Issuu on Google+

Suedezii si-au redus la jumatate consumul de apa si energie!  pag. 3

„Primul pericol pentru Romania ar fi sa scada exporturile!“

Interviu cu Excelenta Sa Anders Bengtcen, Ambasadorul Suediei in Romania, in exclusivitate pentru MEDIA BLOC

 pag. 2

Interviu cu Adrian Vasilescu, consilierul Guvernatorului BNR

business

POINT Anul 7  Nr. 64

Certificat de Calitate 1918/09/U ISO 9001 : 2008

®

www.business-point.ro

Powered by

Europa si logica eterna a luatului de la cei mici ca sa dam la cei mari

 pag. 4

ANUL 2012 se anunta dificil pentru intreprinzatori

 pag. 5

Avocatul Adrian „In domeniul Nanut comenteaza militar se Legea privind investeste cand noua taxa auto e criza!“

Theodor Melescanu, fostul ministru al Apararii:

Andreea Paul (Vass):

„Ne-am inscris la un maraton, nu la un sprint!“

Mircea Cosea:

 pag. 7

Mitul unitatii prin diversitate Florin Munteanu:

 pag. 8

De la Sistem la… Organism!  pag. 12

 pag. 3

 pag. 5

Stresul – o problema de orar?!

Diversitatea continentului european este o incantare turistica si, as indrazni sa spun, stilistica. Ceea ce atrage turistii alunga, insa, economistii si investitorii, pentru ca, la fel ca in cazul Romaniei, cand ai prea multe pareri si prea multe personalitati, nu mai ajungi sa iei decizia corecta niciodata. Asadar, ca sa nu ne mai consideram europeni de Dan Matei Agathon mana a doua, este suficient sa ne gandim ca modalitatea in care liderii Europei s-au intalnit de nenumarate ori, s-au inteles, apoi s-au razgandit si au luat-o de la capat, seamana foarte mult cu politica damboviteana. Pana la un punct, diversitatea este, bineinteles, o calitate. Am vazut in comunism cat de mare este pacatul uniformitatii si al unanimitatii si cat de mult rau poate aduce. Acum insa, nici prea multa diversitate nu aduce fericirea, de vreme ce capetele luminate sau macar influente ale batranului continent se bat in idei degeaba, cata vreme nu reusesc sa se puna de acord asupra unui plan comun de salvare a monedei euro si, implicit, a bunastarii batranului continent. Ultima gaselnita mi se pare si cea mai hazardata, ca unele tari mai nou venite in club si care au tras tare cu reducerile bugetare, platind un pret incomod, sa participe la salvarea celor care au jucat si au dansat pana au picat sub masa datoriilor suverane. De unde si intrebarea legitima: de ce ar trebui romanii sa plateasca o contributie de salvare de la excesul de uzo grecesc sau de la nesfarsita dolce vita italiana? Pentru ca noi am fost exagerat de ascultatori si am taiat in carne vie din propriile cheltuieli? Diversitatea Europei se poticneste in acest punct si revine la o lectie mai veche a istoriei, in care cei mai mici platesc pacatele celor mai mari si mai neglijenti. Sau rudele sarace, dar mai chibzuite, platesc pentru excesele celor avute, conform preceptului biblic: celui care are i se va mai da, iar de la cel ce nu (prea) are se va lua si ceea ce are. Cred ca aici ar trebui sa spunem stop joc si sa-i punem pe prealuminatii Europei sa mai calculeze si sa se mai intalneasca o data si inca o data. Poate vor gasi si alta solutie decat aceea ca tot saracii Europei sa plateasca pentru masa prea imbelsugata si risipitoare a bogatilor!

Vlad Hogea:

 pag. 12

POPORUL ARE INTOTDEAUNA DREPTATE


POINT

POINT business

business

2 interviu

„Primul pericol pentru Romania ar fi sa scada exporturile!“ atentioneaza Adrian Vasilescu, consilierul Guvernatorului BNR

va pastra tara noastra in Setinta de inflatie stabilita de Banca Nationala a Romaniei pentru anul 2012? Inainte de toate, va rog sa consemnati faptul ca in acest interviu eu nu exprim punctul de vedere al BNR, ci numai opinii in nume personal. Acum, revenind la intrebarea dumneavoastra, consider ca asa va fi, cu siguranta! De la sfarsitul anului trecut, deja am vazut o integrare a inflatiei in coridorul stabilit pentru tinta de inflatie. Am terminat anul cu 3,14%, ceea ce este un record al ultimilor 21 de ani. Inflatie a fost si inainte de 1989, dar era masurata altfel. Noi masuram inflatia dupa reguli europene de la 1 noiembrie 1990. Ne asteptam ca, pana in luna martie – si datorita efectelor statistice, efectului de baza – sa vedem inflatia coborand pana aproape de 2%. Apoi, tot ca urmare a

efectelor statistice, o vom vedea urcand! Insa, media anuala va fi in jurul tintei stabilite pentru 2012 (3%, conform BNR - n. red.).

ca sunt alegeri in 2012, Faptul nu va avea consecinte negative asupra inflatiei, din cauza eventualelor promisiuni electorale? Intotdeauna alegerile reprezinta un risc pentru economie, pentru inflatie! Sunt multe riscuri ce pot aparea, fie prin promisiuni electorale, fie din realitati pregatite pentru a castiga increderea alegatorilor. Sa speram, insa, ca in acesti ani de criza am invatat doua lucruri: pe de o parte, oamenii sa nu mai creada in promisiuni si – pe de alta parte – sa fie foarte atenti la durabilitatea unor masuri. Pentru ca am mai vazut „focuri de paie“! Masuri care s-au luat

pentru cateva luni sau pentru un an, iar apoi totul s-a „dezumflat“. Important este sa nu mai avem „baloane de sapun“ care sa se sparga atunci cand ne este lumea mai draga!

um apreciati ca va fi acest an Cpentru cursul de schimb al leului? In general si in special, BNR nu vorbeste despre momentul urmator al cursului, chiar daca spuneam ca vorbesc doar in nume personal, eu sunt o „voce“ de la Banca Nationala! Ceea ce va pot spune cu siguranta este ca, asa cum in trei ani de criza am avut o piata valutara stabila, asa vom avea si de aici incolo! Stabilitatea pietei valutare este parte integranta a stabilitatii financiare. Iar BNR se ingrijeste foarte tare sa avem stabilitatea preturilor si stabilitate financiara in Romania!

a rezista moneda unica Veuropeana in 2012 si in anii ce vor urma? Risc sa raspund „da“, fara ezitari! De ce spun asta? Pentru ca nu sunt date precise care sa ne arate ca euro ar putea sa nu mai existe. Sunt fel de fel de predictii dintre cele mai catastrofale, dar nu este cazul sa le si credem, daca nici cele de pana acum nu s-au adeverit!

omania isi pastreaza anul Rpropus pentru aderarea la Zona Euro? Mai important decat anul, este programul! Romania si-a facut un program pentru euro, iar acesta este unul de dezvoltare a tarii. Toate punctele programului, convergenta nominala si convergenta reala, ne ajuta sa asiguram stabilitatea tarii si dezvoltarea ei, astfel incat pot spune foarte limpede ca adoptarea monedei unice europene este planul secundar. Planul principal este sa indeplinim conditiile pentru euro. Ca vom intra in 2015, in 2016, ori cand ni se va

„deschide usa“, asta vom vedea! Dar important este – asa cum spuneam – sa indeplinim conditiile respective, pentru ca acestea sunt obligatorii, ori cu euro, ori fara euro...

um vedeti evolutia Greciei? CVaasupra exista vreun efect negativ bancilor cu capital grecesc din Romania? Evolutia Greciei este plina de riscuri si incertitudini. Insa, in privinta bancilor grecesti de la noi, doresc sa subliniez foarte limpede ca – fiind vorba despre banci ROMANESTI cu capital grecesc – acestea se afla sub jurisdictia Bancii Nationale a Romanei, sunt supravegheate de BNR, asa ca nu sunt riscuri.

redeti ca sistemul bancar Cromanesc va inlesni relansarea consumului intern, prin masuri favorabile reluarii puternice a creditarii, dupa semnalul dat de BNR? Lansarea consumului este cu dublu sens! Noi am mai avut o lansare a consumului prin anii 2004 – 2008 si am vazut ce a iesit... Problema este nu o relansare a consumului, ci un nou model economic, in care consumul sa intre intr-un echilibru cu oferta pe care economia romaneasca o are pe piata, deoarece o crestere a consumului fara o crestere substantiala a ofertei interne ar fi chiar un pericol.

um vedeti economia CRomaniei in context european, in acest an?

Sunt institute importante din Germania, Franta si Marea Britanie care vorbesc despre faptul ca Europa de Vest ar fi intrat intr-o recesiune in trimestrul IV din 2011, iar recesiunea va continua in primul trimestru din acest an. Daca este asa sau nu, vom afla in luna februarie cand vor veni primele date de la Eurostat. In aceste conditii, Romania trebuie sa reziste si sa-si creeze mai multe debusee pentru dezvoltare economica, pentru crestere economica, avand in vedere ca – daca s-ar adeveri datele privind o recesiune in Vest – ne vom confrunta cu o scadere a ofertei pentru exportul romanesc. Si-atunci, va trebui sa gasim alte solutii ca sa nu intram si noi in recesiune si sa terminam anul 2012 cu o crestere economica, chiar daca numai de 1%!

are este prima amenintare Cpentru economia noastra, acum? Primul pericol pentru Romania ar fi sa scada exporturile. Si daca scad exporturile, acest lucru se va reflecta negativ in toata industria romaneasca. Iar industria este baza cresterii economice! POINT

Daniel Negut


POINT

POINT

business

extern

business

3

Suedezii si-au redus la jumatate consumul de apa si energie! subliniaza Excelenta Sa Anders Bengtcen, Ambasadorul Suediei in Romania, in exclusivitate pentru MEDIA BLOC

Ambasador, poate exista o „simbioza“ intre Domnule afaceri si ecologie? Poate exista dezvoltare economica… ecologica? Din punct de vedere economic, este chiar normal sa utilizezi resursele intr-un mod mai rational. Ce este important, este sa existe anumite stimulente economice potrivite, pentru a folosi mai putina energie. Asa ca pot spune ca ecologia este logica, din punct de vedere economic!

este omenirea pregatita sa-si reorganizeze viata Darpentru a trai utilizand mai putina energie? Suntem pregatiti sa ajutam natura, in loc sa o distrugem? Vestea buna este ca avem multe exemple in tara mea, unde am reusit sa folosim mult mai putine resurse energetice, mult mai putine resurse naturale, decat in trecut. Avem exemple in Suedia, unde am

redus cantitatea de energie utilizata cu peste 50% si cantitatea de apa utilizata tot cu peste 50%, in zonele urbane, iar - ca stat - ne-am redus semnificativ emisiile de dioxid de carbon. Deci, este posibil.

alternative de energie ar putea fi considerate un Sursele sector strategic? Da, cred ca acest lucru este foarte important. Atat in tara mea, cat si in Romania, putem vedea acum ca sursele alternative de energie sunt folosite din ce in ce mai mult. Energia eoliana este un exemplu, iar alt exemplu important este folosirea, in zonele urbane, a gunoiului pe care-l aruncam. Acum, il punem in gropile speciale de gunoi, ca sursa de energie! Si Romania are un potential enorm, din acest punct de vedere. In Suedia deja facem asta si am putut reduce drastic utilizarea petrolului si a combustibililor fosili, tocmai datorita acestui fapt.

are este opinia dumneavoastra in legatura cu Cparteneriatul public-privat? Are un rol major in dezvoltarea economica?

a veni inca o criza V economica mondiala? Vor fi mereu crize, la intervale regulate sau neregulate, dar cred ca, de-a lungul timpului, am dobandit cunostintele necesare pentru a le putea rezolva! Acum, suntem in mijlocul unor dificultati financiare, dar, in acelasi timp, cred ca vestea buna este ca exista cunostintele necesare pentru a trece peste aceasta criza. Trebuie doar sa folosim cum trebuie aceste cunostinte...

redeti ca exista sau ca va exista un angajament politic Cgeneral in favoarea ecologiei? Cred ca observam deja asta in Europa! Se constata un puternic angajament pentru ecologie la nivelul Uniunii Europene. Poate sa difere usor, de la o tara la alta, dar, cu siguranta, exista un angajament… POINT

Daniel Negut

Cred ca aceste parteneriate sunt foarte importante. In tara mea, exista multe exemple de astfel de parteneriate. Ele necesita multa munca, multe studii, sunt de obicei complexe, dar odata ce ti-ai facut temele, aceste eforturi ofera mari oportunitati (in infrastructura, de exemplu). In tarile nordice, un pod important a fost construit intre Danemarca si Suedia printr-un parteneriat public-privat.

aveti despre mediul de afaceri C dine parere Romania? Cred ca mediul de afaceri din Romania este foarte interesant pentru foarte multe intreprinderi suedeze care si-au asigurat o pozitie, aici. Mai cred ca acesta este un moment bun pentru a veni in Romania si sunt sigur ca economia romaneasca se va dezvolta foarte bine, in deceniul urmator.

Stresul – o problema de orar?! unt convinsa ca orice angajator vrea angajati eficienti, optimisti, relaxati... Sunt convinsa, de asemenea, ca fiecare angajat isi doreste sa fie eficient, optimist, relaxat. Pana aici e bine, caci fiecare parte isi doreste acelasi lucru, dar cum poate obtine fiecare ce-si doreste? Sa vedem... Un studiu realizat de cercetatorul Phyllis Moen de la Universitatea Minnesota (SUA) si intitulat „Schimbarea climatului de munca determina starea emotionala“ a evaluat programul companiilor prezente in topul Fortune 500, facilitatile pe care le acorda angajatilor si rezultatele

S

Psih. pr. dr. CLAUDIA DANILIUC Cabinet Individual de Psihologie

obtinute de acestia. O prima concluzie este ca multumirea fata de job si de programul de lucru diminueaza starile de deprimare si stresul si reduc efectele lor (depresii, stari conflictuale, agresivitate). Controlul asupra propriului program de lucru confera putere si libertate si functioneaza ca un factor frenator in dezvoltarea stresului ocupational. „Politicile corporatiste si practicile care permit angajatilor sa detina controlul asupra timpului de lucru, abilitatea de a decide cand si unde sa-si indeplineasca sarcinile de lucru joaca un rol foarte important pentru fericirea subordonatilor, in special pentru timpurile actuale, cand stresul si viteza sunt doua problematici frecvent intalnite in mediul cotidian“, se arata in studiul amintit. Persoanele care detin controlul asupra programului de lucru au declarat ca dorm, in medie, cu 30 de minute mai mult in fiecare noapte, ca si-au imbunatatit stilul de viata si ca au avut mai putine certuri in familie. In opozitie, persoanele care nu beneficiaza de un program flexibil sunt predispuse la obezitate, la cresteri necontrolate ale colesterolului si la hipertensiune, ca urmare a afectarii programului de masa si a calitatii alimentatiei (alimentatie neregulata si nesanatoasa). Trebuie totusi precizat ca programele flexibile de lucru nu functioneaza in orice organizatie, pentru ca sunt activitati care se desfasoara intr-un ritm alert si care presupun prezenta angajatilor intr-un anumit interval orar, bine precizat. Totodata, un rol esential in companiile cu program permisiv il reprezinta selectia angajatilor potriviti, care sa dea dovada de multa responsabilitate si eficienta in astfel de conditii. POINT


POINT

POINT business

business

4 economic

Anul 2012

La inceputul fiecarui an se fac predictii privind evolutia unui domeniu sau altul de activitate, in functie de datele cunoscute la finalul anului anterior, dar mai ales luand in considerare si evaluand impactul elementelor imprevizibile, insa perfect posibile. Pe aceste coordonate s-a desfasurat si demersul nostru de a afla, in exclusivitate, opinia unor actori importanti din mediul de afaceri, privind evolutia in 2012 a sectorului IMM, unanim considerat a fi „motorul economiei“.

toare, care sunt legate exclusiv de statele din Uniunea Europeana, deoarece - in spatiul european se anunta recesiune sau oricum stagnare.

FLORIN JIANU - presedintele Patronatului Tinerilor Intreprinzatori din Romania:

au inregistrat pierderi sau scaderi drastice ale profitabilitatii si si-au inrautatit situatia lichiditatilor. Anul acesta va fi unul plin de incertitudini din multe puncte de vedere, dar va exista certitudinea cresterii costurilor la energie si gaz metan, ceea ce va declansa cresterea celorlalte costuri (de transport, cu materiile prime, cu salariile), asa ca eu consider ca va fi cel mai greu an din intreaga perioada 2008-2012! De asemenea, consider ca vor fi modificari structurale ale IMM-urilor si vor disparea cele din domeniul productiei, mai ales a celor care nu produc pentru necesitati vitale.

avem un optimism rezervat. Cea mai mare dificultate a dezvoltarii sectorului IMM este lipsa predictibilitatii legislatiei economice!

VALENTIN CRISTEA – vicepresedinte al CNIPMMR:

NECULAI VITELARU – vicepresedinte CNIPMMR:

CRISTIAN PARVAN – secretar general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania:

Intreprinderile mici si mijlocii vor fi cel mai dinamic segment in acest an, rata demararii de noi afaceri continuand s-o depaseasca pe cea a falimentelor (in toate formele, precum suspendare, radiere etc). IMM-uri mai puternice, vor continua sa se intareasca, prin achizitionarea unor companii mai mici. Programul de sprijinire pentru demararea unor afaceri de catre tineri, cat si sprijinul dat de Cardul Kogalniceanu vor reprezenta un sprijin; in fapt, putin semnificativ, dar mai mult decat nimic. In 2012 va fi esentiala problema finantarii activitatii curente, a pietei sectoriale. Daca va fi promovat programul de anvelopare cladiri (redirectionare a cca. 360 mil. euro din programele europene, la un cost mediu de 3.000 euro/apartament), se pot efectua lucrari la aproximativ 120.000 apartamente! Deci, va fi activitate pentru firmele de constructii, vor fi locuri de munca, vor fi sume in avans pentru afacerile producatorilor de materiale izolante, materiale plastice, vopsele, pentru producatorii de tamplarie termopan s.a. In mod similar, daca se actioneaza ferm si responsabil, atragerea a miliarde de euro din fondurile europene poate activa un numar mare de IMM-uri intr-o varietate de activitati. Dar problema-cheie ramane cea a finantarii si a asigurarii unor muncitori calificati. Pe de alta parte, anul 2012 va putea fi un pericol pentru firmele exporta-

se anunta dificil pentru intreprinzatori

Sectorul IMM ar putea reprezenta o sansa pentru tinerii intreprinzatori din Romania, in 2012. O sansa care ar spori daca va fi indeajuns de bine finantat Programul privind intreprinzatorii debutanti. Pe de alta parte, trebuie precizat faptul ca ceea ce se intampla in sectorul IMM din Romania nu este diferit de ce se intampla oriunde in Europa, asa ca - in cazul in care situatia va fi stabila la nivel european – cu siguranta ca va fi la fel si la noi. Principalele dificultati ale anului 2012 la nivelul tinerilor intreprinzatori raman: finantarea dificila, o birocratie usor confuza si mult prea grea pentru afacerile de tip „start up“, precum si lipsa educatiei antreprenoriale.

IOAN MINTAS – prim-vicepresedinte al Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania: Sectorul IMM va fi in acest an, probabil, intr-o perioada de stagnare, deoarece – asa cum se stie – dezvoltarea economica lasa de dorit, iar investitiile sunt mici (implicit, intreprinderile mici si mijlocii sunt implicate in sistemul romanesc de investitii). Pe ansamblu, consider ca 2012 va fi un an mai greu decat 2011, dar speram ca IMM-urile, flexibile cum le stim, se vor descurca si vor reusi sa stea pe linia de plutire. Dificultatile care se prevad sunt

Consider ca intreprinderile mici si mijlocii care au rezistat pana acum, vor reusi in continuare sa-si consolideze pozitia in acest an. Daca privim, insa, in perspectiva anilor ce vor urma, trebuie sa

Consider ca, in acest an, intregul sector IMM va manifesta o atitudine precauta fata de tot ceea ce se va intampla in mediul economic. Acesti intreprinzatori sunt in stand-by, privesc in dreapta si in stanga, pentru a vedea daca isi pot permite o oarecare dezvoltare, pe o ramura sau alta! Ca dificultati majore, cred ca putem vorbi in primul rand despre multitudinea de taxe care apasa pe umerii nostri. Pe de alta parte, in materie de dificultati vorbim despre partea de creditare. Este o mare problema obtinerea de credite pentru desfasurarea activitatii sau pentru investitii, cu dobanzi acceptabile! POINT

A consemnat Daniel Negut

SEMNE BUNE ANUL N-ARE?! Despre 2012 s-a vorbit si se tot vorbeste ba de bine, ba, mai ales, de rau. Noi, insa, am adoptat filozofia chineza, conform careia in orice criza exista o oportunitate. Ca atare, ne-am gandit sa prezentam oportunitatile pe care le putem valorifica in acest an.

Romania - printre cele mai atractive tari pentru investitiile in energia verde Conform clasamentului Ernst&Young, Romania ocupa pozitia a 13-a in topul celor mai atractive 40 de tari pentru investitorii in energia regenerabila. Din noiembrie 2010, de cand Romania a intrat in acest clasament pe pozitia a 22-a, cu un total de 43 de puncte, ascensiunea a fost rapida si a permis depasirea unor tari precum Polonia, Belgia, Irlanda sau Japonia. Acest lucru a fost posibil datorita investitiilor masive in proiecte vizand producerea de energie eoliana ca urmare a intrarii in vigoare a Legii 220/2008 de sprijinire a investitiilor in domeniul energiei regenerabile.

Black Friday

legate, in primul rand, de finantarea investitiilor, ceea ce ar putea insemna nu numai o stagnare, dar chiar o reducere a locurilor de munca. Iar, ca urmare a acestui lucru, va spori numarului somerilor, situatie care va conduce la costuri din ce in ce mai mari din partea bugetului Romaniei. O alta dificultate se refera la partea de impozite si taxe, o presiune care – asa cum este prevazut in Codul Fiscal – ar trebui sa scada, ceea ce nu cred ca se va intampla, avand in vedere tocmai ce spuneam cu privire la cresterea cheltuielilor bugetare, fie si numai pe partea de somaj.

MARIA GRAPINI – om de afaceri: In anul 2012, sectorul IMM ramane cel mai vulnerabil. Dupa trei ani consecutivi de criza, intreprinderile mici si mijlocii s-au decapitalizat,

Moda „Black Friday“ a patruns si in Romania. Ultima vineri din luna noiembrie a adus cele mai mari reduceri din an in magazinele de retail, de pana la 60% pentru peste 30.000 de produse electronice, electrocasnice, IT, dar si muzica, filme si jucarii. Originara din Statele Unite, Black Friday a devenit un fenomen atat in retail-ul traditional, cat si online, marcand deschiderea sezonului de cumparaturi de sarbatori. In aceasta zi sunt cele mai multe promotii din an. In Romania, moda „Black Friday“ a fost importata de doi mari jucatori pe piata electro-IT, in urma unui actionariat comun, mizand pe stimularea acestei piete prin inregistrarea unui numar record de vanzari. Scopul urmarit este schimbarea comportamentului consumatorilor, determinand reinnoirea obiectelor electrocasnice, electronice sau a componentelor IT. Experienta Statelor Unite plaseaza Black Friday ca eveniment de referinta in pietele dezvoltate, producatorii folosind aceasta ocazie pentru a-si promova produsele si brandurile ce vor deveni, astfel, punctele de atractie ale intregului sezon.

Angajari la SAP Lider de piata in domeniul aplicatiilor software pentru gestiunea companiilor, SAP asigura suportul necesar optimizarii-managementului unei companii, indiferent de dimensiunile sau domeniul de activitate al acesteia. Centrul SAP deschis in Romania va furniza servicii de consultanta IT clientilor grupului german SAP din Europa, Orientul Mijlociu si Africa, motiv pentru care intentioneaza sa angajeze anual, pana in 2014, peste 100 de consultanti, atat prin sistemul obisnuit de recrutare, cat si prin programul SAP Academy, derulat in cooperare cu principalele centre universitare din Romania, respectiv Universitatea Politehnica si Academia de Studii Economice din Bucuresti, Universitatea Babes-Bolyai si Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca si Universitatea de Vest din Timisoara. Infiintata in 1972, SAP („Systems, Applications, and Products in Data Processing“) este unul dintre cele mai importante nume in domeniul IT, avand puncte de vanzari si centre de dezvoltare in peste 50 de tari in lume. POINT


POINT

business

actualitate

5

Avocatul Adrian Nanut comenteaza Legea privind noua taxa auto egea nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule a fost publicata in Monitorul Oficial nr. 17, din 10 ianuarie 2012, iar aceasta a intrat in vigoare la trei zile de la publiAdrian Nanut care. Cu toate acestea este important de mentionat ca modalitatea de aplicare a legii va fi stabilita prin Norme metodologice de aplicate, acestea urmand a fi elaborate in termen de 15 zile de la publicarea legii (10 ianuarie 2012). In conformitate cu noua lege, taxa de poluare va fi platita, o singura data, atat pentru autovehiculele noi, cat si pentru cele second-hand, care sunt inmatriculate pentru prima data in Romania, indiferent daca autovehiculul este produs in tara sau in strainatate.

L

In domeniul militar se investeste cand e criza! subliniaza Theodor Melescanu, fostul ministru al Apararii

C

um apreciati situatia economica actuala a Romaniei?

In general, economia mondiala si cea europeana trec printr-o perioada dificila, fiind confruntate cu o datorie publica importanta si cu lipsa unor politici de buna guvernanta la nivel global, european, national si local. Aceasta situatie se regaseste si in Romania, cu unele accente specifice. Si economia Romaniei traverseaza o perioada extrem de dificila. Nu atat din cauza deficitului bugetar, care nu este prea mare in comparatie cu alte state europene si care, mai ales, este format nu atat din datoria publica a statului, cat din datoriile firmelor private si ale administratiilor locale, pe probleme de investitii. Aceasta structura a datoriei nu creeaza probleme deosebite, fiind investitii care vor aduce o valoare adaugata, pe viitor. Masurile adoptate de Executiv pana in prezent au avut ca obiectiv reducerea cheltuielilor guvernamentale, dar nu au existat niciun fel de preocupari in ceea ce priveste economia reala!

ce mod se rasfrange situatia I neconomica, in componenta sociala? Situatia sociala s-a inrautatit constant in ultimii doi ani, pentru majoritatea segmentelor populatiei. Pensionari, bugetari, angajati din mediul privat, practic nimeni nu a scapat fara a fi afectat de degradarea situatiei economice a tarii. Si mai este ceva extrem de preocupant: pentru prima oara, dupa multi ani, actualul guvern a anulat - prin politicile sale spectrul oricaror evolutii favorabile! Oamenii nu numai ca traiesc mai greu, dar au inteles ca nu se pot astepta la nimic bun nici pe viitor. Decidentii guvernamentali le-au intors spatele, si-atunci s-au intors si ei cu spatele si au plecat din tara. Atat oamenii simpli, cat si oamenii educati. Oameni in a caror formare statul roman a investit multi bani, au plecat din tara.

um este influentat sistemul de Caparare al unei tari de situatia sa economica? In mod negativ, desigur, ca toate componentele exercitiului bugetar. Situatia armatei romane, din punct de vedere financiar, a trecut de momentul la care putea fi privita doar ca fiind dificila - spun „doar“ cu ghilimelele de rigoare! Spre exemplu, este posibil ca intr-un an de zile sa nu mai avem aviatie militara decat pe hartie si in documente de arhiva!... Situatia financiara a armatei romane contrasteaza, insa, cu daruirea si performantele cadrelor militare, aflate la cote inalte chiar si in conditiile bugetare dificile... Insa, din punctul meu de vedere, perioadele de criza sunt cele mai favorabile pentru a investi in domeniul militar! Pentru ca aceste investitii reprezinta bani injectati in economie, ceea ce conduce la cresterea cererii pe piata romaneasca si crearea de noi locuri de munca si - in al doilea rand - pentru ca in perioade de criza preturile scad pe piata mondiala, inclusiv pentru echipamentele militare, iar conditiile de finantare pot fi foarte favorabile. Criza este -

deci - un factor negativ care afecteaza armata, dar si o oportunitate, daca este expoloatata in mod inteligent.

ne-a ajutat pana acum intrarea Cinu ceUniunea Europeana? Sunt enorm de multe lucruri care ar putea fi spuse! Cel mai important a fost, insa, ca am iesit dintr-o zona gri a geopoliticii internationale. Un prim semnal fusese dat odata cu accederea in cadrul NATO, iar integrarea in Uniunea Europeana a consfintit o orientare clara a traiectului viitor al tarii, spre sistemul de principii si valori vest-european. Simplul fapt ca acestea sunt astazi elemente de normalitate ale societatii romanesti, chiar daca nu pe deplin regasite la toate nivele de functionare ale statului roman, reprezinta un important castig pentru tara noastra si pentru destinul ei viitor. Cele mai evidente efecte le-au reprezentat cresterea semnificativa a schimburilor comerciale dintre Romania si tarile UE, cresterea exponentiala a investitiilor straine si libertatea de circulatie, chiar cu anumite limitari temporare. Dar, mai mult decat toate acestea, intrarea Romaniei in UE a o oferit Romaniei o perspectiva clara pentru evolutia sa spre o societate democratica si prospera.

S

e poate obtine performanta fara bani?

Pe termen scurt, extrem de rar. Pe termen lung, niciodata!

um ar putea creste gradul de Cabsorbtie a fondurilor europene? Principala problema este lipsa resursei umane necesare, in cadrul ministerelor-cheie. Multi oameni de valoare, care aveau competente si responsabilitati pe zona absorbtiei fondurilor europene au plecat din sistemul public, din cauza salarizarii reduse. Iar posibilitatea angajarii unei singure persoane, la sapte plecari din sistem – o persoana, de multe ori, fara experienta si pregatirea celor care au plecat – a limitat mai departe capacitatea de absorbtie. In plus, micsorarea veniturilor celor care raspund de gestionarea fondurilor europene a fost redusa la jumatate, cel putin, ceea ce explica „hemoragia“ personalului competent si functionarea acestor structuri in regim de „avarie“. In acest context, aparitia unei noi institutii dedicate coordonarii absorbtiei fondurilor europene risca sa fie doar o noua sursa de statistici nefavorabile si nu un generator de rezultate, de evolutii favorabile.

e masuri ar trebui luate, pentru ca C tara noastra sa mearga pe un drum ascendent – economic si social? Nu e vorba de luarea unui anumit set de masuri, cat mai degraba de o schimbare de atitudine fata de economie! Mediul social depinde in mare parte de evolutia economiei. Iar economia nu trebuie „jumulita“ cu noi taxe si impozite... POINT

Claudia Daniliuc

A. Cine va plati taxa? Astfel, in conformitate cu art. 4 din Legea 9/2012 obligatia de plata a taxei intervine: „a) cu ocazia inscrierii in evidentele autoritatii competente, potrivit legii, a dobandirii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul de catre primul proprietar din Romania si atribuirea unui certificat de inmatriculare si a numarului de inmatriculare; b) la repunerea in circulatie a unui autovehicul dupa incetarea unei exceptari sau scutiri prevazute de prezenta lege; c) la reintroducerea in parcul auto national a unui autovehicul, in cazul in care, la momentul scoaterii sale din parcul auto national, i s-a restituit proprietarului platitor valoarea reziduala a taxei, in conformitate cu prevederile art. 7.“ De asemenea, alineatul (2) prevrede faptul ca, pentru autovehiculele inmatriculate inainte de anul 2007, taxa de poluare va fi achitata cu ocazia primei transcrieri a dreptului de proprietate a autovehiculelor, in cazul instrainarii acestora dupa intrarea in vigoare a noii legi. Astfel, pentru autovehiculele inmatriculate in perioada 01 ianuarie 2007 – 01 iulie 2008, nu se achita taxa in cuantumul stabilit conform noii legi, deoarece acestora li s-a aplicat o sarcina fiscala asemanatoare, avand in vedere faptul ca, la prima inmatriculare a acestoara s-a calculat o taxa speciala de inmatriculare in conformitate cu art. 2141 – 2143 din Codul Fiscal.

d) destinate competitiilor sportive, definite conform prevederilor legale in vigoare.“

D. Reduceri In cazul autovehiculelor echipate cu motor diesel prevazute cu filtru de particule, fapt confirmat de Regia Autonoma „Registrul Auto Roman“, cuantumul taxei se reduce cu 25%.

E. Restituirea taxei 1. Totodata noua lege da posibilitatea restituirii diferentei de taxa achitata de catre proprietarii de autovehicule cu ocazia inmatricularii. In cazul in care taxa pe poluare pentru autovehicule, achitata de catre contribuabili incepand cu 1 iulie 2008 pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi, potrivit prevederilor Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 50/2008, este mai mare decat taxa rezultata din aplicarea prezentelor prevederi privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, calculata in lei la cursul de schimb valutar aplicabil la momentul inmatricularii in Romania, se pot restitui, sumele reprezentand diferenta de taxa platita, numai catre titularul obligatiei de plata, pe baza procedurii stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi. Calculul diferentei de restituit se face pe baza formulei de calcul din prezenta lege, in care se utilizeaza elementele avute in vedere la momentul inmatricularii autovehiculului in Romania, (art 12, alin. 1). Modalitatea de restituire va fi stabilita prin normele de aplicare ale acestei legi, care urmeaza sa fie elaborate in 15 zile de la publicarea in Monitorul Oficial a legii privind noua taxa de poluare. 2. De asemenea, legea mai prevede si ca, atunci cand un autovehicul pentru care s-a platit taxa in Romania

B. Exceptii de la plata taxei Totodata, noua lege prevede si exceptii de la plata acestei taxe. Acestea sunt mentionate in art. 3 alin (1): „a) autovehiculelor apartinand misiunilor diplomatice, oficiilor consulare si membrilor acestora, precum si altor organizatii si persoane straine cu statut diplomatic, care isi desfasoara activitatea pe teritoriul Romaniei; b) autovehiculelor special modificate in scopul conducerii de catre persoanele cu handicap, precum si in scopul preluarii si transportarii persoanelor cu handicap grav sau accentuat, astfel cum aceste persoane sunt definite in Legea nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare; c) autovehiculelor destinate a fi utilizate de fotele armate, fortele de securitate a statului, de politie, de jandarmerie, de politia de frontiera si de pompieri; d) autovehiculelor definite conform RNTR 2 destinate serviciilor de ambulanta si medicina, autovehiculelor speciale echipate corespunzator pentru acordarea ajutorului de urgenta, precum si autovehiculelor speciale destinate serviciilor de descarcerare si de stingere a incendiilor.“

C. Scutiri de la plata taxei De asemenea, taxa nu se plateste atunci cand autovehiculele sunt: „a) incadrate in categoria vehiculelor istorice, definite conform prevederilor legale in vigoare; b) acordate institutiilor de invatamant, sanatate si cultura, ministerelor, altor organe ale administratiei publice, structurilor patronale si sindicale reprezentative la nivel national, asociatiilor si fundatiilor de utilitate publica, de catre guverne straine, organisme internationale si organizatii nonprofit si de caritate, prin donatii sau finantate direct din imprumuturi nerambursabile, precum si din programe de cooperare stiintifica si tehnica; c) confiscate sau intrate, potrivit legii, in proprietatea privata a statului si acordate cu titlu gratuit in conformitate cu prevederile legale in vigoare;

este ulterior scos din parcul auto national, proprietarului platitor al taxei i se restituie valoarea reziduala a acesteia. Art. 7 alin. 2 din lege defineste termenul de „valoare reziduala a taxei“: „Valoarea reziduala a taxei reprezinta taxa care ar fi platita pentru respectivul autovehicul daca acesta ar fi inmatriculat la momentul scoaterii din parcul auto national.“ Restituirea se efectueaza la cererea contribuabilului, in baza urmatoarelor documente: a) documentul care atesta ca solicitantul a fost ultimul proprietar al autovehiculului scos din parcul auto national; b) dovada radierii din circulatie a autovehiculului. Cererea de restituire se depune de catre contribuabil la organul fiscal competent. In situatia in care valoarea reziduala a taxei, calculata conform prezentului articol, este mai mare decat taxa achitata la momentul inmatricularii autovehiculului in Romania, se restituie valoarea reziduala in limita taxei achitate. La data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, aprobata prin Legea nr. 140/2011. POINT

Cabinet de Avocatura Nanut Adrian Robert Office: Bucuresti, Str. Polona nr. 92, bl. 17 A+B, sc. 1, etj. 2, apt. 11, sector 1. Tel/Fax: 031/419.20.35 • Mobil: 0723.225.885 Mail: adrian.nanut@cabinetdeavocatura.com office@cabinetdeavocatura.com Site: www.cabinetdeavocatura.com


POINT

business

6 societate

„Prudenta bancilor devine din ce in ce mai mare“ constata Stere Farmache, fostul presedinte al Bursei de Valori Bucuresti de afaceri pot utiliza bursa Ocaamenii alternativa de finantare?

SCENART – Sprijin pentru competente in artele spectacolului din Romania Finalul etapei de formare din cadrul proiectului roiectul SCENART – Sprijin pentru competente in artele spectacolului din Romania, primul proiect strategic dedicat formarii profesionale in domeniul artelor spectacolului din Romania, finalizeaza in luna ianuarie a acestui an cea de-a doua etapa de formare din cadrul proiectului - A3 Imbunatatirea competentelor profesionistilor din institutiile asociate prin intermediul desfasurarii de module de formare externa specifice, care a inclus module de formare pentru angajatii si colaboratorii teatrelor asociate proiectului (Teatrul Metropolis din Bucuresti, Teatrul National de Opera si Balet „Oleg Danovski“ din Constanta, Opera Brasov si Teatrul National Targu Mures), sustinute de formatori din partea Teatrului National de Opereta „Ion Dacian“ si Accademia „Teatro alla Scala“, partenerul extern al proiectului. Activitatea de formare din cadrul proiectului s-a desfasurat in doua etape de formare distincte, una pentru angajatii institutiei beneficiare (A2 - Imbunatatirea competentelor angajatilor institutiei beneficiare prin intermediul desfasurarii de module de formare specifice) si a doua pentru profesionistii din cadrul institutiilor asociate proiectului (A3 -Imbunatatirea competentelor profesionistilor din institutiile asociate prin intermediul desfasurarii de module de formare externa specifice). Activitatea de formare externa - A3 a avut loc in doua sesiuni, prima desfasurata in lunile iulie-septembrie la sediul teatrelor asociate din tara, iar a doua in decembrie 2011, la Bucuresti. Cursurile de formare din cadrul proiectului acopera principalele meserii din domeniul artelor spectacolului in domeniile tehnic si administrativ. Profilurile profesionale incluse in cele doua etape de formare au inclus module de formare pentru 10 meserii cu profil tehnic: montator manuitor decor, recuziter, costumier, croitor confectioner costume teatru, machior spectacole, maestru sunet, maestru lumini, regizor scena, electrician iluminare scena, video designer, 5 meserii cu profil administrativ: producator delegat pentru teatru, manager de proiect, organizator spectacole, secretar artistic, asistent regizor artistic, acoperind si pentru sanatate si securitate in munca. In urma proiectului SCENART, Teatrului National de Opereta „Ion Dacian“ este furnizor de formare profesionala autorizat, oferind cursuri autorizate CNFPA (Consiliul National de Formare Profesionala a Adultilor) si putand emite certificate de absolvire recunoscute de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului si de Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale pentru 16 meserii specifice artelor spectacolului. In urma proiectului, Teatrul National de Opereta „Ion Dacian“ va continua sa functioneze ca un centru de formare profesionala pentru teatre si institutii culturale din tara, unde profesionistii din domeniul artelor spectacolului pot urma cursuri de perfectionare si pot dobandi competente sporite in domeniile de activitate tehnice si administrative specifice artelor spectacolului.

P

*** SCENART este un proiect implementat in perioada octombrie 2009 – septembrie 2012 de catre Teatrul National de Opereta „Ion Dacian“ din Bucuresti, in parteneriat cu Accademia „Teatro alla Scala“ din Milano si este primul proiect strategic dedicat dezvoltarii resurselor umane si a pietei muncii din domeniul artelor spectacolului din Romania. Proiectul este cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 „Investeste in oameni“ si urmareste crearea unui centru de pregatire unde profesionistii din domeniul artelor spectacolului pot sa urmeze cursuri de perfectionare, obtinand un certificat de absolvire recunoscut la nivel national pentru meseriile specifice domeniului. POINT

Bineinteles! Bursa este o institutie care contribuie la finantarea afacerilor, in mediul privat, dar uneori contribuie si la finantarea guvernelor. Pot apela la instrumentele bursei atat companiile mari, care au o anumita dimensiune, dar si companiile mici si antreprenorii care au initiative de dezvoltare ale unor afaceri. Acestia se pot adresa bursei, in functie de marimea firmelor, de profilul pe care il au si de dimensiunea proiectelor pe care doresc sa le finanteze. Companiile cu un potential ridicat pot fi listate pe piata reglementata, unde – de regula – exista o dimensiune minima a afacerii, a capitalului, de doua milioane de euro. Insa, chiar si ceilalti intreprinzatori, mai mici, se pot adresa unui alt segment al Bursei de Valori Bucuresti, pe sistemul alternativ de tranzactionare, la fel de vizibil, unde pot face oferte initiale de actiuni prin care pot atrage resurse, atat de la investitorii locali, cat si de la cei internationali, de la investitorii de retail, pana la cei institutionali, deoarece bursa este accesibila din orice colt al lumii, pe toate segmentele sale.

are sunt pasii necesari, pentru acest Cdemers? Este important ca omul de afaceri respectiv sa-si aleaga un broker de bursa in care sa aiba incredere, dar trebuie ca si el sa invete si sa cunoasca mecanismele generale ale bursei. Oricum, trebuie sa stiti ca, oriunde in lume, bursa este folosita ca un „vehicul“ - ca sa ma exprim plastic – alternativ sau complementar de finantare la sistemul bancar, mai ales ca acum sistemul bancar trece printr-o perioada ceva mai dificila, pe plan international. Asa cum constatam, creditul bancar s-a restrans in clipa de fata, iar prudenta bancilor devine din ce in ce mai mare, acestea evaluand mult mai atent riscurile acordarii unui imprumut.

de capital nu tine cont Pdeiatariscuri? Bineinteles ca nici piata de capital nu face rabat de la regulile sale, insa aici este accesata o baza larga de investitori, investitori care au o perceptie diferita asupra afacerilor, asupra riscurilor. Unii dintre acestia sunt de acord sa-si asume riscuri mai mari, iar altii au o experienta bogata chiar in sectoarele de activitate ale firmelor listate la bursa, astfel incat pot evalua mult mai corect decat o institutie bancara riscul real al afacerii si considera ca merita sa investeasca intr-un domeniu sau altul.

are este relatia dintre un om de afaceri Ccare-si listeaza firma la bursa si brokerul ce-l reprezinta? Relatia dintre borker si client este ca si relatia dintre banca si client. Adica, trebuie sa fie o relatie de incredere! Clientul isi alege brokerul dupa performantele anterioare ale acestuia, dupa credibilitatea si onorabilitatea lui, dar si a persoanelor din portofoliul acestuia. Pe de alta parte, relatia se desfasoara in baza unui contract, care este standardizat si protejeaza investitorul. Dincolo de aceste lucruri formale, brokerul trebuie sa presteze servicii de buna credinta, sa-i ofere clientului informatii cu privire la evolutia pietei sau la oportunitatile ce apar, astfel incat clientul sa se simta confident cu brokerul la care apeleaza si sa poata lua o decizie relevanta de investitie. Trebuie subliniat faptul ca decizia finala investitionala apartine intotdeauna clientului, mai putin in cazurile in care acesta acorda o incredere deplina si ii ofera brokerului un mandat in alb.

at de pregatiti sunt brokerii Cromani? In primul rand, multi brokeri de la noi au deja o experienta de peste 16 ani. Sunt si brokeri mai noi, dar majoritatea a inceput activitatea in urma cu 16 ani. In al doilea rand, nu orice persoana poate avea aceasta calitate; toti brokerii sunt autorizati de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare. Pe de alta parte, brokerii trebuie sa

sustina anual examene care sunt administrate de Asociatia Brokerilor, dar si de alte organisme profesionale de specialitate.

asimilat si romanii mentalitatea de Au„investitor“, care inseamna si riscuri de pierdere, ori inca mai avem ideea de pe vremuri a banilor depusi la CEC, unde nu exista niciun risc inainte de 1989? Desi Romania nu a avut o cultura investitionala in trecut, cred ca cei 16 ani de activitate bursiera au reprezentat o buna perioada de educare a publicului. Totusi, chiar si acum, cei care nu cunosc mecanismele bursiere accepta cu mare greutate pierderile in afaceri, desi atat pierderea, cat si profitul sunt „institutii“ ale economiei de piata! Consider ca lipsa unei educatii bursiere este una dintre cauzele activitatii reduse pe piata de capital a investitorilor, in special a celor de retail. Asa ca trebuie investit in procesul de invatare, un proces in care nu numai Bursa de Valori Bucuresti are o responsabilitate ce vine dintr-o necesitate economica. Cred ca si alte institutii ar trebui sa-si manifeste interesul si sa contribuie la educarea publicului, nu numai in materie de investitie bursiera, ci si pentru dobandirea unei culturi generale investitionale! POINT

Claudia Daniliuc


POINT

POINT

business

analize

business

7

Mitul unitatii prin diversitate

niunea Europeana a fost intotdeauna prezentata cu o aureola mitica. Mitul unitatii prin diversitate, de exemplu, a fascinat inca de la aparitia Mircea Cosea ei, fiind prezentata ca pe un model al succesului convietuirii pe o piata unica a multitudii de economii a tarilor membre aflate sub stindardul valorilor si principiilor europene, indiferent de gradul si nivelul dezvoltarii lor economice. Desi intre Germania si Portugalia sau intre Franta si Italia existau notabile diferente de potential economic si standard de viata, desi intre diversele valuri de aderare aceste diferente au devenit si mai evidente, unitatea prin diversitate a ramas un mit ce a justificat chiar crearea monedei unice. A trebuit sa apara criza pentru a demitiza acest tip de unitate; Grecia, Irlanda, Italia si chiar Franta atingand un grad al diversitatii extrem de periculos pentru unitatea mult perorata. Din pacate, se pare ca lectia crizei nu a fost bine inteleasa atata timp cat in pofida realitatii, mitul unitatii prin diversitate continua sa influenteze importante decizii politice. Chiar daca pot intelege ca, sub imperiul acestui mit, Romania nu putea ramane in afara Acordului de Guvernanta Fiscala semnat la ultimul summit al Consiliului European, trebuie sa spunem ca am intrat intr-o situatie de funambulism, adica de mers in echilibru pe sarma, fara plasa de siguranta. Atat cat se stie pana la aceasta data despre acest acord, ne este necesar pentru a intelege ca pentru Romania este o provocare cu mult mai multe sanse de esec decat de succes. Nu numai ca ne impune un deficit structural a carui marime nu ne poate asigura un ritm al dezvoltarii capabil sa reduca decalajul dintre noi si media europoeana, dar poate aduce si sanctiuni in cazul neindeplinirii unor indicatori ai disciplinei fiscale. Romania este prea saraca si prea ramasa in urma trendului de dezvoltare european pentru a accepta acest acord fara importante riscuri. Am convingerea ca ar fi trebuit negociat un modul mai putin restrictiv al acordului pentru tari ca Romania, aflate intr-un cu totul alt stadiu al dezvoltarii economice decat cele din nucleul dur al Uniunii. Dar acum, cand „alea iacta est“si nu se mai poate da inapoi, ar trebui sa ne preocupe modalitatea in care am putea aplica acordul asa cum este el si asa cum suntem noi pregatiti la inceputul anului bugetar 2012.

U

Parerea mea este ca, in absenta unor importante si rapide masuri de reformare nu vom putea aplica acordul fara pierderi, atat la nivelul ritmului de crestere cat si al standardului de viata al populatiei. Actualul nivel al surselor de venit bugetar nu vor putea mentine un deficit de doar 1,9% decat printr-o noua reducere a veniturilor populatiei si prin disponibilizari. Este putin probabil ca acest nivel scazut al veniturilor sa fie marit la nivelul prevederilor bugetare pentru 2012, avand in vedere ca preconizatele cresteri sunt la limita iluzoriului si al unui optimism exagerat (vezi prevederile privind cota de colectare si accesarea fondurilor europene). Din punctul meu de vedere, cel putin urmatoarele masuri ar trebui luate pentru a mai putea spera intr-o aplicare rezonabila a acordului: 1. Reorganizarea si modernizarea aparatului Ministerului Finantelor Publice in sensul renuntarii la actuala (dar anacronica) viziune asupra filozofiei bugetare, prin trecere de la conceperea bugetului ca pe un cont contabil la conceperea acestuia ca pe un instrument al politicii economice a statului atat in interiorul mediului economic national cat si in cel comunitar. 2. Largirea cadrului de consultanta economica a primului ministru de la nivelul consilierului personal la nivelul unui Consiliu National Consultativ creat prin participarea unor experti romani, dar si straini (altii decit cei ai FMI). 3. Corijarea masurii gresite de reducere la pachet a personalului bugetar prin marirea numarului de angajati la ANAF, Garda Financiara si Ministerul Afacerilor Europene, in scopul cresterii cotei de colectare a veniturilor bugetare si a accelerarii procesului de accesare a fondurilor europene. Romania are cel mai mic numar de personal colector de taxe din Europa raportat atat la populatie cat si la numarul agentilor economici. 4. Redesenarea prioritatilor de finantare prin trecerea agriculturii pe primul loc si reducerea sau chiar renuntarea temporara a unor investitii putin sau deloc aducatoare de locuri de munca si valoare adaugata (parcuri, piscine, sali de sport, biserici, pietruirea drumurilor rurale etc.). 5. Trecerea la o actiune de reorientare partiala a exporturilor spre zone extracomunitare in scopul reducerii treptate a dependentei (peste 70%) fata de pietele a doar patru sau cinci piete europene, aflate in pericol de recesiune, deci cu o cerere scazuta de import din Romania. 6. Introducerea impozitului pe lux/avere de tip european (inclin spre modelul italian elaborat de catre Mario Monti), eventual in paralel cu reducerea impozitului pe munca (CAS). POINT

Concert extraordinar dedicat implinirii unui secol de la inaugurarea sediului istoric al CCIB n seara zilei de 13 noiembrie, la Ateneul Roman a avut loc un concert extraordinar, cu prilejul implinirii unui secol de la inaugurarea sediului istoric al Camerei de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti (CCIB). Orchestra Filarmonicii „George Enescu“, sub bagheta dirijorului Horia Andreescu, a interpretat Rapsodia a II-a, de George Enescu, Uvertura la opera „Forta destinului“, de G. Verdi, dansuri

I

romanesti, de B. Bartok, suita din opera „Carmen“, de G. Bizet, vals din suita „Lacul Lebedelor“, de P.I. Ceaikovski, La boutique Fantasque, de G. Rossini si O. Respighi, uvertura la opera „Candide“ de L. Bernstein. Dupa ce a multumit personalitatilor prezente la concert, prof. dr. ing Sorin Dimitriu, presedintele CCIB a explicat ca prin aceasta manifestare Camera Capitalei doreste sa omagieze „un moment istoric esential in zidirea Romaniei moderne: inaugurarea, in urma cu un veac – la 23 mai 1911 – a cladirii monumentale, a sediului Camerei Bucuresti“, institutie de prim rang in viata economica romaneasca. Ca majoritatea institutiilor fundamentale ale Romaniei moderne, si CCIB are drept ctitor pe Regele Carol I. Suveranul a decis in 1904 sa acorde Camerei bucurestene „un teren al statului cu o suprafata de 2.215 mp, aflati la coltul ce face strada Doamnei cu strada Vestei (actuala strada Ion Ghica) unde odinioara fusese asezat Senatul tarii“, a amintit presedintele Camerei. Imobilul, proiectat de arhitectul Stefan Burcus, construit pe o structura de rezistenta realizata de Gogu Constantinescu (inventatorul sonicitatii) si beneficiind de o bogata ornamentatie, datorata lui Emil Becker, a fost inaugurat in prezenta regelui Carol I, a guvernului si a membrilor Camerei de Comert. Cu acest prilej, Carol I a subliniat: „Camerele de comert si de industrie au dat guvernului un pretuit sprijin, prin sfaturi luminate si lucrari insemnate. Am marea multumire a recunoaste ca aceste sfaturi si lucrari au avut intotdeauna in vedere nu interese particulare, ci binele obstesc. Urez dar Camerei de Comert si Industrie din Capitala sa fie pilda neclintita si ca munca ei pe campul economic, de-a pururea inspirata de interesul general al tarii, sa fie spornica si rodnica“. Presedintele Dimitriu a subliniat ca, de-a lungul istoriei, „activitatea Camerei a fost spornica si rodnica. In iunie 1868, pentru prima data in Romania, CCIB s-a numarat printre cei care au pus problema necesitatii „intabularii firmelor comerciale“. Apoi, CCIB este autorizata sa publice rata medie de schimb a principalelor valute straine, este coautoare a textului primei legi a marcilor si

tot ea propune legea pentru incurajarea industriei nationale. In 1895, Camera Bucuresti deschide primul birou de informatii comerciale, iar inca din 1899 isi face cunoscuta pozitia cu privire la carteluri. In 1926, la initiativa Camerei Bucuresti, este introdus cecul postal ca instrument de plata fara numerar. Camera sprijina si finanteaza invatamantul comercial si de meserii si contribuie cu o suma generoasa la construirea sediului Academiei de Studii Economice. Sunt numai cateva dintre actiunile care au aratat cat de importanta a fost implicarea CCIB in economia tarii“. Sediul istoric al CCIB este nationalizat in 1949, odata cu celelalte bunuri patrimoniale ale intregului sistem cameral si redobandit in toamna lui 2008. Inca din 1861 starostele negutatorilor bucuresteni, C.A. Rosetti, explica, necesitatea independentei Camerelor de Comert fata de Guvern: „Ministerul Finantelor, de care atarna comertul si industria tarii, nu poate, cu toata bunavointa ce ar avea, a se ocupa mai special de aceste reforme si imbunatatiri, fiindca ii lipseste timpul material si, mai cu seama, fiindca interesele comertului si industriei nu sunt totdeauna compatibile cu interesele fiscului, ba adesea ii sunt si opuse“. Sorin Dimitriu a declarat: „Cu prilejul aniversarii a 100 de ani de existenta a sediului istoric al Camerei Capitalei, realizat cu suportul generos al Regelui Carol I, precum si cu ocazia implinirii varstei de 90 de ani de catre Majestatea Sa, Regele Mihai al Romaniei, Colegiul de Conducere al Camerei de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti a hotarat ca Trofeul Hermes - 2011 sa fie acordat Majestatii Sale, Regele Mihai, ca omagiu adus contributiei Casei Regale a Romaniei la mo-

dernizarea si consolidarea Camerei de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti“. Presedintele CCIB, Sorin Dimitriu, a anuntat ca acest concert extraordinar inaugureaza un ciclu anual de concerte organizate in luna noiembrie de catre Camera de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti. Concertul extraordinar de la Ateneu, care s-a bucurat de un imens succes, a avut numerosi sponsori, fara de care evenimentul nu ar fi putut avea loc: Eximbank (sponsor Gold+), OMV Petrom (sponsor Gold), East Electric, Olimpic International, INCDMTM (sponsori Silver), Rominvent, ATO EM, Lazar Group Comex (sponsori Bronz) precum si mai multi parteneri media: Radio Romania Bucuresti FM, Radio Romania Muzical, RFI, Romania Libera, Caminul, Curierul National, Jurnalul National, TV SIGMA, Agerpres, Sapte seri, Business Press, Puterea, Bursa, Bursa Constructiilor, Together for Your Business, Apulum 94, Business Point, Business Adviser, Media Bloc, Spin Media si jurnalul online Afacerea. POINT

Biroul de Presa al CCIB


POINT

business

8 opinii

De la Sistem la… Organism! raim vremuri tulburi! Si nu doar in tara, ci la niFlorin Munteanu vel planetar! Se cer masuri urgente de regenerare socio-economica la nivel national, european, global! Se vorbeste mult despre cine si ce trebuie salvat din acest carusel al turbulentelor financiare. Se fac planuri si se refac proiecte… O incercare disperata de a formaliza problematica crizei si de a gasi solutii sigure de salvare. Intre timp insa realitatea evolueaza, comportamentul oamenilor devine din ce in ce mai nepredictibil si astfel, ceea ce parea ieri o solutie, azi nu mai are nicio relevanta. Si din nou, alte planuri, alte „viziuni“ generate de grupari sociale, politice

T

sau economice ce intra in joc, cu declaratii extrem de vocale, cu obiective ferme care sa contribuie la linistirea planetei, dar in fond cu intentia concreta de a profita de aceasta situatie, pentru a putea ajunge in sfarsit in frunte, la conducere (apoi vom mai vedea). Dincolo de afirmatiile elegante ale celor ce activeaza pentru stabilizarea socio-economica a lumii se da in fapt o lupta acerba de putere, de restructurare a scarii de influenta, de control. In spatele acestei crize aparent economicofinanciare se afla germenii unui process mult mai profund, cel al unei transformari socio-culturale globale menite sa repozitioneze Omul in raport cu Societatea, aflata ea insasi in plin proces de metamorfozare. Sub presiunea concurentei din ce in ce mai acerbe la nivel transnational, al principiilor unei economii fundamentate pe consum si eficienta, al tehnologiei, mobilitatea omului in ultimii 50 de ani a crescut exponential. Telemunca, intersectiile culturale generate de explozia retelelor de socializare, a internetului in general impreuna cu cresterea fara precedent a accesului la informatie, au structurat un mediu nou in care Omul ca individ traieste o transformare interna majora. Omul, o simpla Resursa Umana, incepe sa se emanipeze, incepe sa simta nevoia de a iesi cumva din puternicul mecanism ce l-a obligat doar sa reproduca o munca si sa nu gandeasca liber, si asta indiferent daca a fost activ intr-o economie planificata sau a unei piete libere. Omul incepe sa gandeasca, sa se intrebe… Cand si in ce domeniu este mai buna o structura privata? Dar una controlata de stat? Ce inseamna, in fapt, dincolo de cuvinte, o politica liberala? Dar una social-democrata? Realitatea traita azi si evocata cu atata intensitate emotionala pe toate canalele mass-media ii arata omului obisnuit ca economia planificata a clacat in anii ’80, odata cu caderea Zidului Berlinului iar acum isi arata limita, nesustenabilitatea la scara globala, si economia bazata pe consum, pe o piata libera. In aceasta stare de nesiguranta, in mintea si sufletul omului apar noi trairi, noi stari.

Incepe sa germineze nevoia de a fi vazut si considerat OM, o Fiinta Libera, care poate sa isi managerieze propriul drum. Individul, pana nu demult ascultator si spectator la evolutia societatii, incepe sa constientizeze. Simte ca nu-i mai este de ajuns sa fie „cel mai bun la serviciu“, pus la Gazeta de Perete a fruntasilor pe ramura sau evidentiat ca „lucratorul anului“ in evenimentele organizate cu atata fast de transnationale, o data pe an. Omul, si mai ales tanarul din majoritatea tarilor dezvoltate, parte a generatiei internetului, a e-learning-ului, a familiilor multi-culturale - nu mai vrea sa fie doar „o piesa de schimb“ pentru un sistem social, indiferent de sorginte. Omul se trezeste si incepe sa isi ceara drepturile ca si OM... cateodata stangaci, cateodata impulsiv... O cerinta neasteptata, o „variabila suplimentara“, care, evident, incurca planurile celor care tocmai se straduiau sa il vrajeasca pentru a ramane in continuare „generator de profit“ intr-o economie din ce in ce „mai eficienta“(?!).

Marea Criza nu se va atenua usor Aceasta noua componenta umana ce se „trezeste“ acum, nu doar complica modul in care se poate gasi o solutie acestei crize socio-economice ci si impune o schimbare de paradigma privind abordarea politicilor socio-economice. Necesita utilizarea unor instrumente noi de evaluare, planificare, masurare, feedback, o alta maniera de management. Esenta acestei schimbari este sugerata de tranzitia de la viziunea sistemica asupra Realitatii la cea organicista. Un sistem presupune evidentierea unor elemente componente ce pot fi definite printr-o seama de proprietati, stabilirea relatiilor dintre acestea, conturarea unei frontiere ce delimiteaza sistemul si luarea in considerare a fluxurilor de energie si materie ce traverseaza aceasta frontiera. Prin aceasta structura, utilizand un formalism matematic bine cunoscut, se pot estima diferite caracteristici si performante ale sistemului, se poate face o predictie acceptabila. Aceasta abordare, aplicata asa numitului „sistem social“ a reusit pana nu demult sa confere celor insarcinati cu conducerea socio-economica,

informatii utile, coerente, menite sa asigure o stabilitate sociala de ansamblu. Sa nu uitam insa ca Teoria Generala a Sistemelor a fost structurata ca rezultat al studiilor si observatiilor asupra proceselor si fenomenelor fizico-chimice (nevii), din experienta proiectarii si realizarii de artefacte, institutii si organizatii din perioada industriala. Nevoia de emancipare a Omului in contextul unei cresteri exponentiale a vitezei de dezvoltare tehnico-economica bazate pe cunostinte noi din domenii precum fizica cuantica, nanotehnologia, Biomimetica, Stiinta Complexitatii si a Cognitiei impune abordarea fenomenelor socio-economice din perspectiva unor sisteme vii, caracterizate prin productie de negentropie (informatie). Putem vorbi astfel de „organism social“ si nu de sistem social. Ca orice organism, pentru a avea viabilitate, are nevoie de un anumit context de dezvoltare, de un anumit mediu ce nu poate fi alterat doar din considerente de eficienta sau din considerente politice. Are un metabolism propriu, o structura auto-generata, o finalitate proprie, o durata de viata. Marea criza ce macina acum omenirea nu se va atenua usor pana cand omenirea in ansamblu si in special factorii decidenti nu vor intelege necesitatea si nu vor dezvolta baza conceptuala si metodologica necesara trazitiei, ce poate fi numita generic: saltul de la Sistem la Organism. Altfel spus, iesirea din criza nu se va „planifica“ si impune, ci va creste natural din insasi turbulenta ce cuprinde azi Planeta Pamant. POINT


POINT

business

comentarii

Sanatate, sanatate‌ fost atat de discutata aceasta tema incat a starnit o multime de reactii, a impartit tara in grupuri si grupulete, si ne-a adus in momentul in care Romania si-a recuperat Alin Tomus vocea, si parca nimeni nu mai vrea sa auda despre tratarea acestei teme pe baza disensiunilor din jurul ei. Acesta poate fi, in prima faza, punctul de vedere al celor care am privit cu relativa atentie ceea ce s-a intamplat, in acest domeniu, in ultima perioada de timp... Insa nu vreau sa abordam si noi aceasta chestiune prin prisma unei dispute de ordin politic sau din perspectiva simplista a celor care se folosesc de aceasta tema, pentru a reduce totul la nivelul unui conflict de tip personal. Este oportun si necesar sa aducem in discutie, pe cat posibil, principiile unei legi fundamentale pentru orice natiune europeana. As vrea sa vorbim, evitand transformarea subiectului intr-unul pur politic confiscat in general pentru aportul sau electoral. Ceea ce s-a intamplat in mod cert cu doctorul Arafat, fondatorul SMURD, demonstreaza capacitatea precara de relationare si de integrare a comunicarii, in cadrul unui aparat guvernamental sovaielnic. Sigur ca, reforma acestui domeniu nu are la baza o dezbatere publica serioasa si se face, ca de fiecare data, in ultimii ani, fara o strategie in favoarea populatiei, dar a venit momentul sa asezam aceasta societate pe baza unor principii durabile.

A

Lipsa transparentei unui studiu de impact, scrierea unei legi pe „genunchii“ unei comisii prezidentiale, obligata sa dea repede curs unei solicitari de reforma, a adus discutia intr-o zona deschisa unei manipulari din care e greu sa mai spui cine castiga. Oamenii au reactionat prin revolta, pentru ca de aceasta data au fost loviti in ceva mai important decat foamea, despre care am tot vorbit in ultimii ani, in teama ca nimanui nu-i va mai pasa de dreptul la o asistenta medicala de calitate. Ideea unui acces la sistemul medical doar pentru cei cu resurse materiale a sporit teama unui popor pentru care speranta pare sa fi apus demult. In aceste conditii, orice discutie de ordin tehnic sau principial este de prisos, autoritatile demonstrand odata in plus carente de comunicare cu privire la un proiect de lege cu mare impact social. Interesele legate de reasezarea sistemului national de sanatate au la baza, ca de fiecare data, foarte multi bani, numiti generic bani publici. Abordarea sistemului sanitar de urgenta, prin prisma unor servicii private, nu este, in principiu, una eronata, insa libertatea pacientului de a alege serviciile pe care le plateste si mai ales cui le plateste trebuie pastrata intacta. In lumea occidentala, pe care o tot invocam drept exemplu, folosind modelul german in exces, cetateanul alege in mod direct cum directioneaza banii prin intermediul unei polite de asigurare de sanatate; la noi insa, statul vrea sa colecteze banii ca apoi sa ii imparta in mod discretionar, transformand dreptul tuturor in afacerea celor putini. Acest mod de actiune creeaza in mod clar suspiciuni si demonstreaza din nou modul de intelegere asupra unei legi de mare importanta pentru societate a unui guvern pentru care oamenii au devenit un simplu fapt statistic.

Lipsa de viziune Implicarea privatului in sistemul medical poate fi un plus, in aceiasi masura in care poate fi si un pas care sa anuleze evolutia evidenta din sistemul de asistenta de urgenta, daca se are in vedere doar aspectul material al problemei. Legea Sanatatii nu poate fi si nici nu trebuie sa fie doar rezultatul unui proces tehnic de elaborare, ci concluzia intelegerii faptului ca accesul la sanatate reprezinta o chestiune de siguranta nationala. Nicio guvernare responsabila, indiferent de culoarea cu care se identifica, nu poate sa duca discutia in zona orgoliilor de tip personal, si sa lase neexplicate probleme legate de normele de aplicare ale unei legi fundamentale, lasand la mana speculatiilor pachetul de servicii de baza de care beneficiaza un pacient in sensul noii legi. Sistemul de urgenta va fi facut praf in cativa ani, lumea medicala va deveni un centru comercial in care singurul

principiu va fi legat de banii celor care intra in el. Modul in care se discuta acum despre aceasta lege, arata clar ca nu s-a facut sub nici o forma un studiu de fezabilitate cu privire la norme care destabilizeaza un sistem intreg, arata graba unora de a elabora un set de principii care vor avea un impact semnificativ asupra fiecaruia dintre noi. Rezultatele pe care le avem cu privire la intelegerea unei legi, care sa aseze societatea romaneasca in rand cu lumea civilizata, arata o societate speriata si incapabila sa mai creada in institutiile care il reprezinta. Reducerea discutiei la nivelul unui conflict personal intre Raed Arafat si presedintele Traian Basescu este o fina forma de manipulare si de indepartare evidenta de la problemele de fond ale acestui sistem. Nu discutam niciodata cu maturitate despre drepturile asiguratului, despre imbunatatirea serviciilor medicale de care beneficiaza cetatenii, discutam mereu superficial si impulsiv facand astfel jocul celor care in liniste isi vor servi clientela, asa cum au facut, de fiecare data, dupa evenimentele din decembrie 1989. Este necesara dincolo de orice alta reactie, abordarea unor aspecte legate de legislatia secundara caci, daca o serie de probleme vor fi reglementate prin ordin de ministru, se va crea o haos din care desigur, din nou, principalul perdant va fi cetateanul de rand. Din pacate, sunt convins ca toate aceste aspecte vor fi umbrite de abordarea de tabloid pe care o alegem mai des decat ar trebui sa o facem. Legea Sanatatii in forma sa actuala prevede un principiu simplu si evident, acela in care cetateanul plateste pentru ca unii sa detina bani de rulaj. Legea in forma sa prezenta deschide drumul unui monopol in domeniu care va deveni vizibil in doar cativa ani indreptandu-se astfel impotriva libertatii de alegere a fiecaruia dintre noi. Despre toate aceste aspecte as vrea sa vorbim generand o dezbatere publica serioasa, pe o tema care reprezinta fara doar si poate o problema de siguranta nationala. As vrea ca in cele din urma sa intelegem cu toti ca nimeni nu are dreptul sa transforme sanatatea intr-o afacere din care cei multi sa piarda evident. Retragerea unei astfel de legi este fara doar si poate o solutie care ne da timp sa gandim, o reasezare a unui sistem de care noi toti depindem. Ceea ce se intampla acum in sistemul sanitar, saracia si teama care domina mai multi oameni decat suntem dispusi sa recunoastem, este rezultatul evident a peste 20 de ani de lipsa de viziune. In acest moment, dincolo de tentatia abordarilor de ordin politic, este necesara stabilirea unor principii pe baza carora aceasta societate sa prezinte un soi de sanatate in raport cu cerintele lumii moderne. In acest moment, Romania plateste factura lipsei de strategie pe termen mediu si lung, plateste lipsa de viziune a unui sistem care a asteptat mereu ca solutiile sa vina din alta parte. Noi suntem in mod clar contemporani cu un tip de decont pe care putini il pot anticipa in aceste momente. POINT

9


POINT

business

10 r e g i o n a l

LA COPAC – Carciuma de Jupani

O lectie de capitalism omania a primit recent o lectie de capitalism. O lectie dura as putea adauga. Daca bunicii nostri se rugau sa vina americanii, ei bine, iata ca acestia, incepand cu anii ‘90 au venit. Au venit si nemtii si englezii si finlandezii etc. Toti cei care au vrut sa investeasca in Romania. Un vechi proverb spune, insa: ,,Atentie ce iti doresti, pentru ca ti se poate indeplini ce ti-ai dorit!“. Au simtit-o pe pielea lor muncitorii de la Jucu din judetul Cluj. Si probabil acesta nu va ramane un caz singular. Marile companii multinationale isi pregatesc constiincios planul B, construind in tari Cristian Mladin din Africa sau tari din Europa care nu sunt integrate in Uniunea Europeana, fabrici care se pare ca vor prelua comenzile anilor urmatori. In fond: „De ce nu?“, avand in vedere mana de lucru foarte ieftina, taxele si impozitele mult reduse fata de UES (desi exista si costuri suplimentare cu transportul si livrarea marfurilor, distantele fiind mai lungi). Avand ca exemplu modelul industriei constructoare de masini, unde se lucreaza pe comanda, marile companii internationale produc doar pe comanda, daca analizam cu atentie trendul descendent al cererii. Nouriel Roubini, profetul crizei, indica, preluand ideile lui Karl Marx, chiar o autodistrugere a capitalismului si nu este prea departe de adevar, as spune, avand in vedere faptul ca Al Treilea Razboi Mondial se desfasoara sub ochii nostri. Nu cu arme conventionale ci cu arme economice in principal. Pentru a cuceri o tara, nu este nevoie sa o invadezi cu trupe, e suficienta acordarea de imprumuturi (vezi cele de la FMI si Banca Mondiala) pe care, pentru a le putea inapoia este nevoie, desigur de „ajustari“ economice a industriei, agriculturii, in general a economiei tarii respective. Astfel, tara in cauza va importa masiv, productia interna fiind aproape neglijabila, ajungand o piata de desfacere a produselor de import. Sa nu le plangem, insa, de mila doar celor de la Jucu, caci se impune a fi pusa o intrebare pertinenta: cum de am putut fi atat de naivi incat sa ne incredem aproape exclusiv in durabilitatea anumitor investitii din Romania? Faptul ca acum acesti investitori cauta alte locatii pentru afacerile lor, nu se datoreaza exclusiv lipsei autostrazilor (desi si acest lucru a avut un cuvant greu de spus in luare acestor decizii) ci si altor factori economici (si politici) imaturitatii si incompetentei, stim noi cui... Luand ca exemplu hiper-market-urile si mall-urile, acestea, desi au avut suportul capitalurilor straine, au fost construite si utilate tot de muncitorii romani. Deci s-ar putea face investitii romanesti stabile in urma carora profitul, si nu doar salariile muncitorilor sa fie reinvestite real si durabil in Romania. Desigur, si importurile sunt necesare (un bun exemplu in acest sens ar fi fructele exotice, masinile, telefoanele mobile sau calculatoarele) si nici o tara din lume nu se poate sustine doar prin resurse proprii dar ar fi mai bine sa promovam produsele romanesti, iar celor de import, sa le fie aplicate accize mai mari pt a nu face o concurenta neloiala celor autohtone si a mentine sau chiar a creea noi locuri de munca pentru romani. Cine doreste o masina mai buna, un calculator mai bun sau un telefon mai performant, trebuie sa plateasca ceva mai mult. Ar tebui sa invatam ceva din greselile facute, sa ni le asumam, sa nu le mai repetam ci sa cautam solutii pentru atragerea de capitaluri preponderent romanesti, oferind facilitati si reduceri la plata taxelor si impozitelor pentru investitorii romani cu precadere. Sa facem aceste lucruri pentru ca o tara nu se poate dezvolta doar din comert, economia trebuind sustinuta de o productie si o agricultura sanatoase, care ar asigura un viitor mai bun generatiilor viitoare si nu i-ar indatora excesiv pe copiii si nepotii nostri. Acesta ar fi normalitatea spre care trebuie sa tindem, dupa umila mea parere. Poate ca gresesc. Urmaresc insa cu interes evolutia economiei romanesti pentru a semnala solutii. Mai bune, desigur... POINT

R

Licori veseloase si bucate alese, ca de la moftangiu la chefliul de soi, ne e dor tuturor de vremurile vechi si bune. Si toti ne tinem nitel jupani. Putini sunt petrecaretii Bucurestilor care sa nu fi auzit deja de carciuma „La Copac“. Insa, daca inca nu i-ai trecut pragul, ca un musteriu consumator „cu nas“ ce esti, daca mergi dinspre Magheru pe Arthur Verona si faci brusc la stanga pe strada Pitar Mos, la numarul 23, vei gasi locul sus numit. N-ai cum sa-l ratezi, inainte sa-l vezi din drum vei fi recunoscut deja semnele de voie buna - pe care o asemenea institutie o intretine si incurajeaza. Atmosfera din alt veac te cheama vara la o halba cu bere rece pe terasa umbroasa, chiar sub faimosul copac (de fapt, un dud batran ce-a vazut multe sub ramurile lui in peste suta de ani pe care i-a trait) si iarna la o palinca galbena ori o cana cu vin fiert, la caldura teracotelor vechi, ce strajuiesc peretii inalti ai casei boieresti. Foaia de Bauturi are toate cele trebuincioase unui stabiliment care se respecta: vinuri vechi si noi, si la sticla si la cupa, crud, sprit sau fiert cu scortisoara si mar, bere de la gheata, tuici romanesti si alte numeroase tarii streine.

Iar cand se pune soarele in dreptul stomacului si bautura starneste foamea, chefliii se pot ghiftui si cu de-ale gurii alese din Foaia de Mancari, plina de bucate gustoase, pregatite dupa retete de casa traditionale, numai din componente naturale si de inalta calitate. De la gustari usoare, precum zacusca de casa, branza de oaie sau capra, slaninuta cu ceapa rosie sau carnatii uscati, la felurite ciorbe, gratare sfaraite acompaniate de diferite garnituri si muraturi in sare, toate numa’ bune sa se aseze de podina pentru bauturile ce sigur vor mai fi cerute. Lume buna, muzica pentru urechile cunoascatoare si ambianta vesela, contagioasa. Si, daca a doua zi mahmureala cere ceva de dres, sunt la indemana ciorbe, borsuri acre, compoturi si cafele tari. Iar daca va da ghes nu zic cine si va scapati iara la o bautura, ca asa te indeamna vorba tihnita cu prietenii, s-ar putea sa nici nu simtiti vremea trecand si sa va treziti spre ceas de noapte, ca maine iar va trebui sa va intoarceti, s-o luati de la capat cu tratamentul. Serviciul e ca pentru prieteni si preturile oneste. Onor. Public nu trebuie sa ne creada ca pe gazeta, este asteptat spre a se convinge de cele de mai sus.

Occidentalul si esticul-roman M

asurile de austeritate luate de Romania au fost „brutale“, „de neimaginat in tari din Vest precum Germania sau Franta. Isi poate cineva imagina ca in Germania si Franta guvernul sa spuna: Trebuie sa reducem Sorina Bruj salariile din sectorul public cu 25%?» Si in acelasi timp sa majoreze singura taxa care loveste pe toata lumea, TVA?“… „Dar oamenii din Est sunt obisnuiti cu brutalitatea“, a declarat, directorul general al grupului austriac Erste, Andreas Treichl. Catalogarea facuta de bancherul austriac este una cat se poate de adevarata. Un occidental, provenit dintr-o democratie autentica, nu dintr-una „parata“ sau „postulata si fluturata“, nu poate si nici nu vrea sa inghita minciunile sau galustele servite de guvernanti. El vrea sa fie informat, sa i se ceara parerea si sa isi afirme opinia. Ca o face prin proteste repetate, pasnice, ca o face intr-un mod violent, prin cionirea cu fortele de ordine de pe strada, isi spune parerea. In schimb, un estic, si mai exact, romanul (generic vorbind) ajunge sa perceapa o situatie care l-ar irita foarte tare pe un occidental, ca fiind una normala, fireasca. I se pare firesc sa i se taie din salariu sau din pensie si sa nu aiba reactie. I se pare firesc sa fie agresat pe strada, in plina zi, iar fortele de ordine sa stea de-o parte, fara sa se implice. I se pare normal sa nu aiba parte de tratament adecvat in spital fiindca nu exista medicamente sau, mai rau, nu exista personal specializat. I se pare normal sa mearga la biserica – singura in care mai crede – si sa fie calcat in picioare. I se pare foarte normal sa dea buzna ca se da „mocca“ cate ceva, fie ca este mancare, fie ca este o tigaie. Si asta, pe ritmuri de „Lie-lie, ciocarlie!“. Deci, in ansamblu, tot ceea ce un occidental nu ar inghiti – pentru ca provine dintr-o societate civilizata – el, esticul-roman, este ca stiuca: inghite tot. Nu mai reactioneaza, are simturile incremenite si fraze lansate de imbuibatii de la guvernare – gen „sa mai strangem cureaua“ (oare, in jurul gatului?) – le asculta si se supune lor. Parca ar fi in transa. Probabil, respecta zicala: capul plecat, sabia nu-l taie! Va ajunge pana la urma atat de plecat si indoit de spate sa fie, incat nu va putea sa priveasca in sus, inspre ceva ce sa tinda. Nu va mai avea niciun orizont, niciun scop. Iar cei putini, si alesi – caci asa se considera cei de acolo de sus, isi vor vedea de ale lor. Si nici macar nu vor mai privi in jos, spre cei cu capul plecat. Ce sa-i faci? Nu pot fi toti „alesi“! INSA POTI FI NORMAL, cu un compartament normal, civilizat, cu o atitudine verticala, cu o opinie ce trebuie afirmata, cu un scop, macar, in aceasta viata. POINT


POINT

business

i m o b i l i a r 11

Bilant Prima Casa la trei ani: romanii au luat credite de aproape 2 miliarde de euro Chiar daca nu se aventureaza la a-l considera salvator pentru piata, consultantii imobiliari recunosc importanta programului guvernamental.

Preturile scad, valoarea ramane. Afla care sunt cele mai bine cotate zone pentru terenuri si case Criza imobiliara a decimat preturile chiar si in cele mai apreciate zone ale Bucurestiului, fie ca este vorba despre centru sau zona de la periferie. Totusi, preturile au scazut direct proportional cu valoarea zonei. Asa se face ca in acest moment este valabil acelasi top al celor mai dorite zone pentru a construi sau cumpara o locuinta. Nordul conduce in continuare, desi la preturi incomparabil mai mici fata de anii trecuti. Exista insa si locuri carora criza le-a priit, in ciuda ieftinirilor. Afla unde. · In Pipera se cumpara cu scop investitional · Domnesti si Bragadiru, doua zone care s-au dezvoltat puternic Dintre localitatile din jurul Bucurestiului, Pipera, Tunari si Otopeni sunt cele mai bine cotate zone pentru vile, chiar si pe timp de criza, in functie de pretul cerut. Inca este greu sa faci un pret mediu in orice dintre zonele de la periferia Bucurestiului, pentru ca unele proprietati sunt scoase la vanzare cu preturi infime, iar altele cu preturi exagerate. Totusi, la un calcul al pretului mediu cerut pe metru patrat util facut intr-un studiu Impact, reiese ca: · Vilele din Pipera au un pret mediu de 1.634 euro/mp · In Tunari, pretul mediu scade pana la 1.041 euro/mp · Otopeni - 1034 euro/mp · Popesti Leordeni - 966 euro/mp · Voluntari - 937 euro/mp „Nivelul de pret a fost cel care a influentat in sens pozitiv tranzactiile din zona. Pornind de la faptul ca preturile au scazut destul de mult, 40%, poate chiar 50%, la terenuri discutam de scaderi de 50-70% chiar. si atunci zona a devenit interesanta pentru cumparatori“, a declarat Raluca Dima, reprezentant Neocasa.

In Pipera se cumpara cu scop investitional La asemenea preturi, au devenit interesati nu numai clientii care acum cativa ani puteau doar sa viseze la o casa in nord, dar si cei care au simtit potentialul unui profit din aceasta situatie. Cu alte cuvinte, in zona de nord se fac acum investitii mari si mici. Clientii cumpara acum terenuri, cumpara case, dar mai ales, cumpara apartamente, in special in Pipera. „Se cumpara apartamente, case, cu scopul investitional de genul proprietate inchiriata unui chirias bun. Vorbim de oameni care plaseaza sume de 4.000-5.000-6.000 euro. Randamentul asteptat de investitor este undeva intre 8 si 9 procente. Specula insa este exclusa. Nu mai e cazul de cumparat pentru a revinde“, adauga Raluca Dima. Totusi, acesti clienti sunt selectivi. Ei cunosc foarte bine zona, cu avantajele si minusurile ei, si aleg sa investeasca doar acolo unde simt ca poate sa existe plus-valoare pe termen mediu si lung. „Oamenii cu bani si-au permis si si-au dorit in continuare sa cumpere in zona respectiva, dar pe anumite regiuni din Pipera unde exista deja infra-

structura si unde se poate numi cat de cat finalizata. Traficul de acolo s-a decongestionat dupa ce sa dat in folosinta Pasajul Baneasa, iar odata cu punerea in valoare a zonei Barbu Vacarescu prin terminarea pasajului care se construieste acum, cu siguranta va fi si mai bine.“, este de parere Dragos Dragoteanu, reprezentant Euroest.

Domnesti si Bragadiru, doua zone care s-au dezvoltat puternic De cealalta parte, cele mai accesibile preturi pentru case sunt in: · Jilava (637 euro/mp) · Magurele (701 euro/mp) · Chiajna (726 euro/mp) · Domnesti (743 euro/mp) · Pantelimon (763 euro/mp) Cea mai larga paleta de oferte se gaseste in vestul Capitalei. De exemplul, in comuna Domnesti se gasesc terenuri intre 5 euro/mp si 85 euro/mp, toate fiind mai mult decat vandabile, dupa cum arata agentii imobiliari. In anul 2008 aceleasi terenuri erau cuprinse intre 20 euro/mp si 250 euro/mp, cu mai putine utilitati decat astazi si cu o infrastructura net inferioara. „Atat in Domnesti, cat si in Bragadiru, primariile au avut un aport major in dezvoltarea noilor zone rezidentiale. Astfel, au inceput cu trecerea terenurilor din extravilan in intravilan, au adus utilitatile in toate zonele destinate constructiilor rezidentiale si au amenajat strazile. De asemenea, primariile s-au implicat in eliberarea autorizatiilor de constructie, acestea avand un termen mult mai scurt decat in Bucuresti, iar preturile fiind cu mult mai ieftine“ a declarat Bogdan Dobritoiu, manager General Service 2000. In aceleasi zone, din cauza ca preturile au scazut atat de mult, proprietarii nu mai vand la preturi de dumping. Chiar daca nu se fac tranzactii la nivelurile impuse, ei prefera sa astepte decat sa vanda in pierdere. Singurii care mai negociaza sunt cei presati sa faca rost de bani. „Proprietarii de loturi valoroase nu mai sunt dispusi sa negocieze. De vreo sase luni, trendul este de intarire a pretului. A crescut cererea si a scazut oferta. Dupa 2009 si prima jumatate a lui 2010, cei care au avut probleme financiare au cam iesit din piata si au disparut ofertele de tip dumping“, arata Robert Dobrescu, manager Nobila Casa Europeana. Dintre localitatile indepartate de Bucuresti, se evidentiaza cateva pentru care departarea de Capitala nu inseamna un dezavantaj la tranzactie. Astfel: · In Snagov, pretul mediu la vilele construite este de 976 euro/ mp · In Ciolpani, acesta scade vertiginos, pana la 769 euro/mp · Iar in Fundeni ajunge chiar la 720 euro/mp

Mihaela Fintescu Imopedia.ro

In ultimii trei ani, programul Prima Casa a reprezentat o portita de scapare pentru piata imobiliara autohtona, o parte importanta din vanzarile pe segmentul rezidential avand loc cu ajutorul unui credit garantat de catre stat. Cum arata, in momentul de fata, bilantul tranzactiilor pe acest segment? Potrivit datelor furnizate www.imobiliare.ro de catre Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii (FNGCIMM), pana la data de 14 decembrie a anului trecut, aproximativ 49.500 de romani au contractat credite prin intermediul programului Prima Casa, acestea avand o valoare cumulata de 1,975 miliarde de euro. O prima tendinta care s-a remarcat pe parcursul ultimilor ani a fost cea de diminuare a valorii medii a garantiilor acordate, in concordanta cu scaderea preturilor pe rezidential. Pe de alta parte, ponderea detinuta de achizitia de case in Capitala s-a diminuat comparativ cu momentul demararii programului.

Valoarea medie a unei garantii, cu peste 3.000 de euro mai mica Pe parcursul anului trecut, romanii au accesat 18.320 de imprumuturi (co)garantate de catre stat, cu o valoare cumulata de 701,56 de milioane de euro. Potrivit statisticilor FNGCIMM, intre 30% si 32% dintre imprumuturi au avut ca scop achizitia de locuinte in Capitala. Valoarea medie a unei garantii in perioada mentionata s-a ridicat la aproximativ 38.294 de euro. Cel mai prolific an pentru derularea programului Prima Casa a fost insa 2010. Din ianuarie pana in decembrie, statul a aprobat 20.980 de imprumu-

turi, acestea ridicandu-se la un total de 850 de milioane de euro. De data aceasta, mai putin de 30% dintre credite au vizat cumpararea de locuinte in Bucuresti. Pe parcursul lui 2010, valoarea medie a unui imprumut a fost de 40.514 de euro. O evolutie demna de luat in seama a avut loc si in 2009, dat fiind faptul ca programul a fost functional doar sase luni de zile (din care in primele doua luni lucrurile s-au miscat mai greu). In acest rastimp, au fost aprobate 10.100 de imprumuturi, in valoare totala de 424 milioane de euro. La vremea respectiva, aproximativ 35-36% dintre beneficiari au optat pentru cumpararea unei locuinte in Capitala. In primul an de functionare a programului guvernamental, valoarea medie a unui credit garantat de catre stat a fost de 41.980 de euro.

Un impuls psihologic dat pietei Cum este perceput programul Prima Casa de catre consultantii imobiliari? Valentin Ilie, CEO al Coldwell Banker Affiliates of Romania, apreciaza ca, pe parcursul lui 2011, aproximativ 25% dintre tranzactiile intermediate de compania pe care o reprezinta au avut loc cu ajutorul unui astfel de credit. Chiar daca ponderea nu a fost una majoritara, Ilie este de parere ca aceasta initiativa a Guvernului a avut in ultimii doi ani si jumatate o importanta mai degraba psihologica, reprezentand una dintre premisele necesare pentru ca romanii sa se gandeasca la achizitia unei locuinte, chiar pe timp de criza. Astfel, programul a scos oamenii in piata, i-a adus in agentii, i-a facut sa mearga la vizionari. In plus, programul a avut si avantajul de a antrena si alt gen de tranzactii, cum ar fi cele de upgrade de locuinta, prin faptul ca, de multe ori, cei care au vandut prin Prima Casa s-au indreptat ulterior catre un alt produs imobiliar.

Adriana Lefter Imobiliare.ro

Topul celor mai mari reduceri de pret in 2011 Desi, in medie, proprietatile rezidentiale sau devalorizat mai putin in 2011 decat in anii anteriori (-4,1% in 2011 fata de -16% in 2010, respectiv -21% in 2009), in ultimele 12 luni, intalnim punctual reduceri de pret spectaculoase, de ordinul sutelor de mii de euro. www.imobiliare.ro, principalul portal imobiliar national, prezinta un top al celor mai spectaculoase reduceri de pret ale imobilelor de lux scoase la vanzare in Bucuresti si principalele orase din tara in 2011. Primul loc in topul imobilelor care au cunoscut cele mai spectaculoase reduceri de pret in 2011 este ocupat de o vila situata pe Bulevardul Mamaia din Constanta. Imobilul construit in 2007, cu un regim de inaltime P+3E, are o suprafata utila de 699 metri patrati si este compus din 14 camere, 12 bai si 4 balcoane, 3 terase si 2 bucatarii. Vila este complet mobilata si utilata, are vedere la Marea Neagra si este amplasata pe un teren de 557 mp. Daca, initial, pretul solicitat pentru acest imobil era de 2,99 milioane de euro, pretul de vanzare afisat in prezent este de 1,8 milioane de euro, adica o scadere de 40% sau 1,2 milioane de euro. Locul doi in top este ocupat de o vila din zona Dorobanti din Capitala. Imobilul a fost construit in 2000, are o suprafata utila de 360 metri patrati si este compus din 6 camere, 4 bai si 3 balcoane. Are, de asemenea, un garaj cu doua locuri de parcare. Pretul solicitat initial pentru aceasta proprietate era de 1,2 milioane de euro pentru a scadea, la finalul lunii noiembrie, cu aproape 40%, adica 450.000 euro, pana la 750.000 euro. Pe locul trei se afla un apartament de lux din zona Nordului, Bucuresti, situat la etajul al doilea dintr-un bloc nou (an constructie 2007)

cu cinci etaje. Apartamentul are o suprafata utila de 174 metri patrati, 4 camere, 3 bai si 2 balcoane. Este echipat cu sistem de alarma, detector de fum, complet mobilat si finisat. Reducerea de pret, in cazul de fata, este de 300.000 de euro, de la 600.000 euro, la 300.000 de euro, actualizarea de pret fiind efectuata la finalul lunii noiembrie. 290.000 de euro reprezinta scaderea de pret in cazul imobilului care ocupa pozitia a patra in acest clasament. Este vorba despre o vila, din centrul Bucurestiului, construita la finalul secolului XIX, compusa din 10 camere, 4 bai, si 3 balcoane. Vila cu o suprafata utila de 432 metri patrati este amplasata pe un teren de 634 metri patrati. Pretul solicitat in momentul introducerii pe piata a fost de 890.000 euro, pentru ca pana la final de an, acesta sa coboare la 600.000 de euro. Topul imobilelor care au cunoscut cele mai mari reduceri de pret in 2011 este incheiat de o vila din apropierea Pietei Victoriei. Imobilul, cu un regim de inaltime S+P+2E si o suprafata utila de 434 metri patrati, a fost construit in 1938, consolidat in 1997 si complet renovat in 2011. Vila are 10 camere, 5 bai si o terasa, dar si o curte. In acest caz, reducerea de pret este de 250.000 de euro, de la 1,2 milioane de euro la momentul introducerii in piata, la 950.000 euro la final de an. Cititi restul analizei pe www.imobiliare.ro

Despre imobiliare.ro: Lansat in ianuarie 2000, www.imobiliare.ro este primul si cel mai accesat portal imobiliar din Romania. Portalul a depasit de curand pragul de 30.000 de vizitatori unici pe zi si cuprinde cea mai mare baza de oferte din toate categoriile imobiliare la nivel national.


POINT

POINT business

business

12 e x c l u s i v

„Ne-am inscris la un maraton, nu la un sprint!“ considera ANDREEA PAUL (VASS), Consilier de Stat al Primului Ministru

um vedeti sectorul IMM din CRomania, in 2012? Vad in sectorul IMM un sustinator al cresterii economice! Si nu sunt vorbe in vant. Imi bazez raspunsul pe evolutia de pana acum a intreprinderilor mici si mijlocii, pe rezistenta de care au dat dovada in fata adversitatii, pe flexibilitatea si creativitatea lor, dar si pe masurile de sprijin pe care Guvernul le-a luat pentru a favoriza mediul de afaceri si a sustine IMM-urile. Procentul intreprinzatorilor care se asteapta ca mediul economic sa fie mai favorabil afacerilor in anul 2012 se dubleaza. Ma inscriu in categoria celor optimisti, dar ma refer la un optimism de tipul „putem face“, nu de tipul „se va face de la sine“. Inspiratia si ideile inovatoare apar, dar trebuie sa ne gaseasca la lucru! Sectorul IMM-urilor, in anul 2012, va fi cel pe care ne vom sprijini fortele de revigorare economica si de crestere economica sanatoasa, care va oferi locuri de munca. Reprezinta celula vie a economiei. Perioada prin care am trecut cu totii nu a fost una usoara. Ne-am confruntat cu noi dificultati, cu situatii pe care le cunosteam din teorie, dar nu si din practica. Criza a pus la incercare flexibilitatea IMM-urilor si creativitatea acestora. Raspunsurile pe care IMM-urile le-au gasit au fost viabile. Incercarea crizei le-a dovedit taria. Prin urmare, IMM-urile din economia romaneasca in anul 2012 vor fi calite de focul crizei, dar mai puternice, mai creative si mai adaptabile. Am venit in intampinarea IMM-urilor prin crearea unui mediu fiscal pre-

dictibil. Guvernul s-a angajat sa mentina in anul 2012 aceleasi nivele pentru cota unica de impozitare, TVA si CAS. Anul 2012 va gasi un sector al IMM-urilor mai usurat de poverile administrative si fiscale. L-am sprijinit prin simplificarea legii contabilitatii, introducerea declaratiei unice, diminuarea taxelor si a tarifelor, de la 491 la inceputul anului 2009, la 237 in prezent, ca urmare a comasarii sau eliminarii. Am lansat portalul „One Stop Shop“ pentru a imbunatati calitatea si eficienta furnizarii serviciilor publice destinate IMM-urilor, pentru a le permite sa economiseasca timp, bani si resurse. IMM-urile au acces la toate detaliile necesare pentru infiintarea unei firme si la informatii concise si cuprinzatoare pentru obtinerea tipului de finantare adecvat. Am abordat direct problema finantarii start-up-urilor si a initiativelor tinerilor, cele mai confruntate cu reticenta bancilor. IMM-urile vor putea alege dintr-o gama larga de surse de finantare: programe de finantare suplimentare, ajutoare si garantii de stat, programe destinate firmelor tinere. Vad un sector al IMM-urilor, in anul 2012, care va atinge performante si in domeniile la care am ramas pana acum in urma la nivel european, cum ar fi, de pilda, inovarea sau achizitiile publice. Si ma astept la extinderea sectorului IMM, pentru ca am pus puternic accentul in anul 2011 pe promovarea spiritului antreprenorial. Am tintit tinerii, pentru a le pune in valoare elanul si ingeniozitatea, am vizat femeile - pen-

tru a „colora“ economia cu creativitatea lor aparte si plusul de idei noi. Nu in ultimul rand, prevad un sector al IMM-urilor mai bogat in proiecte din fonduri europene. Este momentul ca intreprinderile mici si mijlocii sa profite de sansa care li se ofera, sa faca saltul de la simpla informare privind proiectele din fonduri europene (peste 60% din IMM-uri aflate in aceasta situatie), la accesarea finantarii pentru dezvoltare si realizarea de investitii. Raman optimista. Sunt sigura ca, dintre IMM-urile performante de astazi, se vor ridica firmele de succes ale viitorului.

C

are vor fi cele mai mari dificultati?

Nu as vrea sa le numesc dificultati, ci provocari. De ce? Criza ne-a demonstrat ca si cele mai nefavorabile imprejurari pot fi transformate in oportunitati, atunci cand exista viziune pe termen lung. Provocarile care ne stau in fata ne vor spori competitivitatea. In masurile pe care Guvernul le-a luat pentru a pregati Romania pentru competitia viitorului, am actionat pe principiul ca prosperitatea sustenabila este creata cu precadere de catre IMM-uri, intr-un mediu macroeconomic propice. Totusi, sa nu uitam ca ne-am inscris la un „maraton“, nu la un „sprint“. Lupta se duce pe mai multe fronturi: imbunatatirea accesului la finantare, simplificarea si imbunatatirea cadrului de reglementare, incurajarea spiritului inovator al IMM-urilor si cresterea competitivitatii acestora, cultivarea spiritului antreprenorial.

Mediul de afaceri ridica problema lichiditatii si - in special - a accesului la credite pentru anul 2012. IMM-urile au insa mai multe oportunitati de finantare prin programele lansate in ultimii ani: Programul pentru tinerii debutanti in afaceri, Programul Start si Programul Mihail Kogalniceanu. Peste 1.000 de IMM-uri au beneficiat de sprijin guvernamental in anul 2011, prin aceste trei programe. Succesul inregistrat a determinat continuarea programelor si in anul 2012, cand fondurile alocate vor ajunge la peste 100 mil. lei. IMM-urile vor putea profita de 10 mld. lei oferiti ca garantii de stat prin intermediul Fondului National de Garantare si de Contragarantare pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii, prin care sa le fie sustinuta activitatea de creditare. In plus, pentru detensionarea situatiei economice, Banca Nationala a Romaniei a redus rata dobanzii de politica monetara.

Exista voci in mediul de afaceri care se asteapta la un an 2012 mai dificil, ca urmare a scaderii cererii pentru produse si servicii pe piata interna si a cresterii inflatiei. Totusi, situatia actuala ne indica un nivel al inflatiei mentinut sub control, chiar mai mic decat nivelul asteptat. In plus, Comisia Europeana preconizeaza ca cererea interna va fi unul dintre motoarele cresterii economice romanesti, in anul 2012. Cea mai mare provocare este sa transformam economia romaneasca intr-o economie productiva. Este sansa noastra de a castiga cursa competitivitatii. Demersurile pentru imbunatatirea mediului de afaceri sunt multiple in acest moment: pe langa continuarea reducerii sarcinii fiscale, se lucreaza la diminuarea perioadei de infiintare a unei firme la 3 zile. Pietrele noastre de temelie trebuie sa fie munca, productivitatea si competitivitatea! POINT

Daniel Negut

POPORUL ARE INTOTDEAUNA DREPTATE Intoarcerea la popor (clamata in anii din urma - si cand trebuia, si cand nu trebuia!) pare a se indrepta, cu efect de bumerang, impotriva celor care-si facusera din ea cliseu pentru discursuri sforaitoare si munitie pentru ciuruiri improvizate. Dar nici ceilalti nu sunt mai breji, pilotand orbeste, la raliuri politice absurde, masini tunate, dar fara carburanti. Cartoforii mahmuri ai Vlad Hogea falselor alternative sprituiesc nemultumirea populara fata de cei dintai, pentru a-si pregati mai abitir (re)capitonarea fotoliilor guvernamentale de sub propriile sezuturi. Insa Istoria joaca, de uneori, feste, iar multi pesti din borcanul acesta comun, care s-au ingrasat peste masura in doua decenii de furaciuni, pot sfarsi pe gratarul fumegand al unui vot negativ anti-tot. Vine scadenta, iar cei care (desi nu traiesc bine!) n-au iesit in strada ar putea baga in urne, cu ultimele puteri, ultimul simbol al nemultumirii lor fata de batjocura generala din 1989 incoace: UN VOT. Democratia a fost demagogizata caragialesc de catre clica politica damboviteana, care a jecmanit tara in ultimii 22 de ani. Acum, un tur-retur al acestui joc periculos este riscul final pentru cei care cred ca isi pot permite orice. Aroganta costa. Si, mai cu seama in vremuri tulburate de crize mondiale, continentale sau globale, oamenilor simpli (care duc pe umerii lor de Atlas intreaga umanitate) le vine mintea la cap. Nimic nu va mai fi ca inainte in politica (si, implicit, in societatea) romaneasca. Iar cei care au umilit si infometat Poporul, in aceste decenii de ciocoism neo-fanariot, ar face bine sa constate, in preajma unei revolutii a votului (care pare inevitabila), ca POPORUL ARE INTOTDEAUNA DREPTATE. POINT

business

POINT

15 ianuarie - 15 februarie 2012

Tiparit in 5.000 de exemplare gratuite

ISSN: 1843-293X

Theodor Sperantia nr. 14 Sector 3, Bucuresti Tel.: 320.70.70 www.business-point.ro The publication has been audited from 1.01.2006 since 3.09.2010

Grupul de Presa

Columnists Dr. Dan Matei Agathon

Founded by Ioan Sorin Rosu rosu@b-a.ro

General Manager Dr. Vlad Hogea hogea@mediabloc.eu Tel.: 0742.303.623

Analyst Prof. univ. dr. Mircea Cosea cosea@b-a.ro

agathon@b-a.ro

Olimpian Ungherea ungherea@b-a.ro

Dr. Florin Munteanu munteanu@b-a.ro

Senior Editors Marius C. Romascanu

Cezar Ioan cezar@b-a.ro

Editors Horatiu Serb serb@mediabloc.eu

Alin Tomus Sorina Bruj

romascanu@mediabloc.eu

Daniel Negut negut@b-a.ro

Raul Dancuta

Andra - Daria Szasz

Advertising Department Tel.: 0722.400.055

Cristian Mladin

Printing House United Print

Editorial Secretary Raluca Iosifidis

021/345.52.12 office@unitedprint.ro

raluca@b-a.ro

Distribution Spin Media

Care edition Claudia Daniliuc claudia@b-a.ro

DTP www.OPD.ro

www.spinmedia.ro, office@spinmedia.ro

Dank Media Tel.: 0744.559.348, office@dankmedia.ro

Green Tree Advertising Tel.: 0733.683.460, alintomus@gmail.com


Business Point