Mandala
CERCUL SACRU
Coman Radu - Andrei
Master sem.I anul II
Mandala
CERCUL SACRU
Coman Radu - Andrei
Master sem.I anul II
Mandala
Când în urma cu 2.300 de ani matematicianul grec Arhimede declara: „dati-mi un punct de sprijin si am sa misc Universul” Afirmatia i-a bulversat pâna si pe rafinatii gânditori elini contemporani cu el, obisnuiti cu savantele si provocatoarele jocuri ale mintii.
Dar cu si mai multa vreme înaintea lui Arhimede, undeva, în inima misteriosului si fabulosului continent asiatic, afirmatia grecului genial fusese dovedita nu doar în planul formelor, ci si în planul ideilor. Potrivit vechilor întelepti indieni, punctul nu numai ca reprezenta esenta oricarei stari de existenta materiala sau spirituala, dar însusi Universul, în esentialitatea sa si, indiferent de scara de reprezentare, putea fi redus la un punct. Ca urmare, punctul a stat la baza aparitiei unui stil geometrico-arhitectural sacru, al carui termen de ordine a fost Mandala.
4
CERCUL SACRU
Mandalele au aparut înca din zorii civilizatiei indiene, stratul religios indo-european consemnându-le, iar mai apoi, în mediul buddhist, fiind o schematizare perfecta a tuturor nivelurilor Universului, reprezentând, cum spuneam, însasi esenta acestuia.
În religia buddhista, mandala este unul dintre termenii-cheie, alaturi de yoga si guru. Pornind de la practicile hinduiste si buddhiste, mandala, ca reprezentare geometrica, a ajuns sinonima cu ideea de spatiu sacru. Textele religioase indo-europene timpurii, precum Rg Veda, folosesc mandala ca termen pentru a desemna un capitol, o colectie de formule religioase (mantras) sau de imnuri versificate care se intoneaza în timpul ceremoniilor vedice, pornind de la semnificatia de întreg continut într-o forma perfect organizata, circulara.
5
Mandala
ﾃ始 religia buddhista, o mandala poate simboliza deopotriva mintea si trupul lui Buddha sau a oricarui buddha (aici cu sensul originar, de cel care a atins iluminarea, trezitul). ﾃ始 buddhismul ezoteric principiul este ca o mandala sa contina prezenta (reprezentarea sau simbolul) lui Buddha, desi imaginile de divinitati nu sunt ﾃｮn mod absolut necesare cﾃ｢nd se realizeaza o mandala. Marea protectie Infinita lumina radianta multicolora
Simbolul lui Buddha
Reprezentat prin floarea de lotus
Poarta cu 11 nivele Reprezinta starile care condus spre iluminism
Raza circulara a luiVajra
Semiluna si jumatate de Vajra
Reprezinta indestructibilitatea
Pretioasa umbrela Asigura protectia contra suferintei
6
Simbolizeaza corpul lui Buddha, vorbirea si mintea
Intrarea Indica intrarea in cuadrantul estic al mandalei
CERCUL SACRU
O mandala se construieste pornind de la organizarea unui spatiu geometric în jurul unui punct care marcheaza centrul desenului. Apoi se traseaza linii care se intersecteaza, formând modele geometrice triunghiulare. Acestea sunt încadrate de un cerc, simbolizând constiinta dinamica a initiatului. Urmeaza desenarea unui patrat în exterior, care reprezinta lumea fizica orientata catre cele patru directii, simbolizate prin patru porti. Zona din mijloc, centrala, este cea unde se afla divinitatea. În acest fel centrul este vizualizat ca esenta, iar circumferinta ca un cadru care sustine, mentine si protejeaza. O imagine completa a mandalei se traduce prin capacitatea acesteia de a-i oferi initiatului mediul adecvat de a „prinde” si a se concentra pe ceea ce reprezinta esenta, adica pe divinitate.
7
Mandala
În forma sa cea mai obisnuita, mandala apare ca o serie de cercuri concentrice. Mai elaborat, fiecare mandala are propria sa divinitate, situata în structura patrata din centrul unei serii de cercuri concentrice. Forma sa perfect patrata indica faptul ca spatiul absolut al întelepciunii nu cunoaste devieri de la regula echilibrului universal. Aceasta structura patrata are patru intrari sau porti, simboluri ale uniunii dintre cele patru energii mental-spirituale infinite – blândetea iubirii, compasiunea, simpatia (în sensul legaturii sau afinitatii simpatice dintre elementele universului) si echilibrul psihic (moderatia, seninatatea). Fiecare dintre aceste intrari este împodobita cu clopotei, ghirlande si alte elemente decorative. Practic, aceasta structura patratica defineste arhitectura mandalei, descrisa ca un palat sau templu cu patru laturi. De ce un palat? Pentru ca este resedinta zeitatii care prezideaza mandala. De ce un templu? Pentru ca ea contine esenta lui Buddha, deci principiul iluminarii, trezirii spiritului din întunericul ignorantei.
8
CERCUL SACRU
Suita de cercuri care înconjoara palatul central corespunde unei structuri cu profunda semnificatie simbolica. Cercul de la exterior apare ca un inel de foc stilizat, în buddhism, simbolul procesului de transformare prin care fiintele omenesti obisnuite trebuie sa treaca, proba de foc pe care fiecare dintre noi trebuie s-o depasim pentru a putea patrunde în teritoriul sacru din interior, a descoperi si a deveni una cu divinitatea, una cu esenta, una cu însusi Universul. Acestui cerc îi urmeaza un inel de fulgere sau de sceptre de diamant (vajra), simbol al indestructibilitatii. Stralucirea de diamant semnifica hotarele spirituale ale mandalei.
9
Mandala
O mandala poate fi interpretata si ca un metaforic itinerariu spiritual initiatic, la capatul caruia omul obisnuit, imperfect, supus slabiciunilor si erorilor lumii materiale, se elibereaza de valurile multicolore ale ignorantei, devine un personaj exceptional, transcende universul iluzoriu al formelor, c창stiga batalia cu sine, regasindu-se pe el, cel adevarat, punct central, esenta a Universului infinit.
10
CERCUL SACRU
11