresa Colegiului Medicilor din România – B-dul Timiºoara nr. 15, Sector 5, Bucureºti 061303
Str. Emanoil Porumbaru 39A, Sector 1, Bucureºti 011422 Telefon/Fax: 021/232.30.22 e-mail: office@directa.ro www.directa.ro
Publicaþie editatã de Colegiul Medicilor din România (CMR) Editor general: Prof. univ. Vasile Ast r stoae (colegium@iasi.mednet.ro)
Editor coordonator: Lumini a Vâlcea (luminita.valcea@directa.ro)
MEDICA nr. 16 2008
Publicitate i distribu ie: Directa Comunicare & Marketing
DTP: Omni Press & Design
(www.opd.ro – art@opd.ro)
Tipar:
(razvan.avram@directa.ro) (costel.danciu@xnet.ro)
www.medicalnet.ro
Revista online a Colegiului Medicilor din România
26