Articole scrise de Lidia Noroc-Pînzaru și publicate

Trăirile și amintirile devin netaină

„De la „sănătatea culturii” porneşte şi sănătatea morală,şi viitorul nostru…” (Lidia Noroc-Pînzaru)

Articole scrise de Lidia Noroc-Pînzaru și publicate

Turneul de vară

Azi pe scena noastră evoluează actorii Teatrului moldovenesc muzical-dramatic „Vasile Alecsandri” din Bălți… „Bălțenii prezintă în fața oamenilor muncii din raionul nostru, în premieră, spectacolul…” – asemenea afișe, anunțuri la radiodifuziunea locală au devenit demult obișnuite pentru amatorii de teatru din raioanele de nord ale republicii, mai ales vara, când ne aflăm pe mai mult timp în turnee, pentru marele public de la Naslavcea până la Giurgiulești. „Vă așteptăm cu spectacolul… despre care am auzit păreri bune și cuvinte frumoase”, „Dorim o întâlnire cu actorii. Vă invităm la o întâlnire la masa rotundă”, „Avem nevoie de o piesă pentru colectivul teatrului nostru de amatori”. Sau: „Ajutați-ne s-o scoatem la capăt cu spectacolul început” – tot mai des zbârnâe telefonul în cabinetul directorului teatrului A. Puică, ceea ce demonstrează strânsele relații de prietenie și colaborare ale colectivului bălțean cu oamenii muncii de la sate. Și actorii, personalul tehnic, administratorii pornesc întracolo, unde sunt așteptați, ascultați, aplaudați. Doar 6-7 luni durează o stagiune teatrală a teatrului „Vasile Alecsandri” la staționar, restul zilelor, săptămânilor, lunilor jucând spectacolele în deplasare, direct în câmp, pe stadion, în școli sau pe o scenă improvizată în mijlocul satului. O săptămână „acasă”, dacă o putem numi așa, și trei – „pe roate”, adică în permanentele noastre deplasări pe un itinerar cunoscut aproape pe de rost : Lazovsc, Telenești, Fălești, Florești, Glodeni, Drochia, raioane, unde ne cunosc

Cunoaștere și memorie locală Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

majoritatea locuitorilor și unde noi, la rândul nostru, îi cunoaștem pe mulți. Adeseori, mai ales pe timp de iarnă, suntem nevoiți să jucăm în încăperi reci, pe scene ce n-au fost prevăzute pentru reprezentații teatrale, în săli mici, condiții, ce crează anumite probleme nu numai pentru organizatorii spectacolului, ci și pentru gazdele, care ne-au invitat, ne-au așteptat, au venit la întâlnire cu arta. Dar, în pofida acestor dificultăți, relațiile noastre cu publicul de la sate crește pe an ce trece. Excepție n-a fost nici stagiunea a 28-a, pe care am încheiat-o pe data de 26 aprilie cu spectacolul „Iar zorile-s pe-aici tihnite”, consacrat aniversării a 40-a de la Victoria poporului sovietic asupra fascizmului: patru premiere, trei spectacole jucate la Televiziunea din Cernăuți, două la cea moldovenească, patru reprezentații, organizate pe scenele teatrelor din Chișinău, 330 de apariții cu spectacole în fața oamenilor muncii de la sate, întâlniri de creație, ajutor practic acordat colectivelor de amatori… Succesul oricărui colectiv teatral profesionist rezidă în selectarea riguroasă a repertoriului, care este fața și oglinda lui. Și, desigur, orice premieră e o sărbătoare nu numai pentru noi, ci și pentru acei care o așteaptă, pentru care trudește, crează actorul. Premiera e și un examen, o încercare serioasă, pentru că oricâtă măiestrie și talent nar depune actorul, regizorul, scenograful la plăsmuirea spectacolului, chipului – soarta de mai departe a operei depinde în mare măsură de public, de acei care-l vor viziona, aprecia. Și dacă reacția sălii e cea scontată, dacă conținutul de idei n-o lasă indiferentă, înseamnă că lucrul migălos de multe luni al echipei de interpreți n-a fost zadarnic. Acesta și este suportul de bază al așa ziselor spectacole din „fondul de aur” al teatrului, reprezentanții ce se mențin în afișul nostru pe parcursul mai multor stagiuni: „Milodirector” și „Kir Zuliaridi” de V. Alecsandri, „Străinul” de P. Cărare, „Odochia” de I. Puiu, „Frunza de la urmă” de A. Cibotaru, „Sfânt și păcătos” de M. Varfolomeev, „Năpasta” de I. L. Caragiale, „Liola” de L. Pirandello. Spectacole diferite ca gen și tematică, dar care își păstrează intacte amprentele individualității regizorilor ce le-au dat viață pe scena bălțeană: artiștii poporului din RSS Moldovenească I.

Cunoaștere și memorie locală Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

Șcurea și V. Rusu, maestrul emerit în arte din republică N. Aronețcaia, artistul poporului din Uniunea RSS M. Volontir, prim-regizor al teatrului, artistul emerit din republică A. Pînzaru, precum și ale actorilor, ce au creat chipuri memorabile E. Dobîndă-Volontir, V. Tăbârță, E. Lupan. V. Odajiu, M. Grecu ș. a. Stagiunea precedentă a fost pentru noi de mare responsabilitate civică. Jubileului de 60 de ani de la formarea RSS Moldovenești și crearea Partidului Comunist i-am dedicat spectacolul „97” după piesa dramaturgului ucrainean M. Culiș. Aniversării de patru decenii de la Marea Biruință i-am consacrat două montări – „Iar zorile-s aici tihnite” de B. Vasiliev și „Amurg” după piesa scriitorului belorus A. Dudarev. Dramaturgia contemporană moldovenească a văzut lumina rampei prin drama „Osânda” de I. Puiu, iar pentru publicul de la sate am pregătit o comedie originală, ce aparține scriitoarei N. Semionova – „Cuptoraș pe roticele”. În ultimul timp căutările creatoare ale colectivului s-au manifestat în două direcții principale. Prima ține de crearea unor spectacole de amploare, realizate în plan social psihologic, care abordează teme social-politice majore. Cea de-a doua direcție se referă la studierea unor probleme de ordin etico-moral al relațiilor complexe între contemporanii noștri, la sondarea valorilor morale ale omului nou. Aceste montări sunt pătrunse de ideea responsabilității omului pentru locul său în societate, pentru faptele și spusele sale. Aflându-ne într-un turneu de vară, ne dăm seama de responsabilitatea lui – ultimul în cincinalul al unsprezecelea și ne dăm toată străduința să-l încheiem cu noi succese de creație, să întâmpinăm destoinic cel de-al XXVII-lea Congres al PCUS.

Lidia Noroc-Pînzaru, artistă emerită din RSSM, secretatul organizației de partid a Teatrului „V. Alecsandri” din Bălți, ziarul „Moldova socialistă” din 21 august 1985, p. 4

Cunoaștere și memorie locală Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

Prietenia: trecut şi prezent

Anual, în ultima duminică din luna aprilie, pe tot globul pământesc se sărbătorește Ziua prieteniei și colaborării dintre orașele înfrățite. Legături strânse leagă orașul Bălți cu patru orașe înfrățite. Cei mai vechi prieteni ne sunt strienenii. Prietenia s-a înfiripat cu mai bine de un secol în urmă, începându-se ca întrecere socialistă dintre unitățile industriale. Ceva mai târziu, prietenia s-a răsfrânt și asupra colectivelor profesioniste artistice și de amatori din aceste două orașe. În prezent, nici nu mai ținem minte de câte ori au venit din Strîi la noi la Bălți, ba și de aici au plecat încolo delegații, pentru a face schimb de experiență, colective artistice cu concerte și expoziții. În muzeul istoric al ținutului natal se păstrează suvenire memorabile, ce vorbesc despre vizitele făcute. Nu a fost nici o sărbătoare, în care să nu fi participat și prietenii ucraineni. Anul acesta am marcat împreună Ziua orașului, și-au demonstrat iscusința ansamblurile de dansuri, colectivele artistice din Bălți, cât și cele din Strîi. E semnificativ că la aceste sărbători participă și copiii. Palatul pionerilor, în prezent, Palatul creației copiilor, a vernisat deseori expoziții ale lucrului manual, de desene ale copiilor. Legăturile de prietenie ale orașului Bălți nu se limitează doar la orașul Strîi. În 1985, la Bălți, a venit prima delegație din orașul grecesc Larisa, iar peste un an reprezentanții orașului au savurat frumusețea de nedescris a Eladei, au rămas surprinși în fața râurilor muntene și ale bisericilor antice, în fața plantațiilor de măsline și amfiteatrelor antice. Aceasta a fost piatra de temelie a prieteniei dintre două orașe situate în diferite puncte geografice, dar care au multe tangențe. Apropo, chiar și stema orașelor noastre e nițel asemănătoare – ambele au ca semn heraldic capul de cal. Deseori vin în vizită la bălțeni tineri din Grecia, care-și fac studiile în Uniunea Sovietică. Duminica trecută ei au participat la sărbătoarea orașului. Ceva mai greu se întemeiază legăturile economice. Oamenii de afaceri din Grecia au avut planuri captivante de colaborare cu întreprinderile bălțene, însă din cauza deficiențelor economice și a

Cunoaștere și memorie locală Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

situației social-politice din republică, intențiile, deocamdată, nu se realizează. Orașul-poveste, orașul-legendă – astfel este numit orașul bulgar Smolean înfrățit de curând cu Bălțiul. Orașul e situat în valea unui râu printre malurile căruia curge apă cristalină și e împrejmuit de maluri stâncoase și lacuri albastre. Cetățile antice, mănăstirile și capelele sunt relicve ale bogatului trecut istoric. Fiind în vizită în acest oraș minunat, mi s-a imprimat în memorie ospitalitatea și bunăvoința smolenenilor. Bulgarii au fost gazdele unei delegații a conducătorilor orașului Bălți, a tinerilor sportivi-înotători și a reprezentanților Consiliului de femei al orașului. Spre regret, nici un colectiv artistic, deocamdată, nu și-a demonstrat iscusința în fața bulgarilor. La noi au venit colective de tineret, un ansamblu folcloric din Smolean. Mai avem o surioară – cea mai mică între orașele înfrățite –Suceava română. Într-un răstimp relativ scurt s-a făcut un schimb activ de delegații, de colective artistice. Reprezentanți ai colectivelor de producție, reprezentanții organizațiilor sindicale și sociale au încheiat contracte de colaborare economică, culturală și comercială cu noua „rudă”. În Suceava a evoluat orchestra de muzică populară „Lăutarul” a Palatului orășenesc de cultură, la noi venind orchestra condusă de Viorel Leanca, teatrul popular „Matei Millo”. Oaspeții români au organizat o expoziție de costume naționale, de care bălțenii au putut lua cunoștință în galeria de portrete. Colectivul teatrului „Matei Millo” l-a invitat în Patria sa pentru a monta un spectacol pe Anatol Pînzaru, artist al poporului din RSSM, regizor la teatrul „V. Alecsandri” din Bălți. Se extind și legăturile economice. În curând constructorii români vor începe edificarea câtorva blocuri cu 60 de apartamente în orașul nostru, ce soluționează chestiunea cu privire la schimbul de materiale de construcție. În curând se va face schimb de delegații a câte 3-5 persoane, ce vor reprezenta colectivele bibliotecilor și lucrătorii muzeelor. De temeinicia relațiilor de prietenie depinde realizarea tendinței popoarelor de a trăi în pace și bună înțelegere. Iar asta înseamnă că vom fi numai în câștig.

Lidia Noroc-Pînzaru, șef Direcția Cultură, municipiul Bălți, ziarul „Vocea Bălțului ” din 27 aprilie 1991, p. 3

Cunoaștere și memorie locală Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

„Visez ca femeia... ”

Prezidiul Comitetului municipal Bălţi al Sindicatului lucrătorilor din învăţământul public aduce cele mai frumoase felicitări tuturor femeilor, femeilor-veterane ale muncii pedagogice cu ocazia celei mai frumoase sărbători a primăverii – 8 Martie. Vă dorim multă sănătate, fericire, bucurii şi succese importante pe tărâmul pedagogic.

În numele Prezidiului, A. Ciobu. Президиум Бэлцкого горкома профсоюза работников народного образования и науки поздравляет всех женщин, женщин-ветеранов педагогического труда с большим и радостным праздником 8 Марта. Желаем Вам крепкого здоровья, счастья, благополучия на ниве народного образования.

Председатель ГК Профсоюза отрасли Чобу А. И. „Visez ca femeia să fie roaba dragostei şi nicidecum roaba societăţii. „Unde şede dragostea – înverzeşte pajiştea” . Odată cu sosirea pe meleagurile noastre a acestei frumoase luni –luna martie – se călătoreşte de la noi iarna şi toată firea parcă se trezeşte dintr-un adânc: înverzesc copacii, înfloresc florile, se înviorează toate vietăţile pământului şi văzduhului. Pentru tot ce e viu e o mare sărbătoare, parcă şi sângele zvâcneşte mai puternic în vine. Şi după cum se împodobeşte în veşminte noi natura, tot aşa caută să-şi înfrumuseţeze ţinuta şi femeia. Vorba poetului: „Frumoaselor, duioaselor, iubitelor, Femei ale pământului întreg Pe lângă voi, atâtea, nenumitelor, Cum aș putea nepăsător să trec”.

Cu acest remarcabil prilej îngăduiți-mi să vă urez multă sănătate că-i mai bună decât toate, voie bună, forță de muncă, optimism și răbdare precum și multe clipe de satisfacție sufletească pe parcursul întregii vieți. La mai mult și la mai mare! Fie veșnic pace și primăvară în sufletele tuturora! Cu respect, Lidia Noroc-Pînzaru, actriță emerită din Moldova, șefa Direcției Culturii Bălți.

Lidia Noroc-Pînzaru, șef Direcția Cultură, municipiul Bălți, ziarul „Curierul de Nord” din 6 martie 1992, p. 3

Cunoaștere și memorie locală Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

„Mărţişoarele” anului

„Odată cu sosirea primăverii, a întrat în casele și sufletele noastre tradiționala sărbătoare a plaiului „Mărțișor-95” – Festivalul artei și eleganței, de astă dată fiind în cea de-a XXIX-a ediție. Rămânând fideli tradițiilor frumoase, la Bălți s-au desfășurat numeroase acțiuni culturale pe parcursul celor zece zile de „Mărțișor95”, în pofida tuturor dificultăților de ordin financiar. La 1 martie și-au demonstrat măiestria artistică orchestra de muzică populară „Barbu Lăutaru” și ansamblul de dansuri populare „Vântuleț”, iar în holul Palatului Culturii mai fiind expuse lucrările copiilor de la Școala de Arte cu genericul „Primăvara”. Tot la întâi martie a fost vernisată o expoziție de carte, reviste, lucrări plastice, cu sugestivul generic „Mărțișor – solul primăverii” la Biblioteca municipală. Un matineu pentru copii a fost organizat la Biblioteca pentru copii „Ion Creangă”. „Un superb cadou de primăvară – poezie, muzică și dans, li s-a oferit femeilor la 6 martie în incinta Teatrului Național „Vasile Alecsandri”. Serata dedicată Zilei internaționale a femeii cu genericul „Floare eternă”, a fost organizată de Asociația femeilor din oraș în colaborare cu Direcția cultură.” „Între 1 și 20 martie, meșterii populari din orașul nostru au participat la expoziția republicană a meșterilor-cioplitori în lemn. Ei sau bucurat de locuri premiante în cadrul acestei expoziții de anvergură. Acestea și alte evenimente culturale au avut loc pe parcursul zilelor „Mărțișor-95”. A fost, pe bună dreptate, o sărbătoare a primăverii, artei și frumosului.”

Lidia Noroc-Pînzaru, șef Direcția Cultură, municipiul Bălți, ziarul „Curierul de Nord” din 18 martie 1995, p. 2

În cântec şi dans ne regăsim

Cu ocazia sărbătorii tineretului, ce s-a marcat între 1 și 10 noiembrie în Republica Moldova, în orașul nostru au avut loc un șir de festivități culturale, care au trecut sub genericul „Toamna de aur”.

Cunoaștere și memorie locală Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

Direcția cultură a făcut o trecere în revistă a formațiunilor artistice orășenești și a constatat că:

În acest context, în cele 3 Case de cultură și 3 cămine culturale activează aproximativ 60 de formații artistice, dintre care 8 formații cu titlul „popular” și 2 cu titlul „model”. În aceste formații artistice avem circa 850 de participanți. Toate aceste formații artistice sunt încadrate activ în cadrul tuturor manifestărilor complexe orășenești. Temelia membrilor formațiilor artistice o constituie copiii și adolescenții, care au posibilitatea de a-și dezvolta capacitățile de creație, perfecționându-și măestria interpretativă, ocupându-se astfel cu pasiunea preferată în timpul liber. Formațiile artistice bălțene ne-au ridicat stima atât în republică, cât și peste hotarele ei. Așa de exemplu: ansamblul sportiv de gală „Grația” – Lucian Dumitraș și Irina Andronic, au devenit laureați ai concursului Internațional din Franța, Germania, Cipru, Italia. Eleva Școlii de muzică pentru copii Mariana Jecova a deținut locul întâi în cadrul concursului internațional al pianiștilor, care s-a desfășurat în Italia. Un rezultat frumos au reușit formațiile Palatului Orășenesc de Cultură „Barbu Lăutaru” și „Vîntuleț”. Ei au devenit laureați ai concursului folcloric internațional, care s-a desfășurat în Franța, culegând cele mai furtunoase aplauze.

Lidia Noroc-Pînzaru, șef Direcția Cultură, municipiul Bălți, ziarul „Curierul de Nord” din 14 decembrie 1996, p. 1

Datinile și obiceiurile de iarnă sunt grandioase spectacole populare

Anul vechi s-a fulguit și este deja așezat pe rafturile istoriei. Suntem în pragul unui nou an și unui nou început de mileniu. Cel nou nu se știe ce surprize ne va aduce, poate mai mult optimism, mai multă bunăstare, poate o viață mai decentă. Dar e cert faptul că, odată cu sosirea Anului Nou, vin frumoasele sărbători de iarnă, care reflectă

Cunoaștere și memorie locală Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

buna dispoziție, speranța, încrederea, dragostea și mărinimia oamenilor de pe diferite meleaguri și continente.

Peste câteva clipe, de la un capăt de Țară la altul, se vor porni colindători cu urări de sănătate, alături de urători cu „Plugușorul”, „Capra”, „Steaua”, „Malanca” etc. – obiceiuri și datini transmise de la strămoși și prin care ne identificăm ca locuitori ai acestui colț de pământ numit Moldova. Transmise din generație în generație, într-o continuă schimbare și înnoire, atât ca funcție, cât și ca realizare artistică, datinile și obiceiurile de iarnă au ajuns până la noi sub forma unor grandioase spectacole populare, unor manifestări spirituale. Cu prilejul sărbătorilor de Crăciun și Anul Nou, Direcția județeană Cultură a alcătuit un program al manifestărilor culturale, care se vor desfășura în toate instituțiile de cultură amplasate în județul Bălți. Se vor organiza manifestări culturale – programe show, spectacole folclorice, matinee, concursuri, carnavaluri, victorine, serate de odihnă, șezători, programe de concert la aer liber. „O, ce veste minunată!” – acesta a fost genericul spectacolului de muzică corală religioasă susținut la 17 decembrie curent de corul liceenilor seminarului teologic Botoșani, România în mun. Bălți, în sediul Universității de Stat „A. Russo” și, la 18 decembrie, în Spitalul psihoneurologic.

La 17-18 decembrie, formația folclorică „Arțărașul” din Rîșcani a participat la Festivalul datinilor și obiceiurilor de iarnă din Botoșani, România, iar, în perioada 25 decembrie – 9 ianuarie 2000, o formație din Glodeni participă la Festivalul obiceiurilor de iarnă ce se va desfășura în mun. Chișinău. În muzee și biblioteci vor fi vernisate numeroase expoziții de diverse materiale, publicații, articole, cărți, fotografii, picturi, exponate etc., care vor evoca tema Sărbătorilor de Crăciun și Anul Nou. Aceste manifestări s-au desfășurat și în cadrul aniversării de 2000 de ani de la apariția creștinismului și în baza Protocreștinismului de colaborare între județul Bălți, Moldova și județul Botoșani, România.

La 26 decembrie, în Centrul de Cultură și Artă (fostul Palat de cultură „Răut”) se va organiza Festivalul-concurs județean al echipelor

Cunoaștere și memorie locală Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

TVC, iar în or. Glodeni, s-a desfășurat Festivalul tradițional al obiceiurilor și datinilor de iarnă „Vom ura, vom tot ura”, în programul căruia a fost preconizată o paradă a măștilor și costumelor. Cetele de colindători și urători din instituțiile de cultură din comunele Hîjdieni, Ciuciulea, Cuhnești, Struzești, Fundurii Vechi etc. au prezentat diverse obiceiuri și datini tradiționale din părțile Glodenilor. Cu un program variat se vor prezenta participanții Concursului zonal al datinilor și obiceiurilor de iarnă, care se vor desfășura în sectorul Sîngerei.

În perioada decembrie-ianuarie, și în sectorul Rîșcani se va desfășura Festivalul obiceiurilor și datinilor de iarnă cu genericul „De urat vom tot ura”.

Festivalul obiceiurilor și datinilor de iarnă „După datina străbună” va fi organizat în sectorul Fălești.

În perioada lunii decembrie, în multe instituții de cultură s-au organizat șezători folclorice dedicate sărbătorilor creștine Sfântul Andrei, Sfântul Vasile etc., la care au participat maturi, copii, oameni în etate. În toate centrele sectoarelor jud. Bălți, în aceste zile, copiii și maturii vor fi așteptați la pomul de Anul Nou de către eroii poveștilor, fotografi, tot aici cafenelele mobile vor deservi oaspeții. Sperăm că toate manifestările culturale să fie organizate la nivel

înalt.

Rămânem în așteptarea unui an mai favorabil, care va spori energia întru împlinirea tuturor năzuințelor, acumulând optimism, încredere într-un viitor bun.

Lidia Noroc-Pînzaru, șef Direcția județeană cultură, județul Bălți, ziarul „Curierul de Nord” din 01 ianuarie 2000, p. 3

Femeia între politică și cultură

– În ce constă fericirea unei femei: mamă, soţie, bunică, artistă

emerită, şefă a Direcţiei judeţene Cultură, Bălţi?

Cunoaștere și memorie locală Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

– Din toate acestea am iradiat aspiraţie. La momentul potrivit am depus efortul de a înţelege care este sensul şi adevărul Femeii. Şi am constatat, fără tăgăduinţă, că a fi mamă înseamnă a-ţi împlini Soarta. Sunt fericită că am dat viaţă celor doi copii ai mei, iar ei, la rândul său, celor trei nepoţele, la care ţin cu o profundă tandreţe de bunică. Aşa se face, şi o spun fără ocolişuri, că cei 40 de ani trăiţi cu soţul Anatol Pînzaru, artist al poporului, mi-au fost o adevărată Academie de Ştiinţe Socioumane. Fără lecţiile pe care le-am însuşit, drumul meu spre Azi ar fi fost mult mai dificil şi şansele de a izbândi – mai mici. Cred că am avut noroc în viaţă, fiind eu însămi Noroc. Următorul pas pe care l-am făcut împreună a fost pe tărâmul artei. Numeroasele premii şi distincţii ce ne-au fost acordate ne-au făcut a ne simţi un tot întreg – fie acasă, fie la teatru. Dar este la fel de adevărat că niciodată nu mi-a lipsit ambiţia. Şi dacă mi s-a oferit, cu 11 ani în urmă, şansa de a exprima şi pune în discuţie probleme importante de interes general cultural, am avut curajul de atunci încoace de a exercita funcţia de şef al Direcţiei Cultură. Această stare Dostoevski a formulat-o în felul următor: „Puterea înseamnă totodată autoritate şi mister”, lucru atât de bine cunoscut unei foste actriţe. Dacă însă artistul vrea să slujească puterea, fiţi siguri, o face cu dorinţa de a o înnobila.

Lidia Noroc- Pînzaru, șef Direcția județeană cultură, județul Bălți, ziarul „Plai bălțean” din 07 martie 2001, p. 3

Festivalul județean al teatrului popular „Culisa actorului amator”, ediția a III-a

Sfârșitul lunii martie a acestui an a adus cu sine prilej de sărbătoare – omagierea a 150 ani de la nașterea scriitorului clasic Ion Luca Caragiale și omagierea Zilei internaționale a teatrului. În acest aspect, la 31 martie curent, în comuna Mărăndeni, a avut loc lansarea celei de-a III-a ediții a Festivalului județean al teatrului popular „Culisa actorului amator”, organizat de către Direcția județeană Cultură Bălți în colaborare cu Primăria comunei Mărăndeni (sectorul Fălești).

Cunoaștere și memorie locală Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

Festivalul s-a bucurat de o prezență numeroasă a spectatorilor și oficialităților de la Prefectura Bălți, Centrul Național de Creație Populară, Primăria comunei Mărăndeni. În cadrul programului artistic au evoluat cele mai reprezentative colective teatrale din județul Bălți și o formație de artiști amatori din județul Edineț. Manifestarea a constituit și un prilej de atestare a formațiilor prezente, care a fost efectuată de către specialiștii Centrului Național de Creație Populară în prezența Iuliei Paladi, directorul centrului, Iustin Scarlat, specialistcoordonator al Centrului Național de Creație Populară, prorectorul Universității de Arte din Chișinău.

În cadrul festivalului s-au remarcat prin ținuta artistică și repertoriul abordat: teatrul dramatic „Amintiri” (comuna Pepeni, conducător artistic Petru Pietraru, care a fost și moderatorul tuturor edițiilor festivalului); teatrul dramatic „Brândușa” (comuna Mărăndeni, conducător artistic Tudor Dron); teatrul „Cutezătorul” și teatrul de revistă „Dă-i drumul” (satul Petrunea, conducători artistici Ana și Igor Ivanciuc); teatrul dramatic „Baștina” (mun. Bălți, Palatul Culturii, conducător artistic Angela Bordeniuc); teatrul muzicaldramatic „Dialog” (mun. Bălți, Palatul Culturii, conducător artistic Natalia Comcova); teatrul dramatic „Făclia” (comuna Colincăuți, județul Edineț, conducător artistic Zinaida Vengher); teatrul dramatic din s. Camenca, sectorul Glodeni (conducător artistic Elena Camerzan).

De un succes deosebit s-au bucurat și interpreții de recitaluri: Olguța Buciațchi din s. Iezărenii Vechi, sectorul Sîngerei; Eugenia Pietraru și Ecaterina Lopotenco din com. Pepeni, teatrul „Amintiri”. În cadrul festivalului a fost organizată o expoziție de materiale publicate, opere literare ale lui Ion Luca Caragiale, vizitatorii căreia au avut posibilitatea să se familiarizeze mai profund cu creația lui. Iar hărnicia, dibăcia și talentul locuitorilor din comuna Mărăndeni au fost contemplate în expoziția de artizanat a meșterilor populari locali. În scopul susținerii formațiilor teatrale, Direcția Cultură Bălți, cu sprijinul Consiliului Județean Bălți, a reușit să menționeze cu premii bănești și cadouri colectivele și interpreții, care s-au afirmat cu brio în fața publicului.

Cunoaștere și memorie locală Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

În numele organizatorilor, aducem mulțumiri și suntem recunoscuți tuturor acelora care au contribuit la realizarea acestei manifestări, tuturor primăriilor care au ajutat formațiile să se deplaseze la festival. Am rămas mult impresionați de ospitalitatea și atenția cu care au fost înconjurați participanții la festival, oferită de Primăria comunei Mărăndeni în persoana primarului Diomid Sandu și directoarei căminului cultural Ana Munteanu.

În sfârșit, despre această ediție se poate spune că a fost una a afirmării firescului în acest gen de artă.

Lidia Noroc-Pînzaru, șef Direcția județeană cultură, județul Bălți, ziarul „Plai Bălțean” din 19 aprilie 2002, p. 1

Cultura este un mesaj al frumosului, al spiritului

Cultura este un mesaj al frumosului, al spiritului și anume aceasta o face mereu necesară. Cu acest gând, în luna septembrie, formațiile artistice din județul Bălți au participat la diverse manifestări culturale, festivaluri, serbări populare. Cu amintiri plăcute și performanțe artistice, recent, s-a întors din or. Breansk (Belarus) ansamblul de dans modern cu titlul onorific „model” „Aisidora” de la Casa de cultură din or. Rîșcani, care a evoluat în cadrul manifestărilor dedicate „Primelor jocuri Delfice”. Talentele bălțene au fost apreciate și la București, unde membrii studioului artistic de muzică de estradă cu titlul „model” „Menestreli” de la Palatul Culturii din mun. Bălți au încântat publicul cu vocile lor tinere și cristaline în cadrul concertelor prilejuite de festivitățile cu genericul „Caravana prieteniei”. Cu o deosebită dăruire și capacitate creatoare artiștii amatori din județul nostru au participat la Festivalul republican al cântecului ostășesc, care s-a desfășurat la 27.09.2002 în Casa Armatei, Chișinău. Cu premii și diplome de laureat au fost menționate ansamblul de muzică și dans cu titlul „model” „Arțărașul” din or. Rîșcani, formația folclorică cu titlul „model” „Cimbrișor” din com. Hîjdieni (sect. Glodeni) și Felicia Bojii, solista formației folclorice din com.

Cunoaștere și memorie locală Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

Borosenii Noi. Moștenirea spirituală a neamului nostru, a dansului folcloric au fost prezentate în or. Moscova (Rusia) în cadrul sărbătorilor dedicate celor 10 ani de la constituirea CSI de către cea mai reprezentativă formație artistică din Bălți – ansamblului de dans popular „Vîntuleț” al Palatului Culturii municipal, laureat al diverselor festivaluri internaționale și republicane. „Vîntulețul” a impresionat spectatorii prin lucrările coregrafice, frumusețea costumelor, prin acuratețea materialului folcloric și prin virtualitatea interpretării. Un eveniment deosebit în peisajul cultural al județului l-au constituit în această perioadă manifestările dedicate inaugurării Bibliotecii județene în or. Glodeni, desfășurate la 1 octombrie anul curent, în cadrul Zilei profesionale a Bibliotecarului. Această amplă festivitate a beneficiat de prezența oaspeților din România, reprezentanților Ministerului Culturii RM, Bibliotecii Naționale, Consiliului Județean Bălți. Programul manifestării a cuprins diverse acțiuni culturale, care au întregit atmosfera de suflet și de simțire bălțeană.

Lidia Noroc-Pînzaru, șef Direcția județeană cultură, județul Bălți, ziarul „Plai Bălțean” din 04 octombrie 2002, p. 2

Să tragem otgonul spre noi

Chiar și cu riscul de a repeta niște adevăruri durute, aș mai sublinia o dată atitudinea denigratoare a guvernanților față de cultura țării noastre. Mă întristez mult că atunci când avem a ne spune păsul, printre noi nu sunt persoanele sus-puse indicate. Aceasta e încă un argument în contextul nepăsării totale față de problemele culturii. Întotdeauna, ca și la momentul dat, apar chestiuni mult mai importante la ordinea zilei decât cele pe care le suportăm noi – fidelii înregimentați în detașamente de entuziaști ai promovării culturii naționale. Să ne aducem aminte despre o întâlnire recentă cu domnul Valerian Cristea, în cadrul căreia reprezentanții angajaților din cultură din teritoriu au luat în dezbateri problema-cheie a existenței noastre – nivelul de salarizare.

Cunoaștere și memorie locală Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

În consecință, avem ceea ce avem la ora actuală, adică nimic nu s-a întreprins: ridicăm salarii umilitor de mici, nu ni se ia în calcul vechimea în muncă. Dacă puțin s-a majorat remunerația – cu 20% raportată la cei 300 de lei, trebuie să realizăm că suntem discriminați comparativ cu alte categorii de angajați din economia națională. Nu este de loc o majorare conform eforturilor depuse de către lucrătorii de cultură pentru promovarea valorilor naționale și general-umane. Deocamdată, carul salariului stă tot pe loc și se vede că problema ne doare doar pe noi.

Dar cât de crunt nu ne-ar afecta aceasta, totuși problema nu ne privează de responsabilități și obligațiuni. Cu toate că ne simțim la o margine de drum, la ora când batem cu toții la ușa civilizației europene, aș face un apel către colegii din sindicat: să nu pătimim în continuare, și pentru aceasta să ne unim forțele. Altfel, nu vom mai scăpa de nevoi și de rolul de Cenușăreasă a bugetului restant.

Calea ne-am ales-o, și să fim buni s-o urmăm, dând dovadă de principialitate, coeziune, insistență și solidaritate veritabilă. Să tragem otgonul demnității și condiției economice decente spre noi. Fiind angajată în cultură din 1959, deși sunt lider sindical abia de un an și jumătate, m-am convins de combativitatea sindicatului nostru. Sper că pe viitor nu vom fi uitați cu atâta îndârjire de acest faimos buget, în care noi nu prea ne încadrăm. Prin joc și doină, penel și vers, plâns și râs, exprimând destinele și aspirațiile poporului, vom sensibiliza poate și inimile celora de care depindem. Pentru că avem o intelectualitate de invidiat, actorii, muzicienii, dansatorii, interpreții constituind arsenalul inestimabil al țării, și el se vrea prețuit la justa-i valoare.

Lidia Noroc-Pînzaru, artistă emerită din RSSM, președinte al Consiliului Ramural al Sindicatului Lucrătorului din Cultură Bălți, ziarul „Vocea poporului” din 24 iunie 2005, p. 3

Să troneze înţelegerea şi conlucrarea

Azi s-a vorbit poate cel mai puţin de cultură. Dar ţin să subliniez că în Moldova există cultură, deşi nu este apreciată la justa ei valoare. Guvernanţii noştri, cu regret, se fac a uita sau poate nu conştientizează

Cunoaștere și memorie locală Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

că o cultură naţională înseamnă nu doar un cântec sau un dans, ci cultură în economie, finanţe, relaţii de muncă, metode de guvernare. Tot patrimoniul culturii s-a ruinat sau a fost înstrăinat. Şi în atare condiţii, un bibliotecar de la sat munceşte pentru 260 lei lunar, un lucrător din cultură de altă specialitate nu beneficiază mai mult decât de 400 lei lunar.

E un dezastru total pe segmentul social-economic al angajaţilor din domeniu. Cultura nu se bucură deloc de sprijin din partea celor de la guvernare, şi asta pentru că în vârful conducerii sunt numiţi oameni departe de a fi devotaţi culturii, fiind, în schimb, comozi puterii. Ministrul actual al culturii n-a binevoit să se prezinte nici la Congresul sindicatului nostru, nici la lucrările Congresului IV al CSRM. Noi parcă am fi de izbelişte, nişte pui de-ai nimănui, bicisnici şi neajutoraţi, flămânzi şi goi. Ne simţim în familia sindicatelor de ramură fruntaşi de la coadă, în aspect social-economic, dar muncim nu mai rău şi nu mai puţin decât angajaţii din celelalte sfere bugetare şi economia reală. De aceea, la recenta şedinţă în plen a Consiliului Sindicatului de ramură am analizat situaţia creată în cultură şi am reflectat mult asupra problemei încotro să mergem pe viitor. Noi nu dorim să depindem de partide şi grupări politice. Aspiraţia noastră e una: să facem cultură naţională, şi nicidecum să fim antrenaţi în jocuri de ambiţii, să fim împinşi cu hurta încolo unde doreşte cineva, să fim ignoraţi şi neauziţi. Simţim o asemenea atitudine faţă de noi, de parcă am fi aderat deja la „Solidaritate”. Nu este aşa. Noi dorim o conducere şi cerem o înţelegere între cele două centre naţionale de ramură, unire de eforturi în favoarea noastră, a angajaţilor. Sindicaliştii din cultură n-au luat decizia definitivă. Ei au zis aşa: să aşteptăm Congresul IV al CSRM, să ne dumerim bine pe toate poziţiile promovate de Confederaţie în programul de activitate pentru ulteriorul mandat, apoi să luăm o hotărâre. Cu certitudine, nu dorim nici dezbinarea ramurii, nici a Confederaţiei, în ansamblu. Vrerea noastră e o coeziune constructivă, în interesul şi apărarea drepturilor legale ale tuturor bugetarilor, inclusiv şi ale salariaţilor din cultură, care, mai umilă şi mai incertă decât azi, pare-mi-se n-a fost vreodată. Cred că nu ne vom racorda nicicând standardelor europene

Cunoaștere și memorie locală Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

cu mentalităţi şi atitudini moldovene faţă de branşa care, în mod civilizat, ar fi să se considere mesageră a valorilor naţionale pe mapamond. Vreau să vă asigur că între noi, sindicaliştii de rând, există înţelegere. Rămâne ca înţelegerea să se întroneze şi în vârful piramidei sindicale.

Lidia Noroc-Pînzaru, președinte al Consiliului Ramural al Sindicatului Lucrătorului din Cultură Bălți, ziarul „Vocea poporului” din 04 noiembrie 2005, p. 9

Floare eternă – cultura

(Raportul Şefei Direcţiei Cultură din oraşul Bălţi cu privire la activitatea Direcţiei şi instituţiilor de cultură în anul 1995) Direcţia Cultură, Bălţi activează ca instituţie cultural-educativă de stat, prin care se asigură coordonarea activităţii şi îndrumarea metodică de specialitate a instituţiilor de cultură şi arte din oraş. Sarcina principală a Direcţiei Cultură constă în traducerea în fapt a politicii de stat în domeniul culturii.

Conform totalurilor anului cultural 1995, Direcţia Cultură, Bălţi şi instituţiile subordonate ei au contribuit la organizarea interesantă şi diversă a odihnei orăşenilor, dezvoltarea creaţiei artistice, renaşterea şi valorificarea folclorului naţional, limbii, obiceiurilor şi tradiţiilor populare. Ne-am străduit ca arta şi cultura să fie accesibile pentru un număr cât mai mare de oameni. Direcţia Cultură are în subordinea sa: 3 şcoli (de arte, de muzică, de arte plastice); un Muzeu de Istorie şi Etnografie; o Pinacotecă; 9 biblioteci; 5 cămine culturale, în care activează 87 formaţii artistice, inclusiv 57 formaţii pentru copii şi adolescenţi, dintre care – 9 formaţii cu titlul „popular” şi 2 – cu titlul „model”. Spre regret, din lipsa finanţării, şi-au încetat activitatea instituţiile de cultură sindicale şi cele subordonate altor departamente şi organizaţii, cu excepţia Clubului Internatului psihoneurologic, care este subordonat Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familie. Aici activează 3 formaţii de amatori în care sunt 21 de membri. Cu

Cunoaștere și memorie locală Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

mari dificultăţi economice îşi continuă activitatea şi Clubul sindical al feroviarilor. Din cele 22 instituţii de cultură, care se află în subordinea Direcţiei Cultură, Bălţi, 14 sunt luate la balanţa Direcţiei Cultură, 8 instituţii arendează edificii, 5 instituţii sunt amplasate în centrul oraşului, restul instituţiilor sunt repartizate prin cartierele oraşului. În instituţiile de cultură aparatul tehnic de amplificare, mijloacele tehnice, transportul sunt într-o stare nesatisfăcătoare, termenii de realizare a lor a expirat demult, dar din cauza lipsei de finanţe, procurarea bunurilor materiale e imposibilă. Pentru dezvoltarea şi activitatea Direcţiei Cultură, în anul 1995, au fost planificate mijloace în sumă de 2973,1 mii lei. Inclusiv pentru salarii – 400,6 mii lei, fondul social – 151,3 mii lei, cheltuieli de birou şi gospodărie – 628,9 mii lei, procurarea inventarului – 68,0 mii lei, reparaţia capitală – 1724,3 mii lei.

Din suma preconizată s-a alocat mijloace financiare în sumă de 548,4 mii lei ceea ce constituie 18,4%, inclusiv salarii – 264,4 mii lei, fondul social – 93,8 mii lei, cheltuieli de birou şi gospodărie – 137,6 mii lei, abonarea la ziare şi procurarea cărţilor pentru biblioteci – 34,5 mii lei şi reparaţia capitală – 18,3 mii lei.

Din cauza lipsei mijloacelor băneşti, care n-a permis finanţarea Direcţiei Cultură, la 01.01.1996 avem următoarele: fondul social –100,0 mii lei, cheltuieli de birou şi gospodărie – (electricitate, căldură, plata pentru abonament) – 15,8 mii lei. Din aceeaşi cauză (lipsa de finanţe), nu a fost finalizată reparaţia capitală a sălii de lectură a Bibliotecii municipale, reparaţia capitală în Palatul culturii (sala sportivă) unde, conform Hotărîrii Primăriei, trebuie să se transfere Biblioteca municipală.

În anul 1995 au fost organizate 566 manifestări culturale, menite să contribuie la organizarea diversă şi interesantă a odihnei orăşenilor, şi s-au desfăşurat în toate instituţiile de cultură a municipiului Bălţi, manifestări culturale complexe, festivaluri, concursuri, expoziţii, concerte etc.

De un deosebit succes s-au bucurat manifestările social-culturale desfăşurate în anul 1995, dedicate multor evenimente importante din

Cunoaștere și memorie locală Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

Republică, ce-au devenit tradiţie şi pentru bălţeni, fiind un izvor de renaştere şi valorificare a limbii, obiceiurilor, culturii naţionale.

Într-un stil original, păstrând coloritul naţional, au fost prezentate manifestările culturale şi cultural-complexe: „Mărţişor –95”, „Ziua Independenţei”, „Ziua oraşului”, „Limba noastră”, Festivalul folcloric internaţional al datinilor, obiceiurilor şi tradiţiilor de iarnă „Colinda – 95”, în cadrul căruia au participat formaţii artistice din Moldova, România, Ucraina. Una din cele mai importante acţiuni culturale desfăşurate în anul precedent a fost cea legată de aniversarea a 50-a de la Victoria asupra fascismului, în afară de serate tematice, întâlniri cu veteranii, expoziţii, emisiuni TV, concerte, manifestarea culturală „Sărbătoarea cu lacrimi în ochi...”, la care au participat circa 2500 oameni. E îmbucurător faptul că, an de an, se organizează sărbători dedicate comemorării unor personalităţi importante ale culturii şi artei. Concursul „La steaua care-a răsărit...”, dedicat memoriei marelui poet Mihai Eminescu, a adunat o mulţime de participanţi şi spectatori. În Pinacotecă a fost organizată expoziţia personală de lucrări a pictorului bălţean E. Climin, de asemenea aici a fost omagiat clasicul literaturii ruse, S. Esenin. Iar cei pasionaţi de muzică au participat la serata dedicată celor 50 de ani împliniţi ai instrumentistului şi compozitorului bălţean, Mihail Blanc. În scopul dezvoltării artei muzicale de estradă, evidenţierii celor mai buni interpreţi de muzică de acest gen, a fost organizat festivalulconcurs „Ritmuri moderne”. Omagierea Zilei internaţionale a femeilor în acest an a fost sărbătorită cu multă căldură în incinta Teatrului Naţional „V. Alecsandri” la serata cu genericul „Floarea eternă”. N-au fost trecute cu vederea şi alte evenimente social-culturale. S-au organizat acţiuni culturale dedicate eliberării m. Bălţi de sub fascişti – serată tematică, expoziţii în filialele bibliotecii municipale. Spectacolul „Piatra din casă”, prezentat de teatrul popular „Baştina” în Ziua internaţională a Teatrului, a oferit spectatorilor bălţeni posibilitatea să admire tinerele talente pe scena teatrală. Ziua umorului a fost înfrumuseţată de concursul „Ulciorul cu pătărănii”. Ziua solidarităţii muncii – cu

Cunoaștere și memorie locală Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

concerte. Ziua copiilor – cu spectacole teatralizate, cu genericul: „Dulcea mea copilărie”. Au fost cinstite prin acţiuni culturale cele mai mari sărbători creştine. S-au prezentat spectacole de muzică sacră „Lumină lină, datină creştină”, „În Duminica Mare”, la care au participat muzicieni de la Universitatea „A. Russo”, elevi, profesori de la şcolile de arte şi cele de muzică. Iar serile de vară, îmbibate de mirosul miraculos al teilor, castanilor, au fost înfrumuseţate cu căldură de către formaţiile artistice „Orion”, „Trial”, „Allis”, „Metronom”, formaţii artistice din s. Elizaveta prezentând spectacole muzicale pe scena estradei de vară. Solicitat de către spectatorii bălţeni a devenit concursul tinerilor talente „Steluţa Bălţiului”, cu participarea copiilor pasionaţi de muzică şi dans, care s-a desfăşurat în 3 etape. Concursul „Miss-Toamna-95”, organizat în cadrul săptămânii tineretului, a cucerit spectatorii cu eleganţa, farmecul participantelor.

În decursul anului 1995, au mai fost prezentate concerte dedicate zilei oamenilor în etate, zilei invalizilor, zilei poliţiei naţionale, în cadrul cărora au fost prezente toate formaţiile artistice ale instituţiilor de cultură. Programele-show dedicate sărbătorilor de Revelion au bucurat inimile admiratorilor. De asemeni, în toate instituţiile s-au organizat matinee pentru copii, dedicate sărbătorilor de iarnă.

Diverse acţiuni culturale au fost organizate în anul precedent de colaboratorii Bibliotecii Municipale, Pinacotecii, Muzeului de Istorie şi Etnografie, Şcolii de muzică, Şcolii de arte, Şcolii de arte plastice. Cele mai mari acţiuni culturale desfăşurate în anul 1995 sunt: jubileul Şcolii de arte „C. Porumbescu”, care s-a încununat cu un vast program de concert. S-a bucurat de o mare popularitate în rândurile vizitatorilor Muzeului de Istorie şi Etnografie expoziţia „Simbolistica pâinii de ritual”. Iar oaspeţii vernisajului „China – unele aspecte” au avut posibilitate de a savura China exotică în peisajul bălţean şi de a se întâlni cu o delegaţie din China. În cadrul celebrării celor 115 ani de la fondare ai Bibliotecii Municipale, s-a desfăşurat un simpozion la tema: „Biblioteca şi societatea”.

Cunoaștere și memorie locală Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

Datorită realizărilor deosebite, unele formaţii de la instituţiile de cultură subordonate Direcţiei Cultură sunt solicitate să participe la concursuri, festivaluri, expoziţii republicane, internaţionale, ducând faima artei bălţene în multe colţuri ale lumii.

Cu diplome de laureat s-a întors de la Festivalul folcloric din România – Piatra Neamţ, în ianuarie, 1995, teatrul popular „Baştina”, care a prezentat un program folcloric dantelat cu comori spirituale ale neamului nostru. Măiestria artistică a dansului sportiv de gală a fost cu succes demonstrată de participanţii formaţiei artistice „Graţia”, devenită laureată a concursurilor de dans sportiv de gală din Italia, Germania, Cipru, Franţa, Belgia. În vara anului 1995 rock grupa „Allis” a concertat cu succes în Franţa. Au evoluat cu profesionalism şi profesorii şcolii de arte „C. Porumbescu” la concursul republican al profesorilor şcolilor de arte şi muzică din republică. Iar colectivul şcolii de arte plastice a participat activ la concursurile republicane „Lecturile copilăriei”, „NU – drogurilor, DA – vieţii”, la care copiii bălţeni au fost menţionaţi cu locuri de frunte. Colaboratorii Muzeului de Istorie şi Etnografie împreună cu colegii lor din Suceava, România, au participat la diverse acţiuni culturale. Şcoala de muzică a organizat în luna noiembrie 1995 o deplasare în România, la liceul „Octav Băncilă” din Iaşi, pentru un schimb de experienţă. În prezent se pregătesc programele artistice ale orchestrei de muzică populară „Barbu Lăutaru” şi ale ansamblului de dans popular „Vântuleţ” pentru a participa în luna iulie 1996 la Festivalul folcloric din Franţa. Iar teatrul popular „Baştina” este invitat la Festivalul folcloric din Braşov, România în luna ianuarie. Cu susţinerea financiară a Primăriei mun. Bălţi, sponsorilor, sperăm că formaţiile menţionate vor participa şi în continuare la aceste festivaluri.

În perioada anului 1995, s-a colaborat fructuos cu Direcţia de Învăţământ, Direcţia Comerţ, Camera de comerţ, societăţile culturale ale municipiului Bălţi, Direcţiile de cultură din Nordul republicii.

Cunoaștere și memorie locală Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

E îmbucurător faptul, că, în pofida lipsei mijloacelor financiare necesare pentru îndestularea colectivelor cu instrumente, costume, aparate etc., creşte numărul formaţiilor artistice şi tânăra generaţie are posibilitate să se familiarizeze şi mai mult cu valorile spirituale ale acestui neam. Pe parcursul anului 1995, şi-a continuat activitatea pentru renaşterea şi valorificarea meşteşugurilor populare tradiţionale Clubul „Meşterul popular”, care a participat cu expoziţii de lucrări în cadrul multor acţiuni culturale, unor expoziţii-târguri republicane, internaţionale. Instituţia dată colaborează cu Muzeul civilizaţiei populare tradiţionale din Sibiu, România. Meşterii şi copiii de la club au participat la târgul organizat de Muzeul din Sibiu. Expoziţia „Meşter faur – mâini de aur”, organizată în cadrul Clubului „Meşterul popular”, a oferit vizitatorilor minunata ocazie să admire realizările meşterilor populari. Lucrările meşterilor populari au fost expuse şi la expoziţia-târg „Flora – 95”. S-a organizat şi un seminar la tema: „De la arta străbună la cea contemporană”. Totodată, considerăm că arta meşterilor bălţeni ar căpăta o amploare şi mai mare, dacă li s-ar acorda spaţiu şi condiţii corespunzătoare în vederea dezvoltării unor aşa meşteşuguri ca: broderia, ţesutul, împletitul în lozie, în fibre textile şi vegetale, croşetatul şi alte genuri.

Câteva cuvinte despre conlucrarea cu grupurile etnice. În oraşul Bălţi activează 5 societăţi culturale: Societatea culturii ruse (conducător dna Elena Tretiacov), Societatea culturii ucrainene (conducător dl. Vladimir Zaharkiv), Societatea culturii evreieşti (conducător dl. Albert Faiman), Societatea culturii poloneze (conducător dl. Valeriu Buzut), Societatea culturii bulgare (conducător dl. Ivan Nikolov). Direcţia Cultură colaborează cu aceste societăţi, invitându-le şi implicându-le în programe de concerte şi în cadrul manifestărilor complexe orăşeneşti. Printre cei mai activi enumerăm: societăţile culturii ucrainene, evreeşti şi ruse. Un rol deosebit în coordonarea şi dirijarea activităţii instituţiilor de cultură din oraş le revine specialiştilor Direcţiei Cultură, care au contribuit activ la perfecţionarea stilului, formelor şi metodelor de lucru, la obţinerea unui nivel artistic performant în organizarea

Cunoaștere și memorie locală Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

odihnei bălţenilor şi oaspeţilor oraşului, nu în ultimul rând, în desăvârşirea actului creativ artistic. Tot ei, specialiştii Direcţiei Cultură, au primit şi examinat planurile de lucru şi dările de seamă anuale ale instituţiilor subordonate, ca mai pe urmă informaţiile fiind centralizate şi sistematizate într-un raport al Direcţiei Cultură, Bălţi (statistic şi textual), au fost prezentate Ministerului Culturii al Republicii Moldova şi Primăriei Municipiului Bălţi. În contextul celor expuse, aş mai vrea să adaug că, spre regret, nu dispunem de un specialist profesionist, care ar fi competent şi ar contribui la o activitate eficientă a întreprinderilor şi punctelor de difuzare a producţiei cinema-video, care practic activează independent şi ne mai creează unele probleme, din considerentele că lipseşte un control şi un ajutor competent în activitatea lor. În încheiere, aş dori, încă o dată, să menţionez că suntem extrem de îngrijoraţi de starea social-economică a salariaţilor culturii. Cauza principală a dezastrului ce a afectat cultura este finanţarea insuficientă şi neritmică, iar bugetul de stat şi pe anul 1996 nu prevede mijloace suficiente pentru o activitate normală a instituţiilor de cultură. Lipsesc totalmente mijloace pentru procurarea aparatajului şi rechizitelor necesare. Cu regret, constatăm că şi starea bazei materiale a devenit catastrofală. Toate instituţiile de cultură necesită reparaţii capitale. Rămâne acută şi problema asigurării cu cadre calificate. Salariile mizere nu ne permit să angajăm specialişti cu o bună pregătire profesională. Ne expunem părerea că, în scopul organizării la un nivel mai înalt a odihnei orăşenilor şi dezvoltării creaţiei artistice în anul 1996, e necesar să fie mai bine remunerată munca specialiştilor ce activează în cultură şi să ni se acorde ajutor financiar pentru organizarea manifestărilor culturale, reparaţia căminelor culturale, transportului. De asemenea, rugăm să fie examinată posibilitatea deschiderii unui cămin cultural în cartierul „Dacia”...

Lidia Noroc-Pînzaru, șef Direcția Cultură, municipiul Bălți, articol înserat în biobibliografia „Lidia Noroc-Pînzaru”, Bălți, Biblioteca Municipală „Eugeniu Coşeriu”, 2007, p. 39-44

Cunoaștere și memorie locală Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

Rămâneți mereu asemeni unei corole înfloritoare

Acum trăim timpuri când FEMEIA este implicată social în toate domeniile de activitate umană. Această suprasolicitare cere de la ea dăruire totală atât fizică, cât și morală, deoarece FEMEIA de afaceri, administrator, funcționar, revine acasă spre a menține lumina maternității și căldura căminului familial. Vreau să spun câteva gânduri la adresa doamnelor care-și dedică viața domeniului culturii. Le găsim în bibliotecile municipale, cultivate și ingenioase, în tipografie – dând naștere cărților și edițiilor periodice, în clasele școlilor de arte – enigmatice precum e muzica și pictura, în scenă –grațioase sau sobre, în muzee – pasionate de prezent, trecut și viitor... Dar unde oare nu găsim femei dedicate Artelor? Ele ne servesc drept exemplu în vestimentație, comportament, mișcare, sensibilitate. Însă toate acestea înseamnă – un efort cotidian spre a-și menține image-ul. Distinse și frumoase Doamne! În această zi de neprihănită sărbătoare permiteți-mi mie, personal, fiind președinta Sindicatului lucrătorilor din domeniul culturii, să Vă felicit și să Vă urez ani mulți, bogați, frumoși, înmiresmați de harul primăverii. Oriunde vă veți afla, în exercițiul funcțiunii sau acasă, rămâneți mereu asemeni corolei înfloritoare a Pomului Vieții.

Lidia Noroc-Pînzaru, artistă emerită din RSSM, președinte al Consiliului Ramural al Sindicatului Lucrătorului din Cultură Bălți, ziarul „Vocea Bălțului” din 07 martie 2008, p. 2

Teatrul – știința vie despre om

Pe 27 martie am sărbătorit Ziua Mondială a Teatrului – artă, care deține rol de patriarh în lumea culturii. Teatrul, în emisfera planetară nu e doar o scenă pe care se joacă istorioare umane de la grecii antici încoace. Teatrul a devenit o știință vie a istoriei universale despre Om. Aceasta, cred că este o formulare mai corectă a noțiunii de teatru. Aici am învățat regula armoniei dintre suflet și trup, aici ni se dă șansa de a purcede pe drumul marilor căutări, aici trăim copilăria din nou sau devenim asemeni filosofilor. Orele petrecute la teatru sunt clipe de investigație, de cercetare a lumii și a propriului Eu.

Cunoaștere și memorie locală Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

Primul meu rol serios a fost fiica judecătorului din spectacolul „Sabia lui Damocle” de Nazim Hikmet. Era pentru prima oară când am simțit adevăratele trăiri ale personajului, trăiri interioare de natură psihologică. Condiția scenică impune actorului gânduri și emoții de o sinceritate tensionată. Marii actori întruchipează însăși învolburarea vieții, subțiindu-și propriul destin asemeni unui fir de matase țesut în eșarfa anilor și evenimentelor. Pe podiumul Teatrului Național „Vasile Alecsandri” avem o pleiadă întreagă de regizori și actori cu renume: Mihai Volontir, Eufrosinia Dobîndă-Volontir, Emilia Lupan, Dumitru Griciuc, Constantin Stavrat, Eufrosinia Ureche, Ion Marcoci, secretarul literar Pavel Proca, directorul Anatol Răcilă etc., care scot în lumina rampei marele adevăr. Cu același sentiment de încântare, dar umbrit de regretul pierderii, ne amintim de regizorul Anatol Pînzaru și actorii Iulian Codău, Mihai Ciobanu, Zinaida Rusu, Mihai Grecu, Emil Dodiță, Victor Odagiu. Se duc, ne părăsesc artiștii, acoperiți de mari cununi... Se duc artiștii cei mai buni.

Munca asiduă din repetiție în repetiție, din premieră în premieră, cu repetabilele sacrificii, caracterizează destinul unui om de teatru. Poate că sărbătorirea acestei zile nu întâmplător corespunde cu primele flori de cais, atât de fragile și pline de rod.

Lidia Noroc-Pînzaru, artistă emerită din RSSM, ziarul „Vocea Bălțului” din 28 martie 2008, p. 1

File din istoria Bălțiului

Pe teritoriul ținutului Bălți sunt amplasate 67 monumente de istorie, arhitectură, cultură și de culte de importanță republicană și locală. În Registrul monumentelor RM, aprobat la 22.06.1993 prin Hotărârea Parlamentului RM nr. 1531-XII (nr. 20 mun. Bălți) sunt înregistrate 42 de monumente de importanță națională, iar celelalte 25 de monumente incluse în Lista monumentelor de importanță locală au fost aprobate prin Decizia Consiliului Municipal Bălți nr. 4/7 din 19.06.2008. O bună parte a locurilor urbei nu știu că în jurul Bălțiului sunt atestate și șase monumente arheologice: așezări din perioada eneolitului (2), sec. II-IV (4).

Cunoaștere și memorie locală Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

Catedrala Sfântului Nicolae reprezintă unul dintre cele mai vechi edificii păstrat până în prezent și construit la sfârșitul sec. XVIII conform proiectului arhitectorului german Vaisman din Austria. Clopotnița, distrusă în 1965, a fost reconstruită în perioada septembrie 1994 – mai 1995 după proiectul elaborat de AAP „Gorproiekt” din Bălți (autor arhitectul V. Coadă) și dat în exploatare la cea de-a 200-a aniversare a catedralei. La 22 mai 1995, a avut loc sfințirea clopotniței catedralei Sfântul Nicolae și ctitorul ei este Nicolae Chiriliuc. În arhitectura religioasă stilul neoromânesc sau pseudobrâncovenesc are mai multe puncte de tangență cu arhitectura stilizărilor istorice și s-a manifestat cel mai plenar în Basarabia în orașul Bălți. Aici au fost înălțate în acest stil Reședința arhiepiscopală (1924-1932), după proiectul arhitecților A. Gabrielescu și N. Mihăilescu; catedrala episcopală Sfinții Împărați Constantin și mama sa Elena (1924-1935), arhitect A. Gabrielescu și A. Ivanov; biserica Sfânta Cuvioasă Parascheva (1924-1935), arhitect A. Gabrielescu și ale cărei ferestre oblice autorul le-a proiectat în stilul care îmi amintește de biserica episcopală de la Curtea de Argeș; biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel (1915) și replanificată după anul 1929 de arhitectul A. Ivanov. Înălțarea acestor edificii se datorează efortului depus de arhiepiscopul Visarion Puiu, care înainte de venirea lui în Basarabia, a fost episcop al Argeșului. În virtutea postului deținut cunoștea foarte bine tradițiile arhitecturii medievale românești. Perioada intebelică constituie pentru Basarabia o etapă de lansare a constructivismului și cel mai fidel adept al acestui curent a fost arhitectul Etti-Rosa Spirer. După proiectele ei, la Bălți sunt înălțate clădirea Liceului Teoretic de Fete „Domnița Ileana” (1936) actualmente este sediul corpului administrativ al USB „Alecu Russo”; casa cu apartamente de raport din str. Hotinului, 26, față în față cu Biserica Armeană, și reamenajată vechea clădire a Casei Bodescu de la începutul sec. XX (str. Independenței, 26, colț cu piața V. Alecsandri). Casa a fost cumpărată de autoritatea locală și, pe parcursul anilor, a suferit mai multe modificări. În perioada interbelică clădirea a servit ca sediu Prefecturii județului Bălți. După cel de-al

Cunoaștere și memorie locală Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

doilea război mondial aici a fost Palatul pionierilor. Astăzi aici se află sediul Oficiul Stării Civile. Un eveniment de anvergură istorică a avut loc și la 22 mai 2004, la Hramul or. Bălți. Cu concursul ex-prefectului județului Bălți Pavel Lupăcescu în Piața Independenței, în fața primăriei Bălți, a avut loc inaugurarea monumentului lui Ștefan cel Mare și Sfânt. El a sosit la Bălți „în bronz”, pe un soclu înalt și instalat în preajma împlinirii celor cinci secole de la plecarea în eternitate. Au făurit chipul domnitorului sculptorul Gheorghe Postovan și arhitectul Vasile Eremciuc.

La 20 mai 2009, la Muzeul de Istorie și Etnografie, s-a desfășurat concursul de istorie cu genericul „Monumentele municipiului –tezaurul inestimabil al țării”. Au fost prezenți toți doritorii care au vrut să cunoască mai îndeaproape istoria ținutului natal.

Lidia Noroc-Pînzaru, muzeograf al Muzeului de Istorie și Etnografie din Bălți, ziarul „Vocea Bălțului” din 21 mai 2009, p. 2

Un buchet de mesaje spirituale

Începutul lunii octombrie este marcat de frumoase sărbători care cuprind un buchet doldora de mesaje spirituale destinate profesorilor, bibliotecarilor, oamenilor în etate, melomanilor. Toţi sunt uniţi în profunzimea de a simţi ritmul meditativ şi intelectual al vieţii. Unu octombrie este Ziua Internaţională a Muzicii, iar muzica este un dar sacru… Aşa cum un poet exprimă verbal ceva despre lume şi viaţă, tot aşa muzica exprimă o stare, un stil de trai sau o părere poetică despre ceea ce ne înconjoară. Pentru mine şi toţi ceilalţi, muzica este modul divin prin care ne trăim sentimentele. Vreau din tot sufletul să vorbesc despre munca muzicienilor ce ne înnobilează clipele vieţii, dar şi cu mai multă respectualitate – despre pedagogii din învăţământil artistic. Tot în acest început de lună celebrăm Ziua Profesorului. Despre profesorii de muzică din şcolile de artă din municipiu se spune cu înţelepciune, că sunt dascăli ai sufletelor tinereşti. Mult adevăr conţine această afirmaţie, cunosc directorii acestor instituţii : dna Ludmila Gheorghiştean, dnii Valeriu Tetelea şi Oleg Carp, care depun eforturi susţinute pentru a promova învăţământul artistic autohton nu doar în

Cunoaștere și memorie locală Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

municipiul nostru. Fără a exagera, pot afirma că activitatea şcolilor de muzică şi artă este orientată la pregătirea specialiştilor în domeniul artistic chiar pe plan internaţional.

Unu octombrie este şi Ziua dedicată oamenilor în etate. Trebuie de menţionat că în instituţiile de cultură din Bălţi activează specialişti pensionaţi şi toţi ca unul sunt tineri cu sufletul. Aportul lor în dezvoltarea socială şi artistică a climatului cultural din urbe este incomensurabil. Le doresc zile senine cu mult prinos sufletesc. Unii dintre ei lucrează în sălile bibliotecilor, unde cartea este veşnicul izvor de cunoştinţe atât pentru cei în vârstă, cât şi pentru tânăra generaţie. Pe 5 octombrie toţi bibliotecarii se vor bucura de atenţie şi respect. Vine sărbătoarea lor profesională, ce le va înzestra clipele cu buchete de flori şi recunoştinţa cititorilor. Bibliotecarii ne îndeamnă să nu lăsăm să treacă nici o zi fără să citim ceva pentru minte şi pentru suflet. Şi astfel viaţa va continua în împlinire.

Aceste rânduri de mesaj le adun într-o felicitare sufletistă pentru oamenii de cultură şi artă din municipiu. Şi, precum a zis filozoful, frumuseţea vieţii noastre este dobândită şi se explică prin aceea că fiecare dintre noi a dat de la sine societăţii tot ce are mai preţios şi frumos. Vă mulţumesc tuturor pentru dăruire.

Lidia Noroc-Pînzaru, artistă emerită din RSSM, președinte al Consiliului Ramural al Sindicatului Lucrătorului din Cultură Bălți, ziarul „Vocea Bălțului” din 2 octombrie 2009, p. 4

Omul. Natura. Cultura

Acesta este genericul expoziţiei de filatelie vernisată în incinta Muzeului de Istorie și Etnografie (str. A. Lăpușneanu, nr. 2) în cadrul Zilelor Tineretului.

La 6 mai 1840, în Marea Britanie au apărut primele mărci poștale adezive în lume. Puțini bănuiau atunci adevărata importanță și semnificație a acestui eveniment. Până la apariția timbrelor, serviciul poștal în R. Moldova era concesionat unor întreprinzători particulari. Pentru francarea scrisorilor, în 1852, au fost introduse celelalte ștampile „Franco”. În România, primele mărci poștale au apărut în

Cunoaștere și memorie locală Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

1858, iar patrimoniul clasic al filateliei românești cuprinde timbre din perioada 1858-1872. Mărcile „Cap de bour” au fost primele timbre gumate din Sud-Estul Europei, care au intrat în circulație la 22 iulie 1858 la biroul poștal din Iași și la 8 august 1858 la celelalte birouri poștale moldovenești. Inscripție sub FOTO: Mărcile „Cap de bour” erau nedantelate și aveau putere de circulație doar în Moldova. Mărcile poștale îndeplinesc trei roluri principale: chitanță cu o anumită valoare pentru o plată în avans a unui serviciu poștal, mijloc de celebrare și promovare a patrimoniului național și piesă de colecție. Colecționarea mărcilor poștale a avut un puternic impact în țara noastră. Acest hobby european a ajuns în spațiul românesc în jurul anului 1865, în perioada de domnie a lui Alexandru Ioan Cuza. Astăzi, timbrul reprezintă, alături de drapel, imn, stemă și monedă, unul dintre simbolurile naționale. Din momentul apariției, marca poștală și-a câștigat un important și binemeritat loc în societate, prezentând, prin imaginea sa, un mesaj din istoria, cultura, viața economică, fauna, flora țării respective, deoarece forma și funcția sa îi conferă libertate de mișcare și posibilitatea de a transmite informații în toate colțurile lumii. Importanța mărcii poștale în viața societății a fost confirmată în 1936, când la Luxemburg a avut loc Congresul FIP, la care s-a hotărât să se organizeze în fiecare an, de federațiile aderente la FIP, o zi a filateliei, numită „Ziua mărcii poștale”. În prezent, evenimentul este marcat în întreaga lume, iar în țara noastră, pentru prima dată, la 22 iulie 1994. La 23 iunie 1991, cu ocazia primei aniversări de la proclamarea suveranității Republicii Moldova, la Chișinău a fost pusă în circulație prima serie de mărci poștale adezive, ce poartă atributele statalității – Stema și Drapelul. Filatelia este un hobby foarte personal, iar popularitatea sa este determinată de faptul că este flexibil față de necesitățile colecționarului. Ea înseamnă mai mult decât o simplă preocupare pentru frumos. Filatelia se ocupă cu studiul mărcilor poștale și al timbrelor fiscale. Cu toate că mulți o confundă cu activitatea de a colecționa timbre, ea este o activitate distinctă. De exemplu, filateliștii vor studia mărci poștale extrem de rare nedeținându-le, ori din cauza numărului redus, de când colecționarul

Cunoaștere și memorie locală Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

poate alege să obțină și aranjeze timbrele fără a fi prea mult deranjat de ordine sau uzură. La Muzeul de Istorie și Etnografie sunt expuse timbre colectate pe parcursul a mai multor ani de muzeografi și de colecționari amatori Grigore Matcovschi și Anatol Pînzari (junior). Diversă este tematica timbrelor, precum și datarea lor. Colecția conține timbre de până la 1918, perioada interbelică, perioada sovietică și timbrele RM după proclamarea Independenței. Invităm toți amatorii de istorie și frumos să viziteze expoziția „Omul. Natura. Cultura”.

Lidia Noroc-Pînzaru, muzeograf al Muzeului de Istorie și Etnografie din Bălți, ziarul „Vocea Bălțului” din 27 noiembrie 2009, p. 2

Bulevardul Mihai Eminescu

Orașul Bălți, numit și „capitala de nord a țării”, este un centru economic și cultural foarte important pentru nordul republicii, dar și pentru întreaga republică. Bălțiul este unul din puținele orașe care ies în evidență printr-un aspect deosebit. Aproape șase decenii orașul a crescut și s-a dezvoltat, s-a extins prin construirea de noi străzi, piețe, case, s-a îmbrăcat în verdeața livezilor și a parcurilor. Construcțiile arhitecturale ale orașului sunt rezultatul muncii și simțului artistic al multor generații de locuitori ai municipiului, întruchiparea aspirațiilor, cunoștințelor și tradițiilor concitadinilor. Orașul este un organism viu. Aspectul său arhitectural depinde în mod direct de necesitățile comunității, de nivelul de viață într-o anumită etapă a dezvoltării economice. El a devenit atractiv pentru raioanele din partea de nord a republicii datorită potențialului său economic și socio-cultural.

În anul 1974, an jubiliar – 50 de ani de la formarea RSS Moldovenești și crearea Partidului Comunist al Moldovei, de ziua unională a subotnicului comunist a fost pusă piatra de temelie a Bulevardului Lenin (o piatră de granit în formă dreptunghiulară pe care e gravat: «Бульвар заложен в день «Ленинского коммунистического субботника»). Luând în considerație recomandările comisiei de toponimie, Comitetul Executiv al Sovietului Orășenesc Bălți emite Hotărârea nr.

Cunoaștere și memorie locală Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

15/3 din 12.09.1991 prin care se schimbă denumirea – Bulevardul Lenin devine Bulevardul Eminescu. Vor trece anii și vor foșni frunzele copacilor tineri, sădiți de sărbătoarea muncii, dar bulevardul se va înfrumuseța cu edificiile caselor de locuit multietajate, cu clădiri administrative ce se deosebesc prin arhitectură originală. El va deveni un centru de odihnă bine amenajat pentru locuitorii noului cartier (cartierul nr. 9). S-au deschis două grădinițe (moldovenească și rusă), școala medie nr. 8 (astăzi Liceul Teoretic „M. Gorki”), o cafenea pentru tineret „Fantezia”, o casă de deservire socială. În anul 1999, a fost instalat monumentul ostașilor bălțeni căzuți în Afganistan. Un rol important în amenajarea și dezvoltarea Bulevardului Eminescu l-a avut Societatea pe Acțiuni „Rada”, care a contribuit foarte mult la înverzirea lui și ocrotirea zonei de odihnă de aici. Ani la rând, SA „Rada” s-a aflat printre liderii întreprinderilor de ramură nu numai din republică, ci și din exUniunea Sovietică, cedând doar producătorilor de textile din Republicile baltice. Întreprinderea se specializase în producerea confecțiilor, în special, lengeriei pentru toate genurile și vârstele, de la bebeluși până la persoanele de vârsta a treia. În perioada de după privatizare s-au depus eforturi susținute întru a supravețui în condițiile extrem de complicate pentru producătorul autohton. Astăzi, Bulevardul Eminescu are nevoie de ajutorul și atenția oamenilor care locuiesc acolo, activează pe linia comercială sau se odihnesc cu copiii lor, deoarece asfaltul încet-încet se distruge, accesul camioanelor în zonă la fel contribuie la distrugerea trotuarului, a stratului de iarbă și rădăcinilor copacilor.

Lidia Noroc-Pînzaru, muzeograf al Muzeului de Istorie și Etnografie din Bălți, ziarul „Vocea Bălțului” din 21 mai 2010, p. 3

Expoziție dedicată copilăriei

La 1 iunie 2010, în incinta Muzeului de Istorie și Etnografie, a avut loc vernisarea expoziției cu genericul „În lumea miraculoasă a ucenicilor Zeiței Minerva”, consacrată Zilei Internaționale a Copilului. Expoziția conține 198 de lucrări.

Cunoaștere și memorie locală Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

Un loc deosebit în cadrul expoziției l-au avut lucrările copiilor de la Casa de Creație pentru Copii, unde au fost expuse cca 140 de lucrări – coșulețe pentru flori, sticle decorative, rafturi împletite din lozie (cond. Clim Tudor), o gamă variată de obiecte din biser (cond. Vovc Veronica). Cercul de creație „Paletă fermecată” (cond. Antoci Emilia) a expus picturi executate în acuarelă, iar cercul condus de Ciobanu Maria a prezentat diferite mileuri și tablouri brodate. Prezintă un interes deosebit panourile confecționate la cercul „Art-Neo” (cond. Foca Eugenia) și lucrările de la cercul „Butaforie-păpuși” (cond. Vicol N.). Colectivul cercului de Aeromodelism (cond. Afatin Igor) a prezentat un exponat foarte atractiv – un fragment dintr-o luptă aeriană. Elevele Liceului Teoretic „Dm. Cantemir” au participat cu 12 modele de broderii (prof. Anisia Javjarova). Lucrările în domeniul ceramicii și a cioplitului în lemn au fost oferite de discipolii Clubului „Meșterul Popular”. Cu lucrări interesante au participat copiii de la Centrul de zi „Caritas”. Un loc aparte îl ocupă desenele AndreeiClaudia Pojar de la grădinița nr. 10 și ale Alexandrei Mihalevschi de la grădinița nr. 18.

Lidia Noroc-Pînzaru, muzeograf al Muzeului de Istorie și Etnografie din Bălți, ziarul „Vocea Bălțului” din 04 iunie 2010, p. 1

Cartea poștală în istorie

În incinta Muzeului de Istorie și Etnografie a avut loc vernisarea expoziției cu genericul „Cartea poștală în structura patrimoniului muzeal”. Această expoziție include 332 de cărți poștale ilustrate, care într-o formă concisă, ne vorbesc despre evenimente sociale, culturale, oameni, localități, mijloace de publicitate, rămânând o fereastră deschisă spre lumea istoriei și culturii. Timpul a transformat cartea poștală într-un veritabil document de epocă, fixând în acea bucățică de carton viața reală, depunând mărturia sa pentru a contempla, studia și analiza trecutul. Cartea poștală este un obiect confecționat, de regulă, sub forma unui carton subțire, de diferite dimensiuni, realizat în ediție oficială ori privată, având tipărite pe una din fețe diverse imagini, cealaltă fiind

Cunoaștere și memorie locală Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

rezervată adresei destinatarului și folosit la transmiterea diverselor comunicări scrise prin intermediul serviciului poștal. Elementele principale ce definesc o ilustrată sunt trei: imaginea, spațiul destinat serviciului poștal și locul pentru corespondență.

Cartofilia este o ramură a filateliei care se ocupă de colecționarea, studierea și expunerea cărților poștale ilustrate. Cărțile poștale ilustrate nu sunt doar obiect de colecționare, ci și valoroase surse de informare și excelente mijloace de reclamă. Importanța documentară a ilustratelor este, în primul rând, locală. Studiul cărților poștale ilustrate, îndeosebi ale celor vechi, stârnește astăzi un interes imens printre colecționari, ele fiind ilustrate-documente, care transmit informații de diferit gen. În acest plan cartofilia, neîndoielnic, poate aduce nu numai satisfacții colecționarilor, ci și importante servicii pentru cunoașterea și informarea publicului, cercetătorilor și specialiștilor din domenii foarte diverse. Capitolul cartofil respectiv sa contemplat în perioada sovietică. În majoritatea cazurilor, editorii și fotografii au ridicat meșteșugul la nivel de artă, fapt care îl putem remarca și astăzi, la trecerea atâtor ani. Expoziția captivează vizitatorii prin varietatea surselor și temelor pe care le propune: de la cărți poștale până la poze de familie, de la imagini de clădiri cu rezonanță istorică până la secvențe de viață cotidiană, care ies din anonimat prin acuratețea explicațiilor care le însoțesc.

Lidia Noroc-Pînzaru, muzeograf al Muzeului de Istorie și Etnografie din Bălți, ziarul „Vocea Bălțului” din 4 martie 2011, p. 4

Lumină și culori

În cadrul Zilei Mondiale a monumentelor și locurilor istorice la Muzeul de Istorie și Etnografie a avut loc vernisarea expoziției cu genericul „Muzica luminii și a culorii”. Expoziția dată oferă posibilitatea de a face cunoștință cu creația celor mai mari maeștri ai artei plastice de pe teritoriul Republicii Moldova: Z. Sinița, L. Grigorașenco, G. Galcinschii, G. Dimitriev, Șt. Florescu.

Cunoaștere și memorie locală Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

Fiecare din ei se remarcă prin limbajul propriu inconfundabil și prin aportul adus în dezvoltarea picturii din republică. Nu mai puțin de zece tablouri, aparținând lui Ștefan Florescu în grafică și ulei, ne familiarizează cu viziunea artistică și sclipitoarea cromatică a acestui maestru al picturii moldovenești. Culmile creației îndrăznețe a pictorului sunt conturate prin compozițiile picturale tematice. Alegerea mijloacelor de expresie în lucrarea „Visul lui Mihai Sadoveanu” se realizează prin studierea de către pictor a visului scriitorului referitor la viitorul plaiurilor basarabene în secolul XX. Aceste elemente pot fi văzute în tablou: de pe o stâncă de deasupra Prutului trece granița ce desparte Moldova de două părți scumpe sufletului său. Șt. Florescu este un pictor format și se străduiește să-și realizeze scopurile propuse.

Pictorul Leonid Grigorașenco, de cele mai multe ori, reprezintă omul în situații tragice extremale ca să-i dezvăluie caracterul în momente de încordare supremă a forțelor morale și fizice. Tablourile sunt în acuarelă și impresionează vigoarea pensulației care nu strivește modelul, dimpotrivă, se observă siguranța modului de exprimare. Până într-un final toate acestea sunt o serie de stări grozave și oferă un soi de extindere a gamei de trăiri pe care le poți avea.

În general, trebuie să menționăm că pictura din Republica Moldova a parcurs, în ultima jumătate de secol, un drum sinuos, plin de piedici extra-artistice, dar și de victorii ale spiritului creator. Acest drum, început în condițiile vitrege ale unui regim totalitar cu reglementarea-i totală a tuturor activităților umane, a străbătut etape de liberalizări sau înăspriri a restricțiilor impuse artelor pentru ca, abia la sfârșitul anilor optzeci și la începutul anilor nouăzeci, să dispară totalmente controlul statului asupra activității creatoare. Pictura este o lecție de dragoste, un dar de neprețuit. Am convingerea, că acest fenomen cu reguli colorate și mistere fascinante, adună oameni cu totul speciali. Oameni, care având alte meserii, au marea disponibilitate de a porni în aventura creației artistice și de a se descoperi prin artă. La expoziția dată, prin ochii pictorilor a căror tablouri sunt expuse, ordinarul devine extraordinar și fiecare culoare devine mai vie. Ei simt textura culorilor, muzicalitatea, ritmicitatea

Cunoaștere și memorie locală Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

lor, le place să transpună pe pânză melancoliile, dar și năzuințele, amintirile, realitatea prezentă. Pentru prima dată sunt expuse trei lucrări biblice executate de pictorul D. Norocea în perioada interbelică pentru Catedrala Episcopală „Sf. Împărați Constantin și Elena” și icoana „Sf. Nicolae” sculptată în lemn de meșterul popular Vasile Adam. Toate exponatele fac parte din patrimoniul muzeului. Pe cât a fost cu putință, muzeul șia propus să pună în valoare mai ales lucrările legate, fie prin nașterea artistului, fie prin motivele inspirației, de oameni și realitățile locului.

Lidia Noroc-Pînzaru, muzeograf al Muzeului de Istorie și Etnografie din Bălți, ziarul „Vocea Bălțului” din 13 mai 2011, p. 3

„Armele albe în sec. XIV-XV pe teritoriul Moldovei”

La 2 iulie 2011, s-au împlinit 507 ani de la trecerea în neființă a domnitorului Ștefan cel Mare. Ștefan cel Mare a fost cel mai important domnitor al Moldovei din perioada medievală. El a preluat tronul după înlăturarea lui Petru Aron, pe care l-a învins în bătălia de la Doljești, pe Siret, la data de 12 aprilie 1457. La 14 aprilie 1457, pe locul numit Dreptate, Adunarea țării l-a proclamat pe Ștefan cel Mare domnitor. „Domn adevărat, viteaz, cuminte și iubitor de neam, din clipa întâi până la urmă… Într-însul găsise poporul românesc cea mai curată și mai deplină icoană a sufletului său: cinstit și harnic, răbdător fără să uite și viteaz fără cruzime, strașnic la mânie și senin în iertare, răspicat cu măsură în grai, gospodar și iubitor al lucrurilor frumoase, fără nicio trufie pentru faptele sale care i se par că vin printr-însul de aiurea și de mai jos” (Nicolae Iorga). Ștefan cel Mare a murit la data de 2 iulie 1504, după o domnie de 47 de ani și a fost înmormântat la mănăstirea Putna, pe care singur a construit-o, iar în 1992 a fost canonizat și a trecut în rândul sfinților. Astăzi, el este numit pe bună dreptate Ștefan cel Mare și Sfânt. Cu acest prilej, la Muzeul de Istorie și Etnografie, a avut loc manifestarea culturală vizită-descoperire la muzeu cu genericul „Armele albe în sec. XIV-XV pe teritoriul Moldovei”, continuând această nouă formă de

Cunoaștere și memorie locală Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

activitate culturală, care își găsește tot mai mulți adepți din rândul cetățenilor iubitori de istorie. În perioada medievală, drept armament erau folosite: arcul, coasa, sabia, spada, arbaletul. Printre armele importante de protecție a luptătorilor moldoveni, izvoarele scrise și iconografice menționează folosirea scuturilor și pavăzelor. Acestea erau confecționate din metal, lemn, împletituri de răchită sau piele, de forme foarte diverse, dar în majoritate erau rotunde, dreptunghiulare sau triunghiulare. Participanții, elevi de la liceele din municipiu, au aflat despre noi evenimente și fapte de vitejie din istoria „…celui mai vrednic om, iscusit și războinic norocos, care a fost înzestrat cu virtuți de erou, așa încât pe drept cuvânt merita să fie socotit printre bărbații vestiți în arta războiului” (Bernard Wapowski, cronicar polonez), au avut ocazia de a vedea și a pipăi trofee din sec. XIV-XV, ce se păstrează în fondul de bază al muzeului și care au fost folosite de oastea Moldovei în perioada marelui domnitor Ștefan cel Mare. Un loc de cinste în colecția de arme ale muzeului îl ocupă o spadă (sec. XIV-XV) – unicat în patrimoniul țării. Spada era o armă strategică foarte eficace, folosită cu succes atât în atac, luptă corp la corp, cât și în apărare. Este o armă pentru tăiat și împuns. Toți cei prezenți la manifestare au dorit s-o țină în mână și să-i simtă greutatea, virtuozitatea. Au fost uimiți de greutatea ei și de faptul că ostașul moldovean din armata lui Ștefan cel Mare trebuia să fie foarte voinic și dibaci pentru a învinge în bătălie. Manifestarea culturală o putem considera ca o oră cognitivă, educativă și comemorativă, în cadrul căreia s-a adus un omagiu Marelui domnitor, remarcând calitățile sale unice, care au permis păstrarea integrității teritoriale și spirituale a țării din acea epocă.

Lidia Noroc-Pînzaru, muzeograf al Muzeului de Istorie și Etnografie din Bălți, ziarul „Vocea Bălțului” din 8 iulie 2011, p. 3

Nostalgia actoricească

Am hotărât să înşir câteva amintiri despre artistul emerit Călin Măneaţă, nu atât cu ocazia jubileului de 70 de ani, pe care-i împlineşte

Cunoaștere și memorie locală Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

zilele acestea, dar pentru că el mi-a fost coleg şi partener de scenă timp de 30 de ani, pentru că face parte din cohorta de aur a artiştilor Naţionalului bălţean. În anul 1962, după absolvirea Conservatorului de Stat, în teatrul nostru primii au venit Călin Măneaţă, Iulian Florea, Mariana Muradu şi Mihai Grecu. Eram cu toţii tineri, naivi, dar şi foarte ambiţioşi în sensul frumos al cuvântului. Munceam în condiţii grele, fără clădire, ne aflam mereu în turnee prin satele republicii, am cutreierat împreună mulţi ani toată Moldova şi Bucovina cu spectacolele teatrului bălţean, dar eram fericiţi şi optimişti. Desigur Călin era acela care ridica dispoziţia tuturor cu talentul lui comic. În multe spectacole am jucat împreună. El mi-a fost unul din partenerii de scenă care te ajută să-ţi creezi rolul, care cu o uimitoare intuiţie, citeşte în ochii tăi ce vrei şi cum vrei să-ţi spui replica. Ceea ce făcea Călin pe scena bălţeană nu poate fi numită doar o simplă interpretare a unui actor. El e un artist care-şi cunoaşte preţul şi asta înseamnă foarte mult în vieţuirea scienică. Îmi pare rău că astăzi nu este solicitat pe scena bălţeană. Pavel Proca în „Crâmpee teatrale bălţene” scrie: „Călin Măneaţă este un actor pentru Alecsandri şi Caragiale, ca şi pentru Vişneac, Muşatescu şi Rostand. Un nimerit interpret pentru aproape orice piesă ionesciană. Ca şi pentru unele roluri shakespeareene”. Cu prilejul frumosului jubileu de 70 de ani, dragă Călin, îţi aduc cele mai calde felicitări şi urări de bine. Calea lungă, uneori anevoioasă, dar în final fructuoasă, parcursă de Domnia Ta, este un exemplu pentru generaţiile care ne urmează. Ai fost şi rămâi o personalitate cu care mă mândresc. La Mulţi Ani!

Lidia Noroc-Pînzaru, artistă emerită din RSSM, ziarul „Vocea Bălțului” din 29 iulie 2011, p. 3

Выступление депутата Л. В. Норок Актриса молдавского драматического театра, избирательный округ № 41

Перед работниками культуры всегда ставятся серьезные проблемы, связанные с воспитанием современного человека в

Cunoaștere și memorie locală Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

духе высоких идеалов, в духе верного служения партии и народу. Самые различные мероприятия общественно-политического и культурно-массового характера, конференции, тематические вечера молодежи проводятся в учреждениях культуры. Неплохо зарекомендовали себя коллективы художественной самодеятельности клубов, мехового комбината, стройтреста, работников торговли и другие. При всех шести жилищно-эксплуатационных участках созданы клубы для детей. Большое место в повседневном отдыхе трудящихся занимает кино. К сожалению, в кинотеатрах демонстрируются порой фильмы, которые не вырабатывают хорошего вкуса у нашего современника. Требуют более серьезного внимания к себе и работники библиотек. Число читателей увеличилось бы, если бы каждая библиотека имела соответствующее помещение. Имеющиеся возможности дальнейшего улучшения культурного обслуживания населения, организации его отдыха используются далеко не полностью. Строительство социально-культурных учреждений во многом еще отстает от роста города и потребностей населения. Считаю, что многие пригородные клубы не выполняют свои функции, плохо занимаются воспитанием молодежи. Не лучше ли вместо этих клубов построить «Зеленый театр»? Сделать это можно, безусловно, с помощью городских организаций, комсомольского энтузиазма. На ряде ведущих предприятий Бельц есть хорошие самостоятельные коллективы, которые делают им честь. Но они не всегда обеспечиваются костюмами, музыкальными инструментами. А на мясокомбинате, например, есть все, кроме помещения, и приобретенные дорогие вещи портятся из-за неправильного хранения.

газета «Коммунист» от 03 января 1974, с. 3

Бельцкие артисты – сельским подшефным

В решениях ХХVI съезда КПСС большое внимание уделено дальнейшему подъему культуры народа, дана высокая оценка тому, что достигнуто советским искусством. Этой оценкой

Cunoaștere și memorie locală Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

гордится и коллектив Бельцкого молдавского музыкальнодраматического театра имени В. Александри, внесший свой конкретный вклад в рост духовного богатства нашей республики и, особенно, в культурно-шефскую работу на селе. Свидетельствами успеха в этом деле являются дипломы, красные вымпелы и денежные премии, которыми театр награжден в последние годы Министерством культуры СССР, ЦК профсоюза работников культуры и ЦК профсоюза рабочих и служащих сельского хозяйства. Из года в год на селе появляются все больше клубов и домов культуры, коллективов художественной самодеятельности, любителей театрального искусства. Театр имени В. Александри оказывает районным отделам культуры, драматическим коллективам систематическую помощь в эстетической и культурно-воспитательной работе. Формы и методы этой помощи постоянно обновляются и совершенствуются. Наш коллектив заключает договоры о содружестве с отделами культуры. Создана и успешно работает шефская комиссия, которую возглавляет заместитель директора И. Н. Скицко. Планы мероприятий и графики работы этой комиссии утверждаются на партийном собрании. Сейчас шефствуем над Дрокиевским, Рышканским, Лазовским, Фалештским, Глодянским и Флорештским районами. За каждым из них закреплена творческая группа из 7-11 человек. Возглавляют эти группы актеры под руководством режиссера театра, заслуженного артиста МССР А. Пынзару. Театр совместно с руководителями драматических кружков составляет перспективный репертуар на несколько лет вперед. Помимо консультаций, организованных при театре, являющемся методическим центром для руководителей самодеятельных драматических коллективов, осуществляются системно выезды на места. В такие выезды помогаем руководителям драмкружков подбирать репертуар, составлять планы репетиций, распределять роли. Затем непременно присутствуем при сдаче спектаклей.

Cunoaștere și memorie locală Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

Большую часть своих спектаклей мы показываем жителям села, где одновременно проводим и творческие встречи с передовиками сельского хозяйства подшефных районов. А во время летних гастролей работаем на территории всей республики. Можно привести еще много примеров помощи коллективам художественной самодеятельности костюмами, реквизитом, грамзаписями, декорациями. Но ведь этим не ограничиваются формы шефской связи, призванной служить взаимообогащению коллектива театра и зрителей. Вот почему мы стараемся установить более тесные повседневные контакты с творческими группами в районах, с нашими зрителями, чтобы знать их мнения, запросы, успешнее приобщать их к миру прекрасных чувств и патриотических порывов, углублять их понимание искусства. Артистов нашего театра хорошо знают по гастрольным спектаклям на только в МССР, но и за ее пределами. Много встреч со зрителями провел народный артист республики М. Волонтир. Главный режиссер театра А. Пынзару и заведующий литературной частью П. Грока подготовили программу КВН в Дрокиевском и Рышканском районах. Актеры А. Морару и А. Рэчилэ поставили спектакль в селе Скумпия Фалештского района, У. Долинцэ – в селах Чучуля и Устье Глодянского района. Хорошие связи установил наш коллектив и с бельцкими самодеятельными артистами. Актеры В. Одажиу, Е. Пую и М. Гырну не раз учавствовали в подготовке конкурсов драматических кружков, которые проводились в Доме работников просвещения, в педагогическом институте, в коллективах дошкольных учреждений и других. Благодаря помощи театра отдельные драматические коллективы значительно улучшили свою деятельность. С учетом требований партии по улучшению идеологической и политико-воспитательной работы, культурного шефства над селом и впредь будет строить свою работу коллектив нашего театра.

Л. Норок-Пынзару, С. Дубовиков, газета «Коммунист» от 24 августа 1982, с. 4

Cunoaștere și memorie locală Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

О бедной культуре замолвите слово

Управление культуры и подведомственные ему учреждения занимаются, пожалуй, самым сегодня неблагодарным делом: в условиях сложнейшей экономической ситуации в государстве заботятся об организации отдыха горожан, развитии художественного творчества, возрождения национальной культуры, языка, традиций и обычаев. Силы для этого имеются немалые: Дворец культуры, три специализированные школы (искусств, музыкальная и художественная), историко-этнографический музей, картинная галерея, десять библиотек, восемь клубов. Только в прошлом году управлением были организованы 570 культурных мероприятий, среди которых такие, как «Мэрцишор-94», «День независимости», «День города», фольклорный фестиваль «Изворашул», конкурс «Бельцкая звездочка», молодежные вечера «Любовь с первого взгляда» и другие. Не только в нашем городе, но и за границей наши творческие коллективы радовали зрителей своим мастерством. Несмотря на нехватку финансовых средств, многие из них побывали, защищая честь Бельц, в Италии, Германии, Франции, Румынии, на Кипре. Это блестящая танцевальная пара И. Андроник и Л. Думитраш, известный ансамбль народной музыки «Барбу Лэутару», ансамбль народного танца «Вынтулец». Очень плодотворно работает детский коллектив «Дойница» под руководством супругов Валах, радуют творческими успехами «Флорь де тей», «Топотушки», «Стремление», «Фантазия», «Стрэлучитор» и другие. Их руководители – квалифицированные талантливые специалисты. Источник пропаганды народного искусства – семейные династии Штефэнец, Топорец и Жоровых, работающие на базе Дворца культуры. Около семи лет успешно действуют спортивные клубы «Элегант», «Лонжевитате», объединяющие более двухсот любителей. Здесь могут найти для себя необходимые знания те, кто стремится приобрести хорошую специальность: действуют курсы машинописи, конструирования и моделирования одежды, бухгалтерского учета, массажные.

Cunoaștere și memorie locală Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

Дворец культуры стал очагом объединившим под одной крышей людей творческих, ищущих, увлеченных, людей различных вкусов и возрастов В развитие и популяризацию изобразительного искусства, возрождение народных ремесел вносит свой весомый вклад картинная галерея. Только за один прошлый год здесь прошли десять выставок, 610 экскурсий, на которых побывали около 57 тысяч любителей прекрасного. Не отстает в стремлении обогатить духовную жизнь горожан и историко-этнографический музей. Активно включился в работу новый клуб – народных ремесел, созданный в прошлом году с целью их возрождения. Ощутимую поддержку ему оказывают известные мастера Г. Греку, В. Предвус, И. Гуцул, Л. Рыжакова, А. Солян, Д. Доробан и другие творческие личности Бельц. В прошлом году клуб организовал и сам принимал участие в различных выставках-конкурсах, городских ярмарках, а также побывал на республиканских и международных мероприятиях, откуда многие вернулись с титулом «Народный мастер», различными премиями. Неплохо работала и муниципальная библиотека (руководитель А. С. Лец). Анализ показывает, что и в условиях жестокого кризиса в экономике это учреждение трудилось плодотворно, убеждая, что библиотека никогда не потеряет своего значения в современном обществе, книга останется жизненной необходимостью. Но существует и очень большая проблема – комплектование фондов новыми книгами. Особенно тревожна ситуация с изданиями для детей на румынском языке. Очень не хватает различных справочников, словарей, указателей. Колоссальный вклад в воспитание подрастающего поколения вносят педагогические коллективы трех школ : искусств, музыкальной и художественной. К сожалению, ситуация, сложившаяся в республике, в первую очередь сказывается на таких областях, как культура. Все наши учреждения нуждаются в ремонте, выделяемых средств едва хватает, чтобы рассчитываться за тепло и свет. Очень слаба

Cunoaștere și memorie locală Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

материально-техническая база, каждое мероприятие требует денег, которых у нас нет и за которыми мы обращаемся к споносорам. Их у нас много, мы очень благодарны Викториабанку, Индконбанку, Агропромбанку, Банка сочиалэ, Банка де економий, фабрике «Бэлцанка», меховому комбинату, АО «Коломит», АСИТО и другим нашим помощникам. И напоследок. Хотелось бы творчески сотрудничать с коллегами кинотеатров города, театра им. В. Александри, ведь вместе мы могли бы сделать намного больше и эффективнее. Хотелось бы чаще видеть у нас людей, ответственных за развитие культуры в городе, только так – увидев воочию –можно проникнуться важностью проблем и вместе приступать к их решению.

Лидия Норок-Пынзару, заслуженная артистка МССР, газета «Голос Бэлць» от 08 февраля 1995, с. 3

Приобщение к высокой культуре

Лидия Норок-Пынзару, начальник управления культуры. Театрально-культурную жизнь начала сразу после окончания средней школы в Бэлцком национальном театре им. В. Александри. Сыграла более 80 ролей. Удостоена звания «Заслуженная артистка Молдовы», а в 1994 году – государственной наградой – медали «Меритул чивик». Шестой год играющая в театре артистка Лидия НорокПынзару возглавляет муниципальное управление культуры. Центром духовной жизни в старых Бэлць был клуб «Общественное собрание» с библиотекой. Сегодня здесь 26 библиотек, 2 Дворца культуры, 20 клубов, 3 кинотеатра. Особую гордость вызывает у бэлчан построенный пять лет назад новый национальный театр, носящий имя нашего соотечественника В. Александри. Бэлць всегда был городом многонациональной культуры. После же обретения Молдовой статуса суверенного, независимого государства, духовное возрождение национальных мень-

Cunoaștere și memorie locală Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

шинств значительно усилилось. И, как подтверждает жизнь, ни возникшие между бывшими республиками СССР границы, таможни и прочие препоны и барьеры, ни экономические трудности, сопряженные со становлением стран СНГ, помешать этому не могут. В городе активно действует бэлцкое отделение Центра русской культуры, общества украинской, белорусской, польской, еврейской, болгарской, немецкой культур. Нет ограничений в выборе религиозного вероисповедания. В учреждениях искусства и культуры – музыкальной, художественной школах, школе искусства приобщаются к высокому ремеслу сотни детей, юношей и девушек. Об уровне мастерства бэлцких музыкальных талантов говорит тот факт, что многие художественные коллективы приглашаются для участия в международных конкурсах и фестивалях. Успешно выступила во Франции рок-группа «Эллис». Лауреатами международных конкурсов в Италии, Германии, Франции, Бельгии и на Кипре стали творческая группа бального танца «Грация». Сотни концертов для зрителей Бэлць и других регионов республики, Болгарии, Румынии, Афганистана, Алжира, Эфиопии, других стран, дал старейший в городе коллектив художественной самодеятельности – народный ансамбль танца «Вынтулец». А в июле текущего года он примет участие в фольклорном фестивале во Франции. Радуют горожан молодые таланты из народного театра «Баштина», тоже лауреата международного фольклорного фестиваля в Румынии. Не один раз участвовали в республиканских и международных выставках мастера клуба «Народный умелец». «Бельчане выдвинулись на всех поприщах, – говорится в книге «Бельцы в прошлом и настоящем», – внося свою скромную лепту в сокровищницу мысли, творчества и искусства». Это подтверждается и в сегодняшние дни. Проводимые в Бэлць традиционные праздники национальной культуры «Мэрцишор», «День независимости», «Лимба ноастрэ», «Колинда» и другие по

Cunoaștere și memorie locală Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

праву можно считать международными. В них, как правило, участвуют наши друзья из Румынии, Украины, Беларуси, Болгарии... Известны имена бэлцких самобытных поэтов Людмилы Дорошенко, Нелли Векверт, Павла Афонина, Виктора Грабчука, Юлиана Кодэу. Гордимся мы художниками Зиновием Синицей, Стефаном Флореску, Николаем Гибаленко, предпринимателем Николаем Кирильчуком, восстановивишим на свои средства колокольню и отчеканившим в Бухаретском монетном дворе 100 комплектов (по четыре в каждом), портрет М. Эминеску в разные периоды его жизни. Кстати, до сих пор существовали около 60 разного рода медалей поэта. «Полный» же Эминеску изготовлен нашим земляком впервые. В городе и далеко за его пределами хорошо известны артисты: Михай Волонтир, Константин Ставрат, Анатолий Пынзару, Эмил Лупан, руководители ансамбля «Вынтулец» Ион Унгуряну, Дома детского творчества – Леонид Кристиной, школы искусств –Людмила Георгиштян и другие бэлчане, вносящие свою лепту в сокровишницу национальной культуры.

Лидия Норок-Пынзару, начальник Управления Культуры примарии, муниципий Бэлць, газета «Независимая Молдова» от 22 мая 1996, с. 2

И в воздух чепчики бросали

Закончилось 50-дневное турне по Франции двух бельцких коллективов – оркестра народной музыки «Барбу Лэутару» и танцевального ансамбля «Вынтулец», чья известность давно шагнула за пределы города. Наши талантливые земляки были приглашены французской стороной для участия в музыкальных фестивалях, в том числе и в международном «Пиринеи-96» проходившие в городе Олорон. Оркестр народной музыки привез в Бельцы диплом «Золотая дирижерская палочка».

Cunoaștere și memorie locală Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

Публика, впервые познакомившаяся с молдавским творчеством, принимала музыкантов и танцоров из Бельц, что называется на «ура». С неменьшим успехом они выступали и во всех населенных пунктах, через которые пролегал маршрут путешествия, а это более полусотни городов и городков. Наш музыкальный «десант» исколесил две трети родины утонченных духов, мы искупались в теплых водах Атлантики и Средиземноморья. Но если температура воды в океане зависела от погодных условий, то теплый прием бельчан – это исключительно результат упорного труда и достигнутого высокого исполнительского мастерства профессионального и самодеятельного коллективов, которые возглавляют Ион Унгуряну и Геннадий Чеботарош. Французы, знающие толк не только в изысканных винах, по достоинству оценили искусство фольклорных ансамблей из незнакомой Молдовы. У нас уже есть предварительная договоренность об участии в международном фестивале, который состоится в будущем году. Остается добавить, что нынешний вояж вряд ли бы состоялся, если бы не деятельная помощь бельчанина Думитру Брашовски, который помог найти средства на поездку. Будем надеятся, что в следующем году мы также сможем откликнуться на приглашение, и наши лучшие коллективы достойно предоставят город и республику на престижном конкурсе.

Лидия Норок-Пынзару, начальник Управления Культуры примарии, муниципий Бэлць, газета «Голос Бэлць» от 18 сентября 1996, с. 3

Грустный триумф культуры В клубах под дырявой крышей и холодных читальных залах не дают угаснуть искре творчества фанатики от искусства

Проводить в жизнь государственную политику в области культуры – это значит способствовать организации разнообразного и интересного досуга горожан, развитию творческой деятель-

Cunoaștere și memorie locală Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

ности, возрождению национального фольклора, государственного языка, народных обычаев и обрядов. Наша задача сделать так, чтобы искусство и культура были доступны как можно более широкому кругу людей. В системе муниципального управления есть 3 детские школы – искусств, музыкальная и художественная, музей истории и этнографии, картинная галерея, муниципальная библиотека с 8 филиалами в микрорайонах города, 3 дома культуры и 3 клуба. Профсоюзные клубы, что работали на предприятиях, закрылись из-за финансовых трудностей. Но это не значит, что мы только теряем. Так, по инициативе управления был открыт клуб «Народный мастер», способствующий выявлению талантливых самородков, возрождению и развитию традиционных для нашего края ремесел, приобщению к ним детей. Наглядное свидетельство высокого мастерства наших резчиков по дереву – престижные дипломы и премии, полученные на различных конкурсах. Муниципальная бибилиотека – это 640 тысяч экземпляров книг по разным направлениям. 29 тысяч горожан – наши читатели. В центральной библиотеке в соответствии с богатыми многолетними традициями организуются детские утренники, тематические и литературно-музыкальные вечера, викторины и конкурсы. Постоянным читателям наши проблемы очевидно бросаются в глаза. Для того, чтобы как-то продержаться и изыскать деньги для ремонта отопления и других хозяйственных нужд, библиотеки сдают в аренду часть своих помещений. Необходимо решать вопрос пополнения книжного фонда. Мы получаем безвозмездно некоторую литературу из Румынии и по линии фонда «Сорос», но это капля в море. Из-за отсутствия финансирования у нас постоянные проблемы с подпиской на периодическую печать. Все острей становится нехватка кадров, потому что квалифициро-ванные библиотекари получают всего лишь 80 лей.

Cunoaștere și memorie locală Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

Бельцы справедливо гордятся своей картинной галереей. Регулярно организуемые выставки знакомят зрителей не только с работами городских мастеров и юных воспитанников художественной школы, но и художников севера Молдовы. Камерные концерты, встречи с интересными людьми, тематические экскурсии для школьников – это и многое другое привлекает в картинную галерею благодарных зрителей. Победы на международных конкурсах талантливых воспитанников художественной и музыкальной школ и школы искусств, ставшие уже привычными для горожан, свидетельствуют о высоком уровне преподавания в этих учебных заведениях. Славу молдавского искусства на сценах различных государств умножают ансамбли «Вынтулец», «Барбу Лэутару», «Флорь де тей», «Дойница», театр «Баштина», молодежные группы «Эллис» и «Орион» городского ДК. Только в минувшем году они пополнили коллекцию наград и дипломов, собранную Дворцом культуры, став лауреатами фестивалей во Франции, Румынии, Германии и т. д. Ансамбль танца «Грация» признан лауреатом фестивалей в Югославии, на Украине, в Румынии, Австрии, России, Словакии. И, конечно же, все наши самодеятельные таланты активно участвуют в республиканских конкурсах. А солистка театра эстрады Ирина Топорец завоевала дипломы на двух престижных музыкальных фестивалях в Кишиневе. Несмотря на экономические трудности, в прошлом году в городе состоялись и традиционный «Мэрцишор-96», и фольклорный фестиваль «Изворашул», наши коллективы наполнили праздничным звучанием День города, День независимости РМ, «Лимба ноастрэ» и многие другие значимые для бельчан торжества. Это при том, что в подведомственных учреждениях культуры текут крыши, требуется капитальный ремонт систем отопления, в плачевном состоянии транспорт. Все держится на энтузиастах, бескорыстных, свято преданных своему делу людях. Тем, кто определяет приоритеты при финансировании отраслей, при-

Cunoaștere și memorie locală Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

вычно отодвигая культуру и образование на последнее место, неплохо бы вспомнить, что престиж нашей страны в ближнем и дальнем зарубежье поддерживает сегодня отнюдь не экономика, а одно только искусство.

Лидия Норок-Пынзару, начальник Управления Культуры примарии, муниципий Бэлць, газета «Голос Бэлць» от 18 января 1997, с. 2

Самодеятельному художественному творчеству бельчан требуется хотя бы минимум поддержки

В рамках проводимых в нашем муниципии Дней молодежи в первой декаде ноября состоялось множество мероприятий в учреждениях, подведомственных управлению культуры. Смотр коллективов художественной самодеятельности собрал семьдесят творческих формирований, в том числе 47 – из муниципального Дворца культуры. Наибольшей популярностью и симпатией зрителей пользуется сейчас ансамбль народного танца «Вынтулец», только что отметивший свое 40-летие оркестр народной музыки «Барбу Лэутару», народные театры «Баштина» и «Диалог», ансамбли спортивного бального танца «Грация» и «Данс-клуб», этнофольклорный коллектив «Дойница», вокально-инструментальный ансамбль «Метроном», «Орион», «Эллис». Все они с большим успехом выступают не только в городе, но и в республиканских международных конкурсах, фестивалях. В клубе «Ветеран» действуют восемь творческих формирований. Они принимают активное участие во многих общегородских мероприятиях, а также выступают перед зрителями на своей сцене, посещают с концертами дом-интернат. Прекрасные голоса солистов Тамары Раух и Петра Житникова хорошо известны и любимы многими горожанами. Пользуются немалым успехом также вокальный ансамбль, оркестр русских народных инструментов, кружок чтецов-декламаторов, театр-миниатюр.

Cunoaștere și memorie locală Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

В Доме культуры «Флакэра» (8-й квартал) действуют девять досугово-творческих формирований, объединяющих в основном энергичную и талантливую молодежь. Но чтобы эти самодеятельные коллективы могли участвовать в общегородских мероприятиях, предстоит еще немало поработать. К сожалению, в ДК «Флакэра» уже несколько лет не действует зал, находящийся в аварийном состоянии. По этой причине очень трудно иметь стабильные художественные коллективы, сложно организовать интересный досуг жителей микрорайона. Но, все-таки, молодежь приходит в ансамбль бального танца «Экспресс», ВИА «Постскриптум», «Грин файер» («Зеленое пламя»), «Диамант», кружок чтецов-декламаторов, фольклорный ансамбль. В клубе микрорайона «Молодово» работают четыре творческих коллектива. Самый зрелый из них – ансамбль «Орижинал», где солисткой выступает сама заведующая клубом Алла Хлебникова. Детские любительские объединения «Умелые руки» и «Будущая хозяйка» не раз украшали различные мероприятия своими интересными выставками. А юные чтецыдекламаторы очень любят выступать в литературно-музыкальных композициях. В клубе № 1 тоже действуют четыре самостоятельных коллектива – ВИА «Триал», ансамбль спортивного бального танца, а также Клуб веселых и находчивых (КВН), наладивший тесное сотрудничество с воинами Бельцкой мотопехотной бригады. В организации работы самодеятельных художественных коллективов есть множество проблем. Это, в первую очередь, отсутствие должных условий, связанных с тем, что в осеннезимний период в помещениях из-за холода невозможно проводить репетиции. Нужна мебель, нет хорошей звукоусиливающей аппаратуры, ансамблям необходимы приличные костюмы и обувь. Сказанное касается даже знаменитого «Вынтульца», танцорам которого нужна новая сценическая обувь. А как иначе этот коллектив сможет

Cunoaștere și memorie locală Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

прославлять наш город участием в республиканских и межнациональных фестивалях? Материальная поддержка творческих самодеятельных коллективов – вот в чем сейчас особенно нуждается наша народная культура.

Лидия Норок-Пынзару, начальник Управления Культуры примарии, муниципий Бэлць, газета «Голос Бэлць» от 03 декабря 1997, с. 2

Культура требует внимания

«В период радикальных преобразований общества, основная задача государственной политики в области культуры состоит в сохранении и защите культурного наследия наряду с поддержанием системы учреждений, обеспечивающих основу развития духовной жизни.» «Нынешнее экономическое положение в стране делает невозможным решение за короткий срок всего комплекса проблем, с которым сталкиваеться культура. Муниципальный бюджет, в котором в 1996 г. на культуру предусматривалось 705,2 тыс. лей, был исполнен всего лишь на 79%. В принятом на 1997 год бюджете ассигнования на культуру составляют лишь 68%: в проекте бюджета управлением культуры предусматривалось 1199,9 тыс. лей, а было выделено 816,8 тыс. лей. Из них в течение 10-ти месяцев фактически было получено только 518 тыс. лей, в том числе на заработную плату 380,1 тыс. лей; для перечисления в соцфонд средств не выделялось; на хозяйственные расходы – 87,4 тыс. лей, из этой суммы 49,5 тыс. лей использованы на подписку на периодическую печать; 19,5 тыс. лей израсходованы на организацию комплексных муниципальных мероприятий; 4,8 тыс. лей – на оплату электроэнергии; 2,2 тыс. лей – на приобретение и аренду помещений; 0,3 тыс. лей – на командировочные расходы; 50,2 тыс. лей – на капитальный ремонт музыкальной школы им. Энеску.»

Cunoaștere și memorie locală Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

«В течение 10-ти месяцев деятельности (в учреждениях культуры и на пл. Александри) были проведены около 300 культурных мероприятий. Из этого числа выделяем: «В гостях у деда Мороза», «Мир – детям планеты Земля», «Мое счастливое детство», «На огромной планете – каждый ребенок цветок», вечера посвященные великому классику М. Эминеску, два конкурса юных талантов «Бельцкая звездочка», развлекательный вечер для молодежи «День Святого Валентина», тематический вечер, посвященный празднику 8 Марта – «Целую, низко голову склоня...», фестиваль «Мэрцишор-97», День города – Храм святого Николая, День независимости РМ, «Лимба ноастрэ», «День призывника», конкурсы КВН, фольклорный фестиваль, посвященный памяти мастера хореографии бельчанина Иона Негарэ, шоу-программы ансамбля спортивно-бального танца «Грация» и театра мод «Людмила», множество шоу-программ и концертов с участием известных творческих коллективов муниципального Дворца культуры, оркестра народной музыки «Барбу Лэутару», ансамблей народного танца «Вынтулец» и «Флорь де тей», а также фольклорного ансамбля «Дойница».» «Муниципальной библиотекой план обслуживания читателей был выполнен на 104%, а выдача книг – на 106%. Главными читателями этой библиотеки являются дети и молодежь в возрасте до 25 лет (75% от общего числа). Экономической литературой пользуется каждый 4-й читатель, литературой правовой – каждый 5-й, исторической и политической – каждый 3-й. Все чаще обращаются в библиотеку работники финансовых органов, юристы, деловые люди, студенты. Читальные залы переполнены, зачастую возникает очередь, чтобы воспользоваться освободившимся местом в зале. Особенно в выходные дни, когда закрыты читальные залы университета и других учебных заведений, расположенных на территории Бельц. Следует отметить, что 43% заявок читателей удовлетворены только по линии периодических изданий. В течении 10 месяцев текущего года выданы около 180 тыс. газет; их выдача превышает в 6-8 раз выдачу книг.»

Cunoaștere și memorie locală Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

«Значительных успехов добились наши школы, учавствуя в республиканских и международных конкурсах.» «Успехи щколы искусств им. Порумбеску следующие: ансамбль скрипачей – 2 место, ансамбль аккордеонистов – 2 место. Надо учесть, что первое место не присуждалось.» «Больших успехов достигли учащиеся детской художественной школы. Трое ее воспитанников заняли 1 место и награждены премиями по 90 лей за участие в республиканском конкурсе «Все дети имеют права», 5 учащихся – 2 место, 14 учащихся – 3 место, 18 – были отмечены.» «И если в творческом плане удается выполнять поставленные задачи, то финансовые, хозяйственные проблемы прибавляются из года в год и требуют неотлагательных решений. На сегодняшний день срочно нужен капитальный ремонт в городском Дворце культуры, Доме культуры «Флакэра», детской художественной школе. Протекают крыши почти во всех учреждениях культуры, остро необходимо приобретать национальные костюмы, мебель, технический инвентарь, аппаратуру для озвучивания, музыкальные инструменты. Практически не пополняются книжные фонды муниципальной библиотеки. В детской библиотеке им. И. Крянгэ из-за неоднократного затопления пришли в негодность около 50% книг. В этот трудный период, когда нет возможности приобретать новые издания, такая потеря является драмой.» «Для проведения воспитательной и творческой работы с молодежью, для того чтобы отвлечь ее от улицы, где прогрессирует негативное – наркомания, пьянство и преступность – и чтобы иметь возможность предложить юношам и девушкам интересно отдохнуть, необходимо создать хотя бы самые элементарные условия для этого: нужны эстетическое оформление интерьера, удобная мебель, современная аппаратура, компьютеры, игровые автоматы, национальные костюмы для творческих коллективов и многое, многое другое, чего, к великому сожалению, у нас нет. Поэтому наше

Cunoaștere și memorie locală Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

управление в Комплексной программе развития культуры на 1998 год предусмотрело самое необходимое.»

Лидия Норок-Пынзару, начальник Управления Культуры примарии, муниципий Бэлць, газета «Голос Бэлць» от 07 февраля 1998, с. 4

Hе вернуться ли нам к матриархату?!

По словам мужчин, мы, женщины, являемся лучшей половиной человечества, прекрасным полом. Нам, женщинам, как утверждает сильный пол, способным не только понять его самопожертвование, но умеющим пожертвовать и собой, посвящены множество стихов, поэм, музыкальных и художественных произведений. Ради женщин мужчины свершили немало героических подвигов. Всё это так. Мужчины лучше женщин и философствуют о сердце человеческом. Но они, видимо, не ведают о том, что женщины лучше их читают в сердце мужчин. В связи с этим мне хотелось бы, пусть не обо всем, но хоть немного рассказать о том, что мы прочитали в сердцах «сильного пола». … Я не случайно взяла вас, мужчин, в кавычки. Потому что, находя в нас утешение, почерпнув у женщин силы, удвоив через нас умственные способности, вы, дорогие и любимые наши мужчины, по своей природе остаетесь эгоистами и себялюбцами. Взяв сразу после матриархата в свои руки власть, вы все время только и думаете о том, как бы не потерять её вновь. Забывая при этом, что заслуга и честь не только в завоевании, а главное в умение распорядится ею. Но, как мы убеждаемся на протяжении многих столетий, предоставленные нами же вам властные полномочия, разумно использовать их вы до сих пор не смогли. Иначе не было бы безработных женщин или работающих в невыносимых условиях. Не было бы беспризорных, голодных детей, стариков, нищеты и бедности в наших семьях. Имея в руках власть, вы, дорогие, даже не можете обеспечить своевременную выплату нам заработной платы, пенсий своим матерям и отцам, всю жизнь тяжело работавших на социалистических стройках и растивших вас…

Cunoaștere și memorie locală Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

И вновь, не смотря на то, что сильный пол за последние годы так сильно оскандалился, чуть ли не все мужчины Молдовы ринулись в борьбу за кресла в высшем законодательном органе страны. Чтобы, не дай Бог, пришли туда со своими разумными мыслями и доводами женщины. Не случайно, видимо, убоявшись на веки – вечные матриархата, даже те редкие женские имена, попадающиеся в списках предвыборных блоков и партий, поставлены мужчинами под такими порядковыми номерами, что стать депутатами Парламента РМ прекрасному полу и на этот раз не суждено. Предполагаю, не все сказанное понравилось мужчинам. Но, как говорится, лучше горькая правда, чем сладкая ложь. Тем более, что мы все равно вас любим такими, какие вы есть. Но, как сказал великий Пушкин: «Есть время для любви, для мудрости –другое».

Лидия Норок-Пынзару, начальник Управления Культуры примарии, муниципий Бэлць, газета «Спрос и Предложение» от 6 марта 1998, с. 2

Смотреть предпочитаю

Лидия Норок-Пынзару, заслуженная артистка РМ, председатель территориального профсоюза работников культуры, главный специалист отдела культуры мун. Бельцы.  Обязательно смотрю телевизор по выходным и вечерами после работы. Люблю хорошие передачи, в последнее время появилось много программ, близких мне по духу и интересных многосерийных фильмов. Хорошие картины с удовольствием пересматриваю еще раз.  Каналов много, но я предпочитаю каналы «Россия», НТВ, ОРТ.  Люблю передачи о природе и животных разных стран. С удовольствием смотрю «Жди меня», когда есть возможность –«Что хочет женщина» и «Принцип «Домино». Нравятся «Утренняя звезда», «Песня года», «Фабрика звезд», «Народный артист», смотрю выступления С. Ротару и Л. Долиной. Интересны

Cunoaștere și memorie locală Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

«Времена» В. Познера и «Тайны дворцовых переворотов» (в последнем – чувствуется женская рука). Великолепные передачи «Сам себе режиссер» и «Дог-шоу». Нравятся «КВН» и «Аншлаг», «Смак» и «Город женщин». Стараюсь не пропускать программу «Квартирный вопрос», жаль, что у нас нет возможности сделать такую.  Не нравится передача «Красная стрела», не смотрю боевики и триллеры. Не люблю и не смотрю программу «Окна», считаю, что неприлично выносить на экран весь этот сор. Не смотрю латиноамериканские сериалы.  Люблю фильмы, близкие к реальности, где есть любовь и интрига. Интересны российские сериалы «Каменская», «Две судьбы», «Бандитский Петербург». Нравятся актеры К. Лавров, Н. Гундарева, Л. Гурченко, М. Ульянов, А. Мягков, И. Муравьева, Е. Яковлева. Из зарубежных – М. Мастрояни и С. Лорен. А мой кумир – это великолепная итальянская актриса А. Маньяни. Очень нравится, когда актер сам поет и танцует в фильме. С удовольствием смотрю ленты с участием Г. Вицина, Е. Моргунова и Ю. Никулина.

Лидия Норок-Пынзару, заслуженная артистка РССМ, газета «Спрос и Предложение» от 30 декабря 2003, с. 17

Воцарить взаимопонимание и сотрудничество

Сегодня о культуре говорилось меньше всего. Но хочу подчеркнуть, что в Молдове культура существует, хотя ее и не ценят по достоинству. Наши правители, к сожалению, забывают, а может, не осознают, что национальная культура это не только песня или танец, но и культура в экономике, финансировании, трудовых отношениях, в методах управления. Все имущество культуры разрушилось или все отчуждено. И в таких условиях сельский библиотекарь трудится, получая всего 260 леев, а работники иного профиля отрасли культуры – не более 400 леев. Иначе как бедствием социально-экономическую ситуацию работников данной отрасли не назовешь. Правители не оказывают

Cunoaștere și memorie locală Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

никакой поддержки отрасли культуры, поскольку в руководство отрасли назначаются люди далеко не болеющие душой за культуру, зато весьма удобные властям. Нынешний министр культуры не соблаговолил прийти ни на съезд нашего профсоюза, на на IV съезд CSRM. Мы брошены на произвол судьбы, словно никому не нужные, бессильные и беспомощные, голодные и раздетые. В семье отраслевых профсоюзов чувствуем себя первыми с хвоста с социально-экономической точки зрения, хотя работаем не хуже и не меньше работников остальных бюджетных сфер и реальной экономики. Поэтому на недавнем пленарном заседании Совета отраслевого профсоюза проанализировали создавшуюся ситуацию в отрасли культуры и основательно поразмыслили над вопросом, куда двигаться в дальнейшем. Мы не хотим зависеть от партий и политических группировок. Мы стремимся к одному: созидать национальную культуру без какого-либо вовлечения в честолюбивые игры и интересы, без принудительного направления в русло, угодное определенным кругам, без пренебрежения к нам. Мы ощущаем такое отношение к нам, словно уже примкнули к «Solidaritate». Это не так. Мы хотим сотрудничества и требуем взаимопонимания между двумя национально-отраслевыми центрами, объединения усилий, что будет только нам, трудящимся, во благо. Синдикалисты отрасли культуры еще не приняли окончательного решения. Они сказали так: подождем до IV съезда CSRM, посмотрим да разберемся хорошенько во всех позициях, продвигаемых Конфедерацией в программе деятельности на следующий срок полномочий, а потом примем решение. Несомненно, мы не хотим раскола ни отрасли, ни конфедерации в целом. Единственное наше желание – конструктивное единство, сплоченность в интересах защиты законных прав всех бюджетников, в том числе работников отрасли культуры, которая, мне кажется, никогда еще не была в таком унизительном и неопределенном положении как сегодня. Думаю, что мы никогда не достигнем уровня европейских стандартов с нашим молдавским менталитетом и отношением к отрасли, которая в цивилизованном обществе призвана стать

Cunoaștere și memorie locală Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

подвижником национальных ценностей на мировой арене. Хочу заверить, что между нами, рядовыми синдикалистами, есть полное понимание. Остается, чтобы такое понимание воцарилось и на вершине профсоюзной пирамиды.

Лидия Норок-Пынзару, председатель Бэлцкого совета Профсоюза

работников культуры, газета «Голос Бэлць» от 04 декабря 2005, с. 3

Бельцкие VIP-персоны о любимом празднике

1. Какой из новогодних праздников Вам больше всего запомнился? 2. Как бы Вы хотели встретить Новый год, если бы не были ограничены в средствах?... 1. Яркий след в моей памяти оставила встреча 1976 года. Была очень красивая зима, снежок. Мы всей семьей вышли на улицу и отправились к елке. Мы валялись в снегу, играли в снежки, зажигали бенгальские огни и катались на санках. Моему сыну тогда было 4 года, дочери – 14. С тех пор и снега такого нет, и мы уже не так собираемся. 2. Я бы поехала всей семьей в горы. Сейчас мой сын находится в Румынии, в Клуж-Напоке. Там есть место, где можно встретить Новый год очень романтично.

Лидия Норок-Пынзару, председатель

Бэлцкого совета Профсоюза работников культуры,

газета «СП. События. Подробности» от 28 декабря, 2005, с. 17

Cunoaștere și memorie locală Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți