21-08-2010 by Liturgia Orelor

21 august SFÂNTUL PIUS AL X-LEA, PAPÃ Comemorare S-a nãscut la Riese, în regiunea Veneto, în anul 1835. Devenind preot, ºi-a îndeplinit cu râvnã slujirea. A fost ales episcop de Mantua, apoi patriarh al Veneþiei, iar în anul 1903, a ajuns papã. ªi-a luat ca devizã a pontificatului Instaurare omnia in Christo, þel pe care s-a strãduit sã-l îndeplineascã în simplitate, sãrãcie ºi tãrie sufleteascã, intensificând viaþa creºtinã în rândul credincioºilor ºi luptând cu fermitate împotriva erorilor ce apãreau în timpul sãu. A murit la 20 august 1914.

Invitatoriul V. Doamne, deschide-mi buzele. R. ªi gura mea va vesti lauda ta.

Ant. Veniþi sã-l adorãm pe Cristos, pãstorul suprem. Psalmul 94 (95) Chemare la preamãrirea lui Dumnezeu Îndemnaþi-vã unii pe alþii în fiecare zi, pânã când putem zice: „Astãzi!” (Evr 3,13). 1 Veniþi sã cântãm cu veselie Domnului, sã strigãm cu bucurie cãtre stânca mântuirii noastre! 2 Sã mergem înaintea lui cu cântece de laudã ºi în cântãri de psalmi sã-l preamãrim! 3 Cãci mare Dumnezeu este Domnul ºi mare împãrat peste toþi zeii; 4 în mâna lui sunt adâncurile pãmântului ºi ale lui sunt înãlþimile munþilor; 5 a lui este marea, cãci el a fãcut-o, ºi mâinile lui au plãsmuit uscatul.

21 august, sfântul Pius al X-lea, papã

Veniþi sã ne închinãm ºi sã ne plecãm în faþa lui ºi sã îngenunchem înaintea Domnului, creatorul nostru, 7 cãci el este Dumnezeul nostru, iar noi suntem poporul pe care el îl pãstoreºte, turma pe care mâna lui o cãlãuzeºte. 8 O, de aþi asculta astãzi glasul lui: „Nu vã împietriþi inimile ca la Meriba, ca în ziua de la Massa, în pustiu; 9 acolo m-au ispitit pãrinþii voºtri, m-au pus la încercare, deºi au vãzut lucrãrile mele. 10 Patruzeci de ani m-a dezgustat neamul acesta; de aceea am zis: Este un popor cu inima rãtãcitã, 11 nu au cunoscut cãile mele; de aceea am jurat în mânia mea: Nu vor intra în odihna mea!” Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Ant. Veniþi sã-l adorãm pe Cristos, pãstorul suprem. Psalmul cu antifona sa se poate eventual omite, dacã Invitatoriul se spune înainte de Laude.

Oficiul lecturilor V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.

Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL Isuse, pãstor al pãstorilor, care Eºti sfintei Biserici pãstorul cel mare, În imnuri slãvesc astãzi slugile tale În ziua intrãrii în cer triumfale,

Oficiul lecturilor

Pe-al Romei episcop, cucernicul papã, Ce blând a condus spre izvoare de apã O turmã lãsatã lui Petru de tine, Hrãnitã cu iarba pãºunii divine. Acesta-i pãstorul model ºi luminã Ce plânge cu cei care plâng ºi suspinã. Prin el Dumnezeu tuturor îºi aratã Iubirea-i curatã, iubirea de tatã. Cântãri pentru sfântul pãstor azi rãsunã; În ceruri el poartã pe frunte cununã. Isuse, spre dânsul azi poartã-ne gândul. La tine s-ajungem pe dânsul urmându-l. Te-adorã toþi sfinþii, cu ei deodatã, Te-adorã tot omul, cerescule Tatã; ªi Fiului tãu, de asemeni, se-nchinã, ªi Duhului Sfânt dãtãtor de luminã. Amin. PSALMODIA Ant. 1 Dacã cineva vrea sã fie primul, sã fie ultimul dintre toþi ºi slujitorul tuturor. Psalmul 20 (21),2-8.14 2

Doamne, regele se veseleºte de puterea ta * ºi de mântuirea ta se bucurã atât de mult! 3 Tu i-ai împlinit dorinþa inimii * ºi cererea buzelor sale tu n-ai respins-o. 4 L-ai întâmpinat cu binecuvântãri alese * ºi i-ai pus pe frunte o cununã de aur curat. 5 El a cerut de la tine viaþã ºi tu i-ai dat-o, * lungime de zile în veac ºi de-a pururi. 6 Slava lui este mare datoritã mântuirii tale, * strãlucire ºi mãreþie aºezi deasupra lui. 7 L-ai rânduit pe el ca binecuvântare pentru totdeauna; * tu l-ai umplut de bucurie înaintea feþei tale. 8 Cãci regele se încrede în Domnul * ºi prin bunãvoinþa Celui Preaînalt nu se va clãtina.

21 august, sfântul Pius al X-lea, papã

Înalþã-te, Doamne, în tãria ta; * vom cânta ºi vom lãuda puterea ta! Ant. Dacã cineva vrea sã fie primul, sã fie ultimul dintre toþi ºi slujitorul tuturor. Ant. 2 Când va veni pãstorul suprem, veþi fi încoronaþi cu mãrirea nepieritoare.

Psalmul 91 (92) I 2 Cât de frumos este sã-l lãudãm pe Domnul, * sã cântãm numele tãu, Preaînalte, 3 sã vestim de dimineaþã îndurarea ta * ºi noaptea, fidelitatea ta, 4 cu lira cu zece coarde ºi cu harpa, * cu cântare de alãutã. 5 Pentru cã mã faci sã mã bucur, Doamne, pentru faptele tale, * voi tresãlta de bucurie pentru lucrarea mâinilor tale. 6 Cât de mari sunt lucrãrile tale, Doamne, * ºi cât de adânci sunt gândurile tale! 7 Omul nepriceput nu va cunoaºte, * ºi cel fãrã de minte nu va înþelege aceasta. 8 Chiar dacã pãcãtoºii vor creºte ca iarba * ºi fãcãtorii de rele înfloresc, ei vor fi nimiciþi pentru totdeauna, * 9 iar tu, Doamne, eºti preaînalt în veºnicie! Ant. Când va veni pãstorul suprem, veþi fi încoronaþi cu mãrirea nepieritoare. Ant. 3 Slujitor bun ºi credincios, intrã în bucuria Domnului tãu. II 10

Cãci, iatã, duºmanii tãi, Doamne, † iatã, duºmanii tãi vor pieri * ºi se vor risipi toþi fãcãtorii de rele.

Oficiul lecturilor

Dar tu înalþi fruntea mea ca pe aceea a unui zimbru, * torni asupra mea untdelemn proaspãt; 12 ochiul meu priveºte de sus la duºmanii mei † ºi urechile mele aud lucruri înfricoºãtoare * despre cei ce se ridicã împotriva mea. 13 Cel drept va înflori ca un palmier, * va creºte ca un cedru din Liban. 14 Cei plantaþi în casa Domnului * vor înflori în curþile Dumnezeului nostru. 15 Ei aduc roade ºi la bãtrâneþe, * îºi pãstreazã seva ºi prospeþimea, 16 ca sã vesteascã: * „Domnul, stânca mea, este drept, în el nu este nedreptate”. Ant. Slujitor bun ºi credincios, intrã în bucuria Domnului tãu. V. Vei auzi un cuvânt din gura mea. R. ªi le vei duce vestea cea bunã.

LECTURA ÎNTÂI Din Scrisoarea sfântului apostol Paul cãtre Tit

1,7-11; 2,1-8

Învãþãtura Apostolului despre calitãþile ºi slujirea episcopilor Preaiubitule, 7 episcopul, ca administrator al lui Dumnezeu, trebuie sã fie fãrã cusur: sã nu fie arogant, nici mânios, nici beþiv, nici violent, nici doritor de câºtig necinstit, 8 ci ospitalier, iubitor de bine, înþelept, drept, evlavios, stãpân pe sine, 9 þinând la cuvântul adevãrat conform doctrinei pentru ca sã fie puternic ºi sã îndrume la învãþãturã sãnãtoasã ºi sã-i convingã pe potrivnici. 10 De fapt, sunt mulþi rebeli, flecari, înºelãtori, în special dintre cei circumciºi, 11 cãrora trebuie sã li se închidã

21 august, sfântul Pius al X-lea, papã

gura. Aceºtia rãvãºesc case întregi învãþând ceea ce nu trebuie de dragul unui câºtig necinstit. 2,1 Dar tu spune ceea ce este conform cu învãþãtura sãnãtoasã. 2 Bãtrânii sã fie sobri, demni, înþelepþi, sãnãtoºi în credinþã, în iubire ºi în rãbdare. 3 Tot aºa ºi bãtrânele sã se poarte aºa cum le stã bine unor femei sfinte, sã nu fie clevetitoare, nici dedate la beþie, ci sã înveþe la bine, 4 sã le educe pe cele tinere sã-ºi iubeascã soþii ºi copiii, 5 sã fie înþelepte, curate, având grijã de casã, sã fie binevoitoare, supuse soþilor lor, ca sã nu fie defãimat cuvântul lui Dumnezeu. 6 La fel, îndeamnã-i pe cei mai tineri sã fie înþelepþi, 7 prezentându-te pe tine însuþi, în toate, exemplu de fapte bune, în învãþãturã nealteratã, demnitate, 8 cuvânt sãnãtos, convingãtor, pentru ca cel care se opune sã fie ruºinat, neavând de spus nimic rãu despre noi. Fap 20,28; 1Cor 4,2 RESPONSORIUL R. Vegheaþi asupra întregii turme peste care Duhul Sfânt v-a pus episcopi. * Pãstoriþi Biserica lui Dumnezeu pe care Dumnezeu a dobândit-o prin sângele Fiului sãu. V. Ceea ce se cere de la administratori este ca fiecare sã fie gãsit credincios. * Pãstoriþi Biserica. LECTURA A DOUA Din constituþia apostolicã Divíno afflátu a sfântului Pius al X-lea, papã (AAS 3 [1911] 633-635)

Vocea Bisericii cântã lauda lui Dumnezeu Psalmii au fost compuºi prin inspiraþie divinã ºi sunt adunaþi în Sfintele Scripturi. Încã de la începuturile Bisericii, ei au fost de folos în mod minunat ca sã hrãneascã pietatea credincioºilor. Creºtinii, prin psalmi, îi ofereau continuu lui Dumnezeu jertfa de laudã, adicã

Oficiul lecturilor

rodul buzelor care mãrturisesc numele lui (cf. Evr 13,15; Os 14,3). O parte însemnatã din liturgia sacrã ºi din Oficiul divin, conform uzanþei primite deja în legea veche, este constituitã din psalmi. Din ei se naºte acel glas al Bisericii, despre care vorbeºte sfântul Vasile, ºi psalmodia, fiica acelor imnuri liturgice, cum o numeºte predecesorul nostru Urban al VIII-lea, care rãsunã neîncetat înaintea tronului lui Dumnezeu ºi a Mielului. Conform sfântului Atanasiu, psalmii îi învaþã pe oamenii consacraþi cultului divin, în ce mãsurã trebuie sã fie lãudat Dumnezeu ºi cu ce cuvinte trebuie sã i se aducã omagiu în mod potrivit. În acest sens, sfântul Augustin spune atât de frumos: Pentru a fi lãudat aºa cum se potriveºte de cãtre om, însuºi Dumnezeu ºi-a adus laudã ºi deoarece a voit sã-ºi aducã sieºi laudã, pentru aceasta, omul a aflat cum poate sã-l laude. În psalmi se gãseºte o eficacitate surprinzãtoare pentru a trezi în sufletele tuturor dorinþa virtuþilor. Chiar dacã toatã Scriptura noastrã, cea veche ºi cea nouã, este inspiratã de Dumnezeu ºi folositoare pentru a învãþa (cf. 2Tim 3,16), totuºi, cartea Psalmilor, conform sfântului Atanasiu, este, pentru a spune aºa, grãdina paradisiacã în care se pot gãsi roadele tuturor celorlalte scrieri inspirate. Astfel, Psaltirea nu numai cã înalþã cântãrile celorlalte cãrþi biblice, dar uneºte cu ele ºi cântãrile sale, pe care le moduleazã dupã sunetul harpei. Sfântul Atanasiu adaugã: Cu adevãrat, mie, care înalþ cântãri, psalmii mi se par ca niºte oglinzi în care cineva se contemplã pe sine ºi starea sa interioarã ºi de cãtre aceasta se simte animat sã-i recite. Sfântul Augustin exclamã în Confesiuni: Cât am plâns când am auzit imnurile ºi cântãrile în cinstea ta, emoþionat puternic de glasurile Bisericii tale, care cântã atât de suav. Acele glasuri vibrau în urechile mele ºi adevãrul cobora în inima mea ºi totul se transforma în sentiment de iubire ºi îmi aducea atâta bucurie încât îmi dãdeau lacrimile. Cine nu s-ar simþi deosebit de edificat când repetã unul dintre numeroasele texte care cântã aºa de liric ºi profund mãreþia infinitã a lui Dumnezeu, puterea sa,

21 august, sfântul Pius al X-lea, papã

sfinþenia sa inefabilã, bunãtatea ºi milostivirea sa împreunã cu toate celelalte prerogative divine infinite? Acel sentiment religios intens, de care sunt pãtrunºi, este atât de eficace încât miºcã inima ca sã mulþumeascã pentru binefacerile divine sau inspirã rugãciunea umilã pentru dobândirea de haruri noi sau trezeºte propuneri salutare de convertire de la pãcat. Psalmii aprind iubirea faþã de Cristos, pentru cã sunt ca un tablou care prezintã bine conturatã imaginea Rãscumpãrãtorului. Aºadar, pe bunã dreptate, Augustin auzea în toþi psalmii glasul care tresãlta de bucurie sau gemea, care se înveselea în speranþã sau care aºtepta cu nerãbdare împlinirea. RESPONSORIUL 1Tes 2,4.3 R. Aºa cum am fost gãsiþi vrednici de Dumnezeu sã ni se încredinþeze evanghelia, aºa vorbim; * nu ca sã fim oamenilor pe plac, ci lui Dumnezeu. V. Îndemnul nostru nu provine dintr-o rãtãcire, nici cu gând necinstit, nici cu înºelãciune, * nu ca sã fim. Rugãciunea de încheiere Dumnezeule, care, pentru a apãra credinþa catolicã ºi a reînnoi toate în Cristos, l-ai copleºit pe sfântul papã Pius al X-lea cu înþelepciune cereascã ºi cu tãrie apostolicã, te rugãm sã ne dai ºi nouã, cu bunãtate, harul ca, urmând învãþãtura ºi exemplul lui, sã dobândim rãsplata veºnicã. Prin Domnul nostru Isus Cristos, Fiul tãu, care, fiind Dumnezeu, împreunã cu tine vieþuieºte ºi domneºte, în unire cu Duhul Sfânt, în toþi vecii vecilor. R. Amin. Se încheie, cel puþin când se recitã comun, cu aclamaþia:

Sã-l binecuvântãm pe Domnul. R. Mulþumim lui Dumnezeu. Laudele V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.

Laudele

Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL Azi serbãm cu bucurie marea luptã ºi izbândã Ce în viaþã-a câºtigat-o un pãstor cu fire blândã. El se aflã-acum în ceruri înãlþat în slavã peste Sfinþi ºi îngeri, iarã tronul mai presus de stele-i este. Pe-al lui Petru sacru scaun de Cristos chemat sã ºadã, De iubire pentru turmã ºi de zel a dat dovadã. Lui i-a dat Cristos în mânã, cu tot dragul, cheia mare Care-nchide ºi deschide paradisul la intrare. Doamne, vina noastrã mare ne apasã, ne doboarã; Rugãciunea slugii tale sã ne scape de povarã. Noi sperãm sã-avem intrare, pentru meritele sale, În lãcaºul veºnic unde nu-i durere, nu e jale. Îþi aducem închinare, Dumnezeule, tu care Ai creat cu mânã tare ºi pãmânt, ºi cer, ºi mare. De la tine-având primite legi precise, rosturi bune, Cârmuirii tale, Doamne, universul se supune. Amin. PSALMODIA Ant. 1 Voi sunteþi lumina lumii; nu se poate ascunde o cetate aºezatã pe munte. Psalmul 62 (63),2-9 Sufletul însetat de Dumnezeu Cel care pãrãseºte lucrãrile întunericului vegheazã pentru Dumnezeu. 2 Dumnezeule, tu eºti Dumnezeul meu, * pe tine te caut dis-de-dimineaþã. Sufletul meu e însetat de tine, † pe tine te doreºte trupul meu, * ca un pãmânt pustiu, uscat ºi fãrã apã.

21 august, sfântul Pius al X-lea, papã

Astfel te-am cãutat în sanctuarul tãu, * ca sã contemplu puterea ºi mãreþia ta. 4 Îndurarea ta preþuieºte mai mult decât viaþa, * de aceea buzele mele te laudã. 5 Te voi binecuvânta toatã viaþa mea * ºi voi ridica mâinile mele invocând numele tãu. 6 Ca ºi cum m-aº sãtura cu mãduvã ºi grãsime, * aºa se desfatã buzele mele când gura mea te laudã, 7 când îmi amintesc de tine în aºternutul meu * ºi mã gândesc la tine în ceasurile de veghe, noaptea. 8 Pentru cã ai fost ajutorul meu, * la umbra aripilor tale tresalt de bucurie. 9 Mã ataºez de tine cu tot sufletul * ºi dreapta ta mã ocroteºte. Ant. Voi sunteþi lumina lumii; nu se poate ascunde o cetate aºezatã pe munte. Ant. 2 Aºa sã lumineze lumina voastrã înaintea oamenilor ca ei sã vadã faptele voastre bune ºi sã-l preamãreascã pe Tatãl vostru. Cântarea Dan 3,57-88.56 Toatã creatura sã-l laude pe Domnul Aduceþi laudã Dumnezeului nostru, voi, toþi slujitorii lui! (Ap 19,5). 57 Binecuvântaþi-l, toate lucrãrile Domnului, pe Domnul, * lãudaþi-l ºi preamãriþi-l în veci! 58 Binecuvântaþi-l, ceruri, pe Domnul, * 59 binecuvântaþi-l, îngeri ai Domnului, pe Domnul! 60 Binecuvântaþi-l, toate apele care sunteþi deasupra cerului, pe Domnul, * 61 sã-l binecuvânteze orice putere pe Domnul! 62 Binecuvântaþi-l, soare ºi lunã, pe Domnul, * 63 binecuvântaþi-l, stele ale cerului, pe Domnul! 64 Binecuvântaþi-l, ploi ºi rouã, pe Domnul, * 65 binecuvântaþi-l, toate vânturile, pe Domnul!

Laudele 66

Binecuvântaþi-l, foc ºi cãldurã, pe Domnul, * binecuvântaþi-l, frig ºi arºiþã, pe Domnul! 68 Binecuvântaþi-l, rouã ºi chiciurã, pe Domnul, * 69 binecuvântaþi-l, ger ºi îngheþ, pe Domnul! 70 Binecuvântaþi-l, gheþuri ºi zãpezi, pe Domnul, * 71 binecuvântaþi-l, nopþi ºi zile, pe Domnul! 72 Binecuvântaþi-l, luminã ºi întuneric, pe Domnul, * 73 binecuvântaþi-l, fulgere ºi nori, pe Domnul! 74 Sã-l binecuvânteze pãmântul pe Domnul, * sã-l laude ºi sã-l preamãreascã în veci! 75 Binecuvântaþi-l, munþi ºi dealuri, pe Domnul, * 76 binecuvântaþi-l, tot ce rãsare pe pãmânt, pe Domnul! 77 Binecuvântaþi-l, mãri ºi râuri, pe Domnul, * 78 binecuvântaþi-l, izvoare, pe Domnul! 79 Binecuvântaþi-l, balene ºi tot ce miºcã în ape, pe Domnul, * 80 binecuvântaþi-l, toate pãsãrile cerului, pe Domnul! 81 Binecuvântaþi-l, fiare ºi dobitoace, pe Domnul, * 82 binecuvântaþi-l, voi, fii ai oamenilor, pe Domnul! 83 Binecuvânteazã-l, Israele, pe Domnul, * lãudaþi-l ºi preamãriþi-l în veci! 84 Binecuvântaþi-l, preoþi ai Domnului, pe Domnul, * 85 binecuvântaþi-l, slujitori ai Domnului, pe Domnul! 86 Binecuvântaþi-l, duhuri ºi suflete ale drepþilor, pe Domnul, * 87 binecuvântaþi-l, sfinþi ºi smeriþi cu inima, pe Domnul! 88 Binecuvântaþi-l, voi, Anania, Azaria ºi Misael, pe Domnul, * lãudaþi-l ºi preamãriþi-l în veci! Sã binecuvântãm pe Tatãl ºi pe Fiul ºi pe Duhul Sfânt, * sã-l lãudãm ºi sã-l preamãrim în veci! 56 Binecuvântat eºti în tãria cerului, * vrednic de laudã ºi preamãrit în veci! 67

La sfârºitul acestei cântãri nu se spune Slavã Tatãlui.

21 august, sfântul Pius al X-lea, papã

Ant. Aºa sã lumineze lumina voastrã înaintea oamenilor ca ei sã vadã faptele voastre bune ºi sã-l preamãreascã pe Tatãl vostru. Ant. 3 Cuvântul lui Dumnezeu este viu ºi plin de putere ºi mai pãtrunzãtor decât orice sabie cu douã tãiºuri. Psalmul 149 Noua cântare a sfinþilor Fiii Bisericii, fiii noului popor, vor tresãlta de bucurie pentru regele lor: pentru Cristos (Hesychius). 1 Cântaþi Domnului un cântec nou, * lauda lui în adunarea credincioºilor sãi. 2 Sã se bucure Israel de creatorul sãu, * sã tresalte de bucurie fiii Sionului pentru regele lor. 3 Sã laude numele lui în dansuri, * sã-i cânte psalmi cu harpa ºi cu cetera. 4 Cãci Domnul îl iubeºte pe poporul sãu * ºi-i încoroneazã pe cei smeriþi cu mântuire. 5 Sã tresalte de bucurie în mãrire, credincioºii lui, * sã scoatã strigãte de bucurie în aºternutul lor. 6 Gura sã le fie plinã de laudele Domnului; * ºi sãbii cu douã tãiºuri sã fie în mâinile lor, 7 ca sã arunce rãzbunare asupra neamurilor * ºi pedeapsã asupra popoarelor; 8 ca sã-i lege pe regii lor în lanþuri * ºi pe mai-marii lor în cãtuºe de fier, 9 ca sã facã cu ei judecata care a fost scrisã; * aceasta este o cinste pentru toþi credincioºii lui. Ant. Cuvântul lui Dumnezeu este viu ºi plin de putere ºi mai pãtrunzãtor decât orice sabie cu douã tãiºuri. LECTURA SCURTÃ

Evr 13,7-9a

Amintiþi-vã de conducãtorii voºtri care v-au învãþat cuvântul lui Dumnezeu ºi, meditând împlinirea vieþii lor, imitaþi credinþa lor. Isus Cristos cel de ieri ºi de

Laudele

astãzi este acelaºi în vecii vecilor. Nu vã lãsaþi seduºi de învãþãturi diferite ºi strãine. RESPONSORIUL SCURT R. Ierusalime, eu þi-am rânduit strãjeri, * ei îþi vor vesti numele Domnului. Ierusalime. V. Zi ºi noapte nu vor tãcea, * ei vor vesti numele Domnului. Slavã Tatãlui. Ierusalime.

Ant. la Benedictus: Nu voi sunteþi aceia care vorbiþi, ci Duhul Tatãlui vostru vorbeºte în voi. CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – BENEDICTUS Lc 1,68-79 Despre Mesia ºi Înaintemergãtorul sãu 68 Binecuvântat este Domnul, Dumnezeul lui Israel, * pentru cã a vizitat ºi a rãscumpãrat poporul sãu, 69 ºi ne-a înãlþat o putere de mântuire * în casa lui David, slujitorul sãu, 70 precum a promis prin gura sfinþilor sãi profeþi * care au fost în vechime, 71 sã ne mântuiascã de vrãjmaºii noºtri * ºi de mâna tuturor acelora care ne urãsc. 72 Astfel îºi aratã îndurarea faþã de pãrinþii noºtri * ºi îºi aduce aminte de legãmântul sãu cel sfânt. 73 De jurãmântul pe care l-a fãcut lui Abraham, pãrintele nostru, * cã ne va dãrui harul, 74 ca, eliberaþi din mâna duºmanilor noºtri, * sã-i slujim fãrã teamã, 75 în sfinþenie ºi dreptate, sub privirea lui, * în toate zilele vieþii noastre. 76 Iar tu, copile, profet al Celui Preaînalt te vei chema: * cãci vei merge înaintea Domnului sã pregãteºti cãile sale, 77 pentru a da poporului sãu cunoºtinþa mântuirii * întru iertarea pãcatelor, 78 prin iubirea îndurãtoare a Dumnezeului nostru, * cu care ne va vizita, Cel care Rãsare din înãlþime

21 august, sfântul Pius al X-lea, papã

ca sã lumineze pe cei care se aflã în întuneric ºi în umbra morþii * ºi sã îndrepte paºii noºtri pe calea pãcii. Slavã Tatãlui ºi Fiului * ºi Sfântului Duh. Precum era la început ºi acum ºi pururea * ºi în vecii vecilor. Amin. Ant. Nu voi sunteþi aceia care vorbiþi, ci Duhul Tatãlui vostru vorbeºte în voi. RUGÃCIUNEA UNIVERSALÃ Sã-i aducem laude ºi mulþumiri lui Cristos, bunul pãstor, care ºi-a dat viaþa pentru oile sale, ºi sã-l implorãm spunând: Doamne, fii tu pãstorul poporului tãu! Cristoase, care prin sfinþii pãstori ai voit sã-þi arãþi iubirea ºi îndurarea, – nu înceta niciodatã sã ne cãlãuzeºti cu milã, prin ei. Tu, care prin vicarii tãi îþi exerciþi necontenit misiunea de învãþãtor ºi pãstor sufletesc, – fii tu mereu acela care ne conduci prin mai-marii noºtri. Tu, care, prin sfinþii tãi puºi în fruntea poporului, te-ai arãtat medic al sufletelor ºi al trupurilor, – nu înceta sã ne vindeci ºi sã ne sfinþeºti prin ei. Tu, care þi-ai povãþuit turma prin înþelepciunea ºi iubirea sfinþilor, – edificã-ne pururi în sfinþenie prin pãstorii noºtri. Tatãl nostru. Rugãciunea de încheiere Dumnezeule, care, pentru a apãra credinþa catolicã ºi a reînnoi toate în Cristos, l-ai copleºit pe sfântul papã Pius al X-lea cu înþelepciune cereascã ºi cu tãrie apostolicã, te rugãm sã ne dai ºi nouã, cu bunãtate, harul ca, urmând învãþãtura ºi exemplul lui, sã dobândim rãsplata veºnicã. Prin Domnul nostru Isus Cristos, Fiul tãu,

Ora medie

care, fiind Dumnezeu, împreunã cu tine vieþuieºte ºi domneºte, în unire cu Duhul Sfânt, în toþi vecii vecilor. R. Amin. Dacã se recitã individual, se face încheierea astfel:

Domnul sã ne binecuvânteze, sã ne apere de orice rãu ºi sã ne ducã la viaþa veºnicã. R. Amin. Ora medie V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.

Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL O, Dumnezeule preasfânt, Luminã tu ne dai în zori, Iar la amiazã ne cobori, De sus, cãldurã pe pãmânt. Al patimii nãvalnic foc Tu stinge-l, Doamne, în noi toþi; Din inimi ura sã o scoþi ªi dragoste sã pui în loc. Sã fie Tatãl lãudat, ªi Fiul cel nãscut din el, ªi Duhul dragostei, la fel, Primeascã cinste ne-ncetat. Amin. PSALMODIA Ant. Cine vã primeºte pe voi pe mine mã primeºte ºi cine mã primeºte pe mine îl primeºte pe acela care m-a trimis. Psalmul 117 (118) Glas de bucurie ºi de mântuire

21 august, sfântul Pius al X-lea, papã

Aceasta este piatra pe care aþi dispreþuit-o voi, constructorii, ºi care a ajuns piatrã unghiularã (Fap 4,11). I Lãudaþi-l pe Domnul pentru cã este bun: * veºnicã este îndurarea lui! 2 Sã spunã acum Israel cã este bun: * veºnicã este îndurarea lui! 3 Sã spunã acum casa lui Aron cã este bun: * veºnicã este îndurarea lui! 4 Sã spunã acum cei care se tem de Domnul: * veºnicã este îndurarea lui! 5 În strâmtorare am strigat spre Domnul: * Domnul mi-a rãspuns ºi m-a scos în larg. 6 Domnul este de partea mea * ºi nu mi-e teamã de nimic: ce poate sã-mi facã omul? 7 Domnul este de partea mea, el îmi vine în ajutor, * iar eu mã uit cu dispreþ la duºmanii mei. 8 Mai bine este sã-þi cauþi adãpost la Domnul * decât sã te încrezi în oameni. 9 Mai bine este sã-þi cauþi adãpost la Domnul * decât sã te încrezi în cei puternici. 1

II 10

Toate neamurile m-au înconjurat: * în numele Domnului le-am nimicit. 11 M-au înconjurat, m-au împresurat: * în numele Domnului le-am nimicit. 12 M-au înconjurat ca roiurile de albine, † s-au aprins ca un foc de spini: * în numele Domnului le-am nimicit. 13 M-au îmbrâncit cu putere, ca sã cad, * dar Domnul mi-a venit în ajutor. 14 Domnul este tãria ºi lauda mea: * el este mântuirea mea. 15 Strigãte de bucurie ºi de biruinþã * se aud în corturile celor drepþi:

Ora medie 16

„Dreapta Domnului a fãcut lucruri minunate, † dreapta Domnului m-a înãlþat, * dreapta Domnului a fãcut lucruri minunate”. 17 Nu voi muri, ci voi trãi * ºi voi istorisi faptele Domnului. 18 Domnul m-a pedepsit, da, m-a pedepsit, * dar nu m-a lãsat pradã morþii. III 19 Deschideþi-mi porþile dreptãþii, * ca sã intru ºi sã aduc mulþumire Domnului. 20 Aceasta este poarta Domnului: * cei drepþi vor intra printr-însa. 21 Te laud pentru cã m-ai ascultat * ºi ai fost salvarea mea. 22 Piatra pe care au aruncat-o zidarii * a ajuns în capul unghiului. 23 Domnul a fãcut acest lucru * ºi este minunat în ochii noºtri. 24 Aceasta este ziua pe care a fãcut-o Domnul, * sã ne bucurãm ºi sã ne veselim într-însa. 25 Doamne, mântuieºte-mã, * Doamne, dã-mi biruinþã! 26 Binecuvântat este cel care vine în numele Domnului. * Vã binecuvântãm din casa Domnului. 27 Domnul este Dumnezeu ºi ne lumineazã. * Alcãtuiþi alaiul cu ramuri înverzite pânã la treptele altarului. 28 Tu eºti Dumnezeul meu, pe tine te laud; * Dumnezeul meu, pe tine te preamãresc. 29 Lãudaþi-l pe Domnul pentru cã este bun: * veºnicã este îndurarea lui! Ant. Cine vã primeºte pe voi pe mine mã primeºte ºi cine mã primeºte pe mine îl primeºte pe acela care m-a trimis.

Duminica a XXI-a de peste an

LECTURA SCURTÃ 1Tim 1,12 Îi mulþumesc lui Cristos Isus, Domnul nostru, care m-a întãrit pentru cã m-a gãsit vrednic de încredere, rânduindu-mã în slujirea sa. V. Nu mã ruºinez de evanghelie. R. Cãci este puterea lui Dumnezeu spre mântuire. Rugãciunea de încheiere Dumnezeule, care, pentru a apãra credinþa catolicã ºi a reînnoi toate în Cristos, l-ai copleºit pe sfântul papã Pius al X-lea cu înþelepciune cereascã ºi cu tãrie apostolicã, te rugãm sã ne dai ºi nouã, cu bunãtate, harul ca, urmând învãþãtura ºi exemplul lui, sã dobândim rãsplata veºnicã. Prin Cristos, Domnul nostru. R. Amin. Se încheie, cel puþin când se recitã comun, cu aclamaþia:

Sã-l binecuvântãm pe Domnul. R. Mulþumim lui Dumnezeu. DUMINICA A XXI-A DE PESTE AN Vesperele I V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.

Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL O, Doamne, tu eºti Creatorul a toate, De-aceea, doar mâna-þi puternicã poate Ca ziua-n veºmânt de luminã s-o-mbrace, Iar noaptea-n veºmânt de tãcere ºi pace. Aduce-nserarea ºi gânduri pioase ªi dulce odihnã truditelor oase,

Vesperele I

Iar minþii repaus îºi dã fiecare Când toatã tristeþea din inimi dispare. Când umbrele serii vãzduhul îºi cerne, Din nou cãtre Domnul mãririi eterne Cu drag ni se-nalþã ºi ruga, ºi gândul, Iertare cerându-i, smeriþi adorându-l. Pe cel care viaþa cu har ne-o inundã Voim sã-l slãvim cu iubire profundã; ªi mintea, ºi glasul elogii sã-i þese, Prinos sã-i aducem de imnuri alese. Se terminã ziua ºi noaptea-i aproape, Stã noaptea în beznã acum sã ne-ngroape; Credinþa aprinsã în suflet ne fie În beznã luminã, în noapte fãclie. A noastrã cântare vãzduhul strãbatã-l, Prin Fiul ºi-n Duhul s-ajungã la Tatãl. Pãmântul ºi cerul în veci sã adoare Treimea domnind în cereascã splendoare. Amin. PSALMODIA Ant. 1 Sã se înalþe, Doamne, rugãciunea mea ca fumul de tãmâie înaintea ta. Psalmul 140 (141),1-9 Rugãciune în timp de primejdii ªi din mâna îngerului, fumul de tãmâie al rugãciunii sfinþilor s-a înãlþat înaintea lui Dumnezeu (Ap 8,4). 1

Strig cãtre tine, Doamne, vino degrabã în ajutorul meu, * pleacã-þi urechea la glasul meu când te chem. 2 Rugãciunea mea sã se înalþe spre tine ca fumul de tãmâie, * ridicarea mâinilor mele sã fie în faþa ta ca jertfa de searã. 3 Pune, Doamne, strajã gurii mele * ºi pãzeºte uºa buzelor mele.

Duminica a XXI-a de peste an

Sã nu mi se plece inima spre vreun lucru rãu, † spre uneltiri nelegiuite împreunã cu fãcãtorii de rele; * sã nu mã înfrupt din bunãtãþile lor! 5 Sã mã loveascã cel drept * ºi cel credincios sã-mi facã reproºuri, nu-mi voi mai turna niciodatã pe cap untdelemnul înmiresmat al pãcãtoºilor, * ºi rugãciunea mea va fi continuã împotriva rãutãþilor lor. 6 Judecãtorii lor sã fie aruncaþi de pe stânci, * atunci vor auzi cuvintele mele, cã sunt plãcute. 7 Cum se brãzdeazã ºi se spintecã pãmântul, * aºa ne-au risipit oasele în gura locuinþei morþilor. 8 Doamne Dumnezeule, cãtre tine sunt îndreptaþi ochii mei, * la tine caut adãpost; fii apãrãtorul sufletului meu. 9 Pãzeºte-mã de laþul pe care mi l-au întins * ºi de cursa fãcãtorilor de rele! Ant. Sã se înalþe, Doamne, rugãciunea mea ca fumul de tãmâie înaintea ta. Ant. 2 Tu eºti scãparea mea, Doamne, tu eºti partea mea pe pãmântul celor vii. Psalmul 141 (142) Tu, Doamne, eºti scãparea mea Toate acestea s-au împlinit în Domnul în timpul pãtimirii sale (sf. Ilariu). 2

Cu glasul meu strig cãtre Domnul, * cu glasul meu mã rog cãtre Domnul meu, 3 înaintea lui îmi vãrs necazul, * înaintea lui îmi prezint strâmtorarea. 4 ªi când slãbeºte în mine duhul meu, * tu cunoºti cãrãrile mele. Pe calea pe care umblam * mi-au întins cursã.

Vesperele I

Priveºte la dreapta mea ºi vezi, * nu este nimeni care sã mã cunoascã. Orice loc de scãpare s-a ascuns de mine * ºi nu este nimeni sã se îngrijeascã de sufletul meu. 6 Am strigat cãtre tine, Doamne, † am zis: „Tu eºti scãparea mea, * tu eºti partea mea pe pãmântul celor vii. 7 Ia aminte la strigarea mea, * cãci sunt atât de slab. Elibereazã-mã de cei care mã urmãresc, * pentru cã sunt mai tari decât mine! 8 Elibereazã sufletul meu din închisoare, * ca sã laud numele tãu; drepþii se vor strânge în jurul meu * atunci când mã vei rãsplãti”. Ant. Tu eºti scãparea mea, Doamne, tu eºti partea mea pe pãmântul celor vii. Ant. 3 Domnul Isus s-a umilit pe sine: de aceea ºi Dumnezeu l-a înãlþat în veac. Cântarea

Fil 2,6-11

Cristos, slujitorul lui Dumnezeu 6

Cristos Isus, fiind din fire Dumnezeu, * nu a þinut cu orice preþ sã aparã egal cu Dumnezeu, 7 dar s-a nimicit pe sine luând firea de sclav † ºi devenind asemenea oamenilor. * Dupã înfãþiºare era considerat ca om. 8 S-a umilit, fãcându-se ascultãtor pânã la moarte, * ºi încã moartea pe cruce. 9 De aceea, ºi Dumnezeu l-a înãlþat † ºi i-a dãruit un nume * care este mai presus de orice alt nume, 10 pentru ca în numele lui Isus sã se plece tot genunchiul: * al celor din cer, al celor de pe pãmânt ºi al celor din adâncuri,

Duminica a XXI-a de peste an

ºi orice limbã sã proclame, spre mãrirea lui Dumnezeu Tatãl: * „Isus Cristos este Domnul!” Ant. Domnul Isus s-a umilit pe sine: de aceea ºi Dumnezeu l-a înãlþat în veci. Rom 11,33-36 LECTURA SCURTÃ O, profunzime a bogãþiei, a înþelepciunii ºi a ºtiinþei lui Dumnezeu! Cât de nepãtrunse sunt judecãþile lui ºi cât de neînþelese sunt cãile sale! Într-adevãr, cine a cunoscut gândul Domnului? Sau cine a fost sfãtuitorul lui? Sau cine i-a dat lui mai întâi ca sã poatã lua înapoi de la el? Cãci toate vin de la el, prin el ºi pentru el. Lui sã-i fie glorie în veci! Amin.

RESPONSORIUL SCURT R. Cât sunt de minunate * lucrãrile tale, Doamne. Cât sunt. V. Toate cu înþelepciune le-ai fãcut; * lucrãrile tale, Doamne. Slavã Tatãlui. Cât sunt. Ant. la Magnificat: Strãduiþi-vã sã intraþi pe poarta cea strâmtã: vã spun cã mulþi vor cãuta sã intre ºi nu vor putea. CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – MAGNIFICAT Lc 1,46-55 Tresãltarea de bucurie a sufletului în Domnul 46

Sufletul meu * îl preamãreºte pe Domnul 47 ºi duhul meu tresaltã de bucurie * în Dumnezeu, mântuitorul meu, 48 cãci a privit la smerenia slujitoarei sale. * Iatã, de acum toate popoarele mã vor numi fericitã, 49 cãci mi-a fãcut lucruri mari Cel Atotputernic, * ºi numele lui e sfânt. 50 Milostivirea lui rãmâne din neam în neam * peste cei ce se tem de el.

Vesperele I

A arãtat puterea braþului sãu, * i-a risipit pe cei mândri în cugetul inimii lor, 52 i-a dat jos de pe tron pe cei puternici * ºi i-a înãlþat pe cei smeriþi; 53 pe cei flãmânzi i-a copleºit cu bunuri, * iar pe cei bogaþi i-a lãsat cu mâinile goale. 54 L-a sprijinit pe Israel, slujitorul sãu, * amintindu-ºi de îndurarea sa, 55 dupã cum a promis pãrinþilor noºtri, * lui Abraham ºi urmaºilor lui în veci. Slavã Tatãlui ºi Fiului * ºi Sfântului Duh. Precum era la început ºi acum ºi pururea * ºi în vecii vecilor. Amin. Ant. Strãduiþi-vã sã intraþi pe poarta cea strâmtã: vã spun cã mulþi vor cãuta sã intre ºi nu vor putea. RUGÃCIUNEA UNIVERSALÃ Aducând preamãrire Dumnezeului unic, Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh, sã-l rugãm cu umilinþã: Fii alãturi, Doamne, de poporul tãu! Doamne sfinte, Pãrinte atotputernic, fã ca pe pãmântul nostru sã rãsarã dreptatea, – ºi poporul tãu va trãi în frumuseþea pãcii. Cãlãuzeºte în împãrãþia ta toate neamurile, – spre mântuirea tuturor popoarelor. Dã-le celor cãsãtoriþi harul de a urma în pace voinþa ta – ºi de a trãi mereu în iubire. Binevoieºte, Doamne, a-i rãsplãti pe toþi aceia care ne fac bine – ºi dãruieºte-le viaþa veºnicã. Priveºte cu îndurare la cei care au cãzut victimã urii ºi rãzboaielor – ºi binevoieºte a-i primi în odihna cereascã. Tatãl nostru.

Duminica a XXI-a de peste an

Rugãciunea de încheiere Dumnezeule, care uneºti într-o singurã voinþã cugetele celor ce cred în tine, dã poporului tãu harul sã iubeascã ceea ce porunceºti ºi sã doreascã ceea ce fãgãduieºti, pentru ca, în nestatornicia lumii acesteia, inimile noastre sã fie ancorate acolo unde se aflã adevãratele bucurii. Prin Domnul nostru Isus Cristos, Fiul tãu, care, fiind Dumnezeu, împreunã cu tine vieþuieºte ºi domneºte, în unire cu Duhul Sfânt, în toþi vecii vecilor. R. Amin. Dacã se recitã individual, se face încheierea astfel:

Domnul sã ne binecuvânteze, sã ne apere de orice rãu ºi sã ne ducã la viaþa veºnicã. R. Amin. Completoriul V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.

Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL Acum, când e timpul de mers la culcare, În rugã mai cerem o datã-ndurare: Privirile tale ce pururi sunt treze Asuprã-ne, Doamne, mereu sã vegheze. În vis mintea noastrã te aibã pe tine Iar inima noastrã de doru-þi suspine, Te cânte pe tine, te simtã aproape, Sã nu laºi ca bezna de tot sã ne-ngroape. Ne fie odihna ºi somnul în pace; Cât timp trupul nostru puterea-ºi reface, ªi-i noapte adâncã, ºi bezna dominã, Ne fii tu, Cristoase, în beznã luminã.

Completoriul

Rugãmu-ne þie cu fruntea plecatã, Ascultã-ne ruga, cerescule Tatã, Cu Fiul cel care-i cu tine de-o fire ªi Duhul cel Sfânt cel ce-i Duh de iubire. Amin. PSALMODIA Ant. 1 Fie-þi milã de mine, Doamne, ºi ascultã rugãciunea mea. Psalmul 4 Aducere de mulþumire Minunat l-a fãcut Domnul pe acela pe care l-a înviat din morþi (sf. Augustin). 2

Când strig cãtre tine, rãspunde-mi, Dumnezeul dreptãþii mele; † din strâmtorare, m-ai scos în larg: * ai milã de mine ºi ascultã-mi rugãciunea. 3 Fii ai oamenilor, pânã când veþi fi cu inima împietritã? * Pânã când veþi iubi deºertãciunea ºi veþi alerga dupã minciunã? 4 Sã ºtiþi cã Dumnezeu face minuni pentru cel credincios: * când strig cãtre el, Domnul mã aude. 5 Cutremuraþi-vã ºi nu pãcãtuiþi! † Meditaþi acestea în inimile voastre, * în aºternuturile voastre, ºi fiþi liniºtiþi. 6 Aduceþi jertfe de dreptate * ºi nãdãjduiþi în Domnul. 7 Mulþi spun: „Cine ne va arãta ce este bine?” * Fã sã rãsarã peste noi, Doamne, lumina feþei tale! 8 Tu pui mai multã bucurie în inima mea * decât au ei atunci când li se înmulþeºte grâul ºi vinul.

Duminica a XXI-a de peste an

Eu mã culc în pace ºi adorm îndatã, * cãci numai tu, Doamne, îmi dai liniºte deplinã. Ant. Fie-þi milã de mine, Doamne, ºi ascultã rugãciunea mea. Ant. 2 Binecuvântaþi-l pe Domnul în timpul nopþii. Psalmul 133 (134) Rugãciune de searã în templu Lãudaþi-l pe Dumnezeul nostru, voi, toþi slujitorii lui, toþi cei care vã temeþi de el, mici ºi mari! (Ap 19,5). 1

Iatã, binecuvântaþi-l pe Domnul voi toþi, slujitorii Domnului; * voi, care staþi în timpul nopþii în casa Domnului. 2 Ridicaþi mâinile cãtre sanctuar * ºi binecuvântaþi-l pe Domnul. 3 Sã te binecuvânteze Domnul din Sion, * el, care a fãcut cerul ºi pãmântul. Ant. Binecuvântaþi-l pe Domnul în timpul nopþii. LECTURA SCURTÃ Dt 6,4-7 Ascultã, Israele: Domnul, Dumnezeul nostru, este singurul Domn. Sã-l iubeºti pe Domnul, Dumnezeul tãu, din toatã inima ta ºi din tot sufletul tãu ºi din toate puterile tale. ªi sã fie cuvintele acestea, pe care eu þi le poruncesc astãzi, în inima ta; sã le sãdeºti în fiii tãi ºi sã vorbeºti despre ele când stai în casã sau mergi pe drum, când te culci ºi când te scoli. RESPONSORIUL SCURT R. În mâinile tale, Doamne, * încredinþez sufletul meu. În mâinile tale. V. Ne-ai rãscumpãrat, Doamne, Dumnezeul adevãrului, * îþi încredinþez sufletul meu. Slavã Tatãlui. În mâinile tale.

Antifone finale cãtre sfânta Fecioarã Maria

Ant. Mântuieºte-ne, Doamne, când veghem, ocroteºte-ne când dormim, ca sã veghem cu Cristos ºi sã ne odihnim în pace. CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – NUNC DIMITTIS Lc 2,29-32 Cristos - lumina neamurilor ºi slava lui Israel 29

Acum slobozeºte pe slujitorul tãu, Stãpâne, * dupã cuvântul tãu, în pace, 30 cãci au vãzut ochii mei * mântuirea ta, 31 pe care ai pregãtit-o * înaintea tuturor popoarelor, 32 luminã spre luminarea neamurilor * ºi slava poporului tãu, Israel. Ant. Mântuieºte-ne, Doamne, când veghem, ocroteºte-ne când dormim, ca sã veghem cu Cristos ºi sã ne odihnim în pace. Rugãciunea de încheiere Viziteazã-ne, te rugãm, Doamne, în noaptea aceasta, pentru ca, sculându-ne în zori prin puterea ta, sã ne putem bucura de învierea lui Cristos. El, care vieþuieºte ºi domneºte în vecii vecilor. R. Amin. Apoi se spune binecuvântarea, chiar ºi atunci când se recitã în particular:

Noapte liniºtitã ºi sfârºit bun sã ne dea nouã atotputernicul Dumnezeu. R. Amin. Antifone finale cãtre sfânta Fecioarã Maria Apoi se spune una dintre urmãtoarele antifone:

Maicã binecuvântatã a Rãscumpãrãtorului, Poarta cerului pururi deschisã, Steaua mãrii,

Duminica a XXI-a de peste an

vino în ajutorul poporului ce cade ºi vrea sã se ridice, tu, care ai nãscut, spre uimirea fãpturii, pe Cel Preasfânt ce þi-e Pãrinte, Fecioarã de-a pururi, care ai primit din gura îngerului Gabriel vestirea, îndurã-te de noi, pãcãtoºii. Sau:

Te bucurã, a cerului Reginã, A îngerilor Doamnã ºi Stãpânã. Tu-ai odrãslit mlãdiþa mântuirii ªi poartã eºti luminii nemuririi! Te bucurã, Fecioarã preaslãvitã, Decât fãptura toatã mai mãritã! Te salutãm, a cerului minune; Du la Cristos a noastrã rugãciune! Sau:

Bucurã-te, Reginã, Maica milei, viaþa, mângâierea ºi speranþa noastrã, bucurã-te! Cãtre tine strigãm, surghiuniþii fii ai Evei; cãtre tine suspinãm, gemând ºi plângând în aceastã vale de lacrimi. Aºadar, Mijlocitoarea noastrã, întoarce spre noi ochii tãi cei milostivi ºi, dupã surghiunul acesta, aratã-ni-l nouã pe Isus, binecuvântatul rod al trupului tãu. O milostivã, o blândã, o dulce Fecioarã Marie! Sau:

Sub ocrotirea ta alergãm, sfântã Nãscãtoare de Dumnezeu, nu ne dispreþui rugãciunile în nevoile noastre, ci ne mântuieºte pururea de toate primejdiile, Fecioarã slãvitã ºi binecuvântatã. Amin.