34 Istorie
Reuniunea Învățătorilor Români Sălăjeni (III) Marin POP
Cel de-al treilea deceniu din activitatea Reuniunii Învățătorilor Români Sălăjeni debutează cu adunarea generală anuală de la Curitău (Sălăjeni), care a avut loc în data de 2 iulie 1892, anul Memorandumului. Sfârșindu-se mandatul biroului și comitetului de conducere al reuniunii, s-a trecut la alegerea noului birou. Vicarul Silvaniei, Alimpiu Barboloviciu, a fost reales în funcția de președinte, secretar Ioan Hendea, notar Ioan Sălăgian, casier Ioan Oiegar, controlor George Prodan și avocat Ioan Nichita. Fostul vicepreședinte al reuniunii, Gavril Trifu, fiind numit de către autorități ca profesor la preparandia de stat din Tereziopol (Szabadka), a fost nevoit să renunțe la funcție, în locul său fiind ales Vasile Oltean, învățător în Pericei. Ca membri în comitet au fost aleși următorii dascăli: Ioan Maxim, Nichita Liscan, Teodor Medan, Teodor Buciu, Mihai Bobiș, George Cărpinean, Ioan Mândruțiu, Petru Epure, Simion Buciu, Ioan Szabo, Ioan Oiegar și Petru Longin. Lucrările adunării au fost prezidate, ca de obicei, de către vicarul Alimpiu Barboloviciu, iar comisiile de specialitate alese cu această ocazie, „au aflat toate în cea mai exemplară ordine”1. În anul 1893 a venit rândul filialei Crasna să organizeze adunarea generală. Ea s-a ținut în localitatea Stârciu, în data de 11 iulie. Raportul de activitate al reuniunii a fost prezentat de către noul vicepreședinte, Vasile Oltean, din care reiese că învățătorii sălăjeni au desfășurat o activitate îmbucurătoare, și „au desvoltat o deosebită voie, un viu interes față de causa reuniunei și școala poporală”. De asemenea, se constată că toate filialele sălăjene și-au ținut adună-
rile de toamnă și de primăvară, iar Comitetul de conducere a ținut trei ședințe la sediul central din Șimleu Silvaniei, luând decizii importante pentru bunul mers al reuniunii2. Adunarea generală din anul 1894 s-a ținut în Supurul de Sus, la data de 12 iulie 1894, învățătorii sălăjeni fiind „pătrunși de chemarea lor sublimă”. Vicepreședintele reuniunii a prezentat raportul de activitate, „o oglindă, care arată ce s-a petrecut în întreaga reuniune”. La final, face un nou apel la intelectualitate să sprijine reuniunea, afirmând că „nu crede să fie inimă de bărbat român, învățător sau cărturar, care să nu grăbească cu dragoste a-și jertfi obolul pe altariul culturei naționale …”. Au fost susținute trei dizertații și două lecții deschise. Învățătorul Ioan Hendea, secretarul prim al reuniunii a renunțat la funcție, în locul lui fiind ales „cu aclamațiune”, tânărul învățător din Șimleu, Alexiu Fedorca. S-au înscris mai mulți membri ordinari și ajutători3. Localitatea Cățălul-Român (Meseșenii de Sus) a fost gazda adunării generale a reuniunii învățătorilor sălăjeni în anul 1895, la data de 11 iulie. La reușita evenimentului au contribuit vrednicul preot local, Grațian Flonta, precum și învățătorul local. De asemenea, preoții și învățătorii din parohiile învecinate, precum și locuitorii din Meseșeni „au conlucrat și primit cu adevărată căldură adunarea reuniunei învățătorilor”, inclusiv la balul care s-a organizat la sfârșitul întrunirii. De pe Valea Crasnei, adunarea generală își mută locația în Zona Codru. Astfel, în anul 1896, la 7 iulie, adunarea generală s-a ținut în Bârsăul de Sus, satul natal al lui Andrei Cosma, 201
Daniil Graur senior (1874-1950) învățător în Giurtelecu Șimleului
fruntașul politic național-român care a inițiat înființarea reuniunii. Sfârșindu-se mandatul biroului și comitetului de conducere, au loc noi alegeri. Președinte al reuniunii a rămas vicarul Alimpiu Barboloviciu, vicepreședinte Vasile Oltean, secretar Alexiu Fedorca, notar Ioan Hendea, casier Nicolae Pop, controlor Georgiu Prodan și avocat dr. Ioan Nichita. Adunarea s-a ținut sub prezidiul vicarului Barboloviciu, iar la ea s-a înregistrat o participare numeroasă din partea țărănimii române, ceea ce l-a făcut pe învățătorul Simion Oros să exclame: „îți saltă inima de bucurie, când vedeai atâția țărani, ascultând cu atâta interesare și însuflețindu-să atât de viu, de cauza învățământului și educațiunei poporului român”4. În anul 1897, adunarea generală s-a ținut în localitatea Poptelec (azi Popeni), lângă Zalău, la data de 11 iulie. În cadrul lucrărilor s-au dezbătut „multe și salutare idei”,
