Nc'era na fiata ultima corretta 2°Ed

Page 42

42

LE MACÁRE, LE MASCÍE E LU MALÓCCHIU. Tantu tiempu rrètu sthreche le chiamàne, e li papi a menzu la chiàzza vive le brusciàne. Poi, menu male, ai papi lu potere nd’ànnu llevatu, e le macare cu le mascìe quete quete ànnu campatu. A li tiempi quandu ièu era vagnone, tutti le macare se le tenìane bone, percè, ci quarchencùnu se mmalazzava1 e lu tuttore la mmalatia nu nduvinava, nu se cuntava cchiùi te na malatìa, ma ghèra na fattura, ghèra la mascìa. E precàne alla chesa lu Signore, ci nu sperava cchiùi a lu tuttore. Ma ci la crazia nu nci rrivava, na macara3 scìa e se cercava. Cusì rrivava la macara e a lu lettu se vvicinava, le mane a m’piettu ne mintìa, e parole mbrujuse4 ne ticìa; poi cu acqua sale e oju la ungìa, comu sìa ca na nsalata sta’ se facìa; quandu ìa spicciatu te tire e fare tuttu, erane tutti cuntenti, ca nd’ìa scanzatu u luttu.

Sta’ spettane la macàra Foto tratta da (Immagini del Tarantismo di L.Chiriatti e M.Nocera, Ed Capone) 1) ci quarchencùnu se mmalzzava: se qualcuno si ammalava; 2) Mascìa, fattura: credenze di carattere superstiziose; 3) La macara: la donna quasi sempre molto anziana che faceva credere di possedere particolari poteri di guarigione; 4) parole mbrujuse: parole incomprensibili, pare che le recitassero in quel modo per far aumentare il mistero dell’operazione.


Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.