GLOSAR

adiată – danie anaforale – rapoarte, referate anathema – afurisenie, blestem arnăut – mercenar albanez sau de alt neam, în slujba domnilor aspru – monedă veche de argint (turcească) ban – dregător în Ţara Românească, cârmuitorul Olteniei biv – fost brat – frate catagrafi e – recensământ, listă căşăruit – dijmă, dare din brânză (caş) cârmuitor – vechi conducător al judeţului după Regulamentul Organic cneji – oameni liberi, fără privilegii cronograf – cronică, anale cu caracter popular decima – dijmă dedină – moşie moştenită delniţă – loc mic de arătură den – din diată – testament dni – zile eclesiarh – cleric administrator la o mănăstire Eforie – Comitete de Conducere şi Administraţie ego – al lui, al ei egumen – superiorul unei mănăstiri (stareţ) ereită – preoteasă ereu – preot eromonah – preot călugăr făcae – moară mică funie – măsură, bucată de pământ, fâşie îngustă de moşie grămătie – ştiutor de carte, scriitor de documente, învăţător hagiografice – scrieri despre sfi nţi hrisov – act ce confi rmă stăpânirea pe o moşie i – şi iconom (econom) – gospodar, ţine evidenţa bunurilor ieromonarh – călugăr cu funcţie de preot isnoavă – iarăşi, din nou ispravnic – conducător de judeţ înainte de Regulamentul Organic, ocârmuitor de judeţ, îngrijitor de moşie, economul unei mănăstiri. jalbă – plângere, reclamaţie scrisă judec – om liber jupan (jupân) – titlu de cinste pentru boieri, domn judeţ – judecător, judecată

Khir – domn, jupân, titulatură pusă înainte de numele unui episcop sau mitropolit lavră – mănăstire mare cu chilii lrat (let) – an logofăt – rang boieresc megiaş (megieş) – ţăran liber, stăpân pe pământ mertic – porţie metah – schit sau mănăstire dependentă de o altă mănăstire minee – cărţi bisericeşti în care sunt indicate, pe luni şi pe zile slujbele religioase mirean – laic, credincios care nu aparţine clerului moşneni – ţărani liberi, megieşi naplahii – undele, valurile năstavnic – învăţător, dascăl, profesor, administratorul unei mănăstiri nevolnic – neputincios obşte – colectivitate, comunitate, public ocină – moştenire (pentru moşie); pământ moştenit cu rol ereditar ocolnică – hotărnicie scrisă a unei moşii ohabnic (ohabă) – deplin, în vechi orfevrieri – meşteşugari care execută obiecte de artă ot – din otnoşenie – raport, poruncă patristice – scrieri ale Sfi nţilor Părinţi sau Părinţi Dascăli şi Învăţători ai Bisericii Creştine pisanie – inscripţie pisah – a scris (a scrie) pisar (pisăriu) – scriitor, secretar pitac – poruncă domnească scrisă pâră – pricină polcavnic – şeful unei unităţi (colonel) poslujnic – slujitor al mănăstirii posluşania – slujbă posluşanie – ascultare pristăvire – moarte proclet – blestemat proin – fost, altădată răzmeriţă – răzvrătire, revoltă, răscoală scutelnic – om scutit de dări sfoară de moşie – moşie îngustă silişte (sălişte) – vatra satului sin – fi u sinet – act, document, hrisov, zapis sud – judeţ suhat – taxă de păşunat plătită stăpânului spăşenie – iertare

taler – leu (40 de parale sau 120 de bani) monedă austriacă de argint tâmplă – catapeteasmă toporaş – pălmaş ucenic – elev Ugrovlahia – Ţara Românească Valahia Mare – Muntenia Valahia Mică – Oltenia Vel (veliţe) – mare, mariboieri vinăriciu – dare de vin volnic – liber, are voie, împuternicit za – de, pentru zapis – înscris, act particular, angajament zarafi e – casierie zaveră – răscoală (1821)