Raport de cercetare filme pentru liceeni

Filme pentru Liceeni _____________________________ Raport de cercetare Asociația Culturală Macondo

Proiectul „Filme pentru liceeni” este co-finanțat printr-un grant din partea Elveției prin intermediul Contribuției Elvețiene pentru Uniunea Europeană extinsă.

Această publicație nu reflectă neapărat poziția oficială a guvernului Elvețian. Responsabilitatea pentru conținutul acesteia este asumată în întregime de Asociația Culturală Macondo.

www.filmepentruliceeni.ro

Educația cinematografică și educația prin film Raport de cercetare al Asociației Culturale Macondo

Cuprins

Preambul .................................................................................................................... 2 Educația cinematografică și educația prin film ............................................................ 2 Contextul sectorului cultural cinematografic în România din punctul de vedere al publicului..................................................................................................................... 4 Metodologia cercetării................................................................................................. 6 Eșantionare ............................................................................................................. 8 Prelucrarea datelor ................................................................................................. 8 Analiză ...................................................................................................................... 10 A. Keep Rollin'....................................................................................................... 10 B. Keeper .............................................................................................................. 13 C. Mustang............................................................................................................ 15 D. La Vie en Grand ............................................................................................... 20 E. The Boy and the Beast ..................................................................................... 26 F. Louder than Bombs.......................................................................................... 30 Perspectiva cadrelor didactice implicate în proiect ................................................... 36 Concluzii ................................................................................................................... 38 Bibliografie ................................................................................................................ 41 Anexe ....................................................................................................................... 43

www.filmepentruliceeni.ro

1

Preambul Proiectul „Filme pentru liceeni” și-a propus să demonstreze cum filmul poate fi utilizat în implicarea tinerilor în activități prin care își pot dezvolta abilitățile critice și creative pe teme sociale și culturale. Principala temă abordată de activitățile proiectului este educația socială prin film, o materie care nu se află în curriculum-ul actual educațional, dar care este atât de necesară într-o lume dominată de comunicarea audio vizuală. Principalul scop al proiectului este dezvoltarea unei metodologii educaționale prin film, în acest fel contribuind la inovarea metodelor de învățare pentru liceeni cu vârste cuprinse între 14-18 ani, din România. Acest țel este îndeplinit prin facilitarea predării, discutării și dezbaterii de teme sociale relevante pentru societatea autohtonă, cu ajutorul filmelor. În perioada septembrie 2015 – iunie 2016 liceenii și profesorii înscriși în program au participat la șase vizionări de film urmate de dezbateri cu invitați din lumea filmului, au parcurs la clasă cele șase lecții sociale și cele opt lecții de cinema completate de trei lecții video (mini-lecții de cinema) realizate de către experții elvețieni de la Asociația Lanterna Magică, a cărei echipe de profesioniști are o experiență de peste 20 de ani în acest domeniu Calendarul complet al evenimentelor realizate în cadrul proiectului poate fi vizualizat aici.

Pe lângă proiecțiile de film urmate de dezbateri, în perioada octombrie 2015 – mai 2016 au fost organizate în cadrul proiectului șase workshop-uri de educație cinematografică și educație socială prin film destinate cadrelor didactice din învățământul liceal. Workshop-urile au avut loc în București dar au fost deschise participării tuturor profesorilor din orașele incluse în proiect : București, Timișoara, Toplița, Caracal, Corabia, Râșnov, Târgoviște, Moreni, Moinești, Slatina, Slobozia, Giurgiu, Râmnicu Vâlcea.

Acest raport de cercetare prezintă rezultatele principale ale proiectului și analizează nevoile de învățare ale elevilor în ceea ce privește arta cinematografică.

Educația cinematografică și educația prin film Există un interes din ce în ce mai mare pentru introducerea educației prin film în școlile Uniunii Europene în ultimii ani. Însă atunci când definim educația cinematografică și educația prin film apar două deosebiri fundamentale. Educația cinematografică vizează în principal transmiterea cunoștințelor și practicilor de utilizare a informației vizuale, cinematografice.

Aceasta include informații despre istoria celei de-a șaptea arte, informații tehnice și informații interpretative despre aceste tehnici. Filmul este principalul subiect abordat. În educația prin film însă, este vizată instrumentalizarea filmului ca instrument de dezvoltare a unor abilități non-cognitive, a gândirii critice și a competențelor inter-disciplinare.

Michael Clarembeaux (2010) este unul dintre autorii care abordează educația prin film în contextul unui interes din ce în ce mai crescut al instituțiilor europene de a educa publicul

www.filmepentruliceeni.ro

2

tânăr în toate aspectele educației cinematografice, dar și a educației prin film. În viziunea sa, educația prin film și educația cinematografică constau în trei activiăți independente, dar interrelaționate: vizionarea filmelor, analizarea filmelor și producerea lor. Vizionarea filmelor este prima pre-rechizită, atât pentru educația cinematografică, cât și pentru educația prin film.

Clarembeaux susține că cea mai bună abordare pentru analiza filmelor este analiza creativă, un concept dezvoltat de Alain Bergala (2006) în eseul său, L'hypothèse cinéma: petit traité de transmission du cinéma à l'école et ailleurs. Conform teoriei sale, Bergala menționează că prin analiza creativă a filmului, elevii ar putea să identifice abordarea stilistică a filmelor și a strategiilor cinematografice (care țin exclusiv de educația cinemtografică) și în acelaști timp să contextualizeze filmele și să le înțeleagă din perspective sociale, istorice și politice.

(Bergala 2006).

Astfel, prin analiză creativă, Bergala susține că se depășește critica de film teoretic și că vizionarea filmelor ar putea să se extindă într-un mod interdisciplinar, ajutându-i pe elevi să își imagineze alternative la scenariul vizionat, filtrate prin propriile lor experiențe. Prin analiza creativă elevii ar putea să devină mai bine familiarizați cu procesul de producție și să se apropie de actul creator implicit în realizarea uni film. Bergala consideră așadar că există o relație între școală, film și societate și că această cultură cinematografică poate ajuta în decodarea unor referințe întâlnite în viața de zi cu zi, de la relațiile familiale până la viața socială extinsă, în anturajul și politicile ce îi înconjoară (Bergala 2006).

Un alt argument în sprijinul educației prin film care să integreze și elemente ale educației cinematografice provine de la un studiu realizat de Xavier Lardoux (2014), un susținător acerb al educației prin film la nivel european, susținând că educația prin film a elevilor cu vârstele cuprinse între 3 și 18 ani, nu numai că asigură un bagaj de cunoștințe și abilități critice pentru interacțiunea cu conținutul media din jurul lor, dar asigură și dezvoltarea viitoare a industriei de film europene. Educația prin film ar putea crea astfel consumatori responsabili de artă, capabili să aprecieze actul auctorial și patrimoniul cultural cinematografic. În același timp studiul său recunoaște utilizarea filmului ca un catalizator pentru dialog, dezbateri și reflecții privind problematici sociale, cu un rol important în modelarea opiniei publice(Lardoux 2014).

Cercetări recente precum cea realizată de Merkt și Sochatzy (2015) oferă dovezi care sprijină eficiența educației media în înțelegerea tehnicilor de propagandă. În studiul lor, Merkt și Sochatzy au implementat un model de predare prin film într-un liceu, unde elevi de clasa a noua au învățat noțiuni de bază de limbaj cinematografic. Acestea constau în unghiuri de cameră, distanța camerei față de subiect, sunet și descrierea efectelor lor. Fiecare noțiune cinematografică era acompaniată de un anumit indiciu vizual sau audio. Elevilor le-a fost de asemenea acordat un text critic care să discute imaginile vizionate prin prisma modului în

www.filmepentruliceeni.ro

3

care acestea readua sau modelează realitatea. Studiul a fost replicat și în alte contexte, prin diferite discipline și grupuri de vârstă, arătând cât de importantă este educația prin film care incorporează educația cinematografică pentru înțelegerea corespunzătoare ale semnalelor media din jurul nostru.

Institutul Britanic de Film (BFI), unul dintre susținătorii cu tradiție pentru educația prin film în Europa a realizat de asemenea un studiu privind inițiativele de educație prin film din regiune.

Conform BFI, alfabetizarea cinematografică reprezintă un drept asociat celui la educație, cu un important efect economic. Alfabetizarea vizuală ar trebui să fie accesibilă tuturor și are potențialul de a crește numărul cinefililor europeni, sprijinind în același timp și industria cinematografică. BFI a publicat rezultatele și recomandările sale în 2013, iar unul dintre rezultatele sale a fost lansarea în 2014 a Programului de dezvoltare a audiențelor sub umbrela Creative Europe. Încă din 2011, Comisia europeană pentru cultură și educație a recunoscut printr-un raport oficial privind cinematografia europeană în era digitală că educația prin film ajută la dezvoltarea abilităților analitice și că permite ca învățarea despre patrimoniul material și imaterial să fie integrată în complexitatea redată de imagini și sunete. Se subliniază mai departe în raport că educația prin film, incluzând cultura și limbajul cinematografic permite cetățenilor să aibă o înțelegere critică a diferitelor forme media, ajutând astfel la creșterea și alimentarea resurselor și oportunităților oferite de alfabetizarea digitală. Astfel, se dorește ca educația prin film să permită mai ales tinerilor, să fie mai bine educați, să aprecieze arta cinematografică și să reflecteze asupra valorilor transmise prin filmele vizionate. Poate cel mai important articol, nr.92 din raport este acela care cere statelor membre să includă educația prin film în curriculele naționale școlare, precum și sprijinirea de festivaluri și evenimente dedicate tinerilor pentru a dezvolta gustul și educația lor pentru filme europene.

(Sursă:http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?type=REPORT&reference=A7-2011 0366&language=EN) Contextul sectorului cultural cinematografic în România din punctul de vedere al publicului La nivelul Uniunii Europene se recunoaște încă din 2011 faptul că educația prin film ajută la dezvoltarea abilităților analitice și că permite ca învățarea despre patrimoniul material și imaterial să fie integrată în complexitatea redată de imagini și sunete. Comisia europeană pentru cultură și educație a emis un raport oficial în 2014, republicat în cadrul rezoluției Parlamentului European din data de 28 aprilie 2015 privind cinematografia europeană în era digitală în care este solicitat statelor membre un efort susținut în „îmbunătățirea alfabetizării media, mai ales în ceea ce privește alfabetizarea cinematografică, atât în curriculum-ul

www.filmepentruliceeni.ro

4

școlar cât și în instituții de educație culturală și să dezvolte inițiative la nivel național, regional sau local pentru a dezvolta aceste inițiative la toate nivelele de educație formală, informală, non-formală sau de educație pe tot parcursul vieții.(art. 34)” În același raport este menționată susținerea „oricăror măsuri care promovează funcțiunea (educațională) a cinematografelor” în scop educațional (Art.35).

România nu beneficiază încă de nici un curs de educație cinematografică sau prin film în programa școlară. Deși există câteva astfel de programe derulate de asociații și ONG-uri de aproape zece ani, acestea nu sunt disponibile pe tot teritoriul țării și adeseori depind de finanțări punctuale, ceea ce le împiedică în cele mai multe din cazuri să realizeze proiecte pe termen lung cu un impact mai mare. În această situație, conform statisticilor Eurostat, România are cea mai scăzută participare la spectacolele de cinema în funcție de gradul de educație. Astfel spus, chiar și tinerii care promovează examenul de bacalaureat se duc la film de mai puține ori decât orice alt cetățean european cu același nivel educațional.

Dintre aceștia, majoritatea vizionează filme americane și uneori europene, cu filmele românești având cel mai puțin numeros public. Deși nu putem susține o corelare directă între nivelul de educație cinematografică a publicului și rata scăzută de participare la spectacole de film, putem argumenta că numărul redus de cinematografe de artă care proiectează filme de artă, românești și străine nu reușesc să acopere nevoile de expunere ale audiențelor la alte tipuri de produse cinematografice decât cele promovate la scară largă de o gamă restrânsă de distribuitori de filme. Astfel, nici oferta educațională și nici cea culturală nu permit dezvoltarea unui public care să aprecieze noile producții culturale românești și europene. Credem în rolul instituțiilor școlare de a deschide orizonturile elevilor către un domeniu artistic contemporan lor la care altfel nu ar avea acces în condițiile date.

Mesajele audio-vizuale ne înconjoară la fiecare pas, cu fiecare ecran pe care îl accesăm pentru divertisment, informație sau comunicare de orice fel. Limbajul imaginii în mișcare este limbajul cu care operăm zi de zi și cu toate acestea foarte puține din subtilitățile sale sunt înțelese de publicul larg. Prin această scrisoare deschisă, Asociația Culturală Macondo susține importanța educației cinematografice și prin film, alături de alte forme de educație vizuală pentru crearea unei audiențe alfabetizate vizual, capabilă să analizeze critic produsele media și culturale pe care le vizionează. În același timp, Asociația Culturală Macondo susține că filmul este un instrument excelent pentru educația culturală a tinerilor, consumatori avizi de produse media. Prin intermediul personajelor de film, prin intermediul discuțiilor asupra diferitelor abordări cinematografice sau prin dezbaterea diferitelor scenarii posibile, elevii de liceu pot aborda orice alt subiect într-un mod facilitat de film, un punct de pornire deja atractiv pentru aceștia. În același timp, educația prin film expune publicul tânăr la alte tipuri de abordări cinematografice și culturale,

www.filmepentruliceeni.ro

5

deschizând orizonturi spre alte lumi, nu numai către nișa îngustă de mesaje multimedia la care aceștia sunt expuși în mod obișnuit.

Consecințele educației cinematografice pe de-o parte și educației prin film pe de altă parte, sunt resimțite așadar în viața socio-culturală a viitorilor adulți, a viitorilor cinefili. Dat fiind consumul actual relativ scăzut de filme de artă în România, mai ales de filme aparținând patrimoniului cultural românesc și recunoscute deja de un public fidel la nivel internațional, Asociația Culturală Macondo consideră că este cu atât mai imperativă introducerea educației cinematografice în sistemul educațional autohton.

Metodologia cercetării Sursele principale de informare pentru acest studiu s-au constituit din formularele de feedback completate de elevii de liceu imediat după vizionarea filmelor și discuțiile de la final care au avut loc după acestea. Astfel, pentru fiecare film, Asociația Culturală Macondo a introdus în baza de date un număr de chestionare completate pentru analiza statistică a răspunsurilor și pentru urmărirea posibilelor corelări. În același timp, o altă sursă importantă de informare privind impactul proiectului și evaluarea nevoilor de învățare a elevilor au constituit-o cadrele didactice participante la proiect. Pentru fiecare film a fost realizat un workshop de formare pentru profesorii participanți. Fiecare sesiune de workshop a presupus de asemenea completarea unui formular de feedback cu întrebări centrate pe utilitatea si eficiența metodelor prezentate pentru predarea lecțiilor la sala de clasă. Prin evaluarea acestor chestionare s-a urmărit îmbunătățirea Ghidului Educativ final, dar și modul în care profesorii percep nevoile de învățare ale elevilor.

Aceste surse primare documentare de informare au fost complementate cu observația directă a coordonatorilor de proiecții cu care s-au derulat interviuri și s-au analizat fișele de observații privind calitatea proiecțiilor, dar și reacțiile elevilor din timpul vizionării filmelor și discuțiilor care au avut loc după vizionarea filmelor.

Pentru verificarea informațiilor din bazele de date și din sursele documentare, au fost realizate de asemenea două focus-grupuri cu elevi de diferite vârste, care au participat la proiect. Grupele au fost formate din opt, respectiv 5 participanți, din diferite profile de instituții școlare, atât teoretice cât și tehnice. Întrebarea principală a proiectului de cercetare este: „Care sunt nevoile elevilor de învățare în ceea ce privește educația cinematografică și prin film?”

Prin intermediul analizei interpretative, am realizat analiza preliminară a proiectului „Filme pentru Liceeni”. Scopul principal al cercetării urmărind această întrebare este evaluarea măsurilor necesare pentru adoptarea pe scară largă a educației cinematografice și prin film

www.filmepentruliceeni.ro

6

în liceele din România. Acest raport de cercetare complementează astfel acțiunea Asociației Culturale Macondo de a încuraja formalizarea educației cinematografice la nivel național.

Obiectivele secundare ale cercetării constau în: 

Evaluarea cunoștințelor de film și de lecții sociale în vederea evaluării nevoilor de învățare ale elevilor în ceea ce privește cinematografia.



Evaluarea spiritului critic și de analiză al elevilor în vederea evaluării nevoilor de învățare pentru încurajarea gândirii critice în rândul elevilor



Compararea lor cu evaluarea finală prin focus-grup pentru evaluarea impactului pe termen scurt al proiectului Filme pentru Liceeni



Evaluarea colaborării cu cadre didactice



Identificarea de măsuri globale necesare pentru avansarea proiectelor socio-culturale în domeniul educației cinematografice în România

Termeni operaționali ai cercetării au fost definiți în secțiunea anterioară și constau în: cunoștințe cinematografice, puterea de argumentare (spirit critic), educația cinematografică, educația prin film.

Formularele de feedback realizate pentru elevii de liceu au fost realizate în vederea evaluării obiectivelor de învățare pentru lecțiile de cinema și lecțiile sociale, create pentru fiecare film vizionat. Acestea sunt menționate la începutul fiecărei lecții în Ghidul Educativ și sunt reluate la fiecare secțiune de evaluare, în prezentul raport, în funcție de chestionarul dedicat lecției respective.

Astfel, pentru cele șase filme din proiect au fost create șase modele de chestionare cu următoarele tipuri de întrebări: 

întrebări deschise pentru evaluarea opiniei libere a elevului



întrebări cu itemi multipli sau cu un singur item corect – pentru verificarea cunoștințelor specifice dobândite de elev



întrebări închise – pentru verificarea cunoștințelor specifice dobândite de elev sau pentru



întrebări cu răspunsuri scalare – pentru punctarea preferințelor elevului pentru filmul vizionat și pentru evaluarea calitativă a proiecției de film

Structura chestionarului de evaluare dedicat elevilor urmează acest model: Prima parte este constituită din întrebări generale care testează nivelul de înțelegere al filmului. Un exemplu de întrebare cere elevului să noteze titlul filmului sau să descrie filmul vizionat în trei cuvinte. Se evaluează astfel dacă elevul a văzut filmul, dacă a fost atent la prezentare, dacă a reținut cele mai simple detalii despre film.

www.filmepentruliceeni.ro

7

Următoarele două părți ale chestionarului evaluează noțiuni predate în Ghidul Educativ pentru lecțiile de cinematografie și pentru lecțiile sociale. Întrebările cu itemi la alegere sau închise (se poate răspunde doar cu „da” sau „nu”) testează noțiuni specifice, pe când cele cu întrebări deschise evaluează atitudinea elevului față de o caracteristică a filmului/ a mesajului social. Ele au fost foarte utile în analiza formularului pentru evaluarea motivațiilor, a modului de exprimare și al modului de raportare al elevilor la filmul vizionat și la noțiunile transmise.

Ultima parte a formularului de feedback este compus din câteva întrebări care evaluează nota acordată filmelor selectate, speaker-ilor de la evenimente și modul în care elevii accesează informații despre proiect și despre film. Pentru a putea identifica cea mai bună măsură de a organiza activitățile de după vizionarea filmului, câteva dintre întrebările finale le cere elevilor să își exprime preferința pentru continuarea discuțiilor cu profesorul de clasă.

Privind mai multe informații despre structura formularelor de feedback pentru elevi, vă rugăm să consultați formularele propriu-zise la Anexa A – Formulare Feedback elevi.

Eșantionare Eșantionarea formularelor de feedback a fost în mod deosebit dificilă pentru că fiecare proiecție a avut loc într-un alt spațiu. Astfel, coordonatorii de proiecție au trebuit să se adapteze fiecărei situații în parte. Înainte de fiecare proiecție de film s-a estimat un număr de spectatori, urmărind confirmările din partea fiecărei instituții participante. Fiecărui eveniment de proiecție i s-au atribuit un număr de chestionare care să acopere cel puțin 10% dintre participanți. Formularele au fost împărțite aleatoriu. În cazurile unor proiecții cu un public numeros de elevi (peste 200 de elevi), unde participă mai multe licee, eșantionarea pentru fiecare liceu nu a fost posibilă, dat fiind volumul crescut de participanți. Deși s-a încercat recuperarea tuturor formularelor de feedback completate, numai o parte dintre acestea au fost predate coordonatorului de proiecție.

Prelucrarea datelor S-au înregistrat 2 055 chestionare: 430 de formulare completate pentru filmul Keep Rollin', 519 de formulare completate pentru filmul Keeper, 496 de chestionare pentru filmul Mustang, 192 de formulare pentru filmul The Boy and The Beast, 259 de formulare pentru filmul La Vie en Grand, 159 de chestionare pentru filmul Louder than Bombs.

Dintre respondenții elevi, 16 elevi de la licee diferite din București au văzut trei filme în cadrul proiectului. O singură elevă respondentă a văzut patru filme din cadrul proiectului. Ceilalți respondenți au văzut două sau câte un film, fiind respondenți unici.

www.filmepentruliceeni.ro

8

Fiecare set de formulare a fost analizat pentru fiecare film individual, cu rezultate care compară obiectivele de învățare cu răspunsurile acordate de elevi. La final, se realizează o interpretare globală a tuturor rezultatelor parțiale obținute din analiza fiecărui set de formulare.

Pentru prezentarea acestor rezultate vom prelua rezultatele principale din fiecare film în parte care descriu anumite teme urmărite pentru evaluarea fiecărui film. De exemplu, pentru primul film s-a urmărit identificarea unei linii de pornire privind cunoștințe cinematografice principale, pe când pentru ultimul film, s-a urmărit evaluarea puterii de argumentare încurajată de șase luni de proiecții de film.

www.filmepentruliceeni.ro

9

Analiză A. Keep Rollin' Elveția, 2013, Dramă/ Comedie, Regizori: Oliver Paulus, Stefan Hillebard, Durată: 95’ Keep Rollin' este povestea lui Valentin, un tânăr cu dizabilități care se confruntă cu condiția sa în urma unui accident grav, care îl lasă paralizat. Internat într-un centrul medical care să îl ajute să descopere noi moduri de a fi, Valentine se confruntă cu limitele sale și cu noua sa condiție. Împreună cu doi noi prieteni, Valentin plănuiește să jefuiască o stație de benzină pentru a demonstra că ei sunt mai mult decât trei tineri cu dizabilități locomotorii. Dar furtul nu este așa ușor cum își închipuie, mai ales atunci când până și cel mai simplu drum până la stația de metrou reprezintă o aventură plină de obstacole.

Filmul a fost ales în proiect pentru oportunitatea de a discuta cu elevii despre tinerii cu dizabilități pe parcursul primei lecții sociale. În același timp, prin modul în care este filmată cu camera mobilă, este un prilej bun de a discuta cu elevii despre noțiunile elementare de diferențiere dintre un film documentar și un film de ficțiune. Pentru a explica mai bine ce înseamnă un documentar, acestui film i se asociază și un scurt-metraj, "O mică lecție de cinema: documentarul" de Jean-Stéphane Bron, unde elevii au putut urmări procesul de realizare al unui documentar.

Temele sociale vizează informarea cu privire la tinerii cu dizabilități, precum și inițierea unui dialog privind problemele și posibilele soluții privind greutățile cu care aceștia se confruntă în lume și în România.

Lecțiile cinematografice asociate acestui film au vizat diferențele privind filmul documentar și filmul de ficțiune.

Obiectivele de învățare pentru temele sociale și dezvoltarea gândirii critice. Lecția cu titlul „Keep Rollin' – Viața tinerilor cu dizabilități”: - realizarea provocărilor fizice și mentale cu care se confruntă tinerii cu dizabilități - înțelegerea violenței fizice și verbale, definirea conceptului de „bully-ing” - soluții pentru egalitatea de șanse pentru tinerii cu dizabilități din România Obiectivele de învățare pentru lecția cinematografică. Lecția cu titlul „De la documentar la ficțiune”. : - Descoperirea documentarului cinematografic și diferențierea dintre acesta și filmul de ficțiune.

www.filmepentruliceeni.ro

10

Număr de chestionare preluate: 430 de formulare completate din București, Caracal, Corabia, Moreni, Slatina, Slobozia, Timișoara, Toplița, din 12 licee teoretice și 4 grupuri școlare.

Primele întrebări din chestionar fac parte din secțiunea de întrebări generale: 1. Care a fost filmul vizionat azi?

2. Descrieți filmul în trei cuvinte: 4. Care a fost personajul vostru preferat și de ce?

Pentru prima întrebarea, asemenea tuturor chestionarelor completate, toți elevii au răspuns corect, demonstrând atenția la detaliile de prezentare a evenimentului de proiecție.

Pentru cea de-a doua întrebarea, analiza a sintetizat cele trei cuvinte oferite de respondenți într-o singură variantă statistic semnificativă. Prin consultarea răspunsurilor în acest fel, au fost identificate șase categorii de răspuns, printre care și o a șaptea categorie de nonrăspuns, în cazul în care elevul nu a completat răspunsul la această întrebare (38 de astfel de cazuri, 9% procent de necompletare) „amuzant” – 4% „captivant” – 31% „educativ” – 21% „emoționant” – 27% „frumos” – 1% „alt răspuns” – 8% „non-răspuns” 9% Răspunsurile sunt generalizate și nu indică o privire critică a filmului, ele fiind cuvinte potrivite pentru orice film vizionat. De asemenea, aceste răspunsuri reflectă o reacție afectivă la film.

Nu am identificat diferențe semnificativ statistice între răspunsurile date de elevii grupurilor școlare, respectiv ai liceelor teoretice și nici în funcție de mărimea localității.

Pentru ce-a de-a doua întrebare, privind personajul preferat, Valentin, personajul principal a fost cel care a obținut cel mai mare procent, de 77% dintre răspunsuri. Mira și Lukas au fost răspunsurile următoare, la 8,% respectiv 7%. Cel mai puțin votat personaj, a fost Titus, la 1% - rata de non-răspuns a fost de 6%. Prin corelarea răspunsurilor cu motivațiile principale, aflăm că Valentin a fost preferat pentru că este „personajul principal” (34%) și că a învățat să își accepte și să își depășească situația (17%). Chiar dacă motivația principală nu denotă spirit critic din partea elevilor, ei fiind gata să prefere personajul care petrece cel mai mult timp pe ecran, ce-a de-a doua motivație reprezintă o încercare de relaționare, de empatie cu personajul lui Valentin.

www.filmepentruliceeni.ro

11

Următoarele întrebări testează cunoștințele de cinema: 1. Filmul este un documentar/ ficțiune 2. De vreme ce majoritatea filmelor sunt structurate în trei „acte”: expoziție, intrigă, deznodământ, ce părere ai despre structura filmului vizionat? Linie narativă continuă/ linie narativă fragmentată 3. Care este momentul care declanșează acțiunea în film? (alegere multiplă) Pentru prima întrebare, 21% au răspuns în mod eronat, film documentar – un procent ridicat, care subsumează 89 de elevi. 75% au răspuns corect, că este un film de ficțiune, în timp ce rata de non-răspuns este de 3%. Această confuzie mare între genurile de film arată că elevii au probleme în a distinge un demers științific de unul artistic, realitatea filmului de realitate lumii înconjurătoare – un fenomen interesant și îngrijorător în același timp.

Cea de-a doua întrebare a avut o rată de non-răspuns puțin mai crescută, la 4%, în timp ce numai 60% au răspuns corect, privind linia narativă fragmentată. 36% fie nu au înțeles întrebarea, fie au crezut că linia narativă este fragmentată – acest procent subsumează 154 de elevi. Se observă din nou, dificultatea elevilor de a proces informații noi și de a gândi analitic întrebarea adresată în perspectiva filmului vizionat.

Deși ultima întrebare are mai multe opțiuni de răspuns, 43% dintre respondenți identifică corect momentul intrigii, momentul în care Valentin ajunge la clinica care îi declanșează sentimentele de izolare și de conflict interior, odată ce este confruntat cu realitatea vieții lui din acel moment încolo. În jur de 17% - 18% dintre răspunsuri s-au repartizat în mod egal, pentru celelalte variante expuse, ele fiind eronate. Rata de răspuns a rămas scăzută , la 4%.

Următorul set de întrebări evaluează modul de receptare și de înțelegere de către elevi al mesajului transmis de film: 1. Care credeți că sunt temele abordate de film?

2. Care credeți că este mesajul principal al filmului?

3. Care este părerea ta despre personajul lui Valentin?

Pentru prima întrebare 37% aleg tema dizabilității, pe când 9% răspund „încrederea în sine” – celelalte răspunsuri sunt dispersate între diferite interpretări ale prieteniei celor trei personaje principale.

www.filmepentruliceeni.ro

12

Pentru mesajul principal al filmului, elevii s-au axat pe motivul prieteniei și pe incluziunea socială a personajelor principale, cu 23% împotriva personajului principal Valentin, pe care lau perceput ca fiind plin de el și incapabil de schimbare.

50% dintre elevi au fost de acord să discute mai departe cu profesorul de la clasă despre film, pe când 34% au refuzat acest lucru. Rata de non-răspuns este aproape de media chestionarelor, la 16%.

Discuția de după film a obținut 9, pe când filmul a obținut nota 9.35.

B. Keeper Belgia, 2015, Dramă, Regizor: Guillaume Senez, Durată: 95’ Maxime și Melanie, cele două personaje principale, sunt îndrăgostiți unul de celălalt. Atunci când Melanie află că a rămas gravidă, Maxim nu reacționează foarte bine, însă treptat începe să se obișnuiască cu ideea că va deveni tată și o convinge și pe Melanie să păstreze copilul. Așadar, la numai cincisprezece ani, Maxime și Melanie se pregătesc să devină părinți.

Filmul a fost selectat pentru discuțiile despre planificarea familială, dar și pentru a exemplifica câteva cadre de film și abordarea regizorală. Actorul Kacey Mottet Klein, care joacă rolul lui Maxime, este protagonistul celei de-a doua mini-lecție de cinema, scurtmetrajul „Kacey Mottet Klein, nașterea unui actor" de Ursula Meier. Partenerii noștri elvețieni de la Lanterna Magică au profitat de ocazie pentru a îi lua un interviu tânărului actor, pe care l-au redactat în ultima parte a lecției de cinema, „Actorul de film” Temele sociale vizate prin acest film au fost planificarea familială și perspectiva masculină asupra acesteia, rareori explorată în discuțiile asociate sarcinii adolescentine.

Lecțiile de cinematografie asociate acestui film au vizat înțelegere actorului de film, a evoluției sale pe micul și pe marele ecran.

Obiective de învățare pentru temele sociale și dezvoltarea gândirii critice. Lecția cu titlul „Keeper – Planificarea familială în adolescență” - înțelegerea motivațiilor personajelor principale - cunoașterea opțiunilor de consiliere pentru planificarea familială și contextul românesc în această privință - maturizarea și trecerea de la adolescență la viitori părinți

Obiective de învățare pentru lecția cinematografică „Actorul de film”:

www.filmepentruliceeni.ro

13

- Elevii pot înțelege mai bine factorii de vârstă și de scenariu care influențează jocul actoricesc, modul în care un film nu se rezumă doar la actorii care joacă în el, dezvăluind detalii din spatele scenei.

Număr de chestionare preluate: 519 de formulare de feedback completate din 16 licee teoretice și 14 grupuri școlare.

Primele întrebări din chestionar fac parte din secțiunea de întrebări generale: 1. Care a fost titlul filmului vizionat azi?

2. Descrie filmul în trei cuvinte: 3. Care a fost personajul tău preferat și de ce?

Pentru prima întrebare, asemenea tuturor chestionarelor completate, toți elevii au răspuns corect, demonstrând atenția la detaliile de prezentare a evenimentului de proiecție.

Pentru cea de-a doua întrebare, analiza a sintetizat cele trei cuvinte oferite de respondenți într-o singură variantă statistic semnificativă. Prin consultarea răspunsurilor în acest fel, au fost identificate cinci categorii de răspunsuri și o a 6-a categorie de non-răspuns, în cazul în care elevul nu a completat răspunsul la această întrebare (25 astfel de cazuri de necompletare, reprezentând 5% din răspunsuri): „documentar” – 1% „interesant” – 1% „nu știu” – 5% „un film bun” – 55% „un film prost” – 32% Non-răspuns – 5% Aceste răspunsuri sunt printre cele mai slabe din întreg studiul, cu preferințe arbitrare nemotivate de tipul „îmi place/ nu îmi place”. Este de apreciat faptul că mai mult de jumătate dintre elevi au găsit filmul ca fiind bun, dar fără un cuvânt specific asociat filmului, răspunsul rămâne vag și imposibil de analizat.

Personajul preferat al elevilor a fost Maxime, cu 58% prin faptul că este „personajul principal” (23%) și prin faptul că lui „i-a păsat cel mai mult de copil” (10%) – din primul răspuns nu se pot trage concluzii definitive cu privire la gradul de implicare și de înțelegere critică a filmului, însă cel de-al doilea cel mai notat răspuns reflectă o atitudine critică față de personaj și de alegerile acestuia.

www.filmepentruliceeni.ro

14

Următoarele întrebări testează cunoștințele de cinema: 1. Care este cel mai bine-dezvoltat personaj?

2. Care este în opinia ta, avantajul jocului de improvizație?

3. Cum ai defini finalul filmului? (final închis/ final deschis) 83% au identificat corect personajul principal, cu doar 6% dintre respondenți identificând-o pe Melanie ca fiind personajul principal. Acest fapt denotă atenție la timpul petrecut pe ecran al actorului și la alegerile regizorale pentru redarea scenariului prin perspectiva masculină a unei situații de obicei redate prin perspectiva feminină.

Pentru cea de-a doua întrebare 30% dintre elevi sunt de acord că filmul este mai natural, mai real cu jocul de improvizație al actorilor, în timp ce 21% dintre ei susțin că improvizația încurajează creativitatea. Doar 3% dintre ei consideră, că nu este un avantaj „pentru că nu poți ști mereu ce să spui.”

Discuția de după film a fost notată cu 8.92, iar filmul a fost evaluat de către respondenți la 9.05.

C. Mustang Franța, 2015, Dramă, Regie: Deniz Gamze Ergüven., Durată: 97’ Premiul Label Europa Cinemas, Nominalizat la Caméra d'Or și Trofeul "Queer Palm" Mustang, a cărui acțiune urmărește cinci surori crescute într-o societate patriarhală cu puternice valori tradiționale, își propune identificarea stereotipurilor de gen și a consecințelor sale negative atât asupra femeilor cât și asupra bărbaților. Personajul principal, Lale este mezina familiei, un personaj narator folosit de regizoare pentru a spune povestea filmului și pentru a atrage atenția asupra inocenței celor cinci surori într-un context abuziv, în care ele sunt forțate să părăsească școala și să se mărite.

Temele sociale vizate prin acest film au fost respectarea drepturilor copilului și inegalitate de gen.

Lecția cinematografică asociată acestui film abordează rolul femeilor în industria filmului printr-o scurtă introducere istorică în detalii despre femeile în cinema, trecute cu vederea până de curând în cinematografia internațională. Elevii au discutat despre feminism, despre drepturile omului și tradiții versus modernitate.

Obiective de învățare pentru temele sociale și dezvoltarea gândirii critice. Lecția cu titlul „Mustang – Discriminarea de gen și drepturile omului”:

www.filmepentruliceeni.ro

15

- înțelegerea abordării temelor sociale în film - identificarea noțiunilor de inegalitate de gen în film - identificarea drepturilor copilului încălcate în film - identificarea libertăților fundamentale încălcate în cazul personajelor din film Obiective de învățarea pentru lecția cinematografică. Lecția cu titlul „Cinema la feminin”: - modul în care reprezentările femeilor sunt extrem de variate în cinematografie - modul în care anumite filme propagă stereotipuri discriminatorii față de femei, pe când altele caută să le denunțe, ajutând la schimbarea atitudinii față de femei Număr de chestionare preluate: 496 din București, Caracal, Corabia, Giurgiu, Moinești, Moreni, Râmnicu Vâlcea, Râșnov, Slatina, Târgoviște, Timișoara, Toplița. Chestionarele au fost preluate din 19 licee teoretic și 11 grupuri școlare.

Primele întrebări din chestionar fac parte din secțiunea de întrebări generale: 1. Care a fost titlul filmului vizionat azi?

2. Descrie filmul în trei cuvinte: 3. Care a fost personajul tău preferat și de ce?

Pentru prima întrebare, asemenea tuturor chestionarelor completate, toți elevii au răspuns corect, demonstrând atenția la detaliile de prezentare a evenimentului de proiecție.

Pentru cea de-a doua întrebare, analiza a sintetizat cele trei cuvinte oferite de respondenți într-o singură variantă statistic semnificativă. Prin consultarea răspunsurilor în acest fel, au fost identificate 10 categorii de răspunsuri și o a 11-a categorie de non-răspuns, în cazul în care elevul nu a completat răspunsul la această întrebare (4% dintre respondenți): „abuz” – 1% „amuzant” – 1% „captivant” – 47% „ciudat” – 1% „discriminare” – 13% „educativ” – 8% „egalitate" – 1% „emoționant” – 19%

www.filmepentruliceeni.ro

16

„plictisitor” – 1% „tradiții”- 7% non-răspuns – 4% Răspunsurile utilizate de elevi sunt generale, fără profunzime analitică, cu excepția cuvintelor „abuz”, „discriminare”, „tradiții”, care sunt specifice filmului Mustang. Cuvintele „captivant”, „emoționant” sunt atribute afective și deși au fost folosite de majoritatea respondenților, acestea pot fi aplicate tuturor filmelor vizionate.

Personajul preferat al elevilor a fost în proporție de 83%, Lale, mezina familiei și personajulnarator în film. Sonay a fost următoarea preferată, un personaj independent și rebel, cu un procent de 5% din voturile liceenilor. Toate celelalte scoruri sunt sub 4% pentru celelalte surori și chiar 3 respondenți (1%) care au afirmat că l-au preferat pe tatăl lor. Prin crostabularea motivațiilor pentru preferințele lor, aflăm că elevilor le-a plăcut în proporție de 51% faptul că personajul „dă dovadă de curaj”, în proporție de 20% pentru că în pofida vârstei, ea înțelege situația discriminatorie în care se află și în proporție de 17% pentru că este „rebelă”.

Deși este de așteptat ca Lale să fie plăcută pentru curajul ei, este interesant răspunsul care reflectă asupra modului în care Lale poate să perceapă situația din film – altfel spus, faptul că liceenii apreciază nivelul de înțelegere analitică al personajului de film, denotă o reflecție asupra abilității de a gândi critic. Dus mai departe, acest fapt relevă importanța pe care elevii o realizează privind gândirea critică, mai ales în situații în care pot fi manipulați sau constrânși de contextul în care se află. Nu există diferențe semnificative de la un tip de liceu sau altul, sau în funcție de mărimea localității de proveniență.

Următoarele întrebări testează cunoștințele de cinema: 1. Te rugăm să numești un film în care personajul feminin este un personaj puternic și independent.

2. Din cele 250 de filme realizate în Statele Unite în 2012, numai 9% dintre ele au fost realizate de femei regizor. Procentele sunt asemănătoare la nivel internațional. Vă rugăm să ne spuneți de ce credeți că există atât de puține femei regizor?

Pentru prima întrebare, elevii au identificat mai mult de 30 de filme cu eroine celebre, printre care și filme românești, Baltagul (2%). Majoritatea filmelor sunt de acțiune, peste 60% dintre ele aparținând acestui gen. Cel mai des-menționat film este Hunger Games [Jocurile Foamei] cu eroina Katniss Everdeen (13%), urmat de Tomb Raider cu 4%. 34% dintre elevi nu au răspuns deloc la întrebare, un procent mare, însumând 167 de elevi care nu au știut sau nu au vrut să dea atenție acestei întrebări. O parte din motivație poate fi explorată în

www.filmepentruliceeni.ro

17

întrebarea următoare, care le cere elevilor să își expună părerea privind numărul redus de femei regizor din lumea filmului?

Fiecare răspuns a fost codat astfel: 1 – pentru că femeile sunt discriminate; 2 – pentru că femeile nu depun destul efort ca să se impună; 3 – pentru că bărbații sunt mai buni în acest domeniu decât femeile; 4- este o coincidență; 5 – femeile fac alte alegeri în carieră, având alte preferințe.

Procentele pentru fiecare tip de răspuns sunt următoarele: 1 – pentru că femeile sunt discriminate (40%); 2 – pentru că femeile nu depun destul efort ca să se impună (6%); 3 – pentru că bărbații sunt mai buni în acest domeniu decât femeile (11%); 4- este o coincidență (1%); 5 – femeile fac alte alegeri în carieră, având alte preferințe (3.4%) Menționăm că nu există răspuns greșit pentru întrebările care cer expunerea unei opinii personale, însă tipul de argumentare demonstrează lipsa de profunzime în analiza situației.

Răspunsul cel mai răspândit, „pentru că femeile sunt discriminate” este de fapt problema expusă în întrebare, fără ca acesta chiar să adreseze cerința întrebării. Următorul procent în ordine crescătoare, 11%, este asociat răspunsurilor care au susținut că bărbații sunt mai buni în acest domeniu decât femeile, o atitudine disciminatorie față de femei expusă de 56 dintre elevii respondenți. Nu există diferențe semnificative în funcție de sexul respondentului – atât respondenții de sex feminin, cât și cei de sex masculin și-au prezentat aceste motivații în procente relativ egale: pentru răspunsul 1 (40% respondenți de sex feminin; 41% dintre respondenții de sex masculin); pentru răspunsul 3 (10% respondenți de sex feminin; 13% dintre respondenții de sex masculin). Așadar

atitudinile discriminatorii în rândul

respondenților față de persoanele de sex feminin aparțin atât elevilor, cât și elevelor.

Rata de non-răspuns la această întrebare este ridicată, de 38%, menținând trendul de evitare al întrebărilor problematice de către elevi în completarea formularelor de feedback analizate. Nu am identificat diferențe semnificativ statistice între răspunsurile date de elevii grupurilor școlare, respectiv ai liceelor teoretice și nici în funcție de mărimea localității.

Următorul set de întrebări evaluează modul de receptare și de înțelegere al elevilor al mesajului transmis de film: 1. Numiți trei drepturi fundamentale ale Omului încălcate în film.

2. Ce exemple de inegalitate de gen sunt ilustrate în film?

www.filmepentruliceeni.ro

18

3. Cum se numește campania de egalitate de gen inițiată de UNESCO, pentru ca și bărbații să se alăture luptei pentru egalitate de gen?

4. Identificați o situație de inegalitate de gen în România.

Pentru prima întrebare, 45% dintre elevi au răspuns „libertate” – deși aceasta reprezintă unul dintre drepturile fundamentale ale Omului, elevii au răspuns din nou cu cel mai facil cuvânt care îndeplinește parțial cerința întrebării, dar într-un mod satisfăcător. Numai 15% descriu dreptul la libera exprimare, ca pe un tip de liberate/ drept fundamental, și nu ca o generalitate. 11% identifică din nou, corect, dreptul la educație, dar 7% scriu despre egalitatea de gen – care deși este un deziderat important – nu se înscrie satisfăcător în cerința întrebării. Nu am identificat diferențe semnificativ statistice între răspunsurile date de elevii grupurilor școlare, respectiv ai liceelor teoretice și nici în funcție de mărimea localității.

La următoarea întrebare, elevii identifică corect scenele în care comportamentul unchiului sau al bunicii este abuziv, cu excepția a 18% dintre respondenți care oferă exemple generale, în care întrebarea adresată se transformă în răspuns (ex.: Fetele erau considerate mai prejos decât bărbații). Cea mai adesea menționată scenă reprezintă momentul în care li se explică de ce nu mai au voie să meargă la școală (23%). Rata de non-răspuns este de 16% și nu am identificat diferențe semnificative între tipurile de licee respondente sau în funcție de mărimea localităților din care provin respondenții.

Pentru întrebarea privind numele campaniei UNESCO, 44% dintre respondenți au identificat răspunsul corect, HeforShe, campanie despre care li s-a vorbit în sala de proiecție. Cei 52% care nu au completat răspunsul, fie nu au fost atenți, fie au decis că nu răspund la întrebări punctuale. Doar 3% dintre respondenți au recunoscut că nu știu răspunsul, deși este foarte probabil ca procentul lor să fie mai ridicat, inclus în procentul de non-răspuns (52%). Această reținere de a răspunde la întrebări punctuale, dar așa cum am văzut mai devreme, și la întrebări deschise care necesită mai mult efort de a înțelege, provoacă o rată mare de nonrăspunsuri. Această concluzie ar trebui luată în considerare în momentul proiectării altor formulare de feedback pentru elevi din proiecte asemănătoare. Nu am identificat diferențe semnificativ statistice între răspunsurile date de elevii grupurilor școlare, respectiv ai liceelor teoretice și nici în funcție de mărimea localității.

Pentru întrebarea privind exemple de inegalități de gen în România, răspunsurile elevilor au fost relativ detaliate. Am creat 25 de categorii mici, care pot fi distribuite în alte 4 categorii mari: inegalitate de gen – situații relevante pentru femei (18%); inegalitate de gen – situații relevante pentru bărbați (14%); discriminare etnică (10%)– și încălcarea drepturilor copilului (3%). Rata de non-răspuns a rămar ridicată, la 53%, cu un elev care a susținut că „nu poate

www.filmepentruliceeni.ro

19

vorbi” și alte 2% care „nu știu”. Nu există diferențe relevante statistic între sexe – până și rata de non-răspuns e comparabilă (54% în cazul elevelor comparat cu 53% în cazul elevilor), iar atât ei cât și ele au răspuns în număr cel mai mare de sub-reprezentativitatea femeilor în poziții de conducere (8% eleve; 9% elevi). Nu am identificat diferențe semnificativ statistice între răspunsurile date de elevii grupurilor școlare, respectiv ai liceelor teoretice și nici în funcție de mărimea localității.

Ultima secțiune de întrebări evaluează interesul și atitudinea față de proiecțiile de film și dezbaterile de după film: 1. Veți cere profesorului resurse suplimentare despre film?

2. Ați vrea să discutați mai mult cu profesorii la sala de clasă?

2. Cum evaluați discuția de după proiecție? (de la 1 la 10) 3. Acordați o notă filmului. (de la 1 la 10) De această dată, elevii au fost mai dornici să ceară resurse suplimentare despre film, în proporție de % față de cei care au spus că nu își vor întreba profesorii mai multe detalii (30%). Rata de non-răspuns este de 23%. Cu toate acestea, se menține trendul în care preferă să vorbească în număr mai mare, la sala de clasă, cu 60% dintre elevi optând pentru opțiunea de a continua discuția la sala de clasă. Doar 18% au spus că nu își doresc acest lucru, iar rata de non-răspuns a rămas constantă între primele două întrebări din secțiune, la 23%.

Elevii au acordat nota 9.05 pentru discuția de după proiecție și nota 9.31 pentru film. Nu am identificat diferențe semnificativ statistice între răspunsurile date de elevii grupurilor școlare, respectiv ai liceelor teoretice și nici în funcție de mărimea localității.

D. La Vie en Grand Franța, 2015, Dramă, Regie: Mathieu Vadepied, Durată: 93’

La Vie en Grand are ca protagonist personajul lui Adama, un adolescent de 14 ani. El locuiește cu mama lui într-un apartament mic de două camere din suburbiile pariziene. Chiar dacă are un potențial mare, el nu se descurcă foarte bine la școală. Pentru a-și ajuta familia, el încearcă să preia controlul asupra vieții sale și să facă rost de bani. Împreună cu Mamadou, prietenul lui cel mai bun, Adama devine implicat în traficul de droguri ușoare.

www.filmepentruliceeni.ro

20

Pentru început, totul pare să meargă, dar viața lui se complică atunci când este prins la mijlocul unui conflict între traficanții de droguri din zonă.

Filmul a fost selectat pentru abordarea diversității socio-culturale în film, dar și pentru tema traficului și consumului de droguri. Personajul principal, Adama, este un personaj cu care elevii se pot identifica ușor, iar filmul abordează temele sociale principale într-un stil aparte, uneori într-un mod comic, ceea ce poate stârni discuții interesante la nivelul clasei. Elevii au fost confruntați cu întrebări privind diferențele culturale, importanța educației în dezvoltarea tinerilor cu oportunități reduse și perspectiva critică asupra stereotipiilor etnice.

Temele sociale vizate prin acest film au fost diferențele culturale, consumul și traficul de droguri, educația și importanța profesorilor.

Lecțiile de cinematografie asociate acestui film au vizat „Planeta Cinema” și anume sensibilizarea elevilor cu privire la diversitatea culturală a cinematografiei și dezvoltarea interesului acestora pentru noi experiențe cinematografice, din afara sferei de influențe hollywoodiene.

Obiective de învățare pentru temele sociale și dezvoltarea gândirii critice. Lecția cu titlul „Trăiește din plin (La Vie en Grand) – Inegalități sociale și traficul de droguri: - înțelegerea motivațiilor personajelor din film - reflectarea asupra problemelor cauzate de consumul și de traficul de droguri - reflectarea asupra relației profesor-elev Obiective de învățare pentru lecția cinematografică. Lecția cu titlul „Planeta cinema”: - Sensibilizarea elevilor cu privire la diversitatea culturală a cinematografiei

Număr de chestionare preluate: 259 de chestionare din București, de la 10 licee teoretice și opt grupuri școlare, din București.

Primele întrebări din chestionar fac parte din secțiunea de întrebări generale: 1. Care a fost titlul filmului vizionat azi?

2. Descrie filmul în trei cuvinte: 3. Care a fost personajul tău preferat și de ce?

Pentru prima întrebare, asemenea tuturor chestionarelor completate, toți elevii au răspuns corect, demonstrând atenția la detaliile de prezentare a evenimentului de proiecție.

Pentru cea de-a doua întrebare, analiza a sintetizat cele trei cuvinte oferite de respondenți într-o singură variantă statistic semnificativă. Prin consultarea răspunsurilor în acest fel, au

www.filmepentruliceeni.ro

21

fost identificate zece categorii de răspunsuri și o a 11-a categorie de non-răspuns, în cazul în care elevul nu a completat răspunsul la această întrebare (24 astfel de cazuri de necompletare, reprezentând 9% din răspunsuri): „captivant” – 49% „comedie” – 3% „documentar” – 1% „drama” – 11% „droguri” – 1.3% „educativ" – 10% „familie” – 8% „film prost” – 2% „mix de genuri” – 1% „motivațional” – 2% „non-răspuns” – 9% Răspunsurile care denotă o bună înțelegere a filmului și a întrebării sunt „droguri” și „familie” (însumat 15%). Acestea descriu detalii specifice filmului, pe când descriptorii majoritari precum „captivant”, ”educativ” și „dramă” pot descrie orice alt film și reprezintă reacții afective la film.

Nu am identificat diferențe semnificativ statistice între răspunsurile date de elevii grupurilor școlare, respectiv ai liceelor teoretice și nici în funcție de mărimea localității.

Pentru întrebarea privind personajul preferat, în proporție de 70%, elevii l-au preferat pe Adama, personajul principal, în mare parte pentru că „a fost curajos și și-a ajutat familia”. Cel de-al doilea personaj preferat a fost, în mod surprinzător, profesorul de sport (14%) pentru că a „fost mai mult decât un profesor”. Respondenții își exprimă în acest fel preferința pentru personaje cu autoritate, cu care nu se pot identifica, dar care protejează interesele personajelor importante din narațiunea filmului. De această dată, doar 3.5% dintre elevi au ales să nu răspundă la întrebare.

Motivațiile sunt argumentate coerent și demonstrează înțelegerea filmului vizionat, cu un interes angajat în scenariul filmului și povestea personajului principal. Pentru București și Timișoara, există diferențe între grupurile școlare și liceele teoretice. Elevii din liceele teoretice din București îl preferă pe Adama (67% față de 33% în cazul grupurilor școlare), pe

www.filmepentruliceeni.ro

22

când elevii din grupurile școlare din București îl preferă pe Mamadou (62% față de 33% în cazul liceelor teoretice). În Timișoara există o preferință mai puternică din partea elevilor din grupurile școlare pentru Adama (70% față de 30% în cazul liceelor teoretice), dar și o preferință mai puternică pentru profesorul de sport (67% față de 33% în cazul liceelor teoretice) și nu atât pentru Mamadou (cu doar 7 respondenți).

Următoarele întrebări testează cunoștințele de cinema: 1. Ce alt film în limba franceză ai vizionat?

2. Prin ce crezi că diferă filmele europene de cele americane?

3. De ce credeți că filmul este prezentat ca o comedie dacă subiectul său este unul atât de serios?

Pentru prima întrebare, 46% dintre respondenți nu au răspuns, deși 50% din restul respondenților au oferit un răspuns corect. Nu există diferențe semnificative între grupurile școlare din București și liceele teoretice, însă există diferențe semnificative în Timișoara, unde 81% din respondenții de la grupurile școlare nu au putut răspunde la întrebare, față de doar 18% dintre elevii din liceele teoretice.

Pentru cea de-a doua întrebare, 42% au răspuns că filmele europene sunt mai realiste (dintre aceștia 27% sunt din grupuri școlare și 73% provin din licee teoretice), identificând un element distinctiv valid, în privința subiectelor abordate. 8,5% au susținut că filmele americane, prin contrast, au multă acțiune și că sunt mai comerciale (3,8%). 31,5% nu au răspuns la întrebare. Este de apreciat faptul că răspunsurile sunt foarte bune pentru un public tânăr care nu a fost expus la multe filme europene.

Pentru următoarea întrebare, 22% nu au înțeles subiectul întrebării optând pentru răspunsul „a fost amuzant”. 39% nu au răspuns deloc, în timp de 29% dintre respondenți au identificat în mod valid, motivul „pentru a atrage interesul publicului”. 9% au demonstrat spirit critic contestând premisa întrebării.

Următorul set de întrebări evaluează modul de receptare și de înțelegere de către elevi al mesajului transmis de film: 1. Numiți două diferențe culturale pe care le-ați observat în jurul vostru, la școală sau în media.

2. De ce se afla Adama în pericol atâta timp cât făcea trafic de droguri?

3. Cum reușește profesorul lui Adama să îl ghideze pe elevul său departe de traficul de droguri și o viață în închisoare?

www.filmepentruliceeni.ro

23

Pentru prima întrebare, a fost interesant de analizat modul în care elevii înțeleg termenul ambiguu de „diferențe culturale”. Modul de a defini acest termen este important pentru că filmul „La Vie en Grand” a fost promovat la nivel internațional cu aceste cuvinte-cheie. Dată fiind ambiguitatea sintagmei și tendința de evitare a întrebărilor care necesită o argumentare mai amănunțită, nu este surprinzător că 52% nu au răspuns întrebării. 21% dintre respondenți au invocat diferențele dintre naționalități și etnii ca diferențe culturale, fără să specifice însă ce înseamnă diferențele pe care le-au numit. 15% au răspuns că religia este o diferență culturală importantă, fără însă să detalieze diferențele culturale care survin în urma diferențelor religioase. Tema integrării sociale este una aparent simplă, cu multe sintagme cheie repetate elevilor de către profesori, mass-media și alte surse de informare, dar pe care arareori le profundează niciodată. Evitarea răspunsului și necontestarea întrebării adresate (așa cum am văzut mai devreme, în cazul întrebării II.3) relevă necesitatea unui demers mai aprofundat în discutarea termenilor „diferențe culturale”, „diversitate culturală” sau „multiculturalism”. Liceele teoretice au invocat mai adesea diferențele etnice (28% față de numai 9% în cazul grupurilor școlare), pe când grupurile școlare au o rată mai crescută de nonrăspunsuri 71% față de 41% în cazul liceelor teoretice). Nu există diferențe semnificative între localități de diferite mărimi. Întrebarea 2. a avut o rată mică de răspunsuri necompletate, de numai 16%. 47% dintre respondenți au răspuns corect că unul dintre pericolele la care personajul principal era supus, era posibilitatea de a fi ucis în luptele dintre cartelurile de droguri. Acest răspuns, alături de posibilitatea arestării sale (33%) și de faptul că își punea familia în pericol (1.5%) arată că elevii au înțeles mesajul lugubru al filmului, chiar dacă acesta a fost transmis printrun scenariu care a evitat momente dramatice, grave și serioase. Elevii liceelor teoretice s-au temut mai mult de arestarea personajului principal decât elevii din grupuri școlare (41% față de 21%), procent care arată că elevii din liceele teoretice sunt mai temători față de această consecință a activităților ilegale. La nivel de orașe, elevii din orașele Giurgiu și Slatina au menționat în procente apropiate de elevii din București această temere de arest (40% București și 35% orașele mici și mijlocii), pe când în Timișoara respondenții care au indicat această consecință au fost doar în procent de 19%. Pentru aceste categorii de respondenți, traficul de droguri nu este periculos din perspectiva consecințelor legale, cât din perspectiva consecințelor sociale asupra vieții celor implicați.

Ultima întrebare aduce în prim-plan relația dintre profesor și elev. 56% dintre elevi au răspuns că profesorul reușește să îl îndrume către o școală cu internat, în timp ce 12% au răspuns că profesorul a reușit să îi câștige încrederea. Răspunsurile sunt valide, dar nu descriu în totalitate procesul prin care profesorul reușește să aibă un impact important în

www.filmepentruliceeni.ro

24

viața lui Adama, personajul principal. Răspunsurile rămân în continuare descriptive și nu ajung să exploreze motivația personajelor sau modul prin care acțiunile lor contează pentru celelalte personaje. 30% dintre respondenți nu au completat formularul la această întrebare.

Nu am identificat diferențe semnificativ statistice între răspunsurile date de elevii grupurilor școlare, respectiv ai liceelor teoretice și nici în funcție de mărimea localității.

Ultima secțiune de întrebări evaluează interesul și atitudinea față de proiecțiile de film și dezbaterile de după film: 1. Ce filme vedeți de obicei și unde?

1. Veți cere profesorului resurse suplimentare despre film?

2. Cum evaluați discuția de după proiecție? (de la 1 la 10) 3. Acordați o notă filmului. (de la 1 la 10) Pentru a analiza preferințele elevilor în cinematografie, am introdus această întrebare în chestionar. Procentajele au fost relativ apropiate între ele, cu 25% dintre respondenți preferând filmele de acțiune, 15% preferă filmele de comedie, 11% filmele horror. 23% dintre elevii care au completat formularul nu au răspuns la întrebare, iar un procent mic, de 1% au spus că nu se uită la filme. În proporție de 40%, respondenții se uită acasă la filme, pe lângă cei 18% dintre respondenți care au spus că merg la cinema pentru a vedea filme. 40% dintre respondenți nu au răspuns, cel mai probabil din cauză că întrebarea nu li s-a părut relevantă. În cros-tabularea răspunsurilor am aflat că cei care nu au răspuns la filmul preferat sunt în proporție de 80% tot aceia dintre elevi care nu au răspuns nici la spațiul preferat de vizionare a filmelor. Majoritatea dintre cei care preferă filmele de acțiune, se uită acasă la filme (41% față de 27% dintre respondenții care văd filmele de acțiune la cinema). Pentru filmele de comedie situația este similară, cu 55% dintre elevi preferând să le vadă acasă în comparație cu 29% care au afirmat că merg la cinema. Nu am identificat diferențe semnificativ statistice între răspunsurile date de elevii grupurilor școlare, respectiv ai liceelor teoretice și nici în funcție de mărimea localității. Nu am identificat diferențe semnificativ statistice între răspunsurile date de elevii grupurilor școlare, respectiv ai liceelor teoretice și nici în funcție de mărimea localității (prezența în sala de cinematograf e scăzută în cazul orașelor mici și mijlocii, dar surprinzător, dat fiind numărul redus de cinematografe, nu cu mult mai mică decât în cazul orașelor București, Timișoara).

La întrebarea privind resursele pe care le vor cere de la profesorul de la clasă, 41% dintre elevi au preferat să nu apeleze la profesor, în timp ce 37% au spus că vor face acest lucru.

22% dintre respondenți au refuzat să răspundă. Cu toate acestea, un procent semnificativ mai mare a dorit să continue discuția cu profesorul la sala de clasă, observându-se o

www.filmepentruliceeni.ro

25

atitudine pasivă față de informațiile pe care le doresc. 62% dintre elevi își doresc să discute mai mult la sala de clasă despre film, în timp ce numai 17% și-au exprimat dorința de a afla singuri informații. Rata de non-răspuns a fost la 20%. O altă posibilă motivație ar fi dorința de a dezbate filmul împreună cu colegii la sala de clasă și nu individual, cu ajutorul profesorului.

Acesta este un detaliu care poate fi abordat în cercetări ulterioare. Nu am identificat diferențe semnificativ statistice între răspunsurile date de elevii grupurilor școlare, respectiv ai liceelor teoretice și nici în funcție de mărimea localității.

Elevii au acordat în medie nota 8.89 discuției de după proiecție și nota 8.83 filmului. Elevii de la liceele teoretice au acordat în procent mai mare nota 10 decât colegii lor de la grupurile școlare (42% față de 30%) pe când elevii de la grupurile școlare au avut o rată mai crescută de non-răspuns (23% față de 11%).

E. The Boy and the Beast Japonia. 2016, Film de animație, aventuri. Realizat de Mamoru Hosoda, Durată: 119’ Shibuya este lumea oamenilor, iar Jutengai este tărâmul imaginar al bestiilor. Aceasta este povestea unui băiat solitar și a unei bestii singuratice din două lumi separate. Într-o zi, băiatul se pierde în lumea imaginară Jutengai, unde acesta devine discipolul bestiei Kumatetsu.

Această întâlnire fortuită este doar începutul unei aventuri, prin care elevii pot afla mai multe despre dezvoltarea lor personală și tradițiile cinematografice și culturale din Japonia. Chiar dacă pare a fi un film de animație obișnuit, acesta nu este neapărat destinat doar copiilor.

Povestea lui Kyuta abordează tema maturizării, a trecerii de la copilărie la adolescență și cea a înfruntării demonilor proprii. Prin lecția socială și cea cinematografică, elevii au aflat detalii despre filmul de animație și animația japoneză, anime.

Temele sociale vizate prin acest film au vizat înțelegere diferențelor dintre diferite culturi, dar și moduri de abordare individuale, mai ales în ceea ce privește dezvoltarea personală în etapele de maturizare și adolescență.

Lecțiile de cinematografie asociate acestui film au vizat înțelegerea filmului de animație.

Obiective de învățare pentru temele sociale și dezvoltare gândirii critice. Lecția cu titlul „Băiatul și bestia (The Boy and the Beast) – de la adolescență la maturitate: lumi diferite.

Obiective de învățarea pentru lecția cinematografică. Lecția cu titlul „Filmul de animație”: - Înțelegerea animației ca tip de film care este destinat și publicului matur, cu o diversitate și o bogăție creativă mare.

Număr de chestionare preluate: 192 de chestionare din 7 licee teoretice și 8 licee tehnologice.

Primele întrebări din chestionar fac parte din secțiunea de întrebări generale:

www.filmepentruliceeni.ro

26

1. Care a fost titlul filmului vizionat azi?

2. Descrie filmul în trei cuvinte: 3. Care a fost personajul tău preferat și de ce?

Pentru prima întrebare, asemenea tuturor chestionarelor completate, toți elevii au răspuns corect, demonstrând atenția la detaliile de prezentare a evenimentului de proiecție.

Pentru cea de-a doua întrebare, analiza a sintetizat cele trei cuvinte oferite de respondenți într-o singură variantă statistic semnificativă. Prin consultarea răspunsurilor în acest fel, au fost identificate mai mult de 10 categorii de răspunsuri, acestea fiind foarte variate. 30% dintre respondenți descriu filmul ca fiind „captivant”, 19% dintre aceștia spun că filmul este „frumos” și 5% spun că este „amuzant”, iar încă 5% identifică filmul ca animație. Rata de non-răspuns este foarte mică, de 3%.

Răspunsurile utilizate de elevi sunt generale, fără profunzime analitică, cu excepția cuvintelor „animație”,, care sunt specifice filmului The Boy and the Best. Cuvintele „captivant”, „frumos” sunt atribute în mare parte afective și deși au fost folosite de majoritatea respondenților, acestea pot fi aplicate tuturor filmelor vizionate.

Personajul preferat al elevilor a fost Kyuta, personajul principal cu care se pot identifica cel mai ușor (57%), urmat de maestrul-urs, Kumatetsu. Rata de non-răspuns este relativ mică de numai 5%. Nu am identificat diferențe semnificativ statistice între răspunsurile date de elevii grupurilor școlare, respectiv ai liceelor teoretice.

Prin cros-tabularea răspunsurilor privind personajul preferat cu motivațiile respondenților, am codificat motivațiile astfel: 1 – a fost un elev bun 2 – curajos și încrezător 3 – profesor bun 4 – bine vs. Rău Kyuta este preferat în egală măsură pentru că a fost un elev bun, dar și pentru că a fost curajos și încrezător (38%, respectiv 32% dintre respondenți), iar Kumatetsu a fost în principal preferat pentru că a fost un personaj care a învățat și el mai mult de la Kyuta (37%), și de abia apoi a fost preferat pentru calitățile sale de profesor (14%). Rata de răspuns la această întrebare este de 23%, mai mulți elevi alegând să spună care este personajul lor preferat, dar fără să motiveze alegerea lor.

Următoarele întrebări evaluează cunoștințele cinematografice ale elevilor:

www.filmepentruliceeni.ro

27

1. Ce este un film anime?

2. Ce este animația?

3. Notează cu A pentru adevărat și cu F pentru fals, următoarea afirmație „Filmele de animație există de la începuturile cinematografiei” Pentru prima întrebare 80% dintre respondenți identifică corect caracteristica de film animat, dar numai 35% dintre aceștia specifică „film animat japonez”. 15% nu au răspuns deloc și în jur de 3% fac confuzia între producțiile animate japoneze, coreene și chinezești. Acesta este încă un exemplu în care elevii evită răspunsurile în profunzime, alegând cel mai mic numitor comun pentru răspunsul lor.

La cea de-a doua întrebare, apare confuzia între genul filmului și tehnica de prelucrare a filmului, cu 50% dintre respondenți care au ales răspunsul corect, „tehnică”, dar și 46% alegând răspunsul greșit, gen. De observat că rata de non-răspuns a fost semnificativ mai mică în cazul întrebării cu alegere limitată, de numai 2%. Liceele tehnologice au răspuns corect într-un procent semnificativ mai ridicat decât colegii lor din liceele teoretice, cu 58% răspunsuri corecte, față de 32% răspunsuri corecte în cazul respondenților din licee teoretice.

Pentru următoarea întrebare, răspunsul corect este A (adevărat), de vreme ce primele tehnici cinematografice depind de descoperirea iluziei optice create de cadre animate în mișcare. 52% dintre respondenți au știu răspunsul corect, 45% dintre ei alegând opțiunea greșită, F (fals). De această dată nu există diferențe semnificativ statistice privind tipul de liceu de proveniență pentru respondent.

Următorul set de întrebări evaluează modul de receptare și de înțelegere de către elevi al mesajului transmis de film: Următorul set de întrebări evaluează modul de receptare și de înțelegere de către elevi al mesajului transmis de film: 1. Care credeți că sunt temele abordate de film? Numiți cel puțin două 2. De ce credeți că Kyuta fuge de acasă?

3. Numiți două lucruri pe care Kumatetsu (maestrul urs) le învață în prietenia lui cu Kyuta.

Pentru prima întrebare, în proporție de 11%, elevii au răspuns că tema principală este familia. De abia apoi, la diferențe mari de procentaj, între 5% și 3% sunt menționate temele: maturizarea, luarea deciziilor și acțiunea. Acest fapt relevă importanța acordată de elevi premisei filmului – fuga lui Kyuta de acasă, care întrece în importanță acțiunea majoră a

www.filmepentruliceeni.ro

28

filmului – relația ucenic-maestru și maturizarea lui Kyuta. Acest fapt indică și un grad scăzut de abstractizare – lumea animalelor în care evadează Kyuta este o lume departe de familie, dar poate nu neapărat în sensul literal. Drumul lui Kyuta nu este perceput de elevi ca o traiectoria inițiatică, ci ca o fugă propriu-zisă de acasă, ceea ce indică un nivel scăzut de teoretizare din partea respondenților. Nu există diferențe relevant statistice între răspunsurile din liceele teoretice și grupurile școlare.

Pentru cea de-a doua întrebare, este de apreciat faptul că rata de non-răspuns este numai de 8% și rata de răspuns pentru „nu știu” de numai 1%. Relevând coerența răspunsurilor date de elevi, motivația principală identificată de aceștia pentru fuga de acasă a lui Kyuta este în proporție de 60%, este familia, exprimat astfel „orfan de mamă și abandonat de tată”.

Coerența internă a răspunsurilor este dată de faptul că elevii continuă pe tema majoră identificată de majoritatea respondenților, cea familială. Următoarea motivație, pe care nu o regăsim atât de evidentă în film și care ar beneficia de o argumentare mai amănunțită din partea elevilor este „pentru că era maltratat” în proporție de 15%. Răspunsul nu este corect, dat fiind că personajul se confruntă cu moartea mamei sale, iar rudele sale cele mai apropiate sunt vinovate de neglijență, dar fără un exemplu clar de abuz. Elevii din grupurile școlare au dat acest răspuns într-un procent semnificativ mai mic, 8% față de 24% în cazul liceelor teoretice. Această diferență de percepție poate fi indusă și de mediul în care elevii învață și exemplele de abuz real la care sunt martori, deși aceasta este o inferență insuficient studiată încă, dat fiind că nu există o corelație evidentă între nivelul de trai și tipul de liceu urmat1.

Pentru ultima întrebare privind lecțiile de viață primite de Kumatetsu de la elevul său, 39% dintre respondenți afirmă că el a învățat valoare prieteniei și loialitate, pe când 38% dintre respondenți au afirmat că el a învățat răbdarea și controlul. Ambele răspunsuri sunt valide și relevă o analiză critică coerentă cu mesajul filmului. Rata de non-răspuns pentru această întrebare rămâne scăzută față de alte întrebări deschise adresate în celelalte formulare de feedback pentru celelalte filme, la 10%. Nu există diferențe semnificativ statistic privind tipul de liceu din care provin respondenții.

Ultima secțiune de întrebări evaluează interesul și atitudinea față de proiecțiile de film și dezbaterile de după film: 1. Veți cere profesorului resurse suplimentare despre film? Da/ Nu

1

Cu excepția studiului de Adrian Hatos, „Impactul segregării şi diferenţierii asupra performanţelor şcolare ale elevilor din clasele 10–12. O analiză multinivel”, Editura Academiei Române(2008): București: 141 – 158, care stabilește aceste corelări doar la nivelul orașului Oradea.

www.filmepentruliceeni.ro

29

2. Cum evaluați discuția de după proiecție? (de la 1 la 10) 3. Acordați o notă filmului Pentru prima întrebare din această secțiune, se observă din nou rata de non-răspuns comparativ mai scăzută decât în celelalte chestionare, la numai 8%. Cu toate acestea, 48% dintre respondenți au optat pentru a nu mai cere detalii suplimentare profesorului, fapt care denotă un interes scăzut în filmul prezentat. 44% au optat pentru a continua discuțiile, un procent relativ crescut față de celelalte chestionare.

Elevii au acordat nota 8.72 pentru discuția de după proiecție și nota 9.01 filmului vizionat. Nu există diferențe semnificative între notele acordate de elevi în funcție de liceul de proveniență.

F. Louder than Bombs Norvegia, 2015, Dramă, Regie: Joachim Trier, Durată: 109’ Sinopsis: Un tată și cei doi copii ai săi se confruntă cu diferite sentimente și amintiri despre mama și soția decedată - o faimoasă fotografă de război. Fiecare personaj își descoperă propriile obstacole în comunicarea cu ceilalți membri ai familiei, dar și cu ei înșiși. Relațiile dintre frați și cele dintre părinți și copii devin pe parcursul filmului din ce în ce mai complexe, dezvăluind secretele personajelor care încearcă să găsească un sens în dispariția mamei. Filmul a fost ales pentru complexitatea sa, fiind ultimul film prezentat elevilor în proiect. Actorii americani prezenți în film sunt recognoscibili elevilor, dar apar pe ecran în contextul unei serii de filme dezvoltate de regizorul European Joachim Trier.

Temele sociale vizate prin acest film au fost comunicarea inter-generațională și în familie.

Subiectele secundare abordate de lecția prin film au fost jocurile pe calculator și fotografia de război.

Lecțiile de cinematografie asociate acestui film au vizat deprinderea unui set de cunoștințe din sfera limbajului cinematografic. Elevii au explorat elementele majore ale acestui limbaj: diversitatea planurilor, mișcările camerei, unghiurile de filmare și montajul. Filmul selectat conține elemente complexe de realizare de film, fiind potrivit pentru exemplificare.

Scurt-metrajul din mini-lecția de cinema „Nu a fost văzut, nu au fost luate" de Frédéric Mermoud completează detaliile abordate de Ghid. Prin intermediul acestuia din urmă, elevii au putut dezbate temele dificile ale filmului: fotografia de război, comunicarea intergenerațională, cu un segment important dedicat înțelegerii tipurilor de narațiuni prezente în film. Formularul de feedback evaluează doar răspunsul elevilor la filmul vizionat, Louder

www.filmepentruliceeni.ro

30

than Bombs, elevii vizionând filmul scurt la sala de clasă, după proiecție sau individual, acasă, la recomandarea profesorului.

Obiective de învățare pentru temele sociale și dezvoltarea gândirii critice. Lecția cu titlul „Înapoi acasă (Louder than Bombs) – Familia, Fotografia de război și planuri narative”: - înțelegerea narațiunii complexe din film - reflectarea asupra stereotipurilor generaționale - reflectarea asupra noilor tehnologii și a impactului de comunicare creat de acestea între generații diferite - analiza socio-culturală a imaginii fotografice Obiective

de

învățare

pentru

lecția

cinematografică.

Lecția

cu

titlul

„Limbajul

cinematografic”: - Familiarizarea elevilor cu vocabularul specific, cu limba și gramatica cinematografică, punându-se astfel baza analizei de film

Număr de chestionare preluate: 159 de chestionare din București, de la 9 grupuri școlare (licee tehnologice și vocaționale) și 3 licee teoretice (colegii naționale, licee teoretice, inclusiv licee bilingve), din București.

Primele întrebări din chestionar fac parte din secțiunea de întrebări generale: 1. Care a fost titlul filmului vizionat azi?

2. Descrie filmul în trei cuvinte: 3. Care a fost personajul tău preferat și de ce?

Pentru prima întrebare, asemenea tuturor chestionarelor completate, toți elevii au răspuns corect, demonstrând atenția la detaliile de prezentare a evenimentului de proiecție.

Pentru cea de-a doua întrebare, analiza a sintetizat cele trei cuvinte oferite de respondenți într-o singură variantă statistic semnificativă. Prin consultarea răspunsurilor în acest fel, au fost identificate opt categorii de răspunsuri și o a noua categorie de non-răspuns, în cazul în care elevul nu a completat răspunsul la această întrebare (2 astfel de cazuri de necompletare, reprezentând 1% din răspunsuri): „trist” – 48% „captivant” – 38% „frumos” – 4% „plictisitor” – 2%

www.filmepentruliceeni.ro

31

„amuzant” – 2% „derutant” – 1% „educativ" – 1% „prost” – 1% Așadar, aproape jumătate dintre elevi au considerat filmul ca fiind trist, percepție care se potrivește temei abordate de film, dar și captivant, fiind unul dintre filmele de succes în rândul elevilor. Temerea cea mai mare a organizatorilor a fost că „elevii își vor pierde interesul” în firele narative multiple, dar dimpotrivă, acest film se pare că a reușit să le capteze atenția. Pentru a evalua mai departe de ce s-a întâmplat acest lucru, vom parcurge rezultatele celei de-a treia întrebări, privind personajul preferat. Pe de altă parte, răspunsurile rămân la un nivel generic, deloc articulate pentru a descrie specificitatea filmului în viziunea respondenților.

Nu am identificat diferențe semnificativ statistice între răspunsurile date de elevii grupurilor școlare, respectiv ai liceelor teoretice.

Aproape 18.8% nu au fost capabili să nu răspundă la întrebarea privind personajul preferat din film – un procent semnificativ ridicat. Preferatul a aproape 60% dintre respondenți a fost Conrad, personajul mezinului, apropiat de vârsta liceenilor. Pe cel de-al doilea loc, la o diferență de 34 de procente, a fost Jonah, fiul cel mare, cu 16% dintre respondenți. În ordinea preferințelor, alte personaje memorabile pentru elevi au fost tatăl (aprox. 10%), profesoara și Isabelle, personajul mamei (fiecare 1%).

Prin cros-tabularea preferințelor elevilor cu motivația alegerii lor, Conrad a fost preferat pentru că „era diferit”, dar și pentru că era „personajul principal” (o motivație pe care o regăsim adeseori la acest tip de întrebare), pe când Jonah a fost preferat de elevi pentru că „a fost protectiv cu fratele său”. Preferința pentru personajul tatălui a fost motivat prin faptul că a avut intenții bune față de fiul mai mic, pe care încerca de asemenea să îl protejeze.

Motivațiile sunt argumentate coerent și demonstrează înțelegerea filmului vizionat, cu excepția răspunsului „pentru că era personajul principal”, care denotă o tendință de a urmări filmul în mod pasiv, fără un interes anume față de detalii. Acest răspuns este cu atât mai problematic în cazul acestui film, întrucât narațiunea are loc pe mai multe planuri, cu personaje care împart relativ egal timpul pe ecran (screentime). Preferința pentru personajul Conrad coroborată cu motivațiile de preferință pentru Jonah și tatăl lor demonstrează faptul că elevii au înțeles mesajul filmului, prin argumentarea răspunsurilor lor, dar că această înțelegere a fost strâns legată de identificarea elevilor cu personajul care este cel mai similar lor. Din punctul de vedere al gândirii critice, această implicare afectivă în formarea preferinței denotă lipsa obiectivității analitice față de filmul vizionat.

www.filmepentruliceeni.ro

32

Elevii din liceele teoretice l-au preferat pe Jonah mai mult decât elevii din grupurile școlare (16% față de 8%). Printr-o dublă cros-tabulare cu motivația alegerii personajului preferat se observă că elevii liceelor teoretice îl preferă pe Jonah pentru că avea grijă de fratele său într-un procent semnificativ mai mare decât cel de la grupurile școlare (70% față de 14%).

Următorul set de întrebări evaluează obiectivele lecției cinematografice, reluând și teme tratate anterior (genul filmului): 1. Cărui gen cinematografic îi aparține filmul?

2. Enumerați 3 tipuri de încadraturi (planuri cinematografice) 3. Puteți identifica o secvență de flash-back din film vizionat azi?

Pentru prima întrebare, în proporție de 83%, elevii au identificat corect genul „dramă”, cu 9% dintre aceștia alegând să nu răspundă deloc la întrebare. Doi elevi au dat răspunsul „film artistic”, care deși este corect, demonstrează că nu au mers mai departe în înțelegerea întrebării, ne-aprofundând genul filmului artistic vizionat. Alte răspunsuri redate de doar unul sau doi elevi au fost „acțiune”, „american”, „filmul cel mai prost”, „psihologic”, „SF” și „thriller”, însumând 7% de răspunsuri greșite.

Răspunsurile greșite au fost date în procent de 22% față de 0% de către grupurile școlare față de liceele teoretice. Rata de non-răspuns este mai crescută la grupurile școlare (12% față de 6%).

Pentru cea de-a doua întrebare, aproape 36% dintre respondenți nu au scris nimic, arătând o evitare a întrebărilor mai dificile, mai ales pentru cele care evaluează confruntarea noțiunilor specifice. Pentru că interesul a fost evaluarea procentului de răspunsuri corecte, am codificat cu 1 – răspunsurile corecte, complete (cu trei tipuri de încadraturi); cu 2 – răspunsurile corecte, incomplete (cu una sau două tipuri de încadraturi); cu 0 – nici un răspuns corect și în final cu „non-răspuns” – necompletarea formularului pentru această întrebare. Numai aproape 3% au acordat răspunsuri corecte integrale, în timp ce 49% dintre respondenți au reușit să evalueze corect cel puțin un tip de încadratură și 10% au acordat răspunsuri corecte parțiale.

La această întrebare grupurile școlare au răspuns corect într-un procent mai ridicat față de liceele teoretice (14% față de 6%), dar au avut în continuare o rată mai mare de nonrăspunsuri (45% față de 23%).

Pentru cea de-a treia întrebare am folosit din nou un sistem de codificare: 1 – pentru răspuns corect, 0 – pentru un răspuns care nu are legătură cu întrebarea sau e complet eronat și din nou, „non-răspuns” pentru categoriile de răspuns necompletate.

Dintre

respondenți, 61% au răspuns corect, identificând una dintre secvențele de flash-back. 29%

www.filmepentruliceeni.ro

33

dintre ei nu au răspuns deloc la întrebare, în timp ce 7% au identificat greșit secvența cerută. Trei respondenți au recunoscut că nu au știut răspunsul.

Respondenții din grupurile școlare au oferit un răspuns corect într-o proporție mult mai mică față de liceele teoretice (51% față 75%), au preferat non-răspunsul (43% față de 12%) unui răspuns greșit (2% față de 13%). Elevii de la liceele teoretice au încercat să dea un răspuns de mai multe ori în comparație cu elevii de la grupurile școlare.

Următorul set de întrebări evaluează modul de receptare și de înțelegere al elevilor al mesajului transmis de film: 1. Care crezi că sunt temele abordate de film? Numește te rog, cel puțin două 2. De ce crezi că există dificultăți de comunicare între Conrad și tatăl său, Gene?

3. Numește două caracteristici pozitive ale tatălui (Gene): Pentru prima întrebare, procentajul de non-răspuns este din nou ridicat, la 28% dintre respondenți. 30% dintre elevi au identificat corect tema principală vizată de film, cea a familiei, urmată de 20% dintre respondenți care au aprofundat răspunsul, menționând tema traumei suferite de o familie în cazul unui deces. 11% dintre elevi au identificat teme secundare valide, precum „adolescența”, „războiul” sau „sinuciderea”. Doar 6% dintre elevi nu au reușit să identifice o temă relevantă, în timp ce 8 respondenți au recunoscut că nu au știut să răspundă.

Nu am identificat diferențe semnificativ statistice între răspunsurile date de elevii grupurilor școlare, respectiv ai liceelor teoretice.

Pentru cea de-a doua întrebare, respondenții nu au reușit să acorde un răspuns specific, așadar nu se poate analiza gradul de corectitudine. Două dintre categoriile de răspuns condensate se referă la faptul că „Conrad nu este înțeles de tatăl lui” (în proporție de 36%) sau la diferența de vârstă și lipsa de comunicare (9%). Acestea sunt referiri directe la întrebare, identificând în cel mai bun caz o sursă a neînțelegerilor, dar nu și motivația personajelor sau dinamica dintre ele. 25% dintre respondenți au răspuns că „moartea mamei” generează lipsa de comunicare, dar scenariul filmului infirmă această ipoteză, cu multe scene care arată dificultățile de inter-relaționare dintre fiu și tată, anterioare morții mamei. Se observă că în cazurile când elevilor li se cere să se raporteze la un personaj familiar, cu care se identifică, răspunsurile au fost mai variate și măcar parțial corecte (ex.: preferințele personajelor), însă în momentul când li se cere să evalueze critic dinamica dintre personaje cu care nu se pot identifica facil, ei au preferat să blameze personajul opus (tatăl) sau să identifice o traumă a personajului preferat (moartea mamei lui Conrad, exprimat în astfel de cuvinte). 19% dintre elevi nu au completat răspunsul pentru întrebare, pe când 4% dintre aceștia au recunosc că nu știu care ar putea fi cauza dificultăților de comunicare dintre tată și fiu.

www.filmepentruliceeni.ro

34

Nu am identificat diferențe semnificativ statistice între răspunsurile date de elevii grupurilor școlare, respectiv ai liceelor teoretice.

Privind descrierea calităților pentru personajul tatălui, Gene, elevii au răspuns în proporție de 40% că tatăl s-a dovedit a fi protectiv față de fiu. Celelalte răspunsuri se raportează din nou la eforturile tatălui de a fi „înțelegător” (23%) și „perseverent” (10%), în timp ce numai aproape 3% au identificat calități intrinseci ale personajului precum conștiinciozitate, puterea de a trece peste moartea soției și severitatea sa. 30% dintre respondenți nu au răspuns la această întrebare.

Nu am identificat diferențe semnificativ statistice între răspunsurile date de elevii grupurilor școlare, respectiv ai liceelor teoretice.

Ultima secțiune de întrebări evaluează interesul și atitudinea față de proiecțiile de film și dezbaterile de după film: 1. Veți cere profesorului resurse suplimentare despre film?

2. Cum evaluați discuția de după proiecție? (de la 1 la 10) 3. Acordați o notă filmului. (de la 1 la 10) Deși filmul a fost „captivant” și elevii au înțeles acțiunea filmului în mare parte, multe dintre răspunsuri au fost fie mult prea generale pentru o interpretare coerentă, fie au fost cu totul greșite. La finalul proiecției numai 26.3% și-au exprimat dorința de a cere resurse suplimentare de la profesorul lor, în timp ce 36% au răspuns negativ la o discuție postproiecție cu profesorul la sala de clasă. Un procent ridicat de 40%, au refuzat să răspundă la întrebare. Nu am identificat diferențe semnificativ statistice între răspunsurile date de elevii grupurilor școlare, respectiv ai liceelor teoretice.

Elevii au acordat în medie nota 8.87 discuției de după proiecție și nota 8.59 filmului. Elevii de la liceele teoretice au acordat în procent mai mare nota 10 decât colegii lor de la grupurile școlare (73% față de 47%) pe când elevii de la grupurile școlare au acordat în procent mai mare nota 8 (12% față de 4%).

www.filmepentruliceeni.ro

35

Perspectiva cadrelor didactice implicate în proiect Personajele preferate care au predominat din filmele prezentate au fost Conrad în filmul „Louder than Bombs”, Lale din filmul „Mustang” sau Mamadou din „La Vie en Grand”.

Motivul principal pentru expunerea preferinței este identificarea directă cu personajul apreciat, ceea ce demonstrează un grad înalt de empatie cu personajele de film prezentate, unul dintre obiectivele prezentate în Ghidul Educativ.

Pentru proiecțiile următoare se sugerează aprofundarea definiției de tematică, discuție utilă și în vederea pregătirii pentru examenele școlare. În situațiile filmelor mai complexe, precum „Louder than Bombs” moderatorii discuțiilor au petrecut mai mult timp în explicarea diferențelor dintre subiect, temă și motive, chiar dacă în timpul limitat s-au concentrat mai puțin pe aspecte mai avansate ale lecțiilor.

Astfel, fiecare discuție moderată a avut rezultate diferite în funcție de reacțiile de înțelegere ale elevilor. După doar trei filme vizionate, multe dintre noțiuni nu au mai trebuit să se repete, astfel încât elevii au putut să poarte discuția mai aproape de obiectivele ghidului educațional, concentrându-se pe teme sociale dificile precum integrarea socială, rasism și inegalități de gen. Astfel, cu o durată mai îndelungată a proiectului, credem că putem îmbunătăți reacțiile critice ale elevilor, utile și în alte domenii școlare.

Un plus al interacțiunii cu elevii a constat în colaborarea cu actori sau specialiști din lumea filmului, cu o altfel de perspectivă asupra filmelor vizionate. Abordarea lor, deși educațională nu a fost didactică, iar elevii au acordat note mari speakerilor invitați. În special pentru filmul „La Vie en Grand”, elevii au răspuns selectiv, preferând întrebările referitoare la relația dintre elev și școală și mecanismele prin care instituția educațională îi poate ajuta pe aceștia din urmă. Diferențele de interpretare ale filmelor s-au făcut resimțite și în cazul filmului „Mustang” unde părerile au fost împărțite în ceea ce privește educația familială. Conflictele de opinii au apărut în momentul discuțiilor între educație și respectul față de tradiții, unde elevii care provin din medii sociale diferite au avut dificultăți în a separa cele două concepte.

Proiectul continuă să insiste pe încurajarea exprimării tuturor opiniilor într-un mod calm și argumentat, iar filmele oferă supapa potrivită pentru abordarea acestor subiecte, fără a implica judecarea valorilor sociale cu care elevii sunt obișnuiți. Fie că au fost de acord sau nu cu colegii lor, fie că le-a plăcut filmul sau nu, feedbackul elevilor relevă un interes viu față de materialele prezentate, ceea ce este în acord cu scopul proiectului, de a arăta diferite realități și de a le aduce în atenția publicului tânăr, pentru a încuraja gândirea critică și spiritul cinefil.

Workshop profesori: Implicarea profesorilor este foarte importantă pentru succesul unui astfel de proiect. Astfel de workshopuri sunt utile în vederea informării cadrelor didactice cu privire la noțiunile pe

www.filmepentruliceeni.ro

36

care le redactăm în ghid, dar funcționează și ca un releu de comunicare și feedback pentru tipurile de activități și de metode educaționale folosite.

Conform formularelor de feedback completate de cadrele didactice după terminarea workshop-ului, media notelor acordate este 9,54, un rezultat bun pentru un public critic. Din diferite domenii de predare, profesorii au fost entuziasmați de noțiunile transmise, făcând schimb de păreri și impresii. Un astfel de proiect este cu atât mai bun cu cât un profesor de fizică poate să discute detalii tehnice de dezvoltare împreună cu un profesor de istorie, care cunoaște detaliat contextul epocii. Astfel, fie că au fost informații cunoscute deja, comunicarea interdisciplinară a adus un plus de valoare, arătând că astfel de activități cinematografice pot începe în școli cu profesori de diferite discipline. Întrebați de viitorul cinematografiei, părerile au fost împărțite. Mulți dintre aceștia cred că dezvoltarea tehnologică pentru filmare a ajuns în punctul culminant și că orice ar urma de acum încolo nu se va mai numi „film”. Pe de altă parte, alți profesori sunt mai optimiști și șiau imaginat sisteme complexe prin care cea de-a 7-a artă va continua să ne uimească. În proporție de aprox. 87%, cadrele didactice și-au exprimat dorința de a mai participa la astfel de cursuri, mai ales cu invitați speciali din lumea filmului.

www.filmepentruliceeni.ro

37

Concluzii Întrebarea principală a acestui raport de cercetare este „Care sunt nevoile elevilor de învățare în ceea ce privește educația cinematografică și prin film?”

Prin datele pe care am putut să le preluăm de la respondenți elevi și profesori am putut evalua cunoștințele lor cinematografice imediat după vizionarea filmului și discuțiile cu coordonatorii de proiecție și speakerii invitați. Deși elevii par să preia din informațiile comunicate, un procent semnificativ dintre aceștia nu reușesc să realizeze legăturile logice dintre informațiile primite și imaginile vizualizate. Obișnuiți cu un anume tip de cinematografie, pe o nișă foarte redusă de mesaje și de tipuri de construcție ale imaginii, ei recurg la răspunsuri automate, uneori preluate de la colegii lor.

Studiul relevă atitudini ale elevilor față de filmele vizionate prin reacțiile pe care le-au notat în formularele de feedback diseminate la finalul fiecărei proiecții de film.

Aceștia preferă personaje cu care se pot identifica, dar evită să evalueze critic situații care sunt diferite de condiția lor socială. Răspunsurile dificile sunt evitate, iar analizele aprofundate sunt rare, existând însă câteva cazuri în care elevii au demonstrat prezența analitică, confruntând premisele întrebărilor adresate.

Deși elevii demonstrează că înțeleg filmele vizionate, ei nu argumentează alegerilor lor, evitând să ofere mai multe detalii. De obicei răspunsul cel mai scurt este și răspunsul pe care aceștia îl aleg, precum „personajul preferat este personajul principal.”

Răspunsurile lor sunt adeseori descriptive și nu analitice. În mod surprinzător dat fiind statisticile la nivel european, elevii par să aprecieze filmele europene, chiar dacă nu le vizionează des. Elevii preferă să discute la sala de clasă cu profesorul, dar evită să fie participanți activi, preferând postura de asistare la discuție.

Am descoperit în anumite cazuri atitudini discriminatorii, mai ales în ceea ce privește inegalitatea de gen și o confuzie generală între drepturile Omului, inegalitatea de gen și efectele discriminării.

Se recomandă într-un viitor astfel de proiect, grupe mai mici de elevi, cu discuții aprofundate și mai multe filme pe aceeași temă pentru a încuraja discuțiile analitice cu perspective multiple.

Se observă nevoia de instrucțiuni clare în cadrul activităților și o perioadă de timp rezervată pentru explicații privind rezultatele activităților. De exemplu, pentru o activitate de tip arborele problemă, nu este suficient ca elevii să înțeleagă tipul de soluții pe care le pot numi, dar și consecințele acestora. Se recomandă implementarea câtorva discuții în mod pragmatic la sala de clasă, pentru a încuraja un comportament pro-activ din partea elevilor.

www.filmepentruliceeni.ro

38

Cel mai mare obstacol pentru acest tip de proiect, așa cum rezultă și din răspunsurile elevilor după fiecare proiecție este pasivitatea lor – refuzul de a analiza critic, de a depune efort în a avea opinii contrare colegilor, dorința de a se remarca doar prin originalitatea răspunsului, dar nu și punct de vedere argumentat.

Un indiciu bun este acela că ei doresc să discute mai mult despre filmele vizualizate împreună cu profesorii la sala de clasă, iar profesorii au reușit să implementeze câteva secțiuni din lecțiile redactate în Ghidul educativ al proiectului. Elevii își amintesc detalii privind lecțiile teoretice de film, dar au nevoie de mai mult timp de sedimentare a informațiilor, precum și de o expunere mai mare la tipuri de interacțiuni practice cu materialele învățate. În acest sens, există multe oportunități de dezvoltare a metodelor din partea socială a Ghidului educativ, elevii fiind înclinați să răspundă creativ la întrebările deschise care le solicită mai puțin transmiterea informației propriu-zise și mai mult crearea unui mecanism propriu de răspuns. Aceste exemple au fost cel mai bine observate în cadrul întrebărilor deschide din chestionarele de feedback, unde elevii erau rugați să identifice anumite teme sau să își imagineze variante de final alternativ la filmul vizionat. În același timp, se observă entuziasmul participanților la proiect, atât profesori cât și elevi de a vorbi mai mult pe marginea filmului. Recomandarea noastră este să se pornească de la interesele comune exprimate în timpul vizionării filmului și concentrarea din aproape în aproape pe tehnicile de limbaj cinematografic care construiesc mesajele discutate. Se poate crea astfel o legătură între mesajul perceput și decodificarea semnalelor audiovizuale într-un mod care să fie avantajat de modul preferat de interacțiune al elevilor cu filmul: în discuții și dezbateri pe diverse teme.

Astfel, elevii necesită un fundament teoretic bine-structurat, cu cunoștințe de bază – cu „alfabetul” limbajului cinematografic pe care aceștia nu îl stăpânesc. Pentru dezvoltarea spiritului critic și civic, ar fi util de imaginat activități interactive urmate de discuții de clarificare a obiectivelor activităților și măsura în care ele au fost îndeplinite.

Se recomandă un timp mai îndelungat acordat fiecărui film: 2 ore de predare a lecției cinematografice, cu o oră de verificare a cunoștințelor într-o o oră de clasă ulterioară.

Pentru lecțiile sociale, se recomandă de asemenea două ore de predare și identificarea împreună cu elevii a altor filme pe aceeași temă, eventual cu alte abordări și puncte de vedere pentru a înțelege mai bine din punct de vedere critic, diferența dintre abordările regizorale, perspectivele mai multor actori angajați într-o acțiune și corelarea temelor sociale cu evenimente sociale naționale și internaționale.

Deși lecțiile cinematografice ar putea constitui obiectul unui curs de sine stătător, se propune predarea sa la orele de educație vizuală și / sau arte plastice în instituțiile școlare

www.filmepentruliceeni.ro

39

unde acestea se practică. Altfel, aceste lecții cinematografice pot fi preluate în orele de dirigenție, cu obiective specifice educației culturale.

Lecțiile sociale pot reprezenta obiectul mai multor subiecte din programa școlară: sociologie, istorie, limba și literatura română, filosofie. Dat fiind numărul de ore necesare pentru aceste lecții, o recomandare ar fi ca profesorii acestor discipline să realizeze activitățile la ore diferite, în funcție de tema discutată. Punctele de vedere diferite, de exemplu, al unui istoric, comparat cu cel al unui filosof, ar putea încuraja și elevii să exprime puncte de vedere diverse și să realizeze avantajele fiecărei abordări.

www.filmepentruliceeni.ro

40

Bibliografie Allemand, M., Steiger, A. E., & Fend, H. A. (2015). Empathy development in adolescence predicts social competencies in adulthood. Journal of personality, 83(2), 229-241.

Bergala, A. (2006). L'hypothèse cinéma: petit traité de transmission du cinéma à l'école et ailleurs (Vol. 90). Cahiers du cinéma.

Clarembeaux, M. (2010). Film education: Memory and heritage. Revista Comunicar, 18(35), 25-31.

Elliot, G.M. (1948) Film and Education. A Symposium on the Role of the Film in the Field of Education. New York: Philosophical Library. Inc. Giroux, H. A. (2011). Breaking into the Movies: Public pedagogy and the politics of film.

Policy futures in education, 9(6), 686-695.

Henriksen, D., Mishra, P., & Fisser, P. (2016). Infusing Creativity and Technology in 21st Century Education: A Systemic View for Change. Journal of Educational Technology & Society, 19(3), 27-37.

Maynard, R. (1971). The Celluloid Curriculum: How To Use Movies in the Classroom. New York: Hayden Book Company, Inc. Merkt, M., & Sochatzy, F. (2015). Becoming aware of cinematic techniques in propaganda: Instructional support by cueing and training. Learning and Instruction, 39, 55-71.

West, M. R., Kraft, M. A., Finn, A. S., Martin, R. E., Duckworth, A. L., Gabrieli, C. F., & Gabrieli, J. D. (2016). Promise and Paradox Measuring Students’ Non-Cognitive Skills and the Impact of Schooling. Educational Evaluation and Policy Analysis, 38(1), 148-170.

„Cinematografia europeană în era digitală”, Moțiune pentru o rezoluție a Parlamentului European, Comisia pentru cultură și educație, accesat la adresa: http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?type=REPORT&reference=A7-20110366&language=EN „Filmul european în era digitală”, Rezoluția Parlamentului European de pe data de 28 aprilie 2015 pe tema Filmul european în era digitală (2014/ 2148 (INI), Comisia pentru cultură și educație, accesat pe adresa http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?type=TA&language=EN&reference=P8-TA2015-0108

www.filmepentruliceeni.ro

41

CNC/ Anuar Statistic, 2015, www.cnc.gov.ro / Aceste cifre arata ponderea în scădere a publicului care vizionează filme românești. De menționat că deși numărul de titluri de film a fost mai redus în 2015, premierele au rămas la un număr constant.

Anuar Statistic 2015, www.cnc.gov.ro Pentru mai multe detalii privind interesul crescând al instituțiilor europene față de educația cinematografică în rândul tinerilor, puteți să citiți studiile lui Michael Clarembeaux (2010) Clarembeaux, M. (2010). Film education: Memory and heritage. Revista Comunicar, 18(35), 25-31.

Elliot, G.M. (1948) Film and Education. A Symposium on the Role of the Film in the Field of Education. New York: Philosophical Library. Inc.

www.filmepentruliceeni.ro

42

Anexe

Formularele de feedback adresate elevilor pe parcursul anului școlar 2015 - 2016

www.filmepentruliceeni.ro

43

Formular de feedback - primul film selectat Numele: ___________________________________ Liceul:

___________________________________

Adresa de e-mail (opțional): ____________________ I. Întrebări generale: 1. Care a fost titlul filmului vizionat azi? _____________________________________________ 2. Descrie filmul în trei cuvinte:

_____________________________________________

3. Care a fost personajul tău preferat și de ce? ____________________________________________________________________________ ____________________________________________________________________________ ____________________________________________________________________________ ____________________________________________________________________________ II. Cinema: 1. Filmul este un documentar ficțiune 2. De vreme ce majoritatea filmelor sunt structurate în trei ”acte”: expozițiune, intrigă, deznodământ, ce părere ai despre structura filmului vizionat? linie narativă continuă linie narativă fragmentată (nu este clar unde începe și unde se sfârșește) 3. Care este momentul care declanșează acțiunea în film (intriga)? )momentul accidentului pentru Valentin B)momentul când Valentin ajunge la clinica de recuperare C)momentul când Valentin hotărăște să jefuiască benzinăria D)momentul când Valentin o cunoaște pe Mira

www.filmepentruliceeni.ro

III. Mesajul filmului: 1. Care crezi că sunt temele abordate de film. Numește te rog, cel puțin două: _______________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________ 2. Care crezi că este mesajul principal al filmului? Descrie succint, printr-o singură frază:

3. Care este părerea ta despre personajul lui Valentin?

Este un personaj principal pozitiv. De ce? __________________________________________ Este un personaj princial negativ. De ce? __________________________________________

IV. Câteva detalii pentru organizatori: 1. De unde ați aflat despre proiectul Filme pentru Liceeni? a.De la școală b.De pe Facebook c.Reclame d.De la prieteni e.E prima oară când aud de proiect, azi f. Alte opțiuni: _________________________________________________________________ Încercuiți răspunsul preferat: 2. Veți cere profesorului resurse suplimentare despre film? Da / Nu 3. Ați vrea să discutați mai mult cu profesorii la sala de clasă pe marginea filmului? Da / Nu Acordați o notă de la 1 la 10 pentru următorii itemi: 4. Cum evaluați discuția după proiecție? ___ 5. Acordați o notă de la 1 la 10 proiecției de film în general. ___ 6. Acordați o notă filmului. ___ Mulțumim pentru timpul acordat! Vă invităm să urmăriți lecțiile de cinema și mai multe informații despre proiectul Filme pentru Liceeni, pe site-ul www.filmepentruliceeni.ro și pe pagina de facebook www.facebook.com/filmepentruliceeni Proiectul „Filme pentru liceeni” este co-finanțat printr-un grant din partea Elveției prin intermediul Contribuției Elvețiene pentru Uniunea Europeană extinsă.

www.filmepentruliceeni.ro

2

Formular de feedback -Al doilea film selectatNumele:___________________ Liceul:

___________________

Adresa de e-mail (opțional): ____________________ I Întrebări generale: 1. Care a fost titlul filmului vizionat azi? ______________________________ 2. Descrie filmul în trei cuvinte:

______________________________

3. Care a fost personajul tău preferat și de ce? ____________________________________________________________________________ ____________________________________________________________________________ _________________________ II Cinema: 1. Care dintre personaje crezi că este mai bine-dezvoltat în film? (Cine este centrul atenției?)

Răspuns (numele personajului): _______________________________________________ 2. Actorii au avut un scenariu general, cu situațiile în care se regăsesc personajele, dar fără replici precise – au fost în schimb rugați să improvizeze pe loc dialogul personajelor. Care este în opinia ta avantajul jocului de improvizație? (dacă nu vezi nici un avantaj, te rugăm să argumentezi) ____________________________________________________________________________ ____________________________________________________________________________ ____________________________________________________________________________ ___________________________ 3. Cum ai defini finalul filmului? final deschis (încă nu știu cum se încheie linia narativă a filmului) final închis (am aflat deznodământul firului narativ principal)

www.filmepentruliceeni.ro

III Mesajul filmului: 1. Care crezi că sunt temele abordate de film. Numește te rog, cel puțin două: _______________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________ ____________________ 2. Ai fi schimbat finalul filmului? De ce da?/ De ce nu?

3. Pe care dintre cele două personaje le-ai putut înțelege mai bine? Alegeți vă rog varianta potrivită și motivați pe scurt răspunsul.

Maxime Melanie Pe nici unul dintre cei doi Pe amândoi Scurtă motivație: ____________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ _____________________________

IV Câteva detalii pentru organizatori: 1. De unde ați aflat despre proiectul Filme pentru Liceeni?

De la școală De pe Facebook Reclame De la prieteni E prima oară când aud de proiect, azi Alte opțiuni: _________________________________________________________________ Încercuiți răspunsul preferat: 2. Veți cere profesorului resurse suplimentare despre film? Da/ Nu 3. Ați vrea să discutați mai mult cu profesorii la sala de clasă? Da/ Nu Acordați o notă de la 1 la 10 pentru următorii itemi: 4. Cum evaluați discuția după proiecție? ___ 5. Acordați o notă de la 1 la 10 proiecției de film în general.___ 6. Acordați o notă filmului. ___ Mulțumim pentru timpul acordat! Vă invităm să urmăriți lecțiile de cinema și mai multe informații despre proiectul Filme pentru Liceeni, pe site-ul www.filmepentruliceeni.ro și pe pagina de Facebook www.facebook.com/filmepentruliceeni Proiectul „Filme pentru liceeni” este co-finanțat printr-un grant din partea Elveției prin intermediul Contribuției Elvețiene pentru Uniunea Europeană extinsă.

www.filmepentruliceeni.ro

2

Formular de feedback -Al treilea film selectatNumele:___________________ Liceul și orașul:

___________________

Adresa de e-mail: ____________________ I Întrebări generale: 1. Care a fost titlul filmului vizionat azi? ______________________________ 2. Descrie filmul în trei cuvinte:

______________________________

3. Care a fost personajul tău preferat și de ce? ____________________________________________________________________________ ____________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ II Cinema: 1. Te rugăm să numești un film în care personajul feminin este un personaj puternic și independent? (Dacă nu îți amintești numele filmului, poți scrie numele personajului) Răspuns :_______________________________________________ 2. De ce crezi că regizoarea Deniz Gamze Ergüven alege să spună povestea prin intermediul personajului-narator, Lale: ____________________________________________________________________________ ____________________________________________________________________________ ____________________________________________________________________________ ____________________________________________________________________________ 3. Din cele 250 de filme realizate în Statele unite în 2012, numai 9% dintre ele au fost realizate de femei regizor. Procentele sunt asemănătoare la nivel internațional. Vă rugăm să ne spuneți de ce credeți că există atât de puține femei regizor. ____________________________________________________________________________ ____________________________________________________________________________ ____________________________________________________________________________ ____________________________________________________________________________

www.filmepentruliceeni.ro

III Mesajul filmului: 1. Numește trei drepturi fundamentale ale omului încălcate în film: a. b. c.

2. Ce exemple de inegalitate de gen sunt ilustrate în film? Dați vă rog cel puțin un exemplu de scenă: ____________________________________________________________________________ ____________________________________________________________________________ 3. Cum se numește campania de egalitate de gen inițitată de UNESCO, pentru ca și bărbații să se alăture luptei pentru echitate de gen? ____________________________________________________________________________ ____________________________________________________________________________

4. Identificați o situație de inegalitate de gen în România: ____________________________________________________________________________ ____________________________________________________________________________ IV Câteva detalii pentru organizatori: 1. Veți cere profesorului resurse suplimentare despre film? Da/ Nu 2. Ați vrea să discutați mai mult cu profesorii la sala de clasă? Da/ Nu Acordați o notă de la 1 la 10 pentru următorii itemi: 3. Cum evaluați discuția după proiecție? ___ 4. Acordați o notă filmului. ___ Mulțumim pentru timpul acordat! Vă invităm să urmăriți lecțiile de cinema și mai multe informații despre proiectul Filme pentru Liceeni, pe site-ul www.filmepentruliceeni.ro și pe pagina de Facebook www.facebook.com/filmepentruliceeni Proiectul „Filme pentru liceeni” este co-finanțat printr-un grant din partea Elveției prin intermediul Contribuției Elvețiene pentru Uniunea Europeană extinsă.

www.filmepentruliceeni.ro

2

Formular de feedback -Al patrulea film selectatNumele:___________________ Liceul și orașul:

___________________

Adresa de e-mail: ____________________ I Întrebări generale: 1. Care a fost titlul filmului vizionat azi? ______________________________ 2. Descrie filmul în trei cuvinte:

______________________________

3. Care a fost personajul tău preferat și de ce? ____________________________________________________________________________ ____________________________________________________________________________ ____________________________________________________________________________ II Cinema: 1. Te rugăm să numești încă un film în limba franceză de care ai auzit, sau pe care l-ai văzut.

Răspuns :_______________________________________________ 2. Prin ce crezi că diferă filmele europene de cele americane, de Hollywood? ____________________________________________________________________________ ____________________________________________________________________________ ____________________________________________________________________________ ____________________________________________________________________________ 3. De ce credeți că filmul este prezentat ca o comedie dacă subiectul său este unul atât de serios? ____________________________________________________________________________ ____________________________________________________________________________ ____________________________________________________________________________ ____________________________________________________________________________

www.filmepentruliceeni.ro

III Mesajul filmului: 1. Numiți două diferențe culturale pe care le-ați observat în jurul vostru, la școală sau în media: a. b.

2. De ce se afla Adama în pericol atâta timp cât făcea trafic de droguri? ____________________________________________________________________________ ____________________________________________________________________________ 3. Cum reușește profesorul lui Adama să îl ghideze pe elevul său departe de traficul de droguri și o viață în închisoare? ____________________________________________________________________________ ____________________________________________________________________________ IV Câteva detalii pentru organizatori: 1. Ce filme vezi de obicei și unde? ____________________________________________________________________________ ____________________________________________________________________________ 2. Veți cere profesorului resurse suplimentare despre film? Da/ Nu 3. Ați vrea să discutați mai mult cu profesorii la sala de clasă? Da/ Nu Acordați o notă de la 1 la 10 pentru următorii itemi: 4. Cum evaluați discuția după proiecție? ___ 5. Acordați o notă filmului. ___ Mulțumim pentru timpul acordat! Vă invităm să urmăriți lecțiile de cinema și mai multe informații despre proiectul Filme pentru Liceeni, pe site-ul www.filmepentruliceeni.ro și pe pagina de Facebook www.facebook.com/filmepentruliceeni Proiectul „Filme pentru liceeni” este co-finanțat printr-un grant din partea Elveției prin intermediul Contribuției Elvețiene pentru Uniunea Europeană extinsă.

www.filmepentruliceeni.ro

2

Formular de feedback Al cincilea film Numele: ___________________ Liceul: ___________________ Adresa de e-mail (opțional): ____________________ I. Întrebări generale: 1. Care a fost titlul filmului vizionat azi? ______________________________ 2. Descrie filmul în trei cuvinte:

______________________________

3. Care a fost personajul tău preferat și de ce? ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________

II. Cinema: 1. Ce este un film anime? _______________________________________________ 2. Ce este animația?

un gen o tehnică 3. Notează cu „A” pentru adevărat și cu „F” pentru fals, următoarea afirmație: Filmele de animație există de la începuturile cinematografiei.

III. Mesajul filmului: 1. Care crezi că sunt temele abordate de film. Numește, te rog, cel puțin două: _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ 2. De ce crezi că fuge Kyuta de acasă?

3. Numește două lucruri pe care Kumatetsu (maestrul urs) le învață în prietenia lui cu Kyuta. ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________

www.filmepentruliceeni.ro

IV. Câteva detalii pentru organizatori: 1. Veți cere profesorului resurse suplimentare despre film? Da / Nu Acordați o notă de la 1 la 10 pentru următorii itemi: 2. Cum evaluați discuția după proiecție? ___ 3. Acordați o notă filmului. ___ Mulțumim pentru timpul acordat! Vă invităm să urmăriți lecțiile de cinema și mai multe informații despre proiectul Filme pentru Liceeni, pe site-ul www.filmepentruliceeni.ro și pe pagina de facebook www.facebook.com/filmepentruliceeni Proiectul „Filme pentru liceeni” este co-finanțat printr-un grant din partea Elveției prin intermediul Contribuției Elvețiene pentru Uniunea Europeană extinsă.

www.filmepentruliceeni.ro

2

Formular de feedback A șasea proiecție Numele:___________________ Liceul:

___________________

Adresa de e-mail (opțional): ____________________ I Întrebări generale: 1. Care a fost titlul filmului vizionat azi? ______________________________ 2. Descrie filmul în trei cuvinte:

______________________________

3. Care a fost personajul tău preferat și de ce? ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ II Cinema: 1. Cărui gen cinematografic îi aparține filmul? _______________________________________________ 2. Enumerati 3 tipuri de incadraturi (planuri cinematografice) ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ 3. Puteți identifica o secvență de flash-back din filmul văzut azi? ________________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ III Mesajul filmului: 1. Care crezi că sunt temele abordate de film. Numește te rog, cel puțin două: _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ 2. De ce credeți că sunt dificultăți de comunicare între Conrad și tatăl său, Gene?

www.filmepentruliceeni.ro

3. Numește două caracteristici pozitive ale tatălui (Gene): ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ IV Câteva detalii pentru organizatori: 1. Veți cere profesorului resurse suplimentare despre film? Da/ Nu Acordați o notă de la 1 la 10 pentru următorii itemi: 2. Cum evaluați discuția după proiecție? ___ 3. Acordați o notă filmului. ___ Mulțumim pentru timpul acordat! Vă invităm să urmăriți lecțiile de cinema și mai multe informații despre proiectul Filme pentru Liceeni, pe site-ul www.filmepentruliceeni.ro și pe pagina de facebook www.facebook.com/filmepentruliceeni

www.filmepentruliceeni.ro

2