POLUAREA APELOR CU MATERIALE PLASTICE Școala Gimnazială „Mihai Viteazul”, Tg. Mureș Elev: Nicușan Natalia Clasa a VI-a B Coordonator: prof. Matei Carmen
~Informații generale~ Interesul pentru protejarea naturii a crescut din ce în ce mai mult în ultimul timp, oamenii realizând că există un pericol nebănuit în urma progresului tehnologic și a confortului urban.
Nu trebuie mult efort ca să observăm pretutindeni în jurul nostru, începând cu pădurile care ne înconjoară și de la care primim oxigen, la mările albastre și râurile care curg învolburate, chiar mai aproape, în parcuri și pe câmpii, că plasticul stă abandonat, poluând mediul. Încă de acum 70 de ani, acesta a început să fie produs în cantități industriale și treptat a devenit una dintre cele mai mari amenințări la adresa sănătății planetei. S-a constatat că producţia globală de plastic a crescut de la 2 milioane de tone în 1950, la peste 400 de milioane de tone în 2015. Este anul cu cele mai multe materialele produse de om pe scară industrială. Iar dacă acest ritm se va menţine, ne spun specialiștii, aproximativ 12 miliarde de tone de deşeuri plastice se vor afla în gropile de gunoi şi în mediul natural până în 2050.
Dacă este să căutăm responsabili în această problemă, putem începe cu marii producători, care ambalează produsele lor în cantități mari și inutile de plastic, apoi autoritățile care nu emit legi mai restrictive cu privire la ambalajele de plastic, dar nu în cele din urmă și societatea (noi, fiecare), care trebuie să își regândească obiceiurile dăunătoare. Un semnal de alarmă a venit din partea oamenilor de știință care au semnalat nevoia categorică de a reface relația cu mediul care ne înconjoară și obiceiurile oamenilor în privința consumului. Dar companiile mari nu încetează să producă imense cantități de produse din plastic de unică folosință, și chiar mai mult, să comercializeze diverse produse supra-ambalate. Ca răspuns la această criză globală a poluării cu plastic, din păcate, doar o mică parte din acești producători șiau schimbat viziunea și au făcut ambalaje
Fiecare persoană din România generează aproximativ 34 kg de plastic în fiecare an. Unele statistici vorbesc chiar de 100 kg. Aproximativ 3500 ambalaje sau mai mult… Dintre acestea, fiecare dintre noi, trimitem în Marea Neagră și de acolo în oceanele lumii, aproximativ jumătate de kilogram de plastic. Reciclarea nu este unul dintre punctele forte ale României. În fiecare an reciclăm între 5-13%, ocupând penultimul loc la reciclare la nivel european. Acesta ar trebui sa fie un semnal de alarmă! Restul de deșeuri de 90% ajung în gropi de gunoi, incineratoare și în natură, iar de aici, din cauza fenomenelor meteorologice, ajung în râuri, lacuri si alte ape curgătoare, iar în final ajung în Marea Neagră.
Marea Neagră a devenit una dintre cele mai poluate mări din lume din punct de vedere al microplasticelor. Pentru că Marea Neagră este o mare închisă, care comunică cu oceanele lumii doar printr-un spațiu foarte îngust (Strâmtoarea Bosfor), aproape toate deșeurile rămân acolo, degradându-se continuu în bucăți din ce în ce mai mici, pe care viețuitoarele mării le confundă cu hrana lor naturală. În acest mod, microplasticele pătrund în lanțul alimentar și, implicit, în farfuria noastră.
Plasticul nu este biodegradabil, deci nu dispare niciodată, ci doar se descompune în particule din ce în ce mai mici. Chiar dacă rata de reciclare ar fi mai ridicată și la noi în țară, nu înseamnă ca ar fi rezolvată această problemă a plasticului, pentru că nu toate tipurile de plastic sunt reciclabile. Dintre cele care sunt, se pot recicla o singură dată, din cauza toxicitații lor, și apoi, inevitabil, vor ajunge tot în gropi de gunoi sau incineratoare.
Tipuri de plastic
Domenii În care este utilizat plasticul
16.70%
industria ambalajelor
3.40% 39.70% 4.10%
construcții industria auto electrice și electrocasnice
6.20%
bunuri de larg consum, harware, sport bunuri agricole altele 10.10%
19.80%
Pe parcursul acestui proiect mi-a venit o idee. M-am gândit să fac un sondaj de opinie printre prietenii mei și în familia mea și să aflu care este părerea lor cu privire la poluarea apelor, și nu numai a apelor, cu plastic. Mai exact, eram curioasă care este răspunsul lor la întrebarea mea: De ce întâlnim atâtea obiecte din plastic aruncate la întâmplare? Iată cele mai des întâlnite răspunsuri: Alexia: nu îmi dau seama. Oare așa fac și acasă la ei? Ruben: oamenii sunt pur și simplu nepăsători/indiferenți... Gianina: de cele mai multe ori, lumea e prea comodă ca să se deplaseze până la un coș de gunoi Denis: se uită în jur și văd că așa procedează și alții și atunci aruncă și ei pe jos Fineas: mulți oameni aruncă gunoaiele din reflex pe jos. Nici nu-și dau seama când fac asta. Mama: lumea nu este suficient de mult informată cu privire la gravitatea poluării cu plastic Cadmiel: unii se cred prea ”șmecheri” ca să se ducă până la coșul de gunoi, așa cum fac alții Tata: pentru că, probabil, nu suntem încă un popor suficient de civilizat Sami: se pare că oamenii nu țin suficient de mult la mediul înconjurător, dar mai ales la sănătatea lor Sara: pentru că nu mai au nevoie de ele și nu știu ce să facă cu ele, mai ales dacă e o cantitate mare, le aruncă pe câmp, pe malul apei sau în vreun șanț, unde nu îi vede nimeni... Mătușa Cami: tot ce e posibil că unii aruncă și din joacă (copiii în special). Stau pe un poduleț și fac concurs care aruncă mai departe în râul Mureș...
În țara noastră, eforturile autorităților de combatere, de rezolvare a crizei poluării cu plastic sunt minore, și aproape că se ignoră consecințele care sunt atât de nocive pentru mediul înconjurător, dar și pentru noi, care trebuie să le suportăm zi de zi și suntem afectați de ele.
Nu foarte departe de noi, în Cristești – jud. Mureș
Când oamenii nu au simțul responsabilității...
Afluent al râului Mureș, Gurghiu...
Dar nu rezolvăm nimic dacă doar ne plângem, constatăm anumite lucruri și nu luăm nici o măsură în privința aceasta. Ce putem face noi? Ceva concret?! Care este partea noastră în încercarea remedierii acestei probleme? Doar câteva modalități prin care putem ajuta și contribui și noi: Un lucru extrem de ușor, care ar fi la îndemâna oricui, este înlocuirea paharelor de plastic cu cele de sticlă. La fel putem evita folosirea tacâmurilor și a farfuriilor de unică folosință.
Înlocuirea pungilor de plastic! Tuturor ni s-a întâmplat, probabil, să venim din supermarketuri cu un munte de plase din plastic, pe care mai apoi le aruncăm la gunoi. Produsele ambalate și supraambalate ar putea fi atât de ușor înlocuite cu o plasă din material textil pe care să o umplem cu fructele și legumele cumpărate din piață. Pentru că acesta ar fi unul dintre beneficiile renunțării la plastic: renunțarea produselor la vrac si descoperirea produselor pieței locale, crescute natural, de o calitate sporită. Prin felul acesta sprijinim și agricultura. Haideți să facem pași mici, dar extrem de importanți !
Ce alte soluții ar mai fi in alegerea produselor? Care sunt criteriile dupa care ne putem ghida? 1.Să fie produse naturale 2.Să fie reutilizabile 3.Să fie locale
4.Să aibă o calitate sporită
5.Să respecte principiile unei economii circulare
Nu putem închide ochii în fața poluării cu plastic și a efectelor sale negative care se desfășoară pe tot globul. Suntem cu toții martori. Putem vedea cu ușurință lucrul acesta cu ajutorul tehnologiei din ziua de azi. Haideți să sprijinim, prin acțiunile și alegerile noastre, industria plasticului! Să încercăm să renunțăm la plasticul de unică folosință. Să ne dăm silința să îmbrățișăm acest stil de viață “verde”. Totul ține de auto-educare. Atunci când, totuși, folosim ambalaje de acest gen, să ne învățăm să le reciclăm, și sub nici o formă nu trebuie să le aruncăm în mediu, în natură! Ni s-au pus la dispoziție containere pentru reciclare. Este un efort minim din partea noastră. Să prețuim mai mult sănătatea!!
Care se presupune a fi obiectivul pentru anul 2030? “ Materiale plastice recuperabile /reciclabile100%!”
M-am documentat și am citit că o primă strategie la nivel european privind materialele plastice este legată de tranziția spre o economie mai circulară. În modul acesta se crede că se va proteja mediul de poluarea cu plastic și, concomitent, va stimula creșterea și inovarea.
Noile planuri presupun ca toate ambalajele din plastic de pe piața UE să devină reciclabile până în 2030. Se dorește ca acest consum de articole din plastic de unică folosință să fie redus semnificativ iar utilizarea microplasticului să fie limitată cât de mult posibil. Nădăjduim ca aceste măsuri să fie cu adevărat puse în aplicare și să vedem rezultate palpabile.
Așa cum a spus și prim-vicepreședintele Comisiei, Frans Timmermans, responsabil cu dezvoltarea durabilă, “dacă nu schimbăm modul în care materialele plastice sunt produse și folosite, în 2050 oceanele vor conține mai mult plastic decât pești.”
Și cerul plânge la nepăsarea omenirii -- Natalia Nicușan