Mass-media 47 serviciu, a dezrădăcinatului captiv în indispoziții de secol XIX. Dacă două patrii îți sînt prea mult, riști să nu te mai identifici deplin cu nici una”… Luciditate, nuanțe și, nu în ultimul rând, mult, mult bun-simț, asta apropo (și) de Centenar. Cât despre neindicarea exactă a sursei unui text, acest „nărav” (vai, cât de răspândit) ține, evident, de lipsa onestității intelectuale.
Găsim în acest număr un text al lui Andrei Pleșu, cu titlul (pus de cineva din redacție) „O replică blândă și civilizată” și cu „subtitlul” (idem) „Mesaj primit pe Internet de la Adrian Moisoiu” (sic!). De fapt, textul în discuție a apărut în „Dilema veche”, nr. 703, 10-16 au‑ gust 2017, iar titlul său real este „Cîte patrii are omul?” Vom cita fi‑ nalul textului, firește, pentru cei ce nu l-au citit încă: „(…) sînt mirat și stingherit că un distins intelectual ca dl Kelemen Hunor poate declara, vag încruntat, că maghiarii din Ro‑ mânia nu pot și nu vor să sărbăto‑ rească centenarul Marii Uniri. OK! Nu-i obligă nimeni! Sînt, probabil, și mulți români care vor trece prin acest episod cu alte griji decît cele ale comemorării. Nici mie nu-mi plac maneliștii sentimentului patri‑ otic, xenofobii, flăcăii care se îmbro‑ bodesc în drapel, crezînd că, astfel, fac un hatîr patriei și se pot conta‑ mina, prin simplă vorbărie, cu ero‑ ismul strămoșilor. Dar o legitimă ceremonie națională nu face parte din acest tip de manifestări. Ca să nu mai spun că unui exces nu i se răspunde cu altul. Avem exemplul sașilor, pe care cetățenia română nu-i otrăvește, nu-i apasă, nu-i ține prizonieri într-o cronică idiosin‑ crazie. Poți fi, iată, bun sas și bun român. Poți fi, cred, bun maghiar și bun român. Dacă nu poți duce «po‑ vara» acestei duble apartenențe, vei defila mereu dinaintea celor cu care conviețuiești de cînd te-ai născut cu mina resentimentară a victimei de
■ Cafeneaua literară, nr. 12/178, decembrie 2017.
* Boem@. Revistă de literatură și artă, nr. 104-105-106/ octombrie-noiembrie-decembrie 2017.
Din Cuprinsul revistei gălățene: Petre Rău – „Eu – contemporanul meu”, „Abstractul în poezie”, „Îmi place cu mine”; Marin Mihalache – „Mântuirea prin poezie”; Ion Ster‑ pu – „Un niculițean pe urmele lui Brâncuși”; Vasile Mandric – „Aven‑ tura cuvântului (scrisoare adresată prietenului meu din oglindă)”; Ioan Romeo Roșiianu – „Dan Drăgoi și interogația fascinației poetice”; Mi‑ hai Vintilă – „Catrene râzătoare”… ■ Tribuna, nr. 367, 16-31 decembrie 2017. Din Sumar: Mir‑ cea Arman – „Despre minciună” (pornind de la manualul cu același titlu, pentru cls. I-IV, autor Gabri‑ el Liiceanu, Humanitas, 2006 – n.n.); Ștefan Manasia – „Romanul lui Bobiță (Alex`s Revenge); Vasile Zecheru – „Catalogul Manuscri‑ selor Mănăstirii Sinaia”; Andrei Marga – „Cum abordăm identitatea națională?”, Vistian Goia – „Ulysse sau mitul căutării de sine”… 156
Spicuim din Cuprins: Gheor‑ ghe Grigurcu – „Creangă, un autor «epuizat»?”, Virgil Diaconu – con‑ vorbiri cu prozatorul Radu Cioba‑ nu: „Avem datoria de a spune fără teamă și oriunde ceea ce gândim”, Isidore Isou – Despre evoluția spi‑ rituală a poeziei (trad. din limba franceză de Liana Alecu), Ioan Ro‑ meo Roșiianu – „Despre Codruț Radi și-o poezie cerebrală, reflexi‑ vă, încifrată”, Virgil Diaconu – „Po‑ etul optzecist L.I. Stoiciu vs. poezia tânără de azi”… ■ Mărturii culturale, nr. 4 (8), octombrie-decembrie 2017. Din Sumarul junei reviste sătmărene: Aurel Pop – „De la revoluție la… revoluții”, Viorel Câmpean – „Geor‑ ge Pop de Băsești, secvențe din le‑ găturile lui cu Sătmarul”, Marin Pop – „Aspecte privind învățământul românesc din zona sătmăreană a fostului Sălaj istoric în perioada in‑ terbelică”, Alexandru Zotta – „Prin‑ tre colegi și prieteni”, Vasile Sălăjan – „Gheorghe Glodeanu între criticii de la Tribuna”, Gheorghe Pârja – „Profesorul de Eliade”, Icu Crăciun – „«Revanșa postumă» a lui I.D. Sâr‑ bu în viziunea lui Nicolae Oprea”… ■ Redacția revistei Caiete Silvane vă urează tuturor un An Nou așa cum vi-l doriți și La mulți ani! (D.H.)