Page 1


UN ZIAR ÎN ªAPTE ZILE Ghid pentru tinerii care creeazã ziare ºcolare IGOR GUZUN & LICÃ SAINCIUC CENTRUL MEDIA PENTRU TINERI

Chiºinãu, 2006


CZU 070 G98

UN ZIAR ÎN ªAPTE ZILE Ghid pentru tinerii care creeazã ziare ºcolare IGOR GUZUN & LICÃ SAINCIUC

Coordonator: Veronica BOBOC Director de proiect: Roxana TEODORCIC Autor: Igor GUZUN Concepþie graficã: Licã SAINCIUC Contribuþii speciale: Polina PANAINTE, Cristina PUÞUNTICA, Oleg ROIBU CENTRUL MEDIA PENTRU TINERI Chiºinãu, 2006 Acest ghid este realizat de Centrul Media pentru Tineri, cu suportul financiar al Institutului Intercultural German (IFA) ºi al Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, din fondurile Guvernului Federal al Germaniei, în cadrul proiectului „Tinerii jurnaliºti pentru viitorul comunitãþii”.

Finanþatorii nu vizeazã conþinutul cãrþii ºi nu-ºi asumã vreo responsabilitate în acest sens. Reproducerea parþialã sau integralã a conþinutului este permisã cu indicarea sursei.

Descrierea CIP a Camerei Naþionale a Cãrþii Guzun, Igor Un ziar în ºapte zile : Ghid pentru tinerii care creeazã ziare ºcolare / Igor Guzun, Licã Sainciuc; Centrul Media pentru Tineri. – Ch. : Urma ta, 2006 (Tipogr. „Elan-Poligraf”). – 32 p. ISBN 978-9975-9534-7-4 1000 ex.

© Centrul Media pentru Tineri, 2006 © Igor Guzun & Licã Sainciuc, 2006 © Urma ta, 2006.


CUVÂNT ÎNAINTE de Veronica Boboc

4

CUVÂNT DE SALUT

5

UN ZIAR ÎN ªAPTE ZILE. DE CE UN ZIAR? DE CE ÎN ªAPTE ZILE?

6

1. ÎNCEPEÞI. ESTE SIMPLU

7

2. VORBIÞI CU OAMENII

11

3. SCRIEÞI ªTIRI ªI ISTORII

13

4. PUNEÞI ÎN PAGINÃ TEXTE ªI FOTOGRAFII

17

5. TIPÃRIÞI, MULTIPLICAÞI, DIFUZAÞI

19

6. PROMOVAÞI ZIARUL

21

7. ODIHNIÞI-VÃ ªI GÂNDIÞI-VÃ LA EDIÞIA URMÃTOARE

22

AUTORI

24

SURSE ªI LECTURI RECOMANDATE

25

ORAR

26

POSTFAÞÃ de Igor Guzun

30

Ghid pentru tinerii care creeazã ziare ºcolare

Ghid pentru tinerii care creeazã ziare ºcolare Ghid pentru tinerii care creeazã ziare ºcolare

CUPRINS

Ghid pentru tinerii care creeazã ziare ºcolare


CUVÂNT ÎNAINTE Cititul acestei cãrþi o sã vã ia puþin timp – poate câteva minute. Crearea unui ziar, dupã paºii descriºi aici, ar putea sã dureze, dar nu foarte mult – câteva zile. ªapte, sã zicem. Satisfacþiile însã vor fi mai mari: veþi câºtiga pricepere, încredere ºi respect. Experienþa adolescenþilor implicaþi în Reþeaua Media pentru Tineri, coordonatã de Centrul Media, aratã cã mulþi tineri de la ziarele ºcolare au note mai bune. În plus, ceea ce este mai important pentru ei ºi pentru noi, au astfel mai multe ºanse sã se afirme în viaþa adultã. La scrierea acestui ghid au contribuit – cu idei ºi observaþii, experienþe trãite ºi cãrþi citite – oameni de diferite vârste. Aici opiniile noi s-au întâlnit cu practicile care deja funcþioneazã. Ideile proaspete îi vor ajuta pe tineri sã devinã primii ºi cei mai buni, iar competenþele vechi îi vor împiedica sã inventeze încã o datã tiparul. Acesta este plusul de valoare al lucrãrii noastre. Având pe masã ghidul „Un ziar în ºapte zile”, lucrurile pot sã înceapã, acolo unde au întârziat sã se întâmple, ºi sã continue mai bine, acolo unde au fost pornite.

Veronica BOBOC Manager Centrul Media pentru Tineri


05

Das YMC hat es sich zum Programm gemacht, junge Menschen an die Medienarbeit heranzuführen. Zu diesem Zweck initiiert es zahlreiche Aktivitäten für junge Journalisten, um ihnen eine freien Zugang zu den Medien zu ermöglichen und sie für die Arbeit im Medienbereich zu befähigen. Im Rahmen des Stabilitätspaktes für Südosteuropa unterstützt das Institut für Auslandsbeziehungen e. V. (ifa) seit 2005 die Projektarbeit des YMC, insbesondere im Bereich von Schulmedien. Das vorliegende „Handbuch für Schülerzeitungen“ wird dank seiner attraktiven Gestaltung sicherlich viele Jugendliche ansprechen und sie bei ihrer Arbeit in den Schülerzeitungs-redaktionen wirkungsvoll und nachhaltig unterstützen. Dazu unsere besten Wünsche und viel Erfolg! Birgit ZINNEMANN, Projektkoordinatorin, Institut für Auslandsbeziehungen e. V., Stuttgart

CUVÂNT DE SALUT Obiectivul Centrului Media pentru Tineri din Chiºinãu este de a iniþia tinerii în activitãþi media. Din aceastã perspectivã, Centrul Media a lansat mai multe iniþiative adresate tinerilor jurnaliºti pentru a-i încuraja sã obþinã acces liber la mass-media ºi sã contribuie la dezvoltarea sectorului media. Începând cu 2005, Institutul Intercultural German (IFA) a sprijinit, în cadrul Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, Centrul Media, în special în domeniul presei ºcolare. Prin formula sa cu design reuºit, ghidul pentru tinerii care creeazã ziare ºcolare va atrage cu siguranþã mulþi adolescenþi ºi le va oferi o resursã eficientã ºi de duratã în activitãþile lor din presa ºcolarã. Primiþi urãrile noastre de bine ºi succes!

UN ZIAR ÎN ªAPTE ZILE, pag.

GRUSSWORT


UN ZIAR ÎN ªAPTE ZILE. DE CE UN ZIAR? DE CE ÎN ªAPTE ZILE? DE CE UN ZIAR? 1. Este distractiv ºi poþi face ceva adevãrat împreunã cu colegii tãi. 2. Poþi spune ceea ce crezi – poþi critica ºi poþi încuraja. 3. Te poþi face cunoscut ºi poþi cunoaºte mulþi oameni. 4. Aºa poþi demonstra cã eºti un lider bun – conduci o echipã, eºti apreciat.

MARÞI

5. Poþi rezolva probleme, poþi pune întrebãri, poþi cãuta rãspunsuri.

DUMINICÃ

6. Un ziar este mai ieftin decât radio sau televiziunea, dar poate fi aproape la fel de spectaculos.

JOI MIERCURI

7. Ziarul poate fi prima ta afacere.

LUNI DE CE ÎN ªAPTE ZILE?

VINERI

1. Un ziar chiar poate fi creat în ºapte zile, mai ales cã nu este neapãrat ca aceste zile sã fie din aceeaºi sãptãmânã.

SÂMBÃTÃ

2. Pentru cã un ziar se planificã, se scrie, se redacteazã, se macheteazã, se corecteazã ºi se tipãreºte – ºi pentru toate acestea aveþi nevoie de cel puþin ºase zile. 3. ªtirile se învechesc repede. 4. Mintea omului nu poate face faþã unui numãr mai mare de ºapte lucruri. Restul le uitãm. Sunt ºapte minuni ale lumii, iar Alba-ca-Zãpada este însoþitã de ºapte pitici. ªi apoi nici nu am cunoscut vreun om sã poarte nume de familie Doifraþi sau Nouãfraþi. ªaptefraþi – da. 5. În aceste ºapte zile nu dovedeºti sã te plictiseºti. 6. La un ziar trebuie sã te miºti repede – ai scris, ai tipãrit, ai scris, ai tipãrit. ªi fiecare ediþie trebuie sã fie mai bunã decât cea dinainte. 7. Dacã puteþi, îl faceþi în mai puþine zile. Important este ca urmãtorul numãr sã fie mai bun decât ultimul.


UN ZIAR ESTE VOCEA OAMENILOR „Sã-i dãm un nume!”. „Sã obþinem o donaþie!”. „Sã ne luãm haine de reporteri”. Au fost primele exclamaþii ale elevilor într-un film cu desene animate, atunci când s-au apucat sã facã un ziar local. ªi era un plan de acþiune bun. Anne din orãºelul Avonlea a oferit, în acel serial animat, ºi o definiþie potrivitã pentru ceea ce înseamnã o publicaþie periodicã: un ziar este vocea oamenilor, iar numele pe care l-a ales, împreunã cu colegii ei, a fost „Vestitorul din Avonlea”. Putea fi, la fel de reuºit, „Realitatea satului” sau „Vocea elevului”, dacã asta se întâmpla în Moldova. GÂNDIÞI-VÃ: DE CE FACEÞI ASTA? Când vã propuneþi sã nu faceþi nimic, este exact ceea ce veþi reuºi sã faceþi. La fel ca nereuºita, succesul poate fi planificat. Discutaþi împreunã cu colegii ºi rãspundeþi la urmãtoarele întrebãri: De ce faceþi acest ziar? Pentru cine? Cum îl faceþi? Puteþi pune aceste idei pe hârtie, în dreptul unor cuvinte precum: „viziune”, „misiune”, „valori”, „scopuri” ºi „obiective”. Dar puteþi sã nu o faceþi acum. Important este sã decideþi asupra direcþiei în care vã porniþi la drum. Conveniþi ca în ziar sã scrieþi adevãrul, nu lucrurile pe care lumea le considerã interesante sau la modã. Conveniþi sã nu existe un numãr de ziar în care sã criticaþi ºi iar sã criticaþi, iar în altul sã-i lãudaþi prea mult pe toþi. „Dacã îi veþi critica pe adulþi, trebuie sã-i faceþi sã accepte asta, atâta timp cât cele scrise de voi sunt adevãrate”, spune un tânãr care este convins cã succesul unei publicaþii depinde deopotrivã de sprijinul colegilor ºi al adulþilor. Lumea este compusã nu doar din copii ºi adolescenþi de-o vârstã cu voi. Aveþi alãturi pãrinþi, rude, profesori, sãteni cu care discutaþi mai des sau mai rar. Aduceþi faptele, vorbele ºi fotografiile lor în pagini, la fel cum o faceþi în cazul colegilor voºtri. Ziarul va avea nevoie de sprijinul maturilor atunci când veþi dori sã rezolvaþi o problemã. Sau când veþi pleca la studii ºi ei vor avea grijã ca iniþiativa ºi experienþa voastrã sã fie transmisã unei echipe noi.

Obiectivele sunt precum visele. Treziþi-vã ºi înfruntaþi realitatea!

1. ÎNCEPEÞI. ESTE SIMPLU


DAÞI UN NUME ZIARULUI Dacã ziarul vostru încape într-un buzunar, aþi putea sã-l numiþi „Ziarul de buzunar”. Dacã îl duceþi acasã în geantã, aþi putea sã-i ziceþi „Ziarul din geantã”. Important este sã alegeþi un titlu simplu, sã vã placã vouã ºi colegilor voºtri. Ce ziceþi despre „Alternative agricole” sau „Perspective rurale”? Multe titluri bune de ziar au fost de-acum folosite. „Timpul” ar fi fost un titlu reuºit pentru voi, dacã nu erau „Timpul de dimineaþã”, „The Times”, „Time”, „El Tempo” sau „Âðåìÿ”. Deci, cãutaþi un titlu care sã fie doar al vostru: simplu, original, scurt, haios, cu sens. Existã titluri ce aratã: locul în care apare ziarul – „Curierul de Nord”, „Jurnal de Chiºinãu” sau „The Cimiºlia News”; timpul apariþiei – „Dimineaþa” sau „Le Soir”; periodicitatea – „Sãptãmâna” ori „Momentul”; cine îl face – „ªmecherul”, „Fraierul”, „Next Generation” sau „Oastea Moldovei”; de ce îl face – „De ce?”, „Verde'n ochi”, „Ziarul de Gardã”, „Ochiul de veghe” sau „Íàáëþäàòåëü”. Dacã nu puteþi gãsi un cuvânt potrivit, aþi putea tipãri primul numãr cu titlul „Ziarul fãrã nume” ºi anunþaþi un concurs: astfel veþi implica colegii în munca voastrã ºi ei vor avea sentimentul cã ziarul le aparþine ºi lor. CREAÞI O ECHIPà Omul este mãsura lucrurilor, la fel cum Ohm-ul este mãsura rezistenþei electrice. Întotdeauna reuºita depinde de oameni. Formaþi o echipã, plinã de iniþiativã ºi dedicatã. Distribuiþi responsabilitãþile, astfel încât fiecare sã-ºi ia o parte din lucru. Alegeþi cu grijã un lider, care va fi editorul. Un lider bun poate face totul, însã nu trebuie sã facã totul. Acordaþi încredere ºi sprijin editorului. În acelaºi timp, faceþi astfel ca fiecare membru al echipei sã aibã acces la decizii ºi la succes. Greºesc editorii care considerã cã se pot descurca singuri. Echipa nu este pentru ca editorul sã aibã la cine striga.


09

Un absolvent al $colii ar putea dona un set de tehnicã: un calculator, o imprimantã, un aparat de fotografiat ºi un scaner. Aºa s-a întâmplat în serialul cu desene animate „Maya ºi Miguel”. Primãria din satul Scoreni, Strãºeni, a cumpãrat o imprimantã ºi a acordat suport financiar ziarului ºcolar „Prometeu”. Tot în 2006, primãria din Moleºti, Ialoveni, a donat o boxã pentru postul de radio ºcolar, iar cealaltã boxã a fost oferitã de Centrul Media pentru Tineri.

PLANIFICAÞI SUCCESUL

d ca

ce de e und

cu m

câ n

re

t

cine

? câ

cui

Fiecare ediþie de ziar trebuie planificatã. Ce subiect veþi avea în prima paginã ºi în toate celelalte? Cine va scrie ºtirile ºi istoriile, dupã ce se va documenta? Cine va face fotografiile? Cine va redacta textele? Cine va macheta? Cine va corecta paginile? Cine se va ocupa de multiplicare sau tipãrire? Cine va distribui ziarul? Câte exemplare veþi oferi gratis ºi câte veþi vinde? La toate întrebãrile gãsiþi oameni ºi rãspunsuri.

UN ZIAR ÎN ªAPTE ZILE, pag.

OBÞINEÞI O DONAÞIE


iesc e trã tã r a c v ârs pli – i s i m ii m a i în i n e m m em br cu oa ºi unt o ri l e a t a, cu enii – s io na ntã ât u i v r I nte c in ãtate u cu s ã t rte emoþ ºitã dec . u a în ve m iliei s a za vã , fo a mai re e v ed et e E N E l e ai f a ienþ ã gro ii , ades e cu un e t or / T a dio a s r r t a u e n n o c p c Ow R ze ex de bu licti Y our i pre p l in ã v i ur i l e p Ed i t o r º To M ak e inte r Ter ke l, OO K . How S tu ds T ER HANDB Richma n R EPOR , by J oe Diar y

FIECARE ARE PARTEA SA DE ADEVÃR Vorbiþi cu mai mulþi oameni. Fiecare are propria parte de adevãr dintr-un adevãr mai mare. Pentru orice subiect – festiv sau delicat, de conflict sau de solicitare a sprijinului pentru o idee – cereþi pãrerea mai multor persoane. Ascultaþi-i Parabola „elefantul vãzut de ºase orbi” pe toþi, publicaþi În India, un maharadjah din þara cuvintele lor, fãrã sã orbilor nu ºtia ce este un elefant. daþi aprecieri.

2 3

6

1

5 4

A trimis ºase orbi în junglã cu porunca sã-i descrie animalul. Orbii au pipãit un elefant ºi s-au întors cu descrieri contradictorii. „Elefantul, a spus unul, e lung ºi mlãdios ca un ºarpe”. „Ba greºeºti, a protestat altul. E lat ºi moale ca o foaie de cort”. „Ba greºeºti, a fãcut al treilea. E ascuþit ºi lucios ca un dinte uriaº”. „Vã bateþi joc de noi, s-a supãrat al patrulea. E gros ºi aspru ca un trunchi de copac”. „Ba e uriaº ca un munte”, a spus al cincilea. „E subþire ºi rãsucit ca un colãcel de frânghie”, a încheiat ultimul, care nu-i apucase decât coada.


11

FIECARE OM ARE O ISTORIE DE POVESTIT Vorbiþi cu oamenii – colegi mai mari sau mai mici, sãteni, profesori, vecini, oaspeþi. Fiecare are o istorie de povestit. Fiecare poate fi eroul unui articol din ziarul vostru. Gãsiþi timp pentru a vorbi cu ei. Întrebaþi-i cu un interes neascuns. Ascultaþi-i cu atenþie ºi alegeþi un pretext pentru a publica aceste istorii în ziarul ºcolar. Dacã-i vedeþi pe colegii voºtri mai triºti ca de obicei la sãrbãtoarea ultimului sunet, folosiþi aceastã zi de început de vacanþã ca sã scrieþi despre muncile grele pe care ei trebuie sã le facã toatã vara – acasã sau în câmp. Oamenii simpli meritã sã ajungã pe paginile ziarelor voastre. Mai mult poate decât oamenii care sunt prezenþi cu aceleaºi poze în toate publicaþiile editate de adulþi. FIÞI CURIOªI. FIÞI RECEPTIVI. FIÞI SCEPTICI Este normal ca fiecare martor la un eveniment sau fiecare parte implicatã într-o ceartã sã aibã propria impresie despre cele întâmplate. Fiþi curioºi sã aflaþi ce crede fiecare. Fiþi deschiºi pentru toate pãrerile. Trataþi fiecare afirmaþie cu o micã dozã de îndoialã. Atunci când publicaþi pãreri divergente, sunt mai multe ºanse de obiectivitate. AFLAÞI CE CREDE LUMEA DESPRE MUNCA VOASTRÃ Vorbiþi cu oamenii pentru a afla ce cred ei cu adevãrat despre munca voastrã. Publicaþi opiniile lor. Rãspundeþi la întrebãrile lor.

UN ZIAR ÎN ªAPTE ZILE, pag.

2. VORBIÞI CU OAMENII


Cum e româneºte: „Welcome to family”? La rubrica „Vieþi reale", cel mai vechi cotidian britanic, „The Times", a publicat, acum câþiva ani, un articolul în care autorul, Kevin Eason, povesteºte istoria cãsãtoriei fiicei sale cu Leonid Sandu, un moldovean din satul Risipeni, judeþul Bãlþi.

cãsãtorie", scrie Kevin Eason în ziarul englez „The Times". "Eu, de obicei, nu pun la îndoialã înþelepciunea fiicei mele: Samantha are capul pe umeri aproape tot timpul, prin urmare, trebuie sã cred cã ea a luat o decizie dreaptã. Dar, sã recunoaºtem, aceastã cãsãtorie „Nu este momentul sã ai a testat limitele. În primul rând, îndoieli, la douã ore dupã cine este acest individ care o ia ceremonia de nuntã. Oaspeþii pe fiica mea de soþie? Adicã, eu consumã ºampanie ºi molfãie la ºtiu cine este el. Leonid Sandu, un ospãþ comparat cu preþul în vârstã de 25 de ani. unei ipoteci pentru o casã micã, iar eu înþeleg deodatã cã existã Totuºi, cine este el? Nici scund, dar nici înalt, ºi nici urât. ceva ciudat în aceastã

Politicos pânã la punctul de a fi ascultãtor. Probabil, timid, cu toate cã nu l-am cunoscut prea bine, cãci comunicarea cu moldovenii nu se numãrã printre priceperile mele. N-am idee ce se face în capul lui. Nu l-am întâlnit decât cu trei zile înainte de nuntã, ne-am salutat ºi am zâmbit unul altuia. M-am gândit: iatã un englez vorbind cu un strãin doar fluturând din braþe, asumându-ºi astfel surzenia în încercarea de a penetra bariera lingvisticã. Samantha ascultã rãbdãtoare înainte de a traduce, dar nu sunt sigur cã o face


13

SCRIEÞI ªTIRI ªI ISTORII

SCRIEÞI ªTIRI Ce sã scrieþi? Scrieþi ºtiri. „Dar ce înseamnã o ºtire?”, întreba, la fel ca voi, cineva pe paginile romanului „Cel mai iubit dintre pãmânteni”, de Marin Preda. „Oricum nu ceva care ºtim deja, sau presupunem”, era rãspunsul. Scrieþi, deci, despre ceea ce se întâmplã nou, undeva aproape. Scrieþi ºtiri doar despre evenimentele care meritã ca lumea sã afle despre ele. Dacã un câine muºcã un om, nu e o ºtire, dar dacã un om muºcã un câine, aceasta este o ºtire.

Nu inventaþi, dar nici nu scrieþi ºtiri plictisitoare. SCRIEÞI SIMPLU Scrieþi de parcã aþi povesti ceva unor prieteni. O datã, savantul care a descoperit cum funcþioneazã atomul, le-a spus studenþilor sãi: „Dacã nu puteþi explica unei femei care spalã podelile în laborator natura muncii voastre, înseamnã cã nu înþelegeþi ceea ce faceþi”.

exact. Probabil spune: „Ignorã bãtrânii scrântiþi. El nu ne poate ajuta". Sam este singura care are vreo idee despre purtarea lui ºi este unica persoanã cu douã tipuri de comunicare între familia Eason ºi mire. Însã chiar ºi ea se aflã în încurcãturã când explicã cum o fatã ca dânsa se simte pe cãlcâiele ei înalte în braþele unui þãran moldovean. De ce un moldovean? Cu ce au greºit bãietii din Milton Keynes sau Watford? Ea l-a întâlnit pe Leo acum trei ani în timpul unei pauze la studii de un an într-un

sat mic numit Risipeni. N-am fost niciodatã acolo, dar din descrieri mi-l imaginez ca pe o localitate din serialul de filme horror „Casa Hammer", în plus chinuindu-se cu luminile stinse ºi fãrã toalete cu scurgere. Femeile aratã sinistru, bãrbaþii au mustãþi uriaºe, poarta costume demodate ºi aratã sãlbatic ºi ei. În prezent, moldovenii au foarte multe motive ca sã arate sinistru cu toþii. Strânsã între Ucraina ºi România, Moldova a fost

aruncatã înapoi ºi înainte între imperii. Legenda spune cã Prinþul Dragoº al Transilvaniei a dat numele de Moldova câmpurilor misterioase ºi bogate care se întindeau de-a lungul munþilor Carpaþi, când lea strãbãtut împreunã cu armata sa în secolul 14. Uniunea Sovieticã a revendicat-o inevitabil ºi a insistat cu tenacitate sã se numeascã Moldavia, de parcã era un stat imaginar dintr-o comedie de Ealing. Acum Moldova independentã,

UN ZIAR ÎN ªAPTE ZILE, pag.

3.


SCRIEÞI INTERESANT Scrieþi ceva ce nu s-a mai scris, cum nu s-a mai scris. Scrieþi ca voi. SCRIEÞI DESPRE LUCRURI INTERESANTE Dacã toate ziarele dau topul celor mai vândute sau mai citite cãrþi, publicaþi un top al cãrþilor furate din biblioteca ºcolii sau din cea mai apropiatã librãrie. Dacã aveþi de gând sã faceþi, la fel ca celelalte publicaþii ºcolare, un top al profesorilor, mai bine sã renunþaþi. ªi acesta va fi câºtigul tuturor. SCRIEÞI ISTORII UMANE ªtirile sunt despre ce s-a întâmplat, iar istoriile umane sunt despre ceea ce se întâmplã. Scrieþi istorii despre puþinii tineri care se aflã într-o bibliotecã publicã de Ziua naþionalã a vinului. Scrieþi despre un coleg care a reuºit ceva sau despre lupta altuia cu greutãþile.

„Nu trebuie sã fie cine ºtie ce, ajunge ºi un fleac, ca de exemplu, atunci când s-a fãcut barajul cutare, s-a inundat satul cutare, dar pãsãrile îºi mai amintesc ºi acum de satul acela ºi vin în fiecare primãvarã sã ciripeascã, vesele, de-asupra lacului. Când introduci un asemenea episod, toatã lumea se bucurã. Îþi furã privirile ºi este emoþionant”. Haruki Murakami, „Pãdurea norvegianã”, 2004

CREAÞI IMAGINI PRIN CUVINTE Un bun ghid turistic aratã; munca lui nu se reduce la povestit. Când afirmaþi cã un copil suferã singur în lipsa pãrinþilor plecaþi la munci peste hotare, arãtaþi, de exemplu, cum el desface un colet ºi vede cã hainele sau pantofii trimiºi de mama sunt mici, aºa cum purta cu câþiva ani în

cu o economie de piaþã, este cea mai sãracã þarã din Europa. În satul lui Leo hrana este esenþialã, iar electricitatea este un lux de o orã pe zi. Dar Sam a îndrãgit aceastã þarã, chiar dacã ºcoala nu i-a plãtit pentru ºase luni ºi primul ei salariu a intrat în 17 borcane cu castraveciori. Ea a pãrãsit Marea Britanie cu o garderobã plinã cu haine la modã ºi s-a întors în þesãturi de bumbac grosolane ºi cizme. Între plecare ºi întoarcere, a avut o zi de naºtere ºi ne-a telefonat sã ne povesteascã despre petrecere. Am fost

surprinºi de cadoul ce i-a fost oferit de prietenii ei moldoveni. „Un miel", a gângurit ea. „Drãguþ. Unde îl vom þine când vei ajunge acasã?", m-am interesat. „Nu-l vom þine. Ei l-au tãiat pentru ospãþ", a replicat ea. Astfel a înflorit pasiunea ei pentru castraveciori ºi cadoul aniversar prãjit. Apoi a venit explozia: „Mã mãrit cu un moldovean". Uºor de spus, dar mai greu de realizat, pentru cã situaþia s-a complicat datorita faptului cã Leo ºi familia lui au decis sã fugã de sãrãcia din Risipeni ºi sã emigreze în

Statele Unite în baza unui proiect special creat pentru a ajuta minoritãþile persecutate. Ei s-au stabilit la Seattle, capitala mondialã a cafelei ºi patria lui Boeing, Microsoft ºi Frasier. Zece luni mai târziu, noi am completat atât de multe formulare ºi am expediat atât de multe faxuri cãtre ambasade încât 50 de stejari din Moldova ar fi trebuit sã fie doborâþi pentru a asigura hârtia cheltuitã. Cu o sãptãmânã înainte de nuntã, noi am organizat o recepþie. Mama mea mã


15

PUNEÞI LA ARTICOLE TITLURI ADEVÃRATE Într-un magazin vã aºteptaþi ca pe etichete preþurile la produse sã fie cele adevãrate. Nici în titluri nu amãgiþi ºi nu exageraþi. NU UITAÞI PENTRU CINE SCRIEÞI Puteþi face un ziar pentru profesori. Puteþi face un ziar pentru bãieþi ºi altul pentru fete. Însã dacã vreþi sã vindeþi ziarul bine, faceþi ziarul pentru toþi. Scrieþi pentru bãieþii care se uitã la meci ºi pentru fetele care se uitã în oglindã. ªi pentru profesorii care se uitã la toate acestea ºi nu vã înþeleg. Scrieþi pentru cei cãrora le place educaþia fizicã, dar nu-i uitaþi pe cei care preferã fizica. Nu-i ignoraþi nici pe cei cu educaþia. Scrieþi deci ca sã vã citeascã toþi. S-ar putea sã vã placã o fatã, fãrã sã vã pese cum vorbeºte. S-ar putea sã vã placã un bãiat, chiar dacã sunt alþii mai frumoºi. La fel se întâmplã ºi într-o relaþie cu un ziar. Oamenii aleg un ziar ori pentru ceea ce spune, ori pentru cum aratã; sau chiar pentru ambele.

întreabã: „Cum aratã el?". „Nam idee. Niciodatã nu am pus ochii pe ei", am recunoscut, oferind o explicaþie proastã faptului cã el era pe cale sã-mi ia fiica mea frumoasã ºi eu nu-l cunoºteam deloc. A fost o noþiune dificil de înþeles pentru mama mea care vine din Glasgow: dacã locuieºti la nr. 81 pe Shettleston Road, te mãriþi cu un bãiat de la nr. 85 maximum. Cãsãtoria în afara oraºului era un lucru scandalos, dar mama mea a fost consideratã o exoticã: ea s-a mãritat într-un cartier din

Middlesbrough. Însã moldoveanul fãrã situaþie ºi nevorbitor de englezã din Seattle s-a dovedit a fi totuºi descurcãreþ. Pentru a emigra Leo ºi-a pierdut din punct de vedere tehnic cetãþenia. Consulatul Britanic n-a fost entuziasmat sã-i acorde vizã ca sã nimereascã la propria nuntã. Un refugiat moldovean, cãsãtorindu-se cu o britanicã dar dorind sã locuiascã la Seattle, avea prea multe naþionalitãþi ca sã fie liniºtit. Anterior el a fost asaltat cu

faxuri pledoarii de la tatãl miresei, din ce în ce mai anxios. Apoi, cu trei zile înainte de a pleca, el a fost aici ºi eu n-am avut nimic sã-i spun ca sã devenim mai strãini. ªi acum el îmi este rudã, ginerele meu. ªi sãptãmâna viitoare ei pleacã spre America. Noi am dorit sã gãsim pentru ei un ultim cadou, ceva din Marea Britanie ca sã-l ia cu ei, dar nu sunt sigur cã voi putea gãsi un miel viu aici, in aceste zile. Oricum, mielul n-ar fi încãput în geamantanul lor. THE TIMES, 2002

UN ZIAR ÎN ªAPTE ZILE, pag.

urmã. Dacã scrieþi cã într-un sat au rãmas puþini locuitori, arãtaþi, de pildã, cã toþi sãtenii pot sã încapã uºor în câteva vagoane de tren, ca sã plece ºi ei în strãinãtate, pe urmele celorlalþi. Când spuneþi, sã zicem, cã un profesor de românã are un salariu mic, de câteva sute lei; arãtaþi ce-ºi poate cumpãra pe el: un medicament scump ºi jumãtate de dicþionar explicativ.


Trompa trompelor

ELEFANTUL DE SEARÃ ªAPTE SUGESTII PENTRU UN DESIGN REUªIT 1. Creaþi o

UITAÞI-VÃ ÎN JUR. NU UITAÞI O imagine bunã este: S Expresivã S Conþine o informaþie S Poate emoþiona S Are acþiune.

surprize cititorilor – un titlu, o fotografie, un subiect – dacã vor remarca toate acestea vor îndemna ºi alte persoane sã citeascã ziarul. 6. Consecvenþã. Menþineþi anumite subiecte pe acelaºi spaþiu de fiecare datã, pentru ca cititorii grãbiþi sã nu piardã mai mult timp pentru vânarea informaþiilor. Într-o lume nesigurã, în care se întâmplã atâtea într-un singur moment, oamenii chiar preþuiesc faptul cã de un deceniu ºi jumãtate rubricile „Samariteanc a” ºi „Horoscop” apar pe aceeaºi paginã în revista „Sãptãmân a”.

continuare în paginile urmãtoare

sã aibã o imagine dominantã, însoþitã de un scurt text explicativ: cine este în fotografie? ce se întâmplã? cine este autorul? 2. Organizaþi ºtirile, istoriile umane ºi fotografiile, pentru a evita haosul. Asiguraþi-vã cã plasarea lor în pagini îi ajutã pe cititori sã gãseascã ceea ce îi intereseazã. Oamenii privesc mai întâi prima ºi ultima paginã, apoi interiorul. Vãd în primul rând ce este în partea de sus a paginii, pe urmã jos. 3. Contrast. Paginile de succes vor avea elemente verticale ºi orizontale. De asemenea, vor fi prezente elemente

7. Faceþi lucrurile sã fie distractive. Distractiv înseamnã simplu ºi dinamic. Conþinutul reprezintã partea cea mai importantã din designul unei pagini. Reþineþi cã sarcina omului care pune în paginã articolele ºi fotografiile este sã-l facã pe cititor sã intre în mijlocul textului.

PUNEÞI CE ESTE MAI IMPORTANT LA ÎNCEPUT Plasaþi în pagini ºtirile, istoriile ºi fotografiile dupã importanþa lor. Prima paginã a ziarului trebuie ierarhie, astfel încât sã fie cea mai bunã ºi cea mai privirea cititorilor sã atractivã: este ca vitrina unui lunece spre cel mai magazin, ca meniul unui important subiect de pe restaurant. paginã. Iar fiecare paginã trebuie


17

PUNEÞI CE ESTE MAI IMPORTANT LA ÎNCEPUT Plasaþi în pagini ºtirile, istoriile ºi fotografiile dupã importanþa lor. Prima paginã a ziarului trebuie sã fie cea mai bunã ºi cea mai atractivã: este ca vitrina unui magazin, ca meniul unui restaurant. Împãrþiþi pagina în 3-4-5 coloane egale ºi urmaþi aceste recomandãri. Reþeaua Internaþionalã a Jurnaliºtilor (www.ijnet.org) a elaborat un set de sugestii pentru a ajuta creatorii de ziare sã obþinã o mai bunã plasare în paginã a titlurilor, articolelor ºi fotografiilor. FACEÞI FOTOGRAFII BUNE. ALEGEÞI FOTOGRAFII BUNE Fotograful italian Giacomo Pirozzi, care s-a aflat în 2004 ºi 2005 în Moldova, i-a învãþat pe tineri cum sã deosebeascã o pozã bunã de una mai puþin reuºitã. Iatã care sunt, în opinia lui, câteva criterii pentru o fotografie bunã: S Un centru de atenþie puternic S Un singur mesaj S Luminã suficientã S O culoare dominantã S Cadrare exactã. Sfatul lui Giacomo Pirozzi este: gândiþi-vã înainte de a apãsa pe butonul aparatului de fotografiat! UITAÞI-VÃ ÎN JUR. NU UITAÞI Atunci când faceþi sau alegeþi o pozã, lãsaþi ca viaþa particularã a oamenilor sã rãmânã un bun al lor, ºi nu al publicului. Nu daþi portrete de copii sau tineri dacã aceasta poate strica confortul ori viitorul lor. Totuºi, ca sã ilustraþi ºtirea sau istoria, fotografiaþi detalii – ele pot fi mai sugestive ºi mai emoþionante chiar decât portretele. CORECTAÞI CE SE MAI POATE Nu uitaþi sã aruncaþi o privire asupra paginilor dupã plasarea articolelor ºi fotografiilor, dar înainte de multiplicare sau tipografie. Corectaþi greºelile, verificaþi dacã ºtirile ºi istoriile sunt semnate ºi dacã aþi pus preþul ziarului pe prima paginã.

Ex is vâne tã douã emoþ azã ima ºcoli sate ionantã ginea s fotogra lupt ºi ora , înfri urprinz fice. C evan ã pentr ºe, pla coºãtoa ãtoare, ei ce fulg escente u a pri je ºi c re. Ei sf⺠urante , gestu nde din âmpuri colindã uman ietoare ce ilus ri furt zbor s de se î e, ieºi a insig treazã, ive, mo cene Apoi ntoarcã tã din nifianþ toate, mente imag este c în el. neant º ã a con d i os vise inii ca elãlalt ândi iþiei l a tã s c c z u u ã re nt l ate care nu ã Vânt -i cel clipa, , imobi . E ºco a l Acea ul! Vân mai mar ci veºn e, cea la patr stã ºco tul car e duºma icia. ª care nudu u domen alã a n e miºcã n al ei i ºtiþi Mich l, natu ii reze eclinti floril ? Vero el Tour ra moar rvate: tului a e. moar nicãi” nier „ tã ºi p portret re u e G di n te a” volu iulgiur isajul. l, ile mul „Fat a ºi

UN ZIAR ÎN ªAPTE ZILE, pag.

4. PUNEÞI ÎN PAGINÃ TEXTE ªI FOTOGRAFII


REBUT


19

TIPÃRIÞI, MULTIPLICAÞI, DIFUZAÞI

PRODUCEÞI Pentru producerea unui ziar aveþi nevoie de o asigurare tehnicã minimã: S Un calculator capabil S O imprimantã laser de calitate. Majoritatea publicaþiilor ºcolare din Moldova au formatul unei pagini de scris, pentru cã acest format este cel mai comod. Imprimantele mai mari sunt mai scumpe. S Un program de machetare: PageMaker, Quark sau InDesign sunt cele mai potrivite. Existã însã ºi exemple bune de publicaþii ºcolare create în Microsoft Word. S Un program de prelucrare a imaginilor. Adobe Photoshop, de exemplu. S Dacã aveþi Microsoft Officer, îl puteþi folosi ºi pentru scrierea ºi redactarea textelor. S Adobe Acrobat. Este un format pe care îl preferã unele tipografii. ªi tipografia este o opþiune pentru multiplicarea ziarului. Costã mai mult, însã puteþi face un tiraj mai mare. BANI? De unde sã luaþi bani pentru toate acestea? Câºtigaþi un grant, scrieþi un proiect. Dacã obþineþi o astfel de finanþare, va trebui, totuºi, sã respectaþi capitolele de cheltuieli. În schimb, nu veþi întoarce banii, dar vor avea de câºtigat toþi. În doi ani, între 2004 ºi 2006, Centrul Media pentru Tineri a oferit granturi mici pentru crearea ºi susþinerea unui numãr de 37 de echipe redacþionale ale tinerilor: 25 de ziare ºi 12 posturi de radio ºcolare. Plasaþi anunþuri publicitare. O frizerie din Orhei tunde gratis jurnaliºtii de la ziarul ºcolar „Activ”. O pizzerie îi asigurã gratis cu pizza la ºedinþe, iar un centru de calculatoare le oferã acces la Internet la preþ redus. Aceste servicii sunt prestate tinerilor contra publicitate în ziarul ºcolar. Tinerii ziariºti reuºesc sã facã publicitate ºi contra bani, pe care cumpãrã foile de calc pentru tipografie, carnetele pentru reporteri etc. Obþineþi sprijin ºi donaþii: de la oameni, de la administraþie, de la agenþi economici, de la societãþi comerciale. Ziarul ºcolar din satul Schineni, Soroca, a obþinut echipament de la Centrul de Resurse pentru Tineret din Soroca, spaþiu ºi suport financiar – de la Asociaþia Pãrinþilor ºi Pedagogilor ºi de la Gimnaziului din sat. Evenimentele de colectare a banilor sunt bune atât sub aspectul promovãrii, cât ºi sub aspect economic. Faceþi vânzãri – în stradã, la chioºcuri. Oferiþi abonamente.

UN ZIAR ÎN ªAPTE ZILE, pag.

5.


„Am vândut primul meu articol la 15 ani, fiind licean în Miami, Florida”, îºi aminteºte Scott Byron, profesor la ªcoala de Jurnalism din Missouri, din Statele Unite. „Am scris un articol despre un proiect legislativ care, dacã ar fi fost adoptat, urma sã interzicã adolescenþilor sã se afle în stradã seara, dupã o anumitã orã. Sigur cã eu, ca adolescent, am avut obiecþii. Am intervievat un membru al consiliului local care fãcea parte din comisia responsabilã de proiectul de lege ºi i-am adresat întrebãri care îi interesau pe tineri. Articolul a plãcut atât de mult, încât a fost publicat nu doar în ziarul liceului, dar ºi în cotidianul „The Miami Herald", care mi-a plãtit pentru el 50 de dolari. Astfel s-a produs debutul în cariera mea de jurnalist”, mãrturiseºte Scott Byron, care a vizitat de opt ori Moldova, la invitaþia Centrului Independent de Jurnalism. „Ziarul de Gardã”, 7 septembrie 2006


21

PROMOVAÞI ZIARUL

UN ZIAR BUN NU SE FACE ÎN TÃCERE Folosiþi pentru promovarea ziarului orice prilej: discotecile ºi hora satului, competiþiile sportive ºi întâlnirile cu absolvenþii, adunãrile adulþilor, discuþiile la o pizza ºi întâlnirile pe stradã. Vorbele transmise prin viu grai au o putere magicã. Daþi motive oamenilor sã vorbeascã despre voi, sã vã vorbeascã de bine. Afiºaþi ziarul în ºcoalã, la oficiul poºtal, la magazin. Mergeþi cu ziarul la primãrie. Mergeþi înainte. Dacã lumea nu ºtie ce faceþi, poate avea impresia cã nu faceþi nimic, deºi aþi fãcut deja multe. Nu vã fie teamã sã vã lãudaþi singuri. Aceasta se numeºte promovare. Cel mai bine este însã ca alþii sã vã laude în locul vostru. Important este sã le daþi motive, sã aveþi fapte. Este bine ca oamenii sã cunoascã activitãþile voastre, astfel veþi putea obþine noi finanþãri. Dacã editaþi ziarul de mai mult timp, lumea va crede cã aþi fãcut lucrurile bine, aºa cum trebuie. ªi va avea încredere în voi, oferindu-vã sprijin. BENEFICII Tipãrind un ziar, puteþi obþine beneficii. Vindeþi ziarul. Nu-l daþi pe degeaba. Este un produs la fel ca pantofii. Nimeni nu cere fabricantului sau vânzãtorului de pantofi o pereche gratis.

TRANSPARENÞà Folosiþi banii câºtigaþi din abonamente sau din vânzãri pentru dezvoltarea ziarului. Nu uitaþi nici de recompensarea eforturilor depuse de fiecare membru al echipei. Totul trebuie sã fie transparent. Este una dintre condiþiile succesului.

UN ZIAR ÎN ªAPTE ZILE, pag.

6.


7. ODIHNIÞI-Và ªI GÂNDIÞI-Và LA EDIÞIA URMÃTOARE Dupã ce aþi tipãrit ziarul, odihniþi-vã. Citiþi proaspãtul numãr. Daþi-l ºi altora sã-l citeascã. Aflaþi ce cred oamenii despre publicaþie. Analizaþi împreunã cu colegii voºtri ce aþi reuºit, ce-a fost bine ºi ce-a fost mai puþin bine. Reuniþi-vã cu echipa într-un local în care vã place sã mergeþi ºi discutaþi. Astfel, ziarul va câºtiga calitate, iar voi – încredere ºi prieteni. GÂNDIÞI-Và LA VIITOR Eliberaþi-vã minþile dupã fiecare numãr, ca sã încapã în ele idei noi pentru ediþia urmãtoare. Poate, implicaþi la un moment dat ºi câþiva colegi mai tineri. Atunci când veþi pleca sã faceþi o profesie, ei vor prelua sarcinile voastre. Astfel veþi avea asigurat ºi respectul lor, ºi un loc în istoria satului sau în biografia liceului.

á trompei

L U R O T VA R E BS O


C ela onst þia an E lef tu l u UN ZIAR ÎN ªAPTE ZILE, pag.

i 23


E

U AUTORI Igor Guzun, 38 de ani, este profesor de jurnalism la Facultatea de Jurnalism ºi ªtiinþe ale Comunicãrii a Universitãþii de Stat din Moldova ºi la ªcoala de Studii Avansate în Jurnalism. Autor ºi co-autor la 15 cãrþi în domeniul jurnalismului pentru dezvoltare umanã. A tradus în românã textele pentru primul album al formaþiei „Zdob ºi Zdub”, „Hardcore Moldovenesc”. A avut contribuþii la apariþia mai multor publicaþii: de la „Sãptãmâna” ºi „Lumea” pânã la „Arhitecþii democraþiei” ºi „De ce? Drepturile copilului”.

Licã Sainciuc, 59 de ani, artist plastic, a ilustrat peste o sutã de cãrþi, inclusiv abecedarul „Albinuþa”, ajuns acum la cea de-a ºaptea ediþie. „Nici o literã de alfabet nu a intrat în mintea mai multor generaþii de copiii fãrã ca, mai întâi, sã se regãseascã în culoare, în desen, în fascinanta picturã a acestui artist de la Chiºinãu”, aºa îºi începea postul de radio BBC unul dintre subiectele sale despre Licã Sainciuc. Cercetãtor ºi autor de cãrþi despre Chiºinãul din trecut („Colina antenelor de bruiaj, 2000”).


25

Acestea sunt cele ºapte cãrþi care au inspirat autorii la gândirea ºi scrierea ghidului „Un ziar în ºapte zile”. Resursele pot fi folosite atât pentru instruire profesionalã, cât ºi pentru lecturi interesante. 1. A ªTI PENTRU A FACE. Ghid pentru formatori în activitãþile media pentru tineri. Vitalie Dogaru. Centrul Media pentru Tineri, Chiºinãu, 2006. 2. CÂTE CEVA DESPRE MASS-MEDIA. Ziuaddin Sardar ºi Borin Van Loon. Curtea Veche Publishing, Bucureºti, 2001. 3. CONCEPEREA ªI ELABORAREA ZIARULUI. Mihai Cernat. Editura Fundaþiei România de Mâine, Bucureºti, 2002. 4. REUTERS FOUNDATION REPORTERS HANDBOOK, 2006. 5. STREET PAPERS. A guide to getting started, by Lay la Mewburn and Timothy Harris. International Network of Street Papers and the North American Street Newspaper Association, 2005. 6. TEEN REPORTER HANDBOOK. How To Make Your Own Radio Diary, by Joe Richman, Radio Diaries Inc, Open Society Institute's Youth Media Program, 2000. 7. TROUT DESPRE STRATEGIE: Cum sã cucereºti piaþa ºi sã ocupi un loc în mintea consumatorului. Jack Trout. Brandbuilders Group, Bucureºti, 2005.

CONSULTANÞI Polina Panainte, 19 ani, este coordonator pentru evaluare la Centrul Media pentru Tineri. A fost redactor-ºef al ziarului local de tineret „21 Plus” din Lãpuºna, Hânceºti. Studentã la Facultatea Relaþii Internaþionale, ªtiinþe Politice ºi Administrative. A formulat, împreunã cu alþi tineri din întreaga lume, recomandãri pentru liderii celor opt mari puteri economice în cadrul Conferinþei Copiilor C8 (Scoþia, 2005). De asemenea, a participat la Congresul Mondial al Tinerilor (Marea Britanie, 2005).

Cristina Puþuntica, 18 ani, este studentã la Facultatea de Psihologie ºi Asistenþã Socialã a Universitãþii Libere Internaþionale din Moldova. A fost prezentã cu imagini în ediþia „FOTOsCOPII. 2005. Fotografii realizate de tineri” ºi a moderat un atelier foto pentru adolescenþii implicaþi în proiecte media în satul Rubleniþa, Soroca. Pozele ei au ilustrat revista „The UN in Moldova / ONU în Moldova”, editatã de Reprezentanþa Naþiunilor Unite în Moldova, precum ºi alte publicaþii ale ONU ºi UNICEF.

Oleg Roibu, 20 ani, a inspirat ºi a editat ziarele „ªmecherul” ºi „Fraierul” la Liceul teoretic „Spiru Haret” din Chiºinãu. Student la Facultatea de Drept a Universitãþii de Stat. Fotografiile lui au ilustrat albumul „FOTOsCOPII. 2005” ºi materiale de promovare a Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului în Moldova. Comentator de fotbal la Moldova 1 ºi realizator al paginii de sport la ziarul „Asta DA”.

UN ZIAR ÎN ªAPTE ZILE, pag.

SURSE ªI LECTURI RECOMANDATE


ORAR Mintea omului nu poate face faþã unui numãr mai mare de ºapte lucruri. Restul le uitãm. Un ziar poate fi creat în ºapte zile, ºi nu este neapãrat ca aceste zile sã fie din aceeaºi sãptãmânã.

1. ÎNCEPEÞI. ESTE SIMPLU

2.

3.

VORBIÞI CU OAMENII

SCRIEÞI ªTIRI ªI ISTORII


27

PUNEÞI ÎN PAGINÃ TEXTE ªI FOTOGRAFII

5. TIPÃRIÞI, MULTIPLICAÞI, DIFUZAÞI

6. PROMOVAÞI ZIARUL

7. ODIHNIÞIVÃ ªI GÂNDIÞI-VÃ LA EDIÞIA URMÃTOARE

UN ZIAR ÎN ªAPTE ZILE, pag.

4.


Ghidul „Un ziar în ºapte zile” a fost scris cu ideea de a face mai uºoarã munca tinerilor care creeazã ziare ºcolare. Cu aceastã resursã, veþi câºtiga în calitate ºi nu veþi pierde din plãcere. Am vrea sã credem cã, prin aceastã carte, am simplificat lucrurile. Am încercat sã spunem necesarul în cuvinte puþine. Veþi gãsi în desene ceea ce nu a încãput în textul scris. Iar spaþiile albe din orarul de la sfârºit lasã loc pentru imaginaþia, experienþa, observaþiile ºi cunoºtinþele voastre. „Dacã oamenii ºtiu mai multe, ei pot sã supravieþuiascã mai uºor”, spune un personaj din „Joe Black”, un film cu Anthony Hopkins ºi Brad Pitt. Scrieþi în ziare ºtiri ºi istorii despre oameni, ca sã-i ajutaþi sã afle ce se întâmplã sau de ce nu se întâmplã ceva, cine a reuºit sau unde pot gãsi ceea ce cautã. Aceste informaþii îi vor face mai puternici, le vor face viaþa mai sigurã, îi vor inspira. Iar voi veþi câºtiga calitãþi de care aveþi nevoie în orice profesie pe care o veþi alege în curând. În plus, munca la un ziar poate fi distractivã. Am oferit aici mai puþine detalii ºi indicaþii decât poate v-aþi aºteptat. Dintr-un motiv simplu. Pentru ca, dupã cititul acestei cãrþi, sã nu fiþi mai derutaþi decât la început. Igor GUZUN Lector superior, Facultatea de Jurnalism ºi ªtiinþe ale Comunicãrii Universitatea de Stat din Moldova

Ghid pentru tinerii care creeazã ziare ºcolare

Ghid pentru tinerii care creeazã ziare ºcolare Ghid pentru tinerii care creeazã ziare ºcolare

POSTFAÞÃ

Ghid pentru tinerii care creeazã ziare ºcolare


www.centrulmedia.md Centrul Media pentru Tineri coordoneazã o Reþea Media pentru Tineri, ce reuneºte 76 de ziarele ºcolare ºi de tineret, 27 de posturile de radio ºcolare, precum ºi patru studiouri radio ºi douã studiouri tv pentru tineri.

Design:

Ghid pentru tinerii care creeazã ziare ºcolare

Ghid pentru tinerii care creeazã ziare ºcolare Ghid pentru tinerii care creeazã ziare ºcolare

Ghid realizat de Centrul Media pentru Tineri, cu suportul financiar al Institutului Intercultural German (IFA) ºi al Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, din fondurile Guvernului Federal al Germaniei, în cadrul proiectului „Tinerii jurnaliºti pentru viitorul comunitãþii”.

Ghid pentru tinerii care creeazã ziare ºcolare

Un ziar in 7 zile - Ghid pentru tinerii care creaza ziare scolare  
Un ziar in 7 zile - Ghid pentru tinerii care creaza ziare scolare  

IGOR GUZUN & LICÃ SAINCIUC CENTRUL MEDIA PENTRU TINERI

Advertisement