CĂRŢILE DIDACTICE ŞI BIBLIOTECA

Între anii 1884-1886, înfi inţându-se pe lângă Şcoala Costeşti şi un atelier de tâmplărie pentru practicarea acestei meserii de către elevii din cursul superior, judeţul a plătit „maistorul” cu câte 30 lei lunar. Maistorul mai lua şi ½ din benefi ciul total al lucrului, cealaltă jumătate dându-se elevilor practicanţi.554 Atelierul de tâmplărie a funcţionat ca anexă a şcolii în timpul învăţătorului Dumitru Tănăsescu. Şi pe la 1905, Şcoala Elementară de Meserii din Horezu avea în contingentul său de elevi şi absolvenţi ai Şcolii Costeşti.555 Pe lângă Şcoala Costeşti a funcţionat o cantină şcolară cu dormitor, din anul şcolar 1895-1896 şi până în anul 1899.556

Un rol important în desfăşurarea cu succes a activităţii în şcoli, l-au constituit cărţile şcolare şi bibliotecile. În privinţa manualelor, trebuie arătat de la început că lipsa acestora a constituit o piedică în desfăşurarea procesului de învăţământ. D. Serghiad, profesorul Şcolii din Râmnicu-Vâlcea, într-un raport al său din anul 1883, scria că lipsa cărţilor „pricinuieşte nespusă piedică” în predarea învăţăturilor, mai ales că la Râmnicu-Vâlcea, la acea dată, nu exista „nici un negustor de carte”. Lipsa cărţilor didactice o menţionau profesorii Şcolii Normale şi în anul 1844. La acea dată trebuie să fi fost şi prăvălii în care se vor fi vândut cărţi şcolare. Se arată astfel, că fi ind prea puţine cărţi, negustoriile vindeau cu „preţ îndoit”.557 Eforia Şcoalelor s-a preocupat de problema „manualelor”. Ea şi-a procurat o tipografi e şi a început să tipărească cărţi pe care le-a trimis la vânzare la şcoli. Deşi aceste manuale au fost editate la un preţ scăzut, mare parte din populaţia săteascăera aşa de lipsită, încât nu putea să le cumpere. În al doilea rând, nu toate cărţile tipărite şi recomandate de Eforie ”spre a fi folosite ca manuale erau potrivite cu nivelul de înţelegere al elevilor”. Eforia Şcoalelor nu precizase ce cărţi să se întrebuinţeze la şcoală. Astfel, de la o şcoală la alta, de la profesor la profesor, vom găsi felurite cărţi care au circulat prin şcolile şi prin bibliotecile şcolare. La şcoală, într-un dulap rezervat în acest scop, se strângeau cărţile trimise de Eforie. Cărţile erau cumpărate de subrevizori, candidaţii de învăţători, de către o parte din elevii Şcolii Normale ş.a. Unele manuale aveau indicaţia folosirii lor chiar în titlu. De exemplu „Manual de silabisism”, „Manual complet de învăţătură” etc. În şcoli se foloseau abecedare ca acelea tipărite de Grigore Pleşoianu, Dimitrie Jianu sau Ion Pop, o carte de gramatică de acelaşi autor, o carte de geografi e de Florin Aaron, „Prescurtare de Catehism”, tot de el, „Caligrafi a” de Alecu Pop etc.558

554 Mihăescu Gr. Victor, Învățământul primar rural. Răspunsuri, Costeşti, 1905, manuscris de 10 pagini, f. 4 555 Mihăescu Gr. Victor, Monografi a Şcoalei primare din comuna Costeşti, jud. Vâlcea, Costeşti, 1905, p. 19, manuscris de 20 pagini afl at la Costeşti 556 Mihăescu Gr. Victor, Monografi a Şcoalei primare din comuna Costeşti, jud. Vâlcea, Costeşti, 1905, p. 19, manuscris de 20 pagini afl at la Costeşti 557 Pârnuță Gh., Din istoria culturii și școlii din județul Vâlcea (sec. XVI-XIX), Buridava, 2, Studii și materiale, Rm.

Vâlcea, 1976, p. 223 558 Pârnuță Gh., Din istoria culturii și școlii din județul Vâlcea (sec. XVI-XIX), Buridava, 2, Studii și materiale, Rm.

Victor Gr. Mihăescu a notat numeroase liste de cărţi folosite şi la Şcoala Costeşti. Cea din anul şcolar 1871-1872 cuprindea: „Agricultura” de P.S. Aurelian, „Geometria” de G. Gustatiu, „Istoria sacră – vechiul şi noul testament” de Veniamin Cătulescu, „Evangheliile cu epistolele lor”, „Catehismul mic” de A. Florian, „Catagrafi a” de B. Ştefănescu, „Abecedarul” de D. Sarcu, „Gramatica” de V. Stilescu, „Aritmetica” de Popu, „Lectură pentru clasa a II-a”.559 De la venirea, în 1880, a învăţătorului D. Tănăsescu, totdeauna s-au întrebuinţat cărţi aprobate, însă autorii au fost la alegerea învăţătorului conform programelor.560 Lista din 30 octombrie 1887 cuprindea următoarele cărţi: „Istoria Românilor” de M.C. Florente, cls. a III-a, a IV-a şi a V-a – autorizată; „Geometria” de N. Crapelian – cls. a V-a – autorizat; „Citire” – 3 părţi de învăţători asociaţi – pentru clasa a II-a, a III-a, a IV-a şi a V-a; „Aritmetica” (două părţi) de D. Mirescu – cls. a II-a, a III-a, a IV-a şi a V-a – autorizată; „Geografi a” (două părţi), de A. Gorjan, una a judeţului – pentru clasa a III-a şi cealaltă totală, pentru clasele a IV-a şi a V-a, cartea era autorizată; „Abecedar” de B. Constantinescu – cls. I – autorizată; „Istoria Sacră” de Veniamin Cătulescu – cls. a IV-a şi a V-a, autorizată; „Gramatica” (3 părţi) – de C. S. Stoiculescu, pentru clasele a III-a, a IV-a şi a V-a – autorizată; „Higiena şi medicina populară” de dr. E. Rizu, clasa a IV-a – autorizată; „Istoria naturală” de D. Iarcu, cls. a V-a, fără autorizaţie; „Agricultura” de P. S. Aurelian, cls. a V-a – autorizată; „Creşterea vitelor” de V. Galin, cls. a IV-a – fără autorizaţie. Lista avea însemnarea: „şi pentru fete”.561 Pentru anul şcolar 1892-1893, lista cuprindea „Citirea” de învăţători asociaţi; „Aritmetica” de Spiru Haret; „Geometria” de Eustatiu Ciocănilă; „Gramatica” de I. Manliu; „Geografi a României” de N. Mihăilescu; „Geografi a generala” de A. Gorjan; „Istoria Românilor” de Gr. Tocilescu; „Vechiul şi Noul Testament - Catehismul” de D. Petrescu; „Explicarea Evangheliilor” de pr. I. Constantinescu; „Agricultura” de P. S. Aurelian; „Creşterea şi iconomia vitelor” de V. Galiu; „Higiena şi medicina populară” de dr. Felix; „Legendele Românilor” de Stăureanu; „Abecedarul” de Maisner şi Dogaru.562 Lista pentru anul şcolar 1905-1906 a cuprins următoarele cărţi: „Abecedarul”, „Citirea” pentru divizia a III-a, anul I şi anul al II-lea, ediţii ofi ciale; „Gramatica” de Sion Costescu, etc.; „Aritmetica” de Costescu; „Geografi a judeţului” de B. Ţuţuianu etc. şi „Geografi a României” de Gh. Stoenescu etc.; „Caiet de caligrafi e şi desen” de Costescu; rechizite şcolare trebuitoare. S-au mai întrebuinţat: „Abecedarul” de Basiliu Haram, Serafi m Ionescu; „Carte de lectură” de Laurian şi Ionescu, Puiu; „Gramatica” de Maxim; „Geografi a” Ştefan Ionescu-Cheianu, Buzoianu.563

Vâlcea, 1976, p. 224 559 Mihăescu Gr. Victor, Învățământul primar rural. Răspunsuri, Costeşti, 1905, manuscris de 10 pagini, f. 5 560 Mihăescu Gr. Victor, Monografi a Şcoalei primare din comuna Costeşti, jud. Vâlcea, Costeşti, 1905, p. 15, manuscris de 20 pagini afl at la Costeşti 561 Mihăescu Gr. Victor, Învățământul primar rural. Răspunsuri, Costeşti, 1905, manuscris de 10 pagini, f. 5 562 Mihăescu Gr. Victor, Învățământul primar rural. Răspunsuri, Costeşti, 1905, manuscris de 10 pagini, f. 5 563 Mihăescu Gr. Victor, Învățământul primar rural. Răspunsuri, Costeşti, 1905, manuscris de 10 pagini, f. 6