Ludmila Cerguță. Mater Lida

La prima mea evaluare (spectacolul „Liola”), e clar că aveam emoţii, dar, la final, sala a aplaudat în picioare şi striga ,,BRAVO” tuturor actorilor, printre care eram şi eu. Mă susţinea, mă ocrotea şi se mândrea. Eu însă mă mândream că am o soră alături de mine. Scumpa mea, mi-ai lipsit ieri, Îmi lipseşti azi, Îmi vei lipsi şi mâine, Îmi va fi dor de tine tot restul vieţii mele. Dumnezeu să te odihnească în pace!

Valentina Noroc-Dolgociov, sora mai mică a Lidiei Noroc-Pînzaru

Mater Lida

Buna prietenă a tuturor doamnelor, Lidia Noroc-Pînzaru, ne-a părăsit. Cu ea s-a volatilizat și chipul emblematic al femeii sărbătoare din această posomorâtă urbe a Bălțiului. Elegantă existențial la înfățișare și suflet, Lidia trăia cotidian ca o artistă, căreia îi reveni rolul principal în a se consacra Frumosului. Purta hainele și bijuteriile asemenea unor mesageri ai bunului ton. Se purta pe sine în lume cu empatia unei doamne care pune preț doar pe calitățile omului cinstit, onest și harnic. Mărturisesc acest adevăr având-o în calitate de șef Direcție Cultură a județului Bălți, Lidia întotdeauna a susținut inițiativele creative, astfel, pentru întâia dată în spațiul nordic, au fost organizate: festivalul cântecului religios, festivalul umorului, festivalul dansului popular „Cine joacă horele”, concursul tinerelor talente „Steluța Bălțiului”, trecerea în revistă a formațiilor folclorice cu prezența specialiștilor Ministerului Culturii din România, festivalul teatrelor școlărești… Tot Dumneaei i se datorează responsabilitatea administrativ-financiară de ridicare a monumentului Ștefan Cel Mare și Sfânt, dezvelit la 22 mai 2004 în Bălți. La cele invocate, adaug că Lidia Noroc-Pînzaru a fost un exemplu de patriotism și că a suferit administrativ din partea conducerii procomuniste a urbei pentru curajul de a cânta într-o întâlnire neformală cu edilii: „Noi suntem români, noi suntem români, Noi suntem aici în veci stăpâni”. Cu mare respect și