TERENUL ŞCOLII

se construia din lemn, după modelul tip al Casei Şcoalelor şi se compunea dintr-o sală mare pentru clasă, cameră pentru cancelarie şi un antreu. Se mai specifi ca faptul că la şcoala amintită, „camera pentru cancelarie putea servi şi ca locuinţă pentru diriginte”.529 La rândul său, noul învăţător al Şcolii Pietreni, preotul Constantin Petrulian, fi ind şi diriginte al şcolii amintite, la 28 iunie, 1910, adresându-se revizorului şcolar al judeţului Vâlcea, clasa I, conform Ordinului nr. 1557, făcea cunoscut că „Şcoala din acest cătun avea o singură sală de clasă, cu următoarele dimensiuni: lungimea 9 m, lăţimea 6 m şi înălţimea 4 m. El mai menţiona că în această sală puteau încape 75-80 elevi. Era locul propriu de şcoală, construit în anul 1908 de către săteni.530

Pentru prima oară, Şcoala Costeşti a fost împroprietărită după Legea Rurală de la 1864, cu 17 pogoane de ţarină. În anul 1881, cu ocazia împroprietăririi însurăţeilor, şcolii i s-au mai dat încă 17 pogoane de pământ, din care 14 pogoane în ţarină şi 3 pogoane în vatra satului.531 Pe terenul din vatra satului s-a clădit noul local de şcoală. Acest teren este situat în centrul comunei, în fostul sat Feregea, satul cel mai nou închegat în comuna Costeşti. Aceste 3 pogoane, la anul 1905, în afară de ½ pogon, pe care a fost clădit localul şi ocupat de curtea şcolii, serveau la acea vreme pentru lucrările practice agricole cu şcolarii. O copie după planul acestui teren din vatra satului se poate vedea în anexa prezentată. 532 Curtea şcolii era închisă cu ulucă, iar restul grădinii, situată spre şoseaua Bistriţei, era împrejmuită cu gard de nuiele. Ambele împrejmuiri, situate în partea de vest de actuala biserică de la Ferigile-Costeşti, s-au executat în primăvara anului 1904. Lotul de teren situat dincolo de drum, pe locul unde se află actuala biserică din centrul comunei, era deja închis tot cu gard de nuiele şi, cum acesta, la anul 1905, se găsea în stare veche,533 o nouă împrejmuire era necesară. Cele 31 pogoane pământ în ţarină se arendau de către Casa Şcoalelor.534 În iunie 1909, preotul C. Petrulian, dirigintele Şcolii Pietreni, aducea la cunoştinţă Revizorului şcolar din Râmnicu-Vâlcea că „Şcoala nu are pământ pentru cultură”, ci numai „puţină curte”.535 Aşa cum ne-a relatat învăţătorul Victor Gr. Mihăescu la anul 1905, Şcoala Costeşti, ca puţinele din judeţul Vâlcea, poseda o frumoasă grădină şcolară. Aceasta a existat din primăvara anului 1904, pe lângă localul de şcoală din Ferigile, nou construit, şi avea o

529 Arhivele Școlii Pietreni, comuna Costești, jud. Vâlcea, dosar 1907-1908, np 530 Arhivele Școlii Pietreni, comuna Costești, jud. Vâlcea, dosar 1909-1910, np 531 Mihăescu Gr. Victor, Monografi a Şcoalei primare din comuna Costeşti, jud. Vâlcea, Costeşti, 1905, p. 10, manuscris de 20 pagini afl at la Costeşti 532 Mihăescu Gr. Victor, Monografi a Şcoalei primare din comuna Costeşti, jud. Vâlcea, Costeşti, 1905, p. 10, manuscris de 20 pagini afl at la Costeşti 533 Mihăescu Gr. Victor, Monografi a Şcoalei primare din comuna Costeşti, jud. Vâlcea, Costeşti, 1905, p. 11, manuscris de 20 pagini afl at la Costeşti 534 Mihăescu Gr. Victor, Monografi a Şcoalei primare din comuna Costeşti, jud. Vâlcea, Costeşti, 1905, p. 11, manuscris de 20 pagini afl at la Costeşti 535 Arhivele Școlii Pietreni, comuna Costești, jud. Vâlcea, dosar 1908-1909, np

suprafaţă de 12.995,25 m2. Această grădină a constituit tot o bucată cu terenul pe care a fost construit localul de şcoală şi curtea lui. O şosea locală despărţea tot terenul în două bucăţi, în direcţia Nord-Sud. După cum s-a mai arătat, pământul acesta a fost dat de stat, prin „legea însurăţeilor” la anul 1881. În această grădină se cultivau toate „ramurile grădinăriei” şi chiar din bucatele de ţarină. 536 Grădina şcolară din preajma vechiului local din centrul comunei de reşedinţă, Costeşti, pământ comunal, a fost dat din 1881 ca gospodărie pentru învăţătorii de pe timpuri şi până în 1903. Întinderea sa a fost de 1/8 ha.537 Alte informaţii despre lotul şcolar de la Costeşti le aflăm în anul 1909 din „Procesul verbal” de la 11 mai 1909, întocmit de învăţătorii I. N. Diaconu (diriginte) şi Constantin Popian, care au delimitat terenul din punctul numit „Căline”, în suprafaţă de 2,5 ha.538 În procesul verbal din 24 august 1909, se specifi ca: Conform Ordinului nr. 21162/09, al Administraţiei Casei Şcoalelor, pentru terenul de 21 ha, cu care a fost înzestrată Şcoala din Costeşti-Vâlcea s-a stabilit o rotaţie a culturilor ce urmau a se face pe acest teren.539 Pe anul 1910, terenul Şcolii Costeşti totaliza o suprafaţă de 25000 m2 . Acesta era împărţit în cinci parcele, fi ecare dintre acestea totalizând câte 5000 m2, pe care au fost cultivate diferite culturi: parcela I – grâu (3000 m2), orz (de toamnă – 1000 m2), secară (1000 m2); percela a II-a: sfeclă (1500 m2), cartofi (500 m2), fasole, mazăre, linte (3000 m2); parcela a III-a: ovăz (4000 m2), nutreţuri anuale (1000 m2); parcela a IVa: porumb (4000 m2), textile (in, cânepă) (1000 m2); parcela a V-a: lucernă (5000 m2).540 Inginerul Constantin Arghirescu a întocmit planul Şcolii din Costeşti, în anul 1910. Acest plan a fost copiat de Gh. Pretorian, învăţător-diriginte la Şcoala Costeşti, putând fi găsit astăzi în dosarul pe anul 1910.541 Casa Şcoalelor poseda în Costeşti 15 ha pământ în ţarină. Din acest pământ, prin Ordinul Casei Şcoalelor nr. 6309 din 9 martie 1909, s-au deosebit 2,5 ha de teren pentru cultura raţională cu elevii acestei şcoli, care s-au şi dat în primire dirigintelui şcolii, împreună cu schiţa de plan.542 Din averea imobilă a Şcolii Costeşti-Ferigile, amintită mai târziu, aflăm: 3 ha teren arabil – împroprietărire de la 1881, 6 ha fâneţe – împroprietărire tot din acelaşi an, 6 ha izlaz, curtea şi grădina şcolii în suprafaţă de 12050 m2, schimb teren cu biserica, pentru construirea acesteia – din anul 1913 în suprafaţă de 4295 m2 , şcoala satului cu 4 clase, o cancelarie şi două antreuri, Casa Şcoalei având două camere de locuit, o bucătărie, un antreu, o pivniţă – pentru diriginte şi mai apoi pentru director, latrina, magazia de lemne, o fântână cu roată ş.a.543

536 Mihăescu Gr. Victor, Învățământul primar rural. Răspunsuri, Costeşti, 1905, manuscris de 10 pagini, f. 4 537 Mihăescu Gr. Victor, Învățământul primar rural. Răspunsuri, Costeşti, 1905, manuscris de 10 pagini, f. 4 538 Arhivele Școlii Costești, pach. 1, anii 1909-1946, dosar inventar nr. 1, f. 2 539 Arhivele Școlii Costești, pach. 1, anii 1909-1946, dosar inventar nr. 1, f. 4 540 Arhivele Școlii Costești, pach. 1, anii 1909-1946, dosar inventar nr. 1, f. 5 541 Arhivele Școlii Costești, pach. 1, anii 1909-1946, dosar inventar nr. 1, f. 6 542 Arhivele Școlii Costești, pach. 1, anii 1909-1946, dosar inventar nr. 1, f. 7 543 Arhivele Școlii Costești, pach. 1, anii 1909-1946, dosar inventar nr. 1, f. 12

MOBILIERUL ŞI MATERIALUL DIDACTIC Eforia Şcoalelor, în adresa către Departamentul din Lăuntru arăta mobilierul pe care trebuia să-l aibă o şcoală comunală. Acesta era compus dintr-o tablă „pă picere” de aritmetică vopsită în negru cu ulei, având dimensiunile 4 palme (1 m) lungime şi 3 palme (0,75 m) lăţime. O tablă mai mică tot neagră, pentru litere, de 3 palme lungime (0,74 m) şi 2 palme lăţime (0,52 m), tot „pă picere”, un scaun (tron) pentru învăţător (nu se punea catedră), un dulap cu lacăt pentru păstrarea hârtiilor (a corespondenţei) şi altor documente şcolare. La acestea se mai adăugau: scaunele pentru şezut ale copiilor (bănci) şi semicercuri. Numărul lor se stabilea de către subrevizorul şcolar al plăşii în funcţie de mărimea şcolii, 81 table de mucava pentru a lipi pe ele tablele lancasteriene, o putină cu apă de băut. Exista şi o „bancă de nisip” unde „nisiparii” învăţau să facă slovele. Mobilierul – se spunea în adresă – trebuia dat în primire de către învăţător aleşilor satului ori de cate ori va lipsi din sat. De asemenea, se arată necesitatea ca în timpul verii să fi e paznic la şcoală.

544 Ca mobilier, până la venirea lui Gh. Nistorescu, normalist titrat în anul 1871, au existat semicercurile de fi er lancasteriene şi „bănci primitive, fără cutii”. Semicercurile erau fi xate în pereţi, având un suport – picior – la mijloc şi putându-se ridica. Se mai folosea şi tabla cea neagră, fi xată pe perete. Ea era liniată caligrafi c pe o parte şi avea pe primul rând alfabetul scris cu vopsea albă. Catedra era o simplă masă cu cutie şi scaun lângă ea, pe parchetul şcoalei. Gheorghe Nistorescu, ca normalist format, a desfi inţat semicercurile, uzând numai tabla cea neagră. Băncile şi tabla au rămas aceleaşi.545 În anul 1880, o dată cu venirea învăţătorului Dumitru Tănăsescu, băncile cele vechi au fost schimbate cu bănci având pupitru, lungi, pentru câte 6 elevi şi având fi ecare locaş pentru călimară. Catedra s-a schimbat într-una, după modelele timpului. Deşi se afl a uzată, se mai folosea şi prin anul 1905. Tabla „cea neagră” s-a pus pe un trepied şi, mai târziu, şcoala funcţionând cu doi învăţători, s-a mai făcut o a doua tablă, pusă întrun mecanism de învârtire. Ambele table se mai întrebuinţau şi pe vremea învăţătorului Victor Gh. Mihăescu.546 Tot în timpul când învăţătorul D. Tănăsescu era diriginte, pentru păstratea arhivelor, s-a construit un dulap. Acest dulap exista şi la 1905 şi folosea Băncii Populare „Arnota”, care îşi avea sediul în localul şcolii. Pentru „Biblioteca populară” s-a făcut un alt dulap cu două uşi şi cu geamuri, de care şcoala se mai folosea şi mai târziu.547 În timpul diriginţilor ce au urmat lui Dumitru Tănăsescu, băncile cu pupitru au fost înlocuite cu altele, având lungimea necesară numai pentru trei elevi. La 1905, şcoala poseda 74 de astfel de bănci, însă în ele stăteau câte 4 şcolari, din cauza numărului

544 Arhivele Istorice Centrale, Vornicia, vol. IV, A, f. 163-164 545 Mihăescu Gr. Victor, Monografi a Şcoalei primare din comuna Costeşti, jud. Vâlcea, Costeşti, 1905, p. 12, manuscris de 20 pagini afl at la Costeşti 546 Mihăescu Gr. Victor, Monografi a Şcoalei primare din comuna Costeşti, jud. Vâlcea, Costeşti, 1905, p. 12, manuscris de 20 pagini afl at la Costeşti 547 Mihăescu Gr. Victor, Monografi a Şcoalei primare din comuna Costeşti, jud. Vâlcea, Costeşti, 1905, p. 13, manuscris de 20 pagini afl at la Costeşti

mare de copii. La 1 septembrie 1904, cu ocazia înfi inţării postului al treilea de învăţător, o nouă tablă neagră, fi xată în perete, a început să se întrebuinţeze.548 Învăţătorul diriginte la Şcoala Costeşti ne-a lăsat şi alte informaţii în însemnările sale de la 1905. Astfel, la 1 noiembrie 1904, odată cu crearea celui de-al patrulea post la Şcoala Costeşti, s-a făcut o altă tablă neagră. Aceasta avea însă un format mai mic. La catedra deja făcută, s-au mai adăugat încă două, una model vechi şi alta cu estradă mare, construită în 1904. Cancelaria dispunea de trei mese, dintre care una era nouă şi bine făcută. Una dintre aceste mese se folosea drept catedră pentru postul al IV-lea de învăţător. Cancelaria mai dispunea de un dulap nou, construit după modelul Casei Şcoalelor şi trei scaune. În toamna anului 1903, cu ocazia venirii lui Victor Gr. Mihăescu ca diriginte al şcolii, s-a mai adăugat la cancelarie un cuier cu cinci cuie şi o pereche de perdele pentru fereastră, precum şi un transparent de stofă pentru geamul uşii de la cancelarie. Trei icoane puse în rame şi un orologiu de perete stricat donat de către fostul învăţător Dumitru Tănăsescu, completa mobilierul prezent în acel timp la Şcoala din Costeşti.549 În anul 1907, la Pietreni, pe data de 17 noiembrie, învăţătoarea suplinitoare Vasilichia Nisipeanu dă în primire învăţătorului Mihail Petrescu, printre altele, o icoană, două căni de băut apă, un ceasornic, un clopoţel şi o vadră pentru apă.

550 Referitor la materialul didactic, amintim că în timpul lui D. Tănăsescu s-au primit de la Minister tablouri de intuiţie, religie şi ştiinţe naturale. Cea mai mare parte dintre acestea se întrebuinţau şi pe la anul 1905. Pe lângă câteva hărţi geografi ce vechi şi neconforme timpului, de pe vremea învăţătorului D. Tănăsescu şi în anii următori s-au primit exemplare de hărţi bine lucrate. De la Casa Şcoalelor s-a primit un dulap cu corpuri geometrice şi mai multe tablouri istorice. Din donaţii, s-a colectat o sumă necesară şi s-a cumpărat un glob artifi cial gradat, format mijlociu. La 1880, odată cu venirea învăţătorului D. Tănăsescu, s-au înfi inţat aparate complete de gimnastică, care au existat până la mutarea acestuia la Mălaia-Vâlcea. La 1905, din acele aparate nu mai exista decât prăjina care se mai întrebuinţa.551 Învăţătorul C. Petrulian, arăta în octombrie 1914, că la Şcoala Pietreni, materialul didactic lipsea cu desăvârşire.552 În anii 1905, pe lângă Şcoala Costeşti era anexată şi Staţia Meteorologică nr. 35, înfi inţată la 1889, care funcţiona regulat, prin îngrijirea dirigintelui.553

548 Mihăescu Gr. Victor, Monografi a Şcoalei primare din comuna Costeşti, jud. Vâlcea, Costeşti, 1905, p. 13, manuscris de 20 pagini afl at la Costeşti 549 Mihăescu Gr. Victor, Monografi a Şcoalei primare din comuna Costeşti, jud. Vâlcea, Costeşti, 1905, p. 14, manuscris de 20 pagini afl at la Costeşti 550 Arhivele Școlii Pietreni, dosar 1907/1908, n.p. 551 Mihăescu Gr. Victor, Monografi a Şcoalei primare din comuna Costeşti, jud. Vâlcea, Costeşti, 1905, p. 14-15, manuscris de 20 pagini afl at la Costeşti 552 Arhivele Școlii Pietreni, dosar 1913/1914, n.p. 553 Mihăescu Gr. Victor, Monografi a Şcoalei primare din comuna Costeşti, jud. Vâlcea, Costeşti, 1905, p. 19, manuscris de 20 pagini afl at la Costeşti